THE BETIESCopyright @ zor8

by Dhonielle ClaytonAll rights reserved

Aceastd carte este o operi de ficgiune. Orice asemdnare cu locuri saupersonaje reale este intimpldtoare. Aceasti carte este protejatd de

legea, drepturilor de autor. Reproducerea textului este interzisd fdriacordul expres al editurii, indiferent de suportul fizic sau electronic,in afara limitelor legale de citare folosire irrrecenzii sau in mediire de

promovare.

C drgile,\rv en: un trademarkEDITURA HERG BENET

Str. Aurel Vlaicu nr. 9, sector 2, Bucuregti, RomAniawww.hergbenet.ro

editor@hergbener.ro

Ilustraqie copertir wacomka I AdobeoConcept grafic: The Spartan Bureau

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAnieiCLAYTON, DHONIELLE

Magia fetelor Belles / Dhonielle Clayton ; trad. din lb. englezi deLaura Nureldin, - Bucuregti : Editura Herg Benet, zorg

ISBN 978-6o6 -763+so-6

I. Nureldin, Laura (trad)

Szr.rrr

Tipirit la ArtPrint

FETEL0H

IlHtlNIEttE CTAYTtlN

MAOIA

TIEN IICTION

urTc-lrsrrzor8

BELLESTraducere din limba englezd de

LAURANURELDIN

"Dupd facerea lumii, ZeuI Cerului s.a indrdgostit de ZeilaFrumusegii. Cerul a cople;it FrumuseSea cu daruri minu-nate - soarele,luna, norii, stelele, Ea a primit sd-i fie soqie

qi,impreund, au fdcut copiii din Orldans. Dar Frumusegea

i;i iubea copiii atd.t de mult, incdt i;i petrecea tot timpulcu ei. Dupd ce a refuzat sd. mai ltind acasd, Cerul a trimis

ploaia, fulgerul ;i udntul, ca sd-i inece pe primii oa,meni.

Ch,nd, Frumuse4a i-a apdrat pe oameni, Cerul i-a bles-temat ca pielealor sd aibd culoarea ud.zdululuilipsit de

soare, oihii sd,le fie sdngerii, pd.rul sd, semene Ia atingerecu paiele putrezite Si sd fie cuprin;i de o tistege addncd.,

und ce auea sd. se transforme iute in nebunie. in schirnb,Frumuseqea le-a trimis pe fetele Belles, sd fie trandafiricresculi din gdrdna neagrd ;i rdscolitd, menigi sd. aducd"

frwnwsetea inapoi in lumea.blestematit, a;a cum soarele

aducelumind."

- Din ,Istoria Orl6ans-ului"

-

I

Toatr au iupuNrr gArspREZEcE ANr astdzi gi, pentru oricefatd obignuitl, asta ar insemna macarons cu zmeurd $ildmeie, baloane in culori pastelate, gampanie roz $i jo-curi de clrgi. Poate chiar un elefant pitic.

Dar nu $i pentru noi. Azi debutdm. $i, anul d.sta, sun-tem Qase cu toate.

VArfurile degetelor mele lasd lacrimi de ceaqi pe pere-gii din sticld subgire. Caleagca e frumoasd qi transparentdgi are forma unei sfere. Sunt o pdpugi delicati, a$ezatI

intr-un glob. Caleasca e inconjuratd de mulgimea extazi-at5, nerdbddtoare sd vad6 cum aret gi ce qtiu sd fac.

O plasI impletiti din florile care md reprezinte, roz,se intinde peste rotunjimile sticlei, ca sd le spund tutu.ror cum mi cheamd - Camellia - qi sd mi ascundd pdndcind voi fi dezvdluitd curqii regale.

Sunt ultima la rdnd.Inima mi-o ialagoani de teami gi nerdbdare in vreme

ce ne strecurdm prin mulqimea din Piaga Regale, pentruCarnavalul Beautd. Festivalul are loc odatd la trei ani.Cu un binoclu strecurat prin spaqiile mici dintre petale,incerc sd zdresc primele imagini furate ale lumii; a$ vrea

8 I MAGIA FETELOR BELLES

s-o pot implturi pe fi.ecare gi s-o ascund intre faldurilecerise ale rochiei mele.

