+ All Categories
Home > Documents > Lumea Monahilor-nov 2013

Lumea Monahilor-nov 2013

Date post: 28-Nov-2015
Category:
Upload: robydown
View: 145 times
Download: 23 times
Share this document with a friend
Description:
Lumea Monahilor-nov 2013Iov din Maramures-Rabdarea si patimile unui sfant recentIcoana facatoare de minuni a Maicii Domnului -Portarita
32
fl i'.l I i;,ir ilii SIIPA Dt';UORCO\.I iNcilElAI'r |ilffiilililililtililfiilflilI h*-,-&d,,'*' q iqi recomandd: RETETE pentr PostulNaSte rrr T-\I" L)olnnulul in aceastir carte dc rctete nu I'efi grisi bere firir irlcool, nici sr-ritele clc post cu E-uri, r-ricicirnati vegetrrli cu aditivi. Vorn folosi doar ingrcrlicn- telebunc, sinitoasc, carenu irrcclr- cii sa plczileasci,,mintea si papil:r" ,rmuJui rnodcrn, rt.lr:l\ it ].t tttirr,.r . re. Noi dozrr incercitm si pistrrirn rnintea ;i tmpul ornuhri pc tirlprrl |n'tu111i in >taretlt' plir1, iti, , rt aceasta ri:nduiali rnrrlt prcrt co- mentati ;i prea Putin triitll asa cum sc cr.rvine: cu fcricire, blindcte si inima senir-ra. DilIilIil #-' W & ',''i:!l'l't'l i:l 3?ti't#
Transcript
Page 1: Lumea Monahilor-nov 2013

fl i'.l I i ; , i r i l i i

SIIPA Dt';UORCO\.I

iNcilElAI'r

|ilffiilililililtililfiilflilI

h*-,-&d,,'*' q

iqi recomandd:RETETE pentrPostul NaSte rr rT - \ I "

L)olnnululin aceastir carte dc rctete nu I'efi grisi

bere firir irlcool, nici sr-ritele clc postcu E-uri, r-rici cirnati vegetrrli cuaditivi. Vorn folosi doar ingrcrlicn-tele bunc, sinitoasc, care nu irrcclr-

cii sa plczileasci ,,mintea si papil:r", rmuJu i rnodcrn , r t . l r : l \ i t ] . t t t t i r r , . r .

re. Noi dozrr incercitm si pistrrirnrnintea ;i tmpul ornuhri pc tirlprrl

|n ' tu111 i in > ta re t l t ' p l i r1 , i t i , , r t

aceasta ri:nduiali rnrrlt prcrt co-mentati ;i prea Putin triitll asa

cum sc cr.rvine: cu fcricire, blindcte

si inima senir-ra.

DilIilIil#-' W

&

' , ' ' i : ! l ' l ' t ' l i : l

3?ti't#

Page 2: Lumea Monahilor-nov 2013

Anomorio Pop, Rugd

I

\&. inviyim gi pe voi si participa$ la rearizarea acestei rubrici,rimiland pe adresa redacliei cele mai gri.itoare imagini intalnite.

t12

c

l r f

P- ' . r :

' . ' l l , l , i , - i r ' . i

i l - i r r . l : i l i j l l . i , : . 1

1 . , , l ' | r , l r - ' , r

i r : r l r l , - l ) , ' ' , , - l l l i

: t f . i , ' , 1 , , . 1

Page 3: Lumea Monahilor-nov 2013

Manah i i m i l an i r r l r r i ?

32

in atest numirsunt prezenti:

Protos.Veniamin Baican

Izabela Aivincesei

Vincenliu Dascilu

George Crasnean. r r . . l r

Llpnan v olclla

Pirintele. i !

vasrle uavrl la

t'...9^rrl.,

M,e.6ladP Wa mn&2ler, ci

d*a.Sxau na6lp4e

Si, dexBw aa.hd,LLia,p'.

9as.t'r,ol,rut, eate'a i

al,i*nentad,, c)tm lp,(,,purynl'u,aL''lEii"Bnrudo a. nptt'ud,ln,sd.,q,mldm.,t'ttci,dBraicn uin,ta,

upr,rru.lui, c.e, va,rdln*.@'"U,t",cn4& a,'i:nc.e.p,r,t t, a,ruti, pe BannA.U,ctt, natena odatd,c^u, pAteno odatAct*^?n'tu'tywa,

B,invdtdm pe oomeni cele bune, ii servim

cu m6ncore, cu odihnd ;i cu inv6!6turo

dumnezeioscd"

lcoana fdcdfoare de minuni / ( )Sfdnto icoond fdcdtoore de minuni Port6rilo

Slugo lui Dumnezeu

32Vioto ;i minunile Sfdntului lov din Moromures

(r 902-r 985)t r' l )Biserico si Sfotul - -

I50 de oni de lo promulgoreo

Legii seculorizdrii overilor m6ndstiresfi

Mctnarhul monah 47Alexondru Ldpusneonu

l l lazhalarc 52Despre oro de religie lo stol ;i ,,privol"

o /LOAoof tegmo luni i

27VlddicoAnosfosie Crimcq

Manah i c i manah i i da saca l 2O

*wwivnreetrediniei . rc nr

Page 4: Lumea Monahilor-nov 2013

I? rnt"ntatn ea dp, sr4/eb

{: ir::sr$e €ln-sheorr, a eceuf i: frunzri-n co/ec fu..

:x"i, .r].{,:r ':l:-+$.L**:

'r 'a i;-rvitirn si pe voi si participrati la realizarea acestei rubrici,:r1rrr:r,iirr,.l pc a-drcs;a. rerla.ctiei eetrc nl,li graitoare imagir:i intAlnite.

Page 5: Lumea Monahilor-nov 2013

ir

8 / LUI\'IF)A N4ONAHIt.C)ll / n r.77, 2O13 www.lumeocredinlei,com www.lumeqcredinlei.com nr. 77, 201 3 / LUMEA MONAHILOR/ e

M6ndslireo Rordu

MAntuitorul pe Pimint cu SfintiiApostoli si, mergind aga, inti lneg'teun ogor mare, mare, cu griu. Si ce-av5.zut in griu? Multi neghinl. ,,Doam-ne, poruncegte si smulgem neghina, sirimAie griul curat, ca si creasci griulbine!" El zice: ,,N-ati judecat bine voi.Lisim si creasci toate laolalti si la se-ceris vom spune la seceritori sa aduneneghina si s-o arunce in foc si grAulsi-l duci in hambare." Deci. mamicu-gi, Mintuitorul vrea si. ne mAntuiascipe togi, pentru togi S-a rS.stignit si petogi ii cheami gi le spune aga: ,,VenitiIa Mine, toli cei ostenigi gi insircinaEide oicate si Eu am si vl dau viata ves-nic'i." $i J..r.rr, care rispunde 6 chi-marea Mintu i toru lu i , se mintu iegte,care nu, ri.mAne cum il duce minteasi cugetul.

Reporter: Pirinte Veniamin, dar pogisi te ocuoi de mintuire orintre altele?

Pr. Veniamin: in lume?Reporter: Da.Pr. Veniamin: Mi.micuqi, cu treaba

asta este aga: gre;im mult, intr-un felsi-ntr-altul. Dar spune asa, ca a gregieste omeneste, a ierta este dumnezeieste,a continua un oicat este diavoleste. In-geri nu ,urrr.- '." si nu gregim, dar nicidemoni nu suntem ca si nu ne pociim.

Vedeti dumneavoastri, te duci la uniaz de pegte - gi pegtele acela minnncimulte rAme, multe insecte, dar cind ilscogi pegtele din api, carnea lui e totdulce, nu are gust de insecte. A9a 9i noi,unde suntem, la locul de munci, si nuuitim a ne face datoria de creqtin, de ce-titean al acestei tiri - si nu uitim demlntuirea ,uflet.io. noastre: si. ne du-

A" . Y tY- - t l 4,, 'Jtu/a/trlrrn/ p omv?,ot/w cn@ (J,t/t/w,tL s.en u'inu c,u/ rnA,(Lzfllno, c/,{/ odilwffi

€L C,t t/ Alwdrg,fu,{r?n,Interviu cu pdrintele protosinghel Veniomin Boicon,

storeful Mdndstir i i Rqrdulsobelo Aivincesei

Pr. Veniamin: Eu am mai flcut soo-vedanii d-astea. \4egi gi dumneavoasirS.?

Reporter: Nu stiu..Pr. Veniamin: Bine, mii, miicuti,

ce sI mai zic eu? Despre dumneavoastri,sau despre mine? Sau despre mXnSstire?

Reporter: Spuneli-mi citi ani aveti.Pr. Veniamin: Optzeci si unu. Aga.Reporter: Cum a9i ajuns la MAnis-

tirea Rarlu?Pr. Veniamin: Mamicuti, cum si

zicem noi?... CAnd eram copil mic, dezece, doisprezece, cincisprezece ani,mergeam cu oile, cu vacile... $i in loc simd joc cu baiegii, cu mingea, cu rurca,stiteam si pizeam vitele si plingeam.De ce plAngeam? Rispuns si intrebare:mi gindeam si mi duc Ia o mAni.stire,si" mi. fac cilugir. $i cind m-am fhcutmare, de nouisprezece ani, m-am dus laParintele Arsenie Boca, la Prislop. Amstat acolo o siptimAni, pdrintele era slu-jitor acolo, spovedea, impLrti.sea si pre-dica la oameni despre credinta, despresanatate, despre pace, despre mintuireasufletelor oamenilor... Ci^ gradinarul cesi spuie? Ce are 9i el, ceali, usturoi...Nu? A;a... Si zic: ,,Preacuvioase, vreau simi. duc la ministire, si mi fac ciluglr.",,Mii", zice, ,,si" nu rimAi aici in A-rde-

al la noi, si te duci la Pirintele Cleopa,acolo Ia Moldova, la voi, si te faci ci-lu-gir acolo." $i m-am dus acolo.

Pirintele Cleopa, cind m-am duseu mi-a spus de la-inceput: ,,Bine-ai ve-nit, frate! Vrei si te faci cilugi.r?" ,,Da!",,Mii", zice, ,,du-te si-gi dea chilie eco-nomul, si te incadrezi in programulnostru." Era inci,ltat cu nigte opinci giinviga oamenii cele dumnezeiegti. Si amstat doi ani acolo, 9i dupi aceea a venitordin sd plecam Ia armati. Si m-am dusr - tla armatd, am stat trei ani la armati sidupi aceea, dupi ce-am mers Ia citinie,am venit inapoi la armata lui Hristos. $isunt ci.lugir de patruzeci si sapte de ani,

9i la mAnistire asta de la optsprezece ani.Aici suntem douS.zeci de cilugiri

gi slujim SfAnta Liturghie in fiecare-zi,invitim pe oameni cele bune, ii servimcu mincare, cu odihni qi cu invititu-ra dumnezeiasci. $i ne rugi"m 9i noi laDumnezeu si fie Jinitar.ip".. gi inge-Iegere in lumea asta, ca togi si se mXn-tuiasci si si tri.iasci in Iiniste si bucuriecrestineascS. gi dumnezei"rJl.

'

Reporter: Pirinte, era altfel lumea,aga-i, cAnd eragi tanir, fagi de ce e acum?

Pr. Veniamin: Mimicugi, ce sizicem noi in privinga asta... Mergea

Page 6: Lumea Monahilor-nov 2013

cem la sfAnta biserici, si stam pina sedi sfanta anafuri, sa asculrim predicapi.rintelui, sa ne spovedim, sa ne impar-tigim gi si avem nidejde in mi.ntuire!Vino si-asculta,-frott, un glas dulce ;ifru-mos, / Ce te-ndeamna sa iei parte la luptapentru Hristos. / Vino, fati, fira tuama,uino, nu te rugina, / Cdci lisus mereu techeama - uino si nu-ntdrzia! / Destul aitrait in lume irist, pribeag ;i rdtdcit, /Fdra pace, fara bine, si mereu nefericit. /Domnul c/tiar acum

'uoiesre sa-i'descbizi

inima ta, / Ca din Cer sa t5i reuerse pAcea

/ iubirea Sa. / Si-apoi, cu aceA iubire;icu Duhul Sau ce[ Sfant / Sa te soie-n aLui ceata luotatoari oe P,imdnt! / Si uei frdr-aru.-riinte un f;u btnnd ;i tini;titi /Un copil ndscut din-iertfa lui iisus ,il dt-tignit. Aminl Ai inteles, mimicuti, ceva?

cei curagi cu inima, ca aceia vor vedea lreDumnezeu". Daca ai inima curata vezisi pe Dumnezeu, vezi si toate celelake,te bucuri si de cele materiale, si de celesufletegti 9i aga mai departe.

- ' '- -- -

Reporter: Mai cauti oamenii Biseri-ca, il mai cauti pe Dumnezeu?

Pr. Veniamin: O cauti, o cauti. Paispune acolo, mlmicugi: ,,Nidejdea meaeste ttal, sciparea mea este Fiul, Aco-perimintul meu este Duhul Sfi.nt, tei-mea Sfint5., mS.rire Jie!" Acuma, mlicu-ga, oriunde egti, si sfintesti locul.

Cind S-a dus MAntuitorul la o fami-lie care avea pe Marta si pe Maria - gtigiparabola, nu?

Reporter: Da.Pr. Veniamin: A;a, mimicuti. Cind

a aiuns Mintuitorul acolo, in aceastifamilie, Marta a inceput si aduci bunl-ti.ti, sa plece Dumnezeu mulgumit. Ma-ria - ce fbcea? Maria a inqenunchiat infata MAntuitorului si ascufta invi.tituriledumnezeiesti si Maita a inceput ie

"drr-ci. si ea, si puie pe masi, si plece musafi-rul multumit - adici Dumnezeu. $i ce-Ispune Marta MAntuitorului:,,Doamne,spune-i Mariei si vini si-mi ajute si ea,si aducl cele necesare aici!" Si ii souneMAntuitorul: ,,Marto, Marto, te grilegti

9i spre mult te silegti; iara Maria parreacea buni si-a ales, care nu se va lua dela dAnsa."

Deci qi dumneavoastri, gi noi toti- unde ,tint.-, mimici, tot'deauna, siridicim moralul la toti! Nu vedeti dum-neavoastri. - ce fac'albinele? hlearelciteva luni, sau chiar patruzeci de zi'iegi, dupi aceea, dacl muncesc mult, seepuizeazi,, mor. $i ce aduni ele, mimi-ca, acolo? Mierea aceea dulce, cu care neindulcim noi.

O poveste spune cI erau odati doistupari, gi unul avea productie multi de

Reporter: Spunegi-mi, rnai avemmodele de creqtini? Fie pentru monahi,f ie oentru cei din lume?'

Pr. Veniamin: Toti sunt sfinti. Toatilumea e sfinti! Si nu ?aci deosebire! Nu-mai ci MAntuitorul spune asa: ,,Cine nustrAnge cu noi e impotriva noastri'.

Dumneavoastri, acuma, trebuie siva inmulgigi talantul, si vi exercitagiprofesia - 9i prin asta si lucrati la bunaintelegere, la pace, la linigte si sl ridicagimoralul tuturor celor care vor si" se mAn-tuiasci.. ingelegegi?

