+ All Categories
Home > Documents > Lumea vazuta altfel. Cheia decriptarii marilor enigme ... vazuta altfel. Cheia... · sele chimice...

Lumea vazuta altfel. Cheia decriptarii marilor enigme ... vazuta altfel. Cheia... · sele chimice...

Date post: 12-Oct-2019
Category:
Upload: others
View: 42 times
Download: 4 times
Share this document with a friend
12
Lenke BECKER Lumea vizutil altfel sau Cheia decriptlrii marilor enigme cosmice si ale vietii - eseu - C W Editura PASTEL, Braqov, 2018
Transcript
Page 1: Lumea vazuta altfel. Cheia decriptarii marilor enigme ... vazuta altfel. Cheia... · sele chimice se produc datoritd energiei chimice, sunetul se pro-pagd datoritd energiei sonore,

r3s

'Ii.g

Lenke BECKER

Lumea vizutil altfelsau

Cheia decriptlrii marilor enigmecosmice si ale vietii

- eseu -

CWEditura PASTEL, Braqov, 2018

Page 2: Lumea vazuta altfel. Cheia decriptarii marilor enigme ... vazuta altfel. Cheia... · sele chimice se produc datoritd energiei chimice, sunetul se pro-pagd datoritd energiei sonore,

CUPRINS

Motivalia qi justificarea autoarei ................7

PARTEA I. DETECTIV NEAUTORIZAT iN CAUTANBAUNEI ERORI STIINTIFICE

Capitolul 1. Ca s[ fre adevdratd o idee, ea trebuie mai int0i sd fielogicd qi apoi sd fie demonstratd teoretic qi/sau experimental......13

1.1. Motivul pentru care am scris prezentalucrarc, desi nu suntom de qtiin!a........ ........13

1.2. $tiinfa, o cetate greu de cucerit din exterior, dar uqor dendruit din interiorul ei............ .......24

Capitolul II. O forjd ce se manifestd, dar nu are identitate... ........292.1. Scurt istoric privind naEterea Legii atracfiei univers ale ...292.2.Inconvenientele Legii atracliei universale............. ...........32

capitolul III. ce alt6 forqd ar putea indeplini rolul atribuit forleide atracfie? ............36

3.1. Forla electrotare ..........363.2. Fo{a electroslabd................ ..........373.3. Forla electromagnetic5........ ..........393.4.FoSaLorentz ..............393.5. Forla centripetd ...........413.6. Forla centrifugd. ..........433.7. Conc1u21i.............. .......44

Capitolul IV. Existenla fizicd" a spafiului este o necesitate,dar qi o posibilitate............... ....................46

4. 1 . Aportul filosofiei idealiste la problematica spaliu\ui........ 474.2.De la necesitate la posibilitate in cadrul atomului ............524.3.De la necesitate la posibilitate ca spafiul cosmic s6 se afle

in rotafie... ...................54

t79

Page 3: Lumea vazuta altfel. Cheia decriptarii marilor enigme ... vazuta altfel. Cheia... · sele chimice se produc datoritd energiei chimice, sunetul se pro-pagd datoritd energiei sonore,

4.4.lnefiia condilioneazd o vitezd constant[, un spafiu inchis qi

un suport .....................56

PARTEA A II-A. REVELATIA

Capitolul V. Spafiul in viziunea lui Einstein ..............615.1. Spafiul qi timpul sunt relative funcfie devtteza

de miqcare a obiectivului qi/sau a observatorului.............625.1.1. Relativitatea restr6ns[ ..-..........625.I.2. Relativitatea special6.. .............625.1.3. Relativitatea generald. .............63

5.2. Spafiul este curb. .........645.3. Spaliul periterestru se roteEte simultan cu Pdmdntul........64

Capitolul VI. Rolul trinomului de forle in construirea qi

funclionarea Universului ............ .............696.1. Funcfiile indeplinite de citre forla de rota{ie in construirea

qi funcfionarea Universului........... ..................746.1.1- For{a de rota}ie, factor constructiv al astrelor. ............756.1.2. Forla de rotafie, factor dinamic al sistemelor inerfialeT66.1.3. Forla de rotalie conferd Universului o structur[

inchisd...... -..........'776.1.4. Forfa de rota{ie, creatoarea timpului natural .'......'.'....80

6.2.Importanla fo(ei centripete ......'...846.3. Rolul forJei centrifuge......... ..........90

PARTEA A III.A. PRINCIPALELE ERATE CE SE IMPUN

Capitolul VII. Naqterea qi evolulia universului in contextultrinomului de forfe fundamentale............. ...........-......97

7.1. Naqterea qi evolufia Universului potrivit ModeluluiStandard ................-.....97

7.2. Care a fost factorul care a determinat structurarea materieiin astre Ei sisteme astrale?..... ......100

7.3. Un posibil scenariu ". ;. -.

contextul naEterii lrir c.: ::--:existenfei unui trinorl j::;:

Capitolul VIII. Care va t-r destinul Ltrinomului de forle fundamenta.e ....

8. 1. Teoria entropiei...8.2. Teoria expansiunii .... . . ,...8.3. Pericole care pot aduce stirs:8.4. Universul ca o pasdre phoenr

8.5. $ansa continulrii cercerinlo:propuse a fi pensionate .......-.

Capitolul IX. Care va fi destinur trmr9.1. Scurtd incursiune in isitrna ul

unde a gregit societarea9.2. Ce-au fbcut slujitorii bisencil

popoarelor prin vicisitudinile9.3. Pozilionateareligiei tati de s9.4.Ya fi sau nu o apocalipsi) "_"_

Capitolul X. Stiinla flu ConrruZlce Crr10.1. Dilema dintre creatie si ert-,.10.2. Dacd inceputul a tl-rsr .-., crea:

unde se afld Crear.-:-11......-10.3. Cum poate comun:;: Dun::l

cu rnilrardele dr. :"::..::e:::rugaciunile nrr.:s::j , :_ . .