E un tdrAm de basm - palate cu turnuri aurite gi ar-

cade sclipitoare, fAntAni pline de pegti stacojii gi palizi,pAlcuri de copaci, tufiguri tunse in toate formele geo-

metrice cu putin{d. Canalele imperiale inconjoari pia-qa, gizduind birci impodobite, care strilucesc precum

giuvaierele, de forma unor semiluni zAmbitoare pe apa

intunecati ca miezul nop{ii. Dau pe-afari de pasageri-t I -nerdbditori sd ne priveasci. In monumentala clepsidrd

regah, cea care misoari lungimea zilei gi a noptii, se

scurge nisipul de culoarea diamantelor albe.

Cerul gi.norii sii sunt din cirege topite, portocale

in fliciri gi grape-fruit care arde gi el in timp ce soare-

le se scufundd in mare. Lumina muribundd a soarelui

imi imprimi propria reflexie in geam. Pielea pudratd miface si semin cu o felie de tort caramel prea glazurati.

N-am mai vizut aqa ceva. Este prima oard cAnd vizi-tez insula imperiald, prima oari cdnd plec de acasd.

Arhipelagul Orl6ans este un girag de insule care se

intind in forma unui trandafir cu tija strimbi prin ma-

rea caldi. Cele mai multe sunt legate intre ele prin po-

duri aurite, dar se poate ajunge aici Ei cu calegti luxoasemarine. Noi venim tocmai de sus - de la floare - gi am

ficut o lungi clldtorie pAnd la mijlocul tulpinii, ca sd ne

demonstrS.m talentele.Briza igi face loc prin micile guri de aerisire ale ca.

legtii de sdcli gi aduce cu ea mireasma cerului. Ploaie

slratd, nori ingepitori gi o boare de dulceagd de la stele.

Totul pare un vis de care te agiqi ca sd-l pdstrezi gi dinco-1o de zori. Nu vreau sd se termine niciodatd. Nu vreau s5.

DHoNTELLE CLAyroN | 9

md intorc acasi nicicAnd. Un minut aici inseamni maimultd bogdqie decAt o mie de momente acolo.

Sf&r;itul lunilor calde aduce schimbarea, aga spuneamereu Maman. Iarviaqa mea se va schimba in seara asta.

Caii ne trag inainte, iar copitele tropiie pe pavajulpieqei. Precupeqii vAnd dulciuri dedicate nouS: micimunfi alcdtuigi din fulgi de gheagd ce poart[ in virfcipgune colorate ca buzele noastre; biscuigi pentru ceaiextrem de elaboraqi, in forma florilor care ne reprezintd;bezele modelate dupi cocurile noastre Belle; panglici de

zahir colorat, rS.sucite pe bege, imitAndu-ne brAurile tra-ditionale gi rochiile.

O mAn[ imi lovegte ugor caleagca gi ziresc in goani unchip. Piaqa e plinl de oameni. Sunt a,sa de mulqi... Sute,mii, poate chiar milioane. Girzile imperiale imping inspate mulgimea ca sd faci loc procesiunii noastre. Totioamenii par sd fie frumogi, au pielea de nuan.te diferite

- de la culoarea mierii pini la ciocolatiu; pirul le cade

in valuri blonde, bucle castanii iau inele negre ca pana

corbului; trupurile le sunt mignone, rotunjit€' szu o corrr.binatie intre cele dou5. Cu toqii au pldtit ca si arate aqa.

Bdrbagii poarti sacouri gi jobene gi au egarfe de toateculorile. Unii dintre ei au bdrbi gi mustiqi runse gi aran-jate cu grijd. Stau in picioare, lingd femei impodobite

|'.tcu bijuterii gi imbrdcate in rochii luxoase, pastelate, cucrinoline ,si tul. Pdrul femeilor este acoperit cu pildriicomplicate; unele lin in mAini umbrele de soare, fecutedin hArtie pictati, iar altele se rS.coresc cu evantaie bro-date. Sunt siguri ci, vdzutS. din baloanele cu aer caldcare plutesc peste piaqd, mulqimea arati ca o cutie de

bomboane.