Si, mi"mici., inci ceva: omul sfintestelocul oriunde ar fi. Si intotdeauna sa neglndim la Thtal Noitru:,,Precum in cer,aga ;i pre pimXnt." Oare, in pamAnrulvietii mele este cum e-n cer? Si cum spu-ne acolo, in cele noui Fericiri: ,,Ferilciti

l O l I L I \ ' I F . A l \ ' 1 ( ) N r \ l l l l t \ l \ / n r . 7 7 , 2 0 1 3 w w w . l u m e s c r e d i n l e i . c o m www. lu meqcredinlei .com nr . 77 , 2O1 3 / I t \11r , \ \1 ( ) \ , \ i l i t .O l t / | |

Page 7: Lumea Monahilor-nov 2013

miere, ;i altul mai pugini. $i ce-i spuneista cu miere mult5.: ,,Mii, daca vrei saai miere multi in stupina ta, cAnd te-oiduce la biserici si faii asa: cind te im-pirt{egti, si consumi Sfhntul Singe giSfhntul Tiup si-L tii in guri gi si-L duciacasi, si-l pui pe o hArtie curati gi sI-Lduci in stupini. - si ai si vezi matale cA.t5.miere o si ai." Si asa a fbcut. Si se duce

! v r t ^dupa gase luni in s tupina. . . $ i c ind seduce acolo, gisegte o mici misugi, pa-tru perefi, o cupoli si o cruce deasupra.Albinele o fbcuseri ca si cinsteasci tru-pul lui Hristos. $i dupi aceea a inceputsi aibi gi el multi miere, pentru ci L-aavut pe Dumnezeu in stupini.

lJn om, mimici, nu credea ci in po-t i r e chiar sAngele Domnulu i : , ,Par in ie lene di. vin si pAine." Acuma, vine vremeasa se duca qi el si se impirtageascS.. Darcind a ajuns sa-i dea 9i iui, nL a mai vi-zut pAine si vin, ci carne si singel Pentruca el era necredincios, ci nu e trupul sisAngele lui Hristos i-a flcut Dumnezeuaceasti minune, ca si creadi cu adeviratci este trupul 9i singele lui Hristos careaduce mintuirea. Ai inteles, mimici?

Reporter: Dar tinerii, pirinte, tine-rii din ziua de azi, cu ei ce facem?

Pr. Veniamin: Multi chemati. Dutinialegi. Bunul Dumnezel sti risiig'nir peCruce - si acum sti cu miinile intin-se, gi ii cheami pe toli la El: ,,Veniti laMine togi cei ostenigi si insarcinati de

- : i ^ - . tpacate..." Pii daca nu vor si asculte? Nute obligi Dumnezeu: vino incoace! Vinoincoace, Ioanel IEi di pace. $i daci vine,se mintuiegte; dacl nu, se osdndegte.Asta e, mimici.

Se spune ci, odati, un cilugir in-tr-o manistire aprindea candele, flceacurigenie pe-"coio, mitura. Stiti ci lanoi e ca Ia armati, ci.nd trage .iopotulmerge toati lumea la masi.. Si el a rimas

in biserici, mai curi.ta ceara pe-acolo, sis-a dus mai tirziu la masa. Se duce labucitar: ,,Pirinte bucitar, di-mi si miemAncare!" ,,Pii", zice, ,,de ce n-ai'venitIa timp?" ,,Pli, am fost acolo cu treabamea, cu ascultarea mea..." ,,N-am deunde si-gi daul Ei, cind o si mai fie altimasi!" Acuma, se duce Ia Maica Dom-nului, unde a ficut el curS.tenie, a mitu-rat, a sters ceara: ,,Din cauzaTa am ri.-mas eu flimAndl" A insultat-o pe MaicaDomnului, gtigi? $i Maica Domnului afbcut o minune: el a cizut jos la pimi.nt,intr-o agonie de nesimtire, asa, si l-a pe-deosit Maica Domnului ci a insultat-o.L-i flcut sinitos pAni la urmi, dar a

l 2 l I t \11 . / \ \ l ' ) \ . ' \ f l l l r - t l t / n r .77 , 2Ol3 www.lumeqcredinlei .<om www.lumeqcredi nlei .<om nr .77 ,2013 / l . t lN l l r . \ \ . ' 1 ( )N. \ f l l l . ( )R / l3

Page 8: Lumea Monahilor-nov 2013

Rordu, cqledrclq nqturii

Pr. Veniamin: Fiti sfinti. orecum EuSfint sunt. Vorbqte i.r g.neiJ, bu-n.r.rr.

Reporter: Da, da"r cum ii vorbesteinimii unui tAnir care s-a niscut intr-ofamilie atee?

Pr. Veniamin: Pii trebuie flcuti pli-nea in aqa fel incit sa creasci bine ;1 sinu ne ddari stomacul.

Reporter: Acum, daci a1i privi inurmi, ce agi regreta?

Pr. Veniamin: Mimicugi, gtigi ceresret? Thebuia si lucrez mai multp."trtru suflet; am lucrat, dar nu mult.Spune MAntuitorul: Nu gre/yi uoi,cdt pot Eu ierta. Aga de bun e Dum-nezeu. Ce nu putem noi completa,completeazi Dumnezeu - Qi multepicaie le iarti Dumnezeu dii oficiu,ingelegegi? M5.micut5., vr€fi se inche-iem aici, da?

linia intii si omoari inamicul! $tii cum azis pS"rintele Arsenie Papacioc, Dumne-zeu si-l odihneascS.! S-a dus un tAnir lael: ,,Preacuvioase Pi.rinte, de ce a mai li-sat Dumnezeu pe diavolul si. ne ispiteas-ci intr-un fel si-ntr-altul, cu fumalul, cuiniuratul, cu..'." ,,MIi, fir5. dracu' nu temAntuiegtil" El !e provoacS., dar si nu-lasculgi! Si zici: ,,Inapoia mea, satani, eusunt cu Dumnezeu si cu Miicuta Dom-nuluil" Ai inleles, mimicugi?

Reporter: Da, dar eu v5" intrebamdaci mai avem noi oilde de felul Pate-ricului.

Pr. Veniamin: Mimiculi, cum si zi-cem noi... V-am dat pilda aceea cu liniaintAi qi cu cei din ttrmi. Sig,t. ci da. $tiueu ce',rreti si ziceti du-.r?"rro".tri,'darmi"micuti., unde egti, si sfinge;ti locul.De exemplu, dumneavoastri mergegiduminica la b iser ic i g i Minru i toru le acolo, de Fagi , permanent - e ; i a ic i !,,Unde se aduni doi sau trei in numeleMeu, acolo sunt gi Eu cu ei." Dumnezeue acuma in miilocul nostru. Si in biseri-

i lca. c ind te duci s i s ta i p ina la urma. pr i -meqti darul SfAntului Duh in PersoanaMAntuitorului Hristos si te mintuiesti.Noi cu totii suntem permanent in lupti.Ne luptim - cu trupul, lumea si celelalte-, dar trebuie si biruim pe Veliar ca sine mintuim sufletele noastre.

Reporter: Scriegi poezii, nu?Pr. Veniamin: Mai scriu; qtiam vreo

suti. Nu Ie scriu; le-am inv5"gat.Reporter: Le-agi publicat?Pr. Veniamin: Mai publicim, mai

publ icam, da. . . dar unele mai ingeapa.Te dor oleaci.

Mimicuti. scooul nostru este mAn-tuirea. Si iumneavoastri si noi totiI v i

' - - t

' .

lucram pentru a ca9i lga lmparaua lu lDumnezeu. Si, mAntuind, te mAntu-iqti. Adici, ' dumneavoastri pentru

aceasti oboseali cipitati vreo doi bani,dar in acelasi t imp L..i i ,r., apostolat -

da! $.tigi de asta?,Asta este o,propaganderel lg loasar lnmul l l [ l ta lantu l .

%o't cp,eu/ co lat),/nd,{ni.cd,, o s,[2/to 3h^* lrrL

6"n r"."*, . Reporter:.Dar cel care sti in chilialul sl se foaga!

Pr. Veniamin: Imi aduc aminte ciera un pi.rinte la Sihistria Neamgului,avea 96 de ani gi nu mai putea si iasiaFar i , sa ta ie lemne. . . S i c i tea mul t laPsaltire. Ce inseamni Psaltirea, mimi-ci? Facerea lumii ;i sfArqitul ei; da, astainseamni Psaltirea. Si

'cine citesie Ia

Psaltire, e de mare folos. C{lugiiul dela Neamt se ruga, se ruga. Intr-o zi, avenir Mdntuiroiui gi i-a' iuat sufletul gil-au gisit cu capul pe Psaltire.

Un parinte sipa in gridini - era calu-gir - si vine ucenicul: ,,Ce faci, parinte,Icolo?t' ,,Ce si fac, f iule, muncesc pe celce ma munceste." Calu l daci nu- l bui IacaruEi, zvkrle'caruta, da din picioare...Aga ci nu numai -atunci cAnd te rogi efugacrune - sa rtr fle vlata o ru8aclune -,ci tot ceea ce faci, mimic5., e spre Slavalu i Dumnezeu.

Reporter: Cum vine asta?Pr. Veniamin: Pii, dumneavoastri

acum ati adunat aici o serie de invitl-turi ale'MAntuitorului si le imoirtiJit ila algii. ,,Mi.i", zice, ,,uii.e, rprrtr. Dnirr-nezeu si fac fapte bune, si mi spove-desc, si mi imp5.rtigesc, si merg labiserici. Ia si fac ;i eu aga cum spuneaparatul ista." Nu?'

Reporter: Da, dar tinerii din ziuade azi nu prea mai asculti aga, in modul5"sta simolu. Cum le vorbeste Dumnezeuin ziua de astizi?

1 4 / I ( \ 4 1 : . \ \ l ( ) N \ l l l l ( \ R / n r . 7 7 , 2 0 1 3 www.lvmeqcredinfei,com nr.77, 2Q13 / l.UN'{l ' .A i\ ' lONAHll"C)l{ / l5

Page 9: Lumea Monahilor-nov 2013

monqh fr inqrh $igmon, Istorio olhonild, lom lviru, pag.65-77

text inedit of lot in bibl ioteco Schitului Prodromu

Teophi l , impdrotul bizont in luptdtor de icoone, o poruncit ostogi lor sdico s6 cerce pr in toote cetdt i le si orosele si de se vor of lo or ice fel iu deicoone otunci ei s6 oibd tot dreptul o le orde. Drept oceeo, intr-uno dincetdt i le Niceei s-o of lot o oorecore vdduvd bogotd de fopte bune, cu

f iul ei unul ndscut core, pentru cd oveq multd drogoste cdtre Dumnezeu,pe l6ngd celelolte overi moi qy,eo ?i a bite{cu$ numoi o ei, Tntru core

pdstro, pe l6ngd celelol te icoone gi pe o {oici i de Dumnezeu Ndscdtooreinointeo cdreio isi revdrso in toot6 vremeo cele moi fierbinti rugdciuni.

espre o asemenea evlavioasi fe-meie aflAnd tiranii aceia, au qi po-

nu cum ar ft fosr pe apa, ci stind dreprinal tata. Pr iv ind muierea cu f iu l e i asa ominune a ramas olini de incredintaie sibucurie cici a bineplacut. Maicii bom-nului faota ei.

Dupi aceasta, intorcindu.se ci.treunicul ei fiu, i-a zis: ,,Tu, Fiul meu iubit,apuca mai cur ind spre Elada ; i a jutoru lPreasfinrei Maici va fi cu rine iar eu, caparte femeiasci nu po^r iegi nicaieri ci cudragoste mivoi-jertfi- pe-ntru Acela ceS-a pir-o-nir pentru a noastri mantuire".Si sarutindu-l cu imbrit isare de muma,-"

"..r.r.r. unul de citre'altul; tdqirul

apucind spre Salonic - de unde a veni tdrept in Sf in tu l Munre, la monast i reaIvirului si unde, cilugirindu-se, dupipugini vreme s-a mutat la Domnul.

Toate acestea s-au. lucqat dupa icono-mia lu i Dumnezeu. ca sa f ie iunoscut iivirenilor intAmplarea sfintei icoane gi

runcit ci daci ea nu va ari.ta acea icoa-ni atunci si o riscumpere cu bani, cacialtfeliu - dupi cum au ei porunci - cupeofpse o vor omorl.

lngelepqi ra de Dumnezeu, s i rmanaIe-a fhgaduit pentru a doua zi ci le vada destu i bani . AstFel . e l iberdndu-se.a alergat impreuni cu iubitul ei fiu lasllma bisericuta si, ridicinduli mAinilegi ochii cirre cer, cu lacrimi fierbinti s-aurugat pentru grabnic ajutor. $i, apucAndicqana pe care o iubea atAt de mult, aucerut de la sripAna a toati lumea si-i iz-baveasca. de urg ia cumpl i tu lu i imparat ,lar acea tcoana - pe care o aousesera lamare - sa fie pazita de batjocura. Acestearost indu- le d in adAnsul- immi i , au s lobo-

?!t:o- p.e rnare, iar icoana sprijiniti fiindde pgv5.zuta mXni cilitorea citre apus

t 6 | t \ l l . \ \ l ( ) \ . \ I l l l . ( ) l { / n r . 7 7 , 2 O 1 3 www.lumeocredinlei .com nr . 77 , 2O1 3 / t . t i I IEA N{ ( )N ' \ l l l L ( )1 { / l z

Page 10: Lumea Monahilor-nov 2013

sa ne intrebim: ,,Cum s-a Pazit Pe sine,in mare, atAta vreme?". Dar cine poatedescoperi tainele Celui ce stie toate cele

"..""i. si face lucrurile cele mai infrico-

$ate ca un puternic?Tiaditi i le ne incredinteaza astfel: ca

odinioara, graind intre siire oarecari pi-rinri ivirenidespre mintuirea sufletuiui,{hra de veste au zirit un srilp de vlpaiece se ridica din mare qi cu virful adn-gea ceriull Atunci ei, sculindu-se plinide spaima au inceput a z ice , ,Doamnemiluleste" si Ia cari minune au chematpr. ,oii monahii de au vizut un astfelde luciu spaimantator. Pe l ingi monahiiivireni s-au adunat si cei de la monasti-rile invecinate: adeci de la V4toped, dela Esfigmenu 9i algi mulf care au vizutsfhnta lcoani a Maicii lui Dumnezeu ;ipe care se sarguiau a o aPuca - dar ea sedepirta de Ia dAnsii.'Atunci

egumenul, po-runcind s-auadunat ro; i ! i r ing i i in 's fantu l loca; ; iclzA.nd, cu lacrimi s-au rugat ca si se in-vredniceasci a avea o.4g,a,qhn!i icoana Iavreunul din locagurile unde va binevoi a

tirnAnea. $i Dumnezeu, ascultindu-ledorinta, iati anume vrednica de ascultatistorie: in timpul acesta - cind togi se ru-gau Preasfintei de Dumnezeu NiscitoareI .m o".e."re monah Gavriil al acesteimonastiri - din tineieiil. t"1., mare ne-voitor spre a bineplacea lui Dumnezeu.ce cu tot dinadinsul se ostenea in post,cu rugiciuni neincetate si in vieguirea ceamai aspr5. - tocmai aliPise pufin-si, indulcele Iui somn (scrie Varnava Esligme-nitul, la 1856) a vizut pe Preasfrnta deDumnezeu Maici, inconjurati de strilu-cire ;i mirire, negrliti zicAndu-i: ,,-Ir4e-rgide vesteste De egumenul vostru ca voiesc- dupl -,rita lo"r dragoste - si le fie datispre ajuror qi acoperamdnt aceasti icoanaa mea". Si indati descoperind staregului

vedenia, acesta a adunat sobor mare deparingi care. ie;ind cu smerenia cea cu-veniti unei astfel de ceremonii, s-au co-borAt la mare avind togi flclii ;i cidelni-te. Si tlmiind cu buni mireasmi, s-auindieptat citre locul in dreptul ciruia

"gt.pt" icoana Preasfintei de Dumne-

zeu Niscatoare - catre care gi-au plecatgenunchi i lor . S i a b inevoi t a tunci a seipropia de mal qi iegind cel bineplacut ale i cuvios monah Gavr i i l . mai sus pome-nit, o a primit-o cu cuviincioasi indri.z-nire Ia anul, de la Hristos, 830, martie31 - dupi Ioan Comnenos - (duPi rugi- la 831, iar dupi greci,829).

Atunci togi,- simgindu-se impingi desufleteasci incurajare, s-au inchinat ei perAnd chiar in locul acela de la margineamirii. $i in locul unde a stat sfhnta icoa-n5. a izvorit aghiazml, (astizi este para-clis in cinstea-Maicii Domnului inilgatacolo qi serbeazi marti, a treia zi dupiPaqti, lceasti minunei. $i pornind spremonastire, cu cinstea cuvenitl au asezaticoana in oartea cea mai dinliuntru a al-tarului gi iu ftcut priveghere pina a douazi cind's-a sivirgit ; i S?nta^Liturghie -

dupa care, luindu-gi binecuvAnrare. s-audui f iecare Ia locurile lor.

