Lucrare de practica Anul Universitar 2014-2015

Implementarea SMI (calitate i mediu) n cadrul Staiei de Epurare Ape Uzate Glina

Student : Ciobanu laureniu Universitatea : UPB FACULTATEA imst Grupa : 632 cb

1/31

Program de implementare in cadrul SMI-ANB a Directiei Statie Epurare Ape Uzate Glina si Directiei Caseta Ape Uzate

Actiuniian.feb.mart.apr.maiiun.iul.aug.sept.oct.

Definirea politicii si angajamentului managementului cu privire la calitate , mediu8-15 MAI

Analiza initiala de mediu - Identificarea aspectelor de mediu generate in situatie normala, anormala si situatii de urgenta sau accidente17 IANUARIE- 15 MARTIE

Evaluarea aspectelor de mediu generate in situatie normala, anormala si situatii de urgenta sau accidente16 MARTIE- 16 APRILIE

Elaborarea obiectivelor si indicatorilor calitate precum si obiectivelor si tintelor de mediu20-30 APRILIE

Elaborarea procedurilor operationale si a instructiunilor de lucru aferente15 IANUARIE-30 APRILIE

Difuzarea procedurilor de sistem SMI in cadrul DSEAU Glina si DCAUIANUARIE

Elaborare PMM20-30 APRILIE

Instruirea managementului

Instruirea RSI in cadrul DSEAU GlinaIANUARIE

Realizarea auditurilor interne reglementate10 sept.

Analiza de management privind implemantarea celor doua directii ANB25 sept.

Punerea in aplicare a deciziilor luate in urma analizei de management la cel mai inalt nivel5 oct.

Audit extern de extindere a certificarii pe domeniile deja certificate in cadrul ANB15-30 oct.

1.Prezentarea organizatiei S.C. Apa Nova Bucuresti S.A.Parte componenta a Grupului Veolia, referinta mondiala in domeniul serviciilor de apa, APA NOVA Bucuresti beneficiaza de experienta Grupului referitoare la gestiunea delegata de servicii de alimentare cu apa si de canalizare pentru colectivitatile publice, inclusiv pentru solutiile tehnologice de tratare a apei, necesare exercitarii serviciilor.APA NOVA Bucuresti, are principal obiect de activitate gestiunea resurselor de apa, tratarea si distribuirea apei, colectarea si evacuarea apelor uzate si a apelor meteorice de pe teritoriul Municipiului Bucuresti, epurarea unei parti a acestora, fiind concesionarul serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare din Municipiul Bucuresti, pe o perioada de 25 de ani, incepand cu anul 2000.Pe parcursul derularii contractului de concesiune, Apa Nova Bucuresti a facut investitii importante constand in construirea noii statii de producere apa potabila Crivina, inlocuirea, reabilitarea si extinderea retelelor de alimentare cu apa si de canalizare, modernizarea celor doua statii de producere apa potabila Rosu si Arcuda, contorizare, punerea in conformitate a retelelor telescopice etc.

