TESTE - GRILĂ 1. Într-o economie, P.I.B. este valoarea, la preţurile pieţei, pe timp de un an: a) a tuturor bunurilor şi serviciilor finale produse. 2. P.I.B. măsoară: a) toate răspunsurile de mai sus. 3. Pentru o economie în ansamblul său: a) valoarea bunurilor şi serviciilor finale produse este egală cu veniturile totale plătite factorilor de producţie; 4. P.I.B. este o mărime de: a) flux; 5. Într-un sistem economic simplificat, fără sectorul de stat şi fără investiţii pentru înlocuirea capitalului uzat, valoarea produsului final, la preţurile pieţei, este: a) suma salariilor, rentei, dobânzilor şi profiturilor; 6. Într-un sistem economic mai complex, care cuprinde şi sectorul de stat şi relaţiile cu alte ţări, P.I.B. este suma următoarelor elemente:
Transcript
TESTE - GRILĂ
1. Într-o economie, P.I.B. este valoarea, la preţurile pieţei, pe timp de un an:
a) a tuturor bunurilor şi serviciilor finale produse.
2. P.I.B. măsoară:
a) toate răspunsurile de mai sus.
3. Pentru o economie în ansamblul său:
a) valoarea bunurilor şi serviciilor finale produse este egală cu veniturile totale plătite factorilor de producţie;
4. P.I.B. este o mărime de:
a) flux;
5. Într-un sistem economic simplificat, fără sectorul de stat şi fără investiţii pentru înlocuirea capitalului uzat, valoarea produsului final, la preţurile pieţei, este:
a) suma salariilor, rentei, dobânzilor şi profiturilor;
6. Într-un sistem economic mai complex, care cuprinde şi sectorul de stat şi relaţiile cu alte ţări, P.I.B. este suma următoarelor elemente:
a) consum + investiţii brute + cheltuieli ale statului pentru bunuri şi servicii + exporturi nete;
7. Dacă exporturile sunt mai mici decât importurile:
a) P.I.B. este mai mic decât C + I + G;
8. Stocul de capital al unei ţări se micşorează dacă:
a) deprecierea este mai mare decât investiţiile brute.b)
9. În noţiunea de investiţii nu este inclusă:a) cumpărarea unei fabrici folosite anterior pentru a produce;
10. Investiţiile nete se calculează cu ajutorul următoarei formule:a) cheltuieli brute (clădiri + echipamente + variaţia stocurilor) - cheltuieli pentru
înlocuirea capitalului uzat.
11. Dacă atât investiţiile brute, cât şi deprecierea cresc cu 100 de miliarde de lei, atunci:
a) P.I.B. creşte cu 100 miliarde, iar PIN rămâne nemodificat;
12. Consumul intermediar de bunuri şi servicii:a) nici unul dintre răspunsurile de mai sus.
13. În calculul P.I.B., pericolul dublei înregistrări este evitat în felul următor:a) utilizând metoda valorii adăugate;
14. În cazul unui produs, suma valorii adăugate pe fiecare stadiu de obţinere a sa:
a) este egală cu preţul de vânzare.
15. Care dintre următoarele nu va fi inclusă în P.I.B.-ul pe anul 2000?
a) cheltuielile fabricii DACIA pentru tabla achiziţionată.
16. Dacă fabrica de ciment de la Medgidia (proprietatea firmei franceze „Lafarge“) realizează în ziua de 31.12.2000 o producţie în valoare de 75 milioane lei, care însă se vinde de-abia în 3.01.2001, atunci:
a) P.I.B.-ul României din 2000 creşte cu 75 de milioane lei;
17. Venitul personal este:
a) suma veniturilor obţinute de sectorul casnic în timp de un an;
18. Dacă venitul personal = 550 miliarde lei, impozitul pe venitul personal = 70 miliarde, consumul = 430 miliarde, plăţi de dobânzi = 10 miliarde, iar economiile populaţiei = 40 miliarde, atunci venitul disponibil este:
a) 480 miliarde lei;
19. În perioade de inflaţie:
a) P.I.B. nominal creşte mai repede decât P.I.B. real;
20. Să presupunem că fabrica A vinde fabricii B oţel în valoare de 3 milioane lei. Acest oţel este utilizat pentru realizarea unui camion ce va fi vândut unui comerciant de maşini cu 12 milioane lei. La rândul său, comerciantul vinde camionul unei familii cu preţul de 14 milioane lei. În acest scenariu, P.I.B. a crescut cu:
a) 14 milioane lei;
21. Valoarea adăugată realizată de o firmă privată este egală cu:a) vânzări - costul bunurilor intermediare;
22. Presupunem că o familie achiziţionează o casă cu 150 milioane lei şi se mută în ea. În calculul venitului naţional:
a) cheltuielile de consum cresc cu 150 milioane lei;23. Deflatorul P.I.B. este definit ca:
a) P.I.B. nominal / P.I.B. real;
24. Uneori, deflatorul P.I.B. poate să crească în timp ce P.I.B. real scade. Atunci când se întâmplă acest fenomen:
a) P.I.B. nominal poate să crească, să scadă sau să rămână constant.
25. Diferenţa dintre deflatorul P.I.B. şi indicele preţurilor de consum (IPC) constă în aceea că:
a) ponderile ataşate preţurilor sunt diferite în cazul IPC, în comparaţie cu deflatorul;26. Dacă preţul televizoarelor importate de România creşte, atunci:
a) deflatorul rămâne acelaşi, iar IPC creşte;
27. Să presupunem că întreaga producţie de autoturisme Daewoo Cielo realizată la Craiova este exportată. Să mai presupunem că preţul de vânzare al acestora creşte. În acest caz:
a) deflatorul P.I.B. creşte, iar IPC rămâne acelaşi;.
28. Să presupunem că P.I.B. nominal este de 88000 de miliarde de lei, iar deflatorul P.I.B. a fost de 110%. În acest caz, P.I.B. real este:
a) 80000 miliarde;
29. Dacă producţia rămâne aceeaşi, iar preţurile se triplează, atunci:a) P.I.B. nominal se triplează, iar P.I.B. real rămâne acelaşi;
30. Cumpărarea de bunuri şi servicii de către sectorul casnic se numeşte:
a) consum;
31. În exercitarea atribuţiilor sale, statul cumpără bunuri şi servicii. Acestea:a) sunt incluse şi în P.I.B. şi în PNB;
32. Inundaţiile au distrus mai multe case în satele din Moldova. Guvernul iniţiază un program în valoare de 7 miliarde lei pentru a construi noi case în locul celor distruse. În acest caz:
a) P.I.B. creşte cu 7 miliarde;
33. Investiţiile sunt împărţite în trei subcategorii care includ toate elementele următoare, cu excepţia:
a) achiziţiile de acţiuni;
34. Exporturile nete sunt:
a) exporturile – importurile;
35. Componenta cu cea mai mare pondere în P.I.B. (măsurat prin metoda cheltuielilor) este:
a) consumul;
36. Cu cât autoconsumul (de exemplu, culturile de produse agricole destinate consumului în propria gospodărie) este mai mare, cu atât:
a) P.I.B.-ul va fi subestimat;
37. Transferurile (plăţile de transfer) sunt:
a) nu sunt incluse în P.I.B., deoarece nu reprezintă contravaloarea unor bunuri sau servicii;
38. Diferenţa dintre produsul intern brut şi produsul naţional brut constă în aceea că:
a) PNB măsoară producţia realizată de agenţii economici dintr-o anumită ţară, indiferent de locul unde aceasta s-a realizat, în vreme ce P.I.B. măsoară producţia realizată în ţara respectivă;
39. Dacă PETROM majorează tarifele serviciilor prestate de platformele sale de foraj marin deplasate în zona Orientului Mijlociu, fără ca aceasta să aibă drept efect o diminuare a activităţii sale în zona respectivă, atunci:
a) va creşte PNB, iar P.I.B. va rămâne neschimbat;
40. Să presupunem ca un individ cumpără 100 de acţiuni la ALRO Slatina la preţul de 100000lei/acţiune; pentru aceasta el plăteşte unei firme de brokeraj un comision de 800000 lei. Contribuţia acestei operaţiuni la P.I.B. va fi de:
a) 800000 lei;
41. Dacă un cetăţean român este angajat la o firmă din Brazilia, atunci venitul pe care acesta îl câştigă este inclus în:
a) PNB român şi P.I.B. brazilian.
