Luni din Săptămâna Sfântă

LUNISÃPTÃMÂNA SFÂNTÃ

InvitatoriulV. Doamne, deschide-mi buzele.R. ªi gura mea va vesti lauda ta.Ant. Pe Cristos Domnul, care pentru noi a fost ispitit

ºi a pãtimit, veniþi sã-l adorãm.

Psalmul 94 (95)Chemare la preamãrirea lui Dumnezeu

Îndemnaþi-vã unii pe alþii în fiecare zi, pânã când putemzice: „Astãzi!” (Evr 3,13).

1 Veniþi sã cântãm cu veselie Domnului,sã strigãm cu bucurie cãtre stânca mântuirii noastre!

2 Sã mergem înaintea lui cu cântece de laudãºi în cântãri de psalmi sã-l preamãrim!

3 Cãci mare Dumnezeu este Domnulºi mare împãrat peste toþi zeii;

4 în mâna lui sunt adâncurile pãmântuluiºi ale lui sunt înãlþimile munþilor;

5 a lui este marea, cãci el a fãcut-o,ºi mâinile lui au plãsmuit uscatul.

6 Veniþi sã ne închinãm ºi sã ne plecãm în faþa luiºi sã îngenunchem înaintea Domnului,

creatorul nostru,7 cãci el este Dumnezeul nostru,

iar noi suntem poporul pe care el îl pãstoreºte,turma pe care mâna lui o cãlãuzeºte.

8 O, de aþi asculta astãzi glasul lui:„Nu vã împietriþi inimile ca la Meriba, ca în ziua de la Massa, în pustiu;

9 acolo m-au ispitit pãrinþii voºtri,m-au pus la încercare, deºi au vãzut lucrãrile mele.

10 Patruzeci de ani m-a dezgustat neamul acesta;de aceea am zis:

Este un popor cu inima rãtãcitã,11 nu au cunoscut cãile mele;

de aceea am jurat în mânia mea:Nu vor intra în odihna mea!”

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh.Precum era la început, ºi acum, ºi pururea,

ºi în vecii vecilor. Amin.Ant. Pe Cristos Domnul, care pentru noi a fost ispitit

ºi a pãtimit, veniþi sã-l adorãm.Psalmul cu antifona sa se poate eventual omite, dacã

Invitatoriul se spune înainte de Laude.

Oficiul lecturilor

V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu.R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.


ºi în vecii vecilor. Amin.

IMNUL

Glasurile noastre bucuroase cântãMarea bãtãlie, lupta neînfrântã;Pe Cristos îl cântã, sfânta lui izbândã,Cântã liberarea lumii din osândã.Crucea, instrumentul morþii de ruºine,Semn de biruinþã ºi stindard devine.La-nceputuri, omul, plãmãdit din tinã,A muºcat din pomul vieþii din grãdinã.ªi-a gãsit nu viaþa, însã moartea, plânsul,Atrãgând întreaga lume dupã dânsul.Cum fusese lemnul purtãtor de moarte,Tot el trebuia, deci, viaþa sã ne-o poarte.

Luni, Sãptãmâna Sfântã2

Boala, rãul, care pe pãmânt existãE rodit de pomul de-amintire tristã.Lemnul crucii însã roade dulci aduce;Viaþa ºi speranþa înfloresc pe cruce.Cum, prin lemn, Satana învinsese-odatã,Tot prin lemn izbânda este câºtigatã.Când soseºte timpul hotãrât de Tatãl,Fiul sãu, din ceruri, vine-n lume, iatã-l!Ziditorul lumii umil se coboarãPe pãmânt ºi prinde trup într-o Fecioarã.Firea noastrã slabã vine s-o îmbrace,Sã ne mântuiascã, sã ne-aducã pace.La sfârºitul vieþii chinuri grele-ndurã,Tatãlui jertfindu-i propria fãpturã.Sub privirea Mamei ce-n dureri se frânge,Moare pe o cruce tot scãldat în sânge;Ca un miel se lasã dus la-njunghiere,Tatãlui i-aduce jertfa ce i-o cere.Slavã þie, Tatã, care din iubireNi l-ai dat pe Fiul preþ de ispãºire.Fiule, mãrire! Tu din ascultareAi bãut paharul patimii amare.Preamãrire þie, Duhule Preasfinte!Îþi jurãm, Treime, dragoste fierbinte. Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 Pleacã-þi urechea spre mine, Doamne, ºi mân-tuieºte-mã.

Psalmul 30 (31),2-17.20-25

Rugãciunea plinã de încredere a celui mâhnitTatã, în mâinile tale încredinþez sufletul (Lc 23,46).

I2 Doamne, în tine mã încred, †

sã nu fiu dat nicicând de ruºine; *mântuieºte-mã în dreptatea ta.

Oficiul lecturilor 3

3 Pleacã-þi urechea spre mine, *grãbeºte-te sã mã eliberezi.

Fii pentru mine o stâncã de scãpare, *o cetate întãritã ca sã mã mântuieºti.

4 Tu eºti stânca mea, cetatea mea, *pentru numele tãu, condu-mã ºi cãlãuzeºte-mã.

5 Scoate-mã din laþul pe care mi l-au întins, *cãci tu eºti tãria mea.

6 În mâinile tale îmi încredinþez sufletul, *tu mã vei mântui, Doamne, Dumnezeule adevãrat.

7 Tu îi urãºti pe cei care se închinã deºertãciunii idolilor, *eu însã îmi pun încrederea numai în Domnul.

8 Mã voi bucura ºi mã voi veseli de îndurarea ta, †cãci ai privit la neputinþa mea, *tu cunoºti frãmântãrile sufletului meu.

9 Nu m-ai lãsat în mâinile duºmanului *ºi ai pus în loc sigur picioarele mele.

Ant. Pleacã-þi urechea spre mine, Doamne, ºi mântu-ieºte-mã.

Ant. 2 Fã sã strãluceascã faþa ta peste slujitorul tãu,Doamne.

II10 Îndurã-te de mine, Doamne,

cãci sunt în strâmtorare; *mi s-au uscat de mâhnire ochii, sufletul ºi trupul.

11 Cãci se sfârºeºte în durere viaþa mea *ºi anii mei în suspine;

sãrãcia mi-a sleit puterile *ºi oasele mele s-au mãcinat.

