Modul 2 Designul activitatilor educative extracurriculare si extraşcolare

Tema 2Proiectul educativ. Repere, instrumente şi exemple de bună practicăDorina Kudor

Competenţe vizate

Competenţa generală: Proiectarea de activităţi educative prin care să fie

stimulată participarea elevilor la acţiuni educative extracurriculare şi extraşcolare.

Competenţe specifice: CS1: Valorificarea potenţialului creativ prin

proiectarea de activităţi extracurriculare şi extraşcolare.

Conţinuturi abordate

T2.1. Idealul educaţional contemporan. Rolul cadrului didactic în organizaţia şcolară şi în contextul educaţional;

T2.2. Perspective asupra educaţiei; T2.3. Proiectul educativ – de la idee la context ( documente

de politici şi strategie în educaţie, valori, misiune, viziune, analiză de nevoi).

T2.4. Planul de comunicare al unei activităţi educative. T2.5. Analiza unui exemplu de bună practică .

Conştientizare a rolului cadrului didactic în contextul noii filosofii a educaţieiMisiune, viziune, ideal educaţionl în învăţământul românesc Organizaţia şcolară şi rolul cadrului didactic Concluzii

T2.1. Idealul educaţional contemporan. Rolul cadrului didactic în organizaţia şcolară şi în contextul educaţional

Activitatea 1 - 15 min.

Povestea cămilei - vizionare ppt. Discuţie în grup: Care sunt aspectele la

care se raportează un cadru didactic pentru a răspunde la întrebarea dacă se află la locul potrivit.

Noua filosofie a educaţiei Noua filozofie a educaţiei (noul concept al educaţiei) se compune din mai

multe caracteristici, cele esenţiale, fiind următoarele: prefigurează o nouă viziune asupra fiinţei umane integră nu numai moral,

dar şi ca individ naţional şi social, desăvârşită conceptual, teleologic, spiritual teosofic, estetic; echilibrată ecologic şi sănătoasă fizic; tolerantă naţional, cultural şi religios; liberă prin conştientizarea propriei valori şi a valorilor şi problemelor lumii contemporane, a valorilor şi problemelor celor din alteritate; conştientă de propria identitate şi de identitatea lumii în care trăieşte; deschisă la schimbare şi adaptabilă schimbărilor;

elaborează un model de educaţie centrat pe fiinţa celui educat, în baza principiilor libertăţii în educaţie şi al identităţii fiinţei sale; identifică teleologia educaţiei cu fiinţa celui educat; acceptă ideea că educaţia este omniprezentă şi universală, continuă şi perenă;

preconizează principiul pozitiv al educaţiei; recunoaşte că educaţia se realizează preponderent în dimensiunea

suprasensibilului, a metafizicului, în interacţiune cu dimensiunea fizică a existenţei umane;

acceptă educabilitatea ca principiu fundamental al existenţei umane.

Activitatea 2 – în grupe - 30 min.

Filosofia educaţiei. Idealul, viziunea şi misiunea învăţământului românesc

Prezentaţi, sub forma uni organizator grafic, cel puţin 5 caracteristici care definesc filosofia asupra educaţiei, idealul, misiunea şi viziunea învăţământului românesc.

Discuţie în grup: Completarea organizatorului grafic

LEN - Modelul educaţional prezent

ART. 2 (1) Legea are ca viziune promovarea unui învăţământ orientat

pe valori, creativitate, capacităţi cognitive, capacităţi volitive şi capacităţi acţionale, cunoştinţe fundamentale şi cunoştinţe, competenţe şi abilităţi de utilitate directă, în profesie şi în societate.

(2) Misiunea asumată de lege este de formare, prin educaţie, a infrastructurii mentale a societăţii româneşti, în acord cu noile cerinţe, derivate din statutul României de ţară membră a Uniunii Europene şi din funcţionarea în contextul globalizării, şi de generare sustenabilă a unei resurse umane naţionale înalt competitive, capabilă să funcţioneze eficient în societatea actuală şi viitoare.

LEN - Modelul educaţional prezent

(3) Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetăţenească activă în societate, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii.

Valorile organizaţiei

reprezintă codul comun pe care toţi membrii organizaţiei îl impărtăşesc. Sunt principiile directoare pentru comportamentul organizaţional.

nu sunt cuantificabile, dar se materializează în acţiuni.