Scurta prezentare a sistemelor1. Alimentarea cu apa potabilaAlimentarea cu apa a Municipiului Bucuresti cuprinde captarea, transportul si tratarea apei brute si transportul, inmagazinarea, pomparea si repomparea apei potabile. 2.Sursele de apa. Apa bruta necesara tratarii in vederea potabilizarii este captata din surse de suprafata (raul Dambovita prin captarea Brezoaiele si raul Arges prin captarea Crivina). 3.Transportul apei brute. Apa bruta din Raul Dambovita este transportata pe canalul deschis Brezoaiele - Arcuda spre Statia de tratare Arcuda, iar apa bruta din Raul Arges, captata la Crivina, pe canalul dublu casetat spre Statia de tratare Rosu sau prin pompare spre Statia de tratare Arcuda.4.Tratarea apei de suprafata Municipiul Bucuresti dispune de trei statii de tratare a apei de suprafata, in vederea potabilizarii: Arcuda, Rosu si Crivina-Ogrezeni, ultima fiind pusa in functiune din anul 2006. Activitatile de productie se desfasoara pe amplasamente multiple: a) Priza de captare CrivinaPriza de captare Crivina este amplasata la circa 30 km de Municipiul Bucuresti, pe malul raului Arges, in dreptul localitatilor Crivina si Ogrezeni. Pe acelasi amplasament functioneaza si minicaptarea Crivina (7 foraje) , apa fiind utilizata pentru nevoi interne . Principalele activitati desfasurate in captarea Crivina si pe apeductele de apa bruta sunt: captarea apei brute deznisiparea apei pomparea apei brute catre Statia de tratare Arcuda in situatii deosebite (lipsa debit pe raul Dambovita) transportul apei brute la uzina Rosu iar in situatii deosebite si spre uzina Arcuda; distributia unei cantitati de apa bruta in sistemul de alimentare cu apa industriala al orasului Bucuresti; asigurarea utilitatilor pentru functionarea captarii Crivina; asigurarea sorturilor speciale de pietrisuri, pentru filtrele statiilor de tratare Rosu si Arcuda.La Priza Crivina, captarea apei brute din raul Arges se face gravitational, asigurand partial necesarul de apa bruta pentru potabilizare si industriala pentru Municipiul Bucuresti.b) Priza BrezoaielePriza Brezoaiele amplasata la 35 km N-E de orasul Bucuresti, pe raul Dambovita in amonte de Statia Arcuda, la circa 18 km, este situata la confluenta raurilor Ciorogarla si Dambovita. Cele doua puturi care formeaza minicaptarea Brezoaiele si asigura apa pentru nevoile interne sunt amplasate in incinta prizei.Priza Brezoaiele capteaza aproximativ 60% din necesarul de apa destinata potabilizarii si constituie principala sursa de alimentare a Statiei de tratare Arcuda.Apa bruta provenita din raul Dambovita este preluata prin priza de captare si transportata gravitational la Statia de tratare Arcuda, printr-un canal deschis de 12 km lungime.c) Statia de tratare RosuStatia de tratare Rosu este amplasata in Judetul Ilfov, Comuna Chiajna, sat Rosu, Intrarea Crinului nr.7.Principalele activitati care au loc la statia de tratare Rosu sunt: pomparea apei brute in instalatiile de tratare; corectarea pH-ului in scopul facilitarii procesului de tratare tratarea cu coagulant si polielectrolit (in anumite cazuri) prin intermediul statiei chimice; decantarea apei, in 6 decantoare verticale suspensionale; preclorinarea, cand este necesara; filtrarea apei, in statia de filtre rapide; dezinfectia apei in statia de clorinare; echilibrarea calco carbonica.

d) Statia de tratare ArcudaStatia de tratare Arcuda este amplasata la circa 18 km de orasul Bucuresti, pe malul raului Dambovita, intre localitatile Joita si Bacu.In cadrul Statiei de tratare Arcuda are loc tratarea apei brute captata din raul Dambovita prin priza Brezoaiele si a apei pompate de la captarea Crivina, atunci cand debitul de apa furnizat de Administratia Nationala Apele Romane pe raul Dambovita este insuficient.Principalele activitati, care au loc la Statia de tratare Arcuda sunt: decantarea particulelor grosiere in predecantor; corectarea de pH-ului in scopul facilitarii procesului de tratare; tratarea cu coagulant preparat in gospodaria de reactivi; decantarea apei in decantoare de pamant; filtrarea apei, in cele doua statii de filtre rapide; dezinfectia apei cu clor provenit din statia de clorinare.

e) Statia de tratare Crivina-Ogrezeni Conectata in iunie 2006 la sistemul de alimentare cu apa al municipiului Bucuresti, aceasta noua statie are o capacitate de tratare a apei potabile de 260.000 m3/zi, permitand imbunatatirea sigurantei in functionare a sistemului de alimentare cu apa potabila. Dotata cu o filiera tehnologica complexa, statia este alimentata cu apa bruta prin intermediul Prizei de captare Crivina, dupa deznisipare.Aceasta asigura tratarea apei prin urmatoarele faze tehnologice: pomparea apei brute in instalatiile de tratare; pre-oxidare prin ozonare; corectare a pH-ului prin injectare controlata de acid sulfuric sau lapte de var; coagulare si floculare prin injectarea controlata de sulfat de aluminiu si adaos de polielectrolit; decantare in decantoare lamelare tip Multiflo 300; inter-oxidare prin ozonare; filtrare prin pat de nisip; dezinfectare cu clor gazos; corectare a pH-ului apei produse prin injectare controlata de soda.Incepand din anul 2008, pentru a impiedica formarea stratului de gheata in camera de aspiratie a pompelor de apa bruta s-a suplimentat numarul de puturi de mica adancime si s-a montat un dispozitiv, care sa asigure o perdea de apa subterana.f. Transportul si inmagazinarea apei potabile. Apa tratata (potabila) produsa in statiile Arcuda, Rosu si Crivina-Ogrezeni este condusa la nodurile de distributie Rosu si Bragadiru si de aici este transportata spre cele 20 rezervoare de stocare situate in cele 7 statii de pompare orasenesti.

