Lucrari de Intretinere Si Reparare a Instalatiei de Alimentare La MAC

Lucrări de întreţinere şi reparare a instalaţiei de alimentare la motoarele cu aprindere prin compresie

CUPRINS

1. ARGUMENT............................................................................................................1

2. INSTALATIA DE ALIMENTARE A MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN

COMPRESIE (M.A.C.).................................................................................................4

3. INTRETINEREA INSTALATIEI DE ALIMENTARE A MOTORULUI CU

APRINDERE PRIN COMPRESIE RABA.................................................................13

4. DEFECTE IN EXPLOATARE ALE INSTALATIEI DE ALIMENTARE...........15

5. N.T.S.M LA LUCRARE.........................................................................................19

6. BIBLIOGARFIE.....................................................................................................20

7. ANEXE....................................................................................................................21

_______________________Calificarea profesionalăNumele şi prenumele


1. ARGUMENT

Traim intr-o era grabita. O epoca a vitezei. O vreme in care timpul nu mai are

rabdare cu oamenii si noi nu ne ingaduim adesea un ragaz unii altora si noua insine.

Avem fiecare mereu ceva de facut si undeva de mers. Si foarte adesea sub presiunea

timpului. Deplasarea a devenit pentru fiecare dintre noi de mare importanta. Ne e

greu sa ne inchipuim lumea fara miscare, fara deplasare, fie pe jos, fie cu bicicleta, fie

cu autoturismul propriu, fie cu alte mijloace. Insa indiferent cum ne-am deplasa, intr-

un fel sau altul ii influenteaza pe cei din jur, direct sau indirect, intr-un mod negative

sau pozitiv.

Principalul mijloc de transport si implicit de deplasare este automobilul, unul

dintre cele mai moderne lucruri pe care tehnica le da omenirii.

Combustie interna = Transformarea energiei chimice a unui combustibil

(benzina, motorina), în energie mecanica (cu unele pierderi). Transformarea are loc în

urma arderii combustibilului în cilindrii motorului.

Combustibilii folositi in mod obisnuit la motoarele de automobile:

- benzina, pentru motoarele cu aprindere prin scanteie

- motorina, pentru motoarele cu aprindere prin compresie

In ultimii ani s-au facut numeroase cercetari pentru gasirea de combustibili

inlocuitori, pe baza alcool, de extrase din unele plante, gaz metan, hidrogen etc.,

precum si pentru folosirea la automobile a motoarelor actionate electric, sau cu

energie solara etc.

Principalele caracteristici ale benzinei sunt:

- volatilitatea

- cifra octanica.

Volatilitatea reprezinta capacitatea de transformare a benzinei in vapori, la o

anumita temperatura. De volatilitate depinde buna functionare a motorului la pornire,


1


la accelerare si la functionare pe timp rece. Cu cit o benzina este mai volatila, cu atat

calitatea amestecului carburant va fi mai buna, iar motorul va porni mai usor.

Cifra octanica (CO) este criteriul dupa care se alege combustibilul pentru

motoarele cu aprindere prin scanteie.

Automobilele dotate cu catalizatori folosesc benzina fara plumb ca si

combustibil.

Catalizatorul asigura depoluarea atmosferica prin arderea completa a gazelor de

evacuare, deci in consecinta cantitatea de noxe emanate in atmosfera este mai mica.

Din punct de vedere al aprinderii amestecului carburant deosebim doua tipuri de

motoare:

- MAS (motoare cu aprindere prin scânteie).

- MAC (motoare cu aprindere prin compresie).

Motoarele MAS - Dupa admisia si comprimarea amestecului carburant în

cilindrii motorului, la PMI (punctul mort inferior) al pistonului, are loc aprinderea.

Aceasta se realizeaza prin producerea unei scântei între elctrozii bujiei, care aprinde

amestecul carburant. Arderea are loc într-un interval de timp foarte scurt, în care

presiunea si temperatura gazelor din cilindru cresc brusc pâna la presiunea de 30-40

daN / cm3 si temperatura de 1.800 – 2.000oC. Datorita presiunii gazelor din cilindru,

care actioneaza asupra pistonului, acesta se deplaseaza spre PME (punctul mort

exterior), si roteste prin intermediul bielei si manivelei, arborele cotit. Aceasta cursa a

pistonului, se mai numeste si cursa activa sau cursa motoare.

PMI – (punctul mort inferior) este pozitia extrema a pistonului corespunzatoare

distantei maxime fata de axa arborelui cotit.