împărtăşite de toţi membrii acesteia sprijină direcţiile strategice şi determină atitudinea pozitivă a acestora faţă de dezvoltarea organizaţiei.

trebuie să se regăsească în toate componentele sistemului, dar şi relaţia cu mediul exterior.

au dublu impact: direct, asupra calităţii în educaţie şi indirect, la nivelul percepţiei pe piaţa muncii şi în comunitate a atractivităţii serviciilor educaţionale oferite.

Viziunea şi misiunea organizaţiei

Viziunea si misiunea organizaţiei sunt fundamentate pe valorile organizaţiei.

Orice organizaţie şcolară de succes are “ceva al ei”, ceva mai presus de valorile detectabile, ceva care o deosebeşte de altele şi care caracterizează felul cum acţionează oamenii ei” (Manfred Kets de Vries, Arta şi măiestria de a conduce”)

Viziunea organizaţiei

,,Ce vrem sa devenim?”

“… un viitor realist, credibil, atractiv pentru organizaţia dumneavoastră. Este destinaţia la care dumnevoastră va gandiţi, la care organizaţia dumneavoastră ar trebui să ajungă, un viitor care in diferite perspective este mult mai bun, cu mai multe succese, un viitor pe care il doriţi organizaţiei din care faceţi parte. “

(Burt Nanus, ,,Visionary Leadership”)

Misiunea organizaţiei

În ce constă activitatea organizaţiei?

Misiunea exprimă motivul principal, scopul pentru care organizaţia există şi pentru care a fost creată şi indică direcţia dezvoltării viitoare.

Misiunea sintetizează legea existenţială a organizaţiei şi explicitează viziunea ei.

Misiunea determină evoluţia organizaţiei, în sensul transformării

viziunii în realitate .

Activitatea 3 – 25 min. Valorile, misiunea şi viziunea organizaţiei

şcolare – activitate în perechi. Analizaţi misiunea şi viziunea organizaţiei şcolare

din care faceţi parte şi prezentaţi valorile care stau la baza acestora.

Prezentaţi colegului/ colegei valorile organizaţiei din care faceţi parte şi rolul asumat de cadrul didactic

Discuţie în grup asupra importanţei valorilor organizaţiei şcolare.

T2.2. Perspective asupra educaţiei

Radiografia conceptului educaţie Pedagogie şi andragogie Tipuri de învăţare Concluzii

Activitatea 1 - Radiografia conceptului educaţie – 30 de minute

Enumeraţi sensurile cuvântului educaţie. Descrieţi perspectivele asupra educaţiei bazate pe

sensurile identificate Prezentaţi grupului elementele identificate Discuţii în grup: paradigma educaţională actuală

Despre educaţie

Sens 1: educo -educare: a creşte, a hrăni, a îngriji

o plantă, o fiinţă umană.

Sens 2 : educo -educere: a scoate din, a ridica, a

înălţa

1. fatalismul educaţional – individul nu poate fi altceva decât ceea ce l-a înzestrat natura să fie, în consecinţă individul nu poate fi decât crescut/ îngrijit de educator.

2. optimismul educaţional - considerând educaţia atotputernică, care poate forma orice fel de personalitate din orice individ, considerând ca orice individ nou născut este ,,tabula rasa”.

Despre educaţie

Activitatea 2. - Pedagogie şi andragogie - activitate în grupe – 20 minute

Enumeraţi cel puţin câte 3 caracteristici ale pedagogiei şi ale andragogiei.

Stabiliţi cel puţin 3 aspecte prin care se diferenţiază pedagogia de andragogie.

Prezentaţi grupului caracteristicile/ aspectele identificate. Discuţii în grup: importanţa legăturii dintre pedagogie şi

andragogie.

Educaţia adulţilor.

Istoria conceptului începutul secolului al XIX-

lea: în Marea Britanie se înfiinţează Comitetul pentru Educaţia Adulţilor

după prima jumătate a secolului al XX-lea: învăţământul pentru adulţi, nevoia de reciclare, de perfecţionare.

Stadii/ Nivele ale învăţării la adulţi

Paulo Freire J. Habermas

Pedagogie/ Andragogie

Pedagogie vs. andragogie

Tipuri de învăţare

Ce este învăţarea?

.

