Lucrare de Licenta Lia Gradi

8/20/2019 Lucrare de Licenta Lia Gradi

1/97

UNIVERSITATEA DE VEST TIMIŞOARAFACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI PSIHOLOGIE

SPECIALIZAREA PEDAGOGIE

LUCRARE DE LICENŢĂ

COORDONATOR :

LECT. UNIV. DRD.

MARIANA CRAŞOVAN

STUDENT:

LIA BOBAR (TRIF)

TIMIŞOARA2009

UNIVERSITATEA DE VEST TIMIŞOARA

1


2/97

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI PSIHOLOGIESPECIALIZAREA PEDAGOGIE

LUCRARE DE LICENŢĂ

CONTINUITATE ŞI DISCONTINUITATE N EDUCAREALIMBA!ULUI ŞI ACTIVITĂŢI MATEMATICE LA GRUPA

PREGĂTITOARE ŞI N CLASA I

COORDONATOR:LECT. UNIV. DRD.

MARIANA CRAŞOVAN

STUDENT:

LIA BOBAR (TRIF)

TIMIŞOARA2009

2


3/97

CUPRINS

A"#$%&'……………………………………………………………………………4

CAPITOLUL I. F$'*%&'& &+"&,-&

I. . R&/&"& &+"&,-& /",,' 1&'+%&'$ -+','$,34,, 5'"& 5'343%6'$/"&7-+*" 7, 5'343%6'$ /",%*"

I.1.1. Continuitate, discontinuitate- delimitări conceptuale………………………..6

I.1.2. Continuitatea grădiniţă-şcoală, factor important al reuşitei şcolare………….9

I.2. N+4,$'&* & -$"",-$$% 7, 8/&-,1,-$ &, 5' 5'343%6'$ /"&7-+*" 7,

5'343%6'$ /",%*"……………………………………………………………….1

I.2.1. Curriculum pentru !n"ăţăm#ntul preşcolar………………………………….19

I.2.2. Curriculum pentru clasa I…………………………………………………...22

I.2.$. %specte comune şi diferite ale programelor pentru grupa pregătitoare şi clasa I

&omeniul 'im(ă şi comunicare) 'im(a şi literatura rom#nă…………..…......2*

&omeniul +tiinţă ) atematică………………………………………………..$4

CAPITOLUL II. M&+++#,* -&"-&3",,…………………………………………41

II.1. Ipoteele cercetării……………………………………………………………41

II.2. (iecti"ele cercetării…………………………………………………………42

II.$. /şantionul cercetării………………………………………………………… 42

II.4. &escrierea metodelor……………………………………………………… 4$

II. 4.1 etoda c0estionarului…………………………………………………...4$ II.4.2. etoda analiei de conţinut a documentelor şcolare…………................4

II.. Interpretarea datelor…………………………………………………………..4

II.6. %nalia de conţinut a programelor şcolare……………………………………6*

$


4/97

II.6.1. 'im(ă şi comunicare- 'im(a şi literatura rom#nă…………………...6*

II.6.2. &omeniul matematic- atematică…………………………………...*2

II.*. Concluiile cercetării………………………………………………………...*

C+'-$,, 7, "&-+%*'3",……………………………………………………………2

B,,+#"*1,&…………………………………………………………………………..9

A'&;&…………………………………………………………………………………91

4


5/97

ARGUMENT

%cţiunea de restructurare şi sincroniare a !n"ăţăm#ntului rom#nesc cu cel european

este o preocupare de mare actualitate pentru factorii de răspundere din domeniul

educaţiei. rintre multiplele pro(leme ale procesului de reformă a educaţiei din ţaranoastă se !nscrie şi continuitatea dintre treptele sistemului de !n"ăţăm#nt, care

atenueaă caracterul discontinuu al procesului educati".

regătirea copiilor pentru acti"itatea de !n"ăţare din şcoală este actuală, mai ales

ai, c#nd !n lume se !nregistreaă tendinţe comune pri"ind realiarea continuităţii

dintre !n"ăţăm#ntul preşcolar şi !n"ăţăm#ntul primar, printre care se !nscriu şi

următoarele preocupări3 redefinirea o(iecti"elor de pregătire a copiilor pentru şcoală şi

"iaţă articularea ni"elului de pregătire pentru şcoală cu pregătirea continuăec0ili(rarea pregătirii speciale a copiilor pentru şcoală cu pregătirea

multidimensională.. 5rădiniţa are rolul important de a pregăti copilul pentru a se

!ncadra fără dificultăţi şi eficient !n acti"itatea de !n"ăţare din şcoală. &e calitatea

formării competenţelor la "#rsta preşcolară depinde dinamica acti"ităţii de !n"ăţare !n

următoarele etape ale !n"ăţăm#ntului şi, !n primul r#nd, a celui primar, !n etapa

incipientă.

/galiarea şanselor şcolare şi integrarea optimă !n clasa I a fost şi răm#ne unul din

o(iecti"ele de (aă ale !n"ăţăm#ntului preşcolar.

ro(lematica pregătirii copiilor pentru de(utul şcolar optim "ieaă o "arietate de

aspecte de conţinut şi, !n acelaşi timp, de factori care contri(uie la realiarea ei. /ste

necesar să se asigure o continuitate !ntre procesul instructi"-educati" din ciclul

ac0iiţiilor fundamentale cu toate componentele sale, dar şi unitatea influenţelor

educaţionale prin cola(orarea dintre educatoare şi !n"ăţătoare.

5rădiniţa constituie o etapă fundamentală !n de"oltarea copilului, nu doar prin

conţinutul ştiinţific al procesului instructi"-educati", ci şi prin li(ertatea de acţiune acopilului , care-i stimuleaă interesele de cunoaştere şi contri(uie la lărgirea c#mpului

de relaţii sociale. Copiii !n"aţă mult prin intermediul situaţilor de oc "ariate şi

stimulatoare. %tunci c#nd copilul !nalţă o construcţie de cu(uri, c#nd taie şi lipeşte

ce"a, el !n"aţă, de fapt cum să !şi coordonee oc0iul cu m#na şi cum să e7ersee

mişcările fine ale m#inilor. %ceste deprinderi !i "or fi de folos mai t#riu, c#nd se "a

pregăti pentru !n"ăţarea citit-scrisului.


6/97

'a fel, dacă un copil face !mpreună cu colegii lui o construcţie din cu(uri, el "a

!n"ăţa să cola(oree cu aceştia, să e7prime şi să accepte idei, să recreee mediul,

cunosc#ndu-l mai (ine, să se familiariee cu forme geometrice.

Intrarea !n şcoală !nseamnă pentru copil un moment fundamental, deoarece intră

!ntr-un mediu nou, cu influenţe ce !şi pun amprenta pe conduita sa.

(ună gradare şi !m(inare a miloacelor de realiare a acti"ităţilor instructi"-

educati"e pre"ăute !n programa de !n"ăţăm#nt pentru grădiniţă, poate conduce la

realiarea unor o(iecti"e regăsite şi !n programa pentru clasa I. entru aceasta,

educatoarele şi !n"ăţătorii tre(uie să-şi cunoască reciproc programele şcolare, pentru

ca să drămuiască cu tact şi pricepere cantitatea de informaţii, gradul de dificultate,

găsind punctul de interferenţă al sarcinilor !n concordanţă cu conţinuturile şi

o(iecti"ele acti"ităţilor. 'umea de astăi este tot mai comple7ă şi contradictorie, pro(lemele ei cer

răspunsuri fle7i(ile şi rapide. Copiii de astăi "or sc0im(a m#ine lumea, "or căuta

soluţii dinamice şi adaptate. &e aceea este necesar ca toţi copiii să ai(ă acces la

educaţie pentru a se putea adapta !n societate. 8e "or(eşte tot mai mult la ni"el

internaţional despre rolul determinant al primelor e7perienţe de !n"ăţare şi relaţionare

ale copilului.

'a toate acestea doresc să adaug şi argumentul de ordin personal, şi anume acela călucr#nd !n !n"ăţăm#ntul preşcolar şi a"#nd o e7perienţă (ogată !n acest domeniu, m-a

preocupat dintotdeauna pro(lema pregătirii copiilor pentru integrarea optimă !n clasa I.

%stfel, păstr#nd legătura cu copiii care au păşit !n ciclul primr, cu părinţii acestora şi cu

!n"ăţătorii care i-au preluat, am putut constata ni"elul la care au făcut faţă cerinţelor

clasei I. n alt moti" ar fi acela că am a"ut ocaia să !nt#lnesc educatoare care lucrau

cu copiii pe o mulţime de :caiete speciale;, care depăşeau cu mult o(iecti"ele urmărite

!n grădiniţă şi suprasolicitau copiii.neori aceştia primeau şi teme pentru acasă.

Consider că toate aceste sunt a(uuri făcute din dorinţa de a impresiona părinţii sau din

necunoaşterea programelor şcolare şi a particularităţilor de "#rstă ale copiilor

preşcolari. %m constatat că a(uuri fac şi unii !n"ăţători de la şcoli de :elită;,

promo"#nd o concurenţă !ntre clase paralele, fără să ţină seama de consecinţele

supraaglomerării micilor şcolari cu multe teme pentru acasă.