Iar cAnd, pe Ia miezul nopgii ' eclesiar-hul a venit iniuntru qi a vizut ci l ipsegtesfhnta icoani din locul in care o asezase,s-a spaimintat tare si a ciurat-o in totlocuf. Si neaflAndu-o, au fost cupringitoli de'mare mirare ;i iegind ei inafaiazidurilor aq- vi.zq-t1g

'stAnl intru inilgi-

me, la poarta cea mare, t inuta de neva-zuta mlna. Si iarlsi luindu-o. au dus-ointr-acelaqi loc - de unde, asemenea, aurmat a iepi de mai multe ori, incit numai rlmisese credinti plini de nidejdein cuviogii parinti, ci spaimi gi intristare.

Atunci PreasfArrta s:a..aritat ca mai-nainte, aceluiasi sihastru gi i-a zis: ,,I .i-

t 8 / I f r \ 1 1 . . \ \ 1 ( ) N . ' \ l l l l ( ) I \ / n r . 7 7 , 2 0 1 3 wwwlumeocredi nlei .com ryww.lumeocredi nlei .com nr .77 ,2O13 / i ,L l i \ l l iA Nf ( )NAi l l l . ( ) l t / le

Page 11: Lumea Monahilor-nov 2013

20 / l -u\ lEA M() j \ -Al l l l .oR/ nr .77,2013 www.lumeqGledinlei .com nt .77 ,2013 / I t r \4 t . { \4 ( ) \ \ l - l l l . ( ) l t / 2 l

Page 12: Lumea Monahilor-nov 2013

te. La anul 1648, octombrie 13 - scrieBaraschi - impararea in Moscova Rusie i ,A lexei Mihai lov ic i , iar parr iarh era los i f .S i , dupa dor inta lor , au fhcur o icoanaintocmai cu ,,Portarira" si o au diruit-oimparatu lu i t r imigandu- i -o pr in par inqi id in monast i rea Iv i ru lu i : Pahomie ec les i -arhul, Damaschin ierodiaconul si Ignatiechelarul. Si a fost primita icoana cu marecinste, la marginea orasului, si norodmult a fost de Lta. Si au asezat-o in bi-serica ,,Sflntul Nicolle" cari, mai apoi, alost daru i ta ca meroc monasr i re i lv i ru lu i- dupi cum scrie ;i Cantemiq domnulMoldaviei.

A " oarecare t imp (s-a in tamplat la

J anul 1306) au n ival i t neamur i lepersegti asupra'l-arigradului (Constanti-nopol) - pre uscar si pre mare - mulli-me nenum5.rati.. Iar admiralul lor, aflAndca in Athos sunt multe monasriri, a luarcu el cinci coribii de razboi si, venindla Sf tantu l Munre au ancorar la arsanauaIvirului 9i indati au sirit pe uscar incon-jurAnd monastirea ca nigte hiare silbati-ce, gata spre uc idere. Iar monahi i , vazandmul t imea cea neregulara a naval i ror i lor s iurg ia lor neinf ranata, au inrrar in s fanrabiserici si, luind sfintele vase si preacin-stita icoani a Fecioarei, le-au ascuns inturnul in care aveau veqm6.nti.ria si incare s-au ascuns; i e i . lar naval i tor i i , nea-vAnd impotrivi luptitori, au f).cut oarecemesresugire s i au in t rat in monasr i re. Sidupa ce au ficut toate cate au voit. pra-d ind-o desavi rs i t . s-au pus - cu c io ianesi alte unelte de fier - ca sa doboare stAl-pii bisericii: au luat funii le corabii lor pecare, legandu- le de p i la ; r r i , r rageau sr i i -gand cu g las mare ca sa surpe sf inr i ru l lo-Ia; (de at"unci esre rerezar Lrnul din sti lpiidin partea de apus a chorului cel mare).La 1308 ministirea a fost pridata la fel

de citre piratii catalani si apoi de catrearabi, insi pe toti i-a ajuns pedeapsaMaicii Domnului. Iar monahii din turn,auzind si vizAnd acestea roate, strigaudin adXncul inimii. Droorocestiie .rrfi.r-te: ,,Pentru ce dormi'Do"-.rJ? Scoali-tesi nu ne parisi pAna in sfirsit. Dumne-zeule, venit-au neamurile in mostenireaTa si au spurcar locasul cel s{l.nt al Tiu;degrab- ajuta-ne pre noi" - gi alte ase-menea, cu lacrimi fierbinti udind ziduri-[e. $i iniltind sfAnta icoani ziceau: ,,Nune da pAni in sfA.rsit vrajmasilor nostri

w w w . l u m e o c r e d i n l e i . < o m

Page 13: Lumea Monahilor-nov 2013

robilor adeviratului Dumnezeu ca si nupier 9i eu". $i dindu-le aur 9i argint in-deajuns, le-a griit: ,,Luagi banii acestiaca sa dregeti zidurile monasriri i voastreflcindu-le mai inalte ca si nu mai ooativri ima;ii si vi pradel". Si luand monahiibanii au fLcut intocmai ini"lpAnd acesteziduri care se vad si astazi.

A/l u numai atuncea a izbivit Prea-/ L/rur^t^ monastirea sa de primej-

die, dar si de alta dari, cind nu av-eau pa-rintii flini si se aflau la mare strimtoiare

;i impulina're. Preasfhnta s-a arltat in visproiestosului zicAndu-i: ,,De ce te sci.r-be; t i f iu le pentru l ips i rea fh inei? Du-re g ivezi chelar ia p l in i de f l ine, ca sa cunost iingrijirea ce o am pentru voi". Iar pro-iestosul sculAndu-se din somn s-a dus cugribire si, viz6"nd cheliria plini pAni suscu fbini, a adunat toati fritimea si le-aspus cele ce s-au fhcut. lara Frati i, spii-mint indu-se g i p langand de bucur ie, auslivit pre Dumnezeu si pre Pururea Fe-cioara Maica Sa.

Q ara alta data, de vin l ipsindu-se, ia-'a-r/ rasi s-a ardrar Preasflnta Nascatoare

de Dumnezeu si pururea Fecioara Mariagi le-a umplut ioite vasele, incAt dideaupe dinafari. $i era vinul acela intr-atit dedulce gi bun,'incAt fiecare a cunoscut a fiadevirati minune a Maicii Domnului sinu lucrare a firii.

-j l:u'data Preacurata le-a inmul-c) f { r i t untdelemnul s i legumele. $ i

-,rlt. "iti

minuni 9i faceii d."bin. r..i-vArsesc in monastire prin aceasti sfhnti.icoani. in fiecare zi * cl.ci se si spune ciaflAndu-se l inga poarta monasrirei, demulte ori a oDrit si intre intr-insa oa-meni avdnd inliniciuni sufletesti - pAniintr-atAt incit oricare dintre cei mai pI-

citosi cercAnd si intre in monastire, aucdzut de niprasni mortii.

@ r iv i rea- . Maic i i Domnulu i . .d in

<,t aceasta lcoana este aspra - pnclnu-ind de multe ori inchinitorilor cutremur- iar mirimea gi zugri.veala dumneze-iescului ei chip este mireati incAt ceeace este Maica milostivirii si mAneiieriise arati aici a fi si Maica drepti; i i . in-fXtisarea fetei sale'este mai ooiuncitoareaducind aminte de nemitar i ica iudecataviitoare. in obrazul ei se vede oAni astizisemnul singurei rane pe care i-a fXcur-ounul dintre arabi cu numele Varvaq cares-a sAvArgit ca monah. Aceasti rani. esteinsotiti gi de sAnge - care pentru Varvars-a fhcut indemn de pociingi cici, str5.-pungindu-i-se inima lui la vederea aces-tei minuni, a primit in monastire sfhntulBotez, apoi gilngereasca schimi.

q) rdrumul ,catre Careia, la un sfer t<J- de ceas departare de monastirea

Ivirului, in partea sting5", cdtre miazi-zi. se afl5" un steiar secular care are treitulpini. Din spusa cilugirilor, aici s-apetrecut o istorie cam asa: a venit oda-ii un tAnir la Iviru si a cerut piine dela porraru l monast i re i - dupi obiceiu lSfAntului Munte - si acesta nu i-a dat.F t I i . ih, l a p lecar lacr imAnd caci i i era foame s ipe drum, lAngi. acest copac, s-a intllnitcu o femeie, cafe i-a dat un galben ;ii -a z is : , ,Du- te inapoi la monast i re s i d II IDanu l aces ta ca sa- i l dea pa lne pent ruel". $i ducAndu-se i" pott^"t i-a iat luibanul, iar acesta l-a intrebat: ,,Cine pi l-adat?" . , .O Femeie" , i -a r ispuns e l . S i a ler-gand repede porraru l la paracl is , av izurI i acel 'ga lben l ipsea d in salba Maic i iDomnului. Acel tAnir este zusrivit ingenunchi , in ch ip rugi ror , l ing" i icoanaMaicii Domnului.

2a / l-UN'llr\ l \ lONAHll.OR / nr. 77, 2O1 3 nr.77, 2013 / I-t j l \ l ir.A \ ' lLlNAtli i .OlL / 2s

Page 14: Lumea Monahilor-nov 2013

d,rasunAe;,irr**Vincentiu Doscdlu

Troditio, consemnot6 de Simion Floreo Morion, il ?nfd1i;eoz6. drept cel coreo ovut cutezonto de o-linfrunto pe domnul tdrii spre opdroreo ctitoriei lui.

Alexondru lvosiuc, in romonul lntervol, ii contureozd unul dintre cele moi

impresiononte portrete. Dor door oiuns lo Drogomirno intelegi, multumitddescoperirii ctitoriei sole, o lespezii de mormdnt invelit6 in velinto cuvdntuluide pretuire ol moicilor, oflote ?n osteptoreo prosl6virii lui, conturul si forfo gi

ddrnicio unei lupte - porte o temeliei civilizotiei romdnesti.

C1 / l idica Anastasie Crimca este,Y dupa masura or icaru i t imp, un

erou. Niscut la miilocul secoluiui alXVI-lea, la Suceava, ca fiu al cneaghinei

Cristina si al nesustorului Ioan Crim-ca, primeqte, la b"otez, numele SfintuluiProbroc l l ie. Nepot al marelui logofhtLuca Stroici. atras de studiu de la ceamai frageda virsti, devine, curi.nd, diacal curg i i iu i Petru $chiopul dar ; i ostas incadrul confruntarilor cu cazacii, curajulsi loialitatea sa fiind remarcate de dom-i'rito, ."r. ii dSruiegte, in 1587, siligteaUnguragul, schimbati apoi cu mogiaDragomireqt i . .Pupe ce cunoaste masu-ra generozrtagrr acestei lumi, decide sioarXseasca viata de la curte in favoareaLelei monahale. Se retrage la Putna, sim-plu monah, inpiduind ca amintirea in-crucisarii armelor sa fie mistuita de pra-vila de rugiciune;i de deprinderea arteicaligrafiei. Si aici darurile sale se bucuride ireluire !i, d.

"...., in I 588, i l afl im

.gr:*en al ctitoriei lui Petru Voda, ma-n-i.stirea Galata din apropierea la;ilor,ina lgat i cu c inc i ani ina inte.

Apropiat vo ievodulu i , in ianuar ie1591' , se ' numar i , a l i tur i de mi t ropo-litul Gheorghe Movil i, printre cei careisi urmeazi in exil domnul. Stribate,alituri de acesta drumuri transilvane,

Shqn, hhffi,,*,,,noze*

f . .

1;" :r.

2 6 l i L \ l l \ \ l i l \ l i l l ] ( . t l i / n r . 7 7 , 2 Q ' 1 3 nr .77 ,2013 / LUMIA M()NAHI I .OR / 27

Page 15: Lumea Monahilor-nov 2013

germane s i i ta l iene, f i indu- i apropiatpr ieren s i veghetor . in vara lu i 1594, a luhimelor sale zile.

Mutarea la cele veqnice a fostuluivoievod ii este indemn revenirii in Mol-dova. Se intoarce in ob;tea Putnei gi sepreocupi de buna chivernisire a monas-iirii. Tiuda sa este consolidati de piri-sirea acestei lumi, in decembrie 1594,a mamei sale, Cristina, a cirei evlavie qismerita fertf l i i sunt model de preg dars i de a legerea ca domn, opt lun i maiiArziu. a iui Ieremia Movili. Noul dom-nitor, fratele mitropolitului Gheorghe,fost dregator el insusi in vremea lui PetruSchiopril, il readuce-la Suceava, ca parohil bir6.i.ii domnesti. Anul urmitoi insi,inaintea ofensivei trupelor muntene, Ie-remia voda se refugiaza in cetatea Hotin,apoi in Polonia ia-r noul domn, MihaiViteazul, numegte ca episcop de Ridiulipe Cuviosul Anastasie. Timp de trei luni,cu neobosita rivni, stribate eparhia cudoringa solugionirii multelor problemeaduse sub domniile trecitoare. Intoarce-rea la conducerea girii a lui Ieremia vodaii este prilej de pirasire a scaunului arhi-eresc sore nestarnirea mi.niei celui ales deDomnul ca pirinte Moldovei si pentrudreaota noastra smerire.

Se stabilepte la mo;ia Dragomire;ti,obginuti, odinioara, dlh partea'lui PeiruSchiopul . A ic i , cu a juroru l unchiu lu i g ia verilor sai, ridica o biserica modesta cuhramul Sfhntului Apostol 9i EvanghelistIoan, curAnd dupi aceea asum6.ndu-;iinceperea construcliei bisericii mari aDragomirnei . In 1606, aproape de mu-rarea la cele vesnice, Ieremia Movi l i i iincredinteaza, la sfatul mitropolituluiTeodosie Barnovschi, conducerea epi-scopiei de Roman.

Ca odinioari la Ridiuti, cauti siindrume cu ingelepciune turma incre-

dintati. Pirisirea acestei lumi de ci.trevlidica Teodosie, la 23 februarie 1608,conduce la preluarea jilgului mitropoli-tan de citre Anastasie Crimca, repeten-du-se astfel istoria succesiunii, in varalui 1600, in fruntea episcopiei de Ri-diuti. Debuteazi acum o lucrare vastisi orofundi de transformare a BisericiiMoldovei . in t i i pr in impunerea manas-tirii Dragomirna drept principal repercultural al tirii. Inalti, zveltl, imbinarea vechii arte moldovenesti cu elementeoccidenta le, amint ind de 'Galata nu doararhitectonic ci 9i prin acrivitatea intensia miniaturistilor gi caligrafilor, ea estemai mult decAt o ctitorie, asemenea Su-cevitei lui Ieremia Movili sau ministiriiSecu a lui Nestor lJreche, gi mai curAnd,izvor mirturisirii credingei.