Tipuri de învăţare

Identificabile în învăţarea la adulţi

Tipul divergent (percepţie concretă şi raportare prin reflecţie)

Se caracterizează prin: analiza situaţiilor din perspective variate şi formularea de

soluţii multiple şi deseori neconvenţionale; interese culturale largi, dorinţa de a asimila cât mai multe

informaţii; eficienţă în cariere artistice, de prestări de servicii sau

divertisment; preferinţa pentru activităţile desfăşurate în grupuri, în

care sunt expuşi la informatii şi păreri diverse şi pot primi feedbackul colegilor.

Tipul constructiv (percepţie abstractă şi raportare prin reflecţie)

Se caracterizează prin: includerea experienţelor de învîţare în structuri conceptuale

largi şi asimilarea  ideilor în modele şi teorii; interes scăzut faţă de contactele umane; interes pentru consistenţa logică a teoriilor şi în mai mică

măsură de aplicabilitatea practică a acestora; eficienţă în special în informatică şi cercetare; preferinţa pentru cursuri, lecturi şi explorarea unor modele

analitice şi au nevoie de timp destinat gândirii profunde a problemelor.

Tipul convergent (percepţie abstractă şi raportare activă)

Se caracterizează prin: identificarea problemelor şi a informaţiilor relevante şi

formullarea de soluţii corecte; preocupare faţă de aplicabilitatea practică a ideilor şi

teoriilor; preferinţa pentru sarcinile adresate unor aspecte tehnice în

defavoarea celor care solicită relaţii sociale sau contacte interpersonale;

eficienţi în profesiuni aplicative ale ştiintei şi tehnologiei; preferinţa pentru experimentele de aplicare a unor idei

noi, simulările, laboratoarele şi activitatile practice.

Tipul adaptativ (percepţie concretă si raportare activă)

Se caracterizează prin: punerea în practică a ideilor şi conceptelor pentru a se

adapta la schimbări; căutarea unor situaţii noi şi experienţe; acţiune pe baza instinctului sau a informaţiilor culese de

la alţii şi în mai mică măsură prin analiza logică a datelor problemelor;

eficienţi în marketing sau comerţ; preferinţa pentru activităţi în grup în care se stabilesc

obiective, se rezolvă teme şi pot fi testate diferite modalităţi de a îndeplini un proiect.

Activitatea 3 - Tipuri de învăţare – activitate individuală – 20 minute

Exemplificaţi cu cel puţin o metodă/ activitate didactică care este potrivită pentru tipul de învăţare divergent, constructiv, convergent şi adaptabil pe care îl folosiţi în învăţarea diferenţiată.

Prezentaţi grupului activităţile didactice specifice celor patru tipuri de învăţare.

Discuţii în grup: importanţa adaptării metodelor/ activităţilor didactice la tipurile de învăţare.

Învăţarea pe tot parcursul vieţii

Învăţarea pe tot parcursul vieţii poate fi definită ca un proces continuu, iniţiat în educaţia generală, care stimulează şi sprijină, asistă nevoile, posibilităţile şi experienţele persoanelor, pentru a-şi dezvolta abilitatea de a obţine competenţele necesare dezvoltării personale şi activităţii profesionale în propriile organizaţii şi în societatea aflată într-o rapidă schimbare.

Din punct de vedere economic, învăţarea pe tot parcursul vieţii este un proces de obţinere de cunoştinţe actualizate pentru a rămâne activ pe piaţa muncii.

Învăţarea pe tot parcursul vieţii trebuie să fie o responsabilitate comună a guvernului, angajatorilor, sindicatelor, institutelor educaţionale, autorităţilor locale şi persoanelor.

Tema 2.3. Proiectul educativ - de la context la ideea de activitate educativă.

Corelarea contextului cu ideea de proiect educativ Analiza SWOT Fişă de documentare a activităţii/ proiectului educativ Fişa activităţii/ proiectului educativ Fişa de monitorizare a activităţii/ proiectului educativ

Ce este un proiect?

Proiectul este o formă de depășire a imobilismului și a limitelor personale, precum și a entropiei sociale.

Astfel, proiectul devine un context propice al depășirii limitelor generate de rutină și de lipsa de motivație.

Fie că inițiezi un proiect, sau ești cooptat într-un proiect, ești angrenat într-o nouă stare, cea de depășire a limitelor, de transformare în fapte reale a potențialului creativ și inovativ.

• Pentru cadrele didactice, proiectul este un instrument existențial, în care se ancorează prezentul și viitorul.

• Angajarea într-un proiect eliberează de frică, de constrângeri, de teama de eșec.

• Proiectul este o manifestare a curajului de a face, de a valorifica prezentul, de a gândi global și a acționa local.