12 Am ajuns de râsul duºmanilor mei: †spaimã mare pentru vecinii ºi cunoscuþii mei; *cei care mã vãd pe drum mã ocolesc.

13 Sunt dat uitãrii ca un mort, †ca unul fãrã inimã, *am ajuns ca o oalã spartã.


14 Când aud învinuirile multora,groaza mã înconjoarã, †

când împreunã se înþeleg între ei împotriva mea, *uneltesc sã-mi ia sufletul.

15 Dar eu mã încred în tine, Doamne, †ºi spun: „Tu eºti Dumnezeul meu, *

16 soarta mea este în mâinile tale!”Scapã-mã din mâinile duºmanilor mei *

ºi de cei care mã persecutã.17 Fã sã strãluceascã faþa ta peste slujitorul tãu, *

mântuieºte-mã în îndurarea ta.Ant. Fã sã strãluceascã faþa ta peste slujitorul tãu,

Doamne.Ant. 3 Binecuvântat sã fie Domnul, cãci a fãcut pentru

mine lucruri minunate.

III20 Cât de mare este bunãtatea ta, Doamne, †

pe care ai pregãtit-o pentru cei care se tem de tine *ºi cu care îi copleºeºti pe cei care se încred în tine

înaintea ochilor tuturor.21 Tu îi ascunzi sub protecþia feþei tale

de uneltirile oamenilor, †îi adãposteºti în cortul tãu, *departe de limbile care îi clevetesc.

22 Binecuvântat sã fie Domnul, †cãci a fãcut pentru mine lucruri minunate, *într-o cetate întãritã.

23 În neliniºtea mea ziceam: *„Sunt izgonit dinaintea ta”,

dar tu ai ascultat glasul rugãciunii mele *când am strigat cãtre tine.

24 Iubiþi, aºadar, pe Domnul, voi, toþi credincioºii lui! †Domnul îi pãzeºte pe cei credincioºi *ºi îi pedepseºte cu vârf ºi îndesat pe cei mândri.

25 Fiþi tari, prindeþi curaj, *voi, toþi cei care nãdãjduiþi în Domnul!

Ant. Binecuvântat sã fie Domnul, cãci a fãcut pentrumine lucruri minunate.


V. Când voi fi înãlþat de la pãmânt.R. Voi atrage toate la mine.

LECTURA ÎNTÂI

Din Scrisoarea cãtre Evrei 10,19-39

Perseverenþa în credinþã. Aºteptarea judecãþii19 Aºadar, fraþilor, având încredere cã vom intra în

sanctuar, datoritã sângelui lui Isus, 20 pe calea cea nouãºi vie pe care ne-a deschis-o prin catapeteasmã, adicãprin trupul sãu, 21 ºi având un mare preot peste casa luiDumnezeu, 22 sã ne apropiem cu inimã sincerã în plinã-tatea credinþei, curãþându-ne prin stropire inimile deconºtiinþa rea ºi spãlându-ne trupul cu apã curatã. 23 Sãþinem cu neclintire mãrturisirea credinþei, pentru cã celcare a promis este demn de încredere. 24 Sã fim atenþiunii faþã de alþii pentru a da impuls caritãþii ºi faptelorbune. 25 Sã nu pãrãsiþi adunarea voastrã, dupã obiceiulunora, ci sã vã îndemnaþi, cu atât mai mult cu cât vedeþicã se apropie ziua.

26 Cãci dacã pãcãtuim de bunãvoie, dupã ce am primitcunoaºterea adevãrului, nu mai rãmâne nici o jertfã pen-tru pãcate, 27 ci doar o aºteptare îngrozitoare a judecãþiiºi furia focului care este gata sã-i mistuie pe cei rãzvrã-tiþi. 28 Dacã cineva calcã legea lui Moise, este ucis pebaza a douã sau trei mãrturii. 29 Cu cât mai asprã, credeþivoi, cã va fi pedeapsa ce i se cuvine celui care îl va fi cãlcatîn picioare pe Fiul lui Dumnezeu, va fi profanat sângelealianþei în care a fost sfinþit ºi îl va fi batjocorit pe Duhulharului? 30 Într-adevãr, îl cunoºteau pe cel care a zis:A mea este rãzbunarea, eu voi rãsplãti.ªi din nou:Domnul va judeca poporul sãu.

31 Este îngrozitor sã cazi în mâinile Dumnezeuluicelui viu!

32 Dar amintiþi-vã de zilele de la început, în care, dupãce aþi fost luminaþi, aþi susþinut o luptã grea, plinã de


suferinþe: 33 pe de o parte, aþi fost supuºi la insulte ºichinuri în vãzul lumii, pe de altã parte, aþi devenit soli-dari cu cei care erau trataþi astfel. 34 Voi aþi suferit,într-adevãr, cu cei închiºi ºi aþi primit cu bucurierãpirea bunurilor voastre, ºtiind cã aveþi o bogãþie maibunã care rãmâne. 35 Aºadar, nu vã pierdeþi încrederea!Ea are o mare rãsplatã.

36 Cãci aveþi nevoie de rãbdare pentru ca, împlinindvoinþa lui Dumnezeu, sã puteþi obþine promisiunea,37 deoarece:Încã puþin, foarte puþin,ºi cel care vine va veni ºi nu va întârzia;38 iar cel drept al meu va trãi prin credinþã,însã dacã se întoarce,sufletul meu nu-ºi va gãsi plãcerea în el.

39 Dar noi nu suntem dintre cei care se întorc sprepieire, ci dintre cei care au credinþã spre mântuirea sufle-tului.

RESPONSORIUL Evr 10,35a.36; Lc 21,19R. Nu vã pierdeþi încrederea; cãci aveþi nevoie de

rãbdare, * ca împlinind voinþa lui Dumnezeu sã puteþiobþine promisiunea.V. Prin rãbdarea voastrã vã veþi mântui sufletele. * Ca

împlinind.

LECTURA A DOUA

Din Predicile sfântului Augustin, episcop(Pred. Guelferbytanus 3: PLS 2, 545-546)

Sã ne lãudãm ºi noi cu crucea DomnuluiPãtimirea Domnului ºi Mântuitorului nostru Isus Cris-

tos este garanþie sigurã de glorie ºi, în acelaºi timp,învãþãturã a rãbdãrii.

Ce mai trebuie sã aºtepte inimile credincioºilor de laharul lui Dumnezeu? Într-adevãr, Fiul unul-nãscut allui Dumnezeu, împreunã veºnic cu Tatãl, pãrându-i-se


prea puþin sã se nascã om între oameni, a voit sã meargãpânã acolo încât sã moarã ca om ºi chiar prin mânaacelor oameni pe care el însuºi i-a creat.

