Atìai'JcLvi'L Arad, 3 j i 8 . D e c e m v r i e ' Id2& Nr, 49.

REVISTĂ BISERICEASCA, ŞCOLARA, LITERARA ŞI ECONOMICA.

ABONAMENTUL: Pe un an _ _ _ _ _ 40 Lei Pe jumătate de an ... _ ... ... 20 Lei

peri listi h liptiiioi DUMINECA,

REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Arad , S t r a d a E M I N E S C U £ # 3 5 .

Telefon pentru oraş şi judeţ Nr. 266.

Lumea modernă şi biserica — O întrebare din zilele noastre. -

(Urmare.)

Creştinii erau convinşi, că şi ordinea din stat se bazează pe voinţa lui Dumnezeu, că toată puterea în stat vine dela Dumnezeu, că numai după voia lui Dumnezeu se poate aplica, legea, dreptatea şi tot ce constitue statul şi ordinea cetăţenească primeşte puterea şi auto­ritatea dela Dumnezeu. Creştinii ştiu că supu­nerea faţă de legile statului ar îi fără rost şi o dejosire a demnităţii omeneşti, dacă nu ar fi aceasta voiriţa lui Dumnezeu.

Această părere, despre necesitatea reli-giunii pentru stat care susţine ordinea lăsată de Dumnezeu, pe care nici un om cu minte nu o deneagă, a existat din vechime şi există până'n ziua de astăzi.

Washington cel mare zise în cuvântarea sa: „Religiunea şi moralitatea sunt stâlpii prin­cipali, pe cari se razâmă progresuL şi binele societăţii. Aceia, ce sapa la rădăcina acestori stâlpi, ai progresului nu-şi iubeşte patria sa".

Toate aceste să fie deacum înainte alt­fel. Aşa vreau partizanii lumii moderne. Ei vreau un stat fără religiunea, ei vreau să re­guleze toate raporturile sociale vremelnice, fără considerare la cele cereşti, netrecăîoar». Lumea modernă ne face să credem, că tot genul omenesc dela început şi în creştinism a zăcut până în ziua de azi în intunerec, până ce s'au născut bărbaţii maxi şi luminătorii veacului deacum. Lumea modernă cere dela noi, să părăsim adevărul exprimat mai sus de marele Washington, că acela care sgâţăe şl sapă la stâlpii puternici ai moralităţii şl reli-giuni, pe cari zace tot progresul omenire», nu este prietinul patriei sale. Moderniştii pretind, ca să considerăm pe toţi aceia, cari se între-pun pentru religie şi moralitate, de duşmani ai statului şl ai poporului, pe când ei, oamenii cei mari ai zilelor noastre, cari toată energia lor ş'o consumă, la stricarea şi dărâmarea acelor stâlpi puternici şi la scoaterea din immk ,

^poporului a religiei şi fricei Domnului , - /p l 'z t^ 4

ii- l

că sunt adevăraţii prietini ai statului şt ai do-porului.

Unul dintre aceşti oameni a spus, că „stalul modern" este creştin. Aceasta este adevărat. Toată viaţa publică a popoarelor creştine este plină de idei creştine, de aspi-raţiuni şi porniri creştine.

Dacă într'o odaie luminată electric am lăsa deodată să pătrundă razele soarelui, atunci în acel moment s'ar copleşi de razele soare­lui toată lumina lămpilor şi numai lumina soa­relui ar mai lamina odaia.

Tocmai aşa se întâmpiă şi în lumea creş-. tină, decând apăruse Acela, ce a zis: „Eu sunt lumina lumii", şi chiar şi aceia, ce neagă Dumnezeirea iui sunt luminaţi de această lu­mină. Este deci adevărat, că statele moderne sunt creştine. Dela acela, care spune aceasta, ar trebui sâ presupunem, .că admite legătura statului cu acele înstituţiuni, cari au contribuit la încreştinarea societăţii omeneşti. Cine zice: „pomul ş 'a tras viaţa din pământ, în care are rădăcinile, nu poate ajunge la concluzia, deci trebue smuls pomul din pământ" . Dacă chiar aceasta este logică acestor oameni, şi aşa ei să ţin înţelepţi, când despărţesc statul cu toate instituţiile lui, de Hristos şi de biserică. Aceasta voeşte lumea modernă cu popoarele creştine, înţelepciunea ei constă într'o ficţiune goală, ca şi când nu ar exista în viaţă nici o bise­rică şi nici un popor creştin.

Despre aceste porniri şi despre locul, ce i-se dă bisericii iui Hristos In organizarea sta-, telor moderne ne putem face o icoană. Por­nirile contrare nu apar deodată-în aceiaş stat, ci ele sâ ivesc îci colo.

Aderenţii acestui sistem necreştinesc nu se vor odihni până ce nu î-şi vor realiză pla­nurile «lor. Deaceea este de importanţă, să ştim tendinţa şi planurile lor în detail, chiar şi atunci când în ţara noastră nu s'ar ivi.

Aceste porniri nesănătoase a le , vremii trebue să le cunoască fiecare creştin, ca să se poată mai uşor feri de ele.

Dacă scoatem dmtr'un tablou mare o sin-„ gură figură şi o arătăm cuiva, ce nu cunoaşte *rşbloul s apoi acesta n u ' p o a t e şti,"ce însemnă-

Misiunea evanghelică,..? Pe câmpia însorită şi roditoare a Banatului ră­

sar înfloritoare sate româneşti, cu gospodării b ne închegate, cu case albe ca mă -gărit-.rele, săteni treji, harnici, coriştii. Intre acestea se numără şi comuna Izvn, un sat curăţel, bine situat, curat românesc, aşezat în apropiere de Timişoara.

Dar . . . dar Nemeşa a voit, ca şi acest sat să-şi aibă, meteahna sa.

Credincioşi legii străbune locuitorii acestui sat se închinau, di pă cum o fac şi acum, în bisericuţa sfântă, rămasă aela înaii taşi. Şi era atât de bine aşa ! In dumineci şi sărbători sătenii se adunau într'o tabără, aveau un gând, o bucune, o durere, o aspi-raţiune. E>au una şi în bine şi în rău!

Celor străini de neamul nostru, n'a putut plăcea aceasta.

Ca să spargă aceasta unitate sufletească, orto­doxă şi românească, dişm.imi neamului nostru s'a» pus pe lucru.

Ş' ruptura pornită în Ardeal, a sjuns şi la să­tul ţul nostn , f ra inte e»> 9¿ de ani, şi din massa ortodoxei de aici a rupt o di^parentă părticuâ. A fust 0^ ajuns ca să se întroneze pe aceasta fracţiune Calul Troian.

Câtă t'hergie consum ta zadarnic între fraţi de ati nci!