PME – (punctul mort exterior) este pozitia extrema a pistonului corespunzatoare

distantei minime fata de axa arborelui cotit.

Motoarele MAC - La sfârsitul compresiei, combustibilul este introdus sub

presiune în cilindru, fiind pulverizat foarte fin cu ajutorul injectorului, montat în

chiulasa. Datorita contactului cu aerul fierbinte din interiorul cilindrului, particulele


2


pulverizate se aprind si ard, iar presiunea din cilindru creste brusc. Gazele rezultate în

urma arderii apasa asupra pistonului, facând posibila deplasarea acestuia spre PME,

efectuând cursa activa. Pe toata durata acestei curse, supapele ramân închise.

Prin urmare sfarsitul compresiei si aprinderea data de o bujie sau autoaprinderea

urmate de destindere gazelor aflate in cilindru, este un moment important in

functionare motorului. Timpul trei al unui motor in 4 timpi este numit si detenta si

este important prin faptul ca se produce lucru mecanic, adica efectiv energia chimica

a combustibilului este transformata in energie mecanica.


3


2. INSTALATIA DE ALIMENTARE A MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRESIE (M.A.C.)

Instalatia de alimentare a motoarelor cu aprindere prin compresie (M.A.C.)

asigura introducerea in cilindrii si pulverizarea combustibilului in cantitatea necesara

si in momentul impus de conditiile de desfasurare a ciclului motor, astfel incit

motorul sa poata dezvolta puterea ceruta.

Spre deosebire de instalatia de alimentare a motoarelor cu carburator, care

foloseste un combustibil purificat si usor volatil, lucrand si la o presiune redusa, la

motoarele cu aprindere prin compresie instalatia de alimentare foloseste un

combustibil mai putin purificat si greu volatil.

Instalatia de alimentare a motoarelor cu aprindere prin compresie este o

constructie robusta si de mare precizie. Ea reprezinta partea cea mai delicata a

motorului care, atat la constructie cat si la exploatarea acestuia, necesita mare atentie

si supraveghere si produce cele mai numeroase defectiuni.

Fig.1 - Instalatia de alimentare a motoarelor cu aprindere prin compresie

1- rezervor de combustibil; 2- pompa de alimentare; 3, 4- filtre de combustibil; 5- pompa de

injectie; 6- injectoare; 7- filtru decantor; 8, 9, 11, 12- conducte de joasa presiune;

10- conducte de inalta presiune;


4


Partile componente ale instalatiei de alimentaire a motoarelor cu aprindere prin

compresie sunt:

- rezervorul de combustibil

- pompa de alimentare (pompa de combustibil)

- filtrele de combustibil

- pompa de injectie

- injectoarele

- regulatorul de turatie al pompei de injectie

- conductele de joasa si inalta presiune.

Pompa de alimentare serveste la alimentarea echipamentului de injectie al

motorului cu aprindere prin compresie. La automobile, cele mai des intalnite pompe

de alimentare sunt cele cu piston.

Filtrele de combustibil. Functionarea normala si neintrerupta a motorului cu

aprindere prin compresie necesita curatirea prealabila a combustibilului de impuritati

si de apa. Curatirea insuficenta a combustibilului conduce la uzarea injectorului si

deci la marirea consumului de combustibil si la reducerea puterii motorului.

Evitarea acestor neajunsuri se face prin filtrarea combustibilului cu ajutorul a doua

filtre:

- unul de filtrare primara, montat inaintea pompei de combustibil

- si celalalt de filtrare secundara, montat inaintea pompei de injectie.

Pompa de injectie are ca sarcina dozarea precisa si livrarea sub presiune a

combustibilului. Dupa modul de dozare a combustibilului, pompele de injectie se

clasifica in:

- pompe cu reglaj prin cama variabila

- pompe cu reglaj prin laminare

- pompe cu reglaj prin scurtcircuit (cu sertar).

Datorita avantajelor pe care le prezinta, pompele cu reglaj prin scurtcircuit (cu

sertar) au cea mai larga raspandire.


5


Din punct de vedere principial, acest tip de pompa se poate realiza cu sertar separat

sau cu piston-sertar, ultimul tip avind o raspindire aproape generala.

