7/21/2019 Lucrarea 04 http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-04 1/32 Lucrarea 4 CARTOGRAFIE TEMATICĂ2 Tema lucrării1.Să se reprezinte prin metoda arealelor producția de leguminoase pe județeîn anul 2000; 2.Să se reprezinte prin metoda simbolurilor proporționale numărul mediu al muncitorilor în sectorul de construcțiiîn anul 2007; 3.Prin metoda punctului să se reprezinte densitatea populației pe județe în anul 2014. Rezolvare: Se intră pe site-ul: http://geo-spatial.org/download/romania-seturi-vectoriale, de unde descărcăm fișierele în format „. shp” pentru județele României.Figura nr. 1.Județe România - shp De pe site s-a descărcat versiunea în proiecție Stereo70 a județelor României. Se deschide programul „ ArcMap”. Figura nr. 2. Programul ArcMap de la ESRI În partea dreaptă a ecranului avem opțiunea „ Folder Connections ” care ne permitesă conectăm folder-ul în care se găsesște fișierul în format „. shp” cu județele României.
Transcript
7/21/2019 Lucrarea 04
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-04 1/32
Lucrarea 4 CARTOGRAFIE TEMATICĂ
2
Tema lucrării
1. Să se reprezinte prin metoda arealelor producția de leguminoase pe județe în anul 2000;
2. Să se reprezinte prin metoda simbolurilor proporționale numărul mediu al muncitorilor însectorul de construcții în anul 2007;
3. Prin metoda punctului să se reprezinte densitatea populației pe județe în anul 2014.
Rezolvare:
Se intră pe site-ul: http://geo-spatial.org/download/romania-seturi-vectoriale, de unde descărcămfișierele în format „. shp” pentru județele României.
Figura nr. 1. Județe România - shp
De pe site s-a descărcat versiunea în proiecție Stereo70 a județelor României.
Se deschide programul „ ArcMap”.
Figura nr. 2. Programul ArcMap de la ESRI
În partea dreaptă a ecranului avem opțiunea „Folder Connections ” care ne permite să conectămfolder-ul în care se găsesște fișierul în format „. shp” cu județele României.
Se deschide tabela de atribute a fișierului în format „.shp” din „ ArcMap”.
Pentru aceasta se dă click dreapta pe layer -ul judete_ro din „ ArcMap” și ne ducem cu mouse-ul
pe opțiunea „Open Attribute Table”.
Figura nr. 6. Deschiderea tabelei de atribute a fișierului în format „.shp”
Se deschide următoarea tabelă de atribute:
Figura nr. 7. Tabela de atribute inițială
7/21/2019 Lucrarea 04
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-04 5/32
Lucrarea 4 CARTOGRAFIE TEMATICĂ
6
Ne ducem la „Table Options” și selectăm opțiunea pentru adăugarea unui câmp nou, „Add
Field”.
Figura nr. 8. Adăugarea unui câmp nou în tabela de atribute
Figura nr. 9. Introducerea câmpului „Legume” în tabela de atribute
Înițial valorile sunt zero în câmpul nou introdus. Pentru a popula noul câmp al tabelei de atribute
se intră în sesiunea de editare.
7/21/2019 Lucrarea 04
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-04 6/32
Lucrarea 4 CARTOGRAFIE TEMATICĂ
7
Pentru începerea sesiunii de editare se apasă butonul „Start Editing”.
Figura nr. 10. Începerea sesiunii de editare
Se completează datele în noul câmp creat al tabelei de atribute, după care se apasă butonul „Stop
Editing” pentru a termina sesiunea de editare.
Figura nr. 11. Începerea sesiunii de editare
7/21/2019 Lucrarea 04
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-04 7/32
Lucrarea 4 CARTOGRAFIE TEMATICĂ
8
Tabelul, completat cu noul câmp, este prezentat în figura de mai jos:
Figura nr. 12. Valorile din câmpul „Legume” din tabela de atribute
Se introduce un nou layer, denumit „Leguminoase”.
Figura nr. 13. Creare layer nou - „Leguminoase”
7/21/2019 Lucrarea 04
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-04 8/32
Lucrarea 4 CARTOGRAFIE TEMATICĂ
9
Se dă click dreapta pe layer -ul „Leguminoase” și ne ducem la proprietăți („Properties...”).