Agesiunea a rămas insă fără un real res ltat Sufletul aci SÎUÎ popor a rămas unui, crs-ştinesc şi românesc D- >pre aceasta au avut oca/urne a se convinge ut z tor ii a t stei ispite cari p- largă toate neînţelegerile ce obşnuesc a se ivi înir'un sat în un veac şi p lângă toate, siimutările pătimaşe ale unel-titorilor dm afară i 'au fost în stare să numere în tabăra ior numita oficos „parohie unită" nici când, nici măcar suma de 3 0 0 suflet*-, câte s e reper azi prin lege, pentru ment nerea unei parohi în situ< ţ a de maifă Apoi cu jumât te sură su ' l t t e a fost sus­ţinută de" binevoitoiu 1 „patnin", care t râ statul ur gar, decenii de arândul. (V zi S-maîismele oficia^ ale episcop ei greco-. aîokce din Lugoj din ana 1858 ' l * 6 8 - r l 8 7 7 - 1 8 9 1 - 1 C 0 3 )

Că statui ungar, a favorizat ace- sta „parohie* ridicând nu numai biserică şi scoaiâ g. catolică, ci şi case confortabile, din buzunarul iobagului ortodox de

aici, prin robotă, lăsând în aceea şi vreme pe p-eoţii ortodoxi să locuiască în 'colibi, cari az- p i n trista lor sărăc ie gră iesc de s:>artta. vitregă, a ' neamului nostru, este expl icabi l .

D r, în actuala situaţie, d u p ă ce s'a "Vă?u"f, că rvnro\h~- unita" de aici înzestrată cu.favoruri feţâ de noi n'a putut sa spore -s. â tstt de mirat şi nenfe-kusa s rguinţa, d« p să de gre>. o-catoiict, .£*n •• . ytfr să-şi concentreze f/ontui faţa de noi tocmai aia! Şi cu toate a c t a s t i o fac şi încă cu mare aparat.

Şi iată de ce ? In vremea din urmă păstorul sufletesc al acestor

puţinei ereco-catolict era că,turuiul prott pop onorar Dr. Ştefan Pop.

După îndelungate frământări suflet şti şi .cer ­cetări istorice ajungind, acest bun-preot \ o m â n , la convingerea câ biserica ortodoxa, este curată păzi­toare a credinţii, scut şi pavăză sigură pentru neam, a întors în sânul biserici! străbune, secondat de cei câţiva credincioşi ai lui, cari erau să se reîn­toarcă cu el deodată ia matca veche.

Pasai acesta energic şi resolut, a fost deajuns, ca atenţiunea episcopiei gr. cat. dm L> g"j să se în­drepte spre Izvin. Ortojoxsismul . . . Ortodoxismul acesta „bizantin" trebue st» ivit aici! Aceasta era şi este deviza !

Deschiderea unui front de luntă nu-i mulţumeşte.. Ei vor să se rehabiiiteze tocmai aici, unde se simt loviţi prin trecerea părintelui Ur Pop.

Căci ce-ar însănina inst tuirea %unui „misionar" la Izvin, decât dorul de a'şi lua re ansa ? ! • -

„Misionar" într'o parohie ortodoxă, care numără l30l) credincioşi, faţă de 50—tO înş< ce conf. greco-catolică dispuşi şi act ştia a se reî .toarce...?

Da! Mhionar. Aşa grăieşte buletinul oficial al episcopiei gr. cat. din Lugoj „Sionnl românesc" într'un număr mai recent, — iar misionar este elevul S 'wO¿lei~„de propaganda fide", azi scecretarul Consis-torului din Lugoj dl. Dr. loan Marianescu (fost: ,Ma-gyar pe vremea regimului unguresc.)

Noi şjpn, că episcopia Lug jului are un post de „misionar", piăt.t din vistieria statului Dar ştim şi ac»ea, că acest slujbaş al statului, are tn nirea de a fi antipodul secte o¡ antiieraihce şi nici. decum un i> stiga'tor la pioselitism între creoinc osii noştri L-rtudnxi. :

Cu toate acestea ce se petrece aici ? Aţâţare din-ciâ contia bisericii noastre!

N'am zi e. dacă aceasta misiune s'ar restrânge, la cadre evanghelice, dar nu putem tăcea, cânJ e de prevâzji . â, p i n s t a l a r e a aici a „misionarului" ca­tolic, pe bauii statului ronân şi spre stricarea noastră, se vur produce gaice^e.

Semnele se arată de pe acum. De pe amvonul bisericii g cat. de aici se debitează deja .falsuri"."stri­gătoare, ca acest*: că tot binele sufletesc, politic, ;uhural etc. a putut şi Doate veni numai în legătură cu catolicismul; câ ortodox smut numai spre râu ne-a fost şi ne es te ; ca Românismul nostru numai paralel cu biserica Romei are viitor e tc

E aceasta oare, o predică pentru ridicarea mo­ralului creştinesc al poporul unit deaki, ori e o ins-t gdţie. prin care se abuzează de credulitatea poporului ?

Las la o parte autoreclama străvezie, câ înu'un an, jumătate din Izvin va fi greco-catol c, cu câre $e afişează dl Magyar-M snanescu, care în poses a unui f umoşel salar de misionar de la stat, plus altul în calitate de funcţionar intern ai gremiului vladioéi lugojene, îşi poate permite luxul de a opera cu cel

taîe are acea f gură singuratică î i tabloul în­treg; Deaceea dacă -privirn num^t cate o por­nire Singuratică contra bisericii, care o întâl­nim dm întâmplare în ţara r.n^sî-ă. sau'ani-ea apo i ' nu putem judeca numai după asta iin-.n-ţ i uma lume» moderne cu biserica iui H-istbs şi cu reiig'a Trebue să cunoaştem toate ace e pornu'kşp htrare şt legătura lor. Dacă vedem undeva, că se completează o parte a acestui tablou sau sistem dezastros, sub formele cele mai frumoase oratorice, atunci nu ne înşelăm, când spunem: „te cunosc bine prietine pe lângă toate frazele tale, ştiu că ce intenţionezi tu cu religiunea şi cu tesaurul meu.

De aceea să înşirăm pe scurt pornirile lumii moderne. (Va u r m ă )

mai convingător- argument, 'pe care-I utilizează des în iui'ăntărde sate, şi care argWent este nStola".

inali nivel de misiune ! întreb eu, smeritul preot din acest sat, că ceea

ce s e face în felul acesta, pentru spargerea unităţii sufleteşti a acestui credincios popor, este o misiune evanghelica? Ort c e d e misionarul „de alfa credinţă" cum zk'.e dâ"sui câ va aduce pe H'istos în mijlocul poporului numai aşa, şi -atunci când va şt! că mira desbinare do. azi g a t a . , ga ta să se netezească aici, —' se va măii şi dăinui, ca o rana permanentă pe sufletul acestui ncvino at popor?

Daca este vorbă de bnele blserMi, a! neamului' şi al ţărsi — şi a està i r bue să 1 avem neapă -at în Vedere în toate acţiunile sioasîre de creşt ni şi ro­mâni, — atunci şi Vădicia din Lugoj de conîes une greco-catolL-â fă.*ea foarte btne daeă'şi plasa forţele în alte d recţii, unde le n-clamă adevăratele interese ale bisericii namulu i ş' ţării.

Şi .erem sâ o facă aceasta în - numele iubirii evanghéi'ce, pentru b-rele şi f.ri irea poporului cre­dincios din acest sat,:căruia i'a revenit o mică parte din aceea mare „meteahnă" care spasa strivitor su ìletul rieamuiui ro^â . i e şc '

hvin, Nov. )[)2ò, Melentie Şora, preot

Nevoile sufletului d e Li viu Rebreanu.