10 IMACTA FETELOR BELLES

Recunosc cele mai populare look-uri de prin tean-curile de tabloide r5.mase in cufdrul de poqtd de cu o zi

in urmi, sau din frumoscoapele sdptdmdnale pe care

Elisabeth, fiica lui Du Barry, le mai scapd printre pernelede catifea ale cariapelei din salon.

Orldans Press zicea ci pirul blond-strawberry gi ochiiin culoarea jadului sunt noua tendingd pentru sezonulvdntos. Titlurile sunau a$a:

TREZESTE ruBrREA... Fu tREztsrtBni, cuSTRAWBERRY $I JAD

UMeLE-Tr rRUsA oB rolmrA cu eUDRA DE

nuneneA apnoneri. DE FETELE BELLES

TEN DE CRIN $I BUZE ROZ-BELLE; CULORILE

FRUMUSETTT iN ecrsr sEzoN

Stiristii spuneau ci toatd lumea o sl-gi doreascd aqa

ceva in lunile urmitoare.Se aud monede zorniind. Vdd mdini care agitd in aer

pungi de catifea. Spintria diniuntru alcituiesc o melo-die impregnatl de clinchete. Cdt o fi in fiecare pungd?

CAte tratamente igi permit sd cumpere? $i in ce fel suntdispugi si pldteascd?

Potrivesc lentila ocheanului aqa incdt sd focalizez pe

privitorii incAntagi, .si observ ci pielea unora a pilit, ca

un tablou lisat prea mult la soare; ci plrul le albegte lariddcini qi cd intre sprAncene apar riduri.

Asta imi amintegte de ce sunt aici.Sunt o fatd Belle.

Controlez frumusegea.

2

Ceregnre sE opRESC iN rala paviiionului regal. Crizan-teme alcdtuiesc o broderie ce-i imbraci vArfurile. Sundtrompete. CAnti clopote. Ajustez iar lentila ocheanuluigi strdng din pleoapd ca sd mi uit la rege, la regind gi lafiica 1or. Cu toqii imi amintesc de pipugile de porqelancu care eu Ei surorile mele obiqnuiam si ne jucim cdnderam mici. Faga ciobit[ a micului rege cu mantia pur-purie, regina cu coroana strAmbi prinsl cu un bold inpirul negru; amAndoi, intr-un palat in miniaturd, fdcutdin agchii de chiparos gi agezat in camera de joaci.

$i aici aratd la fel, degi, firegte, nu atAt de uzaqi. Reginastrdlucegte ca o stea indepdrtatd, iar pielea ei de culoareacernelii atrage ultimele raze de soare; barba ard.mie a re-gelui ii ajunge la brAu; pirul blond al fiicei lor este ridicatintr-un coc de forma unui cuib de albine. Obiqnuiam sivopsesc braqele 9i picioarele pdpuqii-pringesd ori de cAte

ori adevlrata prin{esd igi schimba culoarea pielii, ca sd

fiu la zi cu foile de scandal pe care Maman reugea sd lestrecoare pe sub nasul lui Du Barry.

Pe ecranele plutitoare apare imaginea ei. Asti seard

este albi cazdpada,la fel ca tatll ei, dar cu pistrui rozalii

12 | MAGrA FETELOR BELLES

presdrafi cu talent pe nas. Vreau sd fiu eu cea care iiface pe to{i atet de frumogi. Vreau sd fiu aleasa reginei.

