+ All Categories
Home > Documents > LUCRAREA nr - mmut.mec.upt.rommut.mec.upt.ro/mvasile/Lab_Calc_Ajust.pdf · Lăgăruire în trei...

LUCRAREA nr - mmut.mec.upt.rommut.mec.upt.ro/mvasile/Lab_Calc_Ajust.pdf · Lăgăruire în trei...

Date post: 02-Jan-2020
Category:
Upload: others
View: 7 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
12
15. APLICAŢII PRACTICE ASUPRA CALCULULUI AJUSTAJELOR 15.1 DIMENSIUNI. ABATERI. TOLERANŢE. AJUSTAJE. Datorită mărimilor fizice şi tehnologice care influenţează procesul de prelucrare, dar şi datorită condiţiilor în care se face în general controlul dimensional al produselor realizate, dimensiunile efective ale pieselor vor fi diferite atât între ele, cât şi faţă de dimensiunea nominală N, ce caracterizează piesa ideală. Ajustajul reprezintă îmbinarea dintre două elemente componente una de tip arbore şi cealaltă de tip alezaj. În ( fig.15.1.1.) este prezentată soluţia de dispunere şi îmbinare dintre cele două elemente componente ale unui ajustaj.. Fig.15.1.1 Elementele componente ale ajustajului cu joc Un ajustaj este format din elemente dimensionale care au valoarea în mod uzual întreagă fără zecimale, fiind pentru perechea de repere analizate egale, deci N=N 1 =N 2 şi care se numeşte valoare nominală. Fiecare din cele două elemente sunt realizate la dimensiuni diferite generate de factorii care acţionează asupra procesului de prelucrare. Astfel, dimensiunea efectivă, constatată prin măsurare, trebuie să se găsească între două valori extreme admisibile numite dimensiuni limită. Abaterile limită ale cotelor nominale se numesc abatere superioară şi abatere inferioară. Cea mai mare dintre acestea poartă denumirea de dimensiune maximă, iar cea mică, de dimensiune minimă. Acestea se calculează pe baza formulelor: s A N D + = max , i A N D + = min Toleranţa unei dimensiuni se prescrie de către proiectant şi reprezintă domeniul de dispersie admisibil pentru variaţia dimensiunii efective, adică diferenţa dintre dimensiunile maximă şi minimă admisibile sau diferenţa algebrică dintre abaterea superioară şi cea inferioară. Formula de calcul a toleranţei este următoarea: i s A A T - = În formulă abateile se introduc cu valoarea şi semnul matematic specificat pe desenul de execuţie al reperului sau din calculul matematic realizat pe baza tabelelor specifice.
Transcript
Page 1: LUCRAREA nr - mmut.mec.upt.rommut.mec.upt.ro/mvasile/Lab_Calc_Ajust.pdf · Lăgăruire în trei puncte H7/e8, H8/e9 Lăgăruire precisă H6/e7 Lăgăruire pentru mişcare de rotaţie

15.

APLICAŢII PRACTICE ASUPRA CALCULULUI AJUSTAJELOR

15.1 DIMENSIUNI. ABATERI. TOLERANŢE. AJUSTAJE. Datorită mărimilor fizice şi tehnologice care influenţează procesul de prelucrare, dar şi datorită condiţiilor în care se face în general controlul dimensional al produselor realizate, dimensiunile efective ale pieselor vor fi diferite atât între ele, cât şi faţă de dimensiunea nominală N, ce caracterizează piesa ideală. Ajustajul reprezintă îmbinarea dintre două elemente componente una de tip arbore şi cealaltă de tip alezaj. În (fig.15.1.1.) este prezentată soluţia de dispunere şi îmbinare dintre cele două elemente componente ale unui ajustaj..