Figura nr. 14. Layer „Leguminoase” - Proprietăți
7/21/2019 Lucrarea 04
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-04 9/32
Lucrarea 4 CARTOGRAFIE TEMATICĂ
10
La proprietățile layer -ului, alegem mai departe opțiunea „Symbology” (Simbolizare).
Figura nr. 15. Layer „Leguminoase” - Proprietăți - Simbolizare
Se reprezintă, astfel, producția de leguminoase, prin metoda arealelor, prin împărțirea în 7 clase,
reprezentate prin culori diferite, unde culoarea cea mai deschisă înseamnă intervalul cu producțiacea mai scăzuta de leguminoase, iar culoarea cea mai închisă este folosită pentru intervalul cu producția cea mare de leguminoase din anul 2000.
7/21/2019 Lucrarea 04
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-04 10/32
Lucrarea 4 CARTOGRAFIE TEMATICĂ
11
*
* *
Prin metoda arealelor se pot reprezenta fenomene sau elemente care nu au o distribuție continuă,dar care se găsesc în zone care pot fi bine delimitate (geografice sau politico - administrative).
Elementele geografice care au o distribuție continuă nu se reprezintă prin metoda arealelor.
Tipurile de date care se pot reprezenta prin metoda arealelor sunt valori absolute (exemplu:
populația) sau valori derivate (exemplu: coeficienți, rate - venitul pe cap de locuitor, rata
natalității pe județe, etc.).
Având în vedere că unitățile teritoriale diferă ca mărime, pentru ca hărțile tematice întocmite prinmetoda arealelor să fie sugestive, ar trebui evitată reprezentarea valorilor totale (exemplu:
populația unei țări). Mai indicat ar fi să se reprezinte indicatorii statistici calculați ca mărimirelative, adică raportați față de suprafața totală (exemplu: densitatea populației) sau o rată care săfie independentă de suprafață (exemplu: venitul mediu pe cap de locuitor).
De asemenea, se pot reprezenta valori sub formă de raport sau coeficienți.
La întocmirea hărților prin metoda arealelor se presupune că într -o unitate teritorială, elementulsau fenomenul reprezentat are o valoare constantă. Liniilor care delimitează această unitateteritorială nu li se asociază nicio valoare. Ele, spre deosebire de izolinii, au doar rol de separare.
Metoda arealelor este potrivită atunci când se dorește reprezentarea unui fenomen într -o zonăcare poate fi precis delimitată. Nu se utilizează dacă datele nu se pot exprima sub formă demărimi relative. De asemenea, nu se utilizează dacă vrem să reprezentăm valori exacte îninteriorul unui areal.
7/21/2019 Lucrarea 04
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-04 11/32
Lucrarea 4 CARTOGRAFIE TEMATICĂ
12
2. Reprezentarea prin metoda simbolurilor proporționale a numărului mediu al muncitorilor pe activități ale economiei naționale în anul 2013
Se intră pe site-ul https://statistici.insse.ro/shop/, de unde se extrag datele necesare rezolvăriipunctului 2 din prezenta lucrare.
Figura nr. 16. Căutarea datelor pentru numărul mediu al muncitorilor
în sectorul de construcții în anul 2007
Observație:Se selectează toate județele din lista derulantă (nu se vor selecta macroregiunile și regiunile dedezvoltare din lista de mai sus).
Tabelul nr. 2. Numărul mediu al muncitorilor în sectorul de construcții în anul 2007
Figura nr. 17. Introducerea câmpului „Muncitori” în tabela de atribute
Figura nr. 18. Valorile din câmpul „Muncitori” din tabela de atribute
7/21/2019 Lucrarea 04
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-04 13/32
Lucrarea 4 CARTOGRAFIE TEMATICĂ
14
Figura nr. 19. Creare layer nou - „Muncitori”
Figura nr. 20. Layer „Muncitori” - Proprietăți - Simbolizare
7/21/2019 Lucrarea 04
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-04 14/32
Lucrarea 4 CARTOGRAFIE TEMATICĂ
15
Ne alegem background-ul și dimensiunea punctului pentru simbolizarea prin metoda
simbolurilor proporționale.