ADEVĂRAT / FALS
1. Venitul naţional este folosit pentru economisire şi pentru investiţii.Fals
2. Cererea agregată este suma deciziilor de consum ale gospodăriilor casnice.
Fals
3. Scopul pentru care o firmă face investiţii este de a-şi majora stocul de capital.Adevărat
4. Consumul reprezintă partea din venit cheltuită pentru cumpărarea de bunuri materiale şi servicii necesare producţiei./Fals
5. Guvernele recurg de multe ori la modificarea impozitului pe venit, în scopul de a influenţa cheltuielile de consum.Adevărat
6. Impactul pe care o modificare a impozitului îl are asupra cheltuielilor de consum depinde de felul cum este percepută această modificare, în sensul dacă este doar temporară sau este definitivă.Adevărat
7. O reducere temporară a impozitului va avea un efect mai mic asupra consumului, în comparaţie cu o reducere percepută ca definitivă.Adevărat
8. O familie are un venit de 10 milioane lei pe lună. Pentru o anumită perioadă, venitul scade la 8 milioane lei lunar. În consecinţă, consumul său scade cu 2 milioane lei lunar.Fals
9. O creştere a nivelului preţurilor va determina probabil o reducere a cheltuielilor de consum.Adevărat
10. Din punct de vedere grafic, efectul pe care o modificare a preţurilor îl are asupra consumului constă în deplasarea curbei consumului.Adevărat
11. Banii economisiţi de o familie şi „puşi la saltea“ sunt bani retraşi din circuitul curent, ei nereprezentând un venit pentru altcineva.Adevărat
12. Banii economisiţi de o familie – dar utilizaţi pentru cumpărarea unei case – sunt bani introduşi în circuitul curent şi acţiunea ca atare este înregistrată ca investiţie.Fals
13. Banii economisiţi de o familie şi utilizaţi pentru a cumpăra acţiuni pe piaţa secundară de capital pot fi consideraţi atât economii, cât şi investiţii.Fals
14. Banii economisiţi şi depuşi la bancă sunt consideraţi economii. Atât timp cât banii rămân depozitaţi, ei pot fi utilizaţi pentru investiţii, în cazul în care banca îi foloseşte fie pentru a acorda împrumuturi, fie în interes propriu.Adevărat
15. Eficienţa investiţiilor exprimă rezultatele ce se obţin de pe urma fiecărui leu investit.Adevărat
16. Atunci când înclinaţia marginală spre consum creşte, multiplicatorul creşte şi el, iar când aceasta scade, multiplicatorul scade şi el.Adevărat
17. În realitate, efectul de multiplicare este mai mic decât cel sugerat de formula de calcul, datorită acţiunii unor stabilizatori automaţi (cum ar fi creşterea impozitului pe venit o dată cu creşterea venitului), creşterii ratelor dobânzii şi creşterii preţurilor ca urmare a creşterii cererii agregate.Adevărat
18. Când cheltuielile pentru consum cresc, înclinaţia marginală spre consum creşte şi ea.Fals
19. Când înclinaţia marginală spre consum este 0,70, oamenii consumă 70% din venitul lor.Fals
20. Când consumul variază direct proporţional cu venitul, înclinaţia medie spre consum este constantă şi egală cu înclinaţia marginală spre consum.Fals
21. Economisirea este funcţie descrescătoare de nivelul venitului.Fals
22. Modificarea neplanificată a stocurilor este un semnal pentru producători că piaţa nu este în echilibru.Adevărat
23. Panta cererii agregate depinde numai de nivelul consumului autonom.Fals
24. Într-o economie fără sectorul stat şi fără comerţ exterior, echilibrul se realizează atunci când investiţiile sunt egale cu consumul.Fals
25. Într-o economie fără sectorul stat şi fără comerţ exterior, echilibrul se realizează atunci când investiţiile sunt egale cu economiile.Adevărat
26. Când (C + G + I + X – M) este mai mare decât Y, în economie se manifestă un gap inflaţionist.Fals
27. O economie în care cheltuielile guvernamentale sunt foarte mari nu va avea niciodată şomaj.Fals
TESTE - GRILĂ
28. Care dintre următoarele nu este o componentă a cererii agregate?a) venitul naţional;
29. Reprezentarea grafică a modului cum cheltuielile de consum variază în funcţie de venitul disponibil reprezintă:
a) funcţia de consum;
30. Care dintre următorii factori va determina o deplasare de-a lungul curbei consumului?
a) venitul disponibil actual;
31. Care dintre următorii factori va determina o deplasare a curbei consumului?a) toate răspunsurile de mai sus;b) .
32. Fie doi indivizi, A şi B, care au acelaşi salariu lunar de 4 milioane lei. A are însă depuşi la bancă 50 de milioane lei, în vreme ce B are doar 5 milioane. În această situaţie:
a) A va avea o înclinaţie medie spre consum mai mare decât B;
33. Studiile empirice arată că o creştere a ratelor dobânzii:
a) nu pare a influenţa prea mult consumul nici într-un sens, nici în celălalt.
34. Panta dreptei consumului va fi cu atât mai mare, cu cât:a) multiplicatorul va fi mai mare;
35. Înclinaţia marginală spre consum arată:
a) cu cât va creşte consumul la o creştere cu o unitate a venitului;
36. Presupunând consumul egal cu 9000 şi venitul disponibil egal cu 10000, atunci înclinaţia marginală spre consum este:
a) nici unul dintre răspunsurile de mai sus.
37. Dacă înclinaţia marginală spre consum este 0,8, atunci o sporire iniţială a cheltuielilor de consum cu 24 miliarde lei poate fi obţinută printr-o reducere a impozitului pe venit echivalentă cu:
a) 30 miliarde lei;
38. Dacă înclinaţia marginală spre economii este 0,25, atunci înclinaţia marginală spre consum este:
a) 1 – 0,25;
39. Multiplicatorul nu poate fi egal cu:
a) 0.
40. Dacă, la un moment dat, intenţiile de a investi depăşesc economiile planificate, aceasta sugerează că:
a) va creşte nivelul de ocupare a mâinii de lucru, cu excepţia cazului când economia este la nivelul de ocupare deplină;
41. Curbele investiţiilor şi economiilor planificate se intersectează dincolo de nivelul de ocupare deplină a venitului naţional. Drept urmare:
a) ambele de mai sus;
42. Relaţia dintre înclinaţia marginală spre consum şi înclinaţia marginală spre economii este:
a) suma lor este egală cu 1;
43. Dacă populaţia nu-şi consumă în întregime veniturile, dar banii necheltuiţi sunt depozitaţi în bănci, aceşti bani sunt consideraţi:
a) economii;
44. Nivelul de echilibru al producţiei se atinge în punctul, în care:
a) producţia este egală cu cererea agregată;.
45. Dacă stocurile de produse cresc, atunci:
a) G + I + X < E + T + M;
46. Când consumul variază direct proporţional cu venitul, înclinaţia medie spre consum:
a) este constantă;
47. Rata medie a economiilor exprimă raportul dintre:
a) economii şi venit;
48. Funcţia economiilor este:
a) crescătoare în funcţie de venit;
49. Dacă economiile private sunt de 400 de miliarde, iar deficitul bugetar este de 150 miliarde, atunci valoarea economiilor totale este:
a) 250 miliarde;
50. Într-o economie închisă (fără comerţ exterior), la echilibru, investiţiile sunt egale cu:
a) a + b;
51. Care dintre următoarele va determina cu siguranţă o creştere a investiţiilor?a) o creştere a economiilor private şi o scădere a deficitului bugetar;
52. Atunci când înclinaţia marginală spre consum este 0,75, multiplicatorul investiţiilor este:
a) 4;
53. Dacă venitul creşte, atunci:a) creşte şi consumul, dar într-un ritm mai mic;
54. O creştere a cheltuielilor guvernamentale cu 10 miliarde lei va determina o creştere mai mare a cheltuielilor agregate, în comparaţie cu o reducere a impozitelor tot de 10 miliarde lei, deoarece:
a) cheltuielile guvernamentale sunt cheltuite în întregime, în vreme ce o parte a sumelor rezultate din reducerea impozitelor va fi economisită;
55. Presupunând o funcţie a consumului care nu porneşte din originea axelor de coordonate:a) nici unul din răspunsurile de mai sus;
56. Fie funcţia consumului: C = 50 + 0,6 Y. Înclinaţia medie spre economii va fi egală cu:
a) 0,4 – 50/Y;
57. Când multiplicatorul investiţiilor este 4, înclinaţia marginală spre economii este:
a) 0,25;
58. Care dintre relaţiile de mai jos sunt adevărate:
a) e = 1 – C/Y,
unde: e = înclinaţia medie spre economii, c = înclinaţia medie spre consum, C = consumul şi E = economiile.
59. În situaţia în care înclinaţia marginală spre consum este 0,5 şi dată fiind o creştere a venitului cu 10 miliarde lei, creşterea economiilor va fi de:
a) 5 miliarde;
60. Înclinaţia marginală spre consum este 0,6. Ce se întâmplă cu venitul, dacă impozitele cresc cu 100?
a) scade cu 150.
61. Când plăţile de transfer cresc cu 2 miliarde, iar înclinaţia marginală spre consum este 0,8, cheltuielile de consum vor creşte cu:
a) 1,6 miliarde.
62. Atunci când venitul creşte cu 500.000, iar economiile sporesc cu 200.000, multiplicatorul are valoarea:
a) 2,5;
63. Atunci când nivelul de echilibru al venitului este sub nivelul producţiei potenţiale, economia va avea un surplus de capacitate şi va exista un şomaj determinat de cerere. Această situaţie este cunoscută sub denumirea de:
a) gap deflaţionist.
