Descrierea CIP a Bibliotecii Naiionale a RomanieiWOOLF, VIRGINIA
Doamna Dalloway / Virginia Woolf; trad.: Petru Crelia-Ed. a 2-a" - Bucureitii RAO Intemational
Publishing Company, 2009ISBN 978-973-54-0107-8
l. Crctia, Pefru (aad.)
821.111-31=135.1
RAO Intemational Publishing CompanyGrupul Editorial RAO
Str. Turda nr. I I 7- I I 9, Bucurest i, Romaniawww.rao.ro, wwrx.raotrook.com
VIRGINIA WOOLFM$. Dalloway
O The Estate of Virginia Woolf, 1925
Tmducere din limba engleza
PETRU CRETIA
Ilustratia coperteiHENRI MATISSE
Lectia de pian (deralin)
@ RAO Intemarional Publishing Company, 2008pentru veNiunea in limba ronan,r
rsBN 978-973-54{107-8
Doamna Dalloway spuse cA are sa curnpere ea lnsAri florile.
Pentru ca Lucy avea de lucru pana peste cap. Ugile urmau
sa fie scoase din balamale; oamenii lui Rumpelmayer erau pe
cale sa soseasca. $i, de altfel, se g6ndi Clarissa Dalloway, ce di-
mineala! - proaspata, Iasarita parcA unor copii pe Frrnd marii'
Ce escapadi! Ce salt in adenc! Asa i se pafuse intotdeauna
la Bourton cand, cu un mic sca4ait al balanalelor pe care ilauzea $i acum, deschidea larg ferestele $i se cufunda ln aerul de
afarar Ce proaspat, ce calm, mai liriigtit decat acesta de acum,
fuegte, era aerul zorilor de atunci; ca un clipocit de vd; samnrl
lmui val; inghetat si tiios $i totusi (pentru o fati de oplsPrezece
ani cum em ea atunci) solerul daca simteai ce simtea ea atmci,
stend acolo, la fercastra deschisa, ca dinh-o cUpa in alta urma sa
se intarnple ceva zguduitoq privind la flori, la a$orii din care se
despletea fumul, la ciorile care urcau, coborau; $end $i privind,
pana cand Peter Walsh i-a spus: ,,Reverie printre legume?"
asta era? - sau: ,,ii prefer pe oameni conopidelol' - asta era?
Spusese asta probabil la micul dejun intr-o dimineata cand ea
iegise pe terasi - Peter Walsh. Urma sa se intoarcA din India
zilele astea, in iunie sau iulie, uitase in care amrme, pentru ca
scrisorile lui erau groaznic de Plicticoase; ce-ti ramanea in
amintire erau vorbele lui; ochii lui, briceagul lui, zambotul lui,
aerul lui morocanos $i, dupa Losirea absoluta a milioane de
lucrud - ce ciudat! - cdteva votbe ca acesDea, desPre veze.
6 t Viryinia Woolf
Se hcordA pulin pe bordur4 aste and sa ftaca llrgoneta luiDurtnall. O femeie incintatoare, g6ndi Scrcpe Purvis despre ea
(o cuno$tea cum prca bine cunogti pe cineva care locuiegte la un
pas de tine in Westninster); are ceva de pasarc, de gai14 verde-al-
basmr, usor, vioi, desi are peste cincizeci de ani gi e foarte albita
de cdnd cu boala ei. Satea acolo sus, pe bordur4 fara sa-l vad4
astepdnd sa traverseze, foane dreapta"
Cand ai locuit in Westrninster - cdti ani smt de ahmci? peste
douazeci simti, chiar in toiul traficului sau veghind noaptea,
Cladssa era sigura, o tacere anume, ceva solemn; o indescifra-bila pauza; o incremenirc (dar s-ar putea si he de vini inima ei,
atinsa, din cet i se spusese, de gripa) inainte ca Big Ben silnceapa sa bata. Gata! Danganrl pomi, intai o avertizare, muzi-cal{; apoi, ora, irevocabila. Cercurile de plumb se topeau in aer.