Fig. 2 - Pompa de injectie cu piston-sertar

1- corpul pompei; 2- capul pompei; 3- cilindru; 4- piston sertar; 5- arc; 6- impingator cu rola; 7-

surub de reglare; 8- manson; 9- supapa de refulare; 10- arc; 1- racordul conductei de inalta presiune;

12- ax cu came; 13, 14- flanse; 15- tija de reglare; 16- colier; 17- joja; 18- surub; C- canal; O-

orificiu;

Pompa prezentata mai sus este de tipul cu piston-sertar, cu patru elemente de

pompare. Ea se compune din doua parti mari:

- corpul pompei 1

- capul pompei 2, in care se monteaza elementii.

In capul pompei 2 se gaseste un canal C prin care combustibilul vine de la filtrul

si ajunge la elementii pompei. Un element se compune din cilindrul 3 prevazut cu

doua orificii O, in care combustibilul este aspirat si prin care se realizeaza

descarcarea in timpul curselor moarte.

In interiorul cilindrului pistonul-sertar se deplaseaza sub actiunea arcului 5, in

cursa de aspiratie, si sub actiunea camei, prin intermediul impingatorului cu rola 6 si

a surubului de reglare 7, in cursa de refulare. Surubul de reglare 7 foloseste la


6


reglarea momentului inceperii injectiei (inceputului cursei utile). Deasupra cilindrului

3 se afla supapa de refulare 9, arcul 10 si racordul conductei de inalta presiune 11.

Tot in partea superioara a pompei se gaseste si mecanismul de reglare a cantitatii

de combustibil refulat de pompa catre injectoare, cantitate ce se obtine prin rotirea

pistoanelor pompei. Mecanismul de reglare este format din tija de reglare 15

prevazuta colierele 16. Colierele au un canal in care patrunde bratul de comanda al

mansonului 8. Capatul din dreapta al tijei 15 este articulat cu parghia regulatorului.

In corpul pompei 1 se gaseste axul cu came 12, sprijinit pe doi rulmenti prin

intermediul flansei 13, pe care se monteaza carcasa regulatorului, si al flansei 14.

Flansa 14 serveste si la fixarea pompei de injectie pe motor.

Axul cu came este prevazut in partea stanga cu sistemul de antrenare a

regulatorului, iar in partea dreapta cu propriul lui sistem de antrenare de catre motor.

In corpul pompei se introduce ulei pentru ungere, al carui nivel se controleaza cu joja

17. Pe corpul pompei se prinde, prin suruburile 18, pompa de alimentare cu

combustibil.

La functionarea acestei pompe, pistonul-sertar 4 se deplaseaza in cursa de

refulare sub actiunea camei, prin intermediul impingatorului 6 si al surubului de

reglare 7. Injectia combustibilului incepe in momentul in care pistonul astupa

orificiile O, intrerupand legatura intre cilindrul 3 si canalul C.

Sub presiunea combustibilului, supapa de refulare 9 se ridica de pe scaunul sau

si combustibilul trece spre injector. Sfarsitul injectiei are loc cand muchia elicoidala a

pistonului deschide orificiile O. Ca urmare a scaderii presiunii din cilindrul 11,

supapa de refulare 9 este readusa pe scaun de arcul 10. Dupa ce pistonul a trecut de

punctul mort interior, deplasarea in jos (in cursa de aspiratie) se efectueaza sub

actiunea arcului 5 (care a fost comprimat in cursa de refulare).

Defectiunile sistemului de injectie fac ca motorul diesel sa scoata fum de culoare

neagra in exces, din aceasta cauza si consumul de carburant este mai mare si deci in

consecinta poluarea creste.


7


Pompa de injecţie se compune din: corpul în care se montează arborele cu

came , împingătorii cu role , elementele de pompare şi racordurile de refulare .

Elementele de pompare sunt formate din cilindrii şi pistoanele.

Cilindrul elementului de pompare, este prevăzut cu un orificiu, de alimetare cu

motorină, trimisă de pompa de alimtare, pistonaşul la partea superioară are un orificiu

central în legatură cu un canal înclinat practicat lateral, comunicând cu partea

superioară. Fiecare pistonaş este prevăzut cu câte un manşon danturat angrenat de-o

creamlieră în care sunt practicate sectoare distanţate. Cremaliera sub formă de tijă

este legată printr-un sistem de pârghii de regulatorul care o actionează. Comandată de

regulator cremaliera împrimă

Pistonaşului mişcări de rotaţie prin care se realizează modificarea debitului în

funcţie de sarcina motorului.

Readucerea pistonaşelor se realizează cu resortul . Supapa de refulare este

conică şi este menţinută de un resort în poziţia închisă pe locaşul ei.