Cu atit mai importanti pe fondulinclestirii dintre urmasii lui Ieremia siSi-.b.t Movili, a imiitiunii polott. giturceqr i in evoluqia tar i i , lucr i r i le t ip i -rite aici - Terraevangheliare qi Evanghe-li i , Psaltirea gi Litur"ghiere, Apostolir l -

marcheazl., prin frontispicii, miniaturi,viniete, portrete, nu doar reluarea unuimestegug apfoape ultat, crolrea unetopere artistice impresionante, dar 9iconsolidarea importangei Bisericii intr-ovreme riscolita' de politic. Coborireachipurilor sfinlilor din icoane nu are locdoir in lucrarile alcituite cu mieali demit ropol i r ; i de ucenic i i s i i , c i ; i ln rea-litatei imediati. Prima formi - sfaturileoferite noilor domni, Constantin si Ale-xandru Movila pe parcursul scurtelor lordomnii. De asimenea, sprijinul oferitlui $tefan al Il-leaTomga, fiul invingito-rului lui Despot vodi, 'pentru ridiiareaministirii Solca, reduierea influenteiboierilor filopoloni si ameliorarea stiriimateriale a taranilor ; i t irgovetilor. Nuin ult imul rAnd, conducerea delegati-

ngfiilirruJ*fc;tfif"1*

nr. 77, 2O1 3 / t. l . lN,1 I:A MONAI I I l .Oi1 / 2e

Page 16: Lumea Monahilor-nov 2013

I

::r.'*s.'€-:

r:d"

r!

odihnesc osemintele mamei sale - si fatide mS.nistirea SfAntul Ioan cel Nou dinSuceava - unde lnalgi paraclisul de iar-na (asrazi pangar) , f i ind preocupat deocrot i rea sf in te lor moaf re a le patronulu ilacasu[u i pe fondul incurs iuni ior sr ra ine,sunt dovezi ale inaltei sale vrednicii.

in aceeasi masuri, departe de a cre-de in viabilitatea plecarii capului in rela-tia cu domnia, sfaturi le sale nu ocolescasprimea mustrari i. Un exemplu - in-fruntarea lui Radu Mihnea in orivintaf iscal i ta t i i excesive, a spor i r i i inh. reng. igrecest i in SFatu l lar i i , a acaparar i i con-ducer i i manast i r i lor moldovene dar s i ainchinarii locasurilor de cult Athosuluisi Ierusalimului. Consecinta - indepir-i a rea d in scaun , i n 1617 , a l a tu r i de 'a l t iierarh i , presupus necredinc ios i , g i reve-nirea la Dragomirna. $coala de minia-tur is t ica de a ic i nu are decl r de c i5r igatde pe urma acestu i ex i l , pr inc ipal rod"alacesrei perioade fi ind vers de plingere alomulu i 'cazut adresat suf le tu lu i sa i , imncrestin marcA.nd nu doar sfirsitul vArsteislavone a culturii romdne dar qi modelpentru noua inre legere a v ier i i s i a lumi ia cirei strilucire va marca domnia unuiVasile Lupu.

in t6i9 este repus in scaun de citreGaspar Gragiani, aventurier italian careocupi tronul Moldovei pentru o scurtaperioadi. Incursiunea otomani in Mol-dova, pedepsind tentativele de emanci-pare ale lui Gragiani si revolta boierilorgi tirgovegilor impotriva politicii filo-grecesti a tinirului Alexandru Iliag, ilmXhnesc ca martor al atAtor tulburiri ceimpiedici asezarea patriei in buni rAn-duiali.

De aceea, lucrarea sa isi afli desivAr-sirea abia in 1626, sub domnia lui MironBarnovschi, rudi a Movilestilor, cind,in cadrul soborului de la Suceava, la care

ilor a clror misiune este reglementarearelat i i lor cu Polonia. Toru; i , te l mai im-portant reper i l consriruie infi inqarea, in1619 , pe che l ru ia la p rop r i e , a p r imu lu ispi ta l d in Suceava, urmAnd pi lda Vasi -liadelor.

Grija sa pentru imbunatigirea vie-tii bisericesti se indreaptS. citre toateparohii le, hirotonind preoti sensibil ila nevoile credinciosiloi si stiutori decarte, incurajAnd alegerea' d! egumenievlaviosi si buni cunJscitori ai euvAn-tului Domnului. De asemenea, aren-tia acordati manistiri i Pitraugi - unde

- : W . . r i { j ' ] ; '

participi episcopii de Ridiugi, Romangi Hugi, precum 9i togi egumenii minis-tirilor Moldovei se decide, prin interme-diul unui nou regulament, printre alte-le, interzicerea dreptului monahilor de adetine averi si de a imorumuta bani cudoba"da gi aiegerea anlali a egumenu-Iu i . La 19 ianuar ie 1629, la cur tea de laIa;i, vrednicul Pirinte Anastasie Crimcapiriseste nS"prasnic si iute aceasti viati.Potrivit voii ' sale. eite inmormAntat' lactitoria sa, menisrirea Dragomirna. Olespede de mormAnt simpli marcheazilocul de veci, amintind de rizboaiele

unei viegi puse in slujba Bisericii. Cti-toria sa, miniaturile ce ne-au ri.mas casemn al respiratiei unui veac, vorbesc,inainte de orice, despre forga rugiciuniineostoite. Asemenea Cazaniei SfintuluiIerarh Varlaam, a Psabirii marelui Do-softei, a Viepii lumii lui Miron Costin.

Parte a acelei lumi, MitropolitulAnastasie a refuzat sa i se incredinteze.Ea, insi, i-a apartinut in misura in carenu i; i ingaduie si-L uite pe Cel pe careIl sluieste. Pentru ci, in definiriv, din-colo de (de)mitiziri, se afli luciditatea.Adici, mesura.

30 / l . t l , \1 t - lA \1Or-AHILOR / n r .77 ,2O13 n r . 7 7 , 2 0 1 3 / | I \ l l \ \ l r ) \ \ r l l l ( ' l { / 3 1

Page 17: Lumea Monahilor-nov 2013

"ti

{ } 1 " tfl ddf dcd

{*&; E ?

t-./ {

-$.di F.?'e.d.df dd.d."s,rdft | -qfc n d*,r.dedar " i ) ? J

r ti it € € ?., { g {e'v,{},F7zd€,74,*,

{f *fl]# - f #,$ s,iCiprion Voici ld

. . :a -a . . . . : . . . . : . ; : , , .a : . : , , . . . .

loon Codreo, cel core oveo sd devind Sfdntul lov, s-o ndscut lo dotq deI8 moi 1902, intr-un vest i t sot, lzo, core oport ineo Moromuresului din

dreoptc Tisei , core ocum este porte din Ucroino. S-o ndscut intr-o fomil ienumeroosd, cu cinci frqii si trei surori. Pe totdl sdu Tl chemo Gheorghe Co-dreo gi proveneo dintr-o fomil ie romdneoscd. Momo so, Morio, se trdgeodintr-o fomil ie de ruteni, Modeor. Ambi i pdr int i erou profund credinciosi ,

ceeo ce o fdcut co in sufletul sdu de copil sd se noscd dorinfo de o-si?nchinq vioto lui Dumnezeu.

in casa piringilor s5.i, prigonit fiind deconducerea statala, intrucit slujbele pecare acesta le oficia pe ascuns in Maia-mures erau interzise. Ieromonahul Am-filohie era slibit fizic din cauza vietii deprivatiuni pe care era nevoit si o duci.Ioan Codrea, impreuni cu fratele siu,Vasile, ii aduceau zilnic mAncare. O fas-cinagie deosebita a exercitat asupra celordoi copii g_{ue€a primiti de ieromona-hul Amfilohie de la insugi Jarul Muce-nic Nicolae al Il-lea. Tarul i-o trimisesepirintelui Amfilohie pentru ca acesta sii-o duca, la rAndul siu, SflntuluiAlexieCarpat inul . care pat imea penrru Hr is tosin temnira de la Sigher . Copi i i erau Fas-cinati c{e f-'umusetea crucii gi de harul.pe' ^ r ' . icare i l s imqeau ie; ind d in ea, dar s i d inintreaga fiingi a pirintelui Amfilohie Ke-min. Dorinta lor de a saruta crucea era

a aceasta a contribuit venirea ie-romgnahuh-ri Amfilohie Kemin

atit de mare, incit intr-o buni zi l-au ru-gar pe par inre sa i i lase sa o sarute. Ras-punsul p l r in te lu i a Fost prompt s i nauci -tor: ..Pentru ci aceasti cruce nu esre una.o-""t; line o siiuia ,ffi sa promitiin faga lui Dumnezeu ca se va calugari".Dupa o noapte de nesomn gi adinca fra-mAntare, dimineata s-au dus ia ieromo-nahul Amfilohie gi si-au mirturisit do-ringa de a deveni qi ei monahi. Au sarutatcu mare rXvni gi evlavie sfb.nta cruce giuliilior au intrai in cinul monahal.

Inainte de intrarea in monahism,Ioan terminase opt clase ale gcolii popu-lare, absolvind in anul 1920 gi cursurileadministrative. Intre anii 1924-1925 aluptat ca soldat in armata cehoslovaci, inlocalitatea Mihailovgi (Slovacia). Dupaterminarea armatei, Ioan dorea si devinamonah in Ministirea Sfintul Panteli-mon din Muntele Athos, pentru ci acolotraia retras un grup mai mare de slavi din

IiI

I

III

w w w . l u f i e q c r o d i n t e i , c o m www.lumeocredinfei .com n r . 7 7 , 2 0 1 3 / l . l ' N l l i \ \ i { ) N / \ l l l l ( ) l l / 3 3

Page 18: Lumea Monahilor-nov 2013

Carpl ; i . I - . r [ . r t t rc l i rz l r . j Lcr( r (J . pcnt t ' t lca statul eletr urmirea greciz:rrea inrregu-li-ri Munte Athos. Pe 10 septembrie 1926s-a clat o lege in acest sens, potrivit ci-reia toti monal.ri i , indiferent de nationa-litate, erau socotit i subordonagi grecilor.Era. ir.rterzis ca manistiri le clin MunteleAthos sa mai acceptc monahi care nuavcau cc t r i t en i l c l e r r i . i : r l au to l i t a t i l e p t r -teau sa nu mai elibereze strainilor vizesau Pasapoarre.

Dupa inci o incercare esllati de aajunge in Sfintul Munte, s{lntul ; i-a in-cheiat in 1928, in satul Iza, Ia ManlstireaSfAntului Nicolae ctri-sutile pastoral-teo-l og iee . Apo i . i n I ( ) . 10 , i ncepe cons t ruc t i aunei mani.stiri impreuni cu fratele sau,ieron-ronahul Pantelirnon Codrea, cuVasile Oros ;i cu alqi prieteni * in satulGorodilor', in proximitatea satului lza.Lucrul s-a facut cll mare osteneali da-to r i t i cond i l i i l o r r i r r ege : n r r ex i s r l n i t imicar un drum cle acces spre terenr,rl pecare urma sa fie ridicati mirristirea. Ar-rconstruit o capela mica, in cinstea Sfin-tei Treimi, si un corp de chil i i . Primulstareg al Schitr-rlui Sfinra Treime avea sif ie SfintulAlexie Kabaliuk Carpatinul -

pe care Biserica Ortocloxa Ucraineana l-atrecut ir1 rAndul sfinti lor in anul 200].Al doilea staret a fost parintele AmfilohieKemin.

Ioan Codrea a fost tuns in monahisrnde S{lntul Alexie Carpatinul, pe data de22 decembrie 1938, prirnincl nr-rmele deIov. A prirnit ascultarea de canonarh,ceea ce venea in acord cu dragostea sapcn t n r s l u j bc l c c l u rn l r cz , , ' i c s t i .

%or.t not dp' IVKVD

in 1939, Maramuresul ditr dreaptaTisei avea si intre sub ocupatia rnaghia-ri. intrucit a refuzat ideea

'de

" l"upt.

. r rb srcequl rn: rghiar imporr iva f ra l i lor

. , r todo. l l rus i . r r ior r lhu l iou avea sa fugain Rusia, trecAnd peste lantul MungilorCarpa;i. Odati ajuns in Uniunea Sovieti-ca ave:r sa triiasca aici o imensi surpriza:au ro l i r i q i l c co r r run i s te I - au acuza r d i sp i -onai, a fost judecat qi condamnat Ia cinciani de lagir. Avea sa treaca prin celebreleinchisori gi lagare de la Vorkuta, Kolimagi Norilsk. I)espre cumplitele suf-erin-te si umilirite la care a fost supus aveasi-i marturiseasci unei ucenice, NinaSoboleva: ,,M-am gindit si fug in Ru-sia la frati i nostri rusi, ortodocgi. M-amimbricat sirnolu. Am ir-rat o traisti depinza, am pus in ea Evanghelia, pAine,sare si o cana. M-am inciltat cu cizmele.mi-am lur t la leve,- lere de Ia egumen ; ide la fragi si am plecat in noapte. O par-re d i l r , - l rurr r rm mcrs pe jos. o par te cum i j l o . r ce de r r r r r spo r t ( . . . ) . Domnu l m-ap i z i t . I n s l a r s i r . am a i r rns l a g ran i l a c t lRusia Sovietici. Era anul 1939, rn-amrtrg l t f ier l r inre s i am r fccut grani (a cuURSS-u1. M-am lovit direct de un grupde eraniceri. A sirir la mine un cAiniio-bin-esc ;i eu l-am respins cu bigul. Amauzi t cum s i - lu prcgrr r i r a lmele sa r ragi s iau strigat: ul,a pimint,r. Eu m-am asezat,iar ei au alungat ci.inele. M-au contro-lat. Eu le spuneam ci pling de bucurie:uFrati lor scumpi , eu vin la voi tocmai dinCarpati, am venit aproape pe jos, in sfhr-sit, Domnul m-a adus in Sfinta Rusier.Am sirutat pamAntui. Ei taceau, cr-r ni;tefeqe ca de piatra. Apoi, cel mai mare ingrad a zis: uScoala-te, si mergem la post,acolo se vor limuri ce fgl de paslre esti>.

La posr m-au declarat imediat spional urrei agentii striine si m-au trimis inoraq, la inchisoarea NKVD. Acolo amintrat uin conveier,r (pe bandi rulanti).Acesta e un interogatoriu continuu. An-chetatorii se schim6au, dar eu rimAneam

\'tt ;,rr,

. t !4 ,# . l , i } ! i s { rca ! i r ! l l f i - ( r i : !1 n r . 7 7 , 2 0 1 3 / 1

Page 19: Lumea Monahilor-nov 2013

1,fh

f3

S,i,,knniuna

mi asez, mi biteau foarte crunt. Eramintr-d star. de serr-ridelir. Mi-an-r pierdutcunogtinta si am cizut pe podea. M-auudat'ctt api rece si mi-au dat s5. mirosr i o i r i e ( c l o ru ra de amon iu ) ' lm i ce reauir r .a"unor. c i sunt sp ionul ut tc i oarccr-re tari. Gura rni se uscase, buzele mi sesfhiAmasera, limba era ca o rizatoare si iirepetam celui ce ma interoga: uEu sunts in rp lu t nonah . . i n t vcn i t l r t t i ' a1 i i mr i . . hf ra r i i n i e i r us i . E t r s t l t l t t ' u t can . Sun r d i r rCa'rpatiu. Anchetatorul a rasLrflat 9i mi-ap r r s -p i s to l t r l i n f r l i : "Rcc t t l t o l s te . r t n i -ma l , i l e . i r i spun pen t ru u l t ima oa r i . Teimousc ca pe un ciinel Numir Pina latr.i, r.rn.t, doi, treilo qi rn-a lovit cu patulafmel peste cap.

Aceea;i ucenici, Nina Soboleva, aveasa p is t reze in memor ie o scena cutremu-ratoare petrecute in lagir: ,,Au fost etapeiungi gi-chinr-ritoare. PAni la prima eta-pi i-au tinut intr-o manistire distrusi.Conducaton-il convoiului a intrebat cumsc i ng lo lp i monah i i . cum i i i ng ropau peegur ieni ' ; i daci se puneau i l r mormintc iuc i le dc aur ; i c i re cruc i . . . leera. pe ne-xsteDtete, i - l t t t scos d in camera comuna. i i -au baert i r r r r -o p ivr t i ta . unt ie nu eraium ina , J "a r . ra t r mu lq i qobo lan i .

Pl.int.le Iov s-a rugat, flra si mai na-diiduiasci ca va ieqi din acea pivnill; setemea si nu calce pe vreun gobolan, sti-ind ca la.gipatql lu.i. se vor aduna o ceatiin t reagi s i r tu va putea scapa. Nu mai qt iac i ta vreme t recuse. . . lJar au descnls De-

d€a *$i

{.;

4&r*?.#{R

wwu,- isrni l* t redi nf ei ,csm n r . 7 7 , 2 O 1 3 /

Page 20: Lumea Monahilor-nov 2013

ciul si i-au scos afari. Se lumina de ziui.Pi.rintele Iov povestea: nNe-au adus inincapere. Pe podea zacea conducatorulconvoiu lu i , ch i rc indu-se de o grea sufe-rinta. Crezi.nd ca in mormintul egume-n-ului sunt cruci de aur' el i-a scos noaP-rea pe arestati ; i le-a poruncit si deschidimormintu l . Ace; t ia s-au supus, au sapatpimantul, dar au refuzar si deschida si-criul. Toti au reFuzat. Si atunci, cu mi-n ie, conducatoru l convoiu lu i l -a lov i r peunul dinue ei cu lopata 9i a in-trat singurin, mqrmint, ca gl spargi sicriul... $i,dintrodati, a-.ioc.eput-a se.qhtryL-.ca -in=

tr-o crizi-d.e.epilepsie. Cu greu l-au scosdin g-roapi. dar s*i deasupr*a se zb5.tea, pa-rea Ca l l t tOSneSC Oasele) .