10.4. De ce rabda D,..:-:.-. . _ "i:iB i bl iogt'ofie........... .

180

Page 4: Lumea vazuta altfel. Cheia decriptarii marilor enigme ... vazuta altfel. Cheia... · sele chimice se produc datoritd energiei chimice, sunetul se pro-pagd datoritd energiei sonore,

cfue fo4a de rotalie in construireadui............ .................74tr constructiv al astrelor. ............75rr dinamic al sistemelor ine\iale76hri Universului o structurl

lmrea timpului natural ............... 80

f :: ::: : :: : ::: ::::;fi)ALELE ERATE CE SE IMPUN

r4ia universului in contextulile............. ..................97iverului potrivit Modelului

: a deierminat structurarea materiei: I .....100

l.3.Un posibil scenariu al evolufiei Universului nostru, incontextul naqterii lui dintr-un Black Hole qi inbazaexisten{ei unui trinom de for}e naturale ........108

Capitolul VIII. Care va fi destinul Universului in contextultrinomuluidefo4efundamentale............. ................114

8.1. Teoria entropiei... ......1148.2. Teoria expansiunii ................ ......1168.3. Pericole care pot aduce sffirqitul vielii pe Pdmdnt..........1188.4. Universul ca o pasdre Phoenix.... ..................1218.5. $ansa continu[rii cercetdrilor la teoriile Etiinfifice

propuse a fi pensionate............ ...123

Capitolul IX. Care va fi destinul omenirii? ................................1289.1. Scurt5 incursiune in istoria uman5, pentru a afla

unde a gregit societatea. ..............1299.2. Ce-au ficut slujitorii bisericilor in timpul trecerii

popoarelor prin vicisitudinile istoriei?..... .....1379.3.Pozilionarea religiei fafd de sexul slab .........1419.4.Ya fi sau nu o apocalips[? ..........144

Capitolul X. $tiinfa nu contrazice credinfa, ci o confirmi.........14810.1. Dilema dintre creafie gi evolufie .................149l0.2.Dacd inceputul a fost o creafie,

unde se afl[ Creatorul?........... .................... 15810.3. Cum poate comunica Dumnezeu din ceruri

cu miliardele de plmdnteni qi cum pot ajungerug[ciunile noaske la El? .........159

10.4. De ce rabdl Dumnezeu atdta suferin![ pe Pdmdnt?......168

8ib1iografie................ ...........176

69

77

97

181

Page 5: Lumea vazuta altfel. Cheia decriptarii marilor enigme ... vazuta altfel. Cheia... · sele chimice se produc datoritd energiei chimice, sunetul se pro-pagd datoritd energiei sonore,

PARTEA I

DETECTIV NEAUTORIZAT

IN CAUTAREA UNEI ERORI STIINTIFICB

MOTTO: ,r...vt Ii oare modelul standardinliturat de o descoperire noul qi inlocuitcu o alttr cosmologie, ori chiar cu modelulstlrii sta(ionare readus la luminI?"

(Steven Weinberg,

,,Primele trei minute ale universului")

Page 6: Lumea vazuta altfel. Cheia decriptarii marilor enigme ... vazuta altfel. Cheia... · sele chimice se produc datoritd energiei chimice, sunetul se pro-pagd datoritd energiei sonore,

CAPITOLUL 1

CA SA FIE ADEVARATA o IDEE,EA TREBUTE MAr lxrAr sA rrn rocrcA

$I APoI sA FrE DEMoNsrntrATEORETIC SI/SAU EXPERIMENTAL

Religia ne spune cd Dumnezeu cdnd a creat lumea, a frcutmai intAi Cerul Ei Pdmdntul. Cu studiul Cerului qi al Pdmdntuluiau inceput qi marii g6nditori ai omenirii s[ construiascd astrono-mia. Cdt priveEte interesul meu fa![ de cosmologie, iqi are obArqiain propria-mi copildrie.

1.1. Motivul pentru care am scrisprezenta lucrure, de;i nu sunt om de;tiinld

Aveam vreo cinci-;ase ani c6nd, intr-o seard de vard,la:-:gimintea fratelui meu, cu qapte ani mai mare decAt mine, tata:e-a ing[duit s[ zdbovim afar[ in curte Ei dup6lisarea intunericu-.::. pentru a putea urmdri ploaia de stele. StSteam culcali ?n iarba::: spatele casei Ei priveam cerul instelat de deasupra noastr6.-':i.-oteam de inc0ntare cdnd surprindeam cdte o stea descriind pe-:: r ddrd de lumind qi dispdr6nd intr-o clipi parc[ nicdieri.

De la o vreme, uimitoarea priveli;te apdreatot mai rar, noi-.i nu ne induram incd sd intrdm in cas6. Tot privind addncul

" ---.:i. dupd un timp mi s-a p6rut ci eu md aflu undeva sus, iar" .,: ios. sub mine. La un moment dat m-a cuprins un fel de- ::,i. ca un rdu de inIlfime. Aveam senza[ia cd. dacd nu md

:: ceva, voi cddea jos inspre stele. Atunci m-am agdlat de

13

Page 7: Lumea vazuta altfel. Cheia decriptarii marilor enigme ... vazuta altfel. Cheia... · sele chimice se produc datoritd energiei chimice, sunetul se pro-pagd datoritd energiei sonore,

braful fratelui meu strig6ndu-i: ,,Jine-m[ s[ nu cad!,, Fratele meua izbucnit in rds ;i m-a lini;tit spun6ndu-mi: ,,Nu-[i fre teamd, aiafipit qi ai visat. Egti deja jos pe pdm6nt, mai jos de at6t nu ai cumsa cazi!". Eu insd i-am replicat: ,,Nu m-am speriat cd voi cddeainspre Pdmdnt, ci inspre stele!" Auzindu-mi inep{ia, fratele meu aluat dintr-un mdr un fruct qi l-a aruncat in sus. Dup[ ce m6rul acdzutin iarbd,, mi-a spus: ,,Ai vdzut, nimic nu poate cddea in sus!,,Apoi mi-a povestit legenda mdrului ce a cdzut pe capul lui New-ton, intdmplare care i-a inspirat savanfului cauzapentru care obi-ectele libere cad inspre centrul globului p[m6ntesc. Fratele meuins5, nu mi-a explicat care este acea cauzd, spundndu-mi cd suntprea mic[ ca sd pot infelege qi sd am rdbdare s6 merg mai int6i laqcoala cd am multe de invdfat p6nd s6 pot pricepe fenomenul.