Arborele cu came se sprijină pe rulmenţi şi este acţionat de arborele motor prin

angrenajele distribuţiei din faţă, astfel mişcarea de la arborele motor este transmisă

printr-un pinion intermediar la pinionul de antrenare la arborele cu came. Acest

pinion este dublu ca mărime faţă de pinionul de pe arborele motor,încât la două rotaţii

ale arborelui cotit, arborele cu came să se rotească o singură dată asigurând câte o

pompare la fiecare element în parte.

Decalajul camerelor este astfel realizat încât să se asigure injecţia în ordine de

funcţionare a motorului. La capătul posterior al arborelui cu came se montează

regulatorul pe care îl antrenează.

Împingătorii sau tacheţii sunt cilindrici cu rola asemănători cu cei de la pompa

de alimentare cu piston cu deosebirea că la partea superioară sunt prevăzuţi cu

şuruburi şi piuliţe de fixare. Aceste şuruburi servesc la reglarea momentului de

injecţie adica la stabilirea avansului în număr de grade corespunzător pentru fiecare


8


timp de motor în parte. Împingătorii ghidează în nişte orificii ale unui perete

orinzontal comun cu corpul pompei.

În corpul pompei de injecţie se toarnă ulei la un nivel bine stabilit servind la

ungerea arborelui cu came, a împingatorilor si a pistonaşelor la partea lor inferioară

de contact cu tacheţii.

Funcţionarea pompei de injecţie este condiţionată de antrenarea sau rotirea

arborelui cu came de către arborele motor.Pinionul de pe capătul arborelui motor

transmite miscarea la roata dinţată de antrenare a arborelui cu came prin pinionul

intermediar.Prin rotirea arborelui cu came acesta acţionează împingătorii şi prinei

pistonaşele,pe care le deplaseaza în cilindrii de jos în sus,învingând astfel rezistenţa

resortului.

La coborârea de pe camă resorturile aduc pistonaşele în poziţia iniţială. De aici

rezultă că pistonaele sub acţiunea camelor execută o mişcare rectilinie alternativă.

Dar pistonaşele mai sunt acţionate pe de altă parte şi de tija cremalieră care primeste

miscarea de la regulator imprimând-le o mişcare de rotaţie.

Când pistonaşul coboară şi deschide orificiul al cilindrului, datorită deepresiunii

create, motorina intră în spaţiul de desupra lui realizând astfel admisia motorinei în

elementul de pompare .

În cursa urmatoare pistonaşul comprimă motorina la o presiune suficient de

mare, se comprimă arcul supapei de refulare acesta se deschide şi combustibilul prin

conducte ajunge la injector.

Refularea se realizează deci în curs de ridicare a pistonului, dar nu are loc pe tot

parcursul ei. Ea încecpe ĩn momentul când pistonaşul acoperă orificiul canalului de

alimentare al cilindrului şi durează până ĩn momentul în care muchia canalului

înclinat al pistonasului deschide acest orificiu.

În momentul acela spaţiul de deasupra pistonaşului are legătură prin canalul său

central şi apoi prin canalul înclinat cu canalul de alimentare. Momentul deschiderii


9


mai devreme al canalului ĩnclinat ĩnseamnă o cantitate mai mică de motorină debitată

şi invers.

Momentul deschiderii canalului înclinat care de fapt determină variaţia debitului

în funcţie de sarcina motorului este asigurată de tija cremalieră care primeşte

mişcarea de la regulator, rotind pistonaşul ‚în cilindru.Prin acesta se asigură cantităţi

de motorină dozate corespunzători în funcţie de sarcina motorului.

Injectoarele sunt organele care realizeaza pulverizarea fina si distributia

uniforma a combustibilului in camera de ardere.

In constructia actuala a motoarelor cu aprindere prin compresie se utilizeaza

injectoare mecanice, care pot fi:

- deschise

- inchise

dupa cum orificiul pulverizatorului este obturat sau nu de un ac.

Injectorul mecanic deschis este format din corpul principal 1, prevazut cu un

racord de legatura la conducta de inalta presiune, prin intermediul careia

combustibilul intra in pulverizatorul 2. Pulverizatorul este prevazut cu unul sau cu

mai multe orificii, prin ale caror dimensiuni si forme se asigura pulverizarea

combustibilului. Legatura intre corpul principal si pulverizator se realizeaza prin

intermediul unei piulite de stringere 3.

Fig. 3 - Injectorul mecanic deschis

1- corp principal; 2- pulverizator; 3- piulita de strangere


10


Injectorul mecanic inchis are orificiile de legatura intre injector si camera de

ardere controlate de catre o supapa realizata in forma de ac.