Atunci si-"L "dut

aminte de arhi-

mandrit. L-au adus gi i-au poruncit si-lizbiveasci pe gef de convulsii. Eas-in-du-qi semnul cruc i i , par inte le lov a r ls-puns: uDumnezeu l-a pedepsit si aici eus u_l!]t_-nepu tm clos), .

Spre seara, conducdtorul convoiuluia plecat pe lumea cealaltd".'

inrre-l 94 I si 1 942 Sfintul Iov, avAndcetitenie cehoilovaci, a fost mobilizat la

"riillrie, in corpul de armati al generalu-

lui Ludwis Svoboda. P.sutr$--ed a.rchna.tsa u-ag4in*oarneni, a fost nevoit si careDrolectlle.'

in 1945 se intoarce in qinutul de bag-tini. Ca urmare a unei scrisori trimisede SfAntul Alexte K-abaliuk, Carpatinulepiscopulu i Nestor Sidoruk de Mun-caci Uigorod, in care i l ruga si-l hiro-roneasce ierodiacon, f i ind locgiitorul saui" i.nrU Gorodilov, pe -16.noiembrie1945 monahul Iov Codrea avea si.devi-

schitului, drept pentru care in anul 1947avea sI fie ficut egumen. Despre activi-tarea sa ca egumen avem mirturia Arhi-mandritului,"Efrenr- Molnar, care avea simirturiseasci:,,ConducAnd schitul intreanii J946:I958, a fost pentru monahi giDentru mireni i s impl i un exemplu v iu.Sfantul Iov aproape'ca nu a uti l i iat ordi-nsl-e adminisit"tiu.. Sivirgea zilnic Sfin-

':1i

:%,:.

r'',1ry,.,

ta L i turghie. Dupa terminarea L i turghie isi dupa"masi, ingriinga monahii c6 as-cultir i are fiecare'; i el insugi se alaturamuncii. Calititile sale umane erau hir-n!c!a, simplitatea in relalii, milostivirea$1 Smerenla .'

ingelepciq!]ea pracdce a S{lntului Iovera dublaii de anumite_ ha;!;me primitede la Dumnezeu, care l-au fhcut'cunos-

cut in toati, regiunea 9i chiar in toati Ru-sia: e1 4 inarnte--viziror gi primise darulde-a-rim-idui bolile sufletesti si trupegtiale oamenilor.

Dimitrie Petrovici Plisca, giran dinsatul lza, se intorsese din rizboi cu orani uriti la cap: glongul ii perforasecraniu l sub ochiu l s t ing s i se opr ise un-deva, lAngi creier. Dupi ce a reinvi;at si

\: i f l \.\ l i i i .{}i i / nr. 77, 2Q1 3 www"rumescred;nlei.eon www. Ismeccredin*ei,com n r . 7 7 , 2 0 1 3 / l , . ' ' l a ' \ \ : l l " { \ : t / 3 9

Page 21: Lumea Monahilor-nov 2013

raspuns: ,,Vasile, eu trebuie si. procg-dez aqa, pentru ci monahii nu vor maiface asa in viitor, Eil aEio*Iee;D;ca

- q - ; " - 1 - -

rma slmt rau - beau aDa sr rac trer suted. {119.R-"ji!{ni.la piinairr. Eu trebuiesi imi gin pravila pini la sfbrgit". Prin-clDala stare clunovnrceasca De care otiinsmiiea "itZiiiioiit6i?i

b. u-qulta I"-minoasi, rridgidea neclinriii in aj"to-rul Domnului. Tristeqea, frS.minrarea,posomorArea ii erau str5.ine. !e ppuneaoamenilor, cu un -ch!p bucuros"

-lumi-

nat: ,,Nu vi ingrijoragi, nu va intristagi.O si dea Dumnezeu qi totul o si f ie[ine! O si mergern in biserici;i o si nerugIm. Ne vom ruga ;i noi, va veEi ruga;i voi Ei totul va fi bine!" Deqi era atd.tde bun cu oamenii, grg_nelgdU&la1_cupapatul. Intr-o buni. zi, gitj_se Psaltireap-9 n lIU -qq -r-4p- --o,5at, iaf ..f ,U dele.moftr r I I' iau pus pe mas.i o-.s.t!S]i de."-le"p-ql. Sfrn-rul le-a spus, supirar: ,,Oameni buni, cefaceti? Eu plec de aici! S-au cit it Psalmii

. ' ,

e t

. l

tl Y--o,l r4q€91 ag-a,eenar

114i,rwni,

mearga ;i sa vorbeasci gi-a reluat viata,dar c lnd ; i c ind ig i p ierdea cunost in la.Sfbntul Iov i-a previzut ci la bitrine;eDumnezeu il va izbivi de q1uce3.g19a a

l ; v - - -

i l sr ca va mal trar anl mull l pe pa-nt. ' Profegia avea si se implineasci

B--e-ste 17 ani, iar Dimitrie avea si triias-ci 93 de ani.

Din anql 1950, SfA,ntul Iov a pri-mit de la Prea Sfingitul Macarie, arhi-episcopul de Lvov, Ternopol gi Mun-cici Uieorod, ascultarea de a fi indru-mntorul-d-uh-oytiqesc adr al SchituluiCorodi lov, c i t ; i a l Manisr i r i i Mun-caci, care din anul 1947, revenise or-todocgilor. in 1951 primegte ascultareaJe adminisr."to,

"i manistirilor din

Zakaroatia.in t re ani i 1958; i 1959 Sf intu l Iov

a vieguit mai intAi in Minlstirea SfAn-tul Nicolae din Iza, apoi in Asezimin-tul Schimbiri i la Fatia MAntuitorului,cirn sarui

-talabor, raionul *gpcev, unde

a indepl in i r un t imp funct ia de staret .Pr igeana-co- ' 'n is ta s-a abi rut g i pesteaceite l5.casuri sfinte. ele Fiind incfi ise.

ta inceputul anilor'60 de-nine4r-eotparoh al bisericii din satul Uslea, raio-nul Tiacev, iar ulterior

" nui-tit p".oh

in biserica-Sfrngul Dimitrie Izvoritorulde Mir , d in r " ru l Mi la ia Ugolka, undea slujit din anul 1962 pAna pe data de28 iulie 1985" cAnd a tr-ec-ut la Dom-nul. A fost inmormAntat pe 31 iulie1 985 .

Comisia.-de canonizare a BisericiiOrtodoxe ljcrainene a studiat dosarulsi.u intocmit Dentru tfecerea sa in rAn-dul sfingilor, iir pe 8 mai 2008, aduna-rea condusa de Mi t ropol i tu l K ievulu i s ia l in t reei i Ucra ine, Vl"d i - i , Sabodan,

Sfbntul Sinod al Bisericii OrtodoxeIJcrainene a decis recunoaqterea sa inrdndul s f in t i lc r local i a i Eparhie i deHust. Data sa de priznuire este I 5/28tunle.

Cregrinii din satul Malaia Ugolka iipoar ta s i acum, in secolu l XXI , o me-mor ie v ie s taretu lu i . Peler inul a iuns a ic ise poate inchina in b iser ic i ,^ la11oagte-le intregi aLE SFiurrului lov. ln sufletelecrestinilor de pe aceste meleaguri chi-

' ar in te lu i " lor ardepul dunovnlcesc aI p , -

in conilnuare ca o flacara vle.Sflntul Iov a fost inainte de toate un

calueir exemplar care, datorita afluxu-lu i d"e peler in ia jungi la u;a sa minagi denenumirate le probleme ale v ier i i , eran€vgit-siislfaelp.ravjla""scap-tea. Citeazilnicffi.Aea-tistul Maisii-Doqlnulgi, AS-aristulMan-dt-"'-uffim;;'.r i. iiii"' le i4vi-[ase pe de rost. La aceste acatiste adaugaAcadsrul SFintului Ioan Botezatorul, al;ffui'1"n'Eli prin'irtltEqGi, Ii ACe-t i.s.lsl-SfauduiJp-n- c el Mult Pi tinn ito r,al cirui nume il purta ca monah. Timpde zeci de ani, SfAntul Iov a sLvA.rsit zil-nic Sfinra Liturghie. {yea mare griia saf ie impart is i t i des tot i copi i i d in paro-hii r i lEia iuf i iTEopbrriva de.opii , d.sateni g i de peler in i i c i rora l i se l ipeade i n im i i n i a de l a p r ima i n t i l n l r e .Dgcea o v_i4!4 de aqp{a=ascezd, pe carco ascundea cu mare griji de ochii celor-Ialgi. Vasile Rosoha, unul dintre siteniicare slujeau activ in biserici, igi aminteacum, yrind si vadi cAnd qi cum minAn-ci, u-imrlfiind cI sfintul p,lrea si nu sehrineasci niciodati, l-a surprins mAn-cind pugini piine gi bAnd pugini api odati la dq.ui zile. Uimit peste misuri denevointa staregului, 4"-!ryd1iznit si-l in-trebe cum va rezista si slujeasci SfintaLiturghie doar cu atit. Sfrntul Iov i-a

4 0 / J t \ l l \ \ l ( ) \ \ H l i t t l l / n r . 7 7 , 2 0 1 3 www.lumeocredi nlei.tom wwwlumeocredintei.com nr ,77 , 2013 / I I MLA \ l ( )N \ l l l l . ( ) l { / 4 l

Page 22: Lumea Monahilor-nov 2013

:$

funcgionarul il anunla pe sfAnt ci i s-ainsinitogit copilul gi' ii'mulgumea fier-binte oentru asta.

Sfdntu l Iov a f lcut in t impul v iegi imulte preziceri. Una dinrre ele se refe-rea la pu_t.grga.sgviqtica careia i i era hi-rLzit de la Dumnezeu si. stipAngagc{.pepamint 70 de ani . Aceasra s-a impl in i t ,asa cum s-a impl in i t s i proFegia ca odaracu ciderea reeimului comunist va fi re-deschisi Minlstirea Gorodilov.

Relagi i le d int re sraret s i purerea co-pu4isti -au fost extrer-rr dE incotdate.Int r -o buna z i , pentru c i a cununat ofati minord a fosl chemat pentru cerce-t i r i la Ujgorod. StareEul a in t rat in b i -roul imputern ic i tu lu i cu supraveghereaproblemelor religioase, care nu a gasitieva mai bun de- f icut decAt sa st r iEe lael. Sfintul Iov s-a descheiat in ticerela haind, iir imputernicitul a vi,zut cumirare cum int regul p iept a l s taretu-Iui era acoperit cu medali i de rizboi.SIlntul l-a-infruntat: ,,in piep-tul meu-qti.-q-sehtii.^Eu mi.am virsat sAngelepentru tinel In dquizeci gi patrq de orenu,y-ei mai fi-.aici!" Politrucul s-a scuzatgi i-a promis ci nu il va mai deranjavreoqata.

Sft_1"-,ul. e_Ja_ plgocupat- de decadereaylLrdt vi.tu- diltov.n"reesci. Marturi-sea: ,,L,rainte, potirele. pentru impirtiga-nie erau di.q leryq, ial oamenii din aur.Acum. Dotirele sunt din aur si oameniiJ.li*ri - nu intelep ca se imoartasesccu Trupul giTffiG-Oomnulu i' Hrisios.Asliblrgcdista. Se vQr.,construi biserici,..darns"--"g,&,hzujnrleqi,nicidra&o'.ste,nu-v--a.fi. Da.qi,qmu.t va crede, atuncl galqg-qli-il-vpr-r-+'vrd-rapi:ivqrp-uls-pisdicl"'---P""r.

;iH#;i"'"#;-sfaiii"l rou "sprijinit mulli tineri care au ales si il slu-

jeasci pe Dumnezeu. O suti gaizeci detineri au absolvit seminarul avAnd bi-

de zile, dAndu-i inapoi funcgionaruluirestul, motivind cu-smele-qie ci nu seglie ce qe va inlAmpla in viitor cu copi-lul. A pro-mis si se roage pentr-u el. Maiti,rziu a aiuns la el o scrisoare in care

) i \ -A l -1 i1 . ( ) t { /43

Page 23: Lumea Monahilor-nov 2013

necuvantarea stare{ului. Acegtia au dusacolo unde au fost trimisi de Dumnezeumemoria si invigitura SfAntului lov.

Datorita apropieri i sale de sufletulcredinciosilor, intre sfinr ; i cre;tinii umi-ligi gi obidigi era o legituri foarte strinsi.Elocventl, in acest sens, este mirturiaunei credincioase, Olena Pilipel: ,,Pl-rintele Iol era pentru noi ca un adevirattati. Noi,re.ted- la el cu diferite proble-me familiale sau de sanatate. Muitumitabinecuvintari i lui gi pentru rugaciunilelui, oamenii se vindecau de boli, iar infamiliile lor se fbgqa Bas-e. QAnd ayeauloi dezasrrg qatufde,- in preajma sfin-tu lu i asezimAnt nu se inr impla n imicriu. Palintele Iov avea o mare tm-Eqe,.ti.gi sjlnplitare si avea o mare iubire pentruoameni. El dorea floarte mult sa-i ajutepg.tofi cei care veneau sa-i ceari ajutorul.Eu sunt foarte bucuroasi ci l-am cunos-cut De Pirintele Iov.

La marile sirbitori bisericesti veneauatAt de mulgi pelerini, incit ' innoptauprin toate casele satului. Toate drumu-iil. d. lSngi biserici erau pline pini larefuz de autobuze gi masini mici.

Odati, am yazut cum n$te piringi;i-auadus fiql-indricit, care pirea si aibi camdouizeci de ani. Ei au venit din Rusia. Eiuln-rayqia si intre in biserica lui Dumnezeu gipiringii l--aurjnut pani a ieqit Pirintele lov.i{

" fu, ma"a ps-c-apul tdnir',lui gi acela,lin$tit, a mers dupi. pirinte.

Cind s-a auzit deqple moartea Sta-regului Iov. in fiecare iasa a intrat jalea.Noi nu ne puteam impaca cu gdndul civom veni in biserica la urmatoarea li-

moa$te gi va fi canonizat. Visul s-a ade-verit in luna.g-c.1qp[rie a aceluiaqi an.

i-lt="fi s,-q4,,r.e--"a+-p9,31*iulie,ziuatre-cgri1salg la Dolnqul, la mormAntul sduse aduni o mulgime de oameni: fii du-hovnicegti, oameni care au primit aju-torul siu, pelerini. Togi vin cu credingaci Sftntul Iov este viu qi le asculti giacum durerile. La mormAntul siu se pe-trec ,m.inrr-ni. i"trro ii i f.jii

"d"ii- ".bito femeiE oloagi. pupi ce s-a rugat lamormintul staregului, s-a intors vinde-cati, mergand pe propriile picioare. P['rnintu-l de pe mormintul siu si petaleleflorilor care il tnmiresmeazl sunt gi elevindecitoare.

Ar fi 'bine ca pelerinul-.romin carepornegte si se inchine Ia moastele sfin-gilor din Ucraina 9i Rusia si se opreas-ci pentru un timp 9i la Malaia Ugolka,unde ii poate cere ajutorul SfbntuluiIov, cel ce s-a dovedit mirlurisitof pen-tru Hristos-, cuvios,-ctitor de ministiri,mare izbivitor de demoni, om al luiDumnezeu care a alinat multimea desuferinle ale tuturor celor ce i-au cerutmijlocirea.