6


7/97

CAPITOLUL I. F$'*%&'& &+"&,-&

I. . R&/&"& &+"&,-& /",,' 1&'+%&'$ -+','$,34,, 5'"& 5'343%6'$

/"&7-+*" 7, 5'343%6'$ /",%*"

I.. C+','$,*&< ,8-+','$,*& = &,%,3", -+'-&/$*&

Continuitatea este o condiţie a procesului de de"oltare. 'a r#ndul ei, de"oltarea

este un proces o(iecti" şi necesar, care se realieaă ca mişcare ascendentă de la

inferior la superior, prin trecerea de la o stare calitati"ă "ec0e la alta nouă, superioară.

, pg.2-26?.

. +c0iopu defineşte stadialitatea de"oltării psi0ice ca o Atotalitate de modificări

ce se produc !n cadrul diferitelor componente psi0ice şi a relaţiilor dintre ele.; Biecare

stadiu, e7plică autoarea, se delimiteaă printr-un ni"el de organiare a capacităţilor

intelectuale, "oliţionale, a particularităţilor conştiinţei şi personalităţii copilului. =.

+c0iopu, 199*, pg $-$9?

8emnificaţia pedagogică a continuităţii "ieă interdependenţa dintre treptele de

!n"ăţăm#nt, inclusi" dintre !n"ăţăm#ntul preşcolar şi cel primar, presupun#nd

acumularea succesi"ă a competenţelor de !n"ăţare. ro(lematica continuităţii dintre grădiniţă şi şcoală tre(uie a(ordată ca un proces de

de"oltare a personalităţii, a"#nd !n "edere că tot ce a acumulat copilul la "#rsta

preşcolară tre(uie să ser"ească drept suport !n de"oltarea ulterioară, la "#rsta şcolară

incipientă =Dadu I.E., 199, pg.24?.

rin urmare, at#t educatoarele c#t şi !n"ăţătorii, tre(uie să cunoască acele sc0im(ări

care se produc !n procesele de"oltării psi0ice la copiii din grupa pregătitoare pentru

*


8/97

şcoală şi la ele"ii din clasa I, pentru a fi !n măsură să realiee acţiunile educaţionale

cele mai adec"ate. Cunoaşterea caracteristicilor proprii unei perioade de "#rstă =)6-

ani? şi a sc0im(ărilor, care se produc la trecerea de la o etapă de "#rstă la alta !n

de"oltarea copilului, este o condiţie a procesului continuităţii.

'egea


9/97

-interacţiunea activă a copilului cu adultul este definitorie , fiecare act de !ngriire

este un demers educati"

-de"oltarea copilului este dependentă de ocaiile pe care i le oferă rutina zilnică,

interacţiunea cu ceilalţi, organizarea mediului şi activităţile de învăţare

-copilul mic !n"aţă prin explorări şi experienţe, în situaţii de joc

-dreptul copilului la şanse egale presupune accesul copilului la ser"icii de calitate.

=Curriculum pentru !n"ăţăm#ntul preşcolar, 2>>, pg. $-4?


10/97

Eoate acestea pot contri(ui la apariţia unor comportamente de retragere !n sine,

risipire, compensare prin miloace nedorite.


11/97

-spriinirea copilului pentru a do(#ndi deprinderile necesare acti"ităţilor "iitoare !n

şcoală. =50e. Eomşa, 2>>, pg.1?

'egea >$, pg. 42? >-2>>9 a fost implementat ACurriculum pentru

!n"ăţăm#ntul preşcolar; =$-6)* ani?. %cesta urmăreşte asigurarea continuităţii !n

interiorul aceluiaşi ciclu curricular, o mai (ună concordanţă !ntre conţinutul

acti"ităţilor de !n"ăţare din grădiniţă şi din clasa I, descentraliarea şi fle7i(iliarea

actului didactic şi egaliarea şanselor educaţilor. Curriculum-ul susţine importanţa

&$-*4,&, ,%/$",,, ca primă treaptă de pregătire pentru educaţia formală.


12/97

pentru educaţia timpurie a copiilor cu "#rsta cuprinsă !ntre naştere şi 6-* ani, 2>>,

pg.6?

%ceste o(iecti"e maore se regăsesc şi !n cadrul finalităţilor pentru educaţia

preşcolară, deoarece aceasta este parte integrantă a educaţiei timpurii.

Eotodată, curriculum-ul pentru !n"ăţăm#ntul preşcolar promo"eaă conceptul de

&+*"& #+*3 a copilului, accentu#nd importanţa domeniilor de dezvoltare a

copilului, deoarece pregătirea copilului pentru şcoală şi pentru "iaţă tre(uie să ai(ă !n

"edere nu doar competenţele academice, ci !n aceeaşi măsură, capacităţi, deprinderi,

atitudini ce ţin de dezvoltarea socio-emoţională =a trăi şi a lucra !mpreună cu alţii, a

accepta di"ersitatea etc?, dezvoltarea cognitivă =a(ordarea unor situaţii pro(lematice,

g#ndirea di"ergentă etc? şi dezvoltarea fizică =sănătate, alimentaţie sănătoasă etc?.

E$-*4,* ,%/$",& are efect poiti" asupra a(ilităţilor copilului şi asupra cariereisale şcolare. Copiii do(#ndesc atitudine poiti"ă şi moti"aţie pentru acti"itatea şcolară,

a(ilităţi sociale, independent de mediul de pro"enienţă. =50id de (une practici pentru

educaţia timpurie, 2>>, pg.11?

n element ce contri(uie la optimiarea trecerii de la un ni"el de şcolaritate la altul,

respecti" de la grădiniţă la şcoală, !l constituie introducerea -,-$",+" -$"",-$*"&<

care susţin procesul de trecere la o treptă şcolară superioară, !n interiorul aceluiaşi

ni"el de !n"ăţăm#nt sau !ntre două ni"eluri de !n"ăţăm#nt, aşa cum este caul -,-$$,*-?,,4,,+" 1$'*%&'*&, ce cuprinde grupa pregătitoare pentru şcoală şi clasele I şi

a-II-a.

Integrarea grupei pregătitoare !mpreună cu clasele I şi a-II-a !n ciclul ac0iiţiilor

fundamentale este ustificată prin e7istenţa unor o(iecti"e comune, at#t generale3

-acomodarea la cerinţele sistemului şcolar şi alfa(etiarea iniţială,

c#t şi o(iecti"e specifice3

-asimilarea elementelor de (aă ale principalelor lim(ae con"enţionale =scris, citit,

calcul matematic?

-stimularea copilului !n "ederea perceperii, cunoaşterii şi stăp#nirii mediului

apropiat

-stimularea potenţialului creati" al copilului, a intuiţiei şi a imaginaţiei sale

-formarea moti"aţiei pentru !n"ăţare, !nţeleasă ca acti"itate socială.=Curriculum

aţional. rograme şcolare pentru !n"ăţăm#ntul primar, 199, pg. 1?

12


13/97

Falorificarea ciclurilor curriculare, prin o(iecti"ele şi conţinuturile specifice,

contri(uie la o mai eficientă adaptare şcolară a copiilor şi o mai e"identă continuitate

!n cadrul sistemelor de !n"ăţăm#nt. =i0ail Doşu, 2>>2, pg.14?

Dealiarea continuităţii este fa"oriată de coerenţa finalităţilor celor două trepte de

!n"ăţăm#nt3 preşcolar şi primar. Daport#nd finalităţile educaţiei timpurii, enumerate

anterior, la 1,'*,34,& 5'343%6'$$, /",%*", care urmăresc3

-asigurarea educaţiei elementare pentru toţi copiii

-formarea personalităţii copilului, respect#nd ni"elul şi ritmul său de de"oltare

-!nestrarea copilului cu acele cunoştinţe, capacităţi şi atitudini care să stimulee

raportarea efecti"ă şi creati"ă la mediul social şi natural şi să permită continuarea

educaţiei =Curriculum aţional. rograme şcolare pentru !n"ăţăm#ntul primar,199?,

se o(ser"ă coerenţa acestora !n ceea ce pri"eşte3 formarea personalităţii copilului,respectarea ritmului de de"oltare a fiecărui copil, ac0iiţionarea de cunoştinţe,

deprinderi şi atitudini necesare pe tot parcursul "ieţii etc.

rograma pentru !n"ăţăm#ntul preşcolar şi programa pentru !n"ăţăm#ntul primar

urmăresc asigurarea continuităţii !ntre ni"elurile şi treptele aceluiaşi ciclu curricular,

precum şi a interdependenţei disciplinelor şcolare din clasa I cu domeniile e7perenţiale

din !n"ăţăm#ntul preşcolar.

regătirea copiilor preşcolari pentru şcoală este o pro(lemă actuală, mai ales !ncondiţiile intensificării şi accelerării !ntregului proces de !n"ăţăm!nt. 5rădiniţa spriină

"iitoarea acti"itate şcolară a copiilor prin intermediul a două forme specifice de

acti"itate3 jocul şi învăţarea. Buncţia de (aă a !n"ăţăm#ntului preşcolar este

Aformarea şi de"oltarea personalităţii copilului !n raport cu ne"oile specifice "ărstei,

cu posi(ilităţile şi dotările sale, !n interesul său şi al comunităţii sociale Celelalte

funcţii3 de realiare a educaţiei timpurii şi de pregătire a copilului pentru şcoală,

tre(uie să fie su(ordonare acestei funcţii de (aă; =arin anolescu, 2>>2, pg. 1*9?