Acul injectorului este tinut de scaunul sau de un arc elicoidal cilindric, iar

ridicarea lui se face numai in timpul injectiei, sub actiunea presiunii combustibilului.

Injectoarele mecanice inchise pot fi actionate hidraulic, mecanic sau electric,

primul mod de actionare fiind cel mai raspandit. Corpul pulverizatorului 1 este

prevazut cu un canal prin care combustibilul trimis de pompa ajunge in camera

pulverizatorului.

In interiorul pulverizatorului se afla acul 2 al injectorului, prelucrat cu doua

diametre diferite si prevazut la partea inferioara cu oportiune conica cu care inchide

etans orificiul de iesire a combustibilului.

Combustibilul, trimis cu presiune de pompa spre injector, exercita o presiune pe

suprafata gulerului, presiune ce rezulta din diferenta dintre diametrele acului injector.

Cand presiunea combustibilului atinge o anumita valoare, in asa fel incat forta

care tinde sa ridice acul este mai mare decat cea a arcului elicoidal, acul se ridica si

permite combustibilului sa patrunda prin orificiile pulverizatorului in camera de

ardere a motorului.

Cand forta creata de presiunea combustibilului devine mai mica decat forta data

de arc, acul revine pe scaunul sau inchizand orificiul pulverizatorului.

Fig. 4 - Injector mecanic inchis

1- corpul pulverizatorului; 2- acul injectorului;


11


Regulatorul mecanic de turatie este un mecanism automat prin care se regleaza

pompa de injectie in asa fel incat aceasta sa raspunda cerintelor de functionare a

motorului. El este actionat de catre arborele cu came al pompei de injectie.

Regulatorul este format din doua greutati 2, articulate la un ax 1. Acestea

actioneaza asupra mansonului 3, care se sprijina pe parghia 4,articulata cu capatul

inferior in punctul A1.

La capatul superior al parghiei este articulata tija 6, care comanda cremaliera

pompei de injectie si arcul 5.

La cresterea turatiei fortele centrifuge, care tind sa departeze greutatile 2, aflate

in miscare de rotatie. Prin deplasarea greutatilor se deplaseaza tija 6, prin intermediul

mansonului 3, producand deplasarea cremalierei pompei de injectie in sensul cresterii

cantitatii de combustibil injectate.

La scaderea turatiei, revenirea tijei si a greutatilor se face sub actiunea arcului 5.

Fig. 5 - Schema de principiu a regulatorului mecanic de turatie

1- ax; 2- greutate; 3- manson; 4- parghie; 5- arc; 6- tija;


12


3. INTRETINEREA INSTALATIEI DE ALIMENTARE A MOTORULUI CU APRINDERE PRIN COMPRESIE RABA

Intretinerea instalatiei de alimentare cuprinde operatii de gresare, inlocuiri de elemente filtrante, verificarea starii tehnice, a gradului de curatenie si etansare a unor elemente componente precum si operatii de reglaj.

Operatiile de intretinere a instalatiei de alimentare, periodicitatea efectuarii lor si elementele

instalatiei asupra carora se actioneaza sunt prezentate in urmatorul tabel:

Elementul din

componenta instalatieiOperatia ce se executa

Periodicita

tea

km

echivalenti

A* B*

Rezervorul pentru

combustibil

Verificarea starii garniturii busonului

Curatirea (golirea) de impuritati

Zilnic

24 000

Zilnic

24 000

Pompa de alimentare de

la Motorul D 2156 HMNCuratirea filtrului decantor al pompei 500 3 000

Filtrele pentru

combustibil

Curatirea filtrului din pasla la motorul

D 2156 HMN

Inlocuirea filtrului de hartie la motorul

D 2156 HMN

Inlocuirea filtrului de hartie de la filtrul

de filtrare fina (treapta I) la motorul

SAVIEM 797-05

Inlocuirea filtrului de hartie de la filtrul

de filtrare bruta (treapta II) la motorul

SAVIEM 797-05

Golirea apei din filtrele de combustibil

12 000

3 000

2 000

8 000

500 si 2

500

12 000

3 000

2 000

8 000

3 000

Conductele de

combustibil

Verificarea starii conductelor: sa nu fie

Lovite, strivite, indoite (deformate)