Bibliogrofie;1. WaTa ;i minunile Sfintului lou din

Ugha (1902-1985), Gazeta de religie ;i Eirirua-litate ortodox,i, nr. 3612013, material prelucratdupi Waya, minunile ;i acatistul preacuuiosului;i purtdtorului de Dumnezeu pdrintelui nostru Iludin localitatea Uglea, traducere de George Zapo-tinschi gi Angela Voicili.

2. Grigorie Raciuk- Ascetul Rusiei Carpatine,Starcpul lou Codrea, Editura fueopag, Bucure;ti,2013. Ti'aducere de preot Sava Marin si Angela\/bici1i. Toate citatele reproduse in articol fac par-te din aceasti lucrare.

3. Iuri Danilel - Preacuuiosul Iou de Uglea.Date noi despre biografa Sfdntului lou; cf: http:llwww.pravoslavie. ru/putl323 i 8.htm.

turghie 9i nuJ vom mai vedea pe Pirin-tele Iov, c5" nu o si-i mai asculti.m rugi-ciunile fierbingi gi povegele lui blinde".

e{p *erci rft {a {z,ztLri,Ldi'{.rs*e,y€tt'*€.csi i. stttdad r*i z;l

a" *c,ziE* z' r'scd aari sti,z{" A t iV incen t i u Dosc6 lu

f 5il

Este, probobi l , uno d in i re legi le lo core, const ient sou nu, societoteo

romdneoscd se rqpor teozd cel moi f recvent . Eo este dro ld io otocur i lor

unui s_egment o l societd l i i c iv i le lq odreso Biser ic i i , oso cum reprezintd, in

oceeosi mdsurd, scutu l ce le i d in urmd.

e scur t , la 13 decembr ie 1863,Camera DJpnia-1lloi

"oia, iu 93

de voturi pentru si doar 3 contra, Legeaseculdrizdrii aaerilor mdndstire;ti,ootriuit careia toate auerile manastiresti'inchinate

,i neiiilinate, brecum si a'ltelegare publice si daruri fai,,re dc diuersitisr,tto'ri si ionatori 2i, PrincioareleUnite la'Sfantul Mormint, Athis, Si-

ttai, precunt pi lt mirt'opolii. episcopii sila meroacele lor de ai,'i din tara si la altemanastiri si biserici din orase sa'u /a ase-

; t .

zaminre de bineJncere si de utilirate ptr-blicd, se procldmi D.omenii ale StatuluiRomin, inr ueaituti/e ncestot' asezimi nteuor f cuprinse in bugetul grnrial al Sta-tului. Patru zile mai t irziu documentul

" . t " a a ^ - , r l o r i' " . - r ' " - , ' * b * " "

www.Iumeocredinlei .com

Page 24: Lumea Monahilor-nov 2013

La o priml vedere, lucrurile sunt cu-noscute din perioada orelor de istorie. De-alungul vremii, numerogi domni gi boieri aurealizat o serie de danii licapurilor de cult,nu putine dintre ele ctitorii ale lor. O partea acestor biserici qi ministiri a fost inchinatidiverselor minastiri gi Patriarhii rasaritene.Cregterea elementului grec in politici,administratie gi Biserici incepind cu secoleleXU-X\1I transformi manistirile inchinatein feude ale monahilor eleni care tind si ie-nore scopul social - filantropic stabilit iectitori al folosirii proprietirilor, reugind sase sustragi legilor ;arii. Tenrarivele domnilorvalahi gi moldoveni de a le reduce purereaacestor necinstiti admistratori. eiueaza.Secolul al XIX-I; complica situagia, Patri-arhia de la Constantinopol bucurindu-se desustinerea atAt a Portii, pe teritoriul cireiase afli, cit gi a Peteisburgului, ocrotitorulortodoqilor din Balcani.

Odati cu Urrirea Prncipatelor la 24ianuarie 1859, reglemenrarea acesrui cazdevine prioritarl.

"Primii pa$i - impune-

rea, in marde 1863, a Iimbii romi.ne caunica.limba de cult. Apoi, o arengie.sporitiprotejirii bunurilor de patrimoniu dincadrul loca.Surilor inchinate, alituri de con-trolul riguros a situa;iei financiare a aces-tora. Fiecare dintre aceste masuri starnestenemulEumirea calugarilor- grtri, ce nuintirzie sa se adreseze- pror.pitr'rlr'ri PatriarhEcumenic Sofronie aI ill-lea, ales in octom-brie. Acesta, ca gi predecesorul sau, se aflainaintea ofenei guvernului de la Bucuregtide.a accepta o daplgubire substan$ali inschimbul iegirii de sub ascultarea canonicagreaci, a locagurilor rominegti.

Sigur de eficien;a presiunilor MarilorPuteri asup ra Rominiei -tq_ &ypar_e_a _ intere--s-9,!9_q.,.e-lgne, Sofronie respinge propune-rea. El a comis asfel o .g-ava_e_roafe, ciciameningirilor rusegti, otornane, austro-un-gare li sggpune, in mod stralucit, stri.dania

diplo,m_agiei rgqiqegti ce reu$e$te s5. ben-efi,cieze de . susgingqea Frangei. Nu a fostunica eroare gravl, a ierarhului qrec, a doua,frptuita in cJirate de Parriarh JAlexandrieiin,l8"9 l, constituind-o inlitutarea, din iilUlde Mitrqpolit- 4l Pen tapolis-ului, a Sflnrul uit.t"th N[,"ri. f.ff"r.--T.t*ird

l;mtea romineasci, iespffq*lgCea segul4rizirii de sub ascultaiEirt*rain-.ai> as-manistiri pi 560 de motii iedevin truc,leul Domeniilor Starulr{. Astfel,in proprietarea statului revenea un. sfert dinterenurile agricole, c:re se vor afla la bazaimpropriegaririi taranilor prin legea agraradjil.864. Teo retic, aici se'incheie-isto ri"a [e-gii. Sau, mai exact, ustin-c-e.pe , deoarece - a;acum preciza, documenrul .1pt:b1,. de Legis-ladv - nu doar manasttnte lncnlnate erauvizate... Conuolul asupra averii loca;urilorneinchinate era, deja, exercitar de carre srarprinintermediulCasei--C,cnlL{e_a-Biserieii.Deteriorarea sanatagii Episcopului de Buzau.Filorei Parsau gi impunerea, in 1859, ca lo-cqtengntepiscopal de cirre guvernul Mano-lache Epurlanu'a lul nionis[ Fetino. in ciu-da opoziqiei Mirropolitului Ungrovlahiei, Ni-fon Rusaili, treceie. bunuriloi manastirilorNeamg, Agapia, Secu, Vorona in administra-rga Casei.-Ceouale+ Bis-eriEii sub pretextulneiscusitei chivernisiri, sanc(ionarea oricireiprotest fagi de aceste decizii, tr44sfo1mar,gaunui numir de ministiri si schiruri din Mol-dova in biserici de mir, inchisori sau azilurisunt prologul acestei misuri. Seculariza-rea a adi.ugat lipsirea Bisericii de mijloacelesale proprii-de-inuepinere, cu arat mai multcu cd.t preluarea proprieragilor bisericegtineinchinate s-a fhcut ftra a se prevedea inte"tul legii qisrq d-espagubjre dp. Oani.t).De aceea, momentul 13 decembrie 1863 nueste nici simplu prilej de rememorare, nicimaterial penrru rechizitorii, ci doar ocazie dea intelege, in mod limpede. la jusra valoare,realitatea ce domina prezentul.

fatil sau - Bogdan al IIIlea, urmasul(9 l^ von al Sfr"nrului Voievod $tefan.

Mama sa - Anastasia, una dintre boieroai-cele din zona TArgului Lipugnei. Fiu dinflori. la botez, primeqte numele de Petru.,,Calitatea" de bastard'il silegte si caute a-siasigura traiul. ,\a se face ca, asemenea un-chiului siu, Petru Rares, in prima parre avietii, se ocupl cu comergul. Nu de pegte,ci de vite, devenind unul dintre negustoriiavugi gi influengi multumiti informagiilorobtinute in urma afacerilor ce ii poarta pa-gii pe drumurile Europei. incheieiranzaigii.Leagi prietenii. Profiti de ambele. Pentru

" o5tin. increderea boierilor. pentru a da

cont;r sigur planurilor de urcare in tronulparintelui siu. Si daca aceste vise nu il rul-'buri

oe Petru - in schimb fiul lui voda Ra-reg Ilia; este departe de a fi dominat de ace-ea;i toleranli.. De aceea, cuprins de teamapersecugiilor, Petru parasegte Moldova. SerefugiazA in Polonia, desrinatie predilecta aceloinemultumiti de domnii de la Suceava.Aici, pe lAngi averea scoa.sa din tar5., se bu-curi gi de bunivoinga regelui ce ii diruiesteun fief Asemenea inaintasilor si.i, gi acestsuveran polon este preocupat sa isi impu-

ni propriul candidat pe tronul Moldovei,intr-un moment favorabil. Ca sest de recu-no;tinga, oaspetele sau se oFerisa participela campania de inliturare de pe tron a lui$tefan Rares. Candidatul legilor - nepotuliiu, Ioan, viitorul domn'viteaz/cumplital Moldovei. Dar expediria este prinsf inchingile pregatirilor laborioase, pe de o par-te. si a prudentei regelui Sigismund care nuar dori si stArneasci mAnia otomanilor. Caorice om de afaceri, Petru este con$tient citimpul costi. $i decide si isi incerce noro-cul in alta oarte. Ocazia - asediul Timisoa-rei. Se alitlra Habsburgilor. Turcii inving.$i cuceresc oraqul.

Revine in Polonia. Sprij inindu-se peloialitatea boierilor fugari, la 2 septembrie1552, depune jurimAnt de credinli regeluiSigismund ai l l- lea August. A doua zi estead"usa vesrea uciderii lui$refan Rareq. Dru-mul spre tron este liber. Urmat de mupepoloni, la 4 seprembrie revine in Moldova.insa calea spre putere nu este neteda. Boie-rii garii dispun de un candidat la domnie,ales dln randul lor - Joldea. invins la $ipo-te, adus in fata biruitorului, pretendentuleste insemnat la nas gi trimis la ministire.

dbrxn,n/,rt4@Vincenfiu Dosc6lu

lornd, ndmeti . Undevo, in Prohovo, lo o monost ire, st6m de vorbd cupdrintele storet. Intreb eu lo un moment dot:

- Pdrinte, dupd Neogoe Bosorob, core voievod credet i cd or puteo f icononizot?

- Alexondru Ldpusneonu, imi rdspunde sf int io so, fdrd o sto mult pegdnduri . . . Pe gdnduri om rdmos eu pentru cd, spre rusineo meo, moi multest iom din monuolul pentru l imbo romdnd despre ocest domn moldov decdtdin vreun cdrtoi de istor ie. (ht tprf f www.olexrodescv.rof 2O11 /1O/)

46 / l.L,' lvf Fli\ i t4ONAH ILOIL / nr. 77, 2O1 3 www.lumeqcredinlei .com www.lumeocredinlei .com nr. 77, 20 l 3 / t.LrN{LA l\{()NAI'{l l .OR / 4z

Page 25: Lumea Monahilor-nov 2013

Cerul niciodata nu rimine senin mult5.vreme. Norul, in acest caz-loan Heraclid.Un aventurier inarmat cu un arbore gene-alogic, impodobit cu-nume impresionanteprrntre c:tre se nunara sr despogi sArbi, care,ieoreric, l-ar face var doamnei'girii. Primitca oaspete de cinste, devine za a tridirii dinpreajma domnului.'

Spriiinit de nobili poloni, dar si deHabsburgi. ambii tot mai nemulgumigi deoolitica lui Alexandru - Vodi, in noiembriei561,la Verbia, lAngi Dorohoi, profitAndde mituirea lui Ion Motoc, comandantulcavaleriei domnului girii, mai curAnd decXtde forEa armelor, Heraclid il invinge pe AIe-xandru. Acesta . concluzionAnd - .....mi-arfi mai bine si iriiesc cu fiarele, JecAt cuoamenii necredinciogi" - se retrage la Husi,sperAnd in ajutor turc. A;teptarea e zadar-nici. Totu$i, in urmitorii ani, Poarta ii esterefugiu. Lui ;i familiei sale. Contracarinddarurile trimise de Despot dregitorilor tur-ci prin alte cadouri, igiialveaziviaga. Nu gilib-ertatea. fiind exilat. initial in Anatolia. laIconium, apoi in Siria, la AIep, in cele dinurma, in insula Rodos. Cheil revenirii perron sunr doi dintre fiii sii, trimigi la Poarii,ajutorul cumpirat de citre doamna Ruxan-dra din partea pa;alelor care, la rindul lor,fac presiuni asupra marelui vizir, sprijinulIui Ioan Sigismund Tapolia. Si recuno;tintacumnatului sau, Mircea Ciobanul, repus intronul valah de doua ori de catre Alexandru.Mai mult decAt aceastea, poate, ,,credingasultanului Soliman I ci ii va pedepsi destulpe moldoveni daci Ie va imoune ca domnpe Alexandru; ura lui nemirginiti fagi devalahi o intrecea cruzimea sufletului siri'(Antonio Maria Graziani).

in Moldova, incilcarea legilor pimAn-tului de catre protestantul Despot ii aducepieirea. Inliturat de $tefan Tomga, i;i pier-de, dupi un lung asediu, domnia si viata.Schimbarile de Ia Suceava n.-trigr.l-esc

pe turci. De aceea, in noiembrie 1563,-beilerbeiul Rumeliei este insarcinat si il

insciuneze pe i\lexandru. Stefan Tomqaindrdznegte ,'i i;i

"p.t ,.o.r,ri. RezultatuL -

minia comuni a Portii si a Poloniei, cireiaefemerui domn moldavii ucisese unul din-tre pretendentii pentru Moldova.

la 27 ianuau:ie l5631ncepe campaniaasupra Moldovei. Noua domnie incepesumbru - tatarii prada intreaga 1ara. Tom-qa este ridat - crudi ironie - de cavalerie.Refugiat in Polonia, dupi cinci luni dedomnie, este arestat gi, alituri de Spanciocgi Mogoc, decapitat la Liov in ma 1564.

Repus in drepturi in noiembrie 1564,Alexandru confera noii stipiniri nuantemult mai sumbre. ingiduinia faga de bo-ierii triditori din urmi cu l1 ani dispare.intre doisprezece si patruzeci si sapteiuntdagi mor;ii. Nu,este decAt implinirea legii

lafll c:Ife preveoea moartea Pentru cel vl-novati de hiclenie. Relatiile cu fudealul seinriutigesc. Sprijinul oferit lui Tomga iar,ulterior diversilor oretendenti, dar mai alesaminarea ..i.o..iirii pos.ii.rnilo. do--nilor Moldovei sunt argumente suficientepentru a raci legarurile. Aceea;i riceali giin raporturile cu Polonia. Singurele relatiicordiale - cu turcii. Nu lipsite de pret cici,in schimbul sprijinului, cAteva cetigi, puginimportante, sunt distruse. Din cauza inter-vengiei titare, capitala este mutati la Iasi.

Contrar pirerii lui Graziani, nu dorinpade rizbunare se afli in soatele soarelui degheagi a acestei domnii.- Ci boala. Dupimi.rturia contemporanilor, cumpliti. Oboali de ochi aoarent ereditari --ratal saua ri.mas in memoria colectivi sub numelede Bogdan cel Orb - care ii provoaci dureriinsuo6rtabile. insotite de secretii ourulen-te, pi.o"p.l. lipindu-i-se, este apislt;i de orani a oiciorului. asemenea bunicului siu.Din cAnd in cAnd, alituri de doamna sa,se rerrage in gridina din incinta ministirii

intotdeauna clementa seduce. Iar in acestcaz este cu atet mai necesari" tinA.nd seamade pregul obginerii coroanei - revenirea lasuzeranltatea Polona.