Este lucru mare ceea ce ne este promis de Domnulpentru viitor, dar este mult mai mare ceea ce celebrãmamintind ceea ce deja s-a împlinit pentru noi. Undeerau ºi ce erau oamenii atunci când Cristos a muritpentru pãcãtoºi? Cum se poate îndoi cineva cã el va dacredincioºilor sãi viaþa sa de vreme ce el nu a ezitat sã-ºidea ºi moartea sa pentru ei? De ce oamenii cred aºa degreu cã într-o zi vor trãi cu Dumnezeu?

Deja s-a verificat un fapt mai de necrezut, cã Dum-nezeu a murit pentru oameni.

De fapt, cine este Cristos? Este cel despre care sespune: La început era Cuvântul ºi Cuvântul era la Dum-nezeu ºi Cuvântul era Dumnezeu (In 1,1). Acest Cuvântal lui Dumnezeu s-a fãcut trup ºi a locuit între noi(In 1,14). El nu ar fi avut nimic în sine ca sã poatã muripentru noi, dacã nu ar fi luat de la noi un trup muritor.În felul acesta, el, cel nemuritor, a putut sã moarã, voindsã-ºi dea viaþa pentru cei muritori. I-a fãcut pãrtaºi deviaþa sa pe cei a cãror moarte a împãrtãºit-o. Într-adevãr,noi nu aveam nimic din care sã avem viaþa, aºa cum elnu avea nimic de la care sã primeascã moartea. De aicischimbul uimitor: ºi-a însuºit moartea noastrã ºi ne-adat viaþa sa. Deci, nu ruºine, ci încredere nelimitatã ºilaudã imensã în moartea lui Cristos.

A luat asupra sa moartea pe care a gãsit-o în noi, ºiastfel, a asigurat acea viaþã care nu putea sã vinã de lanoi. Ceea ce noi, pãcãtoºii, am meritat pentru pãcat, aplãtit cel care era fãrã pãcat. ªi cum nu ne va da acumceea ce meritãm pentru dreptate, el, care este cel careîndreptãþeºte? Cum sã nu dea rãsplata sfinþilor, el, celfidel adevãrului, care fãrã vinã a suportat pedeapsacelor rãi?

De aceea, fraþilor, sã mãrturisim fãrã fricã, ba chiarsã proclamãm cã pentru noi a fost rãstignit Cristos. São spunem nu cu fricã, ci cu bucurie, nu cu jenã, ci cudemnitate.


Apostolul Paul a înþeles bine acest lucru ºi l-a fãcutca un titlu de glorie. Putea sã celebreze cele mai mari ºifascinante realizãri ale lui Cristos. Putea sã se laudeamintind de prerogativele înalte ale lui Cristos, prezen-tându-l drept creator al lumii, deoarece este Dumnezeuîmpreunã cu Tatãl, ºi ca stãpân al lumii, deoarece esteom asemenea nouã. Totuºi, nu a spus altceva decâtaceasta: În ce mã priveºte, departe de mine gândul dea mã lãuda cu altceva decât în crucea Domnului nostruIsus Cristos (Gal 6,14).

RESPONSORIUL

R. Noi adorãm crucea ta, Doamne, ºi celebrãm pãti-mirea ta glorioasã: * tu, care ai pãtimit pentru noi, îndu-rã-te de noi.V. Te rugãm, ajutã-i pe slujitorii tãi, pe care i-ai rãs-

cumpãrat cu sângele tãu preþios. * Tu, care.

Rugãciunea de încheiereDumnezeule atotputernic, noi, care pãcãtuim din

cauza slãbiciunii noastre, te rugãm ca, prin pãtimireaFiului tãu, sã ne dãruieºti din nou viaþa harului. PrinDomnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiindDumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, înunire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin.

Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:Sã-l binecuvântãm pe Domnul.R. Mulþumim lui Dumnezeu.

Laudele




Laudele 9

IMNUL

Cuie, lance, cruce, ucigaºe scule,Dornice de sânge, crude, nesãtule!Rãstignit pe cruce, sus, lângã cetate,Salvatorul nostru în dureri se zbate;Sângele ce-l varsã în dureri amareE menit sã spele lumea de-ntinare.Cruce, de când Domnul e bãtut în cuie,Nicãieri pe lume lemn mai nobil nu e.Rodul ºi sãmânþa, minunata floareCe-o oferi tu lumii, e Cristos ce moare.Din unealta morþii ce-ai fost mai-nainte,Ai ajuns obiectul închinãrii sfinte.Arbore al vieþii, lasã sã se pleceRamurile tale, lasã trupul receBraþele din cuie sã ºi le desprindã,Ca sã-mbrãþiºeze lumea suferindã,Lasã-l sã coboare, ca sã ne audãCum ne plângem vina pentru moartea-i crudã.Cruce glorioasã, tu eºti lemnul carePorþi pe tine preþul de rãscumpãrare.Toatã-mpurpuratã de preasfântul sânge,Tu îl ierþi pe cel ce vina ºi-o deplânge.Celui ce-ºi trãieºte viaþa în derivãTu îi eºti salvarea, cruce milostivã.Slavã þie, Tatã, care din iubireNi l-ai dat pe Fiul preþ de ispãºireFiule, mãrire! Tu din ascultareAi bãut paharul patimii amare.Preamãrire þie, Duhule Preasfinte!Îþi jurãm, Treime, dragoste fierbinte. Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 Isus a zis: Întristat este sufletul meu pânã lamoarte. Rãmâneþi aici ºi vegheaþi împreunã cu mine!

Psalmul 41 (42)Dorul dupã Dumnezeu ºi dupã templul sãu


Cel cãruia îi este sete sã vinã; cel care vrea, sã primeas-cã apa vieþii (Ap 22,17)

2 Cum doreºte cerbul izvoarele de apã, *aºa te doreºte sufletul meu pe tine, Dumnezeule.

3 Sufletul meu e însetat de Dumnezeu,de Dumnezeul cel viu; *

când voi veni ºi mã voi arãtaîn faþa lui Dumnezeu?

4 Lacrimile îmi sunt pâine ziua ºi noaptea *când mi se zice în fiecare zi:

„Unde este Dumnezeul tãu?”5 Îmi aduc aminte de aceasta

– ºi sufletul se topeºte în mine – †cum înaintam prin mulþime

pânã la casa lui Dumnezeu *în strigãtele de bucurie ºi de mulþumire

ale unei mulþimi în sãrbãtoare.6 Pentru ce eºti mâhnit, suflete al meu, *

ºi pentru ce gemi înlãuntrul meu?Încrede-te în Dumnezeu, cãci iarãºi îl voi lãuda *

pe el, care este mântuirea meaºi Dumnezeul meu.