Figura nr. 21. Alegerea dimensiunii punctului - metoda simbolurilor proporționale
7/21/2019 Lucrarea 04
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-04 15/32
Lucrarea 4 CARTOGRAFIE TEMATICĂ
16
*
* *
Metoda simbolurilor proporționale constă în reprezentarea cu ajutorul unor simboluri (exemplu:cerc, pătrat, triunghi) a variabilelor cantitative ale unor fenomene care pot fi localizate și care nuau răspândire continuă. Mărimea simbolurilor este proporțională cu cantitatea reprezentată.
Cu această metodă se pot reprezenta indicatorii statistici absoluți sau rata populației. Nu se potreprezenta variabilelel continue (care pot lua orice valoare într -un interval).
Variabilele vizuale utilizate la reprezentarea hărții prin această metodă sunt forma și mărimea.
Simboluri utilizate sunt simboluri geometrice 2D, 3D sau pictograme.
Simbolurile geometrice 2D sunt cercuri, pătrate și triunghiuri. Pentru aceaste simboluricaracteristica dominantă este suprafața, aceasta fiind scalată în funcție de mărimea indicatorilorstatistici.
În acest caz centrul semnului reprezintă poziția exactă a obiectului sau fenomenului.
Simbolurile geometrice 3D sunt sfera, cubul și prisma. Cu ajutorul lor se pot crea hărți atractive,dar nu toți utilizatorii pot să interpreteze corect scara utilizată.
Avantajul acestor metode este că simbolurile reprezentate sunt mai mici deoarece volumul
acestora este proporțional cu mărimea indicatorului.
Pictogramele prezintă avantajul că utilizatorul nu poate estima corect valoarea reprezentată de unastfel de simbol, din cauza formei sale neregulate.
Scalarea simbolurilor poate fi absolută sau gradată.
În cazul scalării absolute, simbolurile sunt scalate proporțional cu valoarea pe care o reprezintă,deci simbolurile sunt proporționale între ele.
În cazul scalării gradate se utilizează un simbol pentru toate datele situate într -un interval. Datele
se clasifică în 4 ÷ 5 clase și în acest fel simbolurile nu sunt proporționale cu valoarea pe care o
reprezintă.
Simbolurile, după ce au fost scalate, prin una din cele două metode, pot fi colorate cu intensitatediferită, pentru ca harta să fie cât mai sugestivă.
Valorile aberante se simbolizează diferit, precizându-se denumirea și valoarea exactă.
Se pot întocmi hărți tematice prin metoda simbolurilor proporționale, care să reprezinte două saumai multe variabile. În acest caz se pot utiliza diagramele în cercuri.
Legenda acestor hărți trebuie să ofere explicații referitoare la variabilele reprezentate. Metoda
simbolurilor poate fi utilizată în combinație cu metoda arealelor (exemplu: clasificarea populației pe județe).
7/21/2019 Lucrarea 04
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-04 16/32
Lucrarea 4 CARTOGRAFIE TEMATICĂ
17
3. Reprezentarea prin metoda punctului adensității populației pe județe în anul 2014
Se intră pe site-ul https://statistici.insse.ro/shop/, de unde se extrag datele necesare rezolvăriipunctului 3 din prezenta lucrare.
Figura nr. 22. Căutarea datelor pentru densitatea populației pe județe în anul 2014
Observație:
Se selectează toate județele din lista derulantă.
Tabelul nr. 3. Densitatea populației pe județe în anul 2014
JudețeDensitatea
populației (persoane)
JudețeDensitatea
populației (persoane)
Alba 383252 Hunedoara 475542
Arad 475841 Ialomița 296162Argeș 650332 Iași 901590
Figura nr. 23. Introducerea câmpului „Densit_pop” în tabela de atribute
Figura nr. 24. Valorile din câmpul „Densit_pop” din tabela de atribute
7/21/2019 Lucrarea 04
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-04 18/32
Lucrarea 4 CARTOGRAFIE TEMATICĂ
19
Figura nr. 25. Creare layer nou - „Densit_pop”
Figura nr. 26. Layer „Densit_pop” - Proprietăți - Simbolizare
7/21/2019 Lucrarea 04
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-04 19/32
Lucrarea 4 CARTOGRAFIE TEMATICĂ
20
Ne alegem background-ul și dimensiunea punctului pentru simbolizarea prin metoda punctului.