64. În situaţia inversă, atunci când nivelul cheltuielilor agregate depăşeşte nivelul de ocupare deplină, în economie se manifestă:
a) un gap inflaţionist;
65. Economiştii keynesieni sunt de părere că o economie va corecta mai uşor, în mod automat:
a) un gap inflaţionist;
66. Care dintre următoarele măsuri sunt recomandate în situaţia existenţei unui gap inflaţionist?
a) toate răspunsurile de mai sus;
67. Una dintre cauzele principale ale apariţiei gapurilor inflaţioniste sau deflaţioniste este aceea că:
a) deciziile de a economisi şi, respectiv, de a investi sunt luate de grupuri diferite de persoane;
ADEVĂRAT/FALS
1. Instabilitatea politică şi lipsa de claritate în legătură cu drepturile de proprietate afectează creşterea economică.Adevărat
2. Pe termen lung, fluctuaţiile în jurul nivelului producţiei potenţiale sunt neimportante.Adevărat
3. O creştere a cheltuielilor pentru învăţământ şi pentru investiţii este de natură a contribui la creşterea nivelului de trai într-o ţară aflată în curs de dezvoltare.
Adevărat
4. Un program guvernamental de investiţii, finanţat printr-un impozit progresiv, este mai eficient în promovarea creşterii economice decât renunţarea la orice restricţii comerciale (tarifare şi netarifare).
Fals
5. Politicile orientate spre interior sunt în măsură să stimuleze puternic creşterea economică.Fals
6. Cei mai importanţi factori care pot determina creşterea productivităţii muncii sunt investiţiile nete efectuate în capitalul uman şi tehnic.
Adevărat
7. O creştere exogenă a stocului de capital determină o creştere imediată a P.I.B./locuitor (producţiei/lucrător).Adevărat
8. O creştere exogenă a stocului de capital determină o creştere a nivelului constant al P.I.B./ locuitor (producţiei/lucrător).
Fals
9. O creştere a ratei de economisire determină o creştere imediată a P.I.B./locuitor (producţiei/lucrător).
Fals
10. O creştere a ratei de economisire determină o creştere a nivelului constant al P.I.B./locuitor (producţiei/lucrător).
Adevărat
11. Datele statistice sugerează că, cu cât ponderea investiţiilor în P.I.B. este mai mare, cu atât rata de creştere a productivităţii este mai mică.
Fals
12. Dezvoltarea sectorului de servicii a determinat o accelerare a creşterii productivităţii muncii.Fals
13. Creşterea economică înseamnă o deplasare spre exterior a curbei posibilităţilor de producţie.Adevărat
14. Orice creştere a producţiei reprezintă creştere economică.Fals
15. Acceleratorul este raportul dintre capitalul marginal şi producţia marginală.Adevărat
16. Denumirea de accelerator se datorează cantităţii cu care se modifică volumul investiţiilor ca urmare a modificării venitului naţional.
Adevărat
17. În modelul multiplicator-accelerator, cu cât firmele răspund într-o măsură mai mică la modificările intervenite în nivelul producţiei realizate, cu atât variaţiile acesteia vor fi mai pronunţate.
Fals
18. Ideea fluctuaţiilor economice nu este justificată din punct de vedere teoretic, deoarece economia va tinde întotdeauna, foarte repede, spre nivelul de echilibru.
Fals
19. Potrivit teoriei ciclului de afaceri real, guvernul trebuie să intervină pentru a stabiliza economia.Fals
20. Modelul lui Solow de creştere economică arată cum economiile, creşterea populaţiei şi progresul tehnologic afectează nivelul producţiei (ofertei) şi creşterea sa de-a lungul timpului.
Adevărat
21. Teoria ciclului real de afaceri reprezintă una dintre încercările de a explica fluctuaţiile economice.Adevărat
22. Modelul ciclului real de afaceri arată cum schimbările în politica fiscală sau şocurile tehnologice determină substituţia intertemporală dintre mâna de lucru şi capital, şi influenţează nivelul producţiei şi rata reală a dobânzii.
Adevărat
23. Orice modificare a investiţiilor va determina modificarea venitului naţional. Orice modificare a venitului naţional va determina o modificare a investiţiilor.
Adevărat24. Enunţul de mai sus este cunoscut ca interacţiunea multiplicator-
accelerator.Adevărat
25. Recentele recesiuni nu au fost prea severe, deoarece economiştii şi statisticienii au reuşit să le prevadă apariţia şi magnitudinea cu mare precizie.
Fals
26. Costurile şomajului sunt răspândite în mod egal în întreaga societate.Fals
27. Nivelul actual al şomajului nu influenţează nivelurile viitoare ale producţiei potenţiale.Fals
28. Un nivel ridicat al ajutorului de şomaj tinde să determine o creştere a şomajului, deoarece costul de oportunitate al căutării unui loc de muncă se micşorează, ceea ce face ca perioada de căutare să crească.
Adevărat
29. Deoarece este nevoie de timp pentru ca o persoană să-şi găsească o slujbă care să corespundă cu aspiraţiile şi calificările sale, şomajul fricţional este inevitabil.
Adevărat
30. Şomerii descurajaţi, care nu mai caută de lucru, sunt înregistraţi în continuare ca şomeri.Fals
31. Aplicarea unor reglementări privind stabilirea unui nivel obligatoriu al salariului minim poate conduce la şomaj clasic.
Adevarat
32. Atunci când sindicatele reuşesc să impună o majorare de salarii, cantitatea de mână de lucru cerută se va reduce.Adevărat
33. Atunci când sindicatele reuşesc să impună o majorare de salarii peste nivelul de echilibru al pieţei muncii, ocuparea în sectorul sindicalizat va scădea, ceea ce va determina o creştere a ofertei de muncă şi o scădere a salariilor în sectorul nesindicalizat.
Adevărat
34. Şomajul ciclic este rezultatul îndepărtării nivelului şomajului de la rata sa naturală.Adevărat
35. Şomajul de aşteptare apare atunci când salariul real se află sub nivelul care echilibrează cererea şi oferta de mână de lucru.
Adevărat
36. Rata naturală a şomajului este rata normală în jurul căreia fluctuează rata efectivă.Adevărat
37. Pe termen lung, performanţele economiei pot fi îmbunătăţite numai prin modificarea nivelului de ocupare deplină şi deci a nivelului corespondent al producţiei potenţiale.
Adevărat
38. Şomajul este întotdeauna un lucru rău.Fals
TESTE - GRILĂ
39. Creşterea veniturilor reale pe locuitor:a) ar putea continua şi în viitor datorită progresului tehnic;
40. Care dintre următoarele va contribui, probabil, la creşterea nivelului de trai într-o ţară cu o economie subdezvoltată sau în curs de dezvoltare?
a) investiţii străine mai multe, determinate de un climat economic şi politic stabil;
41. Care dintre următoarele reprezintă principala cauză a diferenţelor existente între nivelul de trai din diferite ţări?
a) productivitatea;
42. Iniţial, o creştere a economiilor realizate într-o ţară va determina:
a) o producţie mai mică de bunuri şi servicii;
43. O creştere de 30% a stocului de capital va determina o creştere a P.I.B. de:
a) sub 30%;
44. În cazul în care stocul de capital creşte cu 18%, iar mâna de lucru cu 9%, capitalul pe lucrător creşte cu aproximativ:
a) 9%;
45. Costul unei creşteri economice mai rapide este:
a) un consum prezent mai mic;
46. O economie care are o rată a creşterii economice de 5% anual, îşi va dubla venitul naţional într-un interval de:a) 14 ani;
47. Modelul de creştere economică al lui Solow presupune că funcţia de producţie are:a) randamente de scară constante;
.
48. Care dintre următoarele constituie ipoteze ale modelului lui Solow?a) toate răspunsurile de mai sus;
49. În modelul lui Solow, dacă o ţară se găseşte la nivelul constant al capitalului (echilibrul său pe termen lung), iar rata de economisire creşte, atunci nivelul constant:
a) creşte;
50. Dacă stocul de capital al unei ţări este situat deasupra nivelului constant al capitalului, atunci:a) investiţiile sunt mai mici decât deprecierea;
51. La nivelul constant al capitalului, în modelul lui Solow, rata de economisire nu determină:
a) rata creşterii;
52. Nivelul regulii de aur a capitalului este definit ca fiind acel nivel constant al stocului de capital în condiţiile:
a) celui mai înalt nivel al consumului;
53. Capitalul se găseşte la nivelul regulii de aur, atunci când produsul marginal al capitalului este egal cu:
a) rata de amortizare (depreciere);
54. Să presupunem că o economie se găseşte la un nivel constant al capitalului, dar are un stoc de capital mai mare decât cel corespunzător regulii de aur. În această situaţie, factorii de decizie vor dori să practice politici economice care:
a) să determine o reducere a ratei de economisire;
55. Drept rezultat al politicii economice din exerciţiul de mai sus:a) consumul va creşte instantaneu, iar apoi va scădea treptat;
56. În cazul invers, când economia porneşte de la un nivel constant al capitalului situat sub nivelul care asigură maximizarea consumului, modificarea ratei de economisire va face ca traiectoria consumului să fie următoarea:
a) iniţial mai mic, iar ulterior mai mare decât nivelul de la care a pornit;
57. Dacă două economii sunt identice, cu excepţia ritmului de creştere a populaţiei, atunci economia care are un ritm mai mare, la echilibru, va avea:
a) o producţie pe lucrător mai mică.