g) Statiile de pompareIn scopul aducerii apei cu o presiune corespunzatoare la nivelul geodezic, la care se gasesc clientii, adesea superior celui la care se gasesc pozitionate apeductele, este necesara cresterea presiunii. Aceasta se face in statiile de pompare, in incinta carora se gasesc si rezervoarele de inmagazinare, care servesc la compensarea variatiilor de consum diurne.Statiile de pompare sunt in numar de 7, avand un numar de grupuri de pompare cuprins intre 2 si 11, cu debite nominale in intervalul 1000 3500 m3/h. Presiunile realizate de statiile de pompare se gasesc in intervalul 24 38 mca corespunzatoare statiilor din reteaua de joasa presiune, respectiv 37 48 mca pentru reteaua de presiune inalta, alimentata de statiile Drumul Taberei, Preciziei si Uverturii. Rezervoarele asociate statiilor de pompare pot acumula de la 1500 m3, in cazul statiei de pompare Preciziei si pana la 125 000 m3, in cazul statiei de pompare Nord. Din statiile de pompare, apa potabila este pompata in reteaua de distributie majora. Atat uzinele de tratare cat si statiile de pompare sunt cuprinse intr-un sistem de telegestiune si automatizare care asigura: preluarea comenzilor parametrilor de functionare de la posturile de control dispecerat; managementul automat al unitatilor de instalatii prin intermediul unor automate programabile; achizitia din teren a datelor relevante de proces si alarmelor; afisarea si avertizarea sonora si la distanta, prin server vocal, a alarmelor de proces si intruziune inregistrarea istorica a acestor date si alarme; afisarea parametrilor prescrisi si realizati.5. Distributia apei potabile.Reteaua de distributie a apei potabile din Bucuresti este alcatuita din artere, conducte de serviciu si bransamente.Procesul de distributie apa potabila este gestionat la nivel ANB, prin intermediului agentiilor teritoriale, aferente fiecarui sector administrativ al Municipiului Bucuresti si subordonate celor doua Directii de Retele Bucuresti: Est si Vest. In cadrul fiecarei directii de retele se regaseste cate un numar de 3 agentii. Directia de Retele Bucuresti Est coordoneaza urmatoarele agentii: Agentia Ferdinand (Sector 2), Agentia Titan (Sector 3) si Agentia Tineretului (Sector 4).Directia de Retele Bucuresti Vest coordoneaza urmatoarele agentii: Agentia Atheneum (Sector 1), Agentia Cotroceni (Sector 5) si Agentia Orhideea (Sector 6).Statiile de pompare, cele 33 statii de repompare si cele 122 statii de hidrofor asigura ridicarea si mentinerea presiunii in reteaua de distributie a apei potabile.6. Colectarea apelor uzateEvacuarea, colectarea si transportul apelor uzate (menajere sau rezultate din activitati socio-economice), meteorice, din epuismente si drenuri etc. de pe teritoriul Municipiului Bucuresti se realizeaza printr-un sistem unitar de canalizare.si cateva portiuni de divisor (Giulesti-Sarbi, de exemplu).Procesul de colectare a apelor uzate este gestionat la nivel Apa Nova Bucuresti, prin intermediului agentiilor teritoriale, aferente fiecarui sector administrativ al Municipiului Bucuresti.Partea din sistemul de canalizare pe care o gestioneaza Directia Caseta Ape Uzate se compune din Caseta propriu-zisa, racorduri, colectoare vizitabile, sistem de drenaj cu 3 statii de pompare. Caseta are : dou compartimente pe tronsonul aval de Lacul Morii i pn la cca 100 m aval de N.H. Mihai Bravu; trei compartimente pe tronsonul aval de N.H.Mihai Bravu i pn la staia de epurare ape uzate Glina.7. Epurarea apelor uzateStatia de epurare se situeaza in sud-estul Municipiului Bucurestiului, sat Glina, pe malul drept al raului Dambovita, la circa 25 Km amonte de confluenta acestuia cu raul Arges. Din luna iulie 2011, Apa Nova Bucuresti este operatorul Statiei de Epurare Glina. In cadrul statiei de epurare ape uzate Glina se realizeaza epurarea fizico-mecanica pana la 5m3/s si epurarea totala de pana la 5m3/s din totalul apelor uzate colectate de pe arealul Municipului Bucuresti si unele dintre localitatile limitrofe.

