Roland H. Bainton
LUTHEROMUL si REFORMATORUL
O BIOGRAFIE
Traducere de Daniel Tomulet
F:*S#iACARTIr
Cuprins
Listailustrafiilor. ....11Tabelcronologic. ....15Mulfumiri. .... 19
CuvAnt-i:rainte... ....21Iatdcecred.. ........25
Capitolul L: JurdmAntul.. ... ... 29
Acasigilagcoali .....30Nelinigtireligioase. '..32La adipostul sutanei ... .... . 37
Capitolul2:Mdnistirea.... ....4LTeroareaSacrului .....42Caleapropriilorputeri ......47Meritelesfinfilor. .....49CliitorialaRoma ....50
Capitolul3:Evanghelia.... ....53Nereugitamdrturisirii .......55Scaramistice..... ....56Experienlaevanghelic[ ......59
Capitolul4:Atacul ......67IndulgenlapentrucatedralaSf. Petru. .....72Celeg5deteze .......76
Capitolul5:Fiulfiridelegii ....8LAtaculdominican. ....83CazuletransferatiraGermania .....86intrevederilecuCajetan .....89Ameninlatcuexilul ...92
Capitolul6:UnHusalSaxoniei ...-..97ProvocarealuiEck. .. 100
Disputadelaleipzig.... ..104Aprobarea lui Hus. . . 107
Capitolul 9: Apelul la cezar
Capitolul T: Un Hercule germanUmanigtii: Erasmus.Melanchthon qi DiirerNalionaligtii: Hutten si Sickingen
Capitolul 8: Mistreful din vie.Sacramentele si doctrina despre BisericdReluarea persecufieiBula,,Exsurge" . . .
Bula il cautd pe Luther
Capitolul 11: Patmosul meuLa WartburgReforma la Wittenberg: MonahismulLiturghiaIzbucnirea violentelor .
Capitolul 12: intoarcerea exilatului. . . . . . .Rdzvrdtire ....1g6Invitatsdrevind .....1g9intoarcerealaWittenberg..... ....791
Capitolul 13: Nicio alti temelie 193
L94
797
200
202204
209
209
212
Naturi, istorie qi filosofieHristos, singurul mijlocitor al revelafiei.CuvAnful si sacramentele
Politica.
113
116
179
727
127
130
132
134737
139
143
747
149
153
155
1,59
1,62
764
168
Publicarea buleiImpotriva execrabilei bule a lui AntihristDespre libertatea crestinului
Capitolul 10: Iatd ce cred.O audiere promisi qi revocatd.Impdratul igi asumd responsabilitateaInnoirea invitafiei adresate lui LutherLuther inaintea dieteiEdictul de la Worms
Ameninlarea la adresa moraleiTemeiul bundtdfii.
173
174
777
1,82
183
1.85
Capitolul 14:
Vocaliile.Refacerea zidurilor.
Economia.
Biserica qi statul
Capitolul 15: Calea de mijloc .. 221
Ostilitateapapalitdliireformiste ...222Retragereacatolicilormoderafi: Erasmus .......225Desprindereapuritanilor:Karlstadt ......229Sfinfiirevolufionari:Miintzer .....232Alungareaagitatorilor. '....233
Capitolul 16: Behemot, Leviatan gi apele cele mari. . . . . . . 237
Rivalii: Zwrngliqianabaptigtii.... .......237Religie gi tulburare sociald . - 239
Luthergiliranii .. -..241Miintzer alAfi la rbscoals . . . 246
CrizaqiefectuleiasupraReformei .......252
Capito1ullT:$coalacaracterului ...-.255Katharina von Bora . . 256
Viafadomesticd.. .. ' 258
Copii qi discufii la masd . . . . 261
Perspective asupra cdsdtoriei .. . .. . 266
MdngAierilede-acasd. ......269
CapitolulL8:RispAndireabisericiiprotestante..... .. -.. 27'1.