7 E mâhnit în mine sufletul, †de aceea mã gândesc la tine *din þara Iordanului ºi din Hermon,

de pe muntele Misar.8 Un abis cheamã un alt abis la vuietul cascadelor tale; *

toate talazurile ºi valurile tale trec peste mine!9 Ziua îmi trimite Domnul îndurarea sa †

ºi noaptea cântarea lui mã însoþeºte *ca o rugãciune cãtre Dumnezeul vieþii mele.

10 Îi spun lui Dumnezeu, stânca mea: †„De ce m-ai uitat? *De ce umblu trist, oprimat de duºmanii mei?”

11 Mi se sfãrâmã oaselecând mã batjocoresc asupritorii mei †

ºi mã întreabã toatã ziua: *„Unde este Dumnezeul tãu?”

Laudele 11

12 Pentru ce eºti mâhnit, suflete al meu, *ºi pentru ce gemi înlãuntrul meu?

Încrede-te în Dumnezeu, cãci iarãºi îl voi lãuda, *pe el, care este mântuirea mea

ºi Dumnezeul meu.Ant. Isus a zis: Întristat este sufletul meu pânã la

moarte. Rãmâneþi aici ºi vegheaþi împreunã cu mine!

Ant. 2 Acum este judecata lumii, acum stãpânitorullumii acesteia va fi aruncat afarã.

Cântarea Sir 36,1-7.13-16

Rugãciune pentru Ierusalim, cetatea sfântãAceasta este viaþa veºnicã: sã te cunoascã pe tine, singu-rul Dumnezeu adevãrat, ºi pe acela pe care l-ai trimis,pe Isus Cristos (In 17,3).

1 Îndurã-te de noi, Doamne, Dumnezeul tuturor, †îndreaptã-þi privirea asupra noastrã *ºi aratã-ne lumina îndurãrilor tale,

2 revarsã frica ta asupra neamurilor *care nu te-au cãutat pe tine,

ca sã priceapã cã nu este alt Dumnezeu afarã de tine *ºi sã povesteascã faptele tale minunate.

3 Ridicã mâna ta asupra neamurilor strãine, *ca sã vadã puterea ta.

4 Dupã cum te-ai arãtat sfânt în noi înaintea lor, *tot astfel, sã fii preamãrit în ei înaintea noastrã,

5 ca sã te recunoascã,dupã cum ºi noi te-am recunoscut, *

cã nu este un alt Dumnezeuîn afarã de tine, Doamne!

6 Reînnoieºte semnele taleºi repetã faptele tale minunate, *

7 preamãreºte mâna ta ºi întãreºte braþul tãu cel drept.13 Adunã toate seminþiile lui Iacob *

ºi le vei avea ca moºtenire aºa ca la început.


14 Îndurã-te, Doamne, de poporul tãu *asupra cãruia este invocat numele tãu,

ºi de Israel, pe care þi l-ai ales *ca pe întâiul tãu nãscut.

15 Îndurã-te de cetatea sfinþeniei tale, *de Ierusalim, locul odihnei tale!

16 Umple Sionul de strãlucirea ta *ºi templul tãu de gloria ta!

Ant. Acum este judecata lumii, acum stãpânitorullumii acesteia va fi aruncat afarã.

Ant. 3 Isus, întemeietorul ºi împlinitorul credinþeinoastre, a purtat crucea, neþinând seama de înjosire, ºiacum ºade la dreapta lui Dumnezeu.

Psalmul 18 A (19 A)

Laudã lui Dumnezeu, creatorul a toateNe va vizita Cel care Rãsare din înãlþime... ca sãîndrepte paºii noºtri pe calea pãcii (Lc 1,78.79).

2 Cerurile vorbesc despre slava lui Dumnezeu *ºi firmamentul vesteºte lucrarea mâinilor sale.

3 Ziua încredinþeazã zilei mesajul, *iar noaptea transmite nopþii înþelegerea.

4 Nu e vorbire, nu sunt cuvinte *ale cãror glasuri sã se poatã auzi,

5 ºi totuºi, vocea lor strãbate tot pãmântul, *vestea lor ajunge la marginile lumii.

6 În ele, acolo a fixat un cort pentru soare, †ºi el, ca un mire, iese din camera sa nupþialã, *se bucurã ca un viteaz ce porneºte la drum în grabã.

7 Rãsare la un capãt al cerurilor †ºi-l strãbate pânã la celãlalt capãt, *ºi nimic nu se poate ascunde de cãldura lui.

Ant. Isus, întemeietorul ºi împlinitorul credinþeinoastre, a purtat crucea, neþinând seama de înjosire, ºiacum ºade la dreapta lui Dumnezeu.

Laudele 13

LECTURA SCURTÃ Ier 11,19-20Eu eram ca un miel blând, pe care-l duci la înjunghi-

ere, ºi nu ºtiam planurile rele pe care le urzeau ei împo-triva mea. Ei ziceau: „Sã smulgem pomul din rãdãcinã,sã-l stârpim din mijlocul celor ce trãiesc pe pãmânt, casã nu i se mai pomeneascã niciodatã numele”. Dar tu,Dumnezeul oºtirilor, tu eºti un judecãtor drept, carepãtrunzi cu privirea rãrunchii ºi inimile: fã-mã sã vãd rãz-bunarea ta asupra lor, cãci þie îþi încredinþez cauza mea.

RESPONSORIUL SCURT

R. Ne-ai rãscumpãrat, Doamne, * prin sângele tãu!Ne-ai rãscumpãrat.V. Din toate seminþiile ºi limbile ºi popoarele ºi nea-

murile, * prin sângele tãu! Slavã Tatãlui. Ne-ai rãscum-pãrat.