Vreau puterea care vine odati cu statutul de favoritda Majestdqii Sale. $i, daci md descurc mai bine decAt

Amber, voi fi aleasd. $i celelalte surori ale mele sunt

bune, dar, in adAncul inimii, gtiu cd lupta se va da intremine gi ea,

Madame Du Barry vorbegte intr-o goarnd:

-Majestiqile Voastre, Altega Voastr5, doamnelor gi

domnilor minigtri, confi 9i contese, baroni gi baronese,

doamnelor Ei domnilor membri ai Curqii, locuitori ai

Orl6ans-ului, bine ali venit la cea mai notabild tradiqie a

regatului nostru, Carnavalul Beautd.

Vocea ei emand autoritate. Zgomotul imi face caleag-

ca sd se clatine. Degi nu o pot vedea, gtiu cd poartd o

pitrdrie plini de pene de piun gi cd gi-a strecurat formele

voluptuoase intr-una dintre rochiile ei negre. Maman

mi.a spus ci lui Madame Du Barry ii place si aibi o silu-

eti masivi qi impundtoare.

-Sunt Madame Ana Maria Lange Du Barry,

Gardian Regal al Belle.Rose.

igi spune cu mAndrie titulatura oficiald. Cu siguran-qd, oamenii din Orldans s-ar sufoca de indignare dacd ar

gti ci noi, acas5, ii spunem ,Du Barry".

Ropote de aplauze. Fluierdturi. Zgomotul imi vibrea-

zd in piept. Toatd viaga mi-am dorit exact asta, sd fiu aici,

in faqa intregului regat.

-Aceastd tradi$e dateazd. de la inceputuriie insu-

lelor noastre, de la intemeierea civilizagiei noastre. Degenera{ii intregi, strdmogii mei au avut privilegiul de a figardienii celor mai de preg giuvaiere ale noastre.

DHONTELLE CLAYTON I 13

Se intoarce spre stanga gi arati spre generalia pre-cedenti de fete Belle. Opt la numir, stau pe scaune cuspltar inalt gi qin in mAini trandafiri Belle. Feqele le sunrascunse de danteld neagrd. Favorita - Irry - poartd pe

cap o coroani strilucitoare. Pentru ele, timpul petrecutla curte se sfarge$te aici. Se vor intoarce acasi dupi ce

ne vor fi pregitit pe noi.imi amintesc ci, atunci cAnd eram micd., fetele se ju-

cau cu noi intre lecgiile lor cu Du Barry. Dar, intr-o zi,

servitorii au strAns lucrurile fetelor mai mari.Ag fi vrut si md bag in cufere qi cutii, sd md ascund

printre rochiile lor de mdtase, blinurile moi gi tulul um-flat, s[ stau acolo, nemiEcatd., in timpul cdlitoriei gi sd

ziresc frAnturi de lume prin gaura cheii unui cuf5r. imiamintesc cum citeam in ziare despre fetele Belles maimari dupi ce plecau. Am pe perete, in dormitor, ilusffa-tele lor Belle oficiale.

Vreau si fiu Ivy. Mereu mi-am dorit si fiu ea.

Trebuie sdfiifauorita- exact camine, mi-a spus Mamaninainte sd moari. Oamenii dinOrldans seu.rdsc pe eiin;i;i.Trebuie sd schimbi asra. Amintirea cuvintelor ei mi incil-zegte din interior, in vreme ce dorul de ea imi cuprindepieptul. Fasrorita o:ratd.lumii ce este frumos. Le aminte;te

oamenilor ce este esengial.Ag fi vrut ca ea sd fi triit destulcAt sd fie aici gi sd mi priveascd de pe scenl.

Mi inchipui locuind la palat, in calitate de fata Bellea familiei regale, ca mAni stAngi a doamnei Ministrual Frumuseqii pe c?.re s-o ajut si intocmeasci legi ale

frumusegii, delectindu-mi cu minundqiile OraguluiImperial Trianon gi ale cartierelor sale, inotind in LaMer du Roi, navigdnd pe vase regale, vizitdnd frecare

14 IMAGTA FETELOR BELLES

insuli ;i rdtdcind prin fiecare citun ca si gust tot ce-mipoate oferi lumea.

