Home >Documents >Luna plina - Antonio Munoz Molina - cdn4. plina - Antonio Munoz Molina.pdf · PDF filede...

Luna plina - Antonio Munoz Molina - cdn4. plina - Antonio Munoz Molina.pdf · PDF filede...

Date post:12-Sep-2019
Category:
View:6 times
Download:0 times
Share this document with a friend
Transcript:
  • Antonio Mufioz Molina .s-:r ni-rscnl in 1956 la 0beda, in provincia Ja6n. Licentiat in istoria artci la llnivcrcitatea din Granada, acesta a publicat numcroasc rornanc rccompensate cu prestigioase premii literare: lJeatus illc (Prcmiul fcaro, 1986), Ian'naIa Lkabona (Premiul criticii qi Prcmiul national pentru literatur[, 19BB), Beltenebros, Cdlh'clul poloncz (Premiul Planeta, r99r qi Premiul national pcntnr litcraturl, rggz) Plenilunro (Premiul F6mina 6trangcr, l99B). Antonio Muffoz Molina este membru al Academici Rcgalt: Spaniolc (ReaI Academia Espaftola) din 1995.

    Antonio Muitoz Molina

    Luni plina

    Traducere din limba spaniol5 Ei note de

    Melania Stancu

    Casa Cdrlii de $tiintrd Cluj-Napoca,2ot7

  • "1,.

    Zi Ei noapte umbla prin oraq in cdutarea unei priviri. Nu trlia decAt pentru indatorirea aceasta, deEi incerca s[ fac[ qi alte lucruri sau se prefhcea c[ le face, privea numai, spiona ochii oamenilor, chipurile necunosculilor, ale osp[tarilor din baruri qi ale vffnzltorilor din magazine, chipurile Ei privirile din fiEele definulilor. Inspectorul cduta privirea cuiva care vflzuse ceva mult prea monstruos ca si poat[ fi atenuat sau qters complet de uitare, o privire care trebuia s[ p[streze o amprent[ sau o urmare a crimei, niqte pupile in care s[ se intrezdreascl vina f[r[ nicio ezitare, dintr-o singurl examinare, aqa cum medicii folosesc o lantern[ micul[ ca s[ recunoasc[ semnele de boal[. ii spusese plrintele Ordufra, ,,gdseqte ochii aceia", qi il fixase cu privirea pAn[ cdnd inspectorul tresiri putrn, ca pe wemuri, privirea cu ochi micu{i, miopi, obosi{i, iseoditori, care il recunoscuserl de cum ap[ruse la c5min, aproape in aceeaqi clipd cu el insuqi, cu inspectorul, trebuia s[l descopere pe individul pe care-l cluta, la fel cum pXrintele Ordufra descoperise la el, cu mulli ani in urmd, abandonul, duqminia, ruqinea Ei foamea, chiar qi ura, ura permanent[ qi nem[rturisitd fali de internat Ei fat[ de tot ce era acolo qi, de asemenea, fald de lumea dinafar[.

  • Era probabil privirea unui necunoscut, insd inspectorul era convins c[ o va identifica fHrd ezitare Ei fhr[ gregeal5 indatl ce ochii lui o vor intdlni, chiar de-ar fi o singurl dat[, de departe, de pe celilalt trotuar, de dupd geamul unui bar. in ciutarea sa, ii era de ajutor c[ era ince sirein in oraEul acela, deoarece fusese transferat acolo in urm[ cu cAteva luni, la inceputul verii, aproape pe neaqteptate, cAnd nu mai credea c[ cererea sa va primi rlspuns, cel pulin pAn[ in anul urm[tor cind se organiza o noud seleclie de transferuri. Dac[ ceva intdrzie atdt de mult s[ vin[, mai bine s[ nu mai vin[ deloc: inspectorul ii arlt[ inqtiinfarea soliei, care o aqtepta de ani de zile, dar ea nu manifest[ niciun semn de bucurie, nici m[car de uqurare, incuviin!5 din cap numai, inc[ nepiepthnat5, absent[, ca abia treziti din somn, deqi era trei dupi-amiaza, blgl inapoi in plic inqtiintarea cu antet Ei adresare oficiall, o aEezX pe bufet Ei rimase o clipi cu capul plecat, de parcl nu-qi amintea ce voia si fac[, frecAndu-Ei palmele.