Fig.15.1.1 Elementele componente ale ajustajului cu joc

Un ajustaj este format din elemente dimensionale care au valoarea în mod uzual întreagă fără zecimale, fiind pentru perechea de repere analizate egale, deci N=N1=N2 şi care se numeşte valoare nominală. Fiecare din cele două elemente sunt realizate la dimensiuni diferite generate de factorii care acţionează asupra procesului de prelucrare. Astfel, dimensiunea efectivă, constatată prin măsurare, trebuie să se găsească între două valori extreme admisibile numite dimensiuni limită. Abaterile limită ale cotelor nominale se numesc abatere superioară şi abatere inferioară. Cea mai mare dintre acestea poartă denumirea de dimensiune maximă, iar cea mică, de dimensiune minimă. Acestea se calculează pe baza formulelor:

sAND +=max , iAND +=min

Toleranţa unei dimensiuni se prescrie de către proiectant şi reprezintă domeniul de dispersie admisibil pentru variaţia dimensiunii efective, adică diferenţa dintre dimensiunile maximă şi minimă admisibile sau diferenţa algebrică dintre abaterea superioară şi cea inferioară. Formula de calcul a toleranţei este următoarea:

is AAT −=În formulă abateile se introduc cu valoarea şi semnul matematic specificat pe desenul de execuţie al reperului sau din calculul matematic realizat pe baza tabelelor specifice.

Page 2: LUCRAREA nr - mmut.mec.upt.rommut.mec.upt.ro/mvasile/Lab_Calc_Ajust.pdf · Lăgăruire în trei puncte H7/e8, H8/e9 Lăgăruire precisă H6/e7 Lăgăruire pentru mişcare de rotaţie

Utilaje, Instalaţii, Echipamente. Aplicaţii practice şi problemeReprezentarea grafică a toleranţei unei dimensiuni este o zonă limitată de dimensiunile

maximă şi minimă, denumită câmp de toleranţă. Din definiţiile anterioare se deduce faptul că toleranţa este o mărime pozitivă întotdeauna, în timp ce abaterile sunt mărimi afectate de semn.

Prescrierea toleranţelor sau a abaterilor prezintă interes, cu precădere, în cazul cotelor cu rol funcţional deosebit. În marea majoritate a situaţiilor, aceste cote caracterizează geometric suprafeţele pieselor care participă la operaţii de asamblare. Calculele ulterioare vor fi realizate în raport cu astfel de suprafeţe marea lor majoritate cilindrice, datorită preponderenţei şi importanţei deosebite a acestora n domeniul industrial înspecial de montaj al reperelor. Într-o asamblare, suprafaţa cuprinzătoare (cea a unui orificiu) se numeşte alezaj şi pentru notaţiile referitoare la aceasta se utilizează majuscule, iar suprafaţa cuprinsă (cea a unui ax) se numeşte arbore, pentru notaţii corespunzătoare acesteia utilizându-se minuscule. Asamblarea dintre alezaj şi arbore poartă denumirea de ajustaj, iar piesele care participă la aceasta se numesc piese perechi sau piese conjugate. Alezajul şi arborele în cauză au aceeaşi dimensiune nominală N.

Un factor important care influenţează toleranţa, dar şi ajustajul este modul în care se realizeză acesta. Dacă uzual arborele sau suprafaţa cuprinsă se realizează prin operaţii de prelucrare executate dinspre exteriorul suprafeţei cum ar fi strunjirea, frezarea sau rectificarea, alezajul sau suprafaţa cuprinzătoare se realizează prin operaţii de prelucrare care sunt realizate la interior, uzual prin găurire, alezare şi rectificare interioară. Acest lucru face ca alegerea toleranţei să fie determinantă în alegerea preocesului de realizare a piesei şi deci asupra costurilor de realizare a pieselor şi respectiv ansamblurilor mecanice. În tabelul 15.1.1. se prezintă o clasificare a alegerii procesului de prelucrare funcţie de toleranţa de realizare şi în paralel se determină rugozitatea suprafeţelor şi tipul de suprafeţe în raport cu modul de utilizare a acestora.

Tabelul 15.1.1. Clasificarea toleranţei şi rugozităţii funcţie de procedeul de prelucrareDenumire prelucrare

Rugo-zitate

Tolera-nţă

Suprafaţă recomandare

Strunjire de degroşare

12,5 7 de contact grosiere, fără mişcare

Strunjire de finisare 6,3 6 de contact nesolicitate, fără centrareFrezare de degroşare 12,5 7 de contact grosiere, fără mişcareFrezare de finisare 6,3 6 de contact nesolicitate, fără centrareRectificare de degroşare