Statia de epurare ape uzate Glina are in dotare urmatoarele constructii, instalatii si echipamente :A.Linia apei : Treapta mecanica: 10 gratare rare; statia de pompare admisie; 6+1 gratare dese;deznisipator cu 6 camere de deznisipare; camere de distributie ale decantoarelor primare; 8 decantoare primare; statia de pompare namol primar; by-pass de urgenta. Treapta biologica si chimica : 2 camere de distributie catre bazinele de aerare;bazine de aerare; statia suflantelor; bazine Bio-P; statii chimice; 48 de decantoare secundare; statii de pompare namol activ recirculat si namol in exces; canal de evacuare si masurare a debitului.B. Linia namolului :4 ingrosatoare de namol primar; statie de pompare namol primar ingrosat; bazine tampon pentru namolul activat in exces; instalatii pentru ingrosarea si deshidratarea namolului activat in exces; depozit de namol deshidratat; bazine de amestec namol primar si namolul activat in exces; cladirea de serviciu a bazinelor de fermentare; bazine tampon de namol fermentat si pentru situatii de urgenta; statie de pompare supernatant.C. Linia apei pluviale: statie de gratare apa pluviala; bazine de retentie; sistem de evacuare apa pluviala; statie de pompare namol primar apa pluviala; sistem de deversare si gratare Linia 2 si Linia 3.

D.Sisteme si cladiri auxiliare : recuperarea energiei; statia de pompare apa tehnologica; castel de apa; statii de pompare apa drenaj.

Date despre instalatii

Numar de statii de tratare in functiune3

Numar de statii de pompare in functiune7

Numar de statii de repompare in functiune35

Numar de statii hidrofor in functiune122

Lungimea retelei de distributie apa (km) fara bransamente2.416

Lungimea retelei de canalizare (km) fara racorduri2.216

Numar statii de epurare ape uzate1 (Etapa I)

Lungimea casetei (km)17,56

Lungimea retelei de colectoare vizitabile (km)243,48

Raspunzand necesitatii de a actiona in contextul asigurarii dezvoltarii durabile, APA NOVA BUCURESTI si-a definit drept scopuri si prioritati in acest sens: Respectul fata de apa Prezervarea echilibrelor ecologice, economice si sociale Anticiparea necesitatilor si asteptarilor consumatorilor Extinderea dialogului cu societatea civila Oferirea salariatilor sai de mijloace de lucru, de pregatire si de promovare performante Mobilizarea salariatilor si sensibilizarea furnizorilor in ceea ce priveste valorile respectului si responsabilitatii fata de mediu, de consumatori si de generatiile viitoare. Tratarea cu prioritate a problemelor legate de protectia mediului, securitate si sanatate in munca, in conformitate cu reglementarile legale aplicabile, cerintele standardelor de referinta si ale Grupului Veolia Environnement Extinderea alimentarii cu apa potabila si tinerea sub control a calitatii acesteia prin: Controlul calitatii apei 24h din 24h Cotrolul riscurilor profesionale Economisirea resurselor de apa prin: Lupta impotriva risipei si reducerea pierderilor Controlul consumurilor Protejarea resurselor de apa impotriva poluarii Imbunatatirea performantelor tehnice ale instalatiilor Optimizarea investitiilor si costurilor de operare.2.Organigrama Sistemului de Mangement Integrat (Calitate si Mediu) in cadrul ANBDirectorul General ANBa desemnatReprezentant Management Calitate si MediuResponsabili Sistem Integrat pentru fiecare proces definit in cadrul ANBServiciul Managementului Calitatii si Mediului

Administrativ si OperationalStructura organizatorica APA NOVA Bucuresti este constituita din subdiviziuni organizatorice de tipul centrelor de cost, la nivelul carora se elaboreaza, executa si se urmaresc bugete.Aceasta organizare permite o descentralizare manageriala prin asumarea de atributii, responsabilitati si competente de catre principalele subdiviziuni organizatorice. Structura organizatorica a Sistemului Integrat cu componentele calitate, mediu cuprinde:a)- Reprezentantul Managementului Calitatii si Mediului (RMCM) persoana desemnata de catre DG privind responsabilitatile in cadrul sistemului;b)- Seful Serviciului Managementul Calitatii si Mediului (SSMCM).c) Responsabilii Sistemului Integrat (RSI), de regula in cadrul fiecarei entitati organizatorice fiind numit un RSI, prin decizia Directorului General.In cazul in care nu este numit RSI, atributiile acestuia sunt in responsabilitatea Serviciului Managementul Calitatii si Mediului (SMCM) pentru domeniile calitate si mediu din cadrul SMI.Organizatia a stabilit, a documentat, a implementat si mentine un SMI care este imbunatatit continuu in conformitate cu cerintele standardelor de referinta, in scopul: demonstrarii aptitudinii de a satisface continuu cerintele clientilor si ale reglementarilor aplicabile domeniului de activitate; respectarii cerintelor legale si altor cerinte cu privire la aspectele de mediu generate din activitatile desfasurate; reducerii sau minimizarii impactului asupra mediului a aspectelor de mediu identificate prin analiza initiala de mediu; cresterii satisfactiei clientului beneficiar al produsului si serviciilor.Atunci cand sunt utilizate procese din afara organizatiei, care influenteaza conformitatea produsului cu cerintele, acestea sunt controlate.