Figura nr. 27. Alegerea dimensiunii punctului - metoda punctului
7/21/2019 Lucrarea 04
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-04 20/32
Lucrarea 4 CARTOGRAFIE TEMATICĂ
21
*
* *
Metoda punctului este potrivită pentru reprezentarea elementelor sau a fenomenelor fizice șieconomico - geografice care nu au o distribuție continuă.
Această metodă se utilizează, de obicei, pentru reprezentarea producției agricole sau a populației.
Se utilizează puncte cu aceleași caracteristici (mărime / formă / culoare), dar reprezentate cudensități diferite, în funcție de intensitatea fenomenului.
Pentru puncte se alege o valoarea (exemplu: 1 punct reprezintă 1000 de persoane), care se păstrează constantă pentru întreaga hartă.
Metoda punctului nu este potrivită pentru reprezentarea seturilor de date care au amplitudineafoarte mică (pentru că rezultă o hartă cu o distribuție aproximativ uniformă a punctelor, care nueste sugestivă) și, de asemenea, nu este potrivită pentru a reprezenta seturi de date cuamplitudine foarte mare.
De exemplu, dacă se alege o valoare foarte mare a punctului, atunci densitatea punctelor în orașva fi mai mare, iar în zonele rurale densitatea foarte mică, și atunci harta va părea goală. Din contră, dacă se alege o valoare mică a punctelor pentru a evidenția satele, atunci zoneleurbane vor fi o aglomerare de puncte care se suprapun, dând impresia de solid.
Amplasarea punctelor nu se face exact în locul unde există fenomenul respectiv, ci aproximativ.
În GIS punctele se amplasează aleatoriu în interiorul zonei studiate. Totuși, este de preferat să seutilizeze și informații suplimentare pentru a reprezenta punctele cât mai corect, pentru că pot
apărea situații în care, de exemplu, punctele care reprezintă popuția să fie amplasate în zonedeșertice sau punctele care reprezintă producția agricolă să fie amplasate pe lacuri. Pentru a nuexista astfel de situații este de preferat să se utilizeze datele de pe suprafețe cât mai mici.
Legenda acestor tipuri de hărți este simplă și indică doar valoarea punctului.
7/21/2019 Lucrarea 04
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-04 21/32
Lucrarea 4 CARTOGRAFIE TEMATICĂ
22
Pentru a eticheta hărțile noi create (pentru a introduce diverse elemente cum ar fi denumirea
județelor sau valori) se dă click dreapta pe layer-ul pentru care vrem să facem etichetarea, neducem la proprietățile layer -ului, apoi la „Labels” și bifăm opțiunea „Label features in this
layer”.
La „Label Field” ne alegem din lista derulantă câmpul pentru care vrem să facem etichetarea.
Se poate seta, de asemenea, înălțimea textului și fontul, precum și culoarea cu care vrem să aparăscrisul pe hartă.
Figura nr. 28. Opțiunile pentru etichetarea unei hărți
7/21/2019 Lucrarea 04
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-04 22/32
Lucrarea 4 CARTOGRAFIE TEMATICĂ
23
Pentru a introduce elementele fixe ale hărții, precum scările numerice și grafică, direcția nord,titlul hărții și legenda, ne ducem și setăm modul de lucru la „View”- „Layout view”.
Figura nr. 29. Modul „Layout view”
Pentru a insera elemente fixe intrăm la meniul „Insert” din bara principală de meniuri, unde
avem opțiuni pentru elementele fixe care dorim să apară pe hartă.
Figura nr. 30. Meniul „Insert”
7/21/2019 Lucrarea 04
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-04 23/32
Lucrarea 4 CARTOGRAFIE TEMATICĂ
24
Pentru a introduce scara numerică ne ducem la „Insert” - „Scale Text...”, de unde ne alegem dindiferitele moduri de reprezentare, cum vrem să apară pe harta nou creată.