Ceremonia de ungere ca domn are locin biserica curtii dorinesti de la Hirliu.ctitoria bunicului siu. La Suceava, Doam-na Ecaterina, viduva Iui Petru Rareq, sus-

flnitoarea ghinionistului Joldea, considericI tronul apargine fiului siu Constantin,de doar 12 anl Ceea ce inclini balanta infavoarea noului domn este recunoa{rereaPortii. Prezenta lui Constantin la Stambul.ca zalog. $i cisitoria cu Ruandra, fiicaDoamnei Ecaterina. Reusira este fraeili.Noul domn, ce i;i ia nurn.i. de Ale*aniru,nu intirzie sa caute a se impune glrii, darsi vecinilor. Cere Habsburgilor restituirea

. t ^ . ' lposesiunilor inainta;ilor sii din Ti'ansilva-nia. Rispunsul intirziind, se implici in dis-

putele interne din fudeal Sprijini pe IoanSigismund Zapolia, nepotul regelui polon,in dobandirea jilplui de voievod al Ardea-lului.,Risplata intArzie. De aceea, asemeneasocrurul sau, nu ezlta sa [eaca munu pen-tru a-si reafirma doleanta. Si, sore a con-

' - ' i a#e i ' e f i c i en teovln8e, aPeleaza la o afm.

cunoaste pe deplin bine - comergul. Porci giboi sunt trimiqi in Tiansilvania. Inalti hanin zona CAmpuluneului. Comandi articolede lux Ia Liov, aducE mesteri pentru ctitorii.Cratie energicei acgiuni intru prosperareagirii, reugqti sd-i oGre linigtea. Mulqumi-ti linigtii, inalEi loca;uri de cult. Bisericaministirii Bistriqa. Ministirile Slatina qiPangira;i. Tirrnul - clopotnita al BisericiiSfhntul Dumitru din Suceava. Reface, deasemenea, Biserica ortodoxi. din Liov. Siiconostasul ministirii Dionisiou. Oferi da-nii pentru ministiri slrbegti.

4 8 / I { . : M F { \ l O N A H l l r t l \ / n r . 7 7 , 2 0 1 3 wwwlumeqcredinlei .com wwwlumeqcredinl6i.com nr.77 , 2013 / L.UMI'IA MONAI-lll-Ol{ / 4e

Page 26: Lumea Monahilor-nov 2013

Slatina. Dar cum leacurile medicilor arde-Ieni nu au efect de durati, iar durerea seintegegte, face un ultim gest.

La 9 martie 1568, domnul convoaciSfatul lirii. Cere boierilor alggerea fiuluisau Bogdan ca stipin tirii. Ii transmitesceptruf;i trimite ti porita solie prin carerolicita sultanului Selim al IIJea, succesorulmagnificului Soliman, numirea ca domna feiiorului siu. A doua zi, Alexandru estetuns in monahism sub numele de Pahomie,vieguitor al ministirii Slatina, cici ,,inciviu fiind, i-au pli.cut mai mult cele viitoa-re decAt cele de fagi gi in locul cununei demirgiritare gi cu pietre scumpe, a indrigitviata cu tunderea capului gi gi-a schimbatnumele siu dupi randul ingeresc" (Croni-ca lui Azarie). Alqii considerl ci tundereaeste doar reflectare a remuqcirilor, asa cumboala este rod al blestemelor adversarilor.Singurul lucru pe care il stim este acela ciau Fost respectate rAnduielile intririi in viagacilugireasci a unui voievod de a cirui evla-vie nu avem motive si ne indoim.

stranie. S-a speculat mult despre prezump-tiva otrivire a sa. Uitdndu-se ca in statelemoqtenitoare Bizangului firesc era ca acelace a purtat coroana, la amurgul vietii, si sepreocupe de cele ale sufletului. Au'fhcut-obazilei greci 9i despo;i sArbi;i capi bulgari.De aceea este greu de crezut ci un monah,lipsit prin iur:amint de toate ale acesteilumi, lproape orb, insetat de linigte, ar fiputut constitui o amenintare pentru boieriiunei Moldove cireia ii pirisise tronul.

Alexandru. Adica Petru. Adici mona-hul Pahomie. Nequstot ctitor, pirinte atrei dintre domniiMoldovei, fiu;i neporde domn el insugi. Unul dintre cele mailimpezi portrete ale sale apa4ine poetuluiIoan Alexandru:

IJnsprezece prunci cu momo lorf Dorminfresco S/ofinei fierbinte f Totdl donn Pohomiemonohf E de rdnd lo condelele sfinfe / / $i-oldsof coroond 9i vegmdnt f Pe perele - n fres-cd sd se zvlnte f Si-o-mbrdcof un slroi moipotrivit f Pe stoluro so de oseminfe f f Prun-cii-n hloimide - ou sdormil f in isonul stroneilo Psoltire f Priveghereo miezului de nopli fA lrecul din Roi in fericire f f Felele domnileinlrerup f $irul bdrbilor voievodole f Ce se

pierd prin fumul de cdntdri / /n soboore /ine sidomoole. (loon Alexondru, ldpu;neonu)

50 / I I \4 l jA M( )N { l i l l t ) I \ / n r .77 , www.lumeocredinfei.com

Page 27: Lumea Monahilor-nov 2013

ffi ^qrn* a.q,e., de, ?pltyp,[a, sta,t ;'i, ,,;ed*attDiolog cu pdrintele Vosile Govri ld,

porohul biserici i Sfdntul Nicolqe, porocl isul Universitdf i i Bucuregti

Crist ion Curfe

i["f]-eecre qn, lo inceputul onului gcolor, o seried e O, N,G.:u r:i mi litsnlsaculorise oto cd siste'motic oro de religie in ;coli. Co o reoctie loocest curent, oorecum recent opdrut Tn societo-teo noostrd, preofii sou loicii ortodocsi ou oYUto initiotivd ldudobil6 - infiintoreo de ;coliconfesionole pri-vote, fie ele grddinife, ;colipr imore, gimnoziole squ l icee. Pdrintele Vosi leGovrild g c=u-noscut.ombele forme de predore

o religiei, qlOt.,[g stqt, unde este si qcum profesor de teolo-gie liturgicd in

codrul Focultdtii ,,lustinion Morino" din Bucuresti, qOl.ti.,,lq. priyot", unde oovut inifiotivo infiinldrii unei ;coli de ocest gen chior in Copitold.

Mie mi-a fost foarte comod cu religia lnpublic. Si asta o spun ca unul care amEcutprimele'ore de relieie in sarul in care erambreot in anii

'90 in"tr-o armosfera... daca aq

ip'.rn. ,.p"r..Ji', cred ca m-ar in;elege^ceipugin optzeci 9i ceva Ia suti din romAni.Dar probabil ci unii n-ar ingelege, pentruci nu gtiu ce e o amqsfbri.pascall - intr-oatmosferi de lumini gi de bucurie deosebi-ti. Din partea cui? Din partea copiilor, dinpartea parinlilor;i, de asemenea, din parteaprofesorilor - a profesorilor pi inviqdiori lori"r. nu cilcau piagul bisericii, dar care sti-teau Ia orele oe care le fhceam eu atunci.

Pirinte, atmosfera aia s-a cam risi-pit...

Da, sigur cidispirut.

S:a acutizatintre societateabiserici.

da, s-a risipit dar nu a

foarte mult conflictulcivili secularizanti gi

Bine, conflictul nu s-a acutizat. Qon-fl i ctul -esle,.acudzat.-'

De exemplu, un posibil punct deconflict. La clasa pregititoare pe careali inftinqat-o le predali copiilor noti-uni despre rai si iad? Si accentuez iad,pentru

-ci acesi. a foit subiectul deli-

lat. subliniat de ASURI.

I ASUR-Asocialia Secular-Ummisti din Romi-nia, care pretinde, printre altele, ca in Constitulie sil'ie clr previzuti laicitatea statului.

52 / t . t jMt r :A MONAl l l l , t ) l l . / n r .77 ,2O13 , 2 0 1 3 / L T V L A N I ( I N A H I L O R / s 3

Page 28: Lumea Monahilor-nov 2013

dei de persecugie ateisti - gi pur gi simplub,atq,co.p"iii--p-e.care-i prindea mergindcu colindul! Astizi, siracul de el, cintiin strana bisericii, pentru ci s-a schimbatun p ic . . .

Vreli si spuneti ci nu trebuie si ti-iem copacul daci are crengile uscate.

Bineinteles! Profesorul e orofesor. laorice disciplini.

Nu, nu cred!Ce nu credeti?Religia nu e ca orice alti disciplini.Nu, nu. . . La or ice d isc ip l ina se pot

face gregeli, iar gregelile trebuie corectate.Dar aici au o amploare mare.Bine, sigur ci pot avea amploare mare

si n-ar trebui sa fie gregeli. Sunt absolutde acord cu lucrul acesra.

S o en tA.rnn ln, !rrc4u4i,I

urW CW flUl,a uL/ cn[2/1,t/,cn/La ;{,, t?41/ tyw/f,i/"a/

PQnfr?/,t/ tlJnfi/ wi"a/tn,

$tigi ce cred, pirinte? Daci gre$et-te un medic e foarte grav! Suferi ftzicun om. Dar daci un profesor grege$te,copilul poate si aibi tot destinul mu-tilat. Iar daci un preot, respectiv pro-fesor de religie, gregegte, nu se va vedeaaici, evident. Dar se va vedea dincolo,in viafa de apoi. Si asta e cel mai graw

Da, apa este. Dar haideti s5. v5. spunceva: orice profesor functioneazi. inlr-ogcoali. $coala respectivS" are un director.Existi., de asemenea, pe.sl,e..el, alli profe-sori, care sunt coordonatori. Existi in-spectorate, existi inspectori. Adici, hai-deti si fim realisti! Nu suntem chiar ca-npoiiti.i, u.rd. fac.- fiecare ce vrem...Pentru ci si acolo, dupi ce omul faceceva, esre tras la rispundere si nadiiduimsI indreptim lucrurile. Dai aici, intr-o

institutie de invltimAnt. lucrurile nu,'.rrr, .lii"r. asa slobode. $i daci se grefes-te, lucrurile se indreapti

Adici sistemul are suffcient demulf anticorpi, incit si preintA.rnpineboala?

Sigur ci da! $i sunt.totugi specialigticare stiu foarte bine - ; i cind spun spe-cialisii. fie soecialisti in domeniJl ,.ro'..-t iu he-ca Juorba'de re l ig ie, f ie de^al t idisciplini si, de asemenea, pedagogi carestiu si coordoneze si si imolineasci actuleducagional 9i pedagogic.

'

Pirinte, dar mi intreb cum, daci seface religie in gcoali, avem atitea pro-bleme cu comport.rmentul elevilor?

Pentru ci, din picate, ggaala n r maiare putere, nu mai are autoritate. Intiide toate, dupl--cursuri, copilul plea-ci acasi. Apoi, sunt multi factori carecontribuie i" for-"*" ri-"-.iifoilqar-e"lu-i. $coala ar trebui si. joace un rol ho-ti.ritor. Aveli in fagi un om care a fbcutIiceul pedagogic, sectia de filologie-isto-rie, si era mAndria noastri. Dupa aceeaam fhcut seminar, facultate, mi rog! -

dar mAndria noastri era liceul. Purtammatricola aceea cu demnitate. Nu seadmitea si cobori qtacheta liceului maijos decit era permis. Era un nivel, unstandard la care cooilul trebuia sa se ri-dice . Ce insemna aita? Asta insemna se;qiozlg4e in actul de predare, seriozitatein actul educational, seriozitate in toate.Si deci si scoaia ar trebui sa ioace un rolio".te i-po.tant. insi cred'ci ar trebuisa fie mai atenti si dascil i i . dar si pirin-tii, si tare --"g L,.r.,rr" daca sJai t."genipte semnale de alarmi. Si eu vI spunca'duhovnic, ca preot care'spovedesJ, cistau de vorbi cu mulgi tineri - mai alesca biserica in care sluiesc eu din

'92 e

paraclis universitar. $i n" "a

puteEi das e am a ce'-= aL+ 3... p.g$e_uQas_a e II1 ?.ss :rrre.

#li"t''1.'"''i_- -ffHE-=

Eu am predat la gcoala pe care aminfiingat-o un an de zile. In anul urmi-tor n-am mai putut preda gi cred ci nicianul acesta, dar nu am inceput cu raiul

; i iadul, pentru faptul ci nu asa se inceporele de religie. Am ajuns ;i la rai ; i iad,nu Dentru ca am dorit eu, mai intAi detoate, ci pentru faptul ci m-au intrebatcopiii. Copiii intreabi.. Ce, credeli ciprima data aud de rai, de iad, de pacat,de fapti rea, de fapti buni - la ;coali,la ora de relieie? Sub nicio formi! Darce, prima dat"a iau contact cu duritateain sioali? Nu, sub nicio formi! La orade religie poate primesc nigte limuriri. $ipot primi o invigituri sau o limurire in-u-un duh mult mai corect qi, mai ales, lanivelul copilului, ginAnd cont de fondullur aP€rcePuv.

Dar e posibil ca un profesor, si-ispan neinrytirat, s5-l inspiiminte pecopil cu ideea asta, ci niqte oamenipiiitoqi ard in iad, intr-un thin etern?-

Sigdr ci un profesor poate si faci lu-crul acesta.

$i atunci nu e riu?E foarte riu!

$i-l indepirtezi 9i de biserici?Bineinteles! Dar eu mi-aduc aminte

din copiliria mea, pentru ci am fhcutgcoali in perioadi comunisti, si mi_-aducamlnte de unil protesofl - pentru ca erauprofesori gi profesori... - profesorul meude istorie gi de geografie, care aproape neindobitocea! Voia sa ne arate ca suntemmaimuge. $i in-noaprea-deajun spre Cri-ciun umbla prin sat - pentru ci era elmai doritor si slujeasci mai mult perioa-

a- l,i i, I',1lri v,

ww.lumeocredinlei .com nr. 77, 201 3 / L t r\4F-.A \1( )NAHIl ()l l . / 55

Page 29: Lumea Monahilor-nov 2013

siune, la fel. Sau daci sunt mai multiintr-o clasi vine oastorul sau coordo-natorul cultului reipectiv, gi isi t ine orade religie. Deci si f ie clar lucrul acesta:nimeni nu impune ora de religie creg-trn-ortoooxa curva.

PAni la urmi, e o disciplini oplio-nald., iar pirintele, impreuni cu profe-sorul, poate si-gi retragi copilul de laora de religie.

E fo:rt"e- 4-d,eyirat, 9i lucrul acesta. Darfigi atengi: agr..,eqnoscut situatii,in_carep-{ti+"tii au vrut- -si retragi copilul de Iaora de religie, si cooilul s-a-revokat,.co-p-rlul-a-vrui. $i atunci, conducerea gcoliiniei -n=.a-s-tiut cu:n-si- procedeze-.pentru

!a, pe de o parte, il.vedel p: :.fil,

careqorea sa partlclpe, 9l B_e-_oe_alla*paffe-eraparinde, care venea cu autoritatea detati sau de mami.

Sunt copii care vor ora de religiepentru ci e mai ugoari, e relaxanti.

Unii spun cl este relaxanti, pentrualgii ora de religie ajuti la creqterea me-dil i si asa mai"departe. Cind spunem

" i ' ' e . t t ' r . '

ora de rellgre, ne relgllIn Ia ola ce ter€letacuga de un protesor c-!'.e$tln ortodox.Are posibil i tatea profesorul si-i furnize-ze informagii, conexiuni din toati isto-ria umaniraEii. Este a;a de bogata, aga defrumoasal Poatc si fie aga de frumoasi

;i aga {e bogata ora de rgtfgie^, incAt,uqplotefor-fun P94!9 s o.transforme tn-ir-o ori de enciclooedie! Si eu mi-aducaminte ci atunci-cjndambrerlat, in ul-ti mul an, erau-eleylde-la-clasa-indi-laeksa-a-cincea--.*copiii, pur gisimp-l-u' nuvoiau-sLsr*tcrnr:re o:al Erau aqa de an-trenati, vorbeam atit de multe lucruri,imi puneau atAt de multe intrebiri, pen-

$coclo dinFotoz Ziarul

flk"rr

dle"Nq-reljzalq,--crsd-eli:$u-chiar-da-qiqs-dAm-ssa![4 pini Ia un punct. S€-in-t{-mpli tserus-alat ds€IaJle-.s.u-sqpjii,nu pot spr lne mal mul t pentru ca sunt_:_*___.-i_r

I inigre,l imite ale bunului simE, qare_ii.4or

llgllla Pfntru_ toata vrala lQr.Adici?Plecind de la prasticile pe care le_de-

pr!-nd -prin inre1miaiuFetettzorutui, i n-ternetului - mai ales al internetuluil

Da, internetul e foarte liber. Iarlibertatea, atunci cAnd nu $tii s-o fo-losegti, poate si-1i gi diuneze. Darsunt Ei oameni care se intreab5. undee libertatea credinlei, daci religia eobligatorie?