3,2 5 de uzare redusă, de contact fără mişcare şi cu condiţde aspect

Rectificare de finisare medie

1,6 4 de ghidare, centrare la mişcări periodice, de contact puţin solicitate

Rectificare de finisare

0,8 3 cu uzare redusă la mişcare cu viteză, suprafeţe de centrare solicitate

Găurire 12,5 7 de contact grosiere, fără mişcareAlezare 6,3 6 de contact nesolicitate, fără centrare

Pe baza observaţiilor funcţionale şi de montaj, dar şi a celor legate de tipul de ajustaj ales de proiectant, se poate determina în primă fază, modul de realizare a ajustajului şi respectiv se poate alege clasa de precizie în care se realizează fiecare suprafaţă a reperului care se supune procesului de proiectare. Fiecare suprafaţă va fi posibil a se genera prin procedee de prelucrare diferite şi se va urmări ca procedeul de prelucrare să fie adaptat rolului

126

Page 3: LUCRAREA nr - mmut.mec.upt.rommut.mec.upt.ro/mvasile/Lab_Calc_Ajust.pdf · Lăgăruire în trei puncte H7/e8, H8/e9 Lăgăruire precisă H6/e7 Lăgăruire pentru mişcare de rotaţie

Aplicaţii practice asupra calculului ajustajelor. Cap.15.funcţional al acestuia. Pe desenul de realizare al reperelor se va trece rugozitatea la care se realizează toate suprafeţele reperelor în indicator, în timp ce pentru suprafeţele care se prelucrează la calităţi ale suprafeţelor diferite faţă de cele din indicator, se va trece rugozitatea pe suprafaţa care se supune procesului de prelucarare. Aferentă acestei rugozităţi se vor determina şi trece pe fiecare dintre suprafeţe abaterea superioaă şi inferioară de la cota nominală a mărimi dimensionale care se va proiecta.

15.2 GRUPE DE AJUSTAJÎn funcţie de raportul dimensiunilor efective ale suprafeţelor de contact aparţinând

alezajului şi arborelui, există trei grupe de ajustaje, corespunzaăor dezideratelor funcţionale urmărite: – cu joc; – incerte (intermediare sau de trecere); – cu strângere.

15.2.1. Ajustaj cu jocAjustajele cu joc se prescriu în situaţiile în care este necesară asigurarea mobilităţii

între piesele conjugate la montare, demonatare şi/sau în funcţionare. Se disting următoarele cazuri posibil de realizat:

– mişcare între arbore şi alezaj la montare şi demontare precum şi în timpul funcţionării (acest tip de montaj asigură pieselor conjugate posibilitatea de a funcţiona independent una faţă de alta) cu o viteză mică relativă sau respectiv mare;

– mobilitate la montare şi la demontare respectiv fix în timpul funcţionării (arborele şi alezajul nu se mişcă relativ unul faţă de celălalt în timpul utilizării ele fiind solidare), fixarea realizându-se printr-un element mecanic de tip: pană, ştift, şurubu, nit;

– mobilitate doar la montare şi fix la demontare şi în funcţionare (în funcţionare şi la demontare ajustajul este fix – piese sudate, elemente de centrare şi poziţionare);

– mobilitate atât la montaj, cât şi într-o direcţie secundară de funcţionare cu viteză scăzută sau mişcare intrmitentă lentă (în direcţia principală de funcţionare ajustajul este fix – grupul de roţi dinţate baladoare).

În mod uzual funcţie de această clasificare se va alege şi tipul de ajustaj. În tabelul 15.2.1.1. sunt prezentate recomandările de alegere a ajustajului cu joc funcţie de clasificarea anterioară.

Tabelul 15.2.1.1. Clasificarea ajustajului cu joc funcţie de rolul funcţional al acestuiaRol funcţional Tip ajustajLăgăruire în trei puncte H7/e8, H8/e9Lăgăruire precisă H6/e7Lăgăruire pentru mişcare de rotaţie sau translaţie H7/f6, H7/f7, H8/f8, H9/f9Asamblări fixe cu poziţionare precisă H8/g5, H7/g6Asamblare cu poziţionare sigură a reperelor şi uneori pentru cazul asamblărilor mobile şi ghidajelor şi articulaţiilor

H6/h5, H7/h6, H8/h7

127

Page 4: LUCRAREA nr - mmut.mec.upt.rommut.mec.upt.ro/mvasile/Lab_Calc_Ajust.pdf · Lăgăruire în trei puncte H7/e8, H8/e9 Lăgăruire precisă H6/e7 Lăgăruire pentru mişcare de rotaţie

Utilaje, Instalaţii, Echipamente. Aplicaţii practice şi problemeÎn (fig.15.2.1.1.) este prezentată schema constructivă şi de determinare a elementelor

caracteristice ale unui ajustaj cu joc.

