8/12/2019 Magia şi vrăjitoria la români

http://slidepdf.com/reader/full/magia-si-vrajitoria-la-romani 1/14

Magia şi vrăjitoria la români  Nicu Pârlog | 07.03.2014 |

Hora Ielelor Sursa foto: Shutterstock +ZOOM

 

Galerie foto (8) 

Subiectul practicilor magice în societatea românească de la începuturile sale până în zilele noastre este

comun pănă la un punct practicilor similare întâlnite la alte popoare şi în alte culturi. Fără îndoială, magia populară, stră-românească ascunde încă multe taine, unele de abia bănuite de istorici, etnologi şi

cercetători ai fenomenologiei paranormale. Controversate, dar fără îndoială interesante şi misterioase,

 practicile magico-religioase din spaţiul autohton trebuiesc nu doar reamintite, dar mai ales păstrate şi

studiate. În ele sunt ascunse sensuri şi esenţe ale unei lumi primordiale, arhaice şi unice. Lumea care de

fapt este un univers cu multe planuri, legi şi mituri. Universul satului tradiţional românesc. 

Magia ca instrument de evadare şi control

8/12/2019 Magia şi vrăjitoria la români

http://slidepdf.com/reader/full/magia-si-vrajitoria-la-romani 2/14

Pe bună dreptate putem considera motivaţia din spatele actului magic, drept un pas evolutiv-aventuros al

fiinţei umane. Căci încă de la începuturile sale, fiinţa umană a căutat în actul magic o modalitate de

evadare şi chiar de control al universului fizic, finit şi vizibil, deci limitat şi limitant prin definiţie directă. 

Pentru cei care ştiu a citi şi interpreta atât informaţiile cât şi cursul lumii şi al evenimentelor, însăşi

etimologia cuvântului „magic” este revelatoare în acest sens. 

Asta deoarece sensul cuvintelor, magie, mag, magician, provin din asirianul Maga – sacerdot, transformat

ulterior în mag, de către persani, de la care termenul a ajuns la romani, fiind preluat din latină în toate

limbile europene. Magicianul şi magia se referă la arta de a stăpâni şi a comanda forţele Naturii,

asemenea pe cele supranaturale, oculte şi, de regulă, pe cele ale Răului. Acest aspect ne indică faptul că

magia nu este doar o practică străveche, ci şi o artă pe care o stăpâneau întotdeauna nişte iniţiaţi, la

origine şamani, preoţi şi sacerdoţi păgâni. 

Ea a fost dintotdeauna asociată curentelor naturiste, precum şi de o concepţie mitologică asupra lumii. În

Lumea Veche (din care face parte şi spaţiul românesc) odată cu apariţia religiilor monoteiste, cultul

religios şi magia (altădată comune în vremurile străvechi) s-au separat, dar niciodată în mod tranşant.

Probabil tot în acel moment s-a produs diferenţierea între magician şi vrăjitor. Conform definiţiei date de

Jean Palou, magicianul este un iniţiat în marile mistere, pe când vrăjitorul nu cunoaşte decât micile

mistere.

8/12/2019 Magia şi vrăjitoria la români

http://slidepdf.com/reader/full/magia-si-vrajitoria-la-romani 3/14

Lac din Munţii Carpaţi  Sursa foto: Shutterstock 

 

Toate tipurile de magie, indiferent de spaţiul etno-cultural de origine (deci şi cea autohtonă) susţin că înafara lumii vizibile există şi una invizibilă, prin urmare în spatele fiecărui lucru există o forţă, o energie,

 pe care etnologii au denumit-o „Mana” după termenul polinezian care o desemnează. Este izbitoare

asemănarea dintre magia şi mitologie, căci legile gândirii şi acţiunii magice nu se deosebesc cu mult de

structurile gândirii mitice, dovadă în plus a originii comune a celor două. Magia, la fel ca mitologia se

 bazează pe simbolism şi pe existenţa unei relaţii de determinism total dintre toate fiinţele, obiectele şi

entităţile de pe toate nivelele existenţei. 