Suroriie mele vor fi plasate la una din cele cinci ceai.

nirii imperiale sau vor sta acasd, unde vor avea grijd de

cetdfenii nou-nd-scuqi ai Orl6ans-ului.Voi fi un receptacul pentru Zeiqa Frumusefii.Pistrez acest vis undeva, adAnc in piept, ca pe o rdsu-

flare cdreia nu vreau sd-i dau drumul niciodatl.

- $i, acum, am plicerea sd vd prezint cea mai nouigenerafie de fete Belle, anunld Du Barry.

Un fior de neribdare aproape ci-mi face inima sd ex.plodeze. imi tremurd mAinile gi imi cade ocheanul.

Mulqimea ovafioneazd. Mzitiul trage impletitura de

flori de pe caleagca mea.

Sunt dezviluitd mulgimii. imi iau evantaiele din poa-

ie. Se desfac qi li se vede desenul cu floricele mici, roz.

imi acopir fa(a cu ele, apoi le intorc gi le rdsucesc, fdcAn-

dule sd palpite ca aripile unui fluture. Le arunc peste

cap gi le pdnd cu uEuringl. Acesta e momentul in care

orele intregi de iecgii igi dovedesc utilitatea. Mulqimeafluierd gi strigd.

Md uit in stAnga, la calegtile surorilor mele. Suntemaliniate ca ouile intr-un carton gi ne migcim simultan.Ne zimbim una alteia. Prin venele noastre curge acelagi

sAnge: cel al stelelor, sdngele ZeigeiFrumuseqii.Lampioane stacojii se ridici in aer. Pe cerul tot mai

intunecat, hirtia lor subqire arde strdlucitor, scriin-du-ne numele: Edelweiss, Ambrosia, Padma, Valeria,Hana gi Camellia. Pegtii qAs.nesc din fintAni gi, in mijlo-cul saltului, igi schimbS. culoarea din rubiniu in vernil,jucAndu-se cu privitorii. Salturile lor sunt promisiunea

DHoNTELLE CLAyroN I 15

puterilor noastre. Piaga explodeazl.in ovaqii. Fetigele iqiridica pdpugile Belles.

Unii birbagi qi unele femei au monocluri, ca si. nepoatd vedea mai bine. ZAmbesc gi fac cu mdna pentru civreau sd-i impresionez, vreau si fiu indeajuns de bunica sd fru finuti minte.

Du Barry o prezinti prima pe Valerie. Caleagca eiinainteazi.

inchid ochii.Nuteuita la ele, spusese Maman. Niciodatd sd"nurdqt-

ne$ti Ia, iscusinga lor de a folosi harul. Inq,)idia poate cre;te intine ca o buruiand. Fii cea mai bund. fara a rc strddui sd" fiimai bund dec dt celelabe.

Nu am avut voie si discutim despre instrucqiunilenoastre in siptimAnile de dinaintea carnavalului, darAmber gi cu mine am ficut schimb de dosare. Modelulei trebuia sd primeasci o piele de culoarea nucilor coap-te, per cu bucle mari, cilindrice, gi o fagi rotundi, an-gelice; al meu trebuia si aibi pielea ca alabastrul dinInsulele de Foc, p[r atAt de intunecat, incdt si se con-funde cu noaptea gi o guri perfectl 9i atit de rogie, in-cdt si nu poati fi deosebiti de un trandafir. Am exersatlook-urile pe servitoarele din casi, perfecqiondndu-ie inincdperi izolate, sub stricta supraveghere a lui Du Barry.Exercigiul aduce perfecgiune, asta striga la noi ore-n gir.

Mi foiesc in caleagci in vrdme ce demonstraliilecontinui cu Hana, apoi cu Valerie. Picioarele, linuteincrucigate prea mult tirnp, imi amortesc, iar pleoapele

mi se zbat, impotrivindu-se doringeimele de a le qinein-chise. Gemete de durere stribat piaqa gildgioas[, cindfetele trec prin toate transformirile pe care trebuie si le

16 I MAGrA FETELoR BELLEs

indure. MI strAmb cAnd qipetele devin tot mai ascuqite,apoi se sting, iar privitorii ovaqioneazi cAnd ele cresc inintensitate.