    Dac[ ceva intArzie mult sh se intAmple e ca qi cum nici nu s-ar fi intimplat, sau chiar mai r5u, pentru ci o dorin[[ arz[toare care se implineEte intr-un moment nepotrivit are in cele din urml o dozi nev[zutl de sarcasm. ins5 mult[ weme el refuzase sX ceari transferul sau o minlea, in parte, ii povestea c[ trimisese cererea sau c[ se incheiase perioada de inscrieri mai deweme, pretexte ca s[ nu-i spund c[ nu frica sau pericolul il preocupau, ci ruginea Ei lipsa de loialitate fa{[ de colegii lui, fa![ de prietenii uciqi, desfigura{i sau paralizali pe via}I dupl producerea unei explozii. Pe el il preocupau lucrurile astea, pe ea nu: ea aqtepta, de dimineata pAni seara, uneori gi o noapte intreagl, aqtepta lAngi telefon Ei in fa{a televizorului pornit sau in spatele jaluzelelor de la ferestre, privind strada, tres[rind Ia orice zggmot, la sunetul soneriei, la huruihrl maEinilor, la alarma care pornea la magazinul din apropiere. A"gteptase ore in qir Ei zile in Eir ani la rAnd, prea

    mul1i ani, incit pdnd la urm[ nici nu mai intreba, nici nu mai cerea, nu se mai apuca la ora mesei sI porneasc[ o disculie care ar fi alunecat spre un nou prilej de a-l intreba despre transfer. Dar cAnd veni inqtiinlarea (care, de fapt, era un ordin sau poate o sugestie s[ se retragX), ea incetase demult sd-qi mai pund intrebdri, nu numai despre transfer, ci despre orice altceva, dacd inspectorul se intorcea foarte tdrziu fhr[ s[ o fi anunlat la telefon, nu-l mai agtepta in cdmaE[ de noapte ca sd-l certe sau s[ izbucneasc[ in plAns. Intra in casl Ei gdsea spre marea lui uEurare cd luminile erau stinse, iEi scotea pantofii, cartuEiera qi pistolul, intra pe dibuite in dormitorul luminat de urme de raze de la farurile de pe strad[, se dezbrlca in t[cere, ascultAnd-o respirAnd in intunericul in care luceau numai cifrele roqii ale radioului-deEteptitor, se strecura in pat, cu o mahmureall cumplitl de la tig[ri Ei whis]qy, bAjbAia dupl trupul ei, pe care nu-l mai dorea de atAt de mult[ weme, qi atunci iqi d[dea seama c[ ea nu dormea, qi se prefrcea el ci doarme, ca si evite probabil eventualele intreblri, aceleaEi de fiecare dat[, lacrimile qi reproqurile, de ce trebuise s-o aducd intr-un loc atAt de ostil Ei de indepdrtat de-al ei, de ce nu o mai atingea deloc.

    Inspectorul, incl necunoscut in oraE, inc[ cercetat cu oarecare admiralie Ei suspiciune de c[tre personalul secliei de poliliei, cdci adusese cu el din nord o legendl confuzl despre tenacitate ;i curaj, dar qi despre rdbufniri de furie, umbla pe strlzi in c[utarea chipului unei persoane pe care avea s[ o recunoasc[, era convins, pe dat5, dup[ o clipd de uimire, poate, ca atunci cAnd te z[reEti in geamul unei vitrine qi nu te recunoEti, pentru cI nu vezi expresia premeditatd a felei pe care o reflect[ de obicei oglinzile, ci alta, pe care o v[d ceilal[i, cea mai necunoscutd dintre toate. Gflseqte-i privirea, ii spusese pirintele Ordufra, iar el ieqise din cdmin in noaptea aceea ca s[ caute chipuri qi priviri prin oraEul aproape pustiu, in intunericul unei primiveri timpurii, cu uEile Ei obloanele ferecate din cauza