DiseminareaReformei. .....271,Problemebisericegtideordinpractic .....276Principeleevlavios. -- 277
Protestul .. ... 279
Alianlaprotestantd:ColocviuldelaMarburg.... ...... 282
MlrturisireadelaAugsburg.. ....285
Capitolullg:invifiturabisericiiprotestante ......289TraducereaBibliei ...289Probleme doctrinare in traducere . . 293
Catehismele .. 297
Liturghia -...- 300
Muzica. ......301Carteadeimnuri ....305
Capitolul20: Lucrareabisericiiprotestante .......3O7Predicarea .... 307
OpredicddeCriciun ......311Interpretarelacartealuilona. .....313Rugdciunea ... 31'6
Capitolul2l: Lupta pentru credinfi . . 3L9
Luptacontinudaluiluther .......319Depresiilesale.. ....321,
Caleaocolitd..... ..929Luptacuingerul. ,...924StAnca Scripturii. .. .. g2S
Capitolul22: Misura omului .. 33LBigamia contelui ... . 331Atitudineafa{Sdeanabaptigti ..... gg2
Atitudineafafddeevrei. ...335Papistagiigiimpdratul :..... ......997Mdsura omului. ... .. gg9
Bibliografie .. . ... ... Ug
Creditepentruilustra{ii ....961.Index de persoane gi locuri . .. . .. . Z69Indexdesubiecte. ...967
Capitolul L
JurdmAntul
ra o ziindbugitoare de iulie, in anul 1505, cAnd un cdldtor singu-ratic igi tAra picioarele de-a lungul unui drum ars de soare, dinvecindtatea satului saxon Stotternheim. Era un om tAndr, scund
gi indesa! care purta uniforma unui student de la universitate.ln timp ce se apropia de sat, cerul s-a intunecat. A inceput
dintr-odatd sd ploud, dupd care a urmat o furtund ndprasnici. Lumina unuifulger a despicat bezna qi l-a trAntit pe omul nostru la pdmAnt. Chinuindu-se sd
se ridice, a strigat ingrozit: ,,Sfdnt5 Ana, ajut6-md! Md voi cdlugiri."Omul acesta care a invocat protecfia unui sfAnt avea sd tepudieze, maitdrziu,
cultul sfinlilor. Cel care jurase sd devind cSlugdr avea sd renunfe, mai tdrziu, la
monahism. Fiu credincios al Bisericii Catolice, el urma si sfdrAme structura cato-
licismului medieval. Devotat slujitor al papei, avea sd-l identifice, mai tArziu, pe
papa cu Antihristul; acest tAn[r era Martin Luther.Acfiunea sa demolatoare a fost accentuatd gi de faptul ci dezintegrarea era
deja in desfdgurare. Nafionalismul era deja gata si rupi uniunile politice, inmomentul in care Reforma a distrus unitatea religioasd. $i totugi, aceastd figurdparadoxald a revigorat congtiinla creEtind a Europei. in ,rre*"u lui, dupd cumafirmd tofi istoricii catolici, papii Renagterii erau lumegti, obraznici, frivoli, sen-
zuali, opulenli qi fdrd scrupule. Totugi intelectualitatea nu s-a revoltat impotrivaBisericii, pentru cI Biserica ii impdrtigea in aga misurd gAndirea gi starea de spi-
rit incAt cu greu se putea justifica o astfel de revoltd. Politica se emancipase de
orice preocupdri legate de credinld in aqa mdsuri incAt cel mai cregtin dintre regiiFranlei gi sfinfia sa papa nu s-au sfiit sI se alieze cu sultanul, impotriva sfAntuluiimpdrat roman. Luther a schimbat insd toate aceste lucruri. Religia a redevenit
un factor dominan! chiar in politica pentru incd un secol gi jumdtate. Oameniivremii lineau suficient de mult la credinfd pentru a muri qi a ucide pentru ea.
DacI civilizalia occidentald mai lasd cAt de cAt impresia unei civilizalii creEtine,
omul acesta, Luther, meritd cea mai mare parte a creditului.Dupd cum era de agteptat, Luther este o figurd controversatS. Mulqimea
portretelor care i s-au fdcut se impart in cAteva categorii mari, care au fost deja
30 Luther - omul qi reformatorul
stabilite in timpul generaliei sale. Cei care l-au urmat l-au considerat profetullui Dumnezeu gi eliberatorul Germaniei. Duqmanii lui catolici l-au numit fiulpierzdrii qi nimicitorul cregtinitdfii. Agitatorii agrarieni l-au detestat, numindu-lun sicofant al principilor, in timp ce sectele radicale il comparau cu Moise, celcare i-a scos pe copiii lui Israel din Egipt gi i-a l5sat sd piard in pustiu. Astfel dejudecdfi aparfin insi unui epilog mai degrabd decAt unui prolog. Primul efort pecare trebuie sd-l facem este si inlelegem omul.