'egătura dintre grădiniţă şi şcoală are sens du(lu3 pe de o parte continuitatea

de"oltării copilului, iar pe de altă parte continuitatea muncii educati"e. Dealiarea

continuităţii !ntre cele două trepte de !n"ăţăm#nt, !n opinia lui /mil ăun, presupune3

-unitate a punctelor de "edere cu pri"ire la o(iecti"elor urmărite, la conţinutul

acti"ităţii şi a metodelor folosite, c0iar şi a formelor de organiare şi desfăşurare a unor

acti"ităţi din grădiniţă şi din şcoală

1$


14/97

-cunoaşterea reciprocă a programelor de !n"ăţăm#nt din grădiniţă şi clasa I

-asigurarea posi(ilităţilor reale de frec"entare a grădiniţei pentru toţi copiii cu "#rsta

cuprinsă !ntre $ şi 6)* ani

-preocupare specială pentru conţinutul şi formele de pregătire a copiilor de grupă

pregătitoare pentru şcoală

-cunoaşterea mediului familial din care pro"ine copilul, a particularităţilor

de"oltării acestuia şi, !n funcţie de acestea, asigurarea unui !n"ăţăm#nt indi"idualiat

!ncă din grădiniţă. =/mil ăun, 2>>2, pg. $$?

ornind de la aceste considerente şi ţin#nd seama de faptul că nu toţi copiii

frec"enteaă grădiniţa, putem spune că nu toţi ele"ii de clasa I pornesc cu aceeaşi

estre de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi.


15/97

Despectarea continuităţii dintre perioada preşcolară mare şi şcolară mică necesită,

de asemenea, cunoaşterea de către am(ele categorii de pedagogi =educatoare şi

!n"ăţători? a caracteristicilor copiilor de )6-* ani şi, !n mod special, cunoaşterea

copiilor care !nc0eie grupa pregătitoare şi sunt !nscrişi !n clasa I.


16/97

directi", (aat pe o disciplină fermă, care solicită !ndeplinirea cu regularitate şi cu

conştincioitate a sarcinilor acti"ităţii de !n"ăţare, un climat (aat pe alte e7igenţe,

e7primate at#t de către şcoală, c#t şi de către familie.; =/mil ăun, 2>>2, pg. 49?

%şa cum reiese din citatul anterior, !n grădiniţă predomină un program elastic, cu

acti"ităţi li(ere, la alegerea copiilor, cu atmosferă ludică, cu climat nondirecti", cu

relaţii cu afecti"itate sporită, cu ton familial. 8c0im(area (ruscă a metodologiei şi a

climatului poate aduce gra"e tul(urări de adaptare la copii, !i face să le scadă interesul

pentru şcoală.

@ocul este acti"itatea fundamentală şi dominantă a copilului aflat la "#rsta

preşcolară şi e"olueaă de la ocul fără scop clar, legat de o(iecte, la ocul cu su(iect şi

rol, care presupune adaptarea la rol şi la partener, p#nă la ocul cu reguli. %stfel, la

grupele mici ocul este li(er, mai puţin direcţionat, dar la grupele mari ocurile cusarcini şi reguli !i permit copilului să se apropie de acti"itatea şcolară. =/lisa(eta

Foiculescu, 2>>$, pg.16?. rin oc, copilul e7ploreaă acti", manipuleaă şi

interacţioneaă cu o(iectele din mediu apropiat. @ocul !ncuraeaă copilul să

in"estig0ee, să creee, să descopere şi !l moti"eaă să !şi asume riscuri, să cunoască

treptat oameni, e"enimente, lumea din urul lor, dar şi lumea emoţională interioară.

%cord#nd copilului timp suficient pentru oc, !l autăm să de"ină !ncreător, să !şi

clarifice concepte, să !n"eţe !n mod independent. =Curiculum pentru !n"ăţăm#ntul preşcolar, 2>>, pg. ?.

entru a asigura continuitatea !ntre grădiniţă şi şcoală şi a uşura procesul de

adaptare a copilului la specificul muncii şcolare de !n"ăţare, este importantă

introducerea ocului şi !n structura lecţiilor şcolare. &eşi acti"itatea dominantă !n

şcoală este !n"ăţarea, ocul constituie o necesitate fundamentală a şcolarului mic, ca

miloc de pre"enire şi !nlăturare a o(oselii, cunoscută fiind capacitatea redusă de efort

a acestuia. dată cu intrarea copilului !n şcoală, ocul este util nu numai pentru

adaptarea lui la acti"itatea şcolară, ci şi ca formă de !n"ăţare. rin oc copilul !n"aţă cu

plăcere, de"ine interesat faţă de acti"itatea ce se desfăşoară, cei timii de"in cu timpul

mai "olu(ili, mai acti"i, mai curaoşi şi capătă mai multă !ncredere !n capacităţile lor,

mai multă siguranţă şi rapiditate !n răspunsuri =B. itu, 2>>, pg.?

'a "#rsta şcolară, ocurile didactice sunt mai comple7e, sarcinile implică eforturi

intelectuale şi motrice mai intense, dar sunt reol"ate cu plăcere, produc rela7are şi

16


17/97

satisfacţie prin elementele de oc =%na /milia Godri0eic, 2>>$, pg.2?. %stfel, ocurile

didactice solicită o angaare deplină a capacităţilor intelectuale ale ele"ilor şi, totodată,

contri(uie la de"oltarea spiritului de ec0ipă, a spiritului de o(ser"aţie, a "oinţei, a

unor trăsături morale ca3 perse"erenţa, 0ărnicia, cinstea etc. rin oc se reol"ă, !ntr-o

manieră specifică, numeroase sarcini de !n"ăţare, rolul lor nefiind doar ludic.

e de altă parte, !n"ăţătura, dominantă a "#rstei şcolare, este preentă !n diferite

forme şi la "#rsta preşcolară, ea i"or#nd din necesitatea de a satisface interesul,

curioitatea copilului pentru cunoaştere. Eotuşi, anul pregătitor nu tre(uie "ăut ca un

an de preluare a sarcinilor !n"aţătorului, ci ca o pregătire a copiilor de a a"ea reistenţă

la efort, capacitate de analiă, de concentrare a atenţiei, perse"erenţă, capacitate de a-şi

in0i(a impulsurile şi de a-şi regla tre(uinţele =. prescu, 199, pg. 21?.

regătirea copilului pentru şcoală nu "ieaă doar asigurarea unui ni"el intelectualadec"at şcolariării, ci implică şi pregătirea sa afecti"ă şi "oliţională pentru rolul de

şcolar. omentul intrării !n şcoală presupune un anumit ni"el de de"oltare fiică,

intelectuală şi morală a copilului, capacităţi, a(ilităţi, priceperi şi deprinderi necesare

şcolarităţii. %ccentul tre(uie să cadă pe dimensiunea formati"ă a pregătirii, deoarece

nu !nsuşirea unui "olum mare de cunoştinţe !l face pe copil apt pentru şcoală, ci

do(#ndirea unor capacităţi, a(ilităţi şi operaţii necesare actului de cunoaştere care

fa"orieaă !n"ăţarea. >$, pg. 1? .

'a intrarea !n şcoală, copilul tre(uie să posede un anumit "olum de cunoştinţe

despre mediul !nconurător, să ai(ă noţiuni elementare despre oameni şi acti"itatea lor,

despre produsele muncii sociale, despre fauna şi flora !nconurătoare etc. &e asemenea,

copilul tre(uie să ai(ă suficient de de"oltat spiritul de o(ser"aţie, memoria,

imaginaţia, precum şi unele repreentări cantitati"e, raporturi cauale, deprinderea de a

1*


18/97

ţine corect creionul !n m#nă, de a număra, de a compara mulţimi concrete, de a face

unele calcule orale cu autorul unor o(iecte concrete, deprinderea de a reol"a

pro(leme de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi, !n limitele 1-1>, de a asculta şi a

răspunde la o sarcină primită, deprinderi necesare pentru desen, pictură, modela, de

folosire corectă a cărţilor etc.