Ant. la Benedictus: Pãrinte drept, lumea nu te-a cunos-cut, dar eu te-am cunoscut, pentru cã tu m-ai trimis.CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – BENEDICTUS Lc 1,68-79

Despre Mesia ºi Înaintemergãtorul sãu68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, *

pentru cã a vizitat ºi a rãscumpãrat poporul sãu,69 ºi ne-a înãlþat o putere de mântuire *

în casa lui David, slujitorul sãu,70 precum a promis prin gura sfinþilor sãi profeþi *

care au fost în vechime,71 sã ne mântuiascã de vrãjmaºii noºtri *

ºi de mâna tuturor acelora care ne urãsc.72 Astfel îºi aratã îndurarea faþã de pãrinþii noºtri *

ºi îºi aduce aminte de legãmântul sãu cel sfânt.73 De jurãmântul pe care l-a fãcut lui Abraham,

pãrintele nostru, *cã ne va dãrui harul,

74 ca, eliberaþi din mâna duºmanilor noºtri, *sã-i slujim fãrã teamã,


75 în sfinþenie ºi dreptate, sub privirea lui, *în toate zilele vieþii noastre.

76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema: *cãci vei merge înaintea Domnului

sã pregãteºti cãile sale,77 pentru a da poporului sãu cunoºtinþa mântuirii *

întru iertarea pãcatelor,78 prin iubirea îndurãtoare a Dumnezeului nostru, *

cu care ne va vizita, Cel care Rãsare din înãlþime79 ca sã lumineze pe cei care se aflã în întuneric

ºi în umbra morþii *ºi sã îndrepte paºii noºtri pe calea pãcii.

Slavã Tatãlui ºi Fiului *ºi Sfântului Duh.

Precum era la început ºi acum ºi pururea *ºi în vecii vecilor. Amin.

Ant. Pãrinte drept, lumea nu te-a cunoscut, dar eu te-am cunoscut, pentru cã tu m-ai trimis.

RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ

Sã-l implorãm pe Cristos, Mântuitorul, care ne-arãscumpãrat prin moartea ºi învierea sa:

Doamne, îndurã-te de noi!Tu, care te-ai suit la Ierusalim spre a pãtimi ºi a intraastfel în glorie,– cãlãuzeºte Biserica ta la sãrbãtoarea Paºtelui veºnic!Tu, care ai voit sã fii înãlþat pe cruce ºi strãpuns de suliþaostaºului,– vindecã rãnile noastre!Tu, care ai fãcut din cruce pomul vieþii,– dãruieºte roadele ei celor renãscuþi prin Botez!Tu, care, atârnând pe cruce, l-ai iertat pe tâlharul cuprinsde cãinþã,– iartã-ne ºi pe noi, pãcãtoºii!Tatãl nostru.

Laudele 15



Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice

rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin.

Ora medie




IMNUL

Sã-ndreptãm iar gândul nostru spre Isus,La aceastã orã când pe cruce-i pus.Chinuit de sete-n agonia grea,Bãuturã-amarã i se dã sã bea.O, Isuse, Doamne, Salvator divin,Fã-ne s-avem parte ºi noi de-al tãu chin.Foame, sete mare, chin mistuitor,Pentru cele sfinte dã-ne tuturor.Împietrirea noastrã, Doamne, s-o înmoi,Revãrsând pe Duhul tãu cel Sfânt în noi.Potoleºte focul patimii fierbinþiªi alungã bezna rãului din minþi.Te slãvim, Cristoase, ºi-n acelaºi cântÎl slãvim pe Tatãl ºi pe Duhul Sfânt.Dumnezeu Treimic, nouã tuturorDã-ne fãrã preget sprijin ºi-ajutor. Amin.


PSALMODIA

Ant. Dupã cum mã cunoaºte pe mine Tatãl, îl cunoscºi eu pe Tatãl ºi viaþa mi-o dau pentru oile mele.

Psalmul 118 (119),41-48

VI (Vau)41 Sã coboare asupra mea bunãvoinþa ta, Doamne, *

ºi mântuirea ta aºa cum ne-ai promis;42 atunci voi rãspunde celor care mã defãimeazã, *

cãci mi-am pus încrederea în cuvântul tãu.43 Tu sã nu iei niciodatã din gura mea

cuvântul adevãrului, *cãci mã încred în judecãþile tale.

44 Voi pãzi de-a pururi legea ta, *întotdeauna ºi pe vecie.

45 Voi umbla fãrã grijã, *deoarece caut învãþãturile tale.

46 Voi vorbi despre învãþãturile tale în faþa regilor *ºi nu mã voi ruºina.

47 Bucuria mea sunt poruncile tale, *pe care le iubesc.

48 Voi ridica mâinile mele cãtre hotãrârile tale,pe care le iubesc, *

ºi voi cugeta la îndreptãrile tale.

Psalmul 39 (40),2-14.17-18

Aducere de mulþumire ºi cerere de ajutorTu n-ai voit nici jertfã nici ofrandã, ci mi-ai alcãtuit untrup (Evr 10,5).

I2 Cu dor l-am aºteptat pe Domnul, †

iar el s-a plecat spre mine *3 ºi mi-a ascultat strigãtul.

M-a scos din prãpastia nenorocirii, *din noroi ºi mocirlã,

Ora medie 17

mi-a pus picioarele pe stâncã, *mi-a întãrit paºii.

4 El a pus în gura mea un cântec nou, *un imn de laudã pentru Dumnezeul nostru.

Mulþi vor vedea ºi vor fi cuprinºi de teamã *ºi îºi vor pune încrederea în Domnul.

5 Fericit bãrbatul care ºi-a pus încrederea în Domnul †ºi nu-ºi întoarce faþa cãtre cei îngâmfaþi, *nici cãtre cei rãtãciþi în minciunã.

6 Multe sunt minunile pe care le-ai fãcutºi planurile tale pentru noi, †

Doamne, Dumnezeul meu! *Nimeni nu este asemenea þie!

Aº vrea sã le povestesc ºi sã vorbesc despre ele, *dar ele se înmulþesc fãrã numãr.

7 Jertfã ºi ofrandã tu nu doreºti, †tu mi-ai deschis urechile; *nu ceri nici arderi de tot, nici jertfã de ispãºire.

8 Atunci am zis: „Iatã, vin †– în sulul cãrþii este scris despre mine – *

9 ca sã fac voinþa ta.Dumnezeul meu, aceasta o doresc. *

Legea ta este în adâncul inimii mele”.

II10 Vestesc dreptatea ta în adunarea cea mare; *

nu-mi închid buzele, tu ºtii lucrul acesta, Doamne!11 Nu am tãinuit dreptatea ta, *

ci vestesc fidelitatea ºi mântuirea ta.Nu am ascuns îndurarea ºi adevãrul tãu *

în adunarea cea mare.12 Iar tu, Doamne, nu-þi îndepãrta îndurarea de la mine, *

milostivirea ºi adevãrul tãusã mã întãreascã pururi,

13 cãci m-au împresurat rele fãrã numãr, †pãcatele mele m-au înconjurat *ºi nu mai pot vedea.