... în care totul începe cu începutul, parcurgând drumul până la final, oprindu-se când scopul a fost atins doar pentru a analiza rezultatele obținute și a căuta noi oportunități de a începe un proiect nou.

Proiectul este un fel de țară a minunilor

.

Activitatea 1 – exerciţiu de conştientizare a rolului cadrului didactic – 15 min.

Completarea Fişei Eu sunt

Corelarea contextului cu ideea de proiect educativ

Cadrul didactic care se află în ipostaza propunerii unui proiect educativ parcurge, în mod firesc, următoarele etape:

Formularea ideii de proiect educativ Corelarea acestei idei cu idealul educaţional şi filosofia educaţiei Integrarea ideii de proiect educativ cu valorile, viziune şi misiunea

organizaţiei Studiul documentelor legislative Realizarea analizei SWOT la nivelul unităţii de învăţământ Formularea scopului şi a obiectivelor Formularea competenţelor generale şi specifice Identificarea principalelor activităţi.

Analiza SWOT

Analiza SWOT scoate în evidenţă elemente de potenţial intern şi extern: resursele, competenţele, tendinţele unor procese conexe.

Analiza SWOT

Dimensiunea internă

Puncte tari Puncte slabe

Oportunităţi Ameninţări

Dimensiunea externă

Strategii pe baza analizei SWOT

Oportunităţi

Puncte Tari Puncte Slabe

Ameninţări

Strategiile WOStrategiaorientate spre schimbarecare utilizează oportunităţile pentru a îmbunătăţi punctele slabe

Strategiile STStrategia Diversificatăcare utilizează punctele tari ale organizaţiei pentru a reduce ameninţările unor situaţii nefavorabile

Strategiile WTStrategia Defensivăcare urmăresc evitarea ameninţărilor mediului în condiţiile în care punctele slabe sunt preponderente

Strategii SOStrategia Ofensivăcare utilizează punctele tari ale organizaţiei pentru a putea să exploateze oportunităţile mediului

DIAGRAMĂ STRATEGICĂ

SWOT

Activitatea 2 - Tipuri de strategii pe baza analizei SWOT - 20 de minute

Completaţi Fişa de analiză SWOT Stabiliţi tipul de strategie cea mai potrivită pentru

contextul unităţii de învăţământ

Instrumente de documentare, proiectare, monitorizare

Fişă de documentare a activităţii/ proiectului educativ

Fişa activităţii/ proiectului educativ Fişa de monitorizare a activităţii/ proiectului

educativ

A3. Instrumente de documentare, proiectare, monitorizare – activitate în grupe – 30 de minute

Analizaţi şi completaţi instrumentele: Fişa de documentare a unui proiect educativ; Fişa activităţii/ proiectului educativ; Fişa de monitorizare

Prezentaţi forma revizuită a acestora.

T2.4. Planul de comunicare al unei activităţi educative. Exemple de bună practică

Manager de activitate şi lider în comunicarePlan de comunicareExemple de bună practică

Manager de activitate şi lider în comunicare

Cucereşte contextul Inovează Dezvoltă Se focalizează pe oameni Inspiră încredere Are o perspectivă pe termen lung Se întreabă ce şi de ce Priveşte orizontul Este original Provoacă Face lucrurile care trebuie

Manager de activitate şi lider în comunicare

Se informează Analizează Stabileşte direcţia Planifică Organizeză Controlează şi rezolvă Motivează şi inspiră Evaluează

A1. Elaborarea planului de comunicare – 15 minute

Enumeraţi formele şi instrumentele de comunicare pe care le puteţi utiliza pentru comunicarea activităţii educative.

Organizaţi formele şi instrumentele instrumentele de comunicare identificate în 3 etape:

înainte de planificarea activităţii în timpul planificării activităţii după implementarea activităţii

Completaţi Planul de comunicare

Etapa Formă de comunicare

Instrument de comunicare

Cui se adresează

Înainte de planificare

în timpul planificării activităţii

după implementarea activităţii

A2. Analiza exemplelor de bună practică - activitate în grupe – 20 de minute

Alegeţi un exemplu de bună practică publicat în revista Preuniversitaria online nr. 6 şi 8.

Analizaţi exemplul de bună practică ales, folosind fişa de analiză dată.

Vă doresc succes de la A la....Z!

Dacă A însemnă succes, atunci formula succesului este:

X este muncă,Y este pasiune Z este comunicare.

A = X + Y + Z