Fig.15.2.1.1. Ajustaj cu joc

Pe baza observţiilor din tabelul 15.2.1.1. şi a reprezentării unui ajustaj cu joc în (fig.15.2.1.1.) se poate realiza calculul elementelor caracteristice ale unui ajustaj cu joc.

Etapele calculului unui ajustaj cu joc sunt determinate de următoarele trei considerente. Primul este dictat de rolul funcţional, al doilea de cel datorat faptului că ajustajul este realizat în alezaj unitar în timp ce ultimul este determinat de formulele de calcul şi validarea rezultatelor pe baza acestor considerente. Astfel, pentru ajustajul cu joc prezentat în (fig.15.2.1.1.), jocul minim (maxim) Jmin

(Jmax) s-ar obţine prin împerecherea alezajului de diametru minim (maxim) Dmin (Dmax) şi a arborelui de diametru maxim (minim) dmax (dmin) determinate cu relaţiile:

maxminmin dDJ −=

minmaxmax dDJ −=

Toleranţa ajustajului (jocului) Tj poate fi scrisă atât conform definiţiei, cât şi în funcţie de toleranţele dimensiunilor pieselor perechi:

dDj ITxITxJJT +=−= minmax

În plus, dimensiunile de frecvenţă maximă (cele mai dese perechi de elemente care se întâlnesc efectiv fără a se produce o selectare a lor) pentru alezaj şi pentru arbore, vor rezulta la o distanţă egală cu 1/3 ITxD, respectiv 1/3 ITxd faţă de icT (suprafaţa de contact dintre piese din punctul de vedere al toleranţei). Aceste dimensiuni vor determina jocul probabil Jp al ajustajului, a cărui expresie rezultă:

3/3/13/1 minmin jdDp TJITxITxJJ +=++=

15.2.2. Ajustajele intermediare sau incerteAjustajele incerte se utilizează în scopul realizării unei precizii de asamblare ridicate

fiind necesar să permită şi o montare/demontare fără mari dificultăţi. Precizia de asamblare nu trebuie confundată cu precizia de prelucrare, care depinde de toleranţa prescrisă la proiectare. Evident însă, asigurarea unei precizii mari de asamblare care necesită şi o precizie de prelucrare ridicată. Ajustajele incerte se folosesc ca asamblări fixe, fiind deci necesară fixarea printr-una din metodele cunoscute, deoarece ajustajele efective rezultă fie cu joc au respectiv cu strângere, aceasta din urmă fiind însă prea mică pentru a asigura fixarea. În tabelul

128

Page 5: LUCRAREA nr - mmut.mec.upt.rommut.mec.upt.ro/mvasile/Lab_Calc_Ajust.pdf · Lăgăruire în trei puncte H7/e8, H8/e9 Lăgăruire precisă H6/e7 Lăgăruire pentru mişcare de rotaţie

Aplicaţii practice asupra calculului ajustajelor. Cap.15.15.2.2.1. sunt prezentate considerentele de proiectare care trebuie luate în considerare la alegerea unui ajustaj intermediar.

Tabelul 15.2.2.1. Clasificarea ajustajului intermediar funcţie de rolul funcţional al acestuiaRol funcţional Tip ajustajAsamblări fixe în care se cere limitarea jocului, cu o strângere care să nu împiedice demontarea uşoară a reperelor montate

H6/j5, H7/j6, H8/j7

Asamblări la care jocul şi strângerea au aceleaşi valori absolute H6/k5, H7/k6, H8/k7Asamblări unde trebuie micşorat la minim jocul H6/m5, H7/m6, H8/m7Asamblări la care se cere o strângere probabilă mai mare H7/n6, H8/n7