Progrese in aceastd direcfie nu se pot insd, realiza decAt dacl se recunoste de labun irceput cd Luther a fos! inainte de orice, un om al religiei. Marile crize exte-rioare ale vielii lui, care orbesc ochii biografilor sdi melodramatici, au fost pentruLuther insusi nigte lucruri triviale, in comparalie cu furtunile interioare ale ciu-tdrii sale dupd Dumnezeu. Din motivul acesta, studiul de fafd ar putea incepe cuprima lui crizi religioasd acut6, care a avut locin anul 1505, mai degrabd decAt cunagterea lui, in anul 1483. Copildria gi tinerelea lui vor fi menfionate, doar pentrua explica intrarea lui la mdndstire.
Acasd gi la qcoal5
jurdmAntul lui Luther trebuie explicat, deoarece chiar cu privire la acest momenttimpuriu din cariera lui judecdfile diferi. Cei care deplAng repudierea ulterioarla jurdmAntului siu explicd trddarea lui prin faptul cd nu ar fi trebuit sX depundniciodatd jurimAntul acesta. Dacd ar fi fost vreodatd un c5lugdr adevdra! el
nu 9i-ar fi abandonat niciodati rasa. Criticape care Luther o aduce vietii monastice este
fdcutd astfel sd se rdsfrAngd asupra lui insugi,fiind zugrdvit ca un cdlugdr lipsit de vocafie,in timp ce jurdmAntul sdu este interpretat, nuca o chemare autenticS, ci mai degrabd ca unfel de solufie pentru conflictul siu interior, ca
o posibilitate de a ocoli incapacitatea sa de a se
adapta mediului gcolii gi al chminului sdu.in favoarea acestei perspective, se aduc
cAteva dovezi sdrace. Ele nu se numdri printrecele mai credibile, pentru ci sunt toate luatedin conversaliile unui Luther ajuns la matu-ritate, aga cum au fost ele consemnate, adesea
inexact, de citre studenfii sdi. Chiar in cazul in care ar fi autentice, ele nu pot fiacceptate aga cum aratd Ia prima vedere, deoarece protestantul Luther nu maiera in situafia de a-gi putea aminti cu obiectivitate motivafiile perioadei salecatolice. ln realitate, nu existi decAt o singuri precizare care leagd imbr6careasutanei de resentimentele sale fald de disciplina pirinteascd. Astfel, se spune cdLuther ar fr. zis cd: ,,Mama m-a bitut cu bastonul pentru cd furasem o nucd, pAnd
lurdmkntul
mi-a lAgnit sAngele. Disciplina strictd de felul acesta m-a impins cdtre mdndstire,
degi ea mi-a vrut binele."1 Aceste cuvinte sunt intdrite de alte doud afirmafii:
,,lntr-o zi, tatdl meu m-a biciuit in aga hal incAt am fugit de acas6; 9i l-am urAfpan5 cand a ajuns sd facd eforturi considerabile sd-mi recaqtige simpatia."2
,,intr-o singurd diminea!5 [la gcoald], am fost lovit cu bdful de cincisprezece ori,
pentru o nimica toata. Ni s-a cerut s5 declindm gi s5 conjugdm, iar eu nu-mi
invdfasem leclia."3
Fdri indoial6, tinerilor li se aplicau tratamente dure,
in vremurile acelea, gi s-ar putea si fi fost adevdrat ciLuther a invocat astfel de situalii pentru a recomanda un
tratament mai omenesc, insd nu existd niciun indiciu ciaceast5 severitate ar fi produs mai mult decAt un simpluresentiment trecdtor. Acas6, Luther era apreciat in mod
deosebit. Pdrinfii lui il considerau un bdiat cu capacitifistrdlucite, care trebuia sd devind jurist, sd se cdsdtoreascd
bine gi sd-i ajute la bdtrAnefe. CAnd Luther gi-a obfinutmasteratul in Litere gi Filosofie, tatdl lui i-a fdcut cadou
un exemplar din Corpus juris qi nu i s-a mai adresat cu
termenul familiar Du, ci cu termenul de politele Sle. Luther a fost intotdeauna
extrem de devotat tatllui siu 9i a fost profund afectat de faptul cd pirinfii luinu au fost de acord cu intrarea sa la mdndstire. CAnd tat[l sdu a murit Luther
a fost atAt de afectat, incAt nu a mai fost capabil sd lucreze timp de cAteva zile.