3. Procesele desfasurate in Apa Nova BucurestiSistemul de management al calitatii si mediului in APA NOVA Bucuresti a fost proiectat si implementat prin: identificarea proceselor necesare sistemului si aplicarea acestora in intreaga organizatie; determinarea succesiunii si interactiunii dintre procese, determinarea criteriilor si metodelor necesare pentru a se asigura ca atat operarea cat si controlul acestor procese sunt eficace, punerea la dispozitie a resurselor si informatiilor necesare pentru sustinerea operarii si monitorizarii proceselor, monitorizarea, masurarea si analiza proceselor.

Proceselor identificate in cadrul sistemului de management al calitatii li se aplica metoda cunoscuta sub numele de ciclul lui Deming: Planifica Efectueaza Verifica Actioneaza.Planifica: stabileste obiectivele si procesele necesare obtinerii rezultatelor in concordanta cu cerintele clientilor si cu politica APA NOVA Bucuresti;Efectueaza: implementeaza procesele;Verifica: Monitorizeaza si masoara procesele si produsul fata de politicile, obiectivele si cerintele pentru produs si raporteaza rezultatele;Actioneaza: Intreprinde actiuni pentru imbunatatirea continua a performantelor proceselor;Astfel, pe baza rezultatelor masurarii proceselor se aplica actiunile necesare pentru a realiza rezultatele planificate si imbunatatirea continua a proceselor.Procesele realizate in afara organizatiei sunt: Intretinerea si repararea instrumentelor si aparatelor / echipamentelor de masura, control, reglare si testare Lucrarile de reabilitari cladiri si extinderi retele Servicii de inchiriere a utilajelor de constructii si demolare cu personal aferent; Intretinerea si repararea autovehiculelor Servicii de telefonie si intretinerea retelei specifice Servicii de sondare a opiniei publice Servicii de consultanta pentru afaceri si management Servicii de publicitate Servicii medicale de medicina muncii Servicii de paza si protectie Servicii de curatenie, deratizare, dezinsectie.

Legaturile si interactiunile dintre procese sunt prezentate in figura de mai jos:Responsabilitatea managementului PROCESESUPORTPROCESE DE REALIZARE- Producerea i distribuia apei potabile.- Colectarea apelor uzate, menajere i pluviale.- Epurarea apelor uzate - Servicii colaterale activitilor de baz.

CERINELE

CLIENTULUI

SATISFACIA

CLIENTULUIProdus

Managementul resurselor:- asigurarea resurselor competen,contientizare i instruire-infrastructur mediu de lucru

Masurare, analiza i mbuntire: satisfacia clientului audit intern monitorizarea i msurarea proceselor i a produsului aciune corectiv / preventiv

Monitorizarea proceselorFiecare DSO monitorizeaza procesul pe care il conduce pentru a se asigura de eficacitatea acestuia. Modalitatile de urmarire sunt analiza de proces, analiza rezultatelor auditurilor si urmarirea indicatorilor de performanta. Eficacitatea proceselor si evaluarea conformarii la cerintele legale de mediu si alte cerinte sunt evaluate in cadrul analizelor efectuate de catre management, cel putin o data pe an.

Schema logica a procesului desfasurat in cadrul DIRECTIEI Statia de Epurare Glina

4. Prezentarea Directiei Statia de Epurare GlinaStatia de epurare se situeaza in sud-estul Municipiului Bucurestiului, sat Glina, pe malul drept al raului Dambovita, la circa 25 Km amonte de confluenta acestuia cu raul Arges. Din luna iulie 2011, Apa Nova Bucuresti este operatorul Statiei de Epurare Glina. In cadrul statiei de epurare ape uzate Glina se realizeaza epurarea fizico-mecanica pana la 5m3/s si epurarea totala de pana la 5m3/s din totalul apelor uzate colectate de pe arealul Municipului Bucuresti si unele dintre localitatile limitrofe.Statia de epurare ape uzate Glina are in dotare urmatoarele constructii, instalatii si echipamente :A. Linia apei : Treapta mecanica: 10 gratare rare; statia de pompare admisie; 6+1 gratare dese;deznisipator cu 6 camere de deznisipare; camere de distributie ale decantoarelor primare; 8 decantoare primare; statia de pompare namol primar; by-pass de urgenta. Treapta biologica si chimica : 2 camere de distributie catre bazinele de aerare;bazine de aerare; statia suflantelor; bazine Bio-P; statii chimice; 48 de decantoare secundare; statii de pompare namol activ recirculat si namol in exces; canal de evacuare si masurare a debitului.