Eotodată, adaptarea !n clasa I este condiţionată de o de"oltare corespuătoare a

modalităţilor de operare a g#ndirii3 analia, sintea, a(stractiarea, generaliarea,

concretiarea, precum şi a calităţilor acestora3 fle7i(ilitatea, independenţa,

promtitudinea, aflate !n deplină e"oluţie pe parcursul şcolariării. Copilul apt pentru

şcolaritate are deprinderea de a asculta cerinţele adultului şi de a reacţiona corect pe

(aa acestora, de a răspunde la !ntre(ări, dar şi de a formula !ntre(ări, de a corecta şi

completa răspunsurile colegilor.regătirea pentru şcoală este susţinută de o moti"aţie (aată tot mai mult pe

interioriarea intereselor pentru cunoaştere, dar şi de o imaginaţie tot mai acti"ă care,

!n timpul ocului, fa"orieaă integrarea socială a copiilor =. anolescu, 2>>2,

pg.1?.

%ptitudinea de şcolaritate depinde şi de formarea acelor competenţe care ţin de

interioriarea reultatelor acti"ităţilor de oc li(er ales şi moti"at al copilului. 5rădiniţa

nu este şi nu tre(uie să de"ină o mică şcoală . /a are propria ei importanţă pentrucopil, pentru că oferă ocaia ocului !n sensul de"oltării copilului şi, astfel, face

trecerea de la informal la formal. %propierea copilului de cunoaşterea regulilor, a

normelor, pe care le "a folosi !n şcoală, tre(uie "ăută prin prisma ocului şi amenaării

adec"ate a spaţiilor educati"e =/. Frăşmaş, 2>>2, pg. 6$?

Concluion#nd, putem spune că asigurarea continuităţii dintre grădiniţă şi şcoală

poate fi realiată dacă sunt !ndeplinite unele condiţii, precum3

-coerenţa o(iecti"elor educaţionale urmărite !n !n"ăţămăntul preşcolar şi primar

incipient

-unitatea conţinuturilor educaţionale =grădiniţă- clasa I?

-conturarea acti"ităţii copiilor de grupă pregătitoare şi clasa I, pentru a sta(ili

punctele de tangenţă

-crearea condiţiilor de traniţie

-e"aluarea ni"elului de pregătire la intrarea !n clasa I

1


19/97

-respectarea particularităţilor psi0ofiiologice şi a tendinţelor !n de"oltarea

copiilor

-e"itarea du(lării !n formarea competenţelor ce au fost dea ac0iiţionate la

grădiniţă

-păstrarea, !n clasa I, a unor caracteristici ale stilului de !n"ăţare din grădiniţă şi

doarea graduală a cerinţelor faţă de copil

-adaptarea de către !n"ăţător a strategiilor didactice la particularităţile

psi0ofiiologice ale copilului.

I 2. N+4,$'&* & -$"",-$$% 7, ,%/,-*4,,& &, 5' 5'343%6'$ /"&7-+*"

7, 5'343%6'$ /",%*"

%şa cum am preciat şi !n capitolele anterioare, !n"ăţăm#ntul preşcolar şi cel

primar, ca şi celelalte segmente ale sistemului de !n"ăţăm#nt, a cunoscut sc0im(ări

maore !n ceea ce pri"eşte orientarea, structura şi conţinuturile sale, adopt#nd "iiunea

curriculară !n organiarea şi desfăşurarea !ntregii acti"ităţi educţionale.


20/97

-orientarea !n"ăţării spre formarea de capacităţi şi atitudini, prin de"oltarea

competenţelor necesare reol"ării de pro(leme şi prin utiliarea strategiilor

participati"e !n acti"itatea didactică

- fle7i(iliarea ofertei de !n"ăţare "enită dinspre şcoală

-adaptarea conţinuturilor !n"ăţării la realitatea cotidiană, la preocupările, interesele

şi aptitudinile ele"ului

-selectarea şi organiarea o(iecti"elor şi conţinuturilor după principiul :nu mult, ci

(ine; important este nu doar ce anume, dar c#t de (ine, c#nd, de ce se !n"aţă ceea ce

se !n"aţă şi la ce "a folosi mai t#riu ceea ce s-a !n"ăţat

-posi(ilitatea realiării unor parcursuri şcolare indi"idualiate, moti"ante pentru

ele"i, orientate spre ino"aţie şi !mplinire personală

-responsa(iliarea tuturor agenţilor educaţionali !n proiectarea, monitoriarea şie"aluarea curriculum-ului. =ACurriculum aţional. Cadru de referinţă pentru

!n"ăţăm#ntul o(ligatoriu;, 199,?.

I. 2.. C$"",-$$%>$ /&'"$ 5'343%6'$ /"&7-+*"


21/97

-copiii sunt implicaţi !n procesul de cunoaştere, sunt !ncuraaţi să ia deciii, să-şi

spună părerea, să pună !ntre(ări

-trecerea de la o acti"itate la alta se face prin crearea unor legături fireşti, numite

traniţii orarul ilei este fle7i(il, acti"ităţile de !n"ăţare se pot prelungi, completa,

alterna cu alte acti"ităţi, !n funcţie de interesele copiilor

-se acceptă di"ersitatea mediilor culturale din care pro"in copiii, se e"ită

discriminările de etnie, se7, statut socio-economic, religie, utili#ndu-se această

di"ersitate

-acti"ităţile de !n"ăţare alterneaă ec0ili(rat cu cele de rela7are, de asemenea cele

desfăşurate !n interior cu cele din aer li(er. =%. C. 5la"a, 2>>2, pg.11?.

Curriculum preşcolar angreneaă copiii, prin e7perienţele de !n"ăţare, !n diferite

domenii e7perenţiale, reali#nd o legătură firească !ntre acestea. Cele cinci domeniie7perienţiale sunt3 &omeniul estetic şi creati", &omeniul om şi societate, &omeniul

lim(ă şi comunicare, &omeniul ştiinţe şi &omeniul psi0omotric. %cestea sunt

considerate de către '. Flăsceanu :c#mpuri cogniti"e integrate; care transcend

graniţele dintre discipline şi se !ntălnesc, !n conte7tual noului curriculum, cu domeniile

de de"oltare a copilului3 &omeniul psi0omotric, &omeniul lim(aului, &omeniul

socio-emoţional şi &omeniul cogniti". =Curriculum pentru !n"ăţăm#ntul preşcolar,

2>>, pg. 9?. %"#nd !n "edere că !n această lucrare ne-am propus să analiăm continuitatea dintre

!n"ăţăm#ntul preşcolar şi primar, !n ceea ce pri"eşte lim(aul, comunicarea şi

matematica, ne "om referi !n continuare la &omeniul 'im(ă şi comunicare şi

&omeniul ştiinţă, care include &omeniul matematic.

D+%&',$ L,%3 7, -+%$',-*"& acoperă stăp#nirea e7primării orale şi scrise, ca şi

a(ilitatea de a !nţelege comunicarea "er(ală şi scrisă. rin ascultare şi e7primare,

preşcolarii de"in capa(ili să e7ploree e7perienţele altor personae şi să-şi e7tindă

propriile e7perienţe. 8e urmăreşte ca aceştia să "or(ească clar şi fluent, e7prim#ndu-se

adec"at fiecărei categorii de auditoriu. entru realiarea acestui deiderat, tre(uie

create conte7te !n care preşcolarii să se poată e7prima şi să utiliee acti" miloacele

de comunicare. %stfel, se "or studia opere literare specifice "#rstei, care rafineaă

g#ndirea şi lim(aul copiilor şi e7tinde capacitatea lor de a !nţelege situaţii

interpersonale comple7e. =Curriculum pentru !n"ăţăm#nt preşcolar, 2>>, pg. 1>?

21


22/97

&e"oltarea lim(aului cuprinde nu numai !nţelegerea stucturilor "er(ale şi

utiliarea lor !n conte7te adec"ate, ci şi !n"ăţarea e7primării propriilor idei şi

sentimente. asemenea !n"ăţare are loc !n preenţa unor modele adec"ate oferite de

adulţi prin intermediul poeiilor, po"eştilor, lecturilor, dramatiărilor etc. =.

&umitrana, 1999, pg. ?.


23/97

"or a"ea o semnificaţie aparte pentru un domeniu sau altul de cunoaştere =F. reda,

2>>>, pg.11*?.

Cre#nd condiţii optime pentru accesul la diferite modalităţi de comunicare orală şi

scrisă, educatoarele contri(uie la egaliarea şanselor de succes şcolar pentru toţi copiii

pro"enind din medii socio-culturale di"erse.

D+%&',$ 7,,'4&, !n cadrul căruia preşcolarul este pus !n contact cu +%&',$

%*&%*,-, prin ocuri diriate, cu materiale, prin simularea de cumpărături !n

magaine, prin realiarea unor desene geometrice, analia proporţiilor unor o(iecte etc,

contri(uie la de"oltarea repreentărilor copiilor cu pri"ire la3 număr, "olum, masă,

implicarea lor !n acti"ităţi de clasificare, discriminare, descriere cantitati"ă, reol"are

de pro(leme =Curriculum pentru !n"ăţăm#nt preşcolar, 2>>, pg. 11?.