Occidentalizarea noastră pornită, acum vre-o sută de ani, de câtva tineri entuziaşti, ne-a creiat împreună cu o spuză de c v lizaţie, marea pacoste naţională : superîi:ialit?.tea. Ţara cu , aşezăminte născute .dintr'o dureroasă evoluţie istorică, a vrut deodată să devină Beiga 0;ientu!i.i. Ş rezult ni;! a fost o lup'ă perma­nenţă itre sufletul prim tiv românesc şt. formele stranie, sociale, economice, politice cari progresează inertu fără a ţine seamă de pos bil tâţile noastre, reale ce adaotare., S'a dărâmat rând pa rând tot ce era ai no-'stfu spre a se înlocui cu ce e occidental. S'a zis şi se zice că trebue să ne însuşim civilizaţia Apusului dacă vrem să progresăm şi, în aceiaş timp, s'a distrus adevărata temelie pe care se putea ridica progresul nostru: credinţa.

Trecutul neamului'românesc, aproap'?două mii de ani, din credinţă s 'aVâni t In cele mat cumplite ceasuri ale istoriei noastre Dumnezeu ne-a luminat calea cu speranţe. Toate visurile românismului pe fond religios erau ţesute. Prin comunitate seligioasă am înfruntat desoăiţirle graniţelor politice. Legea românească e sinonimă şi azi ca religia, cu -legea dunmczeias ă... Şi valul de occidentalzarea mai ales credinţa noastră a sdrucnat-o şi continuă a o săpa. Rel 'ga şi b serica rămân pe ultimul pî^n-, al preocupărilor celor ce au soarta neamului în 'mâini...

Contactul cu Apusul ne-a născut o burghezie Orăşenească pervertită sufleteşte. Ultimul funcţionăraş comercial, cititor înfocat al prăvăliei -igtatz Hertz, se mândreşte cu ne red nţa. Sermdoctismul face ravagii în sufiete. Am pierdut pe D-zcu, fără a-î fi putut în-locui decât doar cu un hedonism din ce în ce mai copleşitor. Procesul de descompunere sufletească nu s'a oor-it nici în vâltoarea războiului, nici în entuziasmul victorie» şi al împlinirei idealului naţional. Aiurea suferinţele au răscolit sufletele stârnind UD nou mis­

ticism religios. La «oi nici o urmă. Credinţa în D-zeu a devenit ruşinoasă. Credinţa,nu msi e bună decât cel mult pentru ţărani, - ,

Predicăm şi uităm fericirea de mâine şi uităm că fericirea numai credinţa o poate înfăptui. Luptăm pentru democraţie pentru dreptate şi legalitate, şi nu ne dăm seama că toate acestea vor rămâne goale

•farà împăcarea sufletească pe care religia stoma.ului n'o va putea statornici pe pământ nici odată. Facem

' mereu proecte mari de viitor şi scăpăm din vedere câ popoarele mari, pa cari încercăm sâ ie uităm, au-fost ş «unt rei g'.oase în ciuda tuturor aparenţelor c-nrrani. R i i g n z ta tea adânc înrădăcinată a englezi'or a francezilor, a germamnijor, a italienilor, nu ne arată oare cà temeiid tuturor progreselor credinţa tr tbue ea fie ? • -

Credinţa nostra s'a clătinat, cel puţin în suflet burgh ziei onducâtoare. Sfărâmarea complecta , însă ar fi echi-alentâ cu întronarea unui haos. Ne redmţa ar putea cup ind- încetul ou încetul şi ţărănimea, rămasa în â n^a-'t să în in.ersa-i majoiitate Şi att nei. domnia râului fâiă h a c , a r fi deplină *• . .

Trebue să m- Întoarcem cât mai grabnic la D,miez-» . Trebue să îniărim în sufletele româ.•• şti idealul O morală ştrr.ţ f i . ă nu se poate inventa. Morala issereste rumai din credmţâ Peste nevoile şt amăra: uml. vieţii nu mai omul religios se poate înainta O ţară care-vi cYoieşie acum viitorul are ueaoări-tă trebuinţă- de • oameni religioşi căci numai aceştia o vo ' servi cu abnegaţie, mai presus de bu­nurile pământeşti

Aptsul, cu formele iui de cvit ;zaţie, p n a te că in t r ide vâr e în agonie. Noi însă suntem în p inâ -tine­re te Istoria noastră cea mare şi strălucitoare de «bea acum in:epe. Vremea e a nca-Uă In locul formelor străine şi nepotrivite aie civilizaţiei apusene, ne vom creia civil zaţia nosstră, din st-fietu* nostru, din cre­dinţa noas t ră Regăsind pe Dumnezeu, vom regăsi calea progresului nostru, fără împrumuturi s t rane, vom regăsi încrederea in noi înşme, în puterile noa­stre creaîoate

Trsbue să avern mândria să ne lăpădăm mal bine de nişte forme apusene, d.cât să părăsim pe Dumnezeu!, nostru. Numai prin Dumnezeu vom birui...

Misiunea învăţâtorialâ a preoţim ei Disertaţie cetită în adunarea generală a despărţământului Siria a „Asociat ei clerului Andrei Şaguna", ţinută în co­

muna Chier la 24 August (6 Sept ) 1923.

Motto. „Meigând învăţaţi toate nea­

murile*. Mt. XXVili. 19.

Astăzi în epoca materialismului cras, care pre-dominează lumea, cuvintele aces tea ale Marelui învă­ţător sună împerios în urechile preoţime*. Râ/.boiul a zdruncinat mental i ta tea oamenilor, toată iumea caută c-5 prin cât mai mic efort tie muncă să-şi câştige o fericire pl ină de pin.cri trecătoare şi pentru ?juigerea scopului acestuia înce.-reă SR-ş i înăbuşe conştiinţa, aceea sclintea divină aşeza tă în internul fiecăruia pentru judecarea faptelor individuale. Atâta corupţie,

i e tata demoralizare nu s'a mal pomenit decât -pe vre­murile de decadenţă ale imperiului roman. La chao-sul babilonic al moravurilor decăzute, mai contribue

şi de magogismul chemaţilor şi nechemaţilor, care infiltrează în sufletele oamenilor otrava draconică a urei şl duşmănie i , contrar , porunci i divinului Mântu i ­tor jubi ţ ivă unii pe alţ i i". Zadarn ic e strigătul de alarmă al unor . . . puţini oameni cu scaun ia cap, cari văzând prăpastia spre care merge lumea cu paşi repezi , o avertizează, că numai şi numai principiile creşt ine aşezate în evangelia lui Hristos, vor face ca« să se sălăşluiască pacea şi bunâvoirca intre oameni .

Puţini i oameni ai t impului de azi, cari ar voi să curme răul din r ădăc ină îşi îndreaptă privirile spre biserică, dela care a ş t eap tă regenerarea mora ­vurilor şi îndreptarea lumii spre un nou ogaş , ogaşul dregost i i şi a păcii între oameni . Pen t ru preoţii s lu­jitori ai acestei biserici astăzi să inaugurează o luptă grea, lupta cu săniănâtorui neghinei din preafrumoasa pa rabo lă a Mântuitorului. Dar cu cât e lupta mai grea cu atât şi eroismul preotului va trebui să fie mai mare, armele trebue să fie mai puternice pen t ru ' a pu tea sfâfşl cu bine lupta şi a-şi primi răsp la ta cea mare promisă de Mântuitorul ,

. 'O armă puternică pentru aceasta luptă este predicarea evangheliei lui Hristos, iar ca par te in ­tegrantă şi nedespârţibilă este catehizarea.