B. Linia namolului :4 ingrosatoare de namol primar; statie de pompare namol primar ingrosat; bazine tampon pentru namolul activat in exces; instalatii pentru ingrosarea si deshidratarea namolului activat in exces; depozit de namol deshidratat; bazine de amestec namol primar si namolul activat in exces; cladirea de serviciu a bazinelor de fermentare; bazine tampon de namol fermentat si pentru situatii de urgenta; statie de pompare supernatant.

C. Linia apei pluviale: statie de gratare apa pluviala; bazine de retentie; sistem de evacuare apa pluviala; statie de pompare namol primar apa pluviala; sistem de deversare si gratare Linia 2 si Linia 3.

D. Sisteme si cladiri auxiliare : recuperarea energiei; statia de pompare apa tehnologica; castel de apa; statii de pompare apa drenaj.5. Documentele sistemului (SMI) Management la cel mai inalt nivel Clienti/Parti interesate Organisme de certificare Organisme cu atributii legale de control Angajamentul managementului si politica SMI in cadrul Apa Nova Bucuresti Obiectivele calitatii Obiective si tinte de mediu, sanatate si securitate ocupationala

Sistemul prin care se asigura aplicarea / realizarea acestora: Cod ANB- MMSI Cod ANB LM MC 04 Cod ANB LCCAP MC 02 Cod ANB LAU MC 03

UtilizatoriContinutManagement de mijlocDescriu modul de realizare SMI, aplicabil in intreaga organizatie sau intr-un domeniu

Tot personalul implicat in SMIDetaliaza modul de aplicare al unei procedurigenerale, descriu un subproces sau o activitate (PO, IL, IPO Apa,Canal,Citire contoare, Contorizare,conventii, IISM, ISSU)Manual

Proceduri de SistemSMIDocumente operationale SMI

Alte documente referitoare la SMI(instructiuni echipamente, formulare, inregistrari, documente externe controlate, rapoarte, planuri de actiune operative, etc.)

Nivel 4

Management de mijlocExecutantiNivel 2

Nivel 3

Nivel 1Documente de lucru detaliate, necesare operarii si inregistrarii rezultatelor.

6. Documente operationale specifice si aplicabile Statiei GlinaIn cadrul Statiei Glina, procesul este procedurat, fiind aplicabile doua proceduri operationale, formularele si anexele aferente acestora, precum si instructiuni de lucru. Procedurile :Exploatarea Statiei de Epurare Apa Uzata Glina si Controlul calitatii apelor uzate, a namolurilor si gazelor din Statia de Epurare Apa Uzata Glina descriu procesul (mai mult de doua activitati ) de epurare al apelor uzate.7. Analiza initiala de mediuPrin implementarea SMI (calitate si mediu) a fost realizata identificarea aspectelor de mediu, cu sau fara impact asupra mediului in urmatoarele situatii : normala, anormala si situatii de urgenta. Conditiile normale de functionare (N) acele conditii in care activitatea se desfasoara conform planificarii. Conditii anormale de functionare (A) acele conditii in care activitatea cunoaste o abatere de la desfasurarea conform planificarii.

Dupa identificarea aspectelor de mediu, au fost evaluate acestea, dupa o grila de evaluare, stabilita procedural, in functie de conditiile mai sus enumerate.In tabelul de mai jos sunt exemplificate cateva aspecte de mediu, in conditii normale anormale si situatii de urgenta, evaluate:

Nr.crt.Cod fisa de nregistrareFunctionare norm. / anorm./s.u.ActivitateLocalizareAspect de mediuImpact asupra mediuluiAspect Semnif./ Nesem.