Spre deosebire de abordarea strict ştiinţifică a realităţii  înconjurătoare, unde evenimentele suntlegate pe principii logice şi cuantificabile, în concepţiile magico-mitice secretul percepţiei este

reprezentat de analogia, asemănarea dintre esenţă şi aparenţă, dintre formă şi substanţă. 

Aşa ajunge simbolul, în sine, să i se atribuie aceleaşi  însuşiri şi statut ca al obiectului pe care îl

simbolizează. 

8/12/2019 Magia şi vrăjitoria la români

http://slidepdf.com/reader/full/magia-si-vrajitoria-la-romani 4/14

Şi aşa rezultă puterea pe care o are în magie, cuvântul, logosului împuternicit de ritual (descântec,

blestem, incantaţie). 

Doar magie albă şi neagră ?

De regulă, din cele mai vechi timpuri se face clar deosebirea dintre aşa numitele magii albe şi magii

negre. Prima este de regulă benefică şi se bazează pe puterea cuvântului sau gestului ritualic. Prin

extensie, aici se pot încadra din acest punct de vedere aproape toate riturile agrare şi agro-pastorale

româneşti cu substrat magic, practicabile de-a lungul anului calendaristic, precum şi actele de magie

medicală. 

De-a lungul timpului, la români, aceste tipuri de magie populară, folclorică de multe ori, s-au

impregnat deseori cu elemente creştine, deoarece în concepţia populară autohtonă, magicianul cere

uneori mijlocirea sau intervenţia lui Dumnezeu, a Maicii Domnului sau a sfinţilor. 

Multe acte magice la începuturile lor, s-au transformat aproape total în ceremonialuri pentru riturile de

trecere precum naşterea, botezul, nunta, înmormântarea, etc, sau chiar au f ost deghizate în jocuri populare

din repertoriul copiilor (de-a Baba Oarba, de-a Puia-Gaia).

Magia neagră, pe dealtă parte are scopuri agresive şi intenţii malefice. Ea este cu mult mai periculoasă

decât prima, deoarece implică în mod obigatoriu invocarea şi colaborarea demonilor, a spiritelor rele

 pentru succesul actului în sine.

8/12/2019 Magia şi vrăjitoria la români

http://slidepdf.com/reader/full/magia-si-vrajitoria-la-romani 5/14

Dimineaţă în Munţii 

Carpaţi 

Spre deosebire de magia albă, ale cărei noţiuni erau cunoscute de mame, bunici, mătuşi mai

experimentate, acest tip de magie periculoasă era înfăptuit întotdeauna doar de către persoane care-şi

făceau din asta profesia şi îndeletincirea lor de căpătâi precum vrăjitoarele. Ca un fapt interesant, în lumea

satului tradiţional românesc, transpare prezenţa aproape exclusivă a femeii vrăjitoare, fapt similar şi în

alte culturi europene. Foarte rar întâlnim vrăjitori bărbaţi, dar de fiecare dată când aceştia apar,

sursele susţin unanim că acesta era mai puternic decât orice vrăjitoare. Alte entităţi din panteonul

 popular autohton care se implicau în aceeld e magie erau persoanele şi personajele cu însuşiri demonice

de genul strigoilor, moroilor, vidmelor...

Mergând pe linia concepţiei magico-mitică a lumii, întreaga alcătuirea a lumilor înconjurătoare şi ale

fiinţelor şi entităţilor care le populează sunt privite ca un text care poate fi descifrat şi interpretat. De fapt,

gândirea primordială interpretează orice acţiune drept un gest, mai ales relaţiile dintre om şi Supranatural.