În (fig.15.2.2.1.) este prezentată schema constructivă şi de determinare a elementelor caracteristice ale unui ajustaj intermediar sau incert. Caracteristicile de asamblare ale unui ajustaj intermediar sau incert sunt jocul maxim Jmax şi strângerea maximă Smax, ce pot fi deduse cu relaţiile:

maxminmax DdJ −= , iar minmaxmax DdS −= .Toleranţa ajustajului Tj,s poate fi calculată cu relaţia:

dDsj ITxITxSJT +=+= maxmax,

Fig.15.2.2.1. Ajustaj intermediar sau incert

Datorită suprapunerii câmpurilor de tolaranţă ale arborelui şi alezajului, aşa cum s-a amintit anterior, ajustajele efective pot rezulta fie cu joc, fie cu strângere. Ajustajul incert are caracteristica majoritară strângerea (Smax > Jmax), procentajul de ajustaje efective cu strângere fiind mai mare dacât cel al ajustajelor cu joc. În acest caz, în ipoteza obţinerii dimensiunilor prin reglarea manuală a maşinilor-unelte, se calculează strângerea probabilă Sp cu relaţiile:

3/3/13/1 ,maxmax sidDp TSITxITxSS −=−−=

( )maxmaxmax 3/1 SJSS p +−=

15.2.3. Ajustajele cu strângereAjustajele cu strângere se folosesc pentru asigurarea fixării, cele două componente

funcţionând solidar. În unele cazuri, în care sunt indicate strâgeri de valori mici, condiţiile funcţionale reclamând însă un grad de fixare mai mare decât cel pe care îl poate asigura ajustarea, se pot utiliza şi la ajustajele cu strângere, în scopul obţinerii unui grad de fixare suplimentar. Ajustajele cu strângere se montează fie prin influenţare termică (încălzire la o anumită temperatură dependentă de caracteristicile termofizice ale materialului din care se realizează alezajul) prealabilă a elementului de tip orificiu şi introducerea arborelui în alezaj,

129

Page 6: LUCRAREA nr - mmut.mec.upt.rommut.mec.upt.ro/mvasile/Lab_Calc_Ajust.pdf · Lăgăruire în trei puncte H7/e8, H8/e9 Lăgăruire precisă H6/e7 Lăgăruire pentru mişcare de rotaţie

Utilaje, Instalaţii, Echipamente. Aplicaţii practice şi problemefie prin presare la rece a axului în interiorul orificiului. Deoarece în acest ultim caz microneregularităţile de pe suprafeţele de contact se tasează, valorile strângerilor efective sunt mai mici decât ale celor teoretice.

Tabelul 15.2.3.1. Clasificarea ajustajului cu strângere funcţie de rolul funcţional al acestuiaRol funcţional Tip ajustajAsamblare precisă fără a se realiza o strângere mare. Uzual pentru materiale care nu au componentă plastică

H6/n5

Asamblări cu solicitare redusă, materiale cu duritate mică H7/p6Asamblări cu strângere pentru materiale neferoase H7/r6Asamblări cu strângere la care este necesară încălzirea alezajului H6/s5, H7/s6, H8/s7

Fig.15.2.3.1. Ajustaj cu strângere

În cazul ajustajelor cu strângere (fig.15.2.3.1) pot fi scrise relaţiile ce definesc strângerea minimă Smin , strângerea maximă Smax , respectiv toleranţa ajustajului (strângerii) Ts:

maxminmin DdS −=

minmaxmax DdS −=

dDs ITxITxSST +=−= minmax

În ipoteza obţinerii dimensiunilor prin metoda reglării manuale a maşinilor-unelte, rămân valabile, şi pentru ajustajele cu strângere, consideraţiile anterioare referitoare la ajustajele cu joc. Astfel pot fi deduse expresiile strângerii probabile Sp:

3/23/23/2 minmin sdDp TSITxITxSS +=++=

( )minmaxmin 3/2 SSSS p −+=

15.3 ALGORITMUL DE CALCUL AL AJUSTAJULUISuccesiunea etapelor de realizare a ajustajelor, pentru toate cele trei grupe, este

prezentată în tabelul următor:

Tabelul 15.3.1 Relaţii utilizate la calcularea ajustajelorEtapa Explicaţii Grupa de ajustaj

130

Page 7: LUCRAREA nr - mmut.mec.upt.rommut.mec.upt.ro/mvasile/Lab_Calc_Ajust.pdf · Lăgăruire în trei puncte H7/e8, H8/e9 Lăgăruire precisă H6/e7 Lăgăruire pentru mişcare de rotaţie

Aplicaţii practice asupra calculului ajustajelor. Cap.15.