58. Dacă două economii sunt identice, cu excepţia ritmului de creştere a populaţiei, iar cele două economii au atins un nivel constant al capitalului (sunt la echilibru), atunci economia cu un ritm de creştere a populaţiei mai mare va avea:
a) un ritm mai mare de creştere a producţiei totale;
59. În modelul lui Solow cu creştere a populaţiei (rată de creştere = n) şi a progresului tehnic (rată de creştere = t), rata de creştere a producţiei pe unitate de eficienţă este:
a) zero.
60. În modelul lui Solow cu creştere a populaţiei (rată de creştere = n) şi a progresului tehnic (rată de creştere = t), rata de creştere a producţiei pe lucrător este:
a) t;
61. În modelul lui Solow cu creştere a populaţiei (rată de creştere = n) şi a progresului tehnic (rată de creştere = t), rata de creştere a producţiei totale este:
a) n + t;
62. Următoarele afirmaţii reprezintă caracteristici ale teoriei ciclului real de afaceri, cu excepţia uneia. Care este aceasta?
a) preţurile sunt fixe;
63. Potrivit teoriei ciclului real de afaceri, curba cererii agregate reale este:
a) curba IS;
64. Potrivit teoriei ciclului de afaceri, curba ofertei reale agregate are o pantă pozitivă datorită:
a) substituţiei intertemporale a mâinii de lucru şi a capitalului;
65. O îmbunătăţire a tehnologiei deplasează curba ofertei reale agregate:
a) spre dreapta, iar curba cererii reale agregate tot spre dreapta;.
66. Potrivit teoriei ciclului de afaceri real, o creştere a ofertei de bani:
a) va diminua rata reală a dobânzii;
67. Schimbările apărute în stocul de capital sunt egale cu:
a) investiţii – depreciere;
68. Modelul lui Solow de creştere economică prevede că acele ţări care au o rată de creştere a populaţiei ridicată:
a) vor avea niveluri scăzute de echilibru ale producţiei/lucrător;
69. Modelul lui Solow arată că o modificare permanentă a ritmului de creştere a producţiei totale poate să fie determinată de:
a) modificarea ritmului de creştere a progresului tehnic;
70. În lipsa creşterii populaţiei şi a progresului tehnologic, nivelul de echilibru al capitalului/muncitor va creşte atunci când:
a) rata economiilor va creşte;
71. Progresul tehnologic este încurajat de:
a) toate cele de mai sus.
72. Principiul acceleratorului susţine că nivelul investiţiilor depinde de:a) dimensiunea modificării venitului naţional.
73. O persoană care aşteaptă să fie rechemată la serviciu poate fi clasificată drept:a) şomer;
74. Existenţa şomajului involuntar:
a) depinde de ipoteza keynesiană, potrivit căreia salariile nu scad ca răspuns al unei oferte în exces pe piaţa muncii;
75. O persoană care îşi pierde locul de muncă datorită recesiunii economice poate fi încadrată în categoria de:
a) şomaj ciclic;
76. O persoană care îşi pierde locul de muncă datorită declinului ramurii în care lucra poate fi încadrată în categoria de:
a) şomaj structural;
77. O persoană care nu are de lucru, dar tocmai a intrat în rândurile forţei de muncă, poate fi încadrată în categoria de:
a) şomaj fricţional;
78. Ajutorul de şomaj contribuie la creşterea:
a) şomajului fricţional;
79. Cei descurajaţi, care ar dori să lucreze, dar nu mai caută de lucru:a) nu mai sunt în cadrul forţei de muncă;
80. Care dintre următoarele ar determina o scădere a şomajului fricţional?
a) cursuri de recalificare organizate de către stat.
81. Rata naturală a şomajului:
a) este în creştere de mai bine de câteva decenii;
82. O rată a şomajului de 0% este o ţintă politică nerealistă şi, poate, de nedorit datorită tuturor motivelor de mai jos, cu excepţia unuia singur:
a) este inuman să obligi persoanele în vârstă să muncească;
83. Dacă notăm cu L forţa de muncă, cu N numărul celor ce au un loc de muncă, iar cu Ş numărul şomerilor, atunci rata şomajului va fi egală cu:
a) toate răspunsurile de mai sus.
84. Populaţia unei ţări în vârstă de peste 16 ani este de 100 de milioane. Numărul şomerilor este de 8 milioane, iar al celor care au un loc de muncă de 72 de milioane. Rata şomajului şi, respectiv, rata de participare la forţa de muncă sunt:
a) 10% şi 80%;
85. Potrivit teoriei salariilor de eficienţă:
a) firmele plătesc salarii situate deasupra nivelului de echilibru, pentru a stimula creşterea eficienţei;
86. Potrivit teoriei salariilor de eficienţă, existenţa unor salarii mai ridicate determină o creştere a productivităţii muncitorilor datorită motivelor de mai jos, cu excepţia:
a) salariile mari situează angajaţii în categoria celor cu impozite mari pe salarii; de aceea, ei vor trebui să muncească mai mult pentru a avea acelaşi salariu net.
87. Practicarea de către firme a unor salarii de eficienţă nu determină:
a) o scădere a profiturilor firmelor;
88. Care dintre următoarele formulări nu derivă din legea lui Okun?a) productivitatea medie a muncii variază de-a lungul ciclului economic.
89. Utilizând legea lui Okun, dacă rata naturală a şomajului este 6%, iar rata actuală este tot 6%, atunci producţia actuală:
a) este egală cu producţia potenţială;
ADEVĂRAT /FALS
1. O creştere a nivelului preţurilor este inevitabil asociată cu o creştere a inflaţiei.Fals
2. Inflaţia neanticipată favorizează adesea debitorii şi speculatorii.Adevărat
3. Pe termen lung, oamenii reuşesc să anticipeze exact inflaţia realizată.Adevărat
4. Raporturile dintre debitori şi creditori nu sunt modificate de inflaţie, atâta vreme cât rata nominală a dobânzii rămâne constantă.
Fals
5. Creditorii au de câştigat atunci când rata reală a dobânzii creşte.Adevărat
6. Curba Phillips ilustrează relaţia de directă proporţionalitate dintre şomaj şi inflaţie.Fals
7. La nivelul ratei naturale a şomajului, inflaţia este stabilă.Adevărat
8. Curba Phillips pe termen scurt arată că este imposibil ca rata şomajului să scadă sub nivelul ratei naturale.
Fals
9. Curba Phillips pe termen lung arată că este imposibil ca rata şomajului să fie menţinută sub nivelul ratei naturale.
Adevărat
10. Curba Phillips este verticală atunci când inflaţia anticipată este egală cu inflaţia actuală.Adevărat
11. O reducere a ratei naturale a şomajului determină o deplasare spre stânga a curbei Phillips pe termen lung.
Adevărat
12. O deplasare spre dreapta a curbei Phillips pe termen scurt poate fi determinată şi de ipoteza unei inflaţii anticipate mai mari.
Adevărat
13. Indicele general al preţurilor şi tarifelor de consum (IPC) este un indice de tip Laspeyres ce se calculează după formula:
IPC = P1iQ0
i/P0iQ0
i, unde: P = preţ;
Q = cantitate;0,1 = anul de bază şi, respectiv, anul curent;i = produsele şi serviciile din eşantionul avut în vedere.
Fals
14. Investiţiile pe termen lung devin mai atractive în condiţii de inflaţie.Adevărat
15. Situaţia din economie caracterizată prin inflaţie şi prin recesiune economică poartă denumirea de stagflaţie.
Fals
16. Inflaţia este întotdeauna şi pretutindeni un fenomen monetar.Adevărat
17. Potrivit ipotezei lui Fisher, o accelerare a ratei de creştere a ofertei de bani, va conduce la o creştere a ratei inflaţiei şi a ratei nominale a dobânzilor.
Adevărat
18. Potrivit teoriei cantitative a banilor, rata inflaţiei este întotdeauna egală cu rata creşterii ofertei nominale de bani.
Adevărat
19. Un deficit bugetar mare conduce la inflaţie prin aceea că obligă guvernul să tipărească o cantitate suplimentară de bani.