A venit Ei vremea aceea, c6nd am invdlat la rdndul meudespre Legea atrac[iei universale a lui Newton, dar pentru cr fe-nomenul ni s-a prezentat a fi o insuqire a materiei, nu am infeles-omai bine decat as fi putut-o pricepe atunci in copildrie. Nedumeri-rea mea provenea din faptul c6 nu gaseam logica ideii cd materiadejine o for![, qtiind de la o altd o16 de fizicd, faptul c6 orice forlieste generatd de o energie. De pild6, miqcarea este generat[ de oenergie cineticS, forla electricd de energia electricd, forla cdlduriide energia termicd, lumina este efectul energiei luminoase, proce-sele chimice se produc datoritd energiei chimice, sunetul se pro-pagd datoritd energiei sonore, forta nucre ard are la bazd eneigianuclear[; atrac\ia (sau respingerea) dintre particulele elementarese produce datoritd sarcinilor lor electrice contrare pozitive si ne-gative (sau de acelaqi semn). chiar qi viafa func{ioneazd, pe bazabioenergiei, iar rafiunea omului este posibil[ tot prin intermediulenergiei. ca urmare, era logic sd m6 indoiesc cd materia are o pu-tere de a atrage. Mai tdrziu am aflat c6 forla de atraclie este atribu-itd unei energii numitd gravitatie, ins6 cuanta de energie a gravita-liei (gravitonul) a fost descoperitd abia recent (1r.02.2016) qi eademonstreazd, doar existenla cdmpului gravitalional, nu gi a for{eide atracfie. Probabilitatea ca modul de manifestare a gravitafiei's6nu aibd labazd, o for!6 de atracfie, este susfinut[ de unele fenome-

t4 15

rrc cusrnice in care legea lui Newton nu ;i-a manifestat funcliona-litirtoa, ca de pildd in cazul alinierii planetelor (despre care vomrnai vorbi). Ca urmare, dacd for{a de atrac{ie exercitatd de materiepare inexistent[ (pentru cd nu a fost relevat[ frzic decdt ca mod de

manifestare), atunci alta trebuie si fie cartza pentru care obiectele

libere cad inspre Pdm6nt.Concluzia de mai sus a devenit ob.sesia g6ndurilor mele qi

nu am putut sclpa de eapdnd nu am aflat un rdspuns plauzibil dinlecturile mele extraqcolare. Aceasta dup[ ce am descoperit ciexist[ qi cdrfi qtiinfifice, nu doar beletristice. Pdcat cI profesorii de

la qtiinlele exacte nu recomand[ elevilor ce c6rli pot citi in com-pletarea manualelor gcolare, a$a cum procedeazd profesorii de

limba qi literatura romAn6. Lecturarea lor insd sE fie facultativd.Nici la rom0n[ nu ar trebui sd fie obligatorie. Aici voi face o pa-

runtezi legatd de programa qcolard din ultima vreme. Consider cd

clirninarea din programul de inv6!5m6nt a astronomiei ;i a filoso-lici, pentru a l[sa loc religiei qi altor materii, are ca efect lipsireaelcvilor de posibilitatea ca ei sd facd comparalii intre mai multelirrrrrc de gAndire, pentru a putea alege in cunoqtin{d de cauzd dacd

sI l'ic religioqi, atei sau liber-cuget[tori (a cugeta nu presupune

irtrlornat a fi necredincios). Timpul necesar pentru aceste discipli-rre sc poate obline prin limitarea cuno;tinfelor predate pAn[ la ni-vclul de culturd general[, care, in prezent (mai al:s manualele de

rrrirlcmaticd), tind sd devind cursuri de facultate. Inchid paranteza

;i revin la c[r,tile gtiinfifice citite de mine.Prima carte cu temd qtiinfificd care mi-a atras atenlra a fost

..( )riginea speciilor". Teoria lui Charles Darwin nu are nimic inconrun cu cosmologra, dar ea mi-a fost de folos pentru cd mi-anriltlt ci nici religia, nici filosofia qi nici ;tiinfa nu sunt imuabile.lrrtr-irdr:v[r, pdnd la cartea lui Darwin credeam cd speciile au fostnliir cum le vedem acum, de cdnd au apdrut pe lume. De la Darwinnrrr nllat c[ fiecare specie superioard provine dintr-o specie inferi-oirril ;ii c[ evolufia s-a produs ca urnare a adaptdrii lor la noiler'orrrlil ii, prin seleclie naturalS.