Figura nr. 31. Introducerea scării numerice („Insert” - „Scale Text...”)
7/21/2019 Lucrarea 04
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-04 24/32
Lucrarea 4 CARTOGRAFIE TEMATICĂ
25
Pentru a introduce scara grafică ne ducem la „Insert” - „Scale Bar...” , de unde ne alegem dindiferitele moduri de reprezentare, cum vrem să apară pe harta nou creată..
Figura nr. 33. Introducerea scării grafice („Insert” - „Scale Bar...”)
7/21/2019 Lucrarea 04
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-04 25/32
Lucrarea 4 CARTOGRAFIE TEMATICĂ
26
Pentru a introduce direcția Nord ne ducem la „Insert” - „North Arrow...” , de unde ne alegem
din diferitele moduri de reprezentare, cum vrem să apară reprezentată direcția Nord pe hartă.
Figura nr. 33. Introducerea direcției Nord („Insert” - „North Arrow...”)
Pentru a introduce titlul hărții ne ducem la „Insert” - „Title”. Va apărea o casetă de dialog încare introducem textul dorit pentru titlul hărții nou create.
Figura nr. 34. Introducerea titlului hărții („Insert” - „Title”)
7/21/2019 Lucrarea 04
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-04 26/32
Lucrarea 4 CARTOGRAFIE TEMATICĂ
27
De asemenea, intrând la „Insert” - „Text”, va apărea o casetă în care putem introduce un anumittext pe harta nou creată.
Figura nr. 35. Introducerea unui text pe hartă („Insert” - „Text”)
Ne ducem la „Insert” - „Neatline...” și putem introduce un cadru pentru harta nou creată.
Figura nr. 36. Introducerea cadrului hărții („Insert” - „Neatline...”)
7/21/2019 Lucrarea 04
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-04 27/32
Lucrarea 4 CARTOGRAFIE TEMATICĂ
28
Din lista derulantă, putem selecta un anumit tip de cadru pentru hartă, din cele standard,
predefinite.
Figura nr. 37. Selectarea unui anumit tip de cadru pentru hartă
7/21/2019 Lucrarea 04
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-04 28/32
Lucrarea 4 CARTOGRAFIE TEMATICĂ
29
Pentru a introduce legenda hărții ne ducem la „Insert” - „Legend...”. Va apărea un Wizard, prin
derularea căruia (dând „Next” după fiecare pas), în final va apărea legenda hărții.
Figura nr. 38. Introducerea legendei hărții („Insert” - „Legend...”)
7/21/2019 Lucrarea 04
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-04 29/32
Lucrarea 4 CARTOGRAFIE TEMATICĂ
30
Pentru a seta dimensiunea foii de lucru, dăm click dreapta pe foaia de lucru și ne ducem la „Page
and Print Setup...”
Figura nr. 39. Setarea dimensiunii foii de lucru („Insert” - „Legend...”)
7/21/2019 Lucrarea 04
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-04 30/32
Lucrarea 4 CARTOGRAFIE TEMATICĂ
31
Va apărea următoarea căsuță, de unde putem seta dimensiunea foii.
Figura nr. 40. Setarea dimensiunii foii de lucru („Insert” - „Legend...”)
Prin debifarea casuței „Use Printer Paper Settings”, putem alege formatul A3 pentru foaia delucru sau orice alt format în afara de cel standard, A4, care apare în mod automat.
7/21/2019 Lucrarea 04
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-04 31/32
Lucrarea 4 CARTOGRAFIE TEMATICĂ
32
Ne ducem la „File” - „Export Map...” și avem opțiunea de a exporta harta nou creată în diferiteformate, printre care și în format „.pdf ”.
Figura nr. 41. Exportarea hărții („File” - „Export Map...”)
7/21/2019 Lucrarea 04
http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-04 32/32
Lucrarea 4 CARTOGRAFIE TEMATICĂ
Programul „ ArcMap” are mai multe opțiuni pentru for matele sub care putem exporta harta nou
creată, după cum se poate observa și în figura de mai jos.
Figura nr. 42. Opțiunile pentru exportul în diferite formate în „ ArcMap”