Fals
20. Indexarea salariilor poate face inflaţia tolerabilă pe termen lung.Fals
21. Nu poate exista inflaţie fără o creştere a masei monetare.
Adevărat/Fals
22. Analizele efectuate asupra ţărilor care au trecut prin perioade acut inflaţioniste a scos în evidenţă faptul că una dintre cauzele principale ale inflaţiei a fost creşterea excesivă a ofertei de bani.
Adevărat
23. Curba Phillips pe termen lung este verticală la nivelul ratei naturale a şomajului, în timp ce curba Phillips pe termen scurt prezintă relaţia temporară dintre inflaţie şi şomaj atunci când economia se ajustează la un şoc al cererii agregate.
Adevărat
TESTE - GRILĂ
24. Care dintre următoarele defineşte inflaţia:
a) o creştere generală şi durabilă a marei majorităţi a preţurilor;
25. Inflaţia moderată:
a) este caracterizată de o rată anuală exprimată printr-un număr cu mai puţin de 2 cifre;
26. Unul dintre costurile potenţiale ale inflaţiei este acela că:
a) determină o creştere a numărului negocierilor pentru diferite contracte;
27. Care dintre următoarele nu reprezintă un cost social al inflaţiei?
a) banii deţinuţi de populaţie îşi pierd valoarea, datorită taxei pe inflaţie;
28. Unul dintre efectele incontestabile ale inflaţiei este acela că:a) face ca mecanismele de piaţă să fie mai puţin eficiente, datorită distorsionării
preţurilor relative;
29. Noţiunea de stagflaţie se referă la:a) creşterea preţurilor, simultan cu scăderea producţiei şi a ocupării;
30. Indicele preţurilor bunurilor de consum este format prin luarea în calcul a cheltuielilor efectuate pentru:
toate răspunsurile de mai sus.
31. Inflaţia prin costuri este determinată de:
a) scăderea ofertei agregate;
32. Creditorii au de pierdut atunci când inflaţia este neanticipată, deoarece:a) toate răspunsurile de mai sus;
33. Dacă rata inflaţiei a crescut de la 27% la 29%, iar rata nominală a dobânzii a crescut de la 40% la 43%, atunci:
a) debitorii au de pierdut;
34. Practic, inflaţia impune o „taxă“ pe:
a) bani.
35. Care dintre următoarele categorii are probabil de pierdut, într-o perioadă de inflaţie neanticipată?
a) persoanele în vârstă;
36. Care dintre următoarele categorii are probabil de câştigat, într-o perioadă de deflaţie neanticipată?
a) creditorii;
37. Creditorii vor avea de câştigat de pe urma inflaţiei atunci când aceasta este:
a) descrescătoare;
38. Inflaţia anticipată produce o redistribuire de la:
a) nici unul dintre răspunsurile de mai sus.
39. Care dintre următoarele afirmaţii caracterizează creşterea economică neinflaţionistă?
a) rata de creştere economică este mai mare decât rata inflaţiei;
40. Pe termen scurt, modificările cererii agregate au efecte asupra:a) toate răspunsurile de mai sus.
41. În cadrul politicilor fiscale de combatere a inflaţiei, cererea agregată poate fi redusă prin:
a) răspunsurile a şi c de mai sus;
42. Politicile antiinflaţioniste de stimulare a ofertei se concretizează în:
a) ambele răspunsuri de mai sus;
43. Politicile antiinflaţioniste au drept efect:
a) producţie scăzută şi şomaj ridicat;
44. Inflaţia poate fi stopată brusc:
a) printr-o recesiune de durată scurtă, dar de dimensiuni substanţiale;
45. Inflaţia poate fi stopată gradual:
a) printr-o recesiune de durată lungă, dar de dimensiuni moderate;
46. Care dintre următoarele nu reprezintă o politică fezabilă de management al cererii agregate, aplicată în urma unei scăderi a ofertei agregate?
a) a încerca să se evite atât creşterea preţurilor, cât şi reducerea producţiei, prin aplicarea unor politici fiscale şi monetare adecvate.
47. Care dintre următoarele fenomene nu face parte dintr-un proces de deflaţie?
a) preţuri în creştere;
48. Dacă fluctuaţiile nivelului de activitate economică sunt determinate de deplasarea curbei cererii agregate, atunci:
a) între rata inflaţiei şi cea a şomajului va exista o corelaţie negativă;
49. Dacă fluctuaţiile nivelului de activitate economică sunt determinate de deplasarea curbei ofertei agregate, atunci:
a) între rata inflaţiei şi rata şomajului va exista o corelaţie pozitivă;.
50. Problema principală pe care o pune în evidenţă curba Phillips este aceea că:
a) un nivel al cererii agregate suficient de înalt pentru a realiza ocuparea deplină a mâinii de lucru poate, în acelaşi timp, să determine apariţia inflaţiei;
51. Curba Phillips pe termen lung intersectează axa absciselor în punctul unde se găseşte:
a) nivelul ratei naturale a şomajului;
52. Curba Phillips pe termen lung se deplasează spre dreapta dacă:
a) creşte şomajul structural;
53. Explicaţia structurală a pantei descrescătoare a curbei Phillips pe termen scurt constă în aceea că:
a) pe măsură ce economia se apropie de nivelul ocupării depline, firmele ajung la capacitatea maximă, ceea ce duce la apariţia unor „locuri înguste“ şi la accelerarea ratei de creştere a preţurilor;
54. Explicaţia pantei descrescătoare a curbei Phillips pe termen scurt cu ajutorul relaţiei dintre creşterea cererii agregate şi cea a ofertei agregate este că:
a) deplasarea spre dreapta a curbei cererii agregate este mai rapidă decât deplasarea spre dreapta a cubei ofertei agregate;
55. Explicaţia pantei descrescătoare a curbei Phillips pe termen scurt cu ajutorul „ipotezei negocierii“ este aceea că:
a) pe măsură ce producţia creşte şi şomajul scade, sindicatele obţin o putere de negociere din ce în ce mai mare, ceea ce determină o accelerare a ratei de creştere a salariilor şi a preţurilor;
56. Dacă toată lumea învaţă să anticipeze inflaţia în mod corect, atunci curba Phillips pe termen lung devine:
a) o dreaptă verticală;
57. Forma curbei Phillips pe termen lung arată că o creştere a ofertei de bani va determina:
a) creşterea preţurilor;
58. Forma curbei Phillips pe termen scurt şi, respectiv, cea a curbei Phillips pe termen lung sugerează că o politică economică de creştere a cererii, menită a elimina un gap deflaţionist:
a) determină o reducere temporară a şomajului, dar şi o rată a inflaţiei definitiv mai mare;
59. Atunci când inflaţia curentă este mai mare decât cea anticipată:
a) rata şomajului va fi mai mică decât rata naturală;
60. În cazul în care anticipările inflaţioniste vor creşte:a) curba Phillips pe termen scurt se va deplasa spre dreapta;
61. În cazul în care şomajul este menţinut sub nivelul ratei naturale:
a) curba Phillips pe termen scurt se va deplasa spre dreapta sus;
62. Atunci când oferta agregată scade datorită unei creşteri a preţului petrolului:
a) curba Phillips pe termen scurt se va deplasa spre dreapta;
63. Indexarea salariilor la nivelul ratei inflaţiei determină:
a) o diminuare a reacţiei pe care salariile reale o au în cazul unor modificări ale ofertei;
64. Care dintre următoarele cauze ale inflaţiei sunt generate de cerere şi care de ofertă?
a) scăderea înclinaţiei marginale spre economisire a gospodăriilor casnice;
Cerereb) creşterea cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri şi servicii, finanţată prin tipărirea
de bani;Cerere
c) creşterea preţului materiilor prime;Ofertă
d) creşterea salariilor;Cerere
e) creşterea taxei pe valoarea adăugată;Ofertă
f) scăderea impozitului pe salarii;Cerere
ADEVĂRAT/FALS
1. Cererea nominală de bani este proporţională cu nivelul preţurilor.Adevărat
2. Oamenii cheltuiesc banii mai repede la rate nominale ale dobânzii mai mici.Fals
3. Preţurile au tendinţa să crească atunci când cererea de bani depăşeşte oferta de bani.Fals
4. Neutralitatea banilor se referă la faptul că atunci când oferta de bani creşte, nivelul preţurilor creşte şi el în aceeaşi măsură.
Adevărat
5. Cererea de bani tinde spre infinit, deoarece întotdeauna oamenii doresc mai mulţi bani.Fals
6. Orice persoană poate câştiga mai mulţi bani dacă munceşte mai mult sau dacă vinde ceva. Nu acelaşi lucru se poate spune şi despre o economie în ansamblul ei; astfel, într-o economie poate exista o criză de bani, în cazul în care guvernul nu tipăreşte cantităţi suficiente.
Fals
7. Pe termen lung, guvernul nu poate controla oferta de bani, deoarece aceasta trebuie să fie la nivelul cererii existente.
Fals
8. Efectele pe termen scurt ale unei modificări intervenite în oferta nominală de bani sunt mai complexe decât cele pe termen lung şi fac obiectul a nenumărate controverse între economişti.