Atagamentul siu fafd de mama lui pare sd fi fost mai pulin pronunfat, insd chiar
b[taia pe care i-a administrat-o, zicea el, a fost bine intenlionatS; 9i igi amintea cu
drag un cAntecel pe care ea obignuia sd-l cAnte:
Dacd oamenii nu ne iubesc, pe mine gi pe tine,
Ar trebui gregeala s-o vedem in propriul nostru sine.a
$colile nu erau tocmai ingdduitoare, insd nu erau nici brutale. Scopul era sd-i
invefe pe elevi si vorbeascd limba latin6. Bdielii nu se impotriveau acestui lucru,
pentru ci latina era o limbd folositoare; era limba Bisericii, a legii, a diplomaliei
gi relafiilor internafionale, a gtiinlei Ei cdlitoriilor. Metoda de predare era exer-
cifiul, punctat cu nuiaua. Unul dintre studenfi, numit lupus, adic6,lup, era ales
pentru a-i spiona pe ceilalli qi a raporta dac5 acegtia mai vorbeau in german6.
La fiecare amiazd, celui mai slab elev din clasd i se dddea o mascd de mdgar,
motiv pentru care se numea asinus; qi trebuia sd poarte aceastd mascd pAnd inmomentul in care prindea pe un altul cd vorbea in germanS. Lacunele se acumu-
lau 9i erau pl5tite cu lovituri de vergea, la sfArgitul sdptimAnii. in felul acesta,
se prea putea ca o anumitl persoand sd primeascd cincisprezece lovituri intr-o
singurd zi.
31
32 Luther - omul gi reformatorul
Asinus.
1n ciuda tuturor acestor severit6li ins5, bdiefii invdlau latina gi o iubeau. Luther,departe de a fi astfel instrdinat, era devotat studiilor sale qi a devenit un studentextrem de competent. Dascdlii nu erau nici ei niqte brute. unul dintre acegtia, penume Trebonius, de cAte ori intra in clasi, igi descoperea capul inaintea atAtorviitori primari, cancelari, doctori si regenti.s Luther isi respecta invdfdtorii qi s-aintristat cAnd a aflat c5 ei nu apreciau direcfia lui ulterioard.
Nu este adevirat cd ar h fost tot timpul deprimat. Mai degrabd a fost un tAndrvesel, indrdgostit de muzicl,, un bun canteret cu alduta gi un iubitor al peisajuluigerman. Privind in urmd, cAt de frumoasd era localitatea Erfurt! Pddurea coborapAnd la marginea satului, unde ldsa loc pentru livezi qi vii. Urmau apoi cAmpurilecare furnizau industriei germane a colorantilor plantafii intregi de indigofere,de in cu floarea albastrd si de Eofran galben; iar in mijlocul rAndurilor strdluci-toare stdteau cuibdrite zidurile, porliIe qi clopotnifele satului Erfurt, impodobitcu multe turnuri. Luther il numea noul Betleem.