S-au înmulþit mai mult decât perii capului meu *ºi mi-a pierit curajul.

14 Binevoieºte, Doamne, a mã elibera! *Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi!

17 Sã se bucure ºi sã se veseleascã în tinetoþi cei care te cautã; †

cei care iubesc mântuirea ta sã zicã fãrã încetare: *„Preamãrit sã fie Domnul”.

18 Eu sunt sãrac ºi nefericit, *dar Dumnezeu are grijã de mine.

Tu, ajutorul ºi eliberatorul meu, *Dumnezeul meu, nu întârzia!

Ant. Dupã cum mã cunoaºte pe mine Tatãl, îl cunoscºi eu pe Tatãl ºi viaþa mi-o dau pentru oile mele.

LECTURA SCURTÃ Ier 18,20bAdu-þi aminte cã am stat în faþa ta pentru a le lua apã-

rarea ºi pentru a îndepãrta mânia ta de la ei.V. El a purtat suferinþele noastre.R. ªi a luat asupra sa fãrãdelegile noastre.


cauza slãbiciunii noastre, te rugãm ca, prin pãtimireaFiului tãu, sã ne dãruieºti din nou viaþa harului. PrinCristos, Domnul nostru. R. Amin.

Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:Sã-l binecuvântãm pe Domnul.R. Mulþumim lui Dumnezeu.

VespereleV. Dumnezeule, vino în ajutorul meu.R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.



Vesperele 19

IMNUL

Iatã, taina crucii tuturor apare.Steag al mântuirii, þi-aduc închinare.Cu pãcatul nostru pe tine se suieZiditorul lumii ºi e prins în cuie.Sub privirea Mamei ce sub cruce plânge,Din coasta-þi strãpunsã izvorãºte sânge;Sângele tãu, Doamne, dã-ni-l sã ne spelePetele lãsate de pãcate grele.O, copac prea nobil, o, tu, cruce sfântã,Purpurã de sânge falnic te-nveºmântã!Lemn menit s-atingã membrele divine,Nu existã altul mai de preþ ca tine!Ca-ntr-un naufragiu, salvatoare bârnã,Mântuirea lumii doar de tine-atârnã.Omul poate iarãºi raiul sã îl vadã,Iar infernul pierde ce-a luat ca pradã.Crucea e altarul jertfei sângeroase,Victima de jertfã eºti chiar tu, Cristoase;Dacã tu pieirea o gãseºti prin cruce,Nouã, dimpotrivã, viaþã ne aduce.Cruce glorioasã, slavã-n veci sã-þi fie,Tu, izvor de viaþã ºi speranþã vie.Lemn sfinþit prin sânge, lacrimi ºi durere,Dã-ne harul unei convertiri sincere.Sus, în cer, Treimii slavã fie-n toate;Ea, prin taina crucii, la liman ne scoate.Noi sperãm s-ajungem printr-o viaþã bunãCerul sã-l petrecem veºnic împreunã. Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 Chipul lui nu avea nici o frumuseþe: l-amvãzut ºi ne-am întors privirea.

Psalmul 44 (45)

Nunta regelui


Iatã, vine Mirele: ieºiþi în întâmpinarea lui! (Mt 25,6).

I2 Din inima mea se revarsã cuvinte frumoase, †

eu vreau sã-i prezint regelui opera mea. *Limba mea sã fie ca pana unui scriitor iscusit.

3 Tu eºti cel mai fermecãtor dintre fiii oamenilor; †har a fost revãrsat pe buzele tale *ºi, de aceea, te-a binecuvântat Dumnezeu în veac.

4 Încinge-þi sabia peste coapsa ta, viteazule, *ea este strãlucirea ºi mãreþia ta.

5 Înainteazã cu maiestate, suie în carul de luptã, †pentru adevãr, blândeþe ºi dreptate, *ºi te va învãþa lucruri minunate dreapta ta.

6 Sãgeþile tale sunt ascuþite,†pãtrund în inima duºmanilor regelui; *popoarele cad la picioarele tale.

7 Tronul tãu, Dumnezeule, este veºnic; *sceptrul dreptãþii este sceptrul domniei tale.

8 Ai iubit dreptatea ºi ai urât fãrãdelegea; †de aceea te-a uns Dumnezeu, Dumnezeul tãu,

cu untdelemnul bucuriei, *ca pe nimeni altul dintre semenii tãi.

9 Mir, aloe ºi casia înmiresmeazã toate hainele tale; *din palate de fildeº, coarde de harpã te înveselesc.

10 Fiice de regi sunt în preajma ta, *regina stã la dreapta ta, împodobitã cu aur de Ofir.

Ant. Chipul lui nu avea nici o frumuseþe: l-am vãzutºi ne-am întors privirea.

Ant. 2 Servitorului meu îi voi da mulþimile pentrucã s-a dat pe sine la moarte.

II11 Ascultã, fiicã, priveºte ºi pleacã-þi urechea, *

uitã de poporul tãu ºi de casa tatãlui tãu.12 Regele râvneºte frumuseþea ta; *

el îþi este stãpânul, pleacã-te în faþa lui.

Vesperele 21

13 Fiicele Tirului aduc daruri *ºi bogaþii poporului cautã faþa ta.

14 Fiica regelui este strãlucitoare *când îºi face intrarea

îmbrãcatã în haine brodate cu aur.15 În haine strãlucitoare e adusã la rege; †

fecioare formeazã alaiul ei, *prietenele ei sunt aduse la tine.

16 Sunt aduse în bucurie ºi veselie, *sunt conduse în palatul regelui.

17 În locul pãrinþilor tãi vor fi copiii tãi, *ºi îi vei pune stãpânitori peste tot pãmântul.

18 Îmi voi aduce aminte de numele tãudin neam în neam; *

de aceea te vor lãuda popoarele în veciºi în vecii vecilor.

Ant. Servitorului meu îi voi da mulþimile pentrucã s-a dat pe sine la moarte.

Ant. 3 Dumnezeu ne-a copleºit cu daruri în Fiul sãuiubit, întru care avem rãscumpãrarea prin sângele lui.