Adevărat
9. Dacă notăm cu M oferta nominală de bani şi cu P nivelul preţurilor, atunci M/P reprezintă oferta reală de bani.
Adevărat
10. Oferta reală de bani măsoară puterea de cumpărare a ofertei nominale.
Adevărat/Fals
11. O creştere a veniturilor determină o creştere a ofertei de bani.Adevărat
12. Creşterea masei monetare şi inflaţia sunt două fenomene strâns legate pe termen scurt, dar nu şi pe termen lung.
Fals
13. Inflaţia determină o creştere a ratelor nominale ale dobânzii.Adevărat
14. Ratele înalte ale dobânzii sunt o cauză a inflaţiei, deoarece determină o creştere a costurilor de producţie.
Fals
15. Când cei care se împrumută anticipează o scădere a ratei inflaţiei, cererea de bani pentru împrumuturi se va reduce.
Adevărat
16. Monopolurile determină niveluri înalte ale preţurilor, dar nu şi inflaţie.Adevărat
17. În cazul în care viteza de circulaţie a banilor este constantă şi P.I.B.-ul în termeni reali creşte, atunci nivelul preţurilor va creşte şi el dacă guvernul nu va majora oferta de bani.
Adevărat
18. Rezultatul unei modificări a ofertei nominale de bani este acela că economia se deplasează către un nou echilibru, în cadrul căruia preţurile nominale se modifică proporţional cu oferta de bani, în vreme ce variabilele reale şi preţurile relative rămân neschimbate.
Adevărat
19. Keynesiştii susţin că relaţia dintre oferta de bani şi cererea agregată este puternică şi previzibilă.
Fals
20. Monetariştii susţin că o politică discreţionară, fie ea fiscală sau monetară, va avea un efect destabilizator asupra economiei. Stabilitatea pe termen lung a preţurilor poate fi realizată numai prin impunerea unor ţinte monetare.
Adevărat
21. Controlul pe termen lung al ofertei de bani este dificil de realizat fără un control asupra necesarului de finanţare a sectorului public. Care dintre următoarele fac dificil controlul asupra necesarului de finanţare?
a) dorinţa politicienilor de a reduce taxele şi impozitele; Adevărat
b) dorinţa politicienilor de a spori cheltuielile guvernamentale; Adevărat
c) acţiunea stabilizatorilor fiscali automaţi, în perioade de creştere economică;
Fals d) acţiunea stabilizatorilor fiscali automaţi în perioade de stagflaţie (recesiune plus
inflaţie);Adevărat
e) o reducere a tensiunilor pe plan internaţional;Fals
f) procesul de îmbătrânire a populaţiei;Adevărat
22. Presupunând că guvernul reuşeşte să menţină stabilitatea ofertei de bani, aceasta determină şi o stabilitate a ratelor dobânzii.
Fals
23. Care dintre următoarele enunţuri în legătură cu raţionalizarea creditului sunt corecte?
a) reduce concurenţa şi introduce ineficienţă în sistemul economic;Adevărat
b) conduce la rate ale dobânzii mai înalte;Fals
c) va avea efecte diferite asupra a diferite sectoare ale economiei;Fals
d) va funcţiona legea lui Goodhart;Adevărat
e) va afecta doar indirect împrumuturile.Fals
24. Pe termen scurt, oferta de bani este determinată, într-o mare măsură, de cererea de bani.Adevărat
25. Panta curbei ofertei de fonduri de împrumut este pozitivă, deoarece oamenii preferă să cheltuiască mai degrabă în prezent, decât în viitor.
Adevărat
26. Modificarea ratei scontului este unul dintre principalele instrumente pe care banca centrală le are la dispoziţie.
Adevărat
27. O reducere a ratei rezervelor minime obligatorii va determina o creştere atât a stocului de bani din economie, cât şi a ratelor dobânzii.
Fals
28. Rezultatele de până în prezent demonstrează faptul că cu cât banca centrală a unei ţări este mai independentă faţă de guvern, cu atât rata inflaţiei va fi mai mică.
Adevărat
TESTE - GRILĂ
29. Valoarea banilor depinde de:
a) cantitatea de bunuri şi servicii ce poate fi cumpărată cu unitatea monetară respectivă;
30. Nivelul preţurilor şi puterea de cumpărare a banilor:
a) variază invers proporţional;
31. Panta pozitivă a curbei ofertei de bani sugerează că:
a) băncile vor răspunde unor dobânzi mai mari prin decizia de a menţine rezerve excedentare mai puţine;
32. Oferta nominală de bani reprezintă valoarea în lei a:
a) banilor de hârtie şi a numerarului din economie.
33. Costul de oportunitate al banilor este:
a) rata nominală a dobânzii;
34. Prin cerere de bani se înţelege:
a) cererea de active financiare sub formă bănească;
35. Cererea de bani creşte în cazul în care:
a) P.I.B.-ul real creşte;
36. Cererea de bani este determinată de toţi factorii de mai jos, cu excepţia:a) ratei scontului.
37. O modificare a căruia dintre următoarele va determina o deplasare a curbei cererii de bani?
a) P.I.B.;.
38. O creştere a nivelului preţurilor din economie va determina:
a) o creştere a cererii de bani;
39. Legătura dintre preţuri şi cererea de bani (a se vedea exerciţiul precedent) explică încă o dată:
a) de ce curba cererii agregate are o pantă negativă;
40. Dacă cei care acordă împrumuturi anticipează o inflaţie mai scăzută în viitor, atunci:
a) curba ofertei de fonduri de împrumut se deplasează spre dreapta;
41. Nivelul de echilibru al preţurilor:
a) face ca oferta de bani să fie egală cu cererea de bani;
42. Nivelul de echilibru al preţurilor creşte dacă:
a) oferta nominală de bani creşte;b) P.I.B.-ul real descreşte;c) ratele nominale ale dobânzii cresc;d) toate cele de mai sus;e) nici una dintre cele de mai sus.
43. În ecuaţia M = kpy, factorul k:
a) toate cele de mai sus;
44. Care dintre următoarele nu determină o creştere a masei monetare?
a) guvernul impune un nivel mai ridicat al rezervelor minime obligatorii ale băncilor;
Acest lucru va determina rate ale dobânzii:
a) mai mari;
De asemenea, împrumuturile contractate de sectorul privat:
a) se vor reduce.
45. Oferta de bani nu este influenţată de nivelul preţurilor, deoarece:
a) este sub controlul băncii centrale;
46. Viteza banilor este definită ca:
a) numărul de ori în care un leu (dolar, liră sterlină etc.) este utilizat pentru a cumpăra noi bunuri şi servicii în decurs de un an;
47. Dacă oferta de bani creşte, atunci:
a) nivelul cheltuielilor (P x Q) creşte;
48. Atunci când oferta de bani creşte:
a) valoarea banilor scade;
49. Efectul lui Fisher spune că:a) ratele nominale ale dobânzii se vor reduce, atunci când anticipările inflaţioniste se vor
reduce;
50. Pe termen scurt, oferta de bani este determinată de cererea de bani. De aceea, politica monetară are tendinţa să se concentreze pe controlul cererii de împrumuturi, prin stabilirea unor rate ale dobânzii foarte înalte. Aceasta deoarece cererea pentru împrumuturi în raport cu dobânda este relativ:
a) inelastică.
51. O politică monetară severă, ce implică rate înalte ale dobânzii, poate conduce la o serie de efecte negative. Care dintre următoarele pot fi rezultatul unei astfel de politici ?
a) toate răspunsurile de mai sus.
52. Cererea de bani este instabilă şi dificil de previzionat. Principala cauză a acestui fapt constă în:
a) acţiunile speculative legate de inflaţie, rate ale dobânzii, nivelul cursului de schimb şi ritmul creşterii economice;
53. Care dintre următoarele nu constituie un instrument al unei politici monetare contracţioniste (restrictive)?
a) vânzarea de obligaţiuni guvernamentale;
54. Care dintre următoarele nu constituie un instrument al unei politici monetare expansioniste?
a) o creştere a ratei dobânzii cu care băncile comerciale se împrumută de la banca centrală;
55. Care dintre următoarele măsuri ar fi inadecvată, atunci când banca centrală doreşte să reducă stocul de bani din economie?
a) o răscumpărare a obligaţiunilor de stat aflate pe piaţă;
56. Care dintre următoarele constituie explicaţia faptului că banca centrală nu poate avea controlul exact asupra stocului de bani aflat în economie?
a) c şi d;
57. O politică monetară severă va:
a) determina creşterea ratelor dobânzii;
58. În condiţiile în care inflaţia anticipată este zero, o creştere a ofertei de bani va face ca:
a) a, b şi d.
59. Vânzarea de obligaţiuni de către stat va avea toate efectele de mai jos, cu excepţia:
a) creşterii preţurilor.