De aici aurezultat toate practicile divinatorii, de prezicere a viitorului, denumite acte de ghicit. În lumea

veche românească, majoritatea prezicerilor aveau un rost deosebit de practic, căci se refereau la timp, prin

8/12/2019 Magia şi vrăjitoria la români

http://slidepdf.com/reader/full/magia-si-vrajitoria-la-romani 6/14

magia meterorologică, la recoltele câmpului şi la marile evenimente ce apar în viaţa tuturor: căsătoria,

 bolile, moartea, norocul, nenorocirile, fericirile şi bucuriile. 

Toată această categorie de previziuni (deosebit de bogată, complexă şi plină de înţelesuri suprinzătoare şiinsuficient studiate) alcătuiesc nimic altceva decât suma credinţelor populare, pe care etnologii de

formaţie iluministă s-au grăbit să le denumească superstiţii , iar etnologii de orientare teologică le-au

denumit scurt şi retrograd drept eresuri. 

După eminentul cercetător Tzvetlan Todorov, pe lângă magia albă şi cea neagră, funcţiile practicilor

magice mai pot fi clasificate în funcţie de scop. 

Astfel exorcizarea arhaică prin care se doreşte dispariţia răului, se numeşte desfacere sau descântec întradiţia noastră. Apoi Imprecaţia prin care se urmăreşte apariţia răului, este prezentă la r omâni prin

 blesteme. Cominaţia prin care se urmăreşte dispariţia vrăjii, se cheamă dezvrăjire, întorsăturp sau

descolindat la români. La final, Conjuraţia urmăreşte apariţia binelui şi este specifică colindului românesc

şi a descântecelor intersectate sau influenţate de rugăciunile creştineşti. 

8/12/2019 Magia şi vrăjitoria la români

http://slidepdf.com/reader/full/magia-si-vrajitoria-la-romani 7/14

Munţii 

Maramureşului 

Fabulosul dialog cu „nevăzutul” purtat de reprezentanţii culturii arhaice româneşti prin intermediul

riturilor şi textelor magice, vizează de regulă strămoşii mitici, care veghează asupra vieţii comunităţii şi

acţionează ca intermediari între planuri. La noi, la români spiritele de dincolo sunt deseori aceşti strămoşi.

Acesta este motivul pentru care la români actele de magie populară erau legate de perioadele sensibile din

an, când limitele dintre lumi devin friabile. Perioadele intense de ghicit şi făcut farmece au loc în preajma

marilor sărbători solstiţiale şi echinocţiale care coincid în mare parte cu Sărbătorile Moşilor şi chiar cu

 praznice mari bisericeşti precum Sfântul Vasile, Boboteaza, Blagoveşteniile, Paştile, Rusaliile,

Sângiorzul, Adormirea Maicii Domnului şi Crăciunul. 

Locurile cele mai bune pentru astfel de cate magice erau nimeni altele decât sediile şi spaţiile 

epifaniei strămoşilor tutelari şi ale spiritelor totemice. În trecut, vrăjile se făceau la vatră, pragul

casei, grajd, ocolul vitelor, răscrucile de drumuri, hotarele satelor şi pădurile şi apele cu statut

sacru. 

8/12/2019 Magia şi vrăjitoria la români

http://slidepdf.com/reader/full/magia-si-vrajitoria-la-romani 8/14

 

Iele şi furnici,

Draci şi pricolici,

Strigoi şi moroi,

Ce mai faceţi voi ?

Toate popoarele au avut credinţa conform căreia majoritatea bolilor sunt datorate activităţii malefice aduhurilor rele. Credinţele românilor referitoare la acest aspect nu se deosebesc în esenţă de restul

credinţelor cu substrat arhaic. De fapt, la un studiu comparativ, se încadrează perfect în sfera credinţelor

 popoarelor de sorginte indo-europeană. 

Astfel de entităţi (cel mai adesea nevăzute) care populează văzduhurile satului românesc sunt adesea

vrăjmaşe lucrării Lui Dumnezeu, dar uneori se identifică cu Sacralitatea fiind nişte unelte coercitive şi

educative ale Acesteia.