Cântarea Ef 1,3-10

Planul de mântuire al lui Dumnezeu3 Binecuvântat sã fie Dumnezeu

ºi Tatãl Domnului nostru Isus Cristos, *care ne-a copleºit cu binecuvântarea sa spiritualã

în ceruri, în Cristos.4 În el, Dumnezeu ne-a ales

înainte de întemeierea lumii, *ca sã fim sfinþi ºi fãrã prihanã în faþa lui,

în dragoste.5 El a orânduit de mai înainte †

sã fim adoptaþi ca fii, prin Isus Cristos, în el, *dupã bunul plac al voinþei sale,

6 spre lauda gloriei harului sãu, *pe care ni l-a dãruit prin Fiul sãu preaiubit.


7 Prin sângele lui avem rãscumpãrarea, *iertarea pãcatelor;

prin bogãþia harului sãu †8 care a prisosit în noi, *

în toatã înþelepciunea ºi înþelegerea.9 El ne-a descoperit misterul voinþei sale *

dupã bunãvoinþa sa,pe care îl hotãrâse de mai înainte în el, *

10 ca sã-l înfãptuiascã la împlinirea timpurilor,recapitulând toate în Cristos, *

cele din cer ºi cele de pe pãmânt.Ant. Dumnezeu ne-a copleºit cu daruri în Fiul sãu

iubit, întru care avem rãscumpãrarea prin sângele lui.

LECTURA SCURTÃ Rom 5,8-9Dumnezeu ºi-a arãtat iubirea faþã de noi prin faptul

cã, încã pe când eram pãcãtoºi, Cristos a murit pentrunoi. Aºadar, cu atât mai mult acum, când suntem justi-ficaþi prin sângele lui, vom fi mântuiþi prin el de mânie.

RESPONSORIUL SCURT

R. Ne închinãm þie, Cristoase, * ºi te binecuvântãm!Ne închinãm.V. Cãci prin crucea ta sfântã ai rãscumpãrat lumea.

* ªi te binecuvântãm! Slavã Tatãlui. Ne închinãm.

Ant. la Magnificat: Dupã cum Moise a înãlþat ºar-pele în pustiu, tot astfel trebuie sã fie înãlþat Fiul Omului,pentru ca tot cel care crede în el sã nu piarã, ci sã aibãviaþã veºnicã.

CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – MAGNIFICAT Lc 1,46-55Tresãltarea de bucurie a sufletului în Domnul

46 Sufletul meu *îl preamãreºte pe Domnul

Vesperele 23

47 ºi duhul meu tresaltã de bucurie *în Dumnezeu, mântuitorul meu,

48 cãci a privit la smerenia slujitoarei sale. *Iatã, de acum toate popoarele mã vor numi fericitã,

49 cãci mi-a fãcut lucruri mari Cel Atotputernic, *ºi numele lui e sfânt.

50 Milostivirea lui rãmâne din neam în neam *peste cei ce se tem de el.

51 A arãtat puterea braþului sãu, *i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor,

52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici *ºi i-a înãlþat pe cei smeriþi;

53 pe cei flãmânzi i-a copleºit cu bunuri, *iar pe cei bogaþi i-a lãsat cu mâinile goale.

54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul sãu, *amintindu-ºi de îndurarea sa,

55 dupã cum a promis pãrinþilor noºtri, *lui Abraham ºi urmaºilor lui în veci.

Slavã Tatãlui ºi Fiului *ºi Sfântului Duh.

Precum era la început ºi acum ºi pururea *ºi în vecii vecilor. Amin.

Ant. Dupã cum Moise a înãlþat ºarpele în pustiu, totastfel trebuie sã fie înãlþat Fiul Omului, pentru ca tot celcare crede în el sã nu piarã, ci sã aibã viaþã veºnicã.

RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ

Sã-l adorãm pe Mântuitorul neamului omenesc, care,murind, a nimicit moartea ºi, înviind din morþi, ne-a fãcutpãrtaºi la viaþa dumnezeiascã. Sã-i cerem cu umilinþã:

Sfinþeºte, Doamne, poporulpe care l-ai rãscumpãrat cu sângele tãu!

Isuse, rãscumpãrãtorul nostru, dã-ne harul sã intrãmmai adânc în pãtimirea ta prin pocãinþã,– ca sã dobândim mãrirea învierii!Dã-ne harul sã ne bucurãm de ocrotirea Mamei tale, mân-gâietoarea mâhniþilor,


– ºi învaþã-ne sã-i întãrim pe cei întristaþi cu alinarea pecare ºi noi o primim de la tine!

Dãruieºte credincioºilor harul ca, în greutãþile lor, sã fiepãrtaºi la pãtimirea ta,– pentru ca mântuirea ta sã se vãdeascã în ei!Tu, care te-ai smerit fãcându-te ascultãtor pânã la moarte,ºi încã moartea pe cruce,– dã slujitorilor tãi harul de a fi ascultãtori ºi rãbdãtori!Binevoieºte a-i face pe cei rãposaþi asemenea cu trupulmãririi tale– ºi fã-ne ºi pe noi pãrtaºi cândva la fericirea lor!Tatãl nostru.



Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice

rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin.

CompletoriulV. Dumnezeule, vino în ajutorul meu.R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.



IMNUL

O, Cristoase, nici un soare nu te-ntrece în splendoare;Toatã bezna o alungã raza ta strãlucitoare,Cum Biserica îþi cântã, eºti Luminã din Luminã,Pentru cei ce te contemplã fericire eºti deplinã.

Completoriul 25

Câtã vreme peste fire noaptea neagrã e stãpânã,Mâna ta asupra noastrã cu iubire sã rãmânã.Mãdularele trudite sã gãseascã tihnã-n tine,Sã ne fie somnul dulce ºi visãrile senine.Deºi ochii în neºtire dorm cu pleoapele închise,Urmãrind ce-aduc privirii iluzoriile vise,Inima rãmâne treazã, pentru tine-n somn sã batã.Cãtre noi cu drag þi-aratã faþa ta cea minunatã.Când suntem sub vraja nopþii ºi a viselor domoale,Apãrat de întuneric, duhul rãu ne dã târcoale.Sã nu-ngãdui ca duºmanul cel viclean sã ne rãpunã.Te rugãm trimite-un înger sã ne ia sub paza-i bunã.O, Cristoase, îþi aducem jertfa buzelor curate;Rugãciunea de-nchinare, tu primeºte-o, Împãrate.Tatã veºnic, de asemeni, îþi aducem fiecareCa ºi þie, Duh Preasfinte, sfânt prinos de închinare.

Amin.