Ajustaj cu joc Ajustaj cu strângere Ajustaj incert

42

31

????NΦ Date iniţiale Jmin

Jmax

Smin

Smax

Jmax

Smax

1.Alegerea sistemului de alezaj ( 1? ) Alezaj unitar H H H

2. Stabilirea felului ajustajului ( 2? )

Tabelul 4.1 şi tabelele

funcţionaleJmin

Sp = Smin + + 2/3 ⋅ (Smax – Smin)

Sp = Smax – – 1/3 ⋅ (Jmax + Smax)

3. Stabilirea treptelor de toleranţă ( 3? , 4? )

Tabelul 4.2 şi tabelele

funcţionaleTj = Jmax – Jmin Ts = Smax – Smin Tj,s = Jmax + Smax

4. Alegerea abaterilor (EI, ES, ei, es)

Tabelul 4.3Tabelul 4.4 f ( 1? , 2? , 3? , 4? )

5. Recalcularea caracteristicilor de asamblare ale ajustajului

f (EI, ES, ei, es)Jmin = EI – esJmax = ES – eiJp = Jmin + Tj /3

Smin = ei – ESSmax = es – EISp = Smin + 2⋅Ts/3

Jmax = ES – eiSmax = es – EISp = Smax – Tj,s/3(Jp = Jmax –2⋅Tj,s /3)

În esenţă, calcularea unui ajustaj cu cota nominală N cunoscută constă în:- găsirea simbolurilor literale şi a cifrelor ce trebuie să înlocuiască cele patru semne de

întrebare ale fracţiei 42

31

????NΦ , care îl defineşte şi îl simbolizează. Se consideră

precizate în datele iniţiale de calcul, caracteristicile extreme admisibile ale ajustajului. Pe baza acestora se determină caracteristica de proiectare a ajustajului:

– jocul minim Jmin, în cazul ajustajelor cu joc;– strângerea probabilă Sp, pentru ajustajele cu strângere;– strângerea probabilă Sp sau jocul probabil Jp, pentru ajustajele incerte.

Pe baza acestora şi a toleranţei ajustajului, se aleg succesiv, din tabele, felul ajustajului şi treptele de toleranţă ale pieselor conjugate. În final, din tabele, se aleg abaterile ajustajului şi se recalculează caracteristicile de asamblare.

15.4. DESFĂŞURAREA CALCULELORSe va urmări un modalitatea de calcul a ajustajelor şi tipul lor şi se vor analiza fiecare

tip de ajustaj în parte, iar în final se vor analiza avantajele şi dezavantajele acestora. Se va face calculul aferent aplicaţiilor. Calculale vor fi analizate atât pentru fiecare tip de ajustaj în parte, cât şi pentru tipurile de ajustaje care se recomandă a se utiliza la acelaşi tip de utilizare. Pentru calcule se va utiliza softul Openoffce.org Calc care permite realizarea calcului tabelar. În tabelul anterior se prezintă structura tabelului şi modul lui de realizare pentru ajustajul cu joc. În final se vor realiza desenele pentru fiecare dintre cele două repere arbore şi alezaj şi respectiv pentru ansamblul arbore alezaj. Pentru desenare se va folosi programul OpenOffice.org Draw.

131

Page 8: LUCRAREA nr - mmut.mec.upt.rommut.mec.upt.ro/mvasile/Lab_Calc_Ajust.pdf · Lăgăruire în trei puncte H7/e8, H8/e9 Lăgăruire precisă H6/e7 Lăgăruire pentru mişcare de rotaţie

Utilaje, Instalaţii, Echipamente. Aplicaţii practice şi probleme

Pentru a se putea realiza calculele vom utiliza tabelele anexate. Primul dintre acestea este cel de alegere a valorilor pentru alezajul unitar.

Tabelul 4.3: Abateri limită admisibile ale alezajelor [µm]Intervalul de

dimensiuni [mm]Simbolul câmpului de toleranţă

H5 H6 H7 H8 H9

(18...30] +90

+130

+210

+330

+520

(30...50] +110

+160

+250

+390

+620

(50...80] +130

+190

+300

+460

+740

(80...120] +150

+220

+350

+540

+870

Al doilea tabel este cel pentru determinarea valorilor pentru arbore. Acestea sunt prezentate în tabelul următor.