Neliniqti religioase
Cu toate acestea, Luther cXdea uneori in depresii ad6nci, iar motivul nu se aflain fricfiuni personale, ci in frdmAntdrile sale existentiale, intensificate de reli-gie. omul acesta nu era fiul Renasterii italiene, ci un om ndscut in indepdrtataTuringie, unde oamenii evlaviosi mai indlfau inci biserici cu arcade si turnuricare cdutau nelimitarea. Luther a fost el insuqi o figuri goticd atAt de pronun{atd,
lurdmdntul
incAt credinla lui ar putea fi socotit[ ultima mare eflorescenfd a religiei EvuluiMediu. in plus, el provenea din rAndurile celui mai conservator element al popu-lafiei: !5ranii. Tatdl sdu, Hans Luther, si mama lui, Margaretta, erau niqte Bauern
germani zdraveni, solizi Ei oacheqi. Nu se ocupau efectiv cu aratul pdmAntului,pentru cd, fiu fdrd mogtenire, Flans plecase de la fermd la mind. ln mdruntaielepdmAntului insd, el a prosperat, cu ajutorul Sf. Ana, patroana minerilor, in aEa
mdsurd incAt a ajuns proprietarul unei jumdtdli de duzind de topitorii. Cu toate
acestea, nu era nespus de bogaf solia lui trebuind totugi sI aduci lemne de foc
in spinare. Atmosfera familiald era cea obignuitd in rAndul firanilor: aspri, duri,uneori necioplili, creduli qi religioEi. BdtrAnul Hans se ruga lAngd patul fiului sdu,
iar Margaretta era gi ea o femeie a rugdciunii.5
tn credinlele acestor poporani fdri educafie, se amestecau cu mitologia creq-
tind gi anumite elemente ale vechiului pdgAnism german. Pentru ei, pddurile,vAnturile gi apa erau populate de elfi, gnomi, zAne, sirene, spiriduqi gi vrdjitoare.Spiritele malefice erau cele care dezldnfuiau furtunile, inundaliile qi molimelegi care seduceau omenirea, aruncAnd-o in pdcat gi melancolie. Mama lui Luthercredea ci aceste personaje se lineau de farse la fel de mirunte cum ar fi furatulde ou5, de lapte sau unt; nici chiar Luther insugi nu s-a dezbdrat vreodatd de
astfel de credinle. ,,Multe regiuni sunt locuite", spunea el, ,,de diavoli. Prusia
este plini de ei, iar Laponia e plin de vrdjitoare. in lara mea de bagtinS, pe vArfulunui munte inalt, numit Pubelsberg, se afld un lac in care, dacd arunci o piatri,se pornegte furtuna peste intreaga regiune, pentru cd apele sunt ldcagul unordemoni captivi."T
JJ
Iir
$NHans Lu[her. Margaretta Luther.
34 Luther - omul si reformatorul
Educalia primit6 la gcoal6 nu le oferea o eliberare, ci mai degrabd intdreainstrucfia primiti acasi. in gcoala elementard, copii erau invdfafi cAntece religi-oase. invilau pe dinafard Sanctus, Benedictus, Agnus Dei qi Confiteor.Erauinvdlalisd cAnte psalmi si imnuri. O, cAt de mult iubea Luthet Magnificat-ul! Participaula liturghie gi la vecernie gi luau parte la procesiunile multicolore din zilele de
sdrbdtoare. Fiecare oraE in care Luther a mers la gcoald era plin de biserici gi de
mdndstiri. Pretutindeni era la fel: turnuri, clopotnife, mdndstiri, preofi, cdlugdridin diverse ordine, colecfii de relicve, clopote betend, indulgenle de vAnzare,
procesiuni religioase, vindecdri la diverse sanctuare. La Mansfeld, in fiecare zibolnavii se adunau lAngd mdndstire, cu speranfa unei vindecdri in momentul incare bdtea clopotul de vecernie. Luther isi amintea ci vdzuse un diavol pdrdsindefectiv o persoand posedatd.
Universitatea din Erfurt nu aducea niciun fel de schimbare. ln vremea aceea,
institufia nu fusese incd invadatd de influenlele renascentiste. Clasicii din pro-grami, cum ar fi Virgiliu, au fost intotdeauna apreciali in Evul Mediu. Fizicaaristotelicd era priviti ca un exerciliu al gAndirii g6ndurilor lui Dumnezeu, iarexplicalia naturali a cutremurelor qi furtunilor nu impiedica intervenfia ocazio-nald a cauzalitdlii divine. Toate studiile aveau legdturl cu teologia, iar masteratulpentru care se pregdtea qi Luther, in vederea unei cariere in drept, il pregitea lafel de bine gi pentru o slujbd bisericeasci. lntreaga educafie de acas5, de la scoaldgi de la universitate era conceputi pentru a insufla teami de Dumnezeu si respectfa!6 de Bisericd.