1EAU -F9NFunctionarea statiei de gratare deseGratare Dese -Aria 03 Consum energie pentru functionarea pompelor -Utilizare de resurse naturaleNS

2EAU -F11NActivitate deznisipatoareDeznisipatoare - Aria 04Generare deseuri de nisip incarcat organic preluat si tratat -Depozitarea temporara a nisipului incarcat organic rezultat din instalatia de spalare cu hidrociclorNS

3EAU -F1AGenerare deseuri menajere din cadrul procesului de sortare Gratare rare - Aria 01 Depozitarea in containere a deseurilor menajere sortate pe benzile 1 si 2 -Poluarea solului ; -Depozitare defectoasa a deseurilor -Impact olfactiv negativ NS

4EAU -F21A Colectarea namolului plutitor in vederea preluarii acestuia prin vidanjare Decantoare secundare -Aria 12Generarea de deseuri de namol plutitor -Depozitarea necorespunzatoare de namol plutitor NS

5EAU -F33AGenerarea de namol inert, deshidratat in excesDepozit namol deshidratat (platforma depozitare temporara namol)- Aria 23Generarea namolului deshidratatColectarea namolului deshidratat pe platforma NS

6EAU -F72SURezervor combustibil ingropat -DepozitSituat langa castelul de apa Existenta in cladirea situata pe rezervorul de combustibil ingropat de geamuri sparte, depozitate si butoaie de combustibil, zona este partial ingradita si securizata , existand posibilitatea accesului foarte usor in cladire. -Risc pentru sanatatea si siguranta personalului -Risc pentru integritatea instalatiei NS

7EAU -F3SUFunctionarea statiei pompare gratare rare Statie pompare gratare rare-Aria 01 Degajare de emisii de hidrogen sufurat (H2S) si metan (CH4 ) in incinta statiei de pompare gratare rare -Poluare aer ; -Pericol pentru sanatatea personaluluiNS

8EAU -F19SUTransportul clorurii feerice Statii chimice (clorura ferica)-Aria 43Aparitia unei defectiuni la cisternele, care transporta clorura ferica - Poluare sol NS

9EAU -F13SUIntrarea in cadrul DSEAU Glina a pei din raul DambovitaDecantoare primare - Aria 06 Prezenta produselor petroliere sau a altor deseuri deversate in Dambovita , preluate de statie la intrarea apei in statie - Pericol de oprire a statiei Glina ; -Afectarea echipamentelor - Poluarea apei uzate deversate in DambovitaS

10EAU -F10NFunctionarea statiei de gratare deseGratare Dese -Aria 03 Depozitarea in containere a deseurilor menajere colectate din raul Dambovita - Impact olfactiv negativ S

8. Evaluarea aspectelor de mediu

9.Implementare si instruire PO si PS in cadrul Statiei GlinaI . Controlul documentelor SMI si al inregistrarilor ANB Informarea salariatiilor structurii ANB cu privire la ultima varianta revizuita a unui document sau a unei noi elaborari. Actualizarea sau elaborarea listei de difuzare a documentelor , potrivit notei interne de difuzare si a persoanelor informate. Actualizarea listei centralizatoare a documentelor SMI , proprie structurii ANB. Elaborarea si actualizarea listei inregistrarilor originale, curente pe structura.II. Controlul neconformitatilor SMI si tratarea acestora Fisa de neconformitate SMI, Fisa de neconformitate privind calitatea apei Centralizatorul de neconformitati, daca este cand este cazul.III. Controlul operational Pastrarea originalelor fiselor Fisa de observatie pentru colectarea AM; Identificarea de noi AM si transmiterea acestora catre SMCM in vederea evaluarii si integrarii in cadrul registrului AM/ANB; Completarea Fisei lunare de gestiune a deseurilor; Completarea formularului Urmarirea conformarii la cerintele legale de mediu si transmiterea trimestriala in vederea centralizarii la nivel de organizatiei; Completarea formularului Lista substantelor toxice si periculoase de catre structurile unde sunt utilizate substante toxice si periculoase; Completarea formularului Lista precursorilor, de catre structurile unde sunt utilizati precursori ai drogurilor;

IV. Masurarea si monitorizarea proceselor, situatiile de urgenta si capacitatea de raspuns . Performanta SMI Verificare si mentenanta EMM-urilor Obiective calitate Obiective si tinte de mediu Program de Management de Mediu Conformarea la cerintele legale de mediu si la alte cerinte ale partilor interesate Bilantul auditurilor interne SMI Analizele de procese Analiza de management SMI la nivel ANB