132

Page 9: LUCRAREA nr - mmut.mec.upt.rommut.mec.upt.ro/mvasile/Lab_Calc_Ajust.pdf · Lăgăruire în trei puncte H7/e8, H8/e9 Lăgăruire precisă H6/e7 Lăgăruire pentru mişcare de rotaţie

Tabelul 4.4: Abateri limită admisibile ale arborilor [µm]Intervalul de

dimensiuni [mm] Simbolul câmpului de toleranţă

d6 d7 d8 e6 e7 e8 f6 f7 f8 g6 g7 h5 h6 h7

(18...30]-65-78

-65-86

-65-98

-40-53

-40-61

-40-73

-20-33

-20-41

-20-53

-7-20

-7-28

0-9

0-13

0-21

(30...50]-80-96

-80-105

-80-119

-50-66

-50-75

-50-89

-25-41

-25-50

-25-64

-9-25

-9-34

0-11

0-16

0-25

(50...80]-100-119

-100-130

-100-146

-60-79

-60-90

-60-106

-30-49

-30-60

-30-76

-10-29

-10-40

0-13

0-19

0-30

(80...120]-120-142

-120-155

-120-174

-72-94

-72-100

-72-126

-36-58

-36-71

-36-90

-12-34

-12-47

0-15

0-22

0-35

h8 h9 k5 k6 k7 m5 m6 m7 n5 n6 n7 p5 p6 p7

(18...30]0

-330

-52+11+2

+15+2

+23+2

+17+8

+21+8

+29+8

+24+15

+28+15

+36+15

+31+22

+35+22

+43+22

(30...50]0

-390

-62+13+2

+18+2

+27+2

+20+9

+25+9

+34+9

+28+17

+33+17

+42+17

+37+26

+42+26

+51+26

(50...80]0

-460

-74+15+2

+21+2

+32+2

+24+11

+30+11

+41+11

+33+20

+39+20

+50+20

+45+32

+51+32

+62+32

(80...120]0

-540

-87+18+3

+25+3

+38+3

+28+13

+35+13

+48+13

+38+23

+45+23

+58+23

+52+37

+59+37

+72+37

(120...180]0

-630

-100+21+3

+28+3

+43+3

+33+15

+40+15

+55+15

+45+27

+52+27

+67+27

+61+43

+68+43

+83+43

Page 10: LUCRAREA nr - mmut.mec.upt.rommut.mec.upt.ro/mvasile/Lab_Calc_Ajust.pdf · Lăgăruire în trei puncte H7/e8, H8/e9 Lăgăruire precisă H6/e7 Lăgăruire pentru mişcare de rotaţie

Utilaje, Instalaţii, Echipamente. Aplicaţii practice şi problemeTabel 4.4: Abateri limită admisibile ale arborilor [µm] continuare

Intervalul de dimensiuni [mm] Simbolul câmpului de toleranţă

r5 r6 r7 s5 s6 s7 t5 t6 t7 u5 u6 u7 v5 v6

(30...40]+45+34

+50+34

+59+34

+54+43

+59+43

+68+43

+59+48

+64+48

+73+48

+71+60

+76+60

+85+60

+79+68

+84+68

(40...50]+45+34

+50+34

+59+34

+54+43

+59+43

+68+43

+65+54

+70+54

+79+54

+81+70

+86+70

+95+70

+92+81

+97+81

(50...65]+54+41

+60+41

+71+41

+66+53

+72+53

+83+53

+79+66

+85+66

+96+66

+100+87

+106+87

+117+87

+115+102

+121+102

(65...80]+56+43

+62+43

+73+43

+72+59

+78+59

+89+59

+88+75

+94+75

+105+75

+115+102

+121+102

+132+102

+133+120

+139+120

(80...100]+66+51

+73+51

+86+51

+86+71

+93+71

+106+171

+106+91

+113+91

+126+91

+139+124

+146+124

+159+124

+161+164

+168+146

134

Page 11: LUCRAREA nr - mmut.mec.upt.rommut.mec.upt.ro/mvasile/Lab_Calc_Ajust.pdf · Lăgăruire în trei puncte H7/e8, H8/e9 Lăgăruire precisă H6/e7 Lăgăruire pentru mişcare de rotaţie

Aplicaţii practice asupra calculului ajustajelor. Cap.15.