Page 8: Lumea vazuta altfel. Cheia decriptarii marilor enigme ... vazuta altfel. Cheia... · sele chimice se produc datoritd energiei chimice, sunetul se pro-pagd datoritd energiei sonore,

braful fratelui meu strig6ndu-i: ,,Jine-m[ s[ nu cad!,, Fratele meua izbucnit in rds ;i m-a lini;tit spun6ndu-mi: ,,Nu-[i fre teamd, aiafipit qi ai visat. Egti deja jos pe pdm6nt, mai jos de at6t nu ai cumsa cazi!". Eu insd i-am replicat: ,,Nu m-am speriat cd voi cddeainspre Pdmdnt, ci inspre stele!" Auzindu-mi inep{ia, fratele meu aluat dintr-un mdr un fruct qi l-a aruncat in sus. Dup[ ce m6rul acdzutin iarbd,, mi-a spus: ,,Ai vdzut, nimic nu poate cddea in sus!,,Apoi mi-a povestit legenda mdrului ce a cdzut pe capul lui New-ton, intdmplare care i-a inspirat savanfului cauzapentru care obi-ectele libere cad inspre centrul globului p[m6ntesc. Fratele meuins5, nu mi-a explicat care este acea cauzd, spundndu-mi cd suntprea mic[ ca sd pot infelege qi sd am rdbdare s6 merg mai int6i laqcoala cd am multe de invdfat p6nd s6 pot pricepe fenomenul.

A venit Ei vremea aceea, c6nd am invdlat la rdndul meudespre Legea atrac[iei universale a lui Newton, dar pentru cr fe-nomenul ni s-a prezentat a fi o insuqire a materiei, nu am infeles-omai bine decat as fi putut-o pricepe atunci in copildrie. Nedumeri-rea mea provenea din faptul c6 nu gaseam logica ideii cd materiadejine o for![, qtiind de la o altd o16 de fizicd, faptul c6 orice forlieste generatd de o energie. De pild6, miqcarea este generat[ de oenergie cineticS, forla electricd de energia electricd, forla cdlduriide energia termicd, lumina este efectul energiei luminoase, proce-sele chimice se produc datoritd energiei chimice, sunetul se pro-pagd datoritd energiei sonore, forta nucre ard are la bazd eneigianuclear[; atrac\ia (sau respingerea) dintre particulele elementarese produce datoritd sarcinilor lor electrice contrare pozitive si ne-gative (sau de acelaqi semn). chiar qi viafa func{ioneazd, pe bazabioenergiei, iar rafiunea omului este posibil[ tot prin intermediulenergiei. ca urmare, era logic sd m6 indoiesc cd materia are o pu-tere de a atrage. Mai tdrziu am aflat c6 forla de atraclie este atribu-itd unei energii numitd gravitatie, ins6 cuanta de energie a gravita-liei (gravitonul) a fost descoperitd abia recent (1r.02.2016) qi eademonstreazd, doar existenla cdmpului gravitalional, nu gi a for{eide atracfie. Probabilitatea ca modul de manifestare a gravitafiei's6nu aibd labazd, o for!6 de atracfie, este susfinut[ de unele fenome-

t4 15

rrc cusrnice in care legea lui Newton nu ;i-a manifestat funcliona-litirtoa, ca de pildd in cazul alinierii planetelor (despre care vomrnai vorbi). Ca urmare, dacd for{a de atrac{ie exercitatd de materiepare inexistent[ (pentru cd nu a fost relevat[ frzic decdt ca mod de

manifestare), atunci alta trebuie si fie cartza pentru care obiectele

libere cad inspre Pdm6nt.Concluzia de mai sus a devenit ob.sesia g6ndurilor mele qi

nu am putut sclpa de eapdnd nu am aflat un rdspuns plauzibil dinlecturile mele extraqcolare. Aceasta dup[ ce am descoperit ciexist[ qi cdrfi qtiinfifice, nu doar beletristice. Pdcat cI profesorii de

la qtiinlele exacte nu recomand[ elevilor ce c6rli pot citi in com-pletarea manualelor gcolare, a$a cum procedeazd profesorii de

limba qi literatura romAn6. Lecturarea lor insd sE fie facultativd.Nici la rom0n[ nu ar trebui sd fie obligatorie. Aici voi face o pa-

runtezi legatd de programa qcolard din ultima vreme. Consider cd

clirninarea din programul de inv6!5m6nt a astronomiei ;i a filoso-lici, pentru a l[sa loc religiei qi altor materii, are ca efect lipsireaelcvilor de posibilitatea ca ei sd facd comparalii intre mai multelirrrrrc de gAndire, pentru a putea alege in cunoqtin{d de cauzd dacd

sI l'ic religioqi, atei sau liber-cuget[tori (a cugeta nu presupune

irtrlornat a fi necredincios). Timpul necesar pentru aceste discipli-rre sc poate obline prin limitarea cuno;tinfelor predate pAn[ la ni-vclul de culturd general[, care, in prezent (mai al:s manualele de

rrrirlcmaticd), tind sd devind cursuri de facultate. Inchid paranteza

;i revin la c[r,tile gtiinfifice citite de mine.Prima carte cu temd qtiinfificd care mi-a atras atenlra a fost

..( )riginea speciilor". Teoria lui Charles Darwin nu are nimic inconrun cu cosmologra, dar ea mi-a fost de folos pentru cd mi-anriltlt ci nici religia, nici filosofia qi nici ;tiinfa nu sunt imuabile.lrrtr-irdr:v[r, pdnd la cartea lui Darwin credeam cd speciile au fostnliir cum le vedem acum, de cdnd au apdrut pe lume. De la Darwinnrrr nllat c[ fiecare specie superioard provine dintr-o specie inferi-oirril ;ii c[ evolufia s-a produs ca urnare a adaptdrii lor la noiler'orrrlil ii, prin seleclie naturalS.

Page 9: Lumea vazuta altfel. Cheia decriptarii marilor enigme ... vazuta altfel. Cheia... · sele chimice se produc datoritd energiei chimice, sunetul se pro-pagd datoritd energiei sonore,

Potrivit acestei teorii, omul ar fi provenit din maimufd.cobor6rea omului de la rangul de fiinf[ cu spirit divin la condiiiade animal, nu a fost acceptatd cu u;urinfd de cdtre omenire gi nicinu a fost de folos oamenilor. omul, afldnd cd nu este dec6t unsimplu animal, ceva mai evoluat dec6t restul regnului, a adoptatun comportament specific animalelor. Adicd, a considerat cd ros-tul lui este doar acela de amdnca qi a se inmulli. viafa unui om nua devenit mai importantd decat a oric[rei jivine. Aqa au fost posi-bile atrocitifile pe care omul le-a comis de atunci incoace impo-triva semenilor sri. Si amintim in acest sens doar de Auschwitz,de Hiroshima, de torturile din puqcrriile comuniste qi, mai recent,de terorismul comis in numele unor credinfe religioase.