8copul final al studierii matematicii !n şcoală nu este doar acela de a reol"a pro(lemele din manuale, ci de a reol"a pro(lemele care apar de-a lungul "ieţii. &e

aceea, !n proiectarea şi desfăşurarea acti"ităţilor matematice din grădiniţe, educatoarea

tre(uie să pornească de la e7perienţele de "iaţă şi de !n"ăţare ale copiilor. ferind

copiilor posi(ilitatea de a găsi soluţii in"estigănd realitatea, acţionănd asupra ei şi

"erific#nd !n practică soluţiile pro(lemelor !nt#lnite, le oferim o e7perienţă de

cunoaştere mult mai (ogată, dec#t dacă aplicăm unele strategii de reol"are e7terioare.

>2, pg. 14*?

I. 2.2. C$"",-$$%>$ /&'"$ 5'343%6'$ /",%*"

>$-2>>4, curriculum pentru !n"ăţăm#nt primar a fost

reconfigurat din perspecti"a o(iecti"elor de referinţă, a acti"ităţilor de !n"ăţare, a

conţinuturilor şi, nu !n ultimul r#nd, al e"aluării. Curriculum pentru clasa I ţine seama

de necesitatea indi"idualiării procesului de predare-!n"ăţare, a creşterii eficienţei

procesului educaţional şi al rela7ării programului micilor şcolari, atăt !n ceea ce

pri"eşte organiarea conţinuturilor, c#t şi modalităţile de planificare a acti"ităţilor de

!n"ăţare.

2$


24/97

'a ni"elul *",&, -$"",-$*"& L,%3 7, -+%$',-*"&, o(iecti"ul maor este acela de

de"oltare a capacităţii de comunicare orală şi !n scris, de relaţionare, acestea fiind

condiţii de (aă ale desfăşurării acti"ităţilor !n clasă şi, totodată, premisele unui

conte7t de !n"ăţare care să !ncuraee succesul şcolar. 'a acest ni"el, curriculum este

structurat !n funcţie de un model comunicati"-funcţional care presupune at#t

de"oltarea integrată a capacităţilor de receptare şi de e7primare orală, c#t şi de

receptare a mesaului scris şi de e7primare !n scris =%ngelica i0ăilescu, 2>>$, pg.

4?.

Erecerea de la grădiniţă la şcoală presupune un efort special de adaptare,

autonomie şi responsa(iliare !n ceea ce pri"eşte ac0iiţia de noi cunoştinţe şi

capacităţi, alte tipuri de relaţii interpersonale. %stfel, noutăţile aduse !n cadrul ariei

curriculare 'im(ă şi comunicare urmăresc reuşita de(utului şcolar.odificările făcute la ni"elul o(iecti"elor de referinţă "ieaă reconfigurarea

conceptului de competenţă de comunicare la această "#rstă, cu accent pe interacţiunea

!n grup, pe cooperare şi nu pe ac0iiţia de noi cunoştinţe !n plan ling"istic. &e

e7emplu, o(iecti"ele referitoare la percepţia unor sunete, la sila(isire, la corectitudinea

enunţurilor, au fost !nglo(ate !n cadrul altor o(iecti"e, !n sc0im( au fost puse !n

"aloare o(iecti"ele de ordin atitudinal, datorită potenţialului interacti" şi moti"ant pe

care !l asigură, pun#nd accent pe ne"oile emoţionale şi de relaţionare ale copiilor.=rograme şcolare re"iuite, 'im(a şi literatura rom#nă, clasa I şi a II-a, 2>>$, pg 2?.

rin o(iecti"ele referitoare la comunicarea scrisă se urmăreşte o relaţie mai acti"ă !ntre

forma sonoră şi forma grafică a cu"intelor, astfel !nc#t copilul să facă mai repede

legături !ntre cu"#ntul scris şi sensul acestuia.

%cti"ităţile de !n"ăţare au fost selectate astfel !nc#t să ofere o moti"aţie intrinsecă

pentru !n"ăţare, să ai(ă sens pentru copil, să contri(uie la crearea unor situaţii

autentice de comunicare !n care să fie "aloriată e7perienţa de "iaţă a ele"ilor.

ro(lemele legate de gramatică şi de corectitudinea e7primării nu "or fi negliate, dar

nici nu "or pre"ala !n cadrul interacţiunii din clasă. %stfel, ele"ul este stimulat să

comunice, creşte !ncrederea !n sine şi se creaă o atitudine poiti"ă, ceea ce conduce la

reol"area pro(lemelor de adaptare ale şcolarului mic.

24


25/97


26/97


27/97

reol"are de pro(leme prin !ncercări, prin implicare acti"ă !n situaţii practice şi căutare

de soluţii din e7perienţa de "iaţă a ele"ilor.


28/97

T*&$ '". D+%&',$ L,%3 7, -+%$',-*"& L,%* 7, ,&"*$"* "+%6'3


29/97

SCRIERE

.4.4. 8ă manifeste interes pentru citit.

4.. 8ă recunoască cu"intesimple şi litere !n conte7te

familiale.

4.6. 8ă recunoască literelealfa(etului şi alte con"enţiiale lim(aului scris.

4.*. 8ă utiliee materialescrise !n "ederea e7ecutăriiunei sarcini date.

4.. 8ă perceapă şi sădiscriminee !ntre diferiteforme, mărimi, culori-o(iecte, imagini, formegeometrice, tipuri decontururi etc.

4.9. 8ă utiliee efecti"instrumente de scris,stăp#nind deprinderilemotrice elementare necesarefolosirii acestora.

4.1>. 8ă utiliee desene,sim(oluri pentru a transmitesemnificaţie.

4.11. 8ă descopere că scrierea!ndeplineşte anumite scopuri,cerinţe sociale şi să sefolosească de aceastădescoperire.

4.12. 8ă !nţeleagăsemnificaţia cu"intelor,literelor şi cifrelor, !n"ăţ#ndsă le trasee.

SCRIERE) D&+*"&*-*/*-,34,, &&;/",%*"& 8-",83.

$.$. 8ă desprindă semnificaţiaglo(ală a unui te7t citit.$.4. 8ă citească !n ritm

propriu, corect un te7tcunoscut.

$.. 8ă manifeste curioitate pentru lectură.

4.1.8ă scrie corect litere,sila(e, cu"inte.

4.2. 8ă scrie corect, lii(il şi!ngriit propoiţii scurte.

4.$. 8ă utiliee con"enţii alelim(aului scris =punctul,semnul !ntre(ării, scrierea cumausculă?

4.4. 8ă manifeste interes pentru e7primarea scrisă.

29


30/97

T*&$ '".2 D+%&',$ L,%3 7, -+%$',-*"& L,%* 7, ,&"*$"* "+%6'3

IF%E%%E D/8C'%D C'%8% I(iec-ti"e

%cti"ităţi de !n"ăţare Conţinuturi (iec-ti"e

%cti"ităţi de!n"ăţare

Conţinuturi

O.1.1.

1.2.

1.$.

- ia parte la discuţii !n

mici grupuri informale- discută cu colegii şieducatoarea despresu(iecte cunoscute-!ntrea(ă şi răspunde la!ntre(ări- utilieaă corectsaluturile- ştie să se preinte- ia parte la acti"ităţile de

oc, de !n"ăţare !n grup,sugereaă ce este de făcutmai departe !ntr-un oc, o

acti"itate, continu#ndsec"enţe de acţiuni-!ntre(uinţeaă regulileunui dialog-"or(eşte pe un tonmoderat.

-transmite mesae simple!n cadrul ocului sau alacti"ităţilor de !n"ăţare=prin telefon de ucăriesau real?-primeşte mesae,!ndeplineşte instrucţiunisimple-compune, treptat,

propoiţii din două, treisau mai multe cu"inte şic0iar frae-se e7primă coerent

pentru a se face !nţeles-solicită autorul adultuluiatunci c#nd nu !nţelege unmesa.

- urmăreşte linia unei po"eşti, concomitent cu

imaginile din carte,oriascult#nd po"estea spusăde educatoare-ascultă şi reacţioneaăadec"at la po"eşti, poeii,alte tipuri de te7t=g0icitori, glume,informaţii? transmise decătre adult sau prinmiloace audio-"iuale- demonstreaă

- implicarea !n

actul comunicati"ca "or(itor- formularea de!ntre(ări şi derăspunsuri la!ntre(ări- "alenţe alesalutului- aspecte ale=auto?preentării-implicarea !nactul comunicati"ca interlocutor

- folosireaformulelor de

politeţe

- dialogul cuco"#rstnicii,dialogul cuadulţii, dialogul

prin telefon

- formularea de propoiţii simpleşi de"oltate

- implicarea !nactul de

comunicare caauditor)spectator- ascultarea unuite7t citit simultancu urmărireaimaginilorcorespunătoare

- codificarea =prin

O.1.1.

1.2.

1.$.

- ocuri de e7ecutare

a unor comeni oraleformulate de!n"ăţător sau ele"i- e7erciţii pentrudemonstrarea!nţelegerii mesauluiaudiat, prin apelare laalte modalităţi deredare a acestuia=mimă, desen etc?- e7erciţii de mimă,de sesiare acorespondenţei

elementelor "er(alecu cele non"er(ale- e7erciţii derecunoaştere a unorcomunicări care nu se

potri"esc cu un mesaaudiat anterior- e7erciţii de recunoa-ştere a unor momentedin te7tul audiat pe

(aa unor imagini preentate

- e7erciţii de selectarea propoiţiei corectedin enunţuri realiatede ele"i- ocuri de ordonarelogică a cu"intelor !n

propoiţii- e7erciţii de percep-ţie fonică a intonaţiei

propoiţiei enunţia-ti"e şi interogati"e=fără terminologie?

-e7erciţii de delimita-

re a cu"intelor !nenunţuri- e7erciţii de sta(ilirea poiţiei unui cu"#nt!ntr-o propoiţie- ocuri de identifica-re a poiţiei sila(elor!ntr-un cu"#nt- e7erciţii de desco-

perire a unor cu"intecare să !nceapă, să

- ascultarea şi

!nţelegereacomunicării

- conştientiareaunor reguli decomunicare

- "alorificareadisponi(ilităţi-lor pentrucomunicarea şireceptareamesaelor

-comunicareaorală dupăilustraţii

- propoiţia- cu"#ntul- sila(a

- e7ersarea pronunţiei prinarticularecorectă !ntimpul "or(irii

- distingereacu"intelor dintr-o propoiţie şi a

poiţiei ocupate!n propoiţie

- despărţireacu"intelor !nsila(e

$>


31/97

O2.2.1.

2.2.

O@.$.1

!nţelegerea te7tului,apel#nd la diferitemodalităţi de redare aacestuia3 repo"estire,dramatiare, desen etc.

-pronunţă corect =relati"?sunetele lim(ii rom#ne-recunoaşte,numeşte saumarc0eaă grafic sunetuliniţial şi final din cu"#ntul

pronunţat oral-recunoaşte şi numeştesunetele din interiorulcu"#ntului pronunţat oral

-!n"aţă cu"inte noi şi leutilieaă !n cadrul

ocurilor sau acti"ităţilorde !n"ăţare

-utilieaă cu"inte noi !nconte7te adec"ate-utilieă treptatsinonime, antonime,omonime, diminuti"e-!nţelege felul !n care

propoiţiile sunt alcătuitedin cu"inte, cu"intele dinsila(e, iar sila(ele dinsunete-alcătuieşte propoiţiisimple şi de"oltate=despre o(iecte şi fiinţe,

personae din po"eşti,aspecte ale "ieţii sociale?-pune şi răspunde la!ntre(ări de tipul3 &e ceM,ndeM, C#ndM, Ce!nseamnăM.

-primeşte mesae şi!ndeplineşte insrucţiunisimple-reţine e7presii ritmate şirimate recită poeiirespect#nd intonaţia,

ritmul, paua,, !nconcordanţă cu mesaultransmis-utilieă calităţilee7presi"e ale lim(auluioral şi ale celui corporal!n transmiterea unor ideişi sentimente- realieă mini-dramatiări sau ocuri derol pornind de la te7tulunei po"estiri sau poeii,

desene,sim(oluri?transmiterea şireceptarea)decodarea demesae

- cu"#ntul- sila(a- sunetul- sunetul !n

poiţie iniţială,mediană, finală

- sensulcu"intelor

- sinonimia- antonimia- omonimia- deri"area cusufi7e diminuti-"ale- despărţirea cu-"intelor !n sila(e- propoiţiasimplă)de"oltată

- implicarea !nactul comunicati"ca receptor- "ersul- rimă,muicalitate- "alori stilistice3

personificarea,comparaţia,epitetul, antitea- "alenţe alecomunicării"er(ale orale,non"er(ale şi

para"er(ale- respectareaintonaţiei,ritmului, pauei,!n concordanţă cu

1.4.

1..

O2.2.1.

conţină sau să se ter-mine cu o sila(ă dată- e7erciţii de distin-gere a sunetuluiiniţial, final sau dininteriorul unei sila(e

sau a unui cu"#nt- ocuri de punere !ncorespondenţă a unuicu"#nt auit cu ima-ginea corespună-toare- e7erciţii de elimi-nare a unui cu"#ntcare nu se potri"eşteca !nţeles cu celelaltedintr-o listă audiată

- e7erciţii de ascul-

tare a dialogurilorele"-ele", !n"ăţător-ele", pe teme fami-liare copiilor- ocuri de rol de tipul"or(itor-ascultător,"i#nd formareacomportamentului deascultător acti"- simulări a unorsituaţii concrete decomunicare pe temecotidiene

- ocuri de grup cuteme date.

- e7erciţii de alcătuirea unor enunţuri, cuaccent pe pronunţiacorectă, clară- e7erciţii de reglare atonului, "olumului şia "iteei "or(iriie7erciţii de dicţie- e7erciţii de formu-lare de !ntre(ări şi

răspunsuri- po"estirea unor!nt#mplări personaleale copiilor- recitări, dramatiări,repo"estiri- e7erciţii pentrudemonstrarea!nţelegerii mesauluiaudiat, prin apelare ladiferite modalităţi deredare a acestuia

- cu"inte care!ncep) conţin) setermină cu osila(ă dată- sunetul !n

poiţie iniţială,

mediană, finală- comunicareaorală dupăimagine

- e7ersareadialogului

- ascultareaatentă a unuimesa

-comunicarea prin intermediul ocului- reproducereaesenţei mesa-

ului ascultat

$1


32/97

$.2.

O.4.1.

4.2.

4.$.

utili#nd "or(ireadialogată, nuanţarea "ocii,intonaţia, cu spriinuleducatorei şi folosindindicaţiile sugerate dete7t.

- crearea unor stucturi"er(ale, rime, g0icitori,

po"estiri, micidramatiări, cu utiliareaintuiti"ă a unor elementede e7presi"itatealim(aului

- !nţelege diferenţa dintredesen =imagine? şi scris- indică =arată unde este?scrisul !n cărţi, re"iste,iare, filme etc

- indică scrisul !n mediul!nconurător =nume destrăi, indicatoare etc?

- !şi recunoaşte numele propriu oriunde !l!nt#lneşte şi, e"entual, !lscrie cu mauscule-Aciteşte; succesiuni deimagini alcătuind onaraţiune pe (aa lor- !nţelege că scrisul,cu"intele scrise dintr-o

carte ne spun o po"este,cele din iare ne

po"estesc despre ce se petrece !n lume etc- !n"aţă să Acitească;imaginile dintr-o paginăde la st#nga la dreapta şide sus !n os

- face legătura !ntrecu"intele pronunţate oralşi imaginile la careacestea se referă

- leagă cu"#ntul oral deimagine şi de cu"#ntulscris alăturat =format dincel mult trei litere?,!nţeleg#nd că acestea suntnume ale o(iectelor,fenomenelor sau

persoanelor-ascultă te7tele cititesimultan cu urmărireaimaginilor, pentru a găsirăspunsurile corecte

mesaul transmisşi conformindicaţiiloreducatoarei

- realiareadistincţiei dintredesene şisim(olurilegrafice, dintre

litere şi cifre

- compunereaunor cu"intescurte, familiare,iniţial dupămodel, apoiindependent=propriul nume,cu"inte scurte?- implicarea !n

actul comunicati"ca receptor demesae scrise =dincărţi, indicatoarestradale, produseetc?

- legarea imaginiide cu"#ntul scrisalăturat,!nţeleg#nd că

acesta este unnume

- redareamesaului unuite7t după indiciileoferite deimagini

2.2.

2.$.

O@$.1.

=repo"estire, drama-tiare, desen ?

- ocuri didactice desinonimie, antonimie,omonimie

- e7erciţii de utiliarea cu"intelor noi !nconte7te adec"ate- re(usuri, integrame,anagrame- e7erciţii de despăr-ţire a cu"intelor !nsila(e- e7erciţii de compu-nere a cu"intelor por-nind de la o sila(ădată- e7erciţii de sc0im-

(are a sensului unui

cu"#nt prin modifica-rea unui sunet sau aunei sila(e- e7erciţii de !nlocu-ire a unor cu"inte cualtele cu !nţelesasemănător.

- e7erciţii de dialogcu persoane diferite=folosirea formulelorde adresare, salut,

preentare etc?

- dialoguri pe temecunoscute- ocuri de rol- acti"ităţi de e7pri-mare a propriilor

păreri !n legătură cufapte, !nt#mplăricunoscute.

- e7erciţii de asocierea sunetului cu litera=grup de litere-sunet?