500 si 3

0003 000

Injectoare Controlul etanseitatii acului si al 500 si 5 12 000


13


presiunii de injectie 000

Filtrul de aer

Completarea uleiuluiSaptamana

lSaptamanal

Inlocuirea uleiului cu ulei curat si

curatenia generala a filtrului3 000 6 000

A* - automobile noi, in perioada de garantie

B* - in exploatare, inclusiv la motoarele inlocuite

Controlul curent (chiar zilnic) al functionarii injectoarelor se face astfel: o bara

de metal se aseaza cu un cap pe corpul injectorului, iar cu celalalt capat la urechea

controlorului; la fiecare injectie trebuie sa se auda clar un zgomot asemanator celui

provocat de tragerea brusca a aerului pe nas, care trebuie sa fie asemanator la toti

cilindrii motorului; daca la unul din injectoare se aude altfel de zgomot, acesta se

verifica la standul de incercat injectoare.

Inainte de incercarea injectorului la stand, acesta se scoate de pe motor, se

demonteaza, se curata prin spalare in motorina si se decalamineaza. Decalaminarea se

face intr-o baie de motorina, folosind o bucata de lemn. Folosirea altor corpuri tari

sau a smirghelului este interzisa, deoarece provoaca uzura. Curatirea orificiilor

pulverizatorului se face cu scule speciale (ac-chiureta) sau la instalatia cu ultrasunete.

Este interzisa desfundarea orificiilor de injectie cu sarma.

Ianinte de romontare, se spala bine injectorul, corpul pulverizatorului si acul sau

si se verifica daca acul aluneca liber (prin propria sa greutate) in locasul sau. Daca

alunecarea este continua, se spala din nou si se remonteaza.

Fixarea corpului pulverizatorului la injector este corecta cand strangerea piulitei

se face cu un moment de 6-8 daNm (6-8 kgfm).

Standul pentru verificat si incercat injectoarele se compune dintr-un element de

pompa de injectie, prevazut cu o parghie pentru actionare manuala, un rezervor

pentru alimentarea cu combustibil prin cadere si un robinet cu trei cai, montat pe

conducta de iesire. La un cap al robinetului cu trei cai se leaga injectorul de verificat,


14


la alt capat un manometru pentru indicarea presiunii, iar in al treilea capat este

robinetul de obturare.

Pentru verificarea etanseitatii acului se pompeaza de cateva ori si se intrerupe

legatura cu elementul de pompa, invartind robinetul. Daca acul injectorului este

neetans, presiunea la manometru scade rapid.

Pentru verificarea presiunii de injectie, se actioneaza elementul de pompa si se

citeste pe manometru presiunea la care se produce injectia. Daca presiunea citita nu

este cea prescrisa, se regleaza dupa caz, prin strangerea surubului de reglare sau prin

adaugarea de saibe.

Cu aceasta ocazie se verifica si calitatea pulverizarii: forma jetului de

combustibil, finetea pulverizarii si daca, la terminarea injectiei, combustibilul

continua sa iasa sub forma de picaturi din injector.

Forma jetului trebuie sa fie conica, axa conului sa coincida cu axa orificiului de

iesire, iar combustibilul sa fie bine pulverizat, avand aspect de ceata. Picaturile in

jetul de combustibil pulverizat indica o pulverizare necorespunzatoare, iar devierea

jetului indica astuparea partiala a orificiului sau uzura acului pulverizatorului. Iesirea

combustibilului sub forma de picaturi, dupa terminarea injectiei, indica lipsa de

etanseitate a acului pulverizatorului.

4. DEFECTE IN EXPLOATARE ALE INSTALATIEI DE ALIMENTARE

Filtrele de combustibil pot fi infiundate partial sau total.

Daca este infundat elementul de filtrare brut, se depisteaza cand este actionata

pompa manuala caci nu opune rezistenta. Motorul nu poate porni din lipsa de

combustibil.Remedierea consta in spalarea filtrului , daca este textil , sau inlocuirea

elementului daca este din hartie.


15


Infundarea filtrului fin se constata prin pornirea si oprirea motorului imrediat ,

pentru ca motorina nu ajunge la pompa de injectie. Se va proceda la inlocuirea

elementului filtrant.

Pompa de alimentare daca este de tip cu membrana, poate avea aceleasi

defectiuni ca si cea de benzina.

Daca este cu piston, defectiunile cele mai frecvente sunt:

- griparea sau uzura pistonului

- ruperea arcului pistonului

- griparea sau uzura tachetului cu galet

- griparea pistonului pompei de amorsare

- infundare perifiltrului pompei

- deteriorarea supapelor de admisie si refulare sau a arcurilor

Remedierea consta in inlocuirea pieselor defecte sau chiar a pompei. Dupa

remediere se scoate aerul din instalatie.