Din p[cate, pe unii, s[rdcia, pe al1ii, ldcomia, i_a frcut s6_qiasume condilia de animal qi s[ pun6 interesul material mai presusde conqtiintd,, iar interesul personal inaintea interesului cuvenitcelor care-i asigurd existenla. cu riscul cd-mi voi atrage ripostacritic[ a celor din categoria de mai sus, le voi spune s6 nu fie chiaratat de siguri c[ Darwin a avut dreptate c6nd ne-a spus cd am des-cins din maimu!6. Aceasta pentru c[ argumentele invocate pentrusustinerea teoriei pot fi combdtute.

De pildd, ideea c[ omul coborAnd din copaci a devenit bi_ped, poate fi contrazisd cu ideea cd el nu a urcat in copaci deoare-ce era biped. Pozi[ia verticald, omul o putea dob0ndi din faptul cdse hr[nea cu fructe ce nu cre;teau in pomii ?nal1i, ci in arbuqti careaveau o indllime doar cdt statura lui, cum ar fi, de exemplu, murul,zmeurul, mdcegul, afinele, fragii etc. Apoi, el nu delinea de la in_ceput patru picioare, dupd care doud dintre ele au devenit m6ini, cide la inceput el a dobdndit dou6 m6ini, deoarece culesul fructelornecesita si le aib5. De patru picioare aveau nevoie erbivorele (din-tre care unele au devenit carnivore) ca sd-qi fina echilibrul in tim-pul p[scutului qi maimufele ca sd se poatd c\Fra in pomi dup[fructe. Singura intrebare care se impune faf6 de ipotezi noastrd demai sus, este urmdtoarea: Dacd omul nu avea gheare ca sd se urcein copaci, nici patru picioare bune de fug[ din fa\a prdddtorilor ginici blani care sd-i finr iarna de cald, atunci cufir s-a menfinut

t6 t1

',pcciir umand qi nu a fost exterminatd de animalele de pradd ori de

lrrgrrl iernilor geroase? Cel mai plauzlbil r[spuns ar fi acela cd

rrrirnrcle de Homo Sapiens neavind blan6, puii lor nu li se puteau

rrrcrr[ine pe spinare (cum se intAmpl6 in cazul maimufelor), iarrlucil ii {ineau in brale, atunci ele nu puteau fugi mai iute decdt

rrrrirnalele care le urm[reau. In situafia datd, ele au fost nevoite s[enutr: o cale de scdpare in funcfie de posibilitdfile cu care erau

irrzcstrate, iar aceastd posibilitate se pare cd era discerndmdntul,tlr:rrarece mamele au avut capacitatea de a sesiza cd fuga nu leirvlntajeazd, in schimb, intunericul peqterilor le poate ascunde cu

prri cu tot din fala carnivorelor.Aqa cred eu cd a ajuns omul si tr[iasc[ in caverne. Grote-

lc, po l6ngd faptul c[ ap[rau puii omului de fiarele s[lbatice inlirrrpul cdt mama lor era plecat[ dup[ hrand, ele ii mai protejau Ei

l;rlrr rlc intemperiile de afar6. Fiind ferit de ploi, de furtuni gi de

p',t'r', ornul nu a fost silit sd se inzestreze cu bland (ca qi liliecii, de:rltll'l), aEa cum au fost obligate sd o fac[ maimu]ele. In[untru in1rcltcri, omul putea s6-;i fac[ un culcuq din f6n qi frunze uscate

l)recunr pds[rile, dar avAnd raliune, el mai putea sd intrelind focul;rrlrrs cu vreascurile aprinse de trdsnete, frr[ sd fie stinse de vdnt qi

rlc lrltri. Cind ieqea iartalavdnat, tot rafiunea l-a invdfat pe om s[srrhslituic lipsa propriei bl[ni, cu blana animalelor vAnate.

l)in cele de mai sus reiese cd intr-adev[r munca a creat fr-zrt'trl ornului, a;a cum susline Darwin qi filosofia materialist[ de lallt'le I incoace, dar ca s[ te apuci de lucru, mai ?ntii trebuie sd

rrr[e legi nccesitatea de a munci. Ca urmare, putem spune cd ceea

r't' rr croAt pe om a fost inteligenla lui. El a qtiut cd in loc s[-Eiirrlirlrlcz.c llzicul la condiliile de mediu, sd adapteze mediul la con-rlrf rrle ccrute de handicapurile sale fizice (este ceea ce il deosebe;-Ir' rk' irnirnale, care s-au adaptat fizic condiliilor de mediu). Intr-irrlcviir', laptul c[ nu avea gheare ca s[ se ca]ere in copaci qi nici

lrirtr rr lricioare ca sd poatd fugi din fala prddiftorilor qi, pe deasupra,

nclr,'irrrl nici blan6 care s[-l apere de frig, este un adevdrat miracolr ii orrrtrl nu a dispdrut ca specie din natur6. Acest miracol se nu-rrrr'1lc irrtcligen{a de a-gi face din naturd un aliat.