- e7erciţii pentrulărgirea c#mpului"iual, prin identifi-carea sila(elor !ncu"inte şi a cu"in-telor !n propoiţie- e7erciţii de citireselecti"ă- e7erciţii de citire la

prima "edere,!nconte7te familiare, aunor te7te scurte

- sinonimia- antonimia- omonimia

- despărţireacu"intelor !nsila(e

- cu"inte carediferă prin sune-tul iniţial sau

sila(a iniţială

- salutul- lasosire şi la

plecare- formulareaunei mulţumiri,a unei scue, a

unei rugăminţi- folosirea

politicoasă aformulelor deadresare

- corespondenţasunet- literă

- propoiţia

- cu"#ntul- sila(a

$2


33/97


34/97

4.9.

4.1>

4.11

4.12

diferite litere şi cifre=iniţial, c0iar fără a lecunoaşte semnificaţia?

- cunoaşte modul corectde utiliare a 0#rtiei,

creionului, cretei etc- e7ecută elemente graficeelementare =trasare li(eră,colorare?- respectă reguli minimeale actului scrierii3 poiţiacorectă a corpului, am#inii şi a instrumentuluide scris !n m#nă- traseaă semne grafice=relati"? corect !n ceea ce

pri"eşte mărimea,spaţierea, direcţia de last#nga la dreapta, de sus-

!n osul paginii, lăs#ndspaţiu pentru Aalineat;

- utilieaă, !ncuraaţi deeducatoare, săgeţi,cerculeţe, litere, !n cadrul

ocurilor, pentru a arătadirectia, locul

participanţilor !ntr-unconte7t dat- Ascriu; scrisori, in"itaţii,felicitări, litere saucu"inte, !n"ăţ#nd treptat

să le ordonee de last#nga la dreapta

- utilieaă propriul nume pentru a personalialucrurile care-i aparţin- contri(uie la scriericolecti"e =dicţionare,

urnale, al(ume?folosindu-se de decupae- utilieaă scrierea=m#găleala, puncte,cercuri, litere sau cu"inte?

pentru a face etic0ete,A(ani;, pentru a scrienumele colegilor etc

- recunoaşte şi identificădupă formă literele şicifrele şi le denumeşte- leagă sunetul de litera decorespondenţă, cu autoracordat sau din proprieiniţiati"ă- traseaă peste modelul

- cunoştereainstrumentelor şi

materialelornecesare scrierii- utiliareacorectă ainstrumentelor descris

- trasarea =relati"?corectă a unorcontururi, semnegrafice, urmărirea

percepti"ă şi

motrică a unortrasee

- utiliareascrisului !ndi"erse conte7te

particulare

- utiliareasim(olurilorgrafice pentrutransmiterea unormesae

- identificarea !nte7t a litereloralfa(etului şi aaltor con"enţii alelim(aului scris

- implicarea !n

4.2.

4.$.

4.4.

- e7erciţii de adoptarea poiţiei corecte şicomode pentru scris- e7erciţii de scriere aunor elemente grafice

pregătitoare, care să

facilitee scrierealiterelor şi scrierea !nduct continuu- e7erciţii de scriere aliterelor, sila(elor,cu"intelor şi

propoiţiilor

- e7erciţii de scrierecorectă a literelor şicu"intelor, respec-t#nd forma şi mări-mea lor- e7erciţii de !ncadra-

re corectă !n pagină ate7tului =dată, alineat?- e7erciţii de aprecie-re corectă a spaţiuluidintre cu"inte- e7erciţii de ordona-re corectă a cu"inte-lor !ntr-o propoiţie- e7erciţii de alcătuirede propoiţii folosindcu"inte date

- e7erciţii de folosire

a punctului, semnului!ntre(ării şi a scrieriicu mausculă- e7erciţii de plasarea semnelor de punc-tuaţie !ntr-un te7t- e7erciţii de trans-criere a unor su(stan-ti"e proprii, propoi-ţii enunţiati"e şiinterogati"e- dictări de cu"inte şi

propoiţii

- completarea dere(usuri- realiarea unoretic0ete care să

personaliee clasaori lucrările copiilor- e7punerea lucrărilor şi caietelor ele"ilor !n"ederea !ncuraării

performanţelorindi"iduale.

linii "erticale,oriontale, o(li-ce, (astonaşe,ala, nodule-ţul,o"alul etc

- scrierea litere-lor de tipar şi dem#nă- scrierea sila(e-lor, cu"intelor şia propoiţiilor

- orientarea !n pagină

- propoiţia

- semnele de punctuaţie3

punctul, semnul!ntre(ării, sem-nul e7clamării- scrierea cumausculă- propoiţiaenunţiati"ă- propoiţiainterogati"ă

- scrierea dupădictare

- re(usuri- utiliareasim(olurilorgrafice pentrutransmitereaunor mesae.

$4


35/97

punctat al literei de tiparsau cifrei- traseaă independentlitere şi cifre !n cadrulunor ocuri didactice,

ocuri de rol sau alte

acti"ităţi de !n"ăţare- traseaă peste cu"inte punctate- utilieaă corect caietulde Ascriere; =tipmatematică) geometriesau dictando?.

actul comunicati"ca emiţător demesae scrise-semne grafice3linia dreaptăoriontală,"ertica

-lă, o(lică, fr#ntă,cur(ă, punctul,ala, (astonaşullitere, cu"intecifre- interes pentrucitit-scris.

T*&$ '".@ D+%&',$ %*&%*,-

"&* 7,$,,*"&*-+'-&/&+"8/&-,1,-&%*&%*,-,,.

2)D&+*"&*-*/*-,34,+"& &;/+"*"&,'&8,#*"& 7,"&+*"& &/"+&%&.

1.1. 8ă !nţeleagă sistemulecimal de formare a numerelor =din eci şi unităţi?, utili#ndo(iecte pentru ustificări.

1.2. 8ă scrie, să citească, săcompare şi să ordoneenumerele naturale de la > la 1>>.

1.$. 8ă efectuee operaţii deadunare şi de scădere3

- !n concentrul >-$>, fără trecere peste ordin - !n concentrul >-1>>, fărătrecere peste ordin.N

2.1. 8ă sta(ilească poiţiirelati"e ale o(iectelor !n spaţiu.

2.2. 8ă recunoască forme plane,să sortee şi să clasifice o(iectedate sau desene, după criteriidi"erse.

2.$. 8ă sesiee asocierea dintre

elementele a două grupe deo(iecte, desene sau numere maimici ca $>, pe (aa unor criteriidate.

2.4. 8ă continue modele repetiti-"e repreentate prin o(iecte,desene sau numere mai micidec#t 1>.

2.. 8ă e7ploree modalităţi de a

$


36/97

$' +-*$*"&+*.

@) D&+*"&*-*/*-,34,, &"&-$'+*7&"&<&'$%,"&<-+'8"$,"& 7,$,,*"& *1+"%&+"#&+%&",-&.

) D&+*"&*

-*/*-,34,, &"&+*"& &/"+&%& /",'*-?,,4,* &8"*,,*&-*&.

2.$. 8ă plasee !n mod adec"at unnumăr sau o cifră, !ntre 1 şi 1>, !ninteriorul şirului crescător saudescrescător de numere)cifre.

2.4. 8ă identifice poiţia unuio(iect !ntr-un şir utili#ndnumeralul ordinal.

2.. 8ă măsoare lungimi, !nălţimişi lăţimi, utili#nd unităţi demăsură nestandardiate.

2.6. 8ă măsoare timpul prinintermediul ordonăriie"enimente-lor, precum şi cuautorul instrumentelor adec"ate.

2.*. 8ă !nţeleagă măsurarea

"alorii unui o(iect cu autorul (anilor.

$.1. 8ă recunoască, să denumeas-că, să construiască şi să utilieeformele geometrice de cerc,

pătrat, triung0i, dreptung0i, !ncadrul ocurilor.

$.2. 8ă efectuee operaţii şideducţii logice, !n cadrul ocurilor cu piese geometrice.

4.1. 8ă compună şi să reol"e pro(leme simple, implic#nd adu-narea şi scăderea !n limitele 1-1>.

4.2. 8ă e7prime conţinutul pro(lemelor !n sim(oluriaritmetice.

@) F+"%*"&*7, &+*"&*-*/*-,34,, &* -+%$',-*$,,6',%*$%*&%*,-.

)D&+*"&*,'&"&8$$, 7,* %+,*4,&,/&'"$ 8$,$

7, */,-*"&*%*&%*,-,, 5' -+'&;&*",*&.

descompune numere mai mici ca$> =1>>N?, !n sumă sau diferenţă,folosind o(iecte, desene saunumere.

2.6. 8ă reol"e pro(leme care

presupun o singură operaţiedintre cele !n"ăţate.

2.*. 8ă formulee oral e7erciţiişi pro(leme cu numere de la > la$>

2.. 8ă măsoare dimensiunile,capacitatea sau masa unor o(iecte, folosind unităţi demăsură nestandard aflate la!ndem#na copiilor.

2.9. 8ă recunoască orele fi7e pe

ceas.

$.1. 8ă "er(aliee modalităţilede calcul folosite !n reol"areaunor pro(leme practice şi decalcul.

4.1. 8ă manifeste o atitudine poiti"ă şi disponi(ilitate faţă deutiliarea numerelor.