Uite ce prosti suntem, se gardi e4 traversand Victoria Steel Ca
numai Cerul stie de ce ne e drag lucrul acesta a54 cum il vedem
a$a, infiripandul, cladindul in jurul nostru, nimicindul,creindu I in fiecare clipa din nou; dar faptudle cele mai jerpelite,
cele mai paraginite ruine asezate pe praguri de po4i (igi beau
decfierea) fac ca si noi; nu le poate veni de hac, era sigurd, nicio lege, tocmai din pricina aceasta; le e &aga yiata, in ochii oa-
menilor, in pasii lor sprinteni, apasaF sau greoi; \'uietul si zarva;
trasurile, automobilele, omnibuzele, camioanele, pufiabrii de
reclame pdsind mrsdit sau leganat; fanfaxe; fla$ete; ln triumfi.rl
si zanganinrl si ciudata ascutfta cantare a \remui avion deasupra
era ce li era ei drag; viata; Lon&a; aceasta clipa de iunie.Pentru ca mijlocul lui iunie era. Rtzboiul se teminase, mai
staruia doar pentru unii ca doamna Foxcroft de la ambasada,
carcia i se mistuia inima de duere noaptea trecuta pentru ca
ba{atul acela dragut fusese ucis gi acum vechea Maaor House
trebuia sa rcvina unui vir; sau lady Bexborough, care, dupa cet
se spunea, deschisese o tombola cu telegrama in mana, John,
favoritul ei, ucis; dar se terminase, shva. Dornnului - se termi-nase. Era iunie. Regele gi regina erau la palat. $i pretutindeni,
desi era inca atet de devreme, se auzea un topot, o yanzolealA
DOAMNA DALLOWAY ' 7
de ponei in galop, ciocniturile croselor de cricheq lorzi, Ascot,
Ranelagh $i toti ceilalti; inf4urali cu totii in navodul lin al aeru-
lui diminefii, cenusiu-albastu, care, cu scurgerea zilei, avea sa-i
scoata din faldurile lui $i sa depuna Pe terenuri $i peluze poneii
saltareli, ale caror picioare dinainte abia izbeau Pimantul ca si
scapa'rau in sus, pe tinerii inyolburafi, pe feteb razend in muse-
linele lor stravezii $i care, chiar acum, dupa ce dansasera o
noapte htreagat i$i scoteau la plimbare absurzii cdini ldnosi; si
chial acum, la ora aceasta, baEane doarnne discrete $gneau in
automobilele lor dupa treburi de taina; iar negustorii nu-qi
gaseau astampar in spatele vininelor lor cu imitatii Si cu dia-
mante, cu adorabile vechi bro$e verzi ca mare4 in monturi din
secolul al optsprezecelea. menite sa-i ispiteasca pe americani
(numai ca omul trebuie sa fie econom. nu sa cumPere pripit
darwi pentru Elizabeth), gi e4 de asemenea, care iubea toate
acestea a$a curn Ie iubea, cu o patima absurda si fidela, caxe
facea parte din ele, de \Teme ce ai ei fusesera curteni candv4 invremea regilor George, ea, de asemene4 urma chiar in noapEa
aceea sa aprinda $i sa umineze; sa dea o serata Dar, ce ciudat,
in timp ce patrundea in parc, ta,cerea; ceala; fleamAtul; rate
inotind lin, fericite; pasari mergdnd leganat unflate in pene; sicine venea spre ea, cu spatele la clidirile guvemamantului, lnchipul cel mai nimerit, ducdnd o servieta cu emblema regalh pe
ea, cine daca nu Hugh Whitbread; vechiul ei prieten Hugh
adrnirabilul Hugh!
- Buna dimineal4 Clarissa! spuse Hugh, fo4And pugin tonul(se cunosleau de copii). incotro?
- tmi place sa urnblu prin Londn, spuse doamna Dalloway.