60. O răscumpărare de către stat a obligaţiunilor sale aflate pe piaţă va avea toate efectele de mai jos, cu excepţia:
a) deplasării spre stânga a curbei ofertei de bani;
61. O creştere a ratelor dobânzii va face ca preţul obligaţiunilor aflate pe piaţă:
a) să scadă;
62. Efectul imediat al unei modificări a ratei rezervelor minime obligatorii se va resimţi asupra:
a) raportului dintre rezervele obligatorii şi cele excedentare;
63. O creştere a ratei rezervelor minime obligatorii va avea toate efectele de mai jos, cu excepţia:a) creşterii cheltuielilor pentru investiţii.
64. Dacă băncile acordă împrumuturi în sumă totală mai mică decât ar avea posibilitatea, atunci:
a) creşterea ofertei de bani este mai mică;
65. Activele unei bănci comerciale includ:
a) rezervele şi împrumuturile;
66. Din punctul de vedere al unei bănci, depozitele clienţilor săi reprezintă:
a) obligaţii (pasive);
67. Dacă o bancă are depozite ale clienţilor în valoare de 10000 milioane lei şi împrumuturi acordate de 6000 milioane, în condiţiile în care rata rezervelor minime obligatorii este de 15%, atunci ea deţine un exces de rezerve în valoare de:
a) 2500 milioane;
68. Presupunând că rata rezervelor minime obligatorii este de 20%, atunci o bancă ce are depozite de 150 miliarde lei şi rezerve de 50 de miliarde poate să acorde împrumuturi suplimentare de:
a) 20 miliarde.
69. Dacă rata rezervelor minime obligatorii este de 20%, atunci multiplicarea maximă a depozitelor din sistemul bancar determinată de o depunere iniţială de 1 milion de lei este:
a) 5 milioane lei;
70. Dacă rata rezervelor minime obligatorii este 25%, atunci multiplicarea maximă a depozitelor din sistemul bancar va fi, în comparaţie cu problema precedentă:
a) mai mică;
71. În cele două probleme anterioare, s-a calculat multiplicarea maximă a depozitelor. În realitate, oamenii nu vor depune toţi banii la bancă, ci o parte o vor reţine sub formă de numerar; în acelaşi timp, băncile nu vor acorda împrumuturi la valoarea maximă posibilă, permisă de nivelul ratei rezervelor minime obligatorii, ci vor avea şi rezerve excedentare. Dacă r este rata rezervelor minime obligatorii, n este raportul dintre numerar şi depozite, iar e este rata rezervelor excedentare, atunci multiplicatorul depozitelor va fi:
a) 1/(r + n + e);
72. O creştere a preferinţei pentru numerar în dauna depozitelor bancare va determina:
a) o scădere a ofertei de bani.
73. Atunci când o ţară exportă mai mult decât importă:
a) oferta de bani creşte;
74. Diminuarea ratei scontului:
a) determină creşterea împrumuturilor ofertei de bănci;
ADEVĂRAT/FALS
1. Un impozit pe venit este progresiv atunci când rata marginală de impozitare este mai mare decât rata medie de impozitare.Adevărat
2. În cazul în care guvernul acceptă un deficit bugetar, venitul naţional va creşte.Fals
3. Efectul de multiplicare generat de creşterea cheltuielilor guvernamentale cu 10 miliarde lei este diferit de efectul de multiplicare generat de reducerea impozitelor cu aceeaşi sumă.Adevărat
4. Multiplicatorul impozitelor este mai mic decât multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale.Adevărat
5. O creştere a cheltuielilor guvernamentale simultană unei creşteri egale a impozitelor va determina o creştere a producţiei realizate.Adevărat
6. Efectul taxelor şi impozitelor este de creştere a dimensiunii multiplicatorului.Fals
7. La un nivel dat al cheltuielilor guvernamentale, o creştere a ratei de impozitare va determina o scădere a nivelului de echilibru al venitului naţional şi o creştere a deficitului bugetar.Fals
8. Una dintre problemele ce trebuie rezolvate atunci când politica fiscală este utilizată pentru combaterea inflaţiei este aceea că ea poate fi eficientă în combaterea unui anumit tip de inflaţie, dar poate conduce la agravarea altor tipuri.Adevărat
9. Stabilizatorii automaţi nu vor putea elimina niciodată complet fluctuaţiile activităţii economice.Adevărat
10. Impozitul pe salarii, taxa pe valoarea adăugată şi alocaţia de şomaj sunt exemple de stabilizatori automaţi.
Adevărat
11. Este mai puţin probabil ca deficitele structurale să provoace fenomenul de evicţiune, ci mai degrabă cele ciclice.Fals
12. Deficitul structural scade atunci când scade şomajul ciclic.Fals
13. Datoria publică devine o problemă atunci când raportul dintre deficitul bugetar şi P.I.B. este mai mare decât rata de creştere a P.I.B.Adevărat
TESTE - GRILĂ
14. O politică fiscală expansionistă înseamnă:
a) creşterea cheltuielilor guvernamentale, reducerea taxelor şi impozitelor sau ambele.
15. O politică fiscală ce are drept scop atenuarea amplitudinii ciclurilor economice va include:
a) în perioade de recesiune, creşterea cheltuielilor guvernamentale şi scăderea taxelor şi impozitelor;
16. De regulă, economiştii sunt de acord că o politică fiscală discreţionară va avea cel mai mare succes în a stabiliza economia atunci când:
a) se înregistrează deficite în perioade de recesiune şi excedente bugetare în perioade inflaţioniste;
17. Realizarea unui excedent bugetar va avea, în mare măsură, acelaşi efect asupra produsului naţional cu:
a) o creştere a economiilor;
18. Necesarul de împrumut al sectorului de stat este definit ca fiind:a) excedentul cheltuielilor sectorului de stat peste veniturile sale, într-un anumit an;
19. Datoria publică poate fi diminuată dacă:
a) bugetul înregistrează un surplus;
20. Atunci când guvernul emite obligaţiuni noi pentru a le înlocui pe cele ajunse la maturitate are loc o operaţiune de:
a) refinanţare a datoriei publice;
21. Taxele şi impozitele, respectiv, cheltuielile guvernamentale a căror sumă totală creşte sau descreşte în funcţie de creşterea sau descreşterea venitului naţional sunt denumite:
a) stabilizatori fiscali automaţi;
22. Stabilizatorii automaţi:
a) sunt asociaţi cu deficitul ciclic;
23. Cu cât suma totală prelevată sub formă de impozite creşte, iar cheltuielile guvernamentale scad – pe măsura creşterii venitului naţional – cu atât multiplicatorul va fi:
a) mai mic; .
24. Presupunând un sistem de impozitare progresiv, o creştere a venitului naţional – în condiţiile în care ceilalţi factori rămân neschimbaţi - va face ca multiplicatorul să:
a) scadă;
25. Să presupunem că o economie se găseşte la nivelul ocupării depline, iar guvernul vrea să diminueze cheltuielile pentru armată cu 450 de milioane. În acest caz, pentru a evita o posibilă recesiune şi a menţine neschimbat nivelul de echilibru al P.I.B., guvernul trebuie să diminueze taxele şi impozitele cu:
a) 450 de milioane;
26. Un impozit progresiv pe salarii este în general de dorit din punctul de vedere al politicii fiscale, deoarece:
a) suma totală colectată ca impozit se va modifica proporţional mai mult decât produsul naţional;
27. Unul dintre dezavantajele politicii fiscale este acela că poate conduce la un fenomen de evicţiune. Acesta este definit ca fiind:
a) creşterea impozitelor, determinând o creştere a ratelor dobânzii;
28. Stabilizatorii automaţi:
a) reduc mărimea multiplicatorului ce rezultă, spre exemplu, ca urmare a creşterii investiţiilor;
29. Combinaţia de politici cea mai potrivită pentru a determina o creştere economică mai rapidă este:
a) politică monetară expansionistă şi politică fiscală restrictivă;
ADEVĂRAT/FALS
1. Cursul de schimb dintre leu şi dolar (Lei/$ sau $/Leu) măsoară valoarea internaţională a leului.Fals
2. Să presupunem că are loc o depreciere menită a corecta un deficit al balanţei de plăţi (presupunând condiţia Marshall-Lerner ca fiind îndeplinită). Cu cât elasticitatea în funcţie de preţ a cererii pentru importuri şi, respectiv, a cererii pentru exporturi vor fi mai mari, cu atât deprecierea necesară pentru restaurarea echilibrului va fi mai mică.
Adevărat
3. Comerţul cu „invizibile“ este o componentă a contului de capital al balanţei de plăţi.Fals
4. În cazul unui regim de curs de schimb fix, guvernul se obligă să menţină nivelul acestuia la nivelul de echilibru.Fals
5. În absenţa intervenţiei guvernului pe piaţa valutară, cursul de schimb se va ajusta la acel nivel la care cererea şi oferta de monedă naţională sunt egale.
Adevărat
6. O scădere a valorii internaţionale a leului face ca bunurile româneşti exprimate în valută străină să devină mai ieftine, iar produsele străine exprimate în lei să devină mai scumpe; în acest fel, sunt stimulate exporturile şi inhibate importurile. Se presupune că rata inflaţiei în România este egală cu cea din străinătate.