in toate aceste privinle, nu exista niciun lucru care s5-1 scoatd pe Luther inevidenfd, in raport cu contemporanii sdi, gi cu atAt mai pulin sd explice de ce,
lr.ai tdrzi'l, urma si se revolte impotriva unei pdrfi atat de importante a religieimedievale. Existd un singur aspect in care Luther pare sI fi fost totugi diferit de
alli tineri din vremea lui, anume, faptul cd era extraordinar de sensibil si trecea
adesea prin perioade recurente de exaltare qi depresie spirituald. Aceste oscilafiiafective l-au afectat de-a lungul intregii sale viefi. El a mhrturisit ci lucrul acesta
a inceput sd se manifeste in tinerele Ei ci depresiile deveniserd acute in cele sase
luni care au precedat intrarea lui la mdndstire.s Aceste stdri nu pot fi puse doarpe seama adolescenfei, pentru cd, in momenful respectiv, era deja in vArstd de21. de an| iar experienfe de felul acesta a avut de-a lungul intregii sale perioadeadulte. 1n acelagi timp, nimeni nu poate reduce situalia sa Ia un simplu caz desindrom maniaco-depresiv, deoarece pacientul a fdcut in mod continuu dovadaunei capacitdli prodigioase de muncd, la un nivel cAt se poate de inalt.
Explicafia se afld mai degrabd la nivelul tensiunilor pe care religia medievald leinducea in mod deliberat, pun6nd alternativ accentul pe teamd qi nidejde. Foculiadului era scormonit nu pentru cd oamenii trdiau intr-o permanenti teamd, cidimpotrivi pentru cd nu trdiau aga; gi pentru a crea suficientd teamd pentru a-iimpinge pe oameni c5tre sacramentele Bisericii. Dacd impietreau de spaim5, li se
prezenta purgatoriul, care a fost introdus pentru a ameliora situafi4 fiind un loc
lurdmilntul
intermediar in care cei care nu erau suficient de rdi pentru a merge in iad, dar nuerau nici suficient de buni pentru a merge in cer, igi puteau continua procesul de
ispdgire. Dacd aceastl ameliorare inspira mulfumire de sine, temperatura creqtea
in purgatoriu, insd presiunea era din nou redusi cu ajutorul indulgen{elor.
$i mai deconcertantd decAt fluctuafia temperaturii in viafa de dincolo era osci-
lafia intre m6nia gi indurarea membrilor ierarhiei divine. Dumnezeu era inf61igat
c6nd ca un Tatd, cAnd ca un m6nuitor al tunetului. El putea fi insd imbunat prinmijlocirea Fiului Sdu mai bl6nd, care era, la rAndul Sdu, definit ca un judecdtor
implacabif in cazul in care nu era domolit de mama Lui, care, femeie fiind, nu se
dddea inapoi de la renghiuri jucate lui Dumnezeu gi diavolului, in avantajul rugd-
torilor ei; iar dacd ea era ocupatd, se putea face apel la mama ei, Sf. Ana.
Modul in care erau prezentate aceste teme este sugestiv ilustrat in cele mai
populare manuale din perioada Renaqterii. Tema era moartea, iar cdrlile care se vin-deau bine ofereau instrucliuni, nu despre modul cum trebuia pldtiti taxa pe venifci despre cum se putea scdpa de iad. Manuale intitulate Ars moriendi lDespre arta
de a murifinfSligau in gravuri rdu prevestitoare sufletul gata de plecare, inconjuratde dugmani care-l ispiteau sd comiti pdcatul irevocabil al abandondrii nddejdii inmila lui Dumnezeu. Pentru a-l convinge cd se afla deja dincolo de putinfa iertdrii,i se puneau in fald femeia cu care comisese adulter sau cerqetorul ciruia nu i-a datde mAncare. O altd grar,rrrd iI incuraja, prezentAndu-i figurile unor pdcdtogi iertafi:Petru cu cocoqul lui, Maria Magdalena cu ulciorul ei, tAlharul pocdit qi Saul prigo-nitoruf la care se adduga concluzia succint exprimatd: ,,Nu dispera niciodatS'"e
DacS aceastd concluzie aducea
multumire de sine, existau alte repre-
zentdri care stArneau spaima. O carte
care ilustreazd. pregnant starea de
spirit dominantd este o istorie a lumii,publicatl de Hartmann Schedel, laNiirnberg, in 1,493. Masivele volumein-folio, dupd ce treceau in revisthistoria umanit5fii de la Adam pAnX laumanistul Conrad Ce1tes, se incheiaucu o meditafie asupra vremelnicieiexistenlei umane, la care se adduga o
gravuri a dansului morlii. Scena finaldinfdfiqa ziua judecilii. O gravuri care
ocupa intreaga pagind il prezenta pe
Hristos |udecdtorul , asezat pe curcu-beu. Din urechea Lui dreapt6, iegea o
floare de crin, reprezentAndu-i pe cei
rdscumpdrafi, care erau, mai jos, intro-dugi de ingeri in paradis. Din urechea
35
Diavoti ispitind un muribund
s5-9i abandoneze nidejdea.