Z4u ca-i mai placut decat h tara"
Venisera, vai, si consulte medici. Allii vin si vadi expo-
zilii; sa mearga la Opera; sa-$i scoata fetele in lume; menajul
Whitbread venea ,,si consulte medicl'. De cite ori n-o vizitase
Claxissa pe Evelyn la un sanatoriu sau altul! Evelyn e iara$i
bolnavi? Evelyn nu se simte bine deloc, spuse Hugh, facind ogrimasa fi urnflandu-$i putin hupul, trupul lui Plin, imPunator,
8 . Virginia Woolf
foarte bine facut, perfect inve$mantat (era, de obicei, aproapeprea elegant, probabil insA cA a$a hebuia, 1in0nd seama de
marunta lui slujba Ia Culte). Voia sa sugereze in felul acesta ca
solia lui suleri de o boala intema, nimic grav, vechea lui pri-etend, Clarissa Dalloway, il intelege perfect fafi sa mai fienevoie sa spuna el ce anume. O, d4 firegte, intelege; ce mizerie;
Si se simti emotionata ca o sorA ii totodata ciudat de jena6 dinpricina paladei sale. Nu tocmai palaria potxivita pentu dimineata
devreme, nu-i a5a? intotdeama in prezenta lui Hugh, care acuma
se grabea sa plece, salutand-o cu o inallare pulin exagerata apalariei 9i asigurdnd-o ca arata ca o fata de optsprezece ani $i,
fireste, avea de gand sa vina disead la serata ei, Evelyn tineaneaparat, numai ca are sd inferzie putin, dupa rccepfia de la Palat,
lmde tebuia sal duca pe tmul dintle baiedi lui Jim - lntotdeauna
se simtrea putin in inferioritae langa Hugh; ca o eleva; legata
insa de el. in pane penfu ca il Stia de cand lumea, 5i-apoi ilsocotea totu$i baiat bun in felul lui, degi pe Richard il exaspera
groaznic, cat despre Peter Walsh, el n-o iertase nici acum pen-
tru aceasta prietenie.
Putga sA-Si aflinteasca scenA dupa scenA, la Bourton - Peter
fifios; Hugh, degi nici pe departe pe masura lui, totusi nici cumafirma Peter, un imbecil absolut; nici chiar o cApafina de frizer,nimic mai mult. Cdnd maici-sa, o femeie batana, il ruga sa numai vdneze ori s-o insoleascar la Bath, facea ce-i cerea fara mur-mur; er4 lntr-adevar, lipsit de egoism, iar a spune, ca Peter, canu avea nici inirnd, nici minte, nimic decat manierele si bunacrettere a unui gentleman englez, asta nu putea spune decat
dragul ei Peter in momentele lui cele mai Foaste; Si putea fiinsuportabil; putea fi imposibil; dar ce incantator tovaras de
drum pe o dimineati ca asta!
(Iunie scosese la ivealA toate Aunzele arborilor. Mamele dinPimlico dadeau pruncilor sl suga- Marina transmitea Amiralitatiimesaj dupi mesaj. Arlington Steet $i Piccadilly pareau sa in-cinga pana 9i aerul parcului $i sa ridice, herbinte, sclipitor,
DOAMNA DALLOIVAY I 9
frunzele lui, pe valurile acelei divine vitalilati atat de draga ei.
Sa danseze, sa ca,h[easca - Chdssa adorase toate acestea.)
Puteau foaxte bine sa fie departe unul de altul yeacuxi integi,ea si cu Peter; ea nu-i scria niciodata, iar scrisorile lui erau a$a
de seci; dar adese4 pe nea$teptate, o napadea un gind. Daca ar
fi cu mine acum, oare ce-ar spune? - anume zile, anume prive-
listi i-l aduceau inapoi, cu seninatate, fara vechea amaraciune;
ceea ce er4 poate, rasphta penFu ca d-a fost cineva dmg; iata,
se intorceau in centrul parcului St James pe o dimineata fru-moasa - se intorceau cu adevarat. Dar Peter - oricat de ftmoasaar fi fost ziua, arborii, iarba, si fetita in roz - Peter nu vedea
niciodata nimic din toate acestea- Daca-l indemna ea sa
priyeasc4 isi punea ochelarii; privea. Ceea cel interesa insa pe
el era starea lumii; Wagner, poezia lui Pope, iarigi 9i iarigi ca-
racterele oanenilor, $i defectele sufletului ei. C\rm o mai certa!