Adevărat
7. O depreciere a leului îi favorizează pe consumatorii români.Fals
8. În condiţiile unui curs de schimb fix, intervenţia Băncii Naţionale pe piaţa valutară pentru a evita un deficit care să conducă la deprecierea monedei naţionale va determina o creştere a ofertei de bani.
Fals
9. Într-un sistem de curs flotant, o creştere bruscă a cererii pentru exporturile ţării respective va determina o apreciere a monedei sale.
Adevărat
10. Într-un sistem de curs fix, o creştere bruscă a importurilor va determina o creştere a deficitului balanţei de plăţi (sau o reducere a excedentului).
Adevărat
11. Mobilitatea perfectă a capitalului înseamnă că maşinile şi echipamentele pot fi deplasate cu uşurinţă peste graniţe.
Fals
12. În prezent, cursurile de schimb ale ţărilor dezvoltate sunt cursuri flotante.Adevărat
13. Care dintre următoarele sunt avute în vedere în realizarea uniunii economice şi monetare europene:
a) un curs de schimb fix între monedele ţărilor membre ale Uniunii;
Fals
b) un curs de schimb fix ajustabil între monedele ţărilor membre;
Fals
c) o bancă centrală unică pentru întreaga Uniune;
Adevărat
d) o singură monedă pentru întreaga Uniune;
Adevărat
e) taxe şi impozite identice în întreaga Uniune;
Fals
f) comerţ liber în interiorul Uniunii;
Adevărat
g) libera circulaţie a capitalului în interiorul Uniunii;
Adevărat
h) o politică monetară comună.
Adevărat
14. Politici monetare expansioniste în Europa şi Japonia vor determina o reducere a deficitului de cont curent al SUA.
Fals
15. Surplusul comercial japonez poate fi eliminat prin renunţarea la orice restricţii în calea importurilor în Japonia.Fals
TESTE - GRILĂ
16. Care dintre următoarele reprezintă o intrare în contul de capital al balanţei de plăţi a României?a) un depozit nou efectuat de un cetăţean italian la o bancă din România.
17. O depreciere a monedei naţionale va corecta deficitul balanţei de plăţi numai în cazul în care este îndeplinită condiţia Marshall-Lerner. Dacă această condiţie nu este îndeplinită, atunci cursul de schimb de echilibru rezultat nu va fi stabil. Care dintre următoarele reprezintă condiţia Marshall-Lerner?
a) suma elasticităţilor în funcţie de preţ ale cererii pentru exporturi şi, respectiv, ale celei pentru importuri trebuie să fie mai mare decât unu;
18. O ţară înregistrează ieşiri nete de capital. Explicaţia cea mai plauzibilă pentru această situaţie ar fi:
a) creşterea profitabilităţii investiţiilor în alte ţări.
19. Care dintre următoarele motive va determina probabil un deficit persistent al balanţei de plăţi, în condiţiile unui curs de schimb fix?
a) o elasticitate a exporturilor în funcţie de venit mai mică decât cea a importurilor;
20. Un deficit al balanţei de plăţi poate fi finanţat prin:
a) apelul la rezervele de valute străine.
21. Să presupunem o ţară cu un deficit al balanţei de plăţi cauzat de o rată înaltă a inflaţiei interne.
A Care va fi efectul unei politici monetare deflaţioniste (o reducere a ofertei de bani) asupra ratelor dobânzii?
a) ratele dobânzii vor creşte;
B Ce efect va avea această politică asupra contului de capital al balanţei de plăţi?
a) vor avea loc intrări de capital;
C Care va fi efectul modificărilor intervenite în contul de capital asupra ofertei de bani?
a) vor determina o creştere suplimentară a acesteia;
D Ce efect va avea aceasta asupra inflaţiei?
b) o va spori.
E Care va fi efectul unei politici fiscale deflaţioniste asupra ratelor dobânzii?b) ratele dobânzii se vor reduce.
F Ce efect va avea această politică asupra contului de capital al balanţei de plăţi?b) vor avea loc ieşiri de capital.
G Care va fi efectul modificărilor intervenite în contul de capital asupra ofertei de bani?
b) oferta de bani se va reduce.
H Ce efect va avea aceasta asupra inflaţiei?
a) va ajuta la diminuarea acesteia;
I Care din cele două politici va fi mai eficientă în condiţiile unui curs de schimb fix?
a) politica fiscală;
22. În stabilizarea relaţiilor monetare internaţionale, un rol important joacă:
a) Fondul Monetar Internaţional;
23. O ţară exportă grâu către alte ţări, deoarece:
a) deţine un avantaj comparativ în producţia de grâu;
24. Să presupunem că există un excedent al balanţei de plăţi a unei ţări care practică un regim de curs de schimb fix. În această situaţie, banca centrală va interveni pe piaţa valutară pentru a împiedica moneda naţională să se aprecieze. Această intervenţie va influenţa nivelul ofertei de bani. Care dintre următoarele măsuri suplimentare pe care le va lua banca centrală va steriliza consecinţele ce vor apărea în oferta de bani?
a) vânzarea de titluri de stat;
25. În condiţiile persistenţei unui deficit al balanţei de plăţi, un guvern care vrea să menţină un regim fix al cursului de schimb va putea utiliza, în acest scop, politici monetare şi fiscale:
a) deflaţioniste;
26. Care dintre următoarele va conduce la un deficit al balanţei de plăţi, într-un sistem de curs de schimb fix, dacă iniţial economia se găseşte în poziţie de echilibru?
a) toate răspunsurile de mai sus;
27. Dacă o ţară încearcă să-şi stabilească un curs de schimb la un nivel situat deasupra celui determinat de cerere şi ofertă, atunci:
a) toate răspunsurile de mai sus;
28. Care dintre următoarele politici nu va duce la eliminarea deficitului, în cazul unui sistem de curs de schimb fix?
a) politici monetare şi fiscale menite a creşte rata inflaţiei;
29. Un curs de schimb fix va obliga ţările care au monede supraevaluate să:
a) ia măsuri de reducere a cererii agregate interne;
30. Care dintre următoarele au un efect pozitiv asupra balanţei de plăţi?a) toate cele de mai sus.
31. O intrare de capital într-o economie va determina:a) toate răspunsurile de mai sus.
32. Care dintre următoarele este adevărată atunci când oferta de lei este mai mare decât cererea de lei?
a) România are un deficit de cont curent;
33. Să presupunem că dolarul american se depreciază în raport cu leul românesc. Aceasta înseamnă că o firmă americană care are un contract de a cumpăra nişte mărfuri româneşti va avea de suportat următoarele consecinţe:
a) preţul în dolari al mărfurilor respective va creşte;
34. Să presupunem că guvernul României ia decizia de a reduce rezervele sale de valute străine, în paralel cu a favoriza creşterea cantităţii de lei deţinută de către străini. O asemenea măsură este rezultatul:
a) unui surplus al balanţei de plăţi;
35. Pensiile plătite de statul român cetăţenilor români ce trăiesc în străinătate au – asupra balanţei de plăţi - un efect:
a) negativ;
36. În scopul reducerii importurilor, deseori, guvernele utilizează:a) tarifele vamale.
37. Deprecierea unei monede este determinată, în exclusivitate, de reducerea cererii pentru acea monedă pe piaţa valutară, în cazul unui sistem de:
a) flotare liberă.
38. O firmă franceză ce are un contract pentru a cumpăra maşini ARO din România este îngrijorată, în primul rând, de posibilitatea ca francul francez să se:
a) deprecieze.
39. Dacă rata inflaţiei în ţara A este mai mare decât rata inflaţiei din ţara B şi dacă rata (cursul) de schimb este flexibilă, atunci moneda ţării A, în raport cu moneda ţării B, probabil, se va:
a) deprecia.
40. Care va fi efectul asupra cursului de schimb al unei politici monetare deflaţioniste, presupunând un regim de curs de schimb flotant:
a) cursul de schimb se va aprecia;
41. Care va fi efectul unei aprecieri a cursului de schimb asupra cererii agregate:
a) cererea agregată se va reduce.
42. Care va fi efectul asupra cursului de schimb al unei politici fiscale deflaţioniste:
a) cursul de schimb se va deprecia.
43. Care va fi efectul unei deprecieri a cursului de schimb asupra cererii agregate:
a) cererea agregată va creşte;
44. Care sunt efectele probabile pe termen scurt ale unei reduceri temporare sau lipsite de credibilitate a ratei devalorizării monedei naţionale?
a) toate răspunsurile de mai sus.
45. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată?
a) a şi b;
46. Teoria parităţii puterii de cumpărare spune că:
a) cursul de schimb se va ajusta în aşa fel, încât, cu o aceeaşi sumă de bani, va putea fi cumpărată aceeaşi cantitate de bunuri în orice ţară;
47. Teoria parităţii puterii de cumpărare se va verifica probabil atunci când:
