Lucrare - Traumatismele cranio-cerebrale acute.doc

8/10/2019 Lucrare - Traumatismele cranio-cerebrale acute.doc

1/98

CUPRINS:

CAP. I NOTIUNI GENERALE DESPRE BOALA

Notiuni de anatomie si fizioloie Anatomia Scoarei Cerebrale....................................................... Fiziologia Scoarei Cerebrale.......................................................

T!aumatismele C!anio "Ce!e#!ale Definitie... Etiologie... Factori favorizanti Patogenie.. Semne si simptome.. Examene clinice si paraclinice

Diagnostic/iagnostic iferential Evol!tie Complicatii.. Profilaxie "ratament.

CAP. II INGRI$IRI GENERALE DE NURSING

Definitia n!rsing#!l!i.................... Definitea n!rsei.....................

$ol!l n!rsei. F!nctiile n!rsei Competentele n!rsei................... Co!l e etica profesionala si e ontologie meicala .................... %oti!ni generale espre nevoile f!namentale ale fiintei !mane $ol!l A&' in eval!area si satisfacerea nevoilor f!namentale.. Proces!l e ingri(ire.. $ol!l A&' in ingri(irea copil!l!i. $ol!l A&' in ingri(irea pacient!l!i c! Soc Cariogen.. E!catia pentr! sanatate....

CAP. III PRE%ENTARE CA%URI

CA)*+ , ...................... CA)*+ ,, ..................... CA)*+ ,,, ........................

BIBLIOGRA&IE..................................................................................................

-


2/98

CAPITOLUL I 'NO(IUNI GENERALE DESPRE BOAL)

"ra!matologia cranio#cerebral constit!ie !n capitol extrem e important n patologia

ne!roc0ir!rgical1 at2t prin problemele e iagnostic corect 3i rapi c2t 3i prin tratament!l

ne!roc0ir!rgical care treb!ie efect!at n cel mai sc!rt timp. De asemenea tra!matologia cranio#

cerebral se confr!nt c! probleme complexe e rec!perare ne!rologic1 psi0ic1 reintegrare social

3i familial. %! n !ltim!l r2n1 ne!rotra!matologia are m!ltiple implicaii meico#legale extrem e

frecvente act!almente.

4at c! cre3terea trafic!l!i r!tier1 a ezvoltrii in!striale1 3i a m!ltiplelor (oc!ri sportive1tra!matologia cranio#cerebral este in ce n ce mai act!al 3i cre3te ca ponere n patologia

ne!roc0ir!rgical.

NOTIUNI DE STRUCTURA SI ANATO*IE DESCRIPTI+A A SCOAR(EI

CEREBRALE

'rosimea scoartei cerebrale este e -15 # 615 cm1 fiin mai mare pe partea convexa girilor si

mai s!btire in sant!ri. 7ol!m!l sa! este e aproximativ 899 cm 8. %!mar!l e ne!roni variaza !pa

a!tori si metoa e st!i! folosita :intre -6 miliare !pa von Economo si ;os

miliare !pa Pa


3/98

%e!ronii stelati sa! gran!lari constit!ie pop!latia e interne!roni. S!nt cei mai n!merosi1 c!

imensi!ni intre > si -9 microni1 rari in strat!l s!perficial1 fiin concentrati in special in strat!rile ,,

si ,7. A! !n axon l!ng1 care intra in s!bstanta alba1 sa! a(!nge in strat!l s!perficial cortical. Ca si

ne!ronii piramiali1 a! o enrita apicala. Cele!lele mici a! !n axon sc!rt care a o!a ramnificatii

orizontale ce se termina in cos!let.

%e!ronii f!siformi a! nastere1 prin pol!l s!perior1 !n!i axon care se ramifica imeiat in

ram!ri verticale1 iar e la pol!l inferior pleaca enrita escenenta1

Alte tip!ri e ne!roni s!nt@

ne!roni c! axon orizontal :Ca(al?1 caracteristici strat!l!i - corticalB

ne!roni c! axon l!ng ascenent :&artinotti?1 prezenti in toate strat!rile.

C,"4A$,"EC"*$A SC4A$"E, CE$E$A+E

Scoarta cerebrala are o str!ct!ra laminara1 fiin alcat!ita in > strat!ri sa! lame. De la

s!prafata spre prof!nzime cele > strat!ri s!nt@

Strat!l plexiform sa! molec!lar1 alcat!it in@

cel!le c! axon orizontalB

ramificatiile enritelor apicale ale cel!lelor piramialeB

ramificatiile axonice ale cel!lelor &artinottiB

ramificatiile enritice si axonice ale cel!lelor stelateB

aferente corticale e proiectie si e asociatieB

Strat!l gran!lar extern1 format in

cel!le stelate miciB

cel!le piramiale mici foarte ense B

ne!ron!l localB

axonii si enritele ne!ronilor in strat!rile prof!ne care trec spre strat!l - c! colateralele

lorB

8


4/98

fibre ale corp!l!i calosB

Strat!l piramial extern are in constit!tia cel!le piramiale asezate in 8 s!bstrat!ri@

s!perficial1 format in cel!le mici :8a?B

intermeiar1 format in cel!le e imensi!ni meii :8b?B

prof!n1 continan cel!le piramiale mari :8c?B printre cel!lele priramiale se gasesc cel!le

gran!lare c! cos!lete1 cel!le &artinotti si f!ziforme. Este imprecis e elimitat s!bstanta albaB

Strat!l gran!lar intern este cel mai s!btire1 exceptan strat!l -. +a ran!l sa!1 este format

in o!a s!bstrat!ri@

s!perficial1 continan cel!le mici c! axon sc!rt si arborizatie locala :6a?B

prof!n1 format in cel!le piramiale mari c! axon l!ng care patr!ne in strat!rile prof!ne

sa! se termina in s!bstanta alba :6b?B

Strat!l piramial intern are si el o!a s!bstrat!ri@

5a s!perficial1 alcat!it in cel!le piramiale mi(lociiB

5b prof!n1 contine cel!le piramiale mari printre care se gasesc cel!le gran!lare si cel!le

&artinottiB

Strat!l f!ziform este format in o!a s!bstrat!ri@

s!perficial1 continan cel!le f!ziforme mici ale caror enrite se ramifica local sa! pot

a(!nge in strat!rile 8 si 6 :>a?B

prof!n1 format in cel!le f!ziforme mari1 cel!le stelate si cel!le &artinotti foarte

n!meroase. Acesta este imprecis elimitat e s!bstanta alba.

&,E+4A$,"EC"*$A SC4A$"E,

+a nivel!l scoartei sosesc si pleaca fibre nervoase care1 impre!na c! fibrele intracorticale e

asociatie1 comis!rale si e proiectie1 formeaza o vasta retea organizata in benzi transversale n!mite

stri!ri si in benzi longit!inale1 raiare.

Exista trei benzi transversale mari@

6


5/98

stria ;AES#EC"E$E1 localizata in regi!nea s!perficiala a strat!l!i piramial externB

stria A,++A$'E$ EG"E$%A1 sit!ata in strat!l gran!lar intern si constit!iat in special

in aferente talamocorticale si mai p!tin e fibrele corp!l!i calos. E bine ezvoltata in special in

cortex!l striat1 !ne poarta n!mele e stria l!i 'E%%A$, sa! 7,CH DIA)J$B

stria A,++A$'E$ ,%"E$%A in strat!l piramial intern.

Fibrele raiare apartin in special cailor aferente@ talamocorticale1 specifice1 ce se termina in

strat!l 61 si mai p!tin in 81 5 si >1 si nespecifice1 care se termina in toate strat!rile1 ar preominant

in -1 = si 6. 4 parte a fibrelor raiare este alcat!ita in aferentele corticale care pleaca in strat!rile

5 si >.

C4%F,'*$A",A EG"E$%A A E&,SFE$E+4$ CE$E$A+E

Emisferele cerebrale eriva in telencefal1 vezic!la craniala a t!b!l!i ne!ral primitiv. A!

forma !n!i sfert e ovoi c! pol!l mai vol!minos sit!at anterior si s!nt asezate simetric e o parte

si e alta a liniei meiane1 fiin separate e fis!ra interemisferica in care patr!ne coasa creier!l!i

:plica a !rei mater?. Aceasta fis!ra esparte complet cele o!a emisfere oar in sfert!l ei anterior

si posterior1 cele o!a sfert!ri mi(locii fiin conectate prin intermei!l !nei formati!ni e s!bstanta

alba n!mita corp!l calos.

Fiecare emisfera prezinta pentr! escriere 8 fete@ s!perolaterala :convexa?1 meiala si

inferioara :bazala?. +a s!prafata acestor fete pot fi observate sant!ri care1 in f!nctie e aancimea

lor1 separa intre ele lobi :care ia! n!mele oaselor craniene v! care vin in contact prin intermei!l

!rei mater? sant!ri aanci1 sa! lob!li :circ!mvol!ti!ni?. 'ir!s!rile reprezinta creasta !nei sing!re

circ!mvol!ti!ni. Pe baza celor mai constante sant!ri s#a! escris pentr! fiecare emisfera !rmatorii

lobi@

Frontal

Parietal

4ccipital

"emporal

,ns!lar

+ob!l limbic5


6/98

FA"A +A"E$A+A

Este convexa si1 prin prezenta a o!a sant!ri aanci :lateral si central? se imparte in lobii

frontal1 temporal1 parietal si occipital.

Sant!l lateral :sciz!ra l!i SKlvi!s? incepe pe fata inferioara a emisferei1 in rept!l s!bstantei

perforate anterioare1 elimitan fata orbitala a lob!l!i frontal e lob!l temporal. Partea terminala

este mai p!tin aanca si evine net ascenenta1 separan lob!l parietal :sit!at s!perior? e cel

temporal :sit!at inferior?. Da o ram!ra ascenenta in forma LJM ce patr!ne in gir!l frontal inferior.

Sant!l central are originea p!tin posterior e mi(loc!l marginii s!perioare a emisferei1 fara

insa a o atinge. ,nferior1 se termina p!tin inainte e a a(!nge in sant!l lateral. Poate fi ivizat in =

(!matati :s!perioara si inferioara? e !n gir transvers e legat!ra intre girii pre si post centrali1existent in perioaa fetala.

+4*+ F$4%"A+

Este elimitat inferior e sant!l lateral1 posterior e sant!l central1 iar s!perior1 e marginea

s!perioara a emisferei. Extremitatea anterioara este rot!n(ita si formeaza pol!l frontal.

Este impartit in 6 giri e catre 8 sant!ri@ sant!l frontal s!perior1 sant!l frontal inferior si

sant!l precentral1 format in bif!rcarea posterioara a primelor =1 la istanta e sant!l central.

'irii astfel formati s!nt@

gir!l frontal inferior s!bimpartit e ram!ra ascenenta a sant!l!i lateral in 8 parti@

pars orbitalis1 sit!ata anteroinferior e ram!ra anterioara a LJM#!l!i

pars triang!laris1 intre cele o!a ram!ri ale LJM#!l!i

pars operc!laris1 intre ram!ra posterioara aMJM !l!i si sant!l precentral

gir!l precentral elimitat e sant!l precentral si baza inferioara a sant!l!i central

gir!l frontal s!perior sit!at s!perior e sant!l frontal s!perior

gir!l frontal mei!1 aflat intre sant!l frontal s!perior si cel inferior

+4*+ PA$,E"A+

>


7/98

Este elimitat anterior e sant!l central1 posterior e capat!l cranial al sant!l!i parieto#

occipital si inferior e sant!l lateral.

+a s!prafata sa s!nt vizibile = sant!ri1 care impart lob!l in 5 giri. Sant!rile s!nt@

intraparietal :orizontal? si post central :vertical1 paralel c! sant!l postcentral?.

'ir!s!rile formate s!nt@

gir!l postcentral1 intre sant!l central si cel postcentral

gir!l parietal s!perior1 sit!at s!perior e sant!l intraparietal

gir!l parietal inferior1 sit!at inferior e sant!l intraparietal1 se imparte la ran!l sa! in@

gir!l s!pramarginal1 in (!r!l porti!nii terminale a sant!l!i lateral

gir!l ang!lar1 sit!at posterior e gir!l s!pramarginal1 incon(!ran capat!l posterior al

sant!l!i temporal s!perior.

C. +4*+ "E&P4$A+

Delimitat s!perior e sant!l lateral1 posterior sant!l :inciz!ra? preoccipital care ilnesparte

e lob!l occipital si tot posterior contin!an!#se imprecis c! lob!l parietal1 lob!l temporal este

strabat!t e = sant!ri :temporal s!perior si temporal inferior?1 care elimiteaza astfel trei giri@

gir!l temporal s!perior

gir!l temporal mei!

gir!l temporal inferior

D.+4*+ 4CC,P,"A+

Este slab elimitat pe fata laterala1 acaesta prezentan sant!ri c! o mare variabilitate

inivi!ala :oar sant!l occipital fiin constant?.