Page 10: Lumea vazuta altfel. Cheia decriptarii marilor enigme ... vazuta altfel. Cheia... · sele chimice se produc datoritd energiei chimice, sunetul se pro-pagd datoritd energiei sonore,

Potrivit acestei teorii, omul ar fi provenit din maimufd.cobor6rea omului de la rangul de fiinf[ cu spirit divin la condiiiade animal, nu a fost acceptatd cu u;urinfd de cdtre omenire gi nicinu a fost de folos oamenilor. omul, afldnd cd nu este dec6t unsimplu animal, ceva mai evoluat dec6t restul regnului, a adoptatun comportament specific animalelor. Adicd, a considerat cd ros-tul lui este doar acela de amdnca qi a se inmulli. viafa unui om nua devenit mai importantd decat a oric[rei jivine. Aqa au fost posi-bile atrocitifile pe care omul le-a comis de atunci incoace impo-triva semenilor sri. Si amintim in acest sens doar de Auschwitz,de Hiroshima, de torturile din puqcrriile comuniste qi, mai recent,de terorismul comis in numele unor credinfe religioase.

Din p[cate, pe unii, s[rdcia, pe al1ii, ldcomia, i_a frcut s6_qiasume condilia de animal qi s[ pun6 interesul material mai presusde conqtiintd,, iar interesul personal inaintea interesului cuvenitcelor care-i asigurd existenla. cu riscul cd-mi voi atrage ripostacritic[ a celor din categoria de mai sus, le voi spune s6 nu fie chiaratat de siguri c[ Darwin a avut dreptate c6nd ne-a spus cd am des-cins din maimu!6. Aceasta pentru c[ argumentele invocate pentrusustinerea teoriei pot fi combdtute.

De pildd, ideea c[ omul coborAnd din copaci a devenit bi_ped, poate fi contrazisd cu ideea cd el nu a urcat in copaci deoare-ce era biped. Pozi[ia verticald, omul o putea dob0ndi din faptul cdse hr[nea cu fructe ce nu cre;teau in pomii ?nal1i, ci in arbuqti careaveau o indllime doar cdt statura lui, cum ar fi, de exemplu, murul,zmeurul, mdcegul, afinele, fragii etc. Apoi, el nu delinea de la in_ceput patru picioare, dupd care doud dintre ele au devenit m6ini, cide la inceput el a dobdndit dou6 m6ini, deoarece culesul fructelornecesita si le aib5. De patru picioare aveau nevoie erbivorele (din-tre care unele au devenit carnivore) ca sd-qi fina echilibrul in tim-pul p[scutului qi maimufele ca sd se poatd c\Fra in pomi dup[fructe. Singura intrebare care se impune faf6 de ipotezi noastrd demai sus, este urmdtoarea: Dacd omul nu avea gheare ca sd se urcein copaci, nici patru picioare bune de fug[ din fa\a prdddtorilor ginici blani care sd-i finr iarna de cald, atunci cufir s-a menfinut

t6 t1

',pcciir umand qi nu a fost exterminatd de animalele de pradd ori de

lrrgrrl iernilor geroase? Cel mai plauzlbil r[spuns ar fi acela cd

rrrirnrcle de Homo Sapiens neavind blan6, puii lor nu li se puteau

rrrcrr[ine pe spinare (cum se intAmpl6 in cazul maimufelor), iarrlucil ii {ineau in brale, atunci ele nu puteau fugi mai iute decdt

rrrrirnalele care le urm[reau. In situafia datd, ele au fost nevoite s[enutr: o cale de scdpare in funcfie de posibilitdfile cu care erau

irrzcstrate, iar aceastd posibilitate se pare cd era discerndmdntul,tlr:rrarece mamele au avut capacitatea de a sesiza cd fuga nu leirvlntajeazd, in schimb, intunericul peqterilor le poate ascunde cu

prri cu tot din fala carnivorelor.Aqa cred eu cd a ajuns omul si tr[iasc[ in caverne. Grote-

lc, po l6ngd faptul c[ ap[rau puii omului de fiarele s[lbatice inlirrrpul cdt mama lor era plecat[ dup[ hrand, ele ii mai protejau Ei

l;rlrr rlc intemperiile de afar6. Fiind ferit de ploi, de furtuni gi de

p',t'r', ornul nu a fost silit sd se inzestreze cu bland (ca qi liliecii, de:rltll'l), aEa cum au fost obligate sd o fac[ maimu]ele. In[untru in1rcltcri, omul putea s6-;i fac[ un culcuq din f6n qi frunze uscate

l)recunr pds[rile, dar avAnd raliune, el mai putea sd intrelind focul;rrlrrs cu vreascurile aprinse de trdsnete, frr[ sd fie stinse de vdnt qi

rlc lrltri. Cind ieqea iartalavdnat, tot rafiunea l-a invdfat pe om s[srrhslituic lipsa propriei bl[ni, cu blana animalelor vAnate.

l)in cele de mai sus reiese cd intr-adev[r munca a creat fr-zrt'trl ornului, a;a cum susline Darwin qi filosofia materialist[ de lallt'le I incoace, dar ca s[ te apuci de lucru, mai ?ntii trebuie sd

rrr[e legi nccesitatea de a munci. Ca urmare, putem spune cd ceea

r't' rr croAt pe om a fost inteligenla lui. El a qtiut cd in loc s[-Eiirrlirlrlcz.c llzicul la condiliile de mediu, sd adapteze mediul la con-rlrf rrle ccrute de handicapurile sale fizice (este ceea ce il deosebe;-Ir' rk' irnirnale, care s-au adaptat fizic condiliilor de mediu). Intr-irrlcviir', laptul c[ nu avea gheare ca s[ se ca]ere in copaci qi nici

lrirtr rr lricioare ca sd poatd fugi din fala prddiftorilor qi, pe deasupra,

nclr,'irrrl nici blan6 care s[-l apere de frig, este un adevdrat miracolr ii orrrtrl nu a dispdrut ca specie din natur6. Acest miracol se nu-rrrr'1lc irrtcligen{a de a-gi face din naturd un aliat.