Cum se mai infruntau! Are sa se marite cu un prim-ministru Si
are sa-$i primeasca oaspelii din inaltul unor trepte; gazda p€r-
fecti o numea el (9i ea pHnsese din pricitla asta in camera ei de
culcare), avea stofa unei gazde perfecte, ii spunea el.
Astfel ca iata, si acum, in parcul St James, continua sa-l
infrunte, sa-i demonstreze ca bine facuse nemarimndu-se cu el.
Da, bine facuse. Pentru ca intr-o casnicie, intre oameni care
faiesc zi de zi in aceea$i casa hebuie sa existe un dlaln de liber-tate, un dmm de independenF; ceea ce Richard ii acorda, si ea
lui. (Unde era in dimineata a$a, de pilda? Vreun comitet, nu-lintreba niciodata.) Cu Peter insa totul trebuia imparta$it; totulfiebuia la,rnudl Ceea ce era de nesupoltat, iar cdnd asta a dus lascena din gridina cea mica! hnga izvor, a fost obligatd sa rupa
cu el, alfel ar fi fost nirniciti, pierduli amindoi, era convinsd de
asta; totu$i pufiase in ea, pretutindeni, ani de-a rdndul, ca pe o
sAgeata infipta in inima, tdstetea, toftua; qi apoi oroarea clipeicand cineva i-a spus ca s-a insurat cu o femeie intAnib pe vapor,
in drum spre India! N-are sa uite niciodata toate acestea! Rece,
ftua inimA, o mironosit4 a$a ii spunea- N-are sa inleleaga nicio-data cat o iube$te. De buna seama insa ca femeile acestea din
l0 t Viryinia Woolf
India inlelegeau - stupide, dragute, frivole femei de nimic.
$i-apoi era o mili de prisos. Era absolut fericit, o asigura el -absolut fericit, de$i nu facuse nimic de care sa se poata vorbi;viala lui inneaga se irosise in zadar. $i-acum se mai gdndea laasta cu manie.
Ajunsese la poa.rta parcului. Zabovi o clipa, uitandu-se laomnibuzele de pe Piccadilly.
Acum nu mai spunea despre nimeni din lume ca e asa sau
altfel. Se simtea tbarte tanara; $i totodata. nespus de batrana.
Patrundea, ca o lame de cutit, in orisice; $i totodata ramanea
afarA, privind. Avea, in timp ce se uita la taxiud, senzalia dura-bila ca este afara, afar4 departe, in laryul marii, 9i singura; avu-
sese intotdeauna sentimentul ca este tare, tare primejdios sa
traiesti fie $i o singura zi. Nu ca s-ar h crezut inteligenh, sau
foane ieqita din comun. Cum izbutis€ sa heaca prin viaF cu aju-
torul pulinelor mladiF de cunoa$tere pe care i le diduse FriiuleinDaniels? Nu-5i putea da seama. Nu $tia nimic; nici limbi, niciistorie; ajunsese sa nu citeasca mai nimic, doar cate o carte de
memorii, in pat; si cu toate acestea, spectacolul era pentru ea
absolut fascinant; totul; recerea ma$inilor; 9i nu avea sA maispuna despre Peter, nu avea sa mai spuna despre ea insa$i, ,,sunta5a sau aga".