E.+4*+ ,%S*+E,


8/98

Este sit!at tot pe fata laterala1 ar este asc!ns in aancimea sant!l!i lateral si acoperit e

operc!lii lobilor frontal1 temporal si parietal. Are o forma tri!ng0i!lara c! varf!l anterior si baza

postero#s!perior. Periferic este elimitat e sant!l circ!lar al ins!lei.

D!pa inepartarea operc!lilor1 la s!prafata sa s!nt vizibile sant!l central al ins!lei si sant!ri

sec!nare. ,ntre ele se elimiteaza gir!l l!ng al ins!lei :sit!at posterior? si girii sc!rti :anterior?.

"oti girii converg catre varf!l ins!lei1 n!mit limen ins!lae.

FA"A &ED,A+A A E&,SFE$E+4$

Devine vizibila1 oar !pa sectionarea corp!l!i calos1 care reprezinta cea mai importanta

comis!ra interemisferica. Astfel evin accesibile escrierii !rmatoarele formati!ni anatomice@

corp!l calos este central1 e forma c!rba1 convex s!perior. Este separat e scoarta vecina a

gir!l!i cing!lar prin sant!l corp!l!i calos. ,n sens antero#posterior se escri! !rmaroarele porti!ni@

rostr!l@ initial este orizontal :la nivel!l comis!rii albe anterioare?1 apoi se sc0imba irectia

spre marginea s!perioara contin!an!#se c!@

gen!nc0i!l corp!l!i calos

tr!nc0i!l corp!l!i calos

spleni!m!l corp!l!i calos1 porti!ne terminala sit!ata posterior

sept!l pell!ci este sit!at s!b corp!l calos1 avan o forma tri!ng0i!lara c! varf!l posterior

trigon!l cerebral f!zioneaza posterior c! fata inferioara a spleni!m!l!i corp!l!i calos1 iar

anterior se intine pana la comis!ra alba anterioara

eas!pra sant!l!i corp!l!i calos si paralel c! acesta se intine sant!l cing!larB intre cele =

sant!ri se elimiteaza gir!l cing!lar

gir!l frontal s!perior sit!at eas!pra sant!l!i cing!lar1 Lin potcoavaM in (!r!l corp!l!i calos

lamina terminalis1 sit!ata intre comis!ra alba anterioara :s!perior? si c0iasma optica

:inferior?B aceasta contrib!ie la formarea peretel!i anterior al ventric!l!l!i ,,,

sant!rile paraolfactiv anterior si s!perior s!nt sit!ate s!b rostr!m si anterior e lamina

terminalis. ,ntre ele se elimiteaza aria s!bcalosala.

N


9/98

gir!l paraterminal este sit!at intre sant!l paraolfactiv posterior si rostr!m.

gir!s rect!s este c!prins intre tract!l olfcativ si fis!ra interemisferica.

+a nivel!l lobilor1 formati!nile s!nt !rmatoarele@

+4*+ F$4%"A+

gir!l frontal s!perior

lamina terminalis

sant!rile paraolfactive anterior si posterior

aria s!bcalosala

gir!s rect!s

"oate acestea a! fost escrise mai s!s.

+4*+ PA$,E"A+

Este elimitat anterior e sant!l cing!lar :porti!nea care elimiteza pars marginalis? si

sant!l parietoocipital :posterior?.

Pe fata meiala s!nt prezente@

sciz!ra calcarina1 care se opreste anterior in sant!l parietooccipital

intre cele o!a sant!ri se afla gir!l c!ne!s

gir!l occipitotemporal

gir!l ling!al

*ltimii = giri se afla in sciz!ra calcarina.

+4*+ "E&P4$A+

Pentr! a fi viz!alizat necesita inepartarea tr!nc0i!l!i cerebral. $eperele sale s!nt

reprezentate e@

anterior sant!l lateral

O


10/98

posterior lob!l occipital

s!perior 0ipotalam!s

inferior marginea inferioara a emisferei

Formati!nile vizibile la acest nivel s!nt@

!nc!s!l 0ipocamp!l!i1 sit!at la partea anterioara a lob!l!i. Este format in@

gir!s !ncinat!s

baneleta 'iacomini

gir!l intralimbic

sant!l !nc!s!l!i :inferior e cele trei formati!ni e mai s!s?

gir!l ambiens localizat anteroinferior e preceent!l

gir!l para0ipocampal incon(oara gir!l ambiens si se contin!a c! limite imprecise c! gir!l

ling!al

sant!l rinal constit!ie limita inferioara a gir!l!i cing!lar

inferior e sant!l rinal se afla capat!l anterior al gir!l!i temporal s!perior1 iar posterior se

intine gir!l occipitotemporal lateral.

FA"A A)A+A A E&,SFE$E+4$

,n mo partic!lar1 pe aceasta fata1 lobii temporal si occipital s!nt f!zionati1 forman lob!l

occipitotemporal1 care oc!pa patr! cincimi posterioare ale fetei. $est!l este oc!pat e lob!l frontal1

intre cele o!a sit!an!#se sant!l :sciz!ra? lateral.

+4*+ F$4%"A+

Prezinta !rmatoarele formati!ni@

sant!l olfactiv1 paralel c! fis!ra emisferica

lateral e acesta1 se afla gir!s rect!s

lateral e preceent!l1 se afla girii orbitali1 espartiti e !n sant in LM

-9


11/98

"ot la acest nivel se gasesc formati!ni ale lob!l!i limbic :b!lb!l olfactiv1 tract!l si trigon!l

olfactiv?.

+4*+ 4CC,P,"4"E&P4$A+

Sant!rile prezente pe fata bazala elimiteaza mai m!lti giri@

gir!l temporal mi(loci!1 elimitat meial e sant!l temporal inferior

meial e sant!l temporal inferior se afla gir!s!l temporal inferior1 elimitat e sant!l

occipitotemporal

intre acest sant si sant!l colateral :meial? se afla gir!l occipitotemporal lateral

meial e sant!l colateral se afla gir!l para0ipocampal1 contin!at posterior c! gir!l

occipitotemporal meial

Alte formati!ni vizibile s!nt@

!nc!s!l 0ipocamp!l!i

spleni!m!l corp!l!i calos

gir!s!l tri!ng0i!lar

istm!l gir!l!i cing!lar1 meial e gir!l tri!ng0i!lar si marginit posterolateral e sant!l

calcarin

periferia pol!l!i occipital pana la inciz!ra preoccipitala :porti!ne oc!pata e girii occipitali?

CAP,"4+*+ ,,,

7ASC*+A$,)A",A S%C

S%C are o bogata vasc!larizatie1 fiin !n!l intre componentele cele mai active ale corp!l!i

!man1 astfel incat in fiecare min!t trec prin creier aproximativ N99 ml sange1 reprezentan =9 in

ebit!l cariac. Asig!rarea acest!i aport sangvin se face prin sistem!l arterial carotiian si vertebro#

--


12/98

bazilar1 cele o!a sisteme !nin!#se la nivel!l poligon!l!i illis1 e la aceasta plecan apoi

ram!rile terminale.

Artera carotia interna

Patr!ne prin canal!l carotiian intracranian1 forman!#se !n sifon carotiian1 partial

c!prins in asa zis!l sin!s cavernos1 in peretele car!ia se materializeaza1 fiin in raport c! aceste

formati!ni si c! nervii ,,,1 ,71 7 si 7,. De la acest nivel ofera ram!ri terminale@

artera oftalmica1 ce se transforma in artera centrala a retineiB

artera cerebrala anterioaraB

artera cerebrala meieB

artera com!nicanta posterioara.

Str!ct!ra sa variaza in f!nctie e segmentele sale.

Artera cerebrala anterioara

Este cea mai mica intre ram!rile carotiei interneB se anastomozeaza c! cea e parte op!sa

prin artera com!nicanta anterioara :in rept!l fis!rii longit!inale?B incon(oara gen!nc0i!l corp!l!i

calos1 trece pe fata meiala a emisferei1 pentr! a a(!nge pe fata s!perioara a corp!l!i calos1 paralela

c! artera e parte op!sa pana la !nirea a =/8 anterioara c! -/8 posterioara a acestei fete1 !pa care

patr!ne in segment!l asceental sant!l!i ci!g!lar.

Artera cerebrala anterioara ofera !rmatoarele ram!ri@

,. $am!ri corticale1 care vasc!larizeaza fata orbitara a lob!l!i frontal si fata interna a

acel!iasi lob1 prin artera frontala anterioara@

artera frontala interna meie1 care iriga (!matatea posterioara a primei circ!mvol!ti!ni

frontale.

artera frontala interna posterioara1 care asig!ra vasc!larizatia lob!l!i paracentral1 o parte a

circ!mvol!ti!nii corp!l!i calos si partea s!perioara a frontalei ascenenteB poate avea tr!nc0i

com!n c! artera frontala interna meie si at!nci se ivie in@

artera calosomarginala1 pentr! lob!l paracentral si partial pentr! gir!l ci!g!larB

-=


13/98

artera parietala interna1 care ofera ram!ri paracentrale pentr! lob!l paracentral1 prec!neene

pentr! lob!l patr!later si parietoocipitale pentr! circ!mvol!ti!nea corp!l!i calosB

artera pericaloasa posterioara1 vasc!larizan prec!ne!s

Cea mai mare parte a corp!l!i calos este vasc!larizata e artera cerebrala anterioara :/N?.

$am!ri iencefalice1 care patr!n prin spati!l perforat anterior1 constit!in!#se intr#!n gr!p

meial si !n!l lateral.

Artera striata meiala :rec!renta E*%E$? iriga partea anteromeiala a cap!l!i n!cle!l!i

ca!at1 regi!nile vecine ale caps!lei interne1 p!tamen si partial n!cleii septali. Frecvent a ram!ri

pentr! fata inferioara a lob!l!i frontal.

Artera cerebrala meie

Contin!a traiect!l carotiei interne1 fiin si cea mai vol!minoasa ram!ra a sa. 4fera la

ran!l sa! o!a gr!p!ri e ram!ri.

S!perficiale

artere ins!lare1 care iriga ins!la l!i $E,+ si caps!la internaB

artera orbitofrontala1 pentr! partea laterala a lob!l!i orbitar si F=1 F8 in partea anterioaraB

artera sant!l!i prerolanic1 care iriga partea posterioara a F =1 F 8B

artera sant!l!i rolanic1 care asig!ra vasc!larizatia a =/8 inferioare ale circ!mvol!ti!nii

frontale si parietala ascenentaB

artera sant!l!i retrorolanic1 iriga o parte a parietalei ascenente1 parietala posterioara si

parietala inferioara1 la a caror vasc!larizatie contrib!ie si artera parietala posterioara si artera pli!l!ic!rb :ram terminal?

$am!ri prof!ne1 reprezentate e@

artera p!tameno#caps!lo#ca!ata1

artera paliala1 care iriga partea externa a n!cle!l!i paliB partea anterioara este

vasc!larizata e artera coroiiana anterioara1

-8


14/98

artera coroiiana anterioara asig!ra ebit!l sangvin la nivel!l n!cle!l!i amigalian1

0ipocamp1 p!lvinar1 t!berc!li cvarigemeni1 baneleta optica1 porti!nea meiala a glob!l!i pali.

Artera com!nicanta posterioara

Este frecvent mai vol!minoasa pe o parte1 a ram!ri care strabat s!bstanta perforata

posterioara1 fata meiala a talam!s!l!i si perete ventric!l!l!i ,,,.

Artera vertebrobazilara

,a nastere prin !nirea celor o!a artere vertebrale la nivel!l sant!l!i b!lbopontin1 oferin

ram!ri intracraniene si ram!ri pentr! tr!nc0i!l cerebral.

$am!ri intracraniene

artera meningee posterioara

artera spinala anterioara

artera spinala posterioara

artera cerebeloasa postero#inferioara care iriga vermis!l posterior1 in special !v!la1 no!l!l1

fata inferioara a cerebel!l!i si tonsila1 an si ram!ri pentr! b!lb1 plex!l coroi al ventric!l!l!i ,7

si n!cle!l intat

artera a!itiva interna

artera cerebeloasa antero#s!perioara se esprine in porti!nea rostrala a arterei bazilare si

se istrib!ie in final fetei s!perioare a emisferelor cerebeloase1 regi!nii fis!rii orizontale1 n!clei

intracerebelosi1 pe!nc!lii cerebelosi s!perior si mei!1 calic!lii s!perior si inferior1 val!l me!lar

s!perior si1 partial1 pentr! plex!l coroi al ventric!l!l!i ,7

ram!ri raic!lare pentr! nervii 7,1 7,, 17,,,.

artera cerebrala posterioara1 separata e artera cerebeloasa anteros!perioara e fibrele

nerv!l!i ,,,B ofera ram!ri emisferice si ram!ri mezencefalico#iencefalice.$am!ri emisferice@ s!nt

in n!mar e o!a@

artera temporala posterioara care iriga corn!l l!i A&4%1 fata interioara a

regi!niloranterioare ale lob!l!i temporal :prin artera temporala anterioara? si regi!nea posterioara agirilor temporo#occipitali si lig!al prin artera teporo#occipitala.