Page 11: Lumea vazuta altfel. Cheia decriptarii marilor enigme ... vazuta altfel. Cheia... · sele chimice se produc datoritd energiei chimice, sunetul se pro-pagd datoritd energiei sonore,

Din pdcate, astdzi, dup[ ce am descoperit mai toate benefi_ciile pe care ni le oferr natura, am devenit lacomi qi duEmani ainaturii. Acum, nu ne mai este suficient cd natura ne asigurd exis-tenla, ci vrem sd o exploatdm pentru ahuzuri in belqug qi a risipipe lux, pe modd Ei pe dorin\ade a fi invidiafi de semeni (dorinlaacelor care folosesc bogdlia pe post de surogat in locul calitdlilorumane). $i suntem atdt de nerecunoscdtori naturii, qi at6t de in-conqtienfi fald de viitorul copiilor noqtri, incat suntem gata sd se-cdtuim solul qi subsolul P[mdntului. Deja i-am perturbat c6tevadin sistemele dupd care natura funcfioneazd, iar acum tot noi nemirdm cd' natura parcd. a luat-o razna. intr-adevdr, ea nu mai res-pect[ ciclul celor patru anotimpuri; precipitaliile ba sunt preaabundente, ba lipsesc cu desdvdrqire; apar tornade care pun la pa-m6nt oraqe intregi; ne p0ndeEte incdlzirea globali qi topirea ghela-rilor de la poli, iar datoritd umfldrii oceaneror, axa tereitrd tinde sdse incline. Toate acestea ne fac s[ credem in venirea apocalipsei,ca o pedeapsd divin6, insr nimic din toate acestea nu s-ar fi intdm-plat dacd nu ne-am fi amestecat in treburile naturii, sau daca am fifrcut-o cu mai multd cumprtare qi infelepciune. Este oare preatdrziu sd mai indreptdm cate ceva din greqelile fdcute in acestsens?

cred cd aceste probleme ar trebui s6 fie preocuparea celorce conduc lumea, in loc de a se ocupa de cum sd profite de pe ur-ma celor conduqi. in direclia salvdrii Terrei ar trebui sE se ?ndrepteinvestiliile marilor puteri qi nu in fabricarea de arme c6t mai uci-gdtoare. Dacd bdrbafii nu-Ei pot st[p6ni ftea rdzboinici, atunci s6cedeze conducerea lumii, mamelor. Ele vor qti s[ opreascd omeni-rea de la autodistrugere qi uciderea fiilor lor in rdzboaie criminale.Guvemanfii nu ar trebui votafi dup6 apartenenla lor la ideologiade dreapta sau de stdnga, ci dup[ ideile cele mai oportune tuturor.

Dar sd revenim la Darwin. Cred c[ asemdnarea dintreADN-ul maimulei cu al omului provine din lirptul c[ cere dou6specii au apdrut gi evoluat in aceeagi perioadir istoricir, beneficiinddeci de aceleaqi condilii de mediu general, iar difbren(ele dintreele au ap[rut datoritd condiliilor speciale alc krcurui in care au

18 t9

.rl),uul 1i cirrora ele trebuiau sd se adapt"re.in ce priveqte evolufia

;rr rrr sr'lccf ic naturalS, supravieluind acea specie care era mai bine;rrl;rptrrlir prin calitdli dobindite accidental, presupune o prea mare

lrr.,lrirhilitate ca evolulia de la materia moartd pdndla fiinla con;ti-orl:'r tlc sine, sd se fi produs in timpul scurt al celor 4,5 miliarde de

irrrr scurEi de la naqterea Terrei. Totul pare a se fi petrecut dupd un

l)rlrltrnnl preexistent, ca in cazul seminlelor care defin informafiilerlrrpir care se dezvolt[ plantele, fiecare conform speciei din care

pnrvinc sdmdnla. Se pare deci, cd aveau dreptate marii invdfaJi ai

AntichitAlii, care au atribuit qi originea speciilor de animale unorserrrirr[e care au stat la baza ADN. O dovadd cd fiecare specie de

;rrrirnal igi are propria sa origine qi nu provine dintr-o specie inferi-orrrir, cste faptul c[ inmulfirea lor nu are loc niciodatd intre speciitlilcrite, ci numai in cadrul aceleiaqi specii. O alt[ dovad[ este fap-trrl cir asem[narea dintre doi gemeni nu inseamnd cd unul a evoluattlirr cel[lalt, ci faptul cd amdndoi au primit acelea;i informalii intirnpul sarcinii, in vreme ce intre frafii n[scufi la distan{d in timp,tlilcrenlele sunt mai accentuate, iar asta pentru cd fiecare a primit intirnpul sarcinii informalii diferite. In fine, o ultimd dovadd este cd qi

',t't,i naitr[iesc in paralel atdt fiin1e monocelulare, c0t qi elefanfi.De unde sau cum au provenit acele seminfe primordiale?

in Antichitate, Anaximene credea c[ din aerul ce se dilata ziua Ei

sc condens eazd noaptea; Anaximandru credea cd din succesiunea

tlintre cdldura zilei ;i frigul nop{ii, iar Anaxagora credea cd ele

provin de la Spiritul Divin. Aristotel le numea homeomeri. Maiaproape de noi, Lelbnitz le numea monade. Filosofii dualiEti, inliunte cu Aristotel, spuneau cd ele au un substrat pasiv (materia) Ei

un principiu activ (forma) pe care, mai tdrziu. Kant le-a numit,,numen gi fenomen". Astdzi li se spune particule de materie qi,

respectiv, fenomene. Cdt despre vrald, unii spun cd a apdrut pe'l'erra dintr-o sup6 organicd creatd prin anumite conjuncturi teres-

tre, allii cred c[ ea a fost importatd prin comete din Cosmos, iarrnai nou se crede cd originea ei, ca qi a lumii intregi, este unBlack-hole (despre care vom vorbi mai tdrziu).