  • iernii qi a fricii, c[ci de la moartea feti{ei p[rea c[ ren[scuse o fric[ strlveche falX de amenin!5rile noplii, iar strlzile se goleau rapid, iar intunericul pirea Ei mai adAnc, iar luminile Ei mai palide. PaEii oricirui trecltor pXreau a fi paEii blrbatului a clrui privire o c6uta inspectorul, orice siluet[ singuratic[ pe care o intAlnea putea fi cea pe care nimeni nu o v[zuse indreptindu-se cltre plrculelul Caval in noaptea crimei, cineva care incerca s[ disimuleze o oarecare naturalele pe cAnd ieqea la iumin[, care se scuturase de p6mAntul ce-i pdtase pantalonii qi-qi aranjase p[rul cu degetele pe cAnd se strecura abandona[i, printre b[ncile pe care nu

    pe SE

    lAngI brazii mai aEezau

    oamenl nu au prea bine acel

    perechile de indr[gostifi qi pe sub felinarele care nu se mai aprindeau, pentru cI la fiecare sfArgit de slptlmAn[ grupurile de tineri care beau in parc aruncau cu pietre in ele. Cilcase probabil peste cioburile felinarelor, llsnnd in urm5, in qant, pata Etears[ in lumina lunii a unui chip cu ochii deschiEi qi ficqi. Chiar acum cineva umbll prin oraq qi poart[ amintirea acelor ochi din u]tima clip[ cAnd au mai putut privi, cu o secund[ inainte ca moartea s[-i intepeneasci, iar cine a provocat qi a asistat la o asemenea agonie nu mai poate privi ca to{i oamenii, in pupilele sale r[mAne o sclipire, o r[mdqi![ sau o scAnteie a groazei din acei ochi de copil. Cu patruzeci de ani in urm6, plrintele Orduffa iEi plimba privirea peste Eirul de copii care se uitau drept inainte in aqteptarea pedepsei, Ei deosebea f[rI nicio greutate privirea vinovatului, iar dupl ce-l demasca qi-l fXcea de ruqine de fati cu ceilalli, zAmbea Ei anunla: ,,Chipul omului este oglinda su{letului."

    Ins[ inspectorul era convins c[ unii suflet, iar el ciuta, fhrd sl-Ei llmureascd

    ' in ilbeda, oraEul natal al lui Antonio Mufioz Molina gi sursX de inspira[ie pentru oraEul fittiv M6gina, existX un parc numit,,Jardines de la Cava" (,,Gr5dinile Cavei"), nume care face trimitere la legenda Florindei Cava, fiica nobilului Don Juli5n, de care s-a indrlgostit ultimul rege vizigot, Rodrigo (n. t.).

    gAnd, un chip care s[ nu reflecte nimic, chipul neutru 9i ochii pirlsi1i pe care-i vlzuse uneori de-a lungul vielii, nu de prea multe ori, din fericire, de partea cealalt[ a mesei de interogatoriu, pe sub tuburile fluorescente ale secliei, qi fotografiile, chipurile suspeclilor Ei condamnalilor care trezeau in el, mai mult decit fric[ Ei dispre!, o senza[ie foarte nepl[cutl de frig. De fapt, se gAndea acum, nu cunoscuse prea mul1i, nu era ceva obiEnuit, nici mlcar pentru un polilist, si dea peste o fald pe care nu se citea nici cea mai micd licXrire de suflet, cu niEte ochi care nu frceau decAt s[ priveascl.

    - Asta nu e cu putin!5, ii spusese p[rintele Ordufla. Nu e nimeni frrd suflet, pdn[ Ei cel mai rIu criminal a fost creat de Dumnezeu dupi chipul Ei asemdnarea lui.

    - Dumneavoastrl l-a!i recunoaEte? intrebd inspectorul. Ati fi in stare s[-l identificali dintr-un qir de suspecli, ca atunci cAnd eram aqezafi in Eir pentru cI unul dintre noi flcuse o nizbAtie, iar dumneavoastr[ ne priveali pe fiecare in parte pf,ni cdnd gisealivinovatul?

    - Cristos a Etiut c[ Iuda era trdditorul dintr-o singur[ privire.

    - Dar el avea un avantaj. Dumneavoastr[ spuneli cl El era Dumnezeu.

    - Pe Iuda l-a recunoscut cu natura sa omeneasc[. Pdrintele Ordufla cipitase o expresie foarte serioas[. Cu frica omeneascd pe care o avea de torturi Ei de moarte.

    Ciuta niEte ochi, un chip care sI fie oglinda unui suflet la pflnd[, o oglindil goali care si nu reflecte nimic, nici regretul, nici mila, poate nici mdcar te

Click here to load reader

Reader Image
Embed Size (px)
Recommended