Singuml ei dar era sa cunoasca oamenii aproape instinctiv,se gdndi ea, mergAnd. Pune-o inh-o incaperc cu cineva, odata-
9i zburlegte spinarea ca o pisica; sau toaxce. Devonshire House,Bath House, ca.sa cu papagalul de po4elan, candva le vazuse pe
loate iluminate; 9i igi arnintea de Sylvi4 de Fred, de Sally Seton -de o mullime de oameni; Si ca a dansat noaptea inheaga; $icaruFle trecand, gleoaie, sPIe piaui intoarcerea cu ma$ina acasi"
prin parc. isi anintea cum aruncase odata un Siling in Serpen-tine. De amintit, oricine i$i aminteste; ce ii era ei &ag era ast4aici, acum4 in fala el doamna asta grasa din bida. $i afinci are
vl€o impofianla. se inftbA e4 indreptandu-se catre Bond Stee!fr€ vreo importanF ca trebuie in mod inevitabil sa inceteze cu
toorl? ToaE acqstea tebuie sa se desfa$oarc mai departe fara ea;
DOAMNA DALLOWAY } II
oarc o supara lucrul acesta? Sau nu cumva ajungi sa te consolezicu credinF ca moartea e un smrsit absolut? Dar ca, intr-un felsau altul, pe strazile Londrei, in fluxul gi refluxul lucnrilor, aici,acolo, ea supraviefuia, Peter supravietuia, tra.iau liecare incela.lalt, ea fiind parte, era ferm convinsa, din arborii de acasr;din casa de aici, aga uata cum era Si gata sa se desfame in praf
5i pulbere: parte din oameni pe carc nu-i indnise niciodata; fiinddesfaswata ca o ceaF intre cei pe care ii $tia bine, care o inalFuin crengile lor a5a cum vazuse ea ca arborii inalla ceata, care insa.
se raspandeqte mereu mai departe, viata ei, ea insasi. Dar la cevisa in timp ce privea in vitrina lui Hatchard? Ce incerca sa
regaseasca? Ce imagine a unor albe zori la lara, in rimp ce citeain cartea deschisa:
,pe-a soarelui argig sa nu te mai temiNici de al iemii aspru criva1."
Evul acesb 6tziu din experienla universului a facut sa izvo-rasca in ei totri, in tod barbatii $i femeile, o fdntdna de lacrimi.Lacrimi si tristegi; curaj $i rabdare; o tinuta perfert onesta sistoica. Gandeste-te, de pilda, la femeia pe carc ea o admira celmai mult, lady Bexborough, deschizdnd b:uzrul.
Uite Plimbai si noslr'made a lui Jorrockl fite Buretelesapunit, \ite Memoiile si Venabi in Nigeda ale doamneiAsquith, toate deschise. Nenuma.rate ca4i, dar parca. nici unapotrivita s-o duci lui Evelyn Whitbread, la sanatoriu. Nimic instare s-o arnuze si s-o faca pe aceasta femeie mamndca si nes-pus de uscata sa aiba, la intrarca Clarissei, macar pentru o clipa,o infafsarc cordiala; inainte s,r se a$teama la obi$nuita discutieinterminabila desprc bolile de femei.
Ce mult ar fi dorit ast4 ca oarnenii sa se arate incanraf cand
apare ea, se gandi Clarissa, si se intoarse, ludnd-o inapoi spreBond Str€el plictisita, pentu ca era o neghiobie si faci ceva dinmotive straine. Mai degraba ar fi vrut sa fie unul din oameniiaceia care, ca Richard, faceau un lucnr pentu lucrul acela, cata
t2 | viryinia woolf
yreme ea - cugeta, asteptand sa Eavelseze - din doui lucruri pe
unul nu-l facea a$4 pur si simplu pentru ca febuia facu! pentxu
el insugi, ci pentru a-i face pe oarneni sa creada una sau alt4 stu-
piditate perfect4 i$i dadea seema (iar acuma agentul de circulafe
isi inzdF mana), pentru ca nimeni, nici macar o clpa, nu se lasa
amdgit. O, daca Si-ar putea trai inca o data viata! se gandi ea,
continudnd sa se indrepte spre tuotuar, daca ar fi putut pana si sa
arate altfel !
Ar fi fost, in primul rand, oache$a ca lady Bexborough, cu
pielea ca rn pergament sifonat si cu ochii fnrmogi. Ar fi fosr, ca
Iady Bexborough, lenta $i impozant4 carn trupesa; intercsata de
politica exact ca un bbrbaq cu o vila la lara; foarte dernn4 foarie
sincera- in loc de asta, avea o figura ingusta, ca un arac; o fata
mica si ridicola, ascutita, ca de pasare. Ca avea dnuta, asta era
adevarat; $i mdini si picioarc delicate; si se imbraca bine fata de
putinul cat il cheltuia. Dar acum adesea trupul acesta pe carelpl.llta (se opri sa priveasca o pictura olandeza), txupul acesta, cu
tot ce putea el, pa,rea sa nu fie nimic absolut nimic. Avea sen-
zalia exhem de bizara ca este invizibila; nevaz(a; necunoscuta;
ca acuma nu mai e vorba de maritil, de avut copii, ci ca exista
doar inaintarea aceasta uimitoare si aproape solemna impreuna
cu toli ceilalti, pe Bord Streeq ca este doar doamna Dalloway;nici mlcar Clarissa; ca este doamna Richard Dalloway.