-6


15/98

artera occipitala interna care se ivie la ran!l sa! in o!a ram!ri1 si an!me@ artera

parietoocipitala pentr! c!ne!s si prec!ne!s si artera calcarina care va iriga gir!l ling!al1 fata

meiala a lob!l!i occipital porti!nea spleni!s!l!i corp!l!i calos

$am!ri pentr! tr!nc0i!l cerebral s!nt gr!pate in trei teritorii e vasc!larizatie@ parameian

inferior si s!perior1 gr!p!l circ!mferentialelor sc!rte :arterele fosetei laterale a b!lb!l!i? si gr!p!l

circ!mferentialelor l!ngi :arterele cerebeloase posterioare inferioare1 esprinse in artera bazilara?.

7asc!larizatia segmentelor tr!nc0i!l!i cerebral este asig!rata !pa c!m !rmeaza@

!lb!l@ este irigat prin artera parameiana inferioara1 ram!ra a arterei spinale anterioare. +a

vasc!larizatia b!lb!l!i contrib!ie si arterele parameiane s!perioare1 provenin fie in arterele

vertebrale1 fie in bazilara.

P!ntea@ este vasc!larizata oar e ram!ri ale arterei bazilare1 prin trei gr!p!ri arteriale@

arterele parameiane care se istrib!ie porti!nii meiale a p!ntii1 incl!zin n!cleii pontini si

tract!rile corticospinal1 corticon!clear si corticopontin1 partial tegment!l si lemnisc!l meial.

circ!mferentialele sc!rte iriga regi!nea anterolaterala

circ!mferentialele l!ngi iriga teg!ment!l si porti!nea ca!ala a p!ntii : alat!ri e arteracerebeloasa anteroinferioara?1 in timp ce porti!nea rostrala a p!ntii are asig!rata vasc!larizatia e

circ!mferentialele l!ngi si artera cerebeloasa s!perioara.

&ezencefal!l este e asemeni irigat e trei gr!p!ri arteriale@

gr!p!l parameian1 care se istrib!ie regi!nii rafe!l!i1 complex oc!lomotor1 fascic!l!l

longit!inal meial1 n!cle! ros!1 regi!nea meiala a s!bstantei negre si cr!s cerebri.

circ!mferentialele sc!rte iriga partea centrala si partea laterala a cr!s cerebri1 partea lateralaa s!bstantei negre si partea laterala a mezencefal!l!i.

circ!mferentialele l!ngi1 ram!ri ale arterei cerebrale posterioare1 se istrib!ie in cea mai

mare parte colic!lilor s!perior si inferior.

S,S"E&*+ 7E%4S CE$E$A+

7enele cerebrale n! a! !n traiect com!n c! arterele. Ele ia! nastere prin anastomazare la

nivel!l !n!i plex pial a ram!rilor s!btiri care parasesc s!bstanta cerebrala. D!pa formare strabat

-5


16/98

spatiile s!bara0noiiene pentr! a se varsa intr#!n sistem e canale venoase care constit!ie sin!s!rile

!rei mater1 c!prins intre strat!rile periostic si meningeal ale !rei mater. Aceste sin!s!ri a! peretii

!ri1 fibrosi si n! colabeaza !pa secti!ne. 7enele cerebrale n! posea valve si1 esi anatomic

istincte1 se anastomozeaza intre ele pentr! realizarea !n!i sistem presional egal la nivel!l t!t!ror

regi!nilor creier!l!i.

Pot fi gr!pate in trei sisteme@

vene corticale :s!perficiale?1 re!nite in gr!p!l frontal1 parietal si occipitalB orientarea lor este

caracteristica@

gr!p!l frontal1 !pa !n sc!rt traiect intra!ral1 paralel c! sin!s!l se esc0ie in acesta in

irectia c!rent!l!i sang!in.

gr!p!l parietal este perpenic!lar pe irectia sin!s!l!i

gr!p!l posterior format in vene mai mari in p!nct e veere al calibr!l!i1 se esc0i

contra c!rent!l!i sang!in in sin!s.

"oate aceste vene reneaza in sin!s!rile longit!inal s!perior si lateral.

Constante in ran!l venelor corticale vor fi@

vene sKlviene s!perficiale1 care vor rena in sin!s!l l!i $ESCE".

vena l!i +AE :vena anastomatica?1 care coboara e la !nirea celor =/8 anterioare c! -/8

posterioara a lob!l!i temporal in sin!s!l lateral.

vena l!i "$4+A$D :marea vena anastomatica sa! vena anastomatica s!perioara?1 care se

varsa in sin!s!l longit!inal s!perior.

vene centrale :prof!ne?

Colecteaza in marea vena centrala :amp!la l!i 'A+,E%?.Aceasta provine in f!zionarea

venelor cerebrale interne si se varsa in sin!s!l rept.

7enele cerebrale interne se formeaza la ran!l lor in vena talamostriata :care reneaza

cap!l conat si primeste colaterale e la n!cle!l le!tiform si caps!la alba? si venele caroiiene care

strabat plex!rile coroie si primesc colaterale e la corp!l calos1 fornix si 0ipocamp.

->


17/98

&area vena centrala este formata prin !nirea a o!a vene vertebrale interne1 o!a vene

bazale occipitale si vena calosala posterioara. Are !n traiect foarte sc!rt si se intine posterior pe

s!b spleni!m!l corp!l!i calos pentr! a se varsa in sin!s!l rept.

7ena bazala :$4SE%"A+? ia natere la inaltimea spati!l!i perforat anterior si se varsa in

vena l!i 'A+,E%.

sin!s!rile venoase craniene

Com!nica prin venele emisare c! venele s!perficiale si converg apoi catre prot!beranta

occipitala interna1 in confl!ent!l sin!sal1 e la care pornesc cele o!a sin!s!ri transversale care1

a(!nse la nivel!l orifici!l!i (!g!lar se transforma in vene (!g!lare interne.

sin!s!l longit!inal s!perior1 sit!at la baza coasei creier!l!i1 intinzan!#se e la foramen

caec!m pana la prot!beranta occipitala interna si se termina in sin!s!l rept.

sin!s!l longit!inal inferior1 !rmareste marginea libera a coasei creier!l!i1 iar la marginea

anterioara a cort!l!i cerebel!l!i f!zioneaza c! marea vena cerebrala1 forman sin!s!l rept.

sin!s!l rept este sit!at la (oncti!nea coasei creier!l!i c! cort!l cerebel!l!i

sin!s!l transvers :lateral? contin!a sin!s!l sagital s!perior :cel stang?1 in timp ce sin!s!ltransvers rept contin!a sin!s!l rept :rect!s?B se contin!a c! sin!s!rile sigmoie1 la nivel!l carora

primeste sin!s!l pietros s!perior.

sin!s!l cavernos contine in interior!l sa! o serie e trabec!le care ii a! aspect!l cavernosB

invelite in enoteli!1 in plin sin!s se gasesc artera carotia interna c! plex!l simpatic pericarotiian

si nerv!l 7,B peretele lateral contine nervii ,,1 ,,, si ,7.

sin!s!l sfeno#parietal :$ESCE"? se termina la nivel!l sin!s!l!i cavernos si este la

nivel!l marginii posterioare a aripilor mici ale os!l!i sfenoi.

sin!s!l pietros inferior este sit!at pe marginea posterioara a stancii temporal!l!i si face

legat!ra intre sin!s!l cavernos si b!lb!l s!perior al (!g!larei interne.

sin!s!l pietros s!perior este sit!at in sant!l e pe marginea stancii temporal!l!i facan

legat!ra intre sin!s!l cavernos si cel transvers.

-


18/98

A$,,+E %E4C4$"EG*+*, S, ,&P+,CA",A PA"4+4',CA A +E),*%,+4$

ACES"4$A

Pentr! explorarea scoartei cerebrale a! fost !tilizate iferite metoe@ excitatie1 extirpare1

electroencefalografie1 scintigrafie si metoe anatomo#clinice.

Din cartografierea citoar0itect!rala a scoartei cerebrale1 a rez!ltat s!bivizi!nea acesteia in

arii corticale1 !tilizan!#se pentr! esemnare 0arta romann :-O9O?. Aceasta LmapaM corticala

c!prine 5= e arii a caror n!merotare n! are nici o semnificatie1 intr!cat a fost fac!ta in orinea

st!ierii si escrierii regi!nilor e catre a!tor.

Ariile romann n! se s!prap!n :sa! se s!prap!n partial? peste limitele config!rative e

s!prafata sa! peste citoar0itect!ra scoartei reprezentan astfel o elimitare f!nctionala. ,n general

ariile care contin ne!roni piramiali s!nt arii motorii1 iar cele formate in ne!roni gran!lari

ineplinesc f!nctii senzitive sa! e asociatie.

,n raport c! f!nctia pe care o ineplinesc ariile corticale se impart in@

Arii motorii

Arii somestezice

Arii senzoriale

Arii e asociatie

A$,,+E &4"4$,,

Aria 6 reprezinta cortex!l motor si oc!pa cea mai mare parte a gir!s!l!i precentral. Din

p!nct e veere citoar0itectonic este izocortex 0eterotipic1 agran!lar1 gros e 6#5 mm1 care contine

in strat!l 7 aproximativ 89 999 e ne!roni piramiali etz1 ai caror axoni participa la formarea

tract!l!i piramial.

,n aceasta zona ia! nastere miscarile partii op!se a corp!l!i si are o reprezentare

somatotopica a m!sc!lat!rii intr#!n aran(ament e tip L0om!nc!l!s motorM. Acesta are !rmatoarele

caracteristici@

este inversat si controlateral

-N


19/98

inspre partea s!perioara catre cea inferioara ia! nastere s!ccesiv miscarile membr!l!i

inferior1 tr!nc0i!l!i1 membr!l!i s!perior si cap!l!i

partile ens inervate ale corp!l!i c! rol in realizarea miscarilor fine a! o reprezentare

corticala mai extinsa :fata1 g!ra si mana?

Ariile > si N :cortex!l premotor?

Se afla inaintea cel!i motor1 in girii frontali s!perior si mi(loci!. A! rol in prel!crarea

informatiilor motorii1 in propagarea miscarilor si reprezinta o p!nte e legat!ra intre cortex!l motor

si sistem!l extrapiramial.

Cortex!l premotor este format in ne!roni gran!lari c! reminescente e cel!le etz si etine

conexi!ni c! n!cleii bazali1 talamici si cerebelari.

"ot in ariile > si N se gaseste cortex!l motor s!plimentar care oc!pa partea meiala a

emisferei in gir!s!l frontal meial. Acesta are rol in miscarile post!rale bilaterale si programarea

miscarilor.

Aria O

Alat!ri e porti!ni in ariile > si N1 formeaza camp!l frontal oc!lar care se gaseste pe parteaposterioara a gir!s!l!i frontal mi(loci! in apropierea gir!s!l!i precentral si cooroneaza miscarile

oc!lare vol!ntare.

6. Ariile 66 si 65 reprezinta centr!l limba(!l!i artic!lat roca si se afla in gir!s!l frontal al

emisferei ominante :la O9 in pop!latie aceasta este emisfera stanga?1 in partea triang!lara si

operc!lara a acest!ia1 eas!pra sant!l!i silvian. Este centr!l artic!larii c!vintelor1 e aici plecan

imp!ls!ri catre m!sc!lat!ra implicata in vocalizare si artic!lare.

A$,,+E S4&ES"E),CE

S!nt reprezentate e ariile 81 - si = si constit!ie cortex!l somatosenzitiv primar : sit!at in

gir!l postcentral si format in cortex gran!lar ens? si cortex!l somatosenzitiv sec!nar :arie mica

aflata posteroinferior e cortex!l somatosenzitiv primar la nivel!l operc!l!l!i frontoparietal

aiacent sant!l!i silvian?.

-O


20/98

+a acest nivel se proiecteaza prin intermei!l n!cleilor talamici semnalele exteroceptive si

proprioceptive constiente e la nivel!l 0emicorp!l!i controlateral :c! exceptia fetei?. Proiectia

fibrelor se face astfel@

in aria 8@ stim!lii tactili

in aria -@ semnale c!tanate

in aria =@ semnale proprioceptive


21/98

Ariile a!itive

Se gr!peaza in cortex!l a!itiv primar :ariile 6- si 6=? si cortex!l a!itiv sec!nar :aria ==?.

Cortex!l a!itiv primar se afla in operc!l!l temporal in gir!s!rile transverse si este

organizat somatotopic@ porti!nea anterolaterala percepe s!netele e frecventa (oasa1 iar cele e

frecventa inalta s!nt percep!te e porti!nea posteromeiala.

Cortex!l a!itiv sec!nar se gaseste in gir!s!l temporal s!perior si interpreteaza s!netele

percep!te e cortex!l primar.

Aria g!stativa :aria 68?

Se gaseste in partea anteroinferioara a gir!s!l!i postcentral.