Pompa de injectie, fiind organul cel mai inportant in caz de defectare, nu se

remediaza pe drum, ceea ce impune remorcarea autovehicolului pana la atelier.

Defectiunile cele mai inportante sunt:

- inteparea cu intermitenta a pistoanelor elementelor pompei de injectie

(elementul de pompare a distributieila pompa de tip CAV) datorita uzurii prin

patrunderea impuritatilor in instalatie. Motorul functioneaza neregulat, iar pedala de

acceleratie si respectiv cremaliera se deplaseaza scadent.

Remedierea se face in atelier, prin inlocuirea elementului defect. Griparea unui

element al pompei de injectie (elementul de pompare la pompa de tip CAV), datorita

jocurilor prea mici de montaj sau patrunderii impuritatilor si deci ancrasarii. Motorul

de ambaleaza excesiv, datorita faptului ca regulatorul nu mai poate deplasa

cremaliera.


16


Remediera consta in demontarea spalarea si eventual slefuirea pistonului cu

cilindru; in caz ca defectiunea nu se poate remedia aceasta se va face in ateierul

specializat.

- patrunderea aerului in pompa de injectie, duce la injectarea necorespunzatoare

de motorina in camerele de ardere, la functionarea neregulata a motorului, daca

motorul este oprit, nu se mai poate porni. Pompa de injectie elimina normal aerul prin

conducte de retur in rezervor. Cand cantitatea de aer este prea mare, cauzata de obicei

de demontari repetate sau la golirea completa a rezervorului de motorina, se purjeaza

pompa de injectie, dupa care cum s-a aratat mai sus

- uzura regulatorului de turatie, care duce la functionarea neregulata a motorului,

ceea ce impune repararea prin inlocuirea pieselor defecte, dar mai ales arcului tarat.

Dupa reparare, pompa de injectie se centricubeaza in mod obligatoriu pe stand

special.

Injectoarele pot prezenta o serie de defectiuni: cauzate de conditiile de lucru

(presiune si temperaturi inalte):

- intepenirea acului injectorului datorita: calaminei acumulate din pulverizarea

defectoasa motorinei

- presiuni unilaterale asuptra acului sau asezarii defectoase pe scaun, care poate

fi urmata, uneori, de supra incalzirea motorului.

In acest caz, motorul functioneaza neregulat, scoate fum negru, se aud batai si

scade puterea, daca este oprit motorul porneste foarte greu, iar cand defectiunea

exista la doua injectoare, nu mai porneste. Depistarea injectorului defect se face prin

demontarea partiala a racordului de legatura a conductei de inalta presiune, sau prin

demontarea injectoarelor si scoaterea lor afara; actionand motorul sau demarorul, se

urmareste pulverizarea: care nu debiteaza motorina sub forma deceata sau nu are un

zgomot sec este defect ( prezinta un zgomot ca un scartit).


17


Injectorul defect se dezansambleaza, se curata acul si corpul pulverizatorului cu

sculele trusei speciale sau cu un betisor de brad, apoi se spala cu motorina: acul

trebuie sa alunece usor, singur, in corpul pulverizatorului

- infundarea orificiilor pulverizatorului, are loc ca urmare a unei slabe

pulverizari si, deci, a cocsarii. Motorul bate si scoate fum negru. Remedierea consta

in demonatrea si desfundarea orificiilor cu acul din trusa speciala: apoi, se spala bine

pulverizatorul in motorina si apoi se remonteaza.

Neetanseitatea acului pulverizatorului, urmare a depunerilor de calamina,

intepenirii acului, uzurii acului si corpului pulverizatorului, sau a scaunului acului.

Motorul functioneaza cu intreruperi, puterea scade, iar dupa oprire, motorul nu mai

poate fi pornit daca sunt doua injectare defecte.

Se depisteaza defectiunea, dupa cum sa aratat mai sus, si la nevoie se inlocuieste

pulverizatorul.

- uzurea injectorului si in special a pulverizatorului, care numai asugura o

pulverizare buna motorinei; motorul nu dezvolta intreaga putere. Daca uzura este

pronuntata, injectorul se inlocuieste.

Filtru de aer poate sa se infunde din cauza prafului. Motorul porneste foarte greu

sau nu mai poate fi pornit. In acest caz, se demonteaza filtrul se sufla cu aer

comprimat elementul filtrant, iar daca este de tip filtrant se inlocuieste si uleiul.