36 Luther - omul gi reformatorul
Hristos Judec6toruI asezat pe curcubeu.
lurdmhntul
Lui stAngd, iegea o sabie, care ii simboliza pe cei pierdufi gi condamnati, pe care
diavolii ii scoteau de pir din mormintele lor qi ii aruncau in focurile iadului.Ce ciuda! comenta un editor modern, este faptul cd o cronicd publicatd in anul
1493 se termina cu ziuajudecdfii, in loc sd se termine cu descoperirea Americii!Dr. Schedel igi terminase manuscrisul in iunie. Columb se intorsese in martie
precedent. Vestea nu ajunsese, probabil, incd pAnd Ia Niirnberg. Datorith unuiinterval at6t de scurt, dr. Schedel ratase aceastd veste uluitoare. ,,Ce valoare extra-
odinari ar fi avut astizi copiile care au supraviefuit ale acestei cronici, dacd ar fimenfionat marele eveniment!"1o
Aga scrie editorul moderry insi bdtrAnul dr. Schedel, dacd ar fi Etiut, s-ar fiputut sd nu considere descoperirea unei lumi noi demnd de a fi menfionatd. Este
greu de crezut ci nu qtia despre descoperirea Capului Bunei Speranfe, care a
avut loc in L488. Nu menlioneazd totuEi acest eveniment. Motivul era acela cd el
nu concepea istoria ca pe o cronici a rdspAndirii omului pe suprafala pdmAntu-
lui gi a aspirafiilor acestuia dup[ mai mult pimAnt pe care sd se rdspAndeascd.
El concepea istoria ca pe o sumd de pelerinaje nenumerate prin valea plAngerii,
cdtre Ierusalimul ceresc. Fiecare dintre cei care muriserd urma sd se intoarciintr-o bund zilaviald, ca sd stea, impreund cu gloata nenumdratd a celor plecafi,
inaintea scaunului de judecatd gi pentru a auzi cuvintele: ,,Bine-ai lucrat" sau
,,Pleacd de la Mine in focul cel vesnic"11. Hristosul cdlare pe curcubeu, cu crinulqi sabia Lui, era o figuri cAt se poate de familiard in cdrlile ilustrate din perioada
respectivd. Luther vdzuse gi el astfel de imagini gi a mirturisit cd fusese lovit de o
teroare cumpliti, la vederea Hristosului |udecitor.
La addpostul sutanei
La fel ca tofi ceilalfi din timpul Evului Mediq Luther gtia cum sd scape de starea
lui. invdfitura Bisericii afirma cd nicio persoana cu judecatd nu agtepta pAnd pe
patul morfii, pentru a se pocdi si a se ruga pentru har. De la inceput gi pAnd la
sfArqit, singura posibilitate certe era aceea de a pune mAna pe orice formd de aju-
tor oferit de Bisericd: sacramente, pelerinaje, indulgenle sau mijlocirea sfinfilor.
Cu toate acestea, omul care conta exclusiv pe intervenfiile mijlocitorilor cereqti
era un om fdrd judecatd, dacd nu fdcuse nimic care sd-i asigure favoarea acestora!
$i cel alt lucru mai bun putea sd facd el decAt acela de a imbrdca sutana?
Oamenii credeau cd sfArqitul lumii fusese deja amAnat, de dragul cblugdrilor
cistercieni. Hristos ,,poruncise deja ingerului sd sune cu trAmbila Judecata de pe
Urm5, cAnd Mama induririi a cdzut la picioarele Fiului ei, rugAndu-L sd mai
amAne putiru <mecar pentru prietenii mei din Ordinul CisterciarL ca sX se poatipregdtir,"r2. Diavolii ingigi s-au plAns impotriva Sf. Benedict ca impotriva unuiho! care fura sufletele din mAinile lor. Cel care murea in sutani primea in cer
un tratament preferenfial, din cauza linutei cdlugiregti. Odatd, un cistercian
care fdcuse febrd s-a dezbrdcat de rasa lui gi a murit aga. AjungAnd la poarta
3/