În schimb, sunt mereu periculoase pentru om şi au o identitate bine precizată de poporul român,

răsfrângându-se într-un bogat panteon la fiinţelor mitologice malefice autohtone. 

Pe primul lor în ierarhia duhurilor periculoase se remarcă dracii şi diavolii cei neadormiţi. Evident, este şi

aici o categorică influenţă iudeo-creştină, dar care s-a grefat pe credinţele precreştine ale stră-românilor

despre duhuri rele, credinţe conservate în practicile populare. 

În lumea satului, dracul e mai mereu desemnat prin poreclele sale, căci nu este bine să-i spui

numele, ca să nu fie chemat. Aşa că românii i-au spus dintotdeauna Necuratul, Pârdalnicul,

Împieliţatul, Sarsailă, Scaraoschi, Ucigă-l Toaca, Ducă-se pe pustii, Alimănitu, Aghiuţă, etc. 

8/12/2019 Magia şi vrăjitoria la români

http://slidepdf.com/reader/full/magia-si-vrajitoria-la-romani 9/14

Un spirit rău în mijlocul focului Sursa foto: Shutterstock 

 

Tot la români, atunci când un demon este respeonsabil de natura unei boli, numele acelei boli se identifică

cu cel al demonului. Buba, Junghiul, Tusea, Năjitul, Vărtejul, Brânca şi mulţi alţii sunt ameninţaţi în

textele descântecelor, fiind ameninţaţi să părăsească bolnavul. Aceşti demoni-duhuri sunt de fapt bolilemici. Personificările bolilor mari, ale epidemiilor, au o răspândire mai largă şi sunt nimeni altele decât

Ciuma, Holera, Vărsatul, Frigurile. 

Strigoii şi moroii, deşi nu erau percepuţi drept duhuri demonice propriuzise erau învinuiţi, condamnaţi şi

izgoniţi în descântece. La fel şi pricolicii, Avestiţa sau Samca, o altă entitate negativă care ataca mai ales

8/12/2019 Magia şi vrăjitoria la români

http://slidepdf.com/reader/full/magia-si-vrajitoria-la-romani 10/14

8/12/2019 Magia şi vrăjitoria la români

http://slidepdf.com/reader/full/magia-si-vrajitoria-la-romani 11/14

La marginea dintre normal şi paranormal Sursa foto: Shutterstock 

 

Cele mai cunoscute simptome ale deochiului apar sub forma de dureri de cap urmate de căscat continuu,

deşi omului nu-i este somn. Uneori creşte temperatura coporală, sau oamenilor le ţiuie urechile. Netratat,

se crede că deochiul duce chiar la deces. Dar deochiul poate fi înlăturat uşor prin descântec, stingerea

cărbunilor sau chibriturilor, precum şi prin rostirea rugăciunii Tatăl Nostru. 

Evident că deochiul este poarta de introducere spre aşa numit-a magie populară erotică care include toate

 practicile folosite cu scopul de a provoca, aţâţa şi menţine dragostea fiinţei iubite, sau dimpotrivă, a punecapăt unei iubiri nedorite. În general era practicată de persoana respectivă sau de rudele ei apr opiate,

acestea apelând deseori şi la vrăjitori. 

8/12/2019 Magia şi vrăjitoria la români

http://slidepdf.com/reader/full/magia-si-vrajitoria-la-romani 12/14

Vrăjile cu subiect erotic cuprindeau atât practici ale magiei albe, cât şi ale magiei negre. La români,

tradiţia sătească aproba doar magia albă, numind acest fel de vrăji, farmece. Asta nu înseamnă că nu se

foloseau şi practici reprobabile din repertoriul magiei interzise... 