Tabelul 4.1: Stabilirea felului ajustajului pe baza caracteristicilor minime sau probabile

Felu

l aju

staj

ului

Car

acte

ris-ti

ci

ajus

taj

Dimensiuni nominale [mm]

>3 (3, 6] (6, 10] (10, 14] (14, 18] (18, 24] (24, 30] (30, 40] (40, 50] (50, 65] (65, 80] (80, 100]

(100,120]

a AJo

curi

min

ime

270 270 280 290 300 310 320 340 360 380 410b B 140 140 150 150 160 170 180 190 200 220 240c C 60 70 80 95 110 120 130 140 150 170 180d D 20 30 40 50 65 80 100 120e E 14 20 25 32 40 50 60 72f F 6 10 13 16 20 25 30 36g G 2 4 5 6 7 9 10 12h H 0 0 0 0 0 0 0 0j J

Strâ

nger

i pr

obab

ile

-2 -2 -2 -3 -5 -6 -7 -10k K 2 3 4 4 5 6 7 8m M – 6 9 10 11 13 16 18n N 6 10 13 15 18 21 25 28p P 8 14 18 21 25 30 37 42

rR

12 17 22 26 31 38 46 48 56 59

s S 16 21 26 31 38 47 58 64 76 84

tT

– – – – – 44 52 58 71 80 96 109

u U 20 25 31 36 44 51 64 74 92 107 129v V – – – – 42 50 58 72 85 107 125 151 177x X 22 30 37 43 48 57 67 84 101 127 151 183 215y Y – – – – – 66 78 98 118 149 179 219 259z Z 28 37 45 53 63 76 91 116 140 177 215 263 315

135

Page 12: LUCRAREA nr - mmut.mec.upt.rommut.mec.upt.ro/mvasile/Lab_Calc_Ajust.pdf · Lăgăruire în trei puncte H7/e8, H8/e9 Lăgăruire precisă H6/e7 Lăgăruire pentru mişcare de rotaţie

Utilaje, Instalaţii, Echipamente. Aplicaţii practice şi probleme

Tabelul 4.2: Stabilirea treptelor de toleranţă ale pieselor perechiTreapta de toleranţă Dimensiuni nominale [mm]

Alezaj Arbore

>3 (3, 6] (6, 10] (10, 18]

(18, 30]

(30, 50]

(50, 80]

(80,120]

(120,180]

(180,250]

(250,315]

(315,400]

(400,500]

Toleranţa ajustajului [µm]0 01 0,8 1,0 1,0 1,3 1,6 1,6 2,0 2,5 3,2 5 6,5 8 101 0 1,3 1,6 1,6 2,0 2,5 2,5 3,2 4,0 5,5 7,5 10 12 142 1 2,0 2,5 2,5 3,2 4,0 4,0 5,0 6,5 8,5 11,5 14 16 183 2 3,2 4,0 4,0 5,0 6,5 6,5 8 10 13 17 20 22 254 3 5,0 6,5 6,5 8 10 11 12 16 20 24 28 31 354 4 6 8 8 10 12 14 16 20 24 28 32 36 405 4 7 9 10 13 15 18 21 25 30 34 39 43 475 5 8 10 12 16 18 22 26 30 36 40 46 50 546 5 10 13 15 19 22 27 32 37 43 49 55 61 676 6 12 16 18 22 26 32 38 44 50 58 64 72 806 7

16 20 24 29 34 41 49 57 65 75 84 93 1037 6 7 7 20 24 30 36 42 50 60 70 80 92 104 114 1267 8

24 30 37 45 54 64 76 89 103 118 133 146 1608 7

8 8 28 36 44 54 66 78 92 108 126 144 162 178 1948 9

39 48 58 71 85 101 120 141 163 187 211 229 2529 89 9 50 60 72 86 104 124 148 174 200 230 280 280 3109 10 65 78 94 113 136 162 194 227 260 300 340 370 405

10 10 80 96 116 140 168 200 240 280 320 370 420 460 50011 11 120 150 180 220 260 320 380 440 500 580 640 720 80012 12 200 240 300 360 420 500 600 700 800 920 1040 1140 1260

136


Recommended