PSALMODIA

Ant. Doamne Dumnezeule, tu eºti rãbdãtor ºi plin deîndurare.

Psalmul 85 (86)Rugãciunea sãracului la vreme de restriºte

Binecuvântat sã fie Dumnezeu, care ne mângâie înorice strâmtorare (2Cor 1,3.4).

1 Pleacã-þi, Doamne, urechea ºi rãspunde-mi, *pentru cã sunt sãrman ºi nefericit.

2 Pãzeºte-mi sufletul, pentru cã îþi sunt credincios. †Mântuieºte, Dumnezeul meu, pe slujitorul tãu, *care ºi-a pus încrederea în tine.

3 Ai milã de mine, Doamne, *cãtre tine strig toatã ziua.

4 Fã sã se bucure sufletul slujitorului tãu, *cãci eu înalþ sufletul meu cãtre tine, Doamne!

5 Cãci tu, Doamne, eºti bun ºi îndurãtor, *plin de dragoste faþã de cei care te cheamã.


6 Ascultã-mi, Doamne, rugãciunea; *ia aminte la glasul cererii mele.

7 În ziua necazului meu, strig cãtre tine *pentru cã tu îmi dai ascultare.

8 Doamne, nu este nimeni asemenea þie între dumnezei *ºi nimic nu este ca lucrãrile tale.

9 Toate popoarele pe care le-ai fãcut vor veni, †se vor prosterna în faþa ta, Doamne, *ºi vor preamãri numele tãu,

10 pentru cã eºti mare ºi sãvârºeºti lucruri minunate, *tu singur eºti Dumnezeu!

11 Învaþã-mã, Doamne, calea ta *ºi voi umbla în adevãrul tãu;

dã-mi o inimã simplã *ca sã se teamã de numele tãu.

12 Îþi mulþumesc, Doamne, Dumnezeul meu,din toatã inima mea, *

ºi voi preamãri numele tãu în veac.13 Cãci mare este mila ta faþã de mine *

ºi tu ai eliberat sufletul meudin adâncul infernului.

14 Dumnezeule, cei mândri s-au ridicat împotriva mea, †ºi o adunãturã de oameni violenþi

vor sã-mi ia sufletul, *ºi nu te-au pus pe tine înaintea lor.

15 Tu, Doamne, eºti Dumnezeu îndurãtor ºi bun, *încet la mânie ºi plin de dragoste ºi adevãr.

16 Priveºte-mã ºi fie-þi milã de mine; †dã slujitorului tãu putere, *ºi mântuieºte-l pe fiul slujitoarei tale.

17 Fã un semn de bunãvoinþã faþã de mine, †ca sã vadã cei ce mã urãsc ºi sã se ruºineze, *cãci tu, Doamne, m-ai ajutat ºi m-ai mângâiat.

Ant. Doamne Dumnezeule, tu eºti rãbdãtor ºi plin deîndurare.

LECTURA SCURTÃ 1Tes 5,9-10Dumnezeu ne-a rânduit pentru dobândirea mântuirii

prin Domnul nostru Isus Cristos, care a murit pentru

Completoriul 27

noi pentru ca, fie cã veghem, fie cã dormim, sã trãimîmpreunã cu el.

RESPONSORIUL SCURT

R. În mâinile tale, Doamne, * încredinþez sufletulmeu. În mâinile tale.V.Ne-ai rãscumpãrat, Doamne, Dumnezeul adevã-

rului, * îþi încredinþez sufletul meu. Slavã Tatãlui. Înmâinile tale.

Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocro-teºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã neodihnim în pace.

CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – NUNC DIMITTIS Lc 2,29-32Cristos - lumina neamurilor ºi slava lui Israel

29 Acum slobozeºte pe slujitorul tãu, Stãpâne, *dupã cuvântul tãu, în pace,

30 cãci au vãzut ochii mei *mântuirea ta,

31 pe care ai pregãtit-o *înaintea tuturor popoarelor,

32 luminã spre luminarea neamurilor *ºi slava poporului tãu, Israel.

Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocro-teºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã neodihnim în pace.

Rugãciunea de încheiereDãruieºte, Doamne, trupurilor noastre odihnã spre

întãrire, iar ceea ce am semãnat astãzi prin muncanoastrã, fã sã aducã rod de viaþã veºnicã. Prin Cristos,Domnul nostru. R. Amin.

Apoi se spune binecuvântarea, chiar ºi atunci când se recitãîn particular:

Noapte liniºtitã ºi sfârºit bun sã ne dea nouã atotputer-nicul Dumnezeu. R. Amin.


Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria

Apoi se spune una dintre urmãtoarele antifone:Maicã binecuvântatã a Rãscumpãrãtorului,

Poarta cerului pururi deschisã, Steaua mãrii,vino în ajutorul poporului ce cade ºi vrea sã se ridice,

tu, care ai nãscut, spre uimirea fãpturii,pe Cel Preasfânt ce þi-e Pãrinte,

Fecioarã de-a pururi,care ai primit din gura îngerului Gabriel vestirea,

îndurã-te de noi, pãcãtoºii.Sau:

Te bucurã, a cerului Reginã,A îngerilor Doamnã ºi Stãpânã.Tu-ai odrãslit mlãdiþa mântuiriiªi poartã eºti luminii nemuririi!Te bucurã, Fecioarã preaslãvitã,Decât fãptura toatã mai mãritã!Te salutãm, a cerului minune;Du la Cristos a noastrã rugãciune!

Sau:Bucurã-te, Reginã, Maica milei,

viaþa, mângâierea ºi speranþa noastrã, bucurã-te!Cãtre tine strigãm, surghiuniþii fii ai Evei;cãtre tine suspinãm, gemând ºi plângând

în aceastã vale de lacrimi.Aºadar, Mijlocitoarea noastrã,

întoarce spre noi ochii tãi cei milostiviºi, dupã surghiunul acesta,

aratã-ni-l nouã pe Isus,binecuvântatul rod al trupului tãu.

O milostivã, o blândã, o dulce Fecioarã Marie!Sau:

Sub ocrotirea ta alergãm, sfântã Nãscãtoare de Dum-nezeu, nu ne dispreþui rugãciunile în nevoile noastre, cine mântuieºte pururea de toate primejdiile, Fecioarãslãvitã ºi binecuvântatã. Amin.

Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria 29

Date post:	20-Mar-2016
Category:	Documents
Upload:	arcbro
View:	249 times
Download:	3 times

Luni din Săptămâna Sfântă

Documents