Fapt curios şi puţin cunoscut, la farmece apelau şi cuplurile căsătorite, când între soţi interveneau

perioade de răcire a sentimentelor, sau de teama unor potenţiali duşmani care le-ar putea distruge

căsnicia. Farmecele de dragoste se făceau doar sâmbăta şi duminica la revărsatul zorilor, până când

răsărea soarele, sau seara, când cerul era senin şi apăreau stelele şi luna. Descântecele şi incantaţiile

specifice se adresau elementelor sacre ale Cosmosului: soarele, luna, stelele, apa neâncepută, roua. În

multe descântece de dragoste, oamenii apelau la ajutorul Maicii Domnului.

Drept instrumentar la aceste incantaţii magice se foloseau obiecte din metal sau plante magice ca

mătrăguna, busuiocul, cicoarea, avrămeasa. Nu lipseau nici accesorii d eîmbrăcăminte sau fire de păr ale persoanei iubite. Pe lângă faptul că descântecele populare de dragoste ale românilor sunt pline de poezie

şi au alimentat lirica autohtonă, întâlnim aici un gen de farmec desoebit de dramatic.

Ulcioare tradiţionale româneşti  Sursa foto: Shutterstock 

 

8/12/2019 Magia şi vrăjitoria la români

http://slidepdf.com/reader/full/magia-si-vrajitoria-la-romani 13/14

 

Este vorba de „pusul ulcelei”. Nimeni nu cunoaşte vechimea acestei metode, dar, pe baza mărturiilor şi

cercetărilor, se pare că metoda este deosebit de eficientă. Se face de regulă atunci când o femeie vrea să se

căsătorească cu un bărbat căruia iniţial îi este indiferentă. Atunci, femeia ia o ulcică de lut nouă şi

nefolosită, în care pune un obiect personal al bărbatului dorit. După care mergea cu ulcica la o vrăjitoare

care punea înăunutru alte ingrediente necunoscute, în timp ce boloborosea vrăji rămase secrete şi astăzi.

Ulcica trebuia ascunsă sau îngropată astfel ca bărbatul respectiv să nu o găsească niciodată. Dacă o găsea

şi o spărgea, vraja era ruptă , iar el se trezea şi era iarăşi liber. Altfel, bărbatul era ca intrat într -o transă

continuă în care era tot timpul absorbit doar de imaginea şi de persoana femeii care-i pusese ulcica.

Extraordinara lume a magiei străvechi româneşti a început să apună încă de la începutul secolului trecut.

Mare parte din vrăjitoarele şi vrăjitorii români au murit fără să fi transmis mai departe tainele şiînvăţăturile lor. Magia noastră arhaică a primit lovituri puternice prin infiltrarea unor practici şi metode

străine spaţiului, românesc, în speţă vrăjitoria şi mai ales „vrăjelile” ţigăneşti le-au înlocuit treptat, dar tot

mai mult pe cele autohtone.

8/12/2019 Magia şi vrăjitoria la români

http://slidepdf.com/reader/full/magia-si-vrajitoria-la-romani 14/14

Casă tradiţională românească la Muzeul Satului din

Bucureşti 

În plus, odată cu dezvoltarea urbanizări, românii de la oraşe au început să uite practicile lor (în special în perioada interbelică), fiind atraşi de spiritism şi alte domenii ale paranormalului descoperite şi introduse

în ţară de „intelighenţia” română care începea să călătorească prin Europa. Lumea şi aşa ascunsă a magiei

satului românesc s-a ocultat încă şi mai mult odată cu apariţia regimului comunist în România. Regim

care făcea apologia unui materialism ştiinţific, ateist, care respingea şi condamna astfel de practici

descrise în limbajul de lemn tipic drept „activităţi mistice” sau „obiceiuri primitive, igonorante şi

retrograde care trebuiesc să dispară pentru a face loc luminii umanismului comunist”... 

Astăzi, nu se cunoaşte cu exactitate dacă mai există exponenţi autentici şi iniţiaţi care să cunoască practicile magice autohtone, la fel de bine cum le ştiau strămoşii noştri, nu cu mult timp în urmă.