Aria vestib!lara

Are o localizare mai p!tin precisa1 probabil in apropierea gir!s!l!i postcentral si in gir!s!l

temporal s!perior.

A$,, DE AS4C,A",E

$eprezinta O5 in s!prafata totala a cortex!l!i cerebral la omB s!nt arii imprecis elimitate

si a! f!nctii integrative1 s!portate e circ!ite ne!ronale cortico#corticale si cortico#s!bcortico#

corticale. F!nctiile corticale a! loc printr#o cooperare intre cele o!a emisfere cele mai complexe

preominan insa !na in ele :emisfera ominata este cea stanga la O9 in pop!latie?. Emisfera

neominanata are rol int!itiv vizospatial si a fost en!mita simbolic emisfera artistica. Cortex!l e

asociatie a f!nctiei senzitive1 senzoriale si motorii este localizat aiacent ariilor primare. Cortex!l

prefrontal e asociatie1 sit!at inaintea ariilor motorii :en!mit si lob prefrontal? ineplineste f!nctii

asociative transcorticale si neocortico#limbice inalt iferentiate1 fiin sei!l personalitatii1 al

abilitatilor intelect!ale :apreciere1 initiativa1 previzi!ne? si a comportament!l!i.

Cortex!l temporoparietal e asociatie reprezentat in prim!l ran e gir!s!l ang!lar si

s!pramarginal este sit!at la convergenta arrilor somatosenzitive1 viz!ale si a!itive si integreaza

iferitele tip!ri e informatie senzoriala necesare com!nicarilor non#verbale.

,n emisfera ominanta1 in cortex!l temporoparietal :aria ==? se gaseste aria interpretativa a

limba(!l!i ernic


22/98

C!noasterea f!nctiilor acestor arii corticale permite stabilirea in m!lte sit!atii a !n!i

iagnostic precis e localizare a lezi!nilor inca in faza examen!l!i clinic.

DE&INI(IE

*e,anismele de -!odu,e!e a t!aumatismelo! ,!anio",e!e#!ale

&ecanismele prin care se pro!c tra!matismele cranio#cerebrale s!nt cele c!nosc!te inpatologia ne!roc0ir!rgical tra!matic. Aceste mecanisme1 in p!nct e veere fizic s!nt efalcate

n irecte 3i inirecte1 !p fel!l n care acioneaz liniile e for as!pra str!ct!rilor cranio#

cerebrale. Aceste mecanisme1 n mo sc0ematic pot fi prezentate astfel@

-. &ecanismele irecte1 prin impact irect as!pra scalp!l!i 3i ale oaselor craniene. n car!l

acestora acioneaz !rmtoarele fenomene e pro!cere a tra!matism!l!i cranio#cerebral.:Fig -?

==


23/98

Fig. 1 # &ecanismele tra!matismelor cranio#cerebrale irecte@ a? fenomen e acceleraieB b?fenomen e eceleraie

a? fenomen!l e acceleraie1 n care cap!l!i i se imprim o mi3care e acceleraie

prin lovirea sa c! !n corp n mi3care 3i n care lezi!nile maxime at2t craniene1 c2t

3i cerebrale se afl la p!nct!l e impact sa! la (onci!nea cranio#spinalB n cele

inirecte !p c!m vector!l forei tra!matice este axial sa! neaxial fenomen!l e

acceleraie este liniar sa! rotatorB

b? fenomen!l e eceleraie sa! e fr2nare1 n care exc!rsia crani!l!i este oprit br!sc prin

lovirea sa e !n plan rezistent. n acest in !rm caz1 lezi!nile s!nt at2t la p!nct!l e impact c!

plan!l !r1 lezi!ni ce intereseaz str!ct!rile cranio#cerebrale1 c2t 3i lezi!ni la pol!l iametral op!s1

prin contralovit!ra care afecteaz conin!t!l cranian ca efect al !nei mi3cri e vibraie al acest!ia

n interior!l c!tiei cranieneB

=8


24/98

c? fenomen!l e compresie bilateral1 prin aplicarea sim!ltan a o! plan!ri !re as!pra

crani!l!i.

=. &ecanismele inirecte1 acioneaz as!pra str!ct!rilor cranio#cerebrale prin transmiterea

intermeiar a liniilor e for@ mi3cri br!3te e fr2nare n exc!rsia extremitii cefalice :exempl!@

oc!pani e a!tove0ic!le care se ciocnesc?1 sa! sit!aii n care se pro!c neosebi lezi!ni la nivel!l

(onci!nii cranio#spinale :exempl!@ cere pe isc0ioane?

Fig. 2 - Mecanismele traumatismelor cranio-cerebrale indirecte (cderea pe ischioane).

Rn afara acestor o! mecanisme treb!ie menionate 3i alte tip!ri e mecanisme implicate n

tra!matologia cranio#cerebral@

penetrarea enocranian a !nor corpi strini1 ceea ce etermin caracter!l lezional 3i

potenial septic al acestor tra!matismeB

s!fl!1 pro!s n car!l exploziilor1 care poate realiza s!f!zi!ni 0emoragice if!ze la

nivel!l ntreg!l!i encefal prin 0ipertensi!ne venoas1 br!tal1 sec!nar cre3terii

presi!nii intraalveolare p!lmonare.

Efectele tra!matice realizate la nivel!l encefal!l!i s!nt e nat!r vasc!lo#nervoas prin

aci!nea liniilor e for irect as!pra acestor str!ct!ri. De asemenea treb!ie menionat efect!l

vibraiei tra!matice as!pra interoceptorilor vasc!lari1 c! eterminarea e t!lb!rri reflexe vasc!lare

la istan 3i prin aci!nea mecanic a mi3crilor +C$.

'ravitatea tra!matism!l!i cranio#cerebral este imprimat e intensitatea lezi!nilor realizate

la nivel!l str!ct!rilor nervoase. Practic1 orice tra!matism as!pra crani!l!i are 3i o implicaie

ne!ral1 cel p!in f!ncional. +ezi!nile conintor!l!i cranian :scalp 3i crani!? a! mai p!in

importan n eterminarea irect a gravitii tra!matism!l!i. Acestea prezint o importan n

aprecierea ca!zelor 3i agenilor ce l#a! pro!s ca 3i n eterminarea !nor efecte irecte as!pra

creier!l!i :ilacerri irecte? sa! n ezvoltarea !nor complicaii1 neosebi e orin septic.

=6


25/98

+ezi!nile craniene reprezint e asemenea o ova aeseori foarte important a forei c! care s#a

pro!s tra!ma respectiv.

Clasifi,a!ea t!aumatismelo! ,!anio",e!e#!ale

Rn tra!matism!l cranio#cerebral1 n !ltimii ani a! apr!t o serie e clasificri care ncearc s

realizeze o !niformitate e com!nicare internaional c! simplificarea terminologiei folosite n

tra!matism!l cranio#cerebral. Datele e terminologie1 eci 3i e iagnostic se bazeaz pe atele e

fiziopatologie ac!m!late1 referitoare la lezi!nea cerebral tra!matic primar1 posibilitile

evol!tive 3i posibilitile e abor terape!tic. Practic clasificarea prop!s e &iller :-ON>?1 a re!3it

s se imp!n n car!l tra!matologiei cranio#cerebrale. Acesta mparte tra!matismelele cranio#

cerebrale !p severitatea lezi!nilor1 conform c! Scala 'lasgo :'CS # exp!s la comele

tra!matice? n@

-. "ra!matism!l cranio#cerebral minor coresp!ne !nei lezi!ni cerebrale !3oare1 c! scor

'CS T -8#-5. Caz!rile c! eficite ne!rologice focale1 fist!la +C$ sa! fract!ri craniene intr!zive n!

pot fi incl!se n aceast efiniie. $ecent1 tra!matismele cranio#cerebrale minore a! fost mprite

!p gravitate n trei grae1 c! moaliti proprii e iagnostic 3i tratament.

a? 'ra 9 # fr pierere e con3tienB # !reri locale1 event!al t!mefacie sa! ec0imoz.

Pacient!l este lsat la omicili!1 c! instr!ci!ni privitoare la orice fel e simptome sa!

semne e alarm.

b? 'ra 9 c! risc # intre pacienii c! nivel 9 s!nt separai cei care prezint risc cresc!t e

eteriorare ne!rologic tariv. Aceast categorie implic alcoolism!l1 "A1 rog!rile1

v2rsta :9#8 ani 3i peste >5 e ani?1 epilepsia1 terapia anticoag!lant1 intervenie

operatorie ne!roc0ir!rgical n anteceente c! atenie special pentr! pacienii p!rttori

e rena( ventric!lar. Ace3ti pacieni necesit examen C"#scan 3i s!praveg0ere pentr! =6

e ore.

c? 'ra , # pacieni c! minim pierere e con3tient 3i amnezie retrogra1 cefaleepersistent 3i vomismente1 event!al plgi mari ale scalp!l!i. Se inic examen C"#scan

n primele > ore e la tra!matism1 spitalizare pentr! =6 e ore n event!alitatea !n!i

examen C"#scan negativ.

? 'ra ,, # pacieni c! scor 'CS # -6#-8 pe o !rat e 89 min e la tra!matismB ace3ti

bolnavi s!nt somnoleni1 ar fr semne ne!rologice focale. Se efect!eaz examen!l C"#

scan 3i spitalizare obligatorie ntr#o !nitate ne!roc0ir!rgical :optim? p2n la ameliorare.

=5


26/98

72rsta peiatric # copiii s!b 6 ani necesit spitalizare. +a cei n v2rsta e peste -= ani

con!ita s!gerat este aceea3i ca pentr! a!li.

=. "ra!matismele cranio#cerebrale moerate :meii? # coresp!n !n!i scor 'CS T -=#O la

internare sa! n primele > ore !p aceasta1 sa!1 n an!mite caz!ri evol!tive c! atingerea acest!i

parametr! n primele 6N ore. Acest gr!p e tra!matizai cranieni necesit o atenie eosebit1

ntr!c2t c!prine acei bolnavi care tal< an ie. $espectiv1 starea lor se eterioreaz rapi 3i mor ca

rez!ltat al evol!iei !nor lezi!ni care1 epistate precoce1 pot fi tratate :0ematoame intracraniene1

eem cerebral1 isc0emie1 fract!ri craniene epresive1 meningit?. Frecvena lor este relativ re!s.

De notat c !nii a!tori incl! n acest gr!p 3i bolnavii c! 'CS T -8.

8. "ra!matismele cranio#cerebrale severe :grave? # n care s!nt incl!3i pacienii c! 'CS s!b

N1 respectiv n stare e com. $aportat la mai vec0ile clasificri1 pacienii comato3i se istrib!ie

astfel@ 'CS T N1 coma gr. ,B 'CS T #>1 coma gr. ,,B 'CS T 5#61 coma gr. ,,,B 'CS T 81 coma gr. ,7.

Aceast clasificare a tra!matismelor cranio#cerebrale este extrem e simpl1 fiin aoptat

pe plan internaional.

Frecvena tra!matismelor cranio#cerebrale grave este n meie e -9#-5.

De asemenea1 treb!ie l!ate n consieraie1 in motive practice1 clasificarea tra!matismelor

cranio#cerebrale nc0ise 3i esc0ise1 element!l e tra!matism cranio#cerebral esc0is se refer la

existena !nei sol!ii e contin!itate ntre conin!t!l intracranian c! exterior!lB termen!l e esc0is

atrage atenia as!pra posibilitilor e iseminare a infeciei intracraniane.

Defalcarea n tra!matism cranio#cerebral irect 3i inirect1 legat e mecanism!l patogenic

al lezi!nii tra!matice cranio#cerebrale1 3i menine valoarea n totalitate pentr! expertiza meico#

legal.

Rn aceste coniii1 iagnostic!l !p atele act!alei

tra!matologii1 a tra!matismelor cranio#cerebrale va

c!prine@ tra!matism!l cranio#cerebral minor gra!l zero

:'CS -5?1 c! sa! fr plag a scalp!l!iB tra!matism!lcranio#cerebral minor gra!l , :'CS -5? # care imp!ne

obligativitatea C"#scanB tra!matism!l cranio#cerebral

minor gra!l ,, :'CS -6#-8?1 c! sa! fr plag a scalp!l!iB

tra!matism!l cranio#cerebral moerat :'CS -=#O? nc0is1

sa! esc0isB tra!matism!l cranio#cerebral sever :'CS s!b

N1 stare e com gr. ,?.

Leziunile ,!anio",e!e#!ale

=>


27/98

Aceste lezi!ni cranio#cerebrale tra!matice s!nt m!ltiple1 e m!lte ori intricate c! m!ltiple

lezi!ni sec!nare1 complicaii 3i implicaii prognostice.

Sistematizarea escriptiv a iverselor lezi!ni cranio#cerebrale vor fi prezentate n orine

topografic1 e la exterior spre interior1 iar n car!l lezi!nilor conin!t!l!i cranian1 n orinea

pro!cerii lor n timp.