4.2. 8ă conştientiee utilitateamatematicii !n "iaţa cotidiană.

T*&$ '". D+%&',$ %*&%*,-


37/97

O1.2.

O1.$.

- recunoaşte) e7plicăasemănările şideose(irile dintregrupuri- recunoaşte o(iectelecare nu pot face parte

din grupa formată- moti"eaă aparte-nenţa unui o(iect la ogrupă dată- clasifică o(iecteledupă criteriul culoriiformei, mărimii,grosimii, lăţimii,lungimii sau prinnumirea unei

proprietăţi comune- compară grupeleformate, apreciindglo(al unde sunt mai

multe) mai puţineo(iecte

- ordoneaă o(iecteleunei grupe care auaceiaşi formă, dardimensiuni diferite=mărime, lungime,grosime, lăţime?, dela cel mai mic, scurt,su(ţire, !ngust, la celmai mare, lung, gros,lat =şir crescător şi

descrescător?- compară grupele deo(iecte prin punere !ncorespondenţă=formare de perec0i?- "er(alieaă consta-tările efectuate folo-sind o terminologiecorectă- repreintă graficgrupe de o(iecte- găseşte cele douămodalităţi de sta(ilire

a ec0ipotenţei3e7tragerea sau adău-garea unui element launa din cele douăgrupe comparate

- recunoaşte şi utili-eaă poiţii spaţiale

plas#nd diferiteo(iecte !ntr-un spaţiudat sau pun#ndu-se pesine !n raport cu un

formă, mărime,culoare lungime,lăţime

- apartenenţa)nonapartenenţa

unui element la omulţime

- găsirea !nsuşiriicomune după careau fost formatemulţimile deo(iecte

- apreciereaglo(ală acantităţii

- formarea şiruluicrescător)descres-cător deo(iecte dedimensiunidiferite =mărime,lungime, lăţime,grosime?

- aprecierea canti-tăţii prin punere!n perec0i ao(iecte-lor unormulţimi- lim(a matema-tic adec"at

-repreentarea prin desen a unorgrupe de o(iecte

- mulţimi ec0ipo-tente =comparareacantitati"ă a douăsau mai multemulţimi şi consti-tuirea unor mulţi-mi cu ;tot at#tea;elemente?- poiţii spaţiale3sus, os, deasupra,su(, l#ngă, last#nga, la dreapta

O1.2.

O1.$.

rare cu o(iecte !ncare grupele de c#te1> se !nlocuiesc cuun alt o(iect- e7erciţii dedescompunere a

numerelor !n ecileşi unităţile din caresunt formate

- e7erciţii de repre-entare a numerelor

prin o(iecte sau de-sene trecerea de la oformă de repreen-tare la alta =din sis-tem numeric !nrepreentare o(iec-tuală a numerelor şiin"ers?

- e7erciţii de scriereşi citire a numerelorde la > la 1>>- e7erciţii de numă-rare cu pasul dat,:!nainte; şi :!napoi;,cu şi fără spriin !no(iecte sau desenee7erciţii de grupareşi regrupare a o(iec-telor sau desenelor - e7erciţii de com-

parare şi ordonare a

grupurilor de o(iectefolosind procedeediferite- e7erciţii de compa-rare şi ordonare anumerelor, folosinddiferite repreentăriale acestora saualgoritmul de com-

parare

- e7erciţii de

adunare şi scăderecu numere naturalede la > la $> =1>>N?fără trecere pesteordin "erifi-careareultatelor cuautorul o(iectelor- e7erciţii de compu-nere şi descompune-re a numerelor !nsume sau diferenţede numere

denţă- descompunereanumerelor !n ecişi unităţi- compararea nu-mărului de ele-

mente a douămulţimi pe (aaaprecierii glo(ale

- numărul şi cifra1 =2,$,>,4,?- comparareanumerelor- adunarea şiscădereanumerelor !nconcentrul >-- e7erciţii şi pro-

(leme !n concen-

trul >-- numărul şi cifra6 =*,,9,1>?- adunarea şi scă-derea nr. !nconcenttrul >-1>- numerele natu-rale de la > la 2>- e7erciţii şi pro-

(leme cu numerenaturale de la 1>la 2>, fără trecere

peste ordin

- citirea şiscriereanumerelor de la >la 1>>- numărarea cu

pasul !nainte şi!napoi =de e7em-

plu3 din $ !n $?- compararea şiordonareanumerelor dupăun algoritm

- adunarea şi scă-derea numerelornaturale de la > la$>, fără trcere

peste ordin- compunerea şidescompunereanumerelor- citirea şiscriereanumerelor natura-le formate doar

$*


38/97

O1.4.

O2O2.1.

O.2.2.

reper dat- utilieaă lim(auladec"at relaţiilor spa-ţiale relati"e3 pe, su(,!n, peste, deasupra etc- utilieaă corect

gradele de compara-ie3 mai, cel mai, totat#t de…etc

- e7ecută serii deo(iecte =mărgele,

(oa(e? reali#ndstructuri simple şifolosindu-se de cri-teriile cunoscute saudate de educatoare- deduce ce elementurmeaă !ntr-o serie,anali#nd elementele

anterioare ale acesteia

- alcătuieşte şirulnumeric crescător şidescrescător =1-1>?,!nţeleg#nd :creşterea;şi :descreşterea; cuc#te un element de lao treptă la alta- recunoaşte şi denu-meşte cifre !n intre-"alul 1-1> şi c0iar 2>- pune !n corespon-

denţă cifra cu canti-tatea de o(iecte- numără crescător şidescrescător pornindde la un număr dat

- descoperă care cifrălipseşte dintr-un şirdat- numeşte "eciniiunui număr =cifre?- compune) descom-

pune un număr,

găsind c#t mai multesoluţii- !nţelege relaţianumăr-cifră şi repetăaceastă relaţie !nsituaţii noi şi "ariate- aplică !n "iaţacotidiană cunoştinţele!n"ăţate

- efectueaă operaţiide adunare şi de scă-

etc

- e7primareaadec"ată a

poiţiei ocupate

de o(iecte !nspaţiu

- construirea unorstructuri repetiti"edupă model saudin memorie- ordonări dupăintensitateaculorii, mirosului,

sunetului, dupălungime !n şircrescător şidescrescător

- scara numericăcrescătoare şidescrescătoare

- cunoaşterea

cifrelor !n inter-"alul 1-1> ) 2>- raportare corectăcifră )număr)cantitate- numărat !n inter-"alul 1-1>,crescă-tor şidescrescă-tor- integrarea uneicifre !n şirulnumeric =1-1>?

- "ecinii numere-lor) cifrelor- compunerea)descompunereaunei mulţimi cuun număr dat deelemente

O2O2.1.

O2.2.

O2.$.

- e7erciţii de o(ser-"are a legăturii din-tre adunare şi scăde-re, fără efectuarea

pro(ei operaţiei- e7erciţii de operare

cu numere prin cal-cul mintal, folosindspriin cu o(iectesau desene e7erciţiide scriere a acestoroperaţii

- e7erciţii- oc de poiţionare a o(iec-telor !n spaţiu =st#n-ga, dreapta, sus, os,interior, e7terior?- e7erciţii de

recunoaştere şinumire a poiţieio(iectelor !n spaţiu

- e7erciţii de o(ser-"are şi descriere"er(ală empirică afigurilor geometricecunoscute- identificarea for-melor plane !n mo-dele simulate şi !nnatură

-ocuri de construcţii- selectarea unor fi-guri geometrice de-senate după criteriidate şi decuparealor- sortarea şi clasi-ficarea pieselorgeometrice dupăcriterii date sauidentificate prino(ser"are

preciarea criteriilor

utiliate- recunoaştereaformei feţelor unorcorpuri

- e7erciţii de identi-ficare a elementelorunei mulţimi, c#ndse ştie regula decorespondenţă şielementele celei de adoua mulţimi

din eci- citirea şiscriereanumerelor natura-le de la 2> la 1>>,formate din eci

şi unităţi- adunarea şi scă-derea numerelornaturale formatenumai din eci- adunarea şi scă-derea a două nu-mere formate dineci şi unităţi fărătrecere pesteordin

- poiţia relati"ă ao(iectelor !n

spaţiu

- figuri geome-trice3 cerc, pătrat,triung0i, drept-ung0i

- !m(inareafiguri-lorgeometrice !nstructuri familia-re

- clasificarea pie-selor geometricedupă criteriidiferite

- e7erciţii de o(-ser"are a o(iecte-lor cu forma decu( sau sferă

- corespondenţa!ntre elementele adouă mulţimi

$


39/97

O2.$.

O2.4.

O2..

dere cu 1-2 elemente,!n limitele 1-1>, prinmanipulare de o(iecte- utilieă corectlim(aul matematicadec"at operaţiei de

adunare şi scădere- utilieaă corectsemnul =O? ,=-? şisemnul =P? , doar!ntre cifre- do"edeşte !nţelege-rea semnificaţieiadunării şi scăderii,

prin aplicarea acestorcunoştinţe !