„Mergând învăţaţi toate neamur i l e" a zis Mân­tuitorul apostol i lor săi, a instituit astfel misiunea în-văţâtoriaiă a bisericei . La aceas ta însuş i ' El a dat csi mai mare exemplu, căci învăţăturile sale erau ascu l ­ta te de mii de oameni , tineri, bă t rân i îl u rmau în căile sale şi cu câ tă ardoarea s ă^adăpau la isvorul cel nesăca t al învăţăturilor sale divine; Chiar şi c o ­pilaşii erau aduşi de mamele lor ca să vadă ' ş i s ă audă pe cel ce; vine .întru numele Domnului . Ş? pe aceşt ia i-a îmbrăţ işa t , z icând apostoli lor să i : „Lăsaţi pruncii să vină ia mine" . (Mt. X'X. 14), un avert is­ment remarcabil pentru toate -timpurile, d â n d să se

. înţeleagă, că dacă voeşti să faci pe cineva a p e r c e p ­tivii pentru tot ce e bun, frumos şi ideal, să- i creşti de micuţ spre aceas ta . El a ş t iu t , ' că în memor ia bă­ieţaşului să imprimă orice senzaţie , orice învăţătură bună ori rea, astfel că şi în conzecisţele sale, viaţa* ş i . p u r t a r e a lui va fi bună ori rea.

După aceas tă poruncă a Mântui torului mis iunea învăţătorială t r e b u e . s ă p r e m e a r g ă chiar şi mislunei sacerdota le , pentrucă numai atunci credinţa va fi a ş ; -z*ată pe baze temeiuice dacă creştinul va fi bine in-struat în toate per.eept.de religiei creşt ine. Spre scopul acesta preotul e îndatorat a cupr inde iu sfera act ivi­tăţii sale învăţătoriaîe pe toţi oamenii fără deosebi re de vârstă.

Sfinţii apostoli au şi lucrat în se inu l acestei porunci a Mântuitorului. Pretullndenea pe unde ajun­geau erau «înspăimântaţ i în propoveduirea evange-liei. Sf. Apostol paveî dâ poruncă bisericei în ep. 11.. cătră Timotei (c. IV. v, 2 ) „Propovădaeşte. stârneşte asupra cu vreme şi fără vreme, mustră, ceartă în­deamnă cu toată răbdarea şi învăţătura". Tot Sf. Apostol Pavel în ep. I. cătră Timoîei (c. V. v. 17,) prevede şi răsp la ta pent ru preoţii cari îsi îndepl inesc misiunea învătătorială. „Preoţi i cei cs ţin b ine . d r e -gătoria de îndoi tă cinste să se învrednicească, mai ales cei ce să ostenesc în cuvânt şi întru învăţătură'1, apoi îi face atenţi pe cei ce n'au destulă râvnă pentru a învăţa „Nu fii nebăgă tor de s eamă de darul ce este întru tine, care ţi s'a dat cu punerea manilor preoţiei (I. Tim. IV. 14.)

Şi d u p ă s t răduinţe le de fer ale sf. Apostoli intru . p ropovedui rea evangeliei nu e de mirat, că creş t in is ­mul a p r i n s ţoi mai adânci rădăcin i • în sufletele

acelora, cari mai înainte nu cunoşteau alt ideal de viaţă decât plăcerile intrigile şl duşmăniile. Mai târziu biser ica aşi legift-rat aceas tă dispoziţiune a Mântui­torului prin aceea că prevede şi pedepse aspre a tâ t pentru episcopi cât şi pentru preoţi întrucât nu sunt destul de sirguinrioşi întru propovăduirea Învăţatu­rilor Mântuitorului, d u p ă cum d spune şi Can. 58 apostoiesc.

Împrejurările Intre cari «e aflăm astăzi necesi-tează doar mai mult ca ori când ca biserica prin organele sale să-şi "exercite aceas t ă misiune.. Curente duşmănoase s apă îot mai adânc la temelia bisericei, astfel că preoţi mea trebue cu tot avântul să se îm­brace cu pia toşa dreptăţii să-şi iec coiful mântuirii pavăza credinţei, şi sabia Duhului care este cuvântul lai Dumnezeii.

Pentnica propovăduirea învăţături lor mântuitoare să a ibă rezultatul ddrit, preotul pas cu pas trebue să urmărească desvokarea credinciosului păstorit.' Să p u n ă un deosebi t pond pa catechizare, căci dela sceas t a a tâ rnă în mare parte constienţiozitatea reli­gioasă a bărbatului de mâne. Aceasta să se facă cu toa ta că ldura , căci sentimentul religios nu se poate comunica decât de i:n sufM care îl simte cald şi puternic în adâncimile iui.'Şcoala este terenul cel mat pri incios unde preotul ' poa t e să-ş i formeze o generaţie cu p r inc ip i i ' s ănă toase . Şi c â t ă mulţumire sufletească are preotui când după străduinţele sale vede dcsvûhâud:s-se în sufletul copilaşului sentimen­tul cald al re l igiozi tăţ i i ! Ai cetit sfta evaogelie în biserică sf-expiieat-o de pe amvon, iar în ora urma­te i? : : de catechizare vei căuta să vezi că cu ce îm-

! preste s'au îndepăr ta t băieţii dela biserică, ascultat'aa ei evangelia şi predica şi câ tă satisfacţie vei avea când vezi. că cuvântul tău a prins rădăcini în sufle­tele lor. Mergi mai departe începi a-i explica virtu­ţile creştineşti , sfintele Taine, ìndici locurile din sfânta scr iptură, pe cari acelea s nt bazate îi aduci p ' lde de martiraj pentru credinţă din istoria biseri­cească , pregăteş t i şi p e combatantul de mâne în contra sectarilor, cari ne submiieazâ credinţa . Te vei îngriji apoi ca în mâna băiatului să pui cartea de rugăciuni , apoi alte cărţi de conţinut religios, pe caii cu plăcere le va ceti in timpul liber. Mai târziu când băiatul va părăs i băncile şcoalei în dumineci şi săr­bători in şcoalele duminicale, cari neîntârziat ar tre­bui să se inaugureze vei căuta să desvolţi sentimen­tul religios, airăgându-i atenţiunea asupra urmărilor grave ale păcatelor, în cari cade tineretul. La aceasta vrâstă t rebue să fie preotul mai treaz, căci nesupra-veghîaţ i de nimenea nemai purtând frica nici chiar a părinţilor, uşor pot să se îmbâcsiască de răutăţile buuii .acesteia. Spre scopul acesta fiecare preot ar trebui să aibă la îndemână o bibliotecă constatatoare din cărţi bine selecţionate pe cari să le pună la

. dispoziţia tineretului. Distracţiile jocurile şi localurile unde obicinuesc tinerii s ă petreacă trebue cât de des controlate de preot sau de un membru al comitetului parohial , şi întru cât biserica dispune de fonduri necesare să caute a pune la dispoziţia tineretului lo­calul pentru distracţii, unde preotul îşi va putea exerci tă mai efectiv'misiunea sa moralizatoare.