- catalizatorul infundat poate provoca functionarea neregulata a motorului, iar

emanarea de noxe si fum negru sa fie puernica; se face verificarea functionarii lui cu

ajutorul fumetrului si daca nu corespunde se inlocuieste

- la instalatia turo neetansarile racordurilor duce la functionarea incorecta a

motorului; remedierea consta in inlocuirea racordurilor.

Zgomotele provocata de uzura rulmentilor impune inlocuirea lor. Daca sunt

provocate de turbina, acestea se vor echilibra dinamic pe stand special in atelier.

Scaparile de aer la racitor, sau ineficacitatea lui se remediaza prin inlaturarea

impuritatilor sau cositorirea partilor deteriorate.


18


Dupa orice interventie, se face aerisirea circuitului de motorina.

Fig. 6 - Aerisirea circuitului de motorina


19


5. N.T.S.M LA LUCRARE

Se impun masuri speciale de manipulare a benzinei, asigurandu-se depozitarea

in rezervoare speciale prevazute cu sisteme de aerisire si evacuarea fractiunilor

usoare, protectia impotriva eventualelor pericole de incendii sau explozii (distanta

minima de 100 m de surse de caldura sau de socuri), pompe de alimentare a

automobilelor cu instlatii subterane,(asigurand impamantarea elementelor electrice).

De asemenea este necesar ca cei ce manevreaza teraetilul de plumb, sa o faca in

conditii speciale, cunoscand ca acesta este foarte toxic, iar benzinele etilate vor fi

transvazate numai in instalatii destinate in acest scop, pentru a se evita intoxicarea

(care uneori poate fi mortala)

Fixarea cozilor de ciocan din esenţă de lemn tare se face cu pene metalice.

Ciocanele vor avea suprafeţe netede, puţin bombate fără ştirbituri sau crăpături.

Este interzisă folosirea ciocanelor necălite, ele vor fi supuse unui tratament

termic corespunzător.

Dălţile, dormurile, precum şi orice sculă de mană folosită în atelier, trebuie să

aibă suprafeţele de lovire netede şi muchiile fără ştirbituri.

Este interzis a se lucra cu scule care prezintă ştirbituri, deformări, crăpături etc.

Uneltele de mană vor fi confecţionate din materiale corespunzătoare operaţiilor

ce se execută.

Cozile şi manerele uneltelor de mană vor fi netede, bine fixate şi vor avea

dimensiuni care să permintă prinderea lor sigură şi comodă.

Utilizarea aceluiaşi maner la mai multe unelte de mană se admite numai pentru

trusele de scule construite în mod special cu manere detaşabile.

În timpul lucrului cu uneltele de mană, la operaţiile care pot produce scantei,

aşchii metalice, muncitorii vor purta ochelari de protecţie.


20


Este interzis ca în timpul lucrului să se aşeze uneltele pe treptele scărilor mobile,

schele, tablouri.


21


6. BIBLIOGARFIE

1. Abaitancei, D. si Bobescu, Ch – Motoare pentru Automobile. Editura Didactica si

Pedagogica, Bucuresti, 1980

2. Stratulat, M. si Vlasie, V. – Alimentarea motoarelor cu aprindere prin scanteie. Vol

I-II, Editura Tehnica, Bucuresti 1992

3. www.bosch.com

4. www.motor.com

5. www.ottomotor.de


22

http://www.ottomotor.de/


7. ANEXE


23


ANEXA 1

FILTRUL CU ELEMENT FILTRANT


Elemente componente:

•A - admisie carburant

•B - retur carburant

•C - surub de aerisire

•D - robinet de scurgere

•E - microfiltru (30 µ)

24


ANEXA 2

POMPA DE INJECŢIE ROTATIVĂ

Elemente componente:

• supapa regulatoare de presiune

• pompa de transfer

• supapa de dozaj

• distribuitorul hidraulic

• arborele de antrenare

• placa de antrenare

• supapa de reglare a avansului

• regulatorul centrifugal


25


ANEXA 3

INJECTORUL (montaj)

1 Inel în formă de tor pentru injector; 2 Etanşare din cupru; 3 Inel în formă de tor pentru conductele de presiune; 4 Conducte de presiune; 5 Guseu; 6 Şurub flanşă de presiune; 7 Discuri sferice;

8 Piuliţă pentru conduct de presiune


26

Date post:	02-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	svetlanangy1958
View:	1,632 times
Download:	22 times

Lucrari de Intretinere Si Reparare a Instalatiei de Alimentare La MAC

Documents