10. Audit intern in cadrul Statiei GlinaIn vederea efectuarii auditului intern reglementar in cadrul Statiei de Epurare Glina au fost respectate cerintele procedurii de sistem Audit intern SMI si anume: Stabilirea de comun acord de catre conducerea echipei de audit si managerul DSO- Glina precum si transmiterea planului de audit catre acesta, conform cerintelor procedurate (cu 10 zile inainte de efectuarea auditului propriu-zis). Planul de audit este semnat de catre CEA si RMCM.Planul de audit contine urmatoarele rubrici: Compartiment Auditat; Obiectivele auditului; Criterii de referinta; Data transmiterii planului de audit pentru acord catre CCA; Perioada auditului; Echipa de audit ( desemnarea unui CEA si un auditor) Reprezentantul conducerii compartimentului auditat; Data estimarii a predarii Raportului de audit; DifuzareCapitolele verificate in timpul auditului din fiecare compartiment al Statiei Glina, conform standardului SR EN ISO 9001:2008 : Cap. 4.2.3. Control documentelor Cap. 4.2.4. Controlul inregistrarilor Cap.5 Responsibilitatea managementului Cap 5.1 Angajamentul managementului Cap 5.3. Politica referitoare la calitate Cap. 5.2. Orientarea catre client Cap. 5.4 Planificare Cap. 5.4.1 Obiectivele calitatii Cap. 5.4.2. Planificarea sistemului de management al calitatii Cap. 5.5.1. Responsabilitate, autoritate si comunicare Cap. 5.5.3. Comunicare interna Cap. 5.6 Analiza efectuata de management Cap. 5.6.2. Elemente de intrare ale analizei Cap. 5.6.3. Elemente de iesire ale analizei Cap. 8 . Masurare, analiza si imbunatatire Cap. 6. Managementul resurselor Cap. 6.2. Resurse umane Cap. 6.2.2. Competenta, intruire si constientizare Cap. 6.3 Infrastructura Cap. 6.4 Mediu de lucru Cap.7. Realizarea produsului Cap. 7.1 Planificarea realizarii produsului Cap. 7.5. Productie si furnizare de servicii Cap. 7.5.1. Controlul productiei si al furnizarii serviciului Cap. 7.5.2. Validarea proceselor de productie si de furnizare de servicii Cap. 7.5.3. Identificare si trasabilitate Cap. 7.5.5. Pastrarea produsului

Capitolele verificate in timpul auditului din fiecare compartiment al Statiei Glina, conform standardului SR EN ISO 14001:2005 : Cap. 4.1. Cerinte generale Cap. 4.2 Politica de mediu Cap. 4.3 Planificare Cap. 4.3.1. Aspecte de mediu Cap. 4.3.2. Cerinte legale si alte cerinte Cap. 4.3.3. Obiective, tinte si programe Cap. 4.4. Implementare si operare Cap. 4.4.1. Resurse, atributii, responsabilitate si autoritate Cap. 4.4.2. Competenta, intruire si constientizare Cap. 4.4.3. Comunicare Cap. 4.4.5. Controlul documntelor Cap. 4.4.6. Control operational Cap. 4.4.7. Pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns Cap. 4.5. Verificare Cap. 4.5.1 Monitorizare si masurare Cap. 4.5.2. Evaluarea conformarii Cap. 4.5.3. Neconformitate, actiune corectiva si actiune preventive Cap. 4.5.4. Controul inregistrarilor Cap. 4.5.5. Audit intern Cap. 4.6 Analiza efectuata de management

La finalul efectuarii auditului intern SMI echipa de auditori reprezentata de CEA prezinta echipei auditata situatia regasita in teren.Dupa 10 zile lucratoare, CEA impreuna cu echipa care a efectuat auditul a transmis in original raportul de audit si rapoartele de neconformitate (daca a fost cazul) cu punctele forte, precum si cu punctele slabe identificate, in vederea tratarii neconformitatilor.Obligatia fiecarui auditat conform procedurii ANB este de a transmite actiunile initiate in vederea tratarii neconformitatilor identificate prin auditul intern SMCM.Un exemplu de punct slab ar fi identificarea unui detector de hydrogen sulfurat cu perioada expirata a valabilitatii verificarii in cadrul ariei 1- gratare rare. Nu a putut fi prezentat buletinul de verificare/etalonare.

11.Cererea de certificare initiata de catre societatea care a implementat SMILa finalul sedintei dupa modul de tratare a neconformitatilor si eficacitatea cerintelor stas SR EN ISO 9001:2008 si SR EN ISO 14001:2005, managementul societatii a decis transmiterea cererii de efectuare a auditului extern catre firma de certificare in vederea desfasurarii auditului extern de certificare, astfel incat organizatia sa poata demonstra capacitatea de implementare eficace a cerintelor standardelor pentru care doreste certificarea.