7or fi astfel aborate n orine@

+ezi!nile craniene@

+ezi!nile scalp!l!i.

+ezi!nile osoase.

+ezi!nile creier!l!i 3i ale meningel!i@

Efecte tra!matice imeiate1 primare.Efecte tra!matice sec!nare.

ematoamele intracraniene tra!matice :,"?@

," extracerebrale@ ematom extra!ral. ematom s!b!ral. ematom

intra!ral.

," intracerebrale@ ematoame intracerebrale. ematoame intraventric!lare.

Coleciile lic0iiene intracraniene tra!matice :C+,"? Kgroma !rei mater :D&?.

&eningita seroas :&S?.

Efecte tra!matice e ansambl! Eem!l cerebral :EC?. Colaps!l cerebro#ventric!lar.

Efecte tra!matice tarive.

Leziunile craniene

+ezi!nile craniene s!nt m!ltiple. Acestea incl! !p plan!rile anatomice@ lezi!nile

scalp!l!i 3i lezi!nile osoase propri!#zise.

Leziunile scalpului (prilor moi)Acestea s!nt nt2lnite n tra!matisme cranio#cerebrale nc0ise :ec0imoze1 0ematoame1

escoriaii?1 3i mai ales n cele esc0ise # plgi c0iar ac intereseaz n!mai epierm!l 3i erm!l.

Definim termen!l general e tra!matism cranio#cerebral ntr!c2t conin!t!l n! poate fi esprit e

conintor. Acest mo e interpretare este (!stificat prin posibilele complicaii s!p!rative :e la

nivel!l acestor plgi?1 care se pot extine enocranian.

Escoriaiile 3i infiltratele 0emoragice ale scalp!l!i se nt2lnesc neosebi n lezi!nile

realizate prin ecelerare 3i n cele prin Ut2r2reV. Aceste infiltrate 0emoragice pot realiza aevrate

0ematoame exocraniene ezvoltate ntre calea aponevrotic 3i periost. Acestea necesit

=


28/98

s!praveg0ere atent c! evac!are rapi 3i pansament compresiv n moment!l colectrii sangvine1

nainte e a se pro!ce s!prainfectarea lor.

+a copil treb!ie s eosebim clinic 3i raiologie1 0ematom!l epicranian pro!s s!pragaleal

:s!pra#aponevrotic? e etiologie tra!matic 3i care necesit p!ncie evac!atorie e cefal0ematom1

pro!s s!bgaleal1 n timp!l manevrelor obstetricale e extragere a ft!l!i. Cefal0ematom!l are !n

aspect clinic e bos parietal 3i raiologie se manifest printr#o excrescen1 pe cale e organizare

osoas.

Plgile scalp!l!i reprezint pori e ptr!nere a septicitii in mei!l ncon(!rtor 3i

ovezi importante ale mecanism!l!i tra!matic e pro!cere. Astfel ele pot prezenta aspect!l@ tiat1

strivit1 cont!z1 liniar sa! stelat1 UnepatV orificial :prin proiectil? etc. Ele pot repro!ce aeseori

UmarcaV agent!l!i contonent :m!c0ie e c!it1 ciocan etc?. Prin sei!l lor ele pot contrib!i la

el!ciarea mecanism!l!i e pro!cere a tra!matism!l!i.

Plgile scalp!l!i asociate c! lezi!ni ale os!l!i

s!biacent1 s!nt consierate penetrante. +ezi!nea poate

interesa n!mai crani!l sa!/3i str!ct!rile eno#craniene1

c2n se realizeaz o plag cranio#cerebral.

"oate aceste lezi!ni ale scalp!l!i treb!ie

inventariate 3i escrise c! mare atenie pentr!

posibilitatea e tratament c2t mai corect 3i mai ales

pentr! eval!area meico#legal.

Leziunile osoase (fracturile craniene)

Acestea reprezint !n martor foarte preios al

intensitii tra!matism!l!i1 al caracter!l!i agent!l!i tra!matic 3i event!al al coniiilor e

pro!cere. n aceste coniii ele treb!ie examinate c! m!lt atenie1 pe raiografiile craniene

simple1 3i mai ales pe C"#scan :Ufereastra osoasV? pentr! a obine !n iagnostic complet 3i corect1

e !ne rez!lt 3i o terape!tic coresp!nztoare.-. Fract!rile crani!l!i facial a! importan n tra!matologia cranio#cerebral prin oveirea

ireciei 3i a forei e aplicare a tra!mei 3i prin pro!cerea !nor complicaii septice enocraniene.

Ele pot stabili o com!nicare ntre spaiile lic0iiene 3i exterior1 prin interesarea pereilor cavitilor

preformate ale feei :sin!s!ri? sa! a st2ncii os!l!i temporal. ,nteresarea str!ct!rilor meningeale n

rept!l fract!rilor bazei crani!l!i etermin apariia e fist!le e +C$ prin intermei!l crora flora

microbian existent n aceste caviti osoase poate invaa spaiile meningeale. &enionm c la

copil aceste fract!ri e masiv facial a! !n potenial septic mai p!in agresiv comparativ c! a!lt!l.

=N


29/98

C! toate acestea1 acest tip e fract!ri treb!ie examinat c! toat atenia 3i tratat obligatori! c!

antibioterapie s!sin!t.

=. Fract!rile crani!l!i ne!ral s!nt eosebit e frecvente 3i mai severe. n efinirea !nei

fract!ri se ia n consieraie interesarea ambelor tblii ale oaselor craniene1 spre eosebire e fis!ri

n care este interesat oar !na in acestea1 e obicei cea extern.

Fract!rile craniene pot fi clasificate !p iferite criterii. Ele se gr!peaz1 clasic1 n fract!ri

ale bazei 3i ale calotei. Aceast clasificare n! este acceptat act!almente1 atorit iraierii liniilor e

fract!r inspre calot spre bazB practic ma(oritatea fract!rilor s!nt mixte1 incl!z2n ambele

regi!ni anatomice.

D!p com!nicarea c! exterior!l1 fract!rile craniene s!nt consierate nc0ise sa! esc0ise.

Com!nicarea se mai poate realiza 3i prin sol!iile e contin!itate ale etmoi!l!i :com!nicare c!

cavitile nazale?1 ale plafon!l!i orbitar :com!nicare c! cavitatea orbitar?1 ale st2ncii temporale

:com!nicare c! !rec0ea meie?.

D!p aspect!l raiologie1 fract!rile craniene se mpart n@

liniareB

iastaziceB

comin!tive :m!ltiesc0iloase?B

epresive :simple sa! m!ltiesc0iloase?B penetrante 3i perforante :pro!se e ageni v!lnerani c! masa mic 3i vitez mare?B

complexe :n care se realizeaz o sol!ie e contin!itate ntre enocrani! 3i exterior1

aic c! implicarea etmoi!l!i1 plafon!l!i orbitar 3i a st2ncii temporale?.

D!p isp!nerea fragmentelor osoase n focar!l e fract!r cranian1 acestea se clasific n@

intr!zive :exist o nf!nare a esc0ilelor? 3i extr!zive :exist o explozie a fragmentelor osoase1 c!m

se nt2lne3te aesea la orifici!l e ie3ire al proiectilelor?. Aceste tip!ri iverse e fract!ri pot

coexista neosebi n fract!rile c! focare m!ltiple.

=O


30/98

Diagnostic!l fract!rilor craniene se efect!eaz pe baza raiografiei craniene simple. Printraiect!l rectilini! al fract!rii 3i prin contrast!l mai p!ternic ec2t al traiectelor vasc!lare e pe

eno#crani!1 pe calot1 fract!rile craniene se eosebesc e amprenta traiectelor vasc!lare. n caz!l

fract!rilor bazei crani!l!i s!nt necesare inciente speciale :irtz1 Stenvers? sa! efect!area !nor

tomografii convenionale :ca n caz!l fract!rilor e eta( anterior generatoare e fist!le e +C$?.

Diagnostic!l fract!rilor craniene1 act!almente se realizeaz prin C"#scan simpl! 3i c! Ufereastr

osoasV.

Constatarea !nei linii e fract!r treb!ie s riice posibilitatea existenei !n!i 0ematomextra#!ral. Pentr! iagnosticare complet 3i eficient este necesar C"#scan c! eval!are complet

cranio#cerebral imeiat 3i n inamic.

"ratament!l fract!rilor craniene este c0ir!rgical sa! conservator.

,nicaiile operatorii n caz!l fract!rilor craniene s!nt@

a? Fract!rile m!ltiesc0iloase se opereaz oar at!nci c2n s!nt nf!nate n enocrani!

:intr!zive?. 4peraia va !rmri neprtarea esc0ilelor 3i c!ra per primam a focar!l!i e ilacerare

!ral sa! !ro#cerebral irect. &oment!l optim e intervenie este la a 8#a # #a zi e la

tra!matism c! obligaia ca n caz!l existenei !nei plgi s!praiacente1 aceasta s fi fost s!t!rat n

coniii aseptice perfecte n primele > ore post#tra!matic1 c! neprtarea atent a t!t!ror corpilor

strini. &obilizarea esc0ilelor se face la 8# zile pentr! a permite elimitarea spontan a es!t!l!i

cerebral compromis 3i a se p!tea realiza nc0ierea !rei !p remanierea marginilor acesteia.

Acest interval e expectativ este eosebit e !til n tratament!l fract!rilor ce intereseaz str!ct!rile

venoase !rale :sin!s!rile venoase?. &obilizarea mai precoce a event!alelor esc0ile nfipte n

aceste str!ct!ri vasc!lare1 poate eclan3a o 0emoragie intraoperatorie masiv1 aesea foarte gre! e

stp2nit 3i c! efecte !neori rapi letale.

89


31/98

,ntervenia pentr! esc0ilectomie treb!ie fc!t c2t mai precoce n prezena !n!i 0ematom

intra# sa! extracerebral sa! n s!spectarea !nei evol!ii s!p!rative n focar.

Fract!rile craniene nsoite e fist!le +C$ care n! a! tenina e oprire spontan sa! la

p!ncii lombare repetate.

Fract!rile progresive nt2lnite la copii :9#8 ani? s!nt atorate interp!nerii !nei pori!ni e

!ra mater :m!lt mai aerent la enocrani! la aceasta v2rst? ntre marginile iastatice ale

fract!rii.

Fract!r epresiv simpl la s!gar :Un minge e ping#pongV? sa! la copil1 care necesit !n

procee! e riicare c! elevator printr#o ga!r e tre#pan aiacent.

$est!l fract!rilor craniene n! a! inicaie operatorie1 ar orice fract!r treb!ie !rmrit prin

C"#scan1 pentr! relevarea lezi!nilor s!biacente. $eferitor la intervenia ne!roc0ir!rgical1 aceasta

treb!ie s realizeze riicarea fragmentelor craniene in focar!l e fract!r 3i refacerea integritii

!rale !p rezolvarea focar!l!i e ilacerare meningo#cerebral.

Leziunile ,!eie!ului i ale meninelui

Efectele tra!matice as!pra str!ct!rilor enocraniene s!nt rez!ltanta s!maiei intre factorii

fizico#mecanici 3i biologici. Aceste efecte tra!matice care pro!c lezi!ni ale creier!l!i 3i

meningel!i1 efalcate n timp1 s!nt imeiate 3i tarive.

Efecte tra!matice imeiate1 pot fi efalcate n primare # care apar imeiat 3i obligatori! !p

impact 3i sec!nare # inconstante1 care apar ca o consecin a celor primare. Efectele primare

c!prin@ comoia1 cont!zia1 ilacerarea prec!m 3i !nele lezi!ni tra!matice esc0ise c! mare

potenial septic@ plgile cranio#cerebrale 3i fist!lele e +C$. n car!l efectelor sec!nare care

s!cce 3i s!nt consecina celor primare1 ncarm coleciile sangvine :0ematoame? lic0iiene

:meningita seroas? prec!m 3i complicaiile septice ale tra!matismelor esc0ise@ meningo#

encefalite1 abcese 3i fong!s cerebral. &enionm c exist 3i o a treia categorie e efecte tra!matice

imeiate1 cele e ansambl!1 care nsoesc efectele primare sa! sec!nare :eem cerebral1 colapscerebro#ventric!lar?.

Efecte post#tra!matice tarive. n car!l lor se escri!@ encefalopatia posttra!matic 3i

sec0elele posttra!matice. Primele nglobeaz t!lb!rri c! apariie tariv :!p minim!m > l!ni # -

an e la tra!matism? 3i caracter evol!tiv n timp@ epilepsia 3i 0irocefalia progresiv. Sec0elele

post#tra!matice s!nt reprezentate e acele t!lb!rri rezi!ale !p episo!l tra!matic 3i care a!

caracter efinitiv1 neevol!tiv n timp :sec0ele ne!rologice1 psi0ice etc?.

Efecte tra!matice imeiate

8-


32/98

. !fecte traumatice primare

Acestea incl!@ comoia1 cont!zia 3i ilacerarea cerebral.