Să răsune apoi amvonul. Generaţia de oameni, câre a făcut războiul, s'a reîntors acasă cu altă men­tal i tate, cu alte moravuri. înainte de războlu credin­ciosul credea şi nu cerceta, astăzi e tocmai invers cercetează şi apoi crede. De aici slăbirea în credinţă şi c lăt inarea la orice bătae de vânt vrăşmaş biseri­cei noastre. Singur serviciul divin ori cât de pom»

pos ar îî numai în parte îi satisfac; pc creştinul d e â?,i, pentrucâ mintea turburatei de grijile iumii aces te ia nu să aprofundează îa adânc imea mis ter ioasă . a sfin­telor rugăe uni şl cântăr i bisericeşti . Prin o predică potr ivi ta ii poţi i asă readuce la sent imente mai bune , îi poţi r idica din noroiul grijilor lumeşti în care s'a scufundat, îî poţi face să în ţe leagă că rostul acestei vieţi pământeş t i nu e numai de a căuta bogăţ i i , cari sunt t recătoare . Din activitatea mea pas tora lă ara cons ta ta t că cei mai potrivit gen" d e . predică , care mai mult impres ionează asupra sufletului ascul tă tor i ­lor este omilia sau expl icarea temeinică a evangeîîei. Predica despre în semnă ta t ea diferitelor sărbători încă e foarte potrivită. Credincioşi i noştri ş i astăzi cu puţine excepţiunî au numiri aproape ne în ţe lese sar. de provenienţă păgână pentru unele sărbător i . L a înăl ţarea Domnului îi zic „Ispas". La Naş te rea sfân­tului loan Botezătorul „Sânz iene" , la Sch imbarea îâ faţă „Probaiii" e tc , şi oricât te-ai forţă să; storci dela ei numirea adevă ra t ă e îuzădar, nu ştie şi nu ştie nici însemnătatea sărbători i . Faptul aces ta p r o ­vine din împrejurarea că nu s*a da t a tenţ iunea cuve­nită explicări i însemnătăţ i i sărbătorilor. Să nu ne mirăm deci că sărbător i le sunt a tâ t de puţin r e s p e c ­tate. In prediceie noas t re să căutăm a explică ş i în ­semnă ta t ea diferitelor s iraboale. obiecte li turgice din biser ica noas t ră cu atât mai vâr tos cu cât şi aces tea formează prilej d e a t s c a sectar i lor răutăcioşi .

fn cadrele unei dizertaţii nu să pot înşira toate recerinţefe cari sun t necesare pentru ca preotul să-ş i poa t ă îndepl ini cu scumpă tate mis iunea învăţătorială. astăzi însă trebue să-ne înţel gem chemarea şi să lucrăm cu toţii din răsputer i folosfndu-ne de mijlocul pe care ni 1-a pus chiar Mântuitorul la dispoziţ ie puterea cuvântului ca astfel măcar pentru viitor să putem crea ostaşi buui sfintei noastre, biserici şi ce­tă ţeni cinstiţi patriei noas t re .

Atunci se va putea zice despre noi cu cuvintele Mântuitorului vai sunteţ i „sarea pământu lu i ş i lu-

.mina lumii" . loan Gh, Peîrişor,

\ preot in Vârşanduî vechi.

Un atac Injurios la a d r e s a l i ceu lu i r o m â n din Oradea-Mare

Din par tea corpului profesoral al i iceaiui -Ema­nuel Gojdu", din O r a d e a Mare , primim, următoare le :

-Ziarele maghiare, nu scapă nici un prilej de a-şi arăta ura ne împăca tă faţă de cultura românească .

Este mai presus d e ori ce îndoia lă că minorită­ţile ţării noastre nici azi când văd cu ochii lor adevărul , când o fericită intuiţ ie a realităţi i le dovedeş te până la evidenţă falsa concepţ ie ce le s t ăpâneş t e menta l i ­tatea faţă de cultura r o m â n ă ca puternic factor de civilizaţie de care însă până aici, îr. urma unor interesat? şi s t râmte vederi , proprie a şcoalei maghiare , n'au avut voie a ţ ine socoteală , nu se po t desmet ic i , nu se pot împăca cu noua ordine de stat din' România tuturor români lor .

la tă pe scurt în câteva cuvinte explicaţ ia ultimului a tac injurios la ad re sa liceului român „Emanuel Gojdu" din Oradea-Mare şi mal «des 3a adresa prlesori lor şl directorului loap P o p , de ia acest liceu, ţ esu t in fire destui de t ransparen te în ziarele maghire: „Braosoi Lapok" din Braşov şi „Ujsâg* din Cluj.

Ambele ziare, se în t r ec : cu invenţi i le ! or speciale

pentru a place stăpânilor de peste graniţa ţării nostre afirmând că la liceul nostru se face antisemitism şi şovonism naţ ional persecutându-se elevii evrei şi maghiar i ; iar directorul liceului d. loan P c p expediază elevii maghiari la Budapes t a şi pe evrei la Palestina,.

Profesorii liceului Gojdu din Oradea-Mare în una­nimitate, a tât cei dela secţ ia maghiară, cât şi cei de la secţ ia r o m â n ă faţă de vinovata rea credinţă, dedesuptul căreia zace o s e r i ; î t reagă de calcule şi interese as­cunse dovedi tă de numitele z ia re /maghiare , ţine se de­clare pentru opinia publ ică cinstită şi pentru restabi­lirea adevărului că la liceu! „Emanai Gojdu" din Ora­dea-Mare nici oda tă nu s'a propagat antisemitismul' sau şovinismul naţional de către vre un membru al corpul 'i d idac t ic

Corpul profesoral, fără txoepţiune, dar mai alea directorul liceului sunt stăpâniţi d e c e l a mai calde sent imente de adevăra tă iubire şi dragoste părintească pentru toată popu'ţia şcolară dela liceu, indiferent de legea şi naţ ional i ta tea eîvilor, făcând chiar exces de z d cu ier tarea şi tratarea elevilor evrei şi maghiari c â a d aceşt ia trec graniţele banei cuviinţe şi spiritului de disciplină.

I N F e E M A Ţ I U N I . Parastas pentru Şaguna. Joi în 30 N o i e m b r i e v.

s 'a săvârş i t în ca tedra la din Arad, pa ras tasu l obici-msit pentru odihna sufletului marelui Mitropolit An­drei Baron de Şaguna, Au pontificat cinci preoţi . Au part ic ipat funcţionarii consistorial i , institutul teologic-pedagogic, sub conducerea corpului profesoral şi câţi-va credincioşi . Răspunsur i le funebraîe le-a executa t în mod pios corul teologilor .