Copiii sunt prea mici ca si decidi.Din acest motiv sunt piringi, din acestmotiv sunt dascili, din acest motiv suntprofesori, din acest motiv sunt oamenimaturi care au experientS" in spate. $ias vrea totugi si spun ceva tuturor ce-Ior care au intervenit, acestei asociagiiASUR si probabil ci sunt sute in taraaceasta tare trebuie si se faci auzite', casi-; i justif ice existenga - as vrea si spun,totugi, c5.-Biserica are in spatele ei autori-tatea a probabil 15-16, n-am fXcut exactun calcul, ca si qtim exact cili crestiniortodocgi sunt, dar sigur sunt'cel pilEin15-16 milioane de creyini ortodocgi!$i aceasti maioritate qi-a cAstigat acestdrept al predirii religiei dUpj-d-pc1o"-d" de.50 de ani"ds_ateis-m - ;i nu or_iceateism, ci upuJ miljt-4119_ 9;_p_ers_qeulor.Tiebuie si mai intelegem un lucru: giBiserica gi gtiu ci si Ministerul educagi-ei $i cercetirii au fhcut sondaie, au luatopinii. intrebqfl cqp-iii- daci.;o.r sau nuvor {eligi?l C-e! m4!mulgi vor. Piringii?-Maio-.titatea!

L4 mine, la Qggala privati pe care qgri n fi in tat- o, r,r"iiffi .ill ."r.- ff +;"ti Z"copiii, trgrozi;a* a._.*" * r. p.-

Ce pot face la ora de religie copiiide alti relieie?

Nrr.sud-oblgagi si participe Ia orade rel igie. Si din ci te st iu eu, c ind, dee*e-pltt, sunq-mai. mulii musulrnani in-tr.o qioall, se poate face ori de religiepentru ei, separat. Sau de o alti conf-e-

56 / LUMEA MONAHILOR / nr. 77,2O13 www.lumeocredinfei,com www.lumeccredinlsi.com nr.77,2013 / I.UMEA MONAHILOR / 5z

Page 30: Lumea Monahilor-nov 2013

poate si gestioneze aceaste lucrare, are inspatele ei rrupul v-ig, adlcl oamenii, gi astaesre foarte important. Copiii, pfuinFi-b"-nicii, toti care Dur si simolu vor relieia inscoala. |,r treDule lntreDatl, oamenil aces-tia.M-t@atwlj7'na-a@,

minte: un copil a intrat la l iceu, un l iceufoarte bun. Copilul acesta a ajuns pe fazanagionalS. la olimpiadi.la trei materii:. lamatematlca, Ia o materle Pe care nu ml-oamintesc, ; i Ia religie! El nu a venir si miintrebe, ci a venit sa-mi spuna: ,,Parinte,Iaceil-ml o rugaclune sa reusesc sa merggi la olimpiadi la religie." Si a putut siinvete si Ia matematici. oentru ci e co-

. t . t r . '

pil si l i tor, si a luat locul doi pe tara, l-amielicitat la'biserici, in faga i.rt,t.or, i-"-oferit 9i un cadou, gi i-am spus: ,,Foartebine!" Deci c-Lne-^v-rea si tnvegg. carte in-vali catte, da-r qunt oameni qarc-_l of_qigadgar_sa-i[_]9sul

"lesa. Sunt oameni

care cred ci.sunt buni la toate si stiu detoate...

Cine ne poate arita ce riu face ora dereligie? Nu existi un asemenea riu! Fgtefoar-te .clar, copiii d eyin:naisensibili*maideschigi... Sigur ci sunt gi copii si tineric.are n-u_y-o-{,saaudi de religie. -Sunt uniidintre ei care-11s_1ap1p-i111ic- flaidegi sivi dau un exemplu, acum mi-a venit in

!n!r_4J. cu ctTma r

sufletul oamenilor.

tru ci, d$pi ce le predam lectia pe careo aveam de predat, conform programei,duoi aceea discutam. Si au foarte multetnt^reblri, fo^rt. .r,,.,1t.1 $ le c*ri!!v4 pursi simplu sp_ir!ul-as9$!a-de ciutator, inal doilea rind, ii ajuti si.gi. complete-ze anumite cuno;rin;e, nogiuni,.gi, in altreilea rAnd, i nterrego-ncaza,-exrra-o:di-nal de bine.

Uitagi o experiengi extraordinari. Laun moment dat, la clasajntAi, ei nici nugtiau foarte bine si citeasci, le-am datsi.-gi treaci fiecare intr-un carnetel nu-mele de botez al coleeilor lor. De undeam plecat? Unul din clopii era bolnav. $itoti au inceput sa spuni: ,,Pirinte, darce are? Dar cum o fi. saracul?" Toti auempatizat, l-au compatimit. $i atlnciIe-arn spus: ,,LJitagi, yoi va putegi rugaacasi.. Seara, c6.nd spunegi Jugigiunea,ia rugali-vi voi pentru colegi. Dar istae secretul nostru. Nu trebuie sa ptiefoarte multi lume de lucrul acesta." $iintr-adevir, ei s-au ambitionat, a fosto emulagie extraordinari gi vreau si vispun ca s-au legat ni;te prietenii la ni-velul i la, s-a inchegat colectivul a9a defrumos, cum nu vi putegi imagina! Ce eriu intr-asta?

?ii, e riu, spqn adv.e-r;i-4rii, e riuci nu existi diversitate. In loc si pre-daEi religia, ar trebui si predati istoriareligiilor, ci altfel nu au alternativicopiii.

Cred ci cei mai mulgi care pretindca trebuie sa se predea iitoria religii lor- si-mi fie iertai cl spun lucrul alesta!- qrq-o- ca n-au Pus ln.vrara ror mana peun .manual de- ls_t-oria religii lor! A pre-da istoria r.lieiili

".cesiii o anumiti

p-r5:gitire "

.oiil.tlnii Eu cieilc{ iitoriareligiilor poate fi predati il:fedgyar_laliceu, sub niqlo formi la clasels.primare,iuE-nicio forma la gimnaziu. Hiideti si

spunem ci e aseminitoare cu istoria li-teraturii universale.

Da. Se preda numai la liceu.Ei bine, deci, e nevoie de o anumiti

pregitire pentru asta. Ora de religie nupoate fi inlocuita - parerea mea! Haidegisi propunem ca, la nivel de l iceu, sa sepredea gi istoria religiilor. Ar Fr grozavl

3 u Sz,aa,t et erdan r,Fn*ca/ a/ ftui,nnnitntp

foarte des-de qe$.p3g1!lle

58 / LUMEA MONAHILOR / n r .77 ,2O13www,lumeqcredinlei.com nr.77,2Q13 / LUMEA NIONAHILOR / se

Page 31: Lumea Monahilor-nov 2013

ecoloqice ale acestui demers. De altfel, qi

n oz i.ti1-o3"1u1 aa-Sfemdui S.ined din .no -iembrie2003 'eferitoare la proiectul mi-nier de la Rogia Montani aJraul;;agg-depo4$a--qfieialac. Academiei Rnmine 641sdiipuaE-ds-specia.li;ri in domeniu", se maiprecizeazi" ln comunicatul Bisericii.

o i.nrautigrie semnificativi a rel4g[i!-o1in-I t I ^

r a s i c i l u g i r i .t{q guLeInur cle ta_r\ter_l 'atnarhul a ahrmat, ln pnvlnta con-

flictului asupra scgtlrii de taxe, ci nuintentioneazi si acceote nicio discutieprivirid schimbarea situatiei actuale de'laMuntele Athos.

Patriarhul Ecumenic al Constantino-polului, Bartolomeu, a cerut cilugirilorie la Muntele Athos si evite invEstitii-

le financiare qi sa se dedice in intregimemisiunii lor.'sanctitatea Sa a uorbii, incadrul vizitei sale in Athos. din luna tre-cuti, gi despre

. ' i . : ,

L[oriulleglur]e, un suDlect care a cauzat

Activi5tii qgg'Jife de la Uniunea Eu-rop."[$-b'".ura de o victorie, dupice Parlamentul European a rcspjgs o re-zolutie care declara avortul ca fiind un"drept u-a"tt, gi C.r." ca ioate girile UEsi legalizeze. practicarea lui. Dezbatereas-a incheiat cu rj:soingerea "RaFortrrluiE-sgelg" privind Drepturile 9i SinitateaSexuali gi Reproductiva, gi trimiterealui _in4pqi -la gomiter pentru "mai multestudii".35l de membri ai ParlamenruluiE"ropeiffiJuoiai in favoarea tiimiteriirezolugiei inapoi Ia comitet, in timp ce

ll2 "tl_vtte!-imPotuvi,' .'

detengie, ca gi

Hotirirea a fost luatS.la finalul luniioctombrie, in gedinga de lucru a Sfln-tului Sinod al Bisericii Ortodoxe. Deasemenea, au fost stabilite etapele pregi-tir i lor pentru desfhs,urarea in-anul 2014a Anului omagial euharistic (al SfinreiSpovedanii ; i af Sfint.i impartaqanii) qi aAnului comemorativ al Sfinti lor Martiri

tru-orsanismele-deliberatiye*s!-sxs-cgtivedin Bi-serica Ortodoxi RomAni la nivelparohia l , eparhia l ; i centra l pentru onoui perioadi.deparr', n i. (2QL+2o I R).

"Referitor la participarea unor preotidin judegul Vaslui la protestele publicedin localitatea Pungegti impotriva gaze-lor de 9ist, precizim ci acegtia nu s-auconsultat cu Patriarhia RomAni, pentruci nu sunt subordonatii ei, ci epiicopieiHugilor, iar implicarea lor este una per-sonali impreuni cu o parte din comuni-tatea de credinciogi".

Buenea.ur+=alq, o-pqzi+ie-qfiqidi. "Pa-triarhia RomAni nu a formulat o pozigieoficiali in legituri cu problema exploririigi exploatirii gazelor de gist in Rominia,deoarece nu cunoa.$te temeinic toate im-plicaliile politice, economice, sociale gi

e{r}r*htuf* M ei, rnnn'tnhnln,

Brincoveni in Patriarhia RomAni. AuFost aprobate qi programele moral-religi-oase "CuuAnt.tl iate"tid.;te gi Liudagi"peoase'uuvintul care zlcle$te sl LauclaF peDomnul!', destinate persoanelor aflate in

Peste 700 de credinciosi vor donasAnqe pAni la sfArqitul anului, in cadrulcanioaniei initiate de Paraclisul Catedra-lei l i4Antuiri i 'Neamului din Bucuregti.Astfel, actiunea a continuat pe 12 noiem-brie, la Facultatea de Pompieri Bucuresti,Ia Academia de Politie "Alexandru IoanCuza" din Bucuregti (250 donatori); pe1 8 9i 19 noiembrie la $coala de Ofigeri dela CAmpina (300 de donatori). Acgiunisimilare au avut loc la parohii qi institugiidin Bucureqti, Ploieqti, qi CAmpina.

60 / I .UMEA MONAHII-OR / nr .77,2o13ww w. lu qeqcredinlai.tom nr. 77, 2Q1 3 / LtjlVR{ hlON,q.HIi.OR/ 6l

Page 32: Lumea Monahilor-nov 2013

credinta,nidejdealiubireain viala 5i opera lui

Andrei Tarkovski

FI Noi apari ii la

Cartea teologului gi etnologului Costion Nicolescu (n. 1946), inchinati maidreptei pomeniri a marelui cineast ortodox rus Andrei Tarkovski (1932-1986),poate ci n-ar fi fost niciieri mai acasi decAt la Editura,,Lumea Credinlei": ea esteo minulioasi radiografie cregtin-ortodoxi a vielii gi operei tarkovskiene, unicip6nd astizi prin amploare 5i rigoare exegetici, intemeiati pe o vasti bibliogra-fie la zi (in mai toate limbile de culturi gi largi circulagie din spaliul euro-ameri-can), cu o acribie documentari care nu lasi nici o afirmalie suspendati in vagulsubiectivitelii, dar care nici nu ucide duhul viu al cirlii, ce inciti pe alocuri cutensiuni 9i tonuri dirroape romanegti. Figura lui Tarkovski se recompune subtil

5i inolvidabil in conStiinla cititorului, ca om ;i ca artist, dar, poate mai presusde toate, ca biruitor al vremurilor, intr-o lume sstila lui Hristos 5i totuti neputin-cioasi sd zigizuiasci pdnd la capdt forla mirturisitoare a spiritului gi libertateacreatoare a artei adevirate.Tarkovski a fost poate cel mai mare biruitor prin artial comunismului din a doua jumdtate a secolului XX, (Razvan Codrescu)

A i acum ma iLumea Monahilor,potrivegte!

mul te var iante deatat d in lara c6t g i

a te abona la revistele Lumea Credin,tei gid in s t rd in i ta te. Alege metoda care ! i se

PlStegte abona mentu I di rect pe site-u I revistei: www.l u meocredintei.comLivrarea e posib i lS in or ice loc d in lume, iar pre lur i le sunt s tabi l i te in func-

1 ie de tar i fe le pract icate de Pogta Rom6nd la t ransport , pentru cele 3 dest inal i i :1 . Rom6nia 2. Europa 3. Restu l dest inat i i lor (Amer ica, Asia, Austra l ia etc . )

Mu l t ma i s imp lu : t r im i l i un s imp lu sms ; i t e abonez i !Tr imi l i de pe te lefonul t iu mobi l un sms la numdrul 7575in rete le le Vo-

dafone 9 i Cosmote 9 i la numarul747O in re leaua Orange, cu textu l LM insol i tde nume, prenume gi adresa completd.

Dupd ce a i t r imis sms-ul , ve i pr imi rev is ta la adresa speci f icatd, in cut ia tapogta la.

Costu l unui abonament pentru 12 luni este de I0 euro + TVA.

Exemplu de sms: LM Bogdan lonescu, str Zorilor, nr 3, Bl A43, Sc B, Ap 98,Brasov, judet Brasov, cod 500051

Dacd ut i l izez i un abonament de te lefonie mobi lS, contravaloarea abo-namentulu i rev is te i (10 euro +TVA la cursul BNR din z iua emiter i i factur i i ) vaapirea pe factura emis i de operatoru l de te lefonie mobi ld . Daci ut i l izez i o car-te la prepldt i tS, contravaloarea abonamentulu i rev is te i se va scadea d in credi tu lcar te le i pe care o ut i l izez i . Pentru deta l i i , po l i apela numarul de te lefon 1808,la tar i f normal , de luni p6nd v iner i in t re ore le 10-18. L ivrarea rev is te i incepe d inluna imediat urmdtoare, daca SMS-ul de abonare este t r imis p6nd pe data de20 a l un i i i n cu rs .

Beneficiar: SC Lumea Credinlei SRL [societatea care editeazd revista]Cod f iscal : RO 301 51757Cod IBAN: RO 95 INGB 0000 9999 02997374 deschis la ING BankDupd efectuarea plali i prin ordin de platS/mandat pogtal, o copie a docu-

mentului de plata trebuie trimi# impreund cu datele personale gi adresa de l ivrare[nume, prenume, numir de telefon, email, adresa completa] prin email ([email protected]), prin fax: (004)021 310 71 81 sau prin pogta/firmd de curierat:pe adresa Str. Pictor $tefan Luchia n nr.12, sc. C, et. 3, ap.7, Sector 2, Bucuregti, cod'23958, cu precizarea'Abonament Lumea Credinlei/ Lumea Monahilor' i


Recommended