-? Comoia cerebral

Se manifest clinic printr#o sc!rt abolire a strii e con3tientB n! are !n s!bstrat lezional

anatomic cerebral. Fenomen!l se atoreaz !nor t!lb!rri f!ncionale care consta! intr#o br!sc

epolari#zare a membranei ne!ronilor in formaia retic!lat a tr!nc0i!l!i cerebral. Efect!l este

tranzitori! 3i1 total reversibil1 n consecin fr reperc!si!ni s!bsecvente imeiate sa! tarive.

Conform efiniiei1 neav2n nici o consecin1 vec0ea noi!ne e sinrom postcomotional treb!ie

eliminat. D!p co#moie1 pacient!l 3i revine complet. Comoia fiin prin efiniie total 3i rapi

reversibil n! treb!ie s aib nici !n fel e implicaii meico#legale !lterioare.

Cefaleea1 astenia1 t!lb!rrile e ec0ilibr! apr!te !p a3a#zis comoie cerebral se

atoresc !nei lezi!ni anatomice !3oare :cont!zia minor?. &enionm c1 ne!roimagistic1 comoia

cerebral n! are nici !n fel e reprezentare pe C"#scan.

=? Cont!zia cerebral

Constit!ie !n efect tra!matic imeiat1 c! implicaie irect1 primar as!pra encefal!l!i.

Aceasta reprezint !n fenomen e zr!ncinare a encefal!l!i n c!tia cranian1 mai m!lt sa! mai

p!in intens. Cont!zia cerebral este element!l ma(or nt2lnit n patologia cranio#cerebral

tra!matic.

Etiopatogenie. Cont!zia cerebral poate fi pro!s e oricare tip e tra!matism cranio#

cerebral. Efect!l lezional tra!matic este in!s e pert!rbri vasc!lare irecte sa! reflexe

vasomotorii la istan :vasoilataie1 vasoparalizie? care1 la r2n!l lor in!c variate grae e

extravazare n parenc0im a conin!t!l!i vasc!lar1 etermin2n 0ipoxie1 eem cerebral1 lezi!ni

0emoragice1 prec!m 3i pert!rbri bioc0imice prin lezarea barierei 0emato#encefalice.

Clinic. Cont!zia cerebral poate fi !p intensitate e trei grae@

Cont!zie cerebrala minor. Se manifest ca alterare a strii e con3tient1 av2n o !rat e

la c2teva min!te p2n la o or1 c! sa! fr semne ne!rologice iscrete c! caracter remisiv. P!ncialombar ofer !n +C$ slab sang0inolent :s!b -999 0ematii/ml?.

Cont!zia cerebral meie. Poate fi if!z sa! preominent e !n emisfer. Abolirea strii e

con3tient !reaz mai m!lte ore 3i este nsoit e obicei e semne ne!rologice # t!lb!rri e

ec0ilibr!1 pareze e nervi cranieni1 eficit motor1 la care se aa!g ca simptome cefalee1 vrst!ri1

!p care s!rvine o remisi!ne parial sa! total. P!ncia lombar ofer !n +C$ net rozat :-999#

-9999 0ematii/ml?.

8=


33/98

Cont!zia cerebral grav. Poate fi if!z sa! poate avea preominent emisferic sa! n

tr!nc0i!l cerebral. n cont!zia cerebral grav manifestarea clinic principal este starea e com

e iferite grae1 persist2n c2teva zile sa! c0iar sptm2ni 3i se asociaz aeseori c! o

simptomatologie ne!rologic e focar :eficit motor1 t!lb!rri e ec0ilibr!1 pareze e nervi

cranieni1 0emianopsie1 afazie etc.? 3i t!lb!rri vegetative importante. Ca forme clinice speciale

menionm@

cont!zia cerebral grav c! afectarea preominent a ariilor orbito#temporale1

reprezent2n entitatea anatomo#clinic e Ucont!zie temporo#rinencefalicV. Clasificarea

acestei forme ca o entitate separat este (!stificat e o simptomatologie caracteristic

:coma sa! stare e agitaie1 marcate t!lb!rri vegetative?1 3i !n prognostic severB

cont!zia cerebral grav c! afectare preominent a tr!nc0i!l!i cerebral care se

manifest clinic prin coma prof!n1 asociat c! fenomene e rigiitate ecerebrat1

marcate t!lb!rri vegetative 3i are !n prognostic1 e obicei1 foarte grav.

,nvestigaii paraclinice. n caz!l cont!ziei cerebrale ntreaga baterie e investigaii

ne!roc0ir!rgi#cale. EE' 3i EC4 s!nt investigaii nenocive1 ne#invazive ar lipsite e specificitate.

Examen!l +C$ este eificator pentr! gra!l e cont!zie cerebral@ aspect!l e +C$ aparent clar1

ar microscopic c! 0ematii n cont!zia cerebral minor@ aspect!l e +C$ rozat1 atorit

conin!t!l!i sangvin moerat1 apare n cont!zia cerebral meieB aspect!l e +C$ intens

sang0inolent este prezent n cont!zia cerebral gravB e asemenea +C$ poate evienia o

meningo#encefalit posttra!matic. %! se efect!eaz p!ncie lombar fr examinarea prealabil

prin C"#scan. Angiografia cerebral este !n examen complet nepatognomonic pentr! cont!zia

cerebral 3i este e evitat n investigarea pacient!l!i tra!matizat cranio#cerebral.

C"#scan1 investigaie ma(or 3i neinvaziv n cont!zia cerebral constat2n lezi!nea e

impact1 gra!l e cont!zie1 asocierea c! alte lezi!ni tra!matice@ ilacerare cerebral1 ,1 C+,"1

eem cerebral1 prin moificrile sistem!l!i ventric!larB mai m!lt aceast investigaie are valoare

eosebit 3i n !rmrirea inamic a cont!ziei cerebrale.

Evol!ie1 complicaii1 prognostic. S!nt n concoran irect c! gra!l e cont!zie

cerebral 3i c! lezi!nile tra!matice cranio#cerebrale 3i extracraniene asociate. Evol!ia cont!ziei

cerebrale este spontan spre remisi!ne sa! agravare. Prognostic!l cont!ziei cerebrale este n strict

epenen e v2rsta pacient!l!i1 starea pretra!matic a encefal!l!i 3i a celorlalte organe1 primele

ms!ri terape!tice corecte1 iagnostic!l complet prin C"#scan at2t al lezi!nilor cranio#cerebrale1 c2t

3i cele toraco#abominale1 eval!area corect a lezi!nilor membrelor cent!rii scap!lare 3i pelvine. Rn

88


34/98

caz!l politra!matismelor1 lezi!nile toraco#abominale ac!te omin tablo!l clinic 3i eci

infl!eneaz ma(or prognostic!l.

"ratament!l este meical. n cont!zia cerebral minor 3i meie tratament!l este oar

a(!vant 3i simptomatic # antieematos1 antiemetic1 antitermic1 seativ1 event!al anticonv!lsivant.

Aplicarea e antibiotice este (!stificat n caz!l plgilor scalp!l!i1 n com!nicrile exo#

enocraniene :rinoragie1 otoragie1 ororagie?1 n fist!lele +C$ tra!matice. Cont!zia cerebral

propri!#zis n! necesit antibioterapie. Cont!ziile minor 3i meie necesit o s!prave0ere n timp1

clinica 3i C"#scan1 pentr! iagnosticarea !nor event!ale , sa! C+,". Cont!zia cerebral grav

imp!ne !n tratament meical complex n servicii e terapie intensiv c! monitorizarea f!nciilor

vitale.

"ratament!l c0ir!rgical este rezervat n!mai efectelor tra!matice sec!nare # , sa! C+," #

asociate cont!ziei cerebrale sa! iferitelor tip!ri e fract!ri craniene c! rol compresiv cerebral.

8? Comele tra!matice

Sinrom!l comatos poate fi efinit prin@ abolirea total a strii e con3tient nsoit e

t!lb!rri vegetative 3i ne!rologice mai m!lt sa! mai p!in accent!ate.

Etiopatogenie. Pentr! meninerea sa! abolirea strii e con3tient1 !n rol important i revine

sistem!l!i retic!lat activator ascenent :S$AA?. Acest sistem are o con!ctibilitate nespecific1 n

timp ce sistem!l sensitiv este specific. &eninerea strii e con3tient este rez!ltat!l aferentrii

f!ncionale contin!e a creier!l!i1 realizat prin sistemele specifice 3i nespecifice. C2n aceast

aferentare sensitiv 3i senzorial este abolit1 nceteaz starea e con3tient. Dac la piererea e

con3tient particip tot encefal!l1 rol!l cel mai important1 acela e UispecerV1 revine ns

tr!nc0i!l!i cerebral.

,niferent !ne s#ar exercita o agresi!ne pe crani!1 ea se va reperc!ta as!pra ntreg!l!i

creier. C2n !na e 3oc are intensitatea mic1 se poate opri la crani!1 cortex1 s!bstana albB ac

este mai intens1 se propag n linie reapt1 inepenent e loc!l n care agent!l contonent va

nt2lni calota cranian 3i se va propaga spre tr!nc0i!l cerebral. Astfel !nele e 3oc se ntretaie ntr!nc0i!l cerebral1 n partea s!perioar a acest!ia la zona e emarcaie iencefalo#mezencefalic1

3i aici provoac lezi!nea cea mai intens.

Rn concl!zie1 piererea con3tientei este at e o t!lb!rare f!ncional sa! e o lezi!ne

anatomo#patologic a S$AA in tr!nc0i!l cerebral. +ezi!nea S$AA este axial 3i piererea e

con3tient n! este nsoit e alte semne ne!rologice. Dac tra!matism!l este mai intens1 lezi!nile

intereseaz 3i formaiile nervoase in (!r!l S$AA !ne se gsesc zonele vegetative1 3i at!nci1 la

piererea e con3tient se asociaz t!lb!rri vegetative. Dac tra!matism!l este 3i mai intens1

86


35/98

lezi!nile pot c!prine zonele mai laterale1 spre periferia tr!nc0i!l!i cerebral 3i1 n consecin1 vor

apare semne ne!rologice :t!lb!rri e motilitate1 sensibilitate 3i mai ales paralizii ale nervilor

cranieni?1 eoarece n tr!nc0i!l cerebral 3i a! sei!l cile e con!cere sensitivo#motorii 3i n!cleii

nervilor cranieni. Clinic apare abolirea strii e con3tient1 a moificrilor vegetative 3i

ne!rologice. &ai important clinic1 evol!tiv 3i prognostic este stabilirea prof!nzimii comei

tra!matice.

D!p criteri!l lezi!nii ominante1 Arseni 3i colab. :-O? a! prop!s sisematizarea n cinci

grae e com1 c! !rmtoarele caractere@

'ra!l ,. olnav!l este incon3tient1 f!nciile vegetative s!nt normale sa! !3or moificate1

toi timpii e egl!tiie s!nt prezeni1 ca 3i reflexele e aprare 3i a!tomate. +ezi!nea se afl n

segment!l rostral al tr!nc0i!l!i cerebral :mezencefal?.

'ra!l ,,. olnav!l este incon3tient1 f!nciile vegetative moerat pert!rbate1 timp!l ,

:labial? al egl!tiiei este abolit1 reflexele a!tomate conservate1 cele e aprare ineficiente. +ezi!nea

este meio#pontin.

'ra!l ,,,. olnav!l este incon3tient1 exist grave pert!rbri ale f!nciilor vegetative1 timp!l

, 3i ,, al egl!tiiei este abolit1 timp!l ,,, nt2rziat. $eflexele a!tomate 3i e aprare s!nt abolite.

+ezi!nea este n partea inferioar a p!nii.

'ra!l ,7. olnav!l este incon3tient1 total areactiv1 f!nciile vegetative s!nt foarte grav

pert!rbate1 la limita compatibilitii c! s!pravie!irea1 e#gl!tiia abolit1 reflex!l e t!se abolit.

P!pilele s!nt n miriaz fix1 reflexele fotomotor 3i ciliospinal abolite1 reflexele oc!lo#cefalogire1

oc!lo#vestib!lare e asemenea abolite. Se constat flacciitate m!sc!lar 3i extensie bilateral a

0al!cel!i. +ezi!nea este n partea s!perioar a b!lb!l!i.

'ra!l 7 :coma ep3it?. olnav!l este total incon3tient1 c! respiraia s!sin!t artificial.

+ezi!nea este sit!at n segmentele b!lbare inferioare. Sinrom!l coresp!ne cel!i e Umoarte a

creier!l!iV.

A! fost prop!se n!meroase alte clasificri ale t!lb!rrilor e con3tient bazate pe examen!lclinic1 corelat sa! n! c! moificrile EE'. Fisc0er :-O>O? prop!ne clasificarea comei n trei staii1

criteri!l e ncarare n aceste staii fiin rsp!ns!rile verbo#motorii ale bolnavilor la aplicarea

iferiilor stim!li@ -? coma !3oar :obn!bilare?B =? coma moerat :starea e somnolen?B 8? coma

prof!n.