Page 12: Lumea vazuta altfel. Cheia decriptarii marilor enigme ... vazuta altfel. Cheia... · sele chimice se produc datoritd energiei chimice, sunetul se pro-pagd datoritd energiei sonore,

Din pdcate, astdzi, dup[ ce am descoperit mai toate benefi_ciile pe care ni le oferr natura, am devenit lacomi qi duEmani ainaturii. Acum, nu ne mai este suficient cd natura ne asigurd exis-tenla, ci vrem sd o exploatdm pentru ahuzuri in belqug qi a risipipe lux, pe modd Ei pe dorin\ade a fi invidiafi de semeni (dorinlaacelor care folosesc bogdlia pe post de surogat in locul calitdlilorumane). $i suntem atdt de nerecunoscdtori naturii, qi at6t de in-conqtienfi fald de viitorul copiilor noqtri, incat suntem gata sd se-cdtuim solul qi subsolul P[mdntului. Deja i-am perturbat c6tevadin sistemele dupd care natura funcfioneazd, iar acum tot noi nemirdm cd' natura parcd. a luat-o razna. intr-adevdr, ea nu mai res-pect[ ciclul celor patru anotimpuri; precipitaliile ba sunt preaabundente, ba lipsesc cu desdvdrqire; apar tornade care pun la pa-m6nt oraqe intregi; ne p0ndeEte incdlzirea globali qi topirea ghela-rilor de la poli, iar datoritd umfldrii oceaneror, axa tereitrd tinde sdse incline. Toate acestea ne fac s[ credem in venirea apocalipsei,ca o pedeapsd divin6, insr nimic din toate acestea nu s-ar fi intdm-plat dacd nu ne-am fi amestecat in treburile naturii, sau daca am fifrcut-o cu mai multd cumprtare qi infelepciune. Este oare preatdrziu sd mai indreptdm cate ceva din greqelile fdcute in acestsens?

cred cd aceste probleme ar trebui s6 fie preocuparea celorce conduc lumea, in loc de a se ocupa de cum sd profite de pe ur-ma celor conduqi. in direclia salvdrii Terrei ar trebui sE se ?ndrepteinvestiliile marilor puteri qi nu in fabricarea de arme c6t mai uci-gdtoare. Dacd bdrbafii nu-Ei pot st[p6ni ftea rdzboinici, atunci s6cedeze conducerea lumii, mamelor. Ele vor qti s[ opreascd omeni-rea de la autodistrugere qi uciderea fiilor lor in rdzboaie criminale.Guvemanfii nu ar trebui votafi dup6 apartenenla lor la ideologiade dreapta sau de stdnga, ci dup[ ideile cele mai oportune tuturor.

Dar sd revenim la Darwin. Cred c[ asemdnarea dintreADN-ul maimulei cu al omului provine din lirptul c[ cere dou6specii au apdrut gi evoluat in aceeagi perioadir istoricir, beneficiinddeci de aceleaqi condilii de mediu general, iar difbren(ele dintreele au ap[rut datoritd condiliilor speciale alc krcurui in care au

18 t9

.rl),uul 1i cirrora ele trebuiau sd se adapt"re.in ce priveqte evolufia

;rr rrr sr'lccf ic naturalS, supravieluind acea specie care era mai bine;rrl;rptrrlir prin calitdli dobindite accidental, presupune o prea mare

lrr.,lrirhilitate ca evolulia de la materia moartd pdndla fiinla con;ti-orl:'r tlc sine, sd se fi produs in timpul scurt al celor 4,5 miliarde de

irrrr scurEi de la naqterea Terrei. Totul pare a se fi petrecut dupd un

l)rlrltrnnl preexistent, ca in cazul seminlelor care defin informafiilerlrrpir care se dezvolt[ plantele, fiecare conform speciei din care

pnrvinc sdmdnla. Se pare deci, cd aveau dreptate marii invdfaJi ai

AntichitAlii, care au atribuit qi originea speciilor de animale unorserrrirr[e care au stat la baza ADN. O dovadd cd fiecare specie de

;rrrirnal igi are propria sa origine qi nu provine dintr-o specie inferi-orrrir, cste faptul c[ inmulfirea lor nu are loc niciodatd intre speciitlilcrite, ci numai in cadrul aceleiaqi specii. O alt[ dovad[ este fap-trrl cir asem[narea dintre doi gemeni nu inseamnd cd unul a evoluattlirr cel[lalt, ci faptul cd amdndoi au primit acelea;i informalii intirnpul sarcinii, in vreme ce intre frafii n[scufi la distan{d in timp,tlilcrenlele sunt mai accentuate, iar asta pentru cd fiecare a primit intirnpul sarcinii informalii diferite. In fine, o ultimd dovadd este cd qi

',t't,i naitr[iesc in paralel atdt fiin1e monocelulare, c0t qi elefanfi.De unde sau cum au provenit acele seminfe primordiale?

in Antichitate, Anaximene credea c[ din aerul ce se dilata ziua Ei

sc condens eazd noaptea; Anaximandru credea cd din succesiunea

tlintre cdldura zilei ;i frigul nop{ii, iar Anaxagora credea cd ele

provin de la Spiritul Divin. Aristotel le numea homeomeri. Maiaproape de noi, Lelbnitz le numea monade. Filosofii dualiEti, inliunte cu Aristotel, spuneau cd ele au un substrat pasiv (materia) Ei

un principiu activ (forma) pe care, mai tdrziu. Kant le-a numit,,numen gi fenomen". Astdzi li se spune particule de materie qi,

respectiv, fenomene. Cdt despre vrald, unii spun cd a apdrut pe'l'erra dintr-o sup6 organicd creatd prin anumite conjuncturi teres-

tre, allii cred c[ ea a fost importatd prin comete din Cosmos, iarrnai nou se crede cd originea ei, ca qi a lumii intregi, este unBlack-hole (despre care vom vorbi mai tdrziu).


Recommended