Cerc religios ia Bacamazeu. Duminecă în 5/18 Noembre a. c. Cercul religios Birchîş şi-a ţinut a VI-a întrunirea din a. c. în comuna Bacamezeu. La oare le 10 a. m. sa începu t sf. l i turghie servita în s o ­bor de cătră 8 preoţi . Predica la sf. liturghie a ros-tito preotul /. Hădan. La fiuea sf. liturghii s a c e ­lebra t parastas pentru eroii din parohie ,^căzuţ i în luptă. Panegiricul duios pentru eroi I'a rostit preotul M. Bordoşiu, s torcând lacrimi din ochii număroaselor văduve şi orfani de război. E de nota t că aceas t a comună mică a a d u s jertfe mari în acest război, r ă m â n â n d din şirul combatanţilor ia 3 0 % pc câmpul de luptă. Golul acestor braţă vînjoasă să simte mult în comună. Multe case au rămas pustii, urmând şi văduvele pe soţii lor, la altă viaţă mai fericită, fiind is.torite de munca grea ce le-a rămas pe umer i ; iar orfanii lor au ajuns bribegi prin ţară.

După m a s ă a urmat în şcoală conferinţa biblică ţinută în faţa unui număros public, de cătră iscusi­tul nostru conferenţiar T. Cibian. La reuşita acestei conferinţă a contr ibui t şi învăţătorul local A. Sirca, cântând cu cerul elevilor de şcoală — cu multă pre-ciziune, — câteva pieze alese.

După conferinţă a u rmat verificarea procesului verbal dresa t în şed in ţa anter ioară . S'a făcut apoi recenziunea predicelor şi a conferinţei rostite, dec la -rându-să de succese .

S'a sta", erit t impul şi locul precum şi p rog rama procslmei întruniri. Cârca u rmează a s ă ţ inea D u m i ­necă în 3/46 Decemre a. c. în comuna Ostrov. Cu aceas ta 'd l te rmină ciclu! întrunirilor noastre d!n flsfau, - , , Raportorul,-

BISERICA SI ŞCOALA A ' f . i * 49

.Conterinţa dfui -prof. ' M. Ştefanesco. Duminecă după masă îa şase oare, a ţinui prof.' M". Ştefanescu q conferinţă' foarte Instructivă cu sttbiectui „Arta-yeneţeană".. Conferinţa a reuşit foarte bine fiind ia urmă eminentul Conferenţiar răsplăt i t cu ropote d? aplauze şi recunoştinţa publicului arâdan.

Inundaţii. Jn' mai multe comune din judeţul Bihor, s'a revărsat Crişul repede , cauzând stricăciuni mari. Numârozse poduri au fost d is t ruse . ,

• Acordul romano-iugosfav. Acordul româno-Iugoslav nu. s/a putut încheia pen*rucă sSrbii sunt prea inira-sîgenţi. Ei na voesc să acoarde românilor din Banatul sârbesc drepturile ce statul • român este înclinat să acpards,sârbilor din 'Banatul nostru.

Agitaţii studenţeşti In iaşi. Studenţ i i din hşl s'au întrunit în 3 Decemvrie ia Univers'tate; şi su • cerut grabnica el iberare a colegilor tor deţinuţi la Văcăreşti.

Bsvoluţis în Mexica. In Mfxico ?, 'zbucait revoluţia, care a răs turnat guvernul punând mâna pe condu-cerea ţării.' ,

Convocare, io coiiformitate- cu § , 7. din Statute , priit aceas ta convoc Conferinţa pastorolă-cakhttkă de toamnă «.Despărţământului Hâlmagiu al „Asociaţiei cierului ort. rom. A. Şoguim", pe ziua -de Dumineca 3/16 Decemvrie 1923, în locali tatea scoale : c:nf. din Ciuciu, pe lângă următoarea

PROGRAMĂ:/

î . Serviciu divin sf.- L'^irgh'e la ora P- dim. iri s t biser ică din loc, servi tă îa sobor d«; toţi praoţd din tract la care se împăr tăşesc din Paharul mântu­ire!, dupăce prealabi l sau confesional .

2. La Prtceasnă Predica despre „Dreapta dinţa* de pr. L. luga ev. L. Micktţa.

3. Parastas pentru reposaţ-i fraţi şi Eroul naca-* 'născut (Event. Msslu comun,)

,4. Desch iderea adunări i de eăjra prezidesrtul dcsoărţământului. •

5. Import ik-spre. activitatea Despărţământului. In S922/923.

6. Raportul Bibliotecarului desp . 7. Raportul.Cassartiîui Desp&Tărpârjtrîui. După masa comuna:

., 8. „Preotul la paiul bolnavilor* confer."past. de protoprezbiterui Cornel Lazar.

9. „Despre beţie" confer, pop. 'de preotul -Vasile Giurgiu.

10 „Catehizarea în • şcoala primară" de p reo t - în ­văţătorul D.. Manaţe.

11. Comunicări. 12. închiderea adunării. Notă: Toţ i P. T . preoţi din tract sunt obligaţi

să part ipke, sunt poftiţi deci să aducă cu sine ves­minte p. sf. Liturghie. .; 'Simt invitaţi şi pe aceasta cale toţi d o m n i i învăţători,

preoţi şi toată intel igenţa şi poporul în t reg cari t e in teresează d e viaţa religioasă morală- a ctediucioşflor şi'de.'activitatea preoţimet în aceas t a direcţ ie .

Hâlmagiu , la 15/28 Novem.brie 1923.

Cornel Lazar, re. p , •'•. - ppreafi preş. tfesp.

cre-

C O N C Ü R S E . Nr. 2950/1923.

.. Prin aceas ta se publ ică concurs cu termin de 30 zile, (26 Noemvre — 26, Dec. st. v. 193) pentru conferirea pe dura ta excluzivă a anului şcolar 1923/24 a burselor vacante din"fundaţ'unea Teodor Pap, ad­ministrată de subsemnaţi..! Consis ter .

îndreptăţ i ţ i la acele burse sunt, conform Literj-lor fuvdaţio-iaie : a) rudenii le fundatorului,, b) tinerii români or todox! din Giula, care s tudiază la noi în patrie, c) în l ipsa recurent lor indicaţi sub a—b ur­mează îndreptăţirea tinerilor români din dieceza Ara­dului d u p ă a rondarea sa veche, cari cercetează şcoîle elementare, civile, sau medii, reale, comerc ia le , , in-distriale, de agricultură, militare, gimnaziaie-i.iccale, academii , universităţi şi inst i tute teologice.

La concurs se admit şi e leve: Concurenţi i (intre care pot fi şi bursierii anului

t recut cari au. intrelăsat de a se justifica fiindu-le votate bursele numai pe un an şcolar) , au sâ-şi pre­zinte cererile ia Coaststorul subsemna t în terminul concursual , cu următoarele documente în original ori auttnticate la vr'un notar pub l i c :

• i . Ext ras de botez din matr icola b iser icească provăzut cu clauznla oficiului paroh al local, că' - per tentui şi azi apar ţ ine bisericii noas t re .

2. Rudeniile fundatorului să adaugă şi ' infnrma-ţiuni familiare, pentru dovedirea gradului de înrudire .

'3. Atestat d- pauper ta te delà d n-gâtoria poli­tică locală cu. date spec ficaté desp re s ta rea m a t t n a l ă a păr>nţilor concurentului şi despre a sa proprie . Rudeniile* încă -au să prezinte, asemenea dovadă'.

4. Atestatul şcolar de pe anul şcolar trecut, iar universitarii despre toate cursuri ie respect ive semestre le ascul ta te şi document despre examene le p res ta te .

5 Certificat medical delà vi'rn r m d i c oficics d e s p r e starea sani tară ,

6. Concurenţ i i să c r a t e r ce aventuulă bursă mai au, dovedind cu adever inţă delà Direcţiunea şcoaiei de au sau nu au bursa şi dacă au ce sumă face aceea.

7. Atestat delà profesorul de rellgiune (cat ihetul) al şccvthi despre aceea, dacă pëtentui a fost stră-duitor în studiul reHgJunei şi a avut bună condui tă sub raportul re l ig ios-mpral . (Aceasta dispozi ţ ie nu priveşte pe student i de academii . )

Neobservarea condiţ-ilor de mai sus va avea de urmare , c ă cererile adjusta te defectuos nu vor fi luate în socot inţă .

Arad, din şed. Cbns , delà 17/30 Noemvrie 1923.

<3oan cZ <3app episcop.

—•- 2 - 3

Pentru întregirea parohiei vacante da cl. II din Alicş, protopopiatul Vinga, se publ ică din nou con­cur s cu termin de 30 zile, dela pr ima apari ţ ie in „Biserica şi Şcoala" .

1. U n a sesiune parohia lă în estensimie de 30 jugh. -

2. Un intravilan de .! jugh. 3. Birul lega.!. 4. Stolele 1-gaîe. 5. întregirea dotaţlel preoţeşt i dela s tat . 6. Casa parohială f i ind. deteriorată, comitetul •

parohial a luat anga jament de a o renova. P â n ă

.49- •ÔtSSfclt A • $ï $C0ÂLÂ

atunci parohului ales.î se vâ asigu-a locuinţă într'un despărţământ a i şcoalei confesionale.

Alesul va''pn/dica totdeauna când îi va fi rândul în '$pfviC'U, se . va 'îngnji d e văruin-a pe dinăuntru a casei parohiale, va av. ja să cat irizeze la şcolile d i n Ioc şi va fi îndatorat a ced-> până la 7/*0 IV. î9<£4 jum-âute *din întreg bintfi'ciuî" parohiei văduvei prt-ote e Ţii!era.

Recurs-ie adresate Comitetului parohial din Aiioş se vor î auit'i în tenninul concursual oficiului proto-popesc. din Vinga.iar n.'fl?cti-ţn au să se .prezinte în sf. biserică ort română din Aiioş spre a se face cu­noscuţi poponjlui.

Cei din altă dieceză vor cere bincuvântarea P. S. Sale Diui Ep s.op diecezan spre a putea recurge.

• Comitetul parohial. In conţelegere cu. Dr. P Ţiucra, protopop

— • - ' 3—3 Pentru îndeplinirea postului de capelan tempo­

ral pe lângă veteranul o.aroh Terentia Petrovia din Ţela protopesbiteratul Li pe-ei, prin aceasta se publică concurs cu termin de 30 zile, deia prima apariţie în organul oficios „Biserica şi Şcoala".

Venitele parohiale sunt : 1. Un intravilan parohial de 1200 s t .Q 2. l |na sesiune parohială comoletă 3. Birul preoţesc în bani din fondaţiunea „Toma

Galetar" anual 6 t0 adecă şase sute Lei, ca adaus de scumpete.

4. Stolele legale. 5. întregirea dela stat (Cvota capelanilor). Alesul caoelan va beneficia jumătate d n wni­

tul parohial atâta timp, cât parohul va f; în funcţiune, tar după aceea va banefuia întreg venitul în senzul § l u i r3 din Reg. peutru parohii. -

Alesul capelan este t bl gat a catihiza elevii ortodoxi deia şcoala primară din comună şi va su­porta dările publice în proporţia venitului.

Parohia e d e clasa i-a. Doritor?! de a reflecta la acest post sunt pof­

tiţi, ca recursele adresate Comitetului parohial din Ţela, adjustate cu documentele «cerute pentru clasă primă şi cu atestat despre eventualul serviciu prestat pe teren bisericesc-şcolar, să le înaintţze P. On. oficiu Protopopesc din Lioova în terminul concursual, având sub durata acestuia, pe >â gă respectarea 'strictă, a dispanţiunelor cuprinse în § 33. din Regu­lamentul pentru parohii şi numai după prealabila in-cunoştiriţare a P. On. D. Protopop tractual, a se pre­z e n t a în sf. biserică d.n ioc în vre-p Du nmecă ori sâib"itoar<% spre a-şi a r ă t a desteritatea- în.cele rituale şi oratoria.

Cei din aită dieceza, au să dovedească că poş?d • binecuvântarea P. S. Sale Dlui Episcop diecezan spre a putea recurge.

Ţela, din şedmţa Comitetului parohial ort. ro­mân, ţinută la 23 Ocîomvre (5 Noemvre) 1923.

Comitetul parohial. în conţelegere cu: Fabriciu Manuila, protopb.

— o — 3 - 3 Pentru întregirea parohiei de ci. 11-a Bur.ea-ro-

mână, din tractul Bebnţulu?, se escrie concurs cu termin de 30 zile, dela prima publicare în „Biserica şi Şcoala".

Emolumentele împreunate cu acest post sunt : I. Usufructul sesiei parohiale de 30 jugăre, paiîe

-aflător; parte fânaţ şi păşune.

2 In lipsă de locunţă parohială, edificiul şcoalei confesionale, care se renovează acuma şi constă din 2 camere şi bucătărie, apoi grajd şi, şură; iar alte supraedificate. se vor face ulterior.

3. intravilan parohial peste drum dela locuinţă. 4 S'.oleie legale. 5 Retribuţia dela stat. Întrucât nu se vor ivi reflectanţi cu cvalificaţie

de clasa a II-a. în senzal înaltului rescript consisto­rial Nr. ! 622/1922, se admit şi de cei cu cvanficaţie de clasa a 111- a.

Concurent i să-şi adreseze petiţiile înstruate în regulă Comitetului parohial din Bunea-română, pe calea Oficiului'protopresbiteral ort. rom. din Belinţ, şş înti'o Duminecă ori într'o sărbătoare să se pre-zenteze în sf biserică din Bunea-românâ, spre a-şi arăta desteritatea în cântare şi tipic, eventual în slu­jire şi în oratorie.

Nainte de aceasta sunt poftiţi a se prezenta la orotopresbiterul tracîual spre a-i dovedi că au cva-1 ficat a prescrisă pentru .această parohie, şi întru.ât sunt din aită dieceză, ia P. S. Domn. Episcop diece­zan, ca să le dea binecuvântare spre a putea concură.

Dările după sesie şi după intravilan le va suporta alesul. Comitetul parohial.

In înţelegere cu mine: Gherasim Sârba, proto-presbiter.

— • — 2 r 3

Pentru întregirea parohiei a doaua.din comuna bisericească Ohabaforgaci, din tractul Belinţului, care e de ci. I., se esene concurs cu termin de 30 zile, dela prima publicare în „Biserica şi Şcoala", pe lângă următoarele retnbuţiunt şi îndatoriri:

1. Usufructul sesiunei parohiale în estenztunea ei de azi şi a intravilanului parohial de sub Nr. 182, după Cari alesul va avea să supoarte toate dările publies.

2. Alesul va predica în biserică cel puţin de doauă ori pe lună, va catih za elevilor dela şcoala confesională dm loc după trebuinţă, fără altă remu­neraţie din partea comunei bisericeşti.

3. Se c< re, ca alesul cu zel şi cu dragoste să împlinias:ă chemarea sa preoţeasca, obligat fiind să îndepHniască toate datorinţele faţă de oficiul preoţese.

4. Dela concurenţi se cere cvalificaţia prescrisă în concluz il Sinodului eparhial de sub Nr. 84 din 1910 pentru parohii de clasa 1.

5. Petiţiile concursuale, adiustate în regulă, ori cu atestat de serviciu prestat, se vor aşterne în ter­minul oncursual oficiului protopresbiteral ortodox român din Besinţ, adresate comitetului parohial din Ohabaforgaci.

6. La retribuţie sunt a se socoti şi stolele le­gale şi retribuţia de stat

7. Doritorii de a ocupa acest post, pe lângă stricta observare a dispoziţiilor §-lui 38 din Regul. pentru parohii, sunt poftiţi a se prezenta în sf. bise­rică din Ohabaforgaci, într'o Duminecă sau într'o sărbătoare, spre a ş i arăta desteritatea în cele rituală şi în cele emihtice.

întrucât reflectanţii sunt din altă dieceza, trebue să se prezinte P S. D. Episcop diecezan din Arad, nainte de a concura, ca să li ee dea binecuvântare spre a putea reflecta la postul din chestie.

Comitetul parohial. In înţelegere cu mine : Cherasim Sârba, pro-

topresbiter. - - . . — O — 1 — 3

Să publică concurs pentru Îndeplinirea parohiei de cl. Iil-a Eerindia, cu termin de 30 zile.

Salarul din parohie: 1, Sesie din 7 jugb 3 8 6 Q 2. Bir şi stole legale. 3. Casă parohială .

Reflectanţii î-şi vor trimite rugăriie dt concurs oficiului prot. ort. rom. din Buteni având a se prezen­ta poporului în bis. din Berindia.

Reflectanţii din alte Dieceze trebiie să v adreseze la petit învoirea Consistoruluî ort. rom. din Arad, că pot reflecta la acest post.

Comitetul parohial. în conţelegere cu : F. Roxin, protopop. -

, - 1--3

Conform ordinului v. Consister d. din Arad nr. 3588-923, prin acestea se publică de nou concurs pentru indeplinirea definitivă a parohiei Ociu cu filia Ocişor judeţul Arad pprezbiteratul Halmagiului, care este de clasa III. cu termin de 30 zile delà prima publicare acestuia în „Biserica şi Şcoala"

Emolumentele împreunate cu acest post sunt: î. Bfrul parohial delà matra Ociu Lei 80 din cassa bi-sericei, iar delà filia Ocişor 60 măsuri cucuruz sfărmat de la fiecare număr de casă câte Va- măsura). 2. Stolele legale delà botezuri, cununii şi înmormântări. 3. Eventuala întregire a dotnţiei delà Stat pentru care parohia nu ia nici o r ă spundere . 4. Casă parohială nu este. .

Alesul va fi îndatorat să catehizeze ia şcoala primară din loc fără alta remuneraţie.

Reflectsnţil sunt poftiţi să-şi înainteze petiţiile adjustate conform concluzului Sinodului eparh. nr. 48/1910, în terminul de sus adresate con itetuîui par. din Ocni la oficiul protopresb. din Halmagiu, având a se prezenta cu prealabila Încuviinţare a pprezbiterului tractului. în vreo Duminecă ori sărbătoare în bisericile din Ociu şi Ocişor spre a predica resp. servi, spre a se face cunoscut astfel poporului. Cei din altă dieceză vor avea să prezenteze P. S. D. Epis­cop diecezan spre a le da binecuvântare, să poată recurge la aceasta parohie. * • .

Comitetul parohial. în conţelegere cu mine: Cornel Loz ar ni. p.

ppreibiter. — 1 — 3

Publicaţie. Comuna bisericească Prevaleni judeţul Hune­

doarei pprezbiteratul Halmagiului, în baza încuviinţării Consistoruluî ort. rom. din Arad rie Nro. 7899/1908. şi a deciziei Minsteruhu de Agricultură U. nr. 93/1917. vinde, pe calea licitaţiei publice verbale împreunată cu oferte închise ce se va ţinea în cancelaria notari­ală din Vaţa-de-jos la 15/28 Decemvr e 1923 orele 3 d. m. materialul lemnos de pe suprafaţa pădureţ bisericeşti şcolare din Prevaleni aflătoare în foile cărţii funduare nr. 255 şi 256 în estensiune de circa 20o. jughere cat. şt anumit 1415 fire de stejar (goron) 404, fire fag ceruleţi carptne în grosime de 30-110. cm. (Volumul cărora face, coformestimaţiunli făcute d e ocolul silvic stejar lemn de lucru 1204 m. cub. şi 404. m. c. lemne de foc esenţa fag).

Preţul esclamării dela care începe licitaţia sa stabilit în Lei 150,000. Comuna bis. nu garantează nici întinderea pădurei puse în vânzare nici calitatea şi cantitatea imaterialului stabilit de organele silvice la timpul său Pădurea este în depărtare de 8 km. dela staţia C. F. R. Vata de jos.

Licitanţi amatori înainte de începerea licitaţiei verbale vor avea să depună ca garantă Lei 15,000 prezidentului însărcinat cu conducerea licitaţiei în numerar. Ofertele închise vor conţinea suma» de ga­rantă în numerar 10% din preţul esclamării- şi decla­raţia, că amatorul cunoaşte condiţiile de licitaţie şl contract şi le primeşte ca obligatoare pentru sine. Acestea oferte se vor înainta Oficiului protopopesc ort. rom. din Halmagiu judeţul Aradului cei mult cu 3 zile nainte de terminul licitaţiei verbale de sus Postoferte, ori oferte fără de a fi prevăzute cu suma de garantă precum şi celea sosite după termenul de sus nu se vor lua în considerare.

Celelalte condiţii de licitaţie şi de contract să pot vedea ia oficiul pprezbiteral din Halmagiu ori la oficiul parohial din Prevaleni nainte de termi­nul licitaţiei. Cu conducerea licitaţiei s'a însărcinat de cătră Consistorul din Arad subsemnatul ppresbiter tractual din-Halmagiu,

Din şedinţa comitetului par. din Prevaleni, ţinută la i Notmvrie 1923.

Cornel Lazar, Amos Florea, protopop cond licitaţiei. paroh preş, corn, par.

Redactor responzabil: S1MI0N STANA asesor consistorial Ccnsurat: Dr. Romul Mager.

• •

• • • • • • •

I M P O R T A N T P E N T R U TOŢI INSTITUTORII ŞS ÎNVĂŢĂTORII

C H E S T l U f V O L U M U L i

CUPRINZÂND:

Metodica Scris-Cititului Ş I A ce'or'aite M A T E R I I ajutătoare D E

; ' îi

S T E F A N V E L O V A N profesor de pedagogie la şcoala normală-«te învăţători dia Graîova '

. M A R 1 M F L O R E S C U şi IL îE J I A N U institutori <jin Craiova, foşti institutori h şcoala primara de ap'.icafle a şcoaleî normale de învăţători din Craiova.

De vânzare la toate librari la sau la Edit ra „Scrisul Românise", Craiova. <*

• • • • • • • •