"oate clasificrile prop!se n graarea prof!nzimii comelor tra!matice s!nt complicate 3i

gre! e !zitat clinic c2n s!nt necesare ms!ri terape!tice !rgente. 'raarea comei prop!s e

85


36/98

"easale 3i Wennett :-O6?1 Scala 'lasgo :'lasgo Coma Scale # 'CS?1 se bazeaz pe testarea a

trei elemente@ esc0ierea oc0ilor1 rsp!ns!rile verbale 3i activitatea motorie :tabel ,?.

"AE+ ,

Scala 'lasgo :'lasgo Coma Scale # 'CS?

Rea,/ie la stimuli Pun,ta0"spunsuri oculare# spontan# la s!net

1 2

# la !rere 3# nici !n rsp!ns

"spunsuri la stimuli #erbali4

# orientat 5# conf!z 1# rsp!ns!ri neclare

# s!nete neinteligibile

2 3

# nici !n rsp!ns"spunsuri la stimuli motorii# comenzi exect!ate corect

4 6

# localizarea !rerii 5# rsp!ns!ri n flexie c! irecie# rsp!ns!ri n flexie iniferent e stim!li

1 2

# rsp!ns!ri n extensie 3# nici !n rsp!ns 4

"otal 45

Aceast scal extrem e practic este larg !tilizat act!almente n toate epartamentele e

ne!roc0ir!rgie. 'CS se refer n! n!mai la iversele grae e com1 ntr!c2t rsp!ns!rile la

comenzile verbale pres!p!n absena comei. 4ric!m p!ncta(!l 8 :minim? coresp!ne comei

prof!ne :gra ,7? c! prognostic@ Uinfa!stVB p!ncta(!l 6#5 relev coma e gra ,,,B p!ncta(!l ># #

coma e gra!l ,,B p!ncta(!l N # coma s!perficial1 e gra!l ,. P!ncta(e ntre O#-= coresp!n !nor

t!lb!rri e con3tient :somnolena1 stare conf!ziv1 obn!bilare?. $eferitor la p!ncta(!l -8#-61

acesta se refer1 la copii care post#tra!matism cranio#cerebral a! rsp!ns!ri oc!lare1 verbale sa!

motorii iscret nt2rziate. +a p!ncta( -5 bolnav!l este perfect con3tient c! rsp!ns!ri prompte

8>


37/98

verbale1 oc!lare1 motorii. Practic 'CS este scala e come tra!matice !zitat internaional 3i care are

avanta(!l c poate fi apreciat rapi 3i obiectiv e ctre ntreg!l personal meical. P!ncta(!l acorat

n 'CS are o rezonan clar as!pra gravitii 3i prognostic!l!i comei tra!matice. De asemenea

cre3terea sa! scerea n p!ncta( pe 'CS reflect evol!ia favorabil sa! efavorabil a acestor

pacieni. 'CS a fost comparat c! alte scale intro!se n c!antificarea rsp!ns!rilor care se nc0i

la nivel!l tr!nc0i!l!i cerebral1 ovein!#3i s!perioritatea prin rapiitate 3i obiectivitate.

'CS a fost completat c! scala +iege1 care arat valoarea rsp!ns!rilor reflexe ale

tr!nc0i!l!i cerebral. C!antificarea reflexelor tr!nc0i!l!i cerebral este@ # $ fronto#orbic!lar 5 pB # $

vertical oc!lo#cefalic/vestib!lar 6 pB # $ p!pilar la l!min 8 pB # $ orizontal oc!lo#cefalic/vestib!lar

= pB # $ oc!lo#cariac - pB # fr rsp!ns 9 p.

Cele o! scale se completeaz1 !ltima reflect2n tocmai s!ferina prof!n e la nivel!l

tr!nc0i!l!i cerebral. Act!almente se folose3te eseori scala 'lasgo#+iege :'+S?.

P!ncta(!l !p cele o! scale poate fi c!prins ntre maxim :pacient perfect con3tient? sa!

minim :pacient n com prof!n1 areactiv?.

4c!lar 61 7erbal 51 &otor >1 $eflexe tr!nc0i 5 T normal T =9 p :scor!l cel mai riicat?.

4c!lar -1 7erbal -1 &otor -1 $eflexe tr!nc0i 9 T 8 T :scor!l cel mai mic?.

Aceast no! scal a a!s !n an!mit progres@ prop!n2n -9 in cele -N categorii n aceast

clasificare1 ea a permis o mai b!n esf3!rare a iferitelor scor!ri in scala 'lasgo :tabel ,,?.

Astfel1 scor!l e 5 !p 'lasgo coresp!ne scor!l!i >#-9 e pe scara +iege1 n timp ce scor!l 8

in 'lasgo are coresponent scor!l 8#> e pe +iege.

"AE+ ,,

Scala 'lasgo#+iege1 tabel comparativ n cont!ziile cerebrale grave

8 6 5 > 'las o8#> 5# >#-9 O#-- --#-= +iege

Evol!ie1 complicaii1 prognostic. Evol!ia !n!i pacient c! stare e com tra!matic epinen principal e afectarea tr!nc0i!l!i cerebralB la aceasta se aa!g m!ltipli factori@ v2rsta1 lezi!nile

organice asociate1 starea encefal!l!i preexistent tra!matism!l!i cranio#cerebral sa! a altor organe

n caz!l politra!matismelor1 Qxistena e 0ematoame intracraniene. Ace3ti factori s!nt importani n

eterminarea prognostic!l!i. &enionm c factor!l timp este ma(or n aceste caz!ri1 ntr!c2t

transport!l rapi1 primele ms!ri terape!tice 3i efect!area C"#scan pot infl!ena evol!ia acestor

caz!ri.

Pacienii c! come e graele , 3i ,, :'CS #>? a! 3anse e s!pravie!ire cert ac se aplic

tratament!l aecvat. Exist c0iar posibilitatea e rec!perare total n coma e gra!l , 3i ,, la copii

8


38/98

3i la aolesceni1 atorit crerii altor circ!ite ne!ronale care s le nloc!iasc pe cele istr!se.

Pacienii c! coma e gra!l ,,, 3i ,7 :'CS 5#8?1 a! 3anse e s!pravie!ire re!se. "ratament!l

poate avea n !nele caz!ri ca rez!ltat s!pravie!irea1 ar c! grave sec0ele ne!ro#psi0ice. Rn caz!l c

ace3ti pacieni s!pravie!iesc1 vor avea m!ltiple sec0ele ne!rologice :epilepsie posttra!matic1

eficit motor1 afazie1 t!lb!rri e ec0ilibr! etc.? evenin viitori 0anicapai ne!ropsi0ici post#

tra!matici1 ezvolt2n frecvent sinrom!l encefalopatiei posttra!matice.

Agravarea !n!i sinrom comatos1 ceea ce pe 'CS implic scerea br!sc a p!ncta(!l!i1

inic aesea o complicaie. Agravarea comei tra!matice imp!ne1 epistarea rapi a ca!zei1

event!ale complicaii extracerebrale. Agravarea lezi!nii enocraniene se atoreaz !nor m!ltipli

factori@ eem!l cerebral if!z1 s!ferina irect a formai!nilor in tr!nc0i!l cerebral1 ezvoltarea

!n!i 0ematom sa! ramolisment n emisferele cerebrale :fenomene iagnosticabile prin C"#scan?. +a

copil1 eem!l cerebral if!z este factor!l esenial care agraveaz prognostic!l.

Prognostic!l comelor tra!matice este n corelaie irect c! prof!nzimea comei1 eci c!

s!ferina str!ct!rilor tr!nc0i!l!i cerebral. Prognostic!l vital este sever Xn ma(oritatea comelor e

gra!l ,7 :'CS 8?1 extrem e rezervat n comele e gra!l ,,, :'CS 6#5? 3i mai favorabil n comele

e gra!l ,, 3i , :'CS >#?. +a factorii menionai e infl!ena ma(or a prognostic!l!i a!gm

ms!rile terape!tice efect!ate n servici!l e terapie intensiv@ 0iperventilaie mecanic controlat1

monitorizarea presi!nii intracraniene1 asig!rarea !nei corecte presi!ni e perf!zie cerebral1

monitorizarea tensi!nii arteriale1 antibioterapia1 asig!rarea !n!i bilan 0iro#electrolitic 3i metabolic

coresp!nztor1 corectarea eficitelor acio#bazice 3i c0inetoterapia precoce.

Pentr! prognostic!l cont!ziilor cerebrale grave se folose3te UScala e prognostic 'lasgoV #

'lasgo 4!tcome Scale :'4S?. At2t evol!ia c2t 3i prognostic!l n caz!rile e cont!zie cerebral

grav1 if!z1 ifer n f!ncie e mai m!li factori1 intre care mai importani s!nt gravitatea 3i

!rata pert!rbrilor vasc!lare care in!c lezi!ni parenc0imatoase1 amploarea 3i !rata t!lb!rrilor

e ventilaie care in!c 0ipoxia cerebral1 gra!l e eem cerebral asociat1 prec!m 3i posibilele

complicaii cerebrale sa! extracerebrale.Rn general1 prognostic!l vital este s!mbr! n cont!ziile cerebrale grave1 c! 'CS s!b >. Dac

apar complicaii :p!lmonare1 renale1 igestive1 metabolice?1 marea ma(oritate a pacienilor n!

s!pravie!iesc. Evol!ia !lterioar a caz!rilor c! s!pravie!ire este n mare parte n f!ncie e

corectit!inea ms!rilor terape!tice iniiale1 n special e asig!rare a !nei b!ne ventilaii 3i e

combatere a eem!l!i cerebral asociat. n toate statisticile s#a constatat c la cont!ziile cerebrale e

la pacieni c! 'CS 8#N se riic problema !nei mortaliti riicate :exempl!@ =N # +!erssen 3i

8N


39/98

colab.1 -ONN?. Comparativ c! atele prezentate as!pra mortalitii n aceste cont!zii cerebrale la

a!li1 aceasta atinge proporii importante e 6N.

Cont!ziile cerebrale grave c! s!ferina preominant n tr!nc0i!l cerebral a! o !rat e

evol!ie relativ sc!rt 3i !n prognostic n ma(oritatea caz!rilor s!mbr!. Abolirea strii e con3tient

este persistent1 ca e altfel 3i pert!rbrile vegetative1 c0iar ac s!rvin !nele ameliorri tranzitorii.

Fenomenele e rigiitate prin ecerebrare se pot ameliora tranzitori!1 mai ales ac se obin

ameliorri ale ventilaiei.

Pentr! eval!area prognostic rapi1 corect 3i mai ales !niform a cont!ziei cerebrale grave

"easale 3i Wennett :-O6? a! stabilit o scal prognostic extrem e simpl 'lasgo 4!tcome Scale

:'4S?. Consierm c '4S reprezint o scal prognostic extrem e eficient 3i obligatorie n

toate serviciile e ne!rotra!matologie :tabel ,,,?.

"AE+ ,,,

Scala e prognostic 'lasgo :'lasgo 4!tcome Scale # '4S?

#'$ (good reco#er$) # revenire total# &D moderate disabilit # moerate t!lb!rri ne!rolo ice#SD se#ere disabilit # rave t!lb!rri ne!rolo ice# 7S #e etati#e state # stare ve etativ# D dead # eceate

Aceast scal sintetizeaz atele clinice totale ale pacienilor c! cont!zie cerebral grav.

Desig!r c aceast scal prognostic este total ins!ficient pentr! informaiile clinice ne!rologice 3i

vegetative m!ltiple n cont!zia cerebral grav1 ar are valoarea !niformizrii atelor obin!te prin

crearea !n!i limba( com!n.

"ratament. Acesta c!prine n mo istinct@ faza e prespital1 faza e transport 3i faza e

spital propri!#zis.

,. "ratament!l n faza prespital. Prim!l a(!tor 3i tratament!l primar n tra!matismele cranio#

cerebrale e orice gra ncepe la loc!l accient!l!i1 prin personal!l meical calificat.

4biective@

-. Asig!rarea f!nciilor vitale1 respiraie 3i circ!laie.

=. Aprecierea strii e con3tient 3i a lezi!nilor cranio#cerebrale.

8. Protecia 3i stabilizarea provizorie a ra0is!l!i cervical.

6. $ec!noa3terea 3i prim!l a(!tor n lezi!nile extracraniene.

-. Asig!rarea f!nciilor vitale1 respiraie 3i circ!laie. ipotensi!nea arterial1 0ipoxemia 3i

0iper#carbia etermin agravarea lezi!nii primare cerebrale tra!matice1 favoriz2n instalarea

lezi!nii cerebrale tra!matice sec!nare1 factor ma(or n agravarea prognostic!l!i. ,nciena n

8O


40/98

tra!matismele cranio#cerebrale a 0ipotensi!nii arteriale oscileaz ntre limite e -=#851 iar

0ipoxemia e prezent ntre -5#65 in caz!ri. "ratament!l primar implic n mo obligatori!

pstrarea libertii cilor respiratorii prec!m 3i a !nei circ!laii sangvine aecvate1 respectiv1

pstrarea presi!nii e perf!zie cerebral :PPC?1 at2t la loc!l tra!matism!l!i1 c2t 3i pe !rata

transport!l!i.