Bood Street o fascina; Bond Steet deweme dimineala, invara timpurie; cu drapelele flunudnd; cu magazinele sale; fara
parad4 fara fast; un sul de tweed in magazinul de unde tatil ei
i$i cumparase costumele timp de cincizeci de ani; c0teva perle;
somon pe un bloc de gheaF.
,,,Asta-i tot'', spuse, privind in magazinul de pescarie. ,Asta-itot", repeta, zabovind o clipa la vitrina unui magazin de manugi
unde, inainte de riuboi, puteai sa-ti cumperi manugi aproape per-
fecle. Iar batanul ei unchi William avea obiceiul sa spuna ca o
lady se cunoaste dupa incallaminte si dupa manusi. UnchiulWillizun se intorsese in pat inh-o bun,r dimineata, in timpulrazboiului. Spusese ,,Ir4i-a fost de-ajuns". Manusi si pantofi;
DOAMNA DALLOWAY . 13
avea o pasiune pentru manugi; dar propriei sale fiice, Elizabeth,
ei nu-i pasa nici un pic nici de una, nici de altaNici un pic, se gdndi ea, continuand sa mearga pe Bond
Street catre un magazin unde i se rezervau llori cind dadea o
serata. Lui Elizabeth ii pasa mai mult decit de orice de cAinele
ei. Casa infteaga mirosea azi-dimineala a cahan. TotuSi, mai
bine bienrl Grizzle decat domni$oara Kilman; mai bine rapciuga
si catmn $i toate celelalte decat sa stea zavofatd intr-un dormitor
imbacsit, cu o cane de ruglciuni! Mai bine orice, se sirntea incli-nata sa spuna. Dar poate e doar o faza, oum spune Richard, din
cele prin care trec toate fetele. Poate e indmgosfita. Dar de ce d9
domnigoara Kilman? Care a avut o viafa arnafat4 fireste; tebuiesa fi seama de asta, iar Richard spunea ca e o persoana foarte
capabila, ca are un spidt istodc autentic. Oricum, erau insepara
bile, iar Etizabeth, propria ei fiica, se ducea la imparta$anie; si
nu-i pdsa absolut deloc nici cum se imbraca, nici cum ii trata pe
musafirii veniF sa ia masa la ei, 5tiind din experienta ca extazul
religios ii face pe oameni insensibili (ca gi procesele); le toceste
sentimentele, de vreme ce domnisoara Kilrnan ar fi facut orice
pentru rusi, postea crincen de dragul austriecilor, dar in relaliile
personale provoca de-a dreptul torturi, atat era de insensibila,
imbracata cum era intr un impermeabil verde. Purta haina asta
de ani nenumarati; transpira; nici nu inha bine la dne si te $i
facea sa-i simti superioritatea, sa-f simti inferioritatea; cat e ea
de sifaca; cat e$ti hr de bogat; cum locuia intr-o mahala filra opema sau un pat sau o carpgta sau a$a ceva, cu sufletul tot ru-ginit de nemultrurnirea asta obsedant4 concedierea ei de la 5coe a
in timpul razboiului - biatir faptura acrita! Fire$te, nu pe ea o
detesta, ci ceea ce reprezenta ea ca idee, idee care absorbise inea foarte multe lucruri care nu erau domnisoara Kilman; deve
nise unul dintre spectrele acelea cu care te lupJi noaptea; unul
dinte acele specfte care ne incaleca $i sug jumatate din sangele
vielii noastre, dominatori 9i despotici; de fapt, nu incape indoialzr
ca, aruncand inca o data zarul, de-ar fi cazut deasupra negrul $i