Unele dintre surorile mele primesc reacfii mai zgo-motoase decAt altele. in cazul unora, se aude ohl qi ah!.Din cAnd in cAnd, vuietul imi pare asurzitor.

imi iubesc surorile, mai ales pe Amber. Pe ea am iu-bit-o mereu cel mai mult. Toate meriti.m si devenimfavorita. Am muncit din greu si deprindem arta fru-musefii. Dar imi doresc asta atat de mult, incAt nu mairimdne loc pentru nimic altceva in mine.

Am senzagia cd a trecut o vegnicie de cAnd stau cuochii inchiEi, cdnd, in fine, caleagca mea porneqte dinnou. Aghiotanfii imperiali se apropie, iar uniformelelor aurii sclipesc in lumina lampionului. Se agazi la celepatru colquri in jurul meu, desfac hamurile, apuci mA.nerele laterale ale bilei mele de sdcle, apoi mi ridici depe osie cu totul, ca gi cum ag fi doar un balon de sipun.Subgire qi ugoard.

tmi proptesc bine picioarele qi mi strdduiesc si-migin echilibrul. Barbaqii mi poartd pAnd la platforma cen-trali. Du Barry a recreat tot acest moment la noi acasi,inclusiv cilindrul de aur unde platforma mea urmeazdsi se opreascd, in cele din urmd. Md pregitesc pentruaceasti zi de cAnd am implinit treisprezece ani; cu toatelecgiile, prelegerile, exerciqiile. $tiu exact ce am de fdcut.Am trecut prin repetiqii, dar, cu toate astea, nu-mi potopri degetele gi corpul din tremurat, de parci in interi-orul globului meu de sticli ar avea loc un mic cutremur.

imi goptesc ,O si am cea mai buni prezentare. Osd primesc cele mai zgomotoase aplauze. O si devin

DHoNTELLE CLAyroN I 17

favorita, exact ca Maman. O si trliesc la curte. O sd vddlumea. N-o sd fac nicio gregeali. O si fac oamenii fru-mogi." imi spun asta iar si iar, ca pe o rugaciune, pAndcAnd ritmul cuvintelor imi gterge teama.

Barbatii rd.sucesc un mAner. Rogile unui mecanismzdringine, troncdne gi guierd. platforma de sub minese ridici deasupra mulqimii. Loje regale din plug suntsprijinite sus, pe tije inalte. Din ele, se apleaci oamenicu ocheane gi telescoape la ochi, gi cu cornete care leies din urechi ca niqte trompe de elefant. Diverse figurimd privesc cu mirare gi nerdbdare, ca gi cum ag fi o steaprinsi intr-o vazi, gata sI explodeze.

Platforma se opre$te. Rdsucesc un mic mAner de pepodeaua calegtii. Plafonul de sticld de deasupra mea sedeschide precum coaja unui ou. Aerul cald al nopfli imimAngdie pielea ca niqte degete fine, iar aici, sus, gustullui e gi mai dulce. Dacd ag putea prinde intr-o sticli adi-erile, s.ar transforma in pulbere de zahdr.

Stelele clipesc. Simt cd sunt indeajuns de aproapecAt s-o apuc pe una din ele qi s-o bag in trusa mea d.efrumuseqe.

Piaga tace, iar sunetele oceanului se aud tot mai tare.Oamenii din Orl6ans se uitd in sus,la mine, ultima fatdBelle care trebuie si-gi demonstreze talentul. Du Barrynu m-a pregdtit si pentru momentul in care toatd lumease holbeazl la mine. Sunt atdtea perechi de ochi, de toa_te formele gi culorile, incAt inima mi-o ia la goand.

Du Barry imi face cu ochiul, apoi igi aringe buzele pli-ne - imi amintegte si zAmbesc. Mulgimea crede ci m_&rnnd.scut cu gtiinfa de a-i face frumoqi. Niciunul din ei nu$tie cet de mult am muncit ca si perfecqionez tradifiile