=. Aprecierea strii e con3tient 3i a lezi!nilor cranio#cerebrale se efect!eaz pe baza 'CS

3i a inventarierii t!t!ror lezi!nilor cranio#cerebrale existente1 c! menionarea etaliat.

8. Protecia 3i stabilizarea provizorie a ra0is!l!i cervical se efect!eaz prin aplicarea !n!i

g!ler fix p2n la efect!area !nei raiografii cervicale 3i inventarierea 3i eval!area exact a

simptomatologiei ne!rologice1 aceasta constit!in !n mi(loc e protecie 3i n timp!l transport!l!i.

6. $ec!noa3terea 3i prim!l a(!tor n lezi!nile extracraniene. ,nventarierea t!t!ror lezi!nilor

extra#craniene c! tratament n car!l prim!l!i a(!tor1 n principal oprirea 0emoragiei 3i pansament

compresiv1 A"PA1 c!rarea plgilor.

,,. "ransport!l 3i s!praveg0erea tra!matizat!l!i cranio#cerebral.

-. Alegerea mi(loc!l!i e transport # se prefer transport!l c! !rata cea mai sc!rt 3i c2t

mai p!in tra!matizant pentr! bolnav. "ra!matismele cranio#cerebrale minore vor fi transportate c!

orice tip e a!tosanitar1 pe c2n tra!matismele cranio#cerebrale meii 3i grave n!mai c!

amb!lane otate c! te0nica e res!scitare 3i nsoitor meic e !rgene. Calea e transport # sol sa!

aer # va fi aleas n f!ncie e isponibiliti 3i sit!aie inivi!al.

=. Personal # con!ctor a!to :care se oc!p 3i e com!nicaii?1 meic 3i car! mei! sa!

brancarier. Ace3tia in !rm s!nt obligai a avea calificarea necesar pentr! abor!l cilor

respiratorii 3i int!baie tra0eal1 !tilizarea ventilaiei pe masc 3i a ventilator!l!i portabil1 abor!l

venelor periferice 3i centrale1 rena(!l !n!i pne!motorax s!b tensi!ne1 prec!m 3i s!praveg0erea

ne!rologic a bolnav!l!i comatos.

8. Dotarea amb!lanei ce transport tra!matizai cranio#cerebrali va incl!e@ tensiometr!1

p!lsoximetr!1 stetoscop1 termometr!1 ventilator mecanic c! posibiliti e monitorizare :presi!ne ncile respiratorii1 ebit respirator1 concentraie 9= n aer!l inspirat?.

6. &s!ri terape!tice n timp!l transport!l!i@

Poziia # cap!l pacient!l!i riicat la -5#89 grae. n poziie ne!tralB bolnavii instabili

0emoinamic vor fi transportai complet c!lcai.

,mobilizare obligatorie a ra0is!l!i cervical c! g!ler rigi 3i fixarea cap!l!i pe brancar

:saci e nisip1 pat!ri r!late?.

69


41/98

,mobilizarea fract!rilor instabile ale membrelor.

,nventar s!mar al event!alelor lezi!ni asociate :torace1 abomen1 pelvis1 membre?1 c!

risc nalt e 0ipotensi!ne arterial 3i 0ipoxemie.

&eninerea normotermiei.Este e orit !tilizarea e brancare stanar care s permit transport!l bolnav!l!i fr

transborare e la loc!l accient!l!i irect la camera e gar1 sala e operaie1 sa! secia e

terapie intensiv1 3i care s permit efect!area investigaiilor raiologice. Se va avea n veere

nocivitatea sc0imbrii poziiei bolnav!l!i n c!rs!l transport!l!i.

,,,. Faza e spital. Progresele act!ale nregistrate n terapia intensiv1 a! re!3it s amelioreze

prognostic!l sinrom!l!i teomatos tra!matic. &etoele e terapie intensiv a! !rmtoarele

obiective principale@ eliberarea cilor respiratorii1 ventilaie asistat :intro!s obligatori! la 'CSs!b N?1 monitorizarea cario#circ!latorie1 corectarea 0ipertermiei1 corectarea 0ipotensi!nii arteriale1

scerea 0ipertensi!nii intracraniene1 combaterea eem!l!i cerebral :&anitol =9 -15 g/ ore?1 reec0ilibrare 0iro#electrolitic 3i acio#bazic1 tratament!l

crizelor conv!lsive. &onitorizarea contin! a activitii cerebrale implic mb!ntirea fl!x!l!i

cerebral c! oxigenarea aecvat a es!t!l!i ne!ronal1 ceea ce se poate realiza n!mai prin

0iperventilaie asistat c! in(ectare intermitent1 n bol!s1 e manitol.

+a m!ltiplele ms!ri terape!tice e mai s!s a!gm corectarea t!t!ror ezec0ilibrelor

organice existente. De m!lte ori lezi!nile tra!matice ple!ro#p!lmonare sa! abominale pot omina

3i agrava tablo!l clinic necesit2n o terapie e !rgen.

Desig!r c n car!l tratament!l!i s!nt incl!se 3i evac!area c0ir!rgical a 0ematoamelor

intracraniene1 care a! fost iagnosticate imeiat !p internare1 la prim!l C"#scan e screening

obligator. n aceast irecie1 0ematom!l extra!ral 3i s!b!ral ac!t1 treb!ie imeiat neprtate.

ematom!l intraparenc0imatos poate fi temporizat n coniiile n care n! este perfect colectat 3i n!

reprezint !n efect e mas as!pra str!ct!rilor liniei meiane. De aceea1 starea clinic treb!ie

corelat c! o monitorizare contin!1 prin C"#scan1 a str!ct!rilor intracraniene1 n conformitate c!

atele p!blicate e &ars0all 3i colab. :-OO-?. Scala p!blicat e ctre &ars0all 3i colab. :-OO-?1

este extrem e s!gestiv n aprecierea pe baza C"#scan a s!ferinei str!ct!rilor liniei meiane a

encefal!l!i :tabel ,7?.

7aloarea C"#scan n inamic este esenial n cont!ziile cerebrale. n cont!ziile minore 3i

meii1 C"#scan poate epista !n 0ematom intracranian. n cont!ziile cerebrale grave1 C"#scan

realizeaz inventar!l t!t!ror lezi!nilor cerebro#ventric!lare 3i iagnostic!l rapi al 0ematoamelor

6-


42/98

intracraniene. C"#scan are valoare imeiat 3i prec!m am amintit1 n inamic1 ntr!c2t lezi!nile

s!nt evol!tive1 3i posibil compresive n timp.

"AE+ ,7

&oificrile C"#scan n cont!zii cerebrale :!p &ars0all 3i colab.1 -OO-1 moificat?

G!adul de afe,ta!e ,e!e#!al7 difuz7 *odifi,7!ile CT"s,an'ra!l , absente

'ra!l ,, cisternele bazale@ prezentelinia meian@ iscret eplasare -#5 mm'ra!l ,,, cisternele bazale@ comprimate

linia meian@ eplasare p2n la 5 mm'ra!l ,7 cisternele bazale@ absente

linia meian@ eplasare peste 5 mm

Starea clinic 3i ntreg tratament!l treb!ie corelat c! atele obin!te pe baza C"#scan repetat.

6? Sinroame clinice evol!tive post#cont!zie cerebral grav

Rn perioaa e remisi!ne a cont!ziei cerebrale grave pot apare sinroame clinice evol!tive1

atorate lezi!nilor severe in tr!nc0i!l cerebral1 n!cleii bazali 3i emisferele cerebrale. Aspect!l

clinic al acestor sinroame variaz n f!ncie e sei!l lezi!nii :tabel 7?@

"AE+ 7

Sinroamele clinice evol!tive post#cont!zie cerebral

A. +ezi!ni sit!ate n -. &!tism!l a


43/98

De la ncep!t menionm c cel mai !3or lezate s!nt str!ct!rile anatomice 3i f!nciile

cerebrale cele mai noi :cortex!l? astfel c ameliorarea ne!ro#psi0ic ec!rge n sens invers e la

tr!nc0i!l cerebral spre neocortex. F!nciile s!perioare corticale 3i revin !ltimele. &enionm c

in m!ltit!inea e sinroame evol!tive post#cont!zie cerebral vom prezenta n!mai pe cele

constatate frecvent n ne!ro#tra!matologie.

+ezi!ni sit!ate n partea s!perioar a tr!nc0i!l!i cerebral. Starea vegetativ persistent

:S7P? se instaleaz !p o perioa e com prof!n1 c! fenomene e rigitate prin ecerebrare

sa! prin ecorticare1 c! !rata variabil1 pacienii care s!pravie!iesc ncep s esc0i oc0ii.

Pacienii prezint oc0ii esc0i3i1 c0iar n absena oricr!i stim!l 3i par a !rmri c! privirea1 apoi

eca ntr#!n somn aparent. Pacient!l n! are nici o reacie aaptativ la mei!1 n! este receptiv la

nici !n fel e informaie. F!nciile vegetative s!nt conservate1 ar stim!lii nociceptivi p!ternici pot

in!ce reacii vegetative anormale1 n special respiratorii.

Spre eosebire e celelalte stri tranzitorii post#com tra!matic1 S7P reprezint !n sinrom

stabil1 care poate persista nel!ng1 3i1 event!al se poate permanentiza at2t timp c2t bolnav!l

s!pravie!ie3te. "opografia 3i ntinerea lezi!nilor n! a! p!t!t fi c! certit!ine stabilite. A! fost

escrise caz!ri c! ntinse regi!ni neocorticale. Wennett 3i "easale :-ON-? s!sin c n! este

inevitabil o lezi!ne neo#cortical1 ci oar o inactivare ce ar limita excitaia n sistem!l retic!lat

ascenent e la nivel!l tr!nc0i!l!i cerebral1 la nivel!l n!cleilor bazali sa! c0iar s!bcortical.

Prognostic!l variaz ntre eces1 remisi!ne parial 3i s!pravie!ire ca Ustare vegetativ

persistentV.

+ezi!ni sit!ate n emisferele cerebrale 3i n n!cleii bazali. Sinroamele iencefalice se

caracterizeaz prin t!lb!rri e con3tient e intensitate variat1 care consta! n stare e apatie1

torpoare1 obn!bilare1 somnolen :st!por?.

+ezi!ni sit!ate la nivel cortical. $igiitatea prin ecorticare apare m!lt mai rar ec2t

sinrom!l e ecerebrare1 ca efect imeiat sa! precoce al !nei cont!zii cerebrale grave. Sinrom!lare !rmtoarele caracteristici@ # rigitate c! extensia cap!l!i 3i tr!nc0i!l!i1 care n! a(!nge nicioat

ns la stai!l e opistoton!sB # membrele s!perioare c! contract!ra n flexieB # membrele inferioare

c! contract!ra n extensie1 rotaie intern 3i flexie plantar # fenomenele e rigiitate s!nt p!in sa!

eloc infl!enate e stim!li nociceptiviB # evienierea reflex!l!i &agn!sB # semne piramiale

bilaterale :c! 0iper


44/98

Prognostic!l rigiitii prin ecorticare este mai p!in grav in p!nct e veere vital

comparativ c! rigiitatea prin ecerebrare. Din p!nct e veere f!ncional1 sinrom!l e

ecorticare este o etap intermeiar ctre o evol!ie cronic :S7P?1 !nele elemente ale sale vor

p!tea ns constit!i sec0ele ne!rologice post#tra!matice.

+ezi!nile if!ze care intereseaz cortex!l1 n!cleii bazali 3i tr!nc0i!l cerebral. Sinrom!l

apalic a fost escris la pacieni c! lezi!ni tra!matice cerebrale care prezint o grav 3i permanent

alterare a strii e con3tient. Sinrom!l apalic are !rmtoarele componente@ alterarea strii e

con3tient1 fenomene post!rale :ce consta! n poziia e flexie a membrelor?1 fenomenele motorii

primitive1 c! caracter global1 asemntoare c! cele ale s!gar!l!i1 fenomene vegetative :moificri

p!pilare1 cario#circ!latorii1 ale termoreglrii1 0ipersalivaie?1 fenomene oc!lo#motorii1 simptome

piramiale :tetraparez spastic c! rigiitate segmentar1 a


45/98

se realizeaz proiectarea c! mare vitez pe str!ct!rile cranio#!rale :marginea marii aripi sfenoiale

3i r!gozitile e relief ale eta(!l!i anterior al bazei crani!l!i? care realizeaz ilacerarea creier!l!i.

DC, se nt2lne3te est!l e rar

Date post:	02-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	ana-maria-maxim
View:	299 times
Download:	2 times

Lucrare - Traumatismele cranio-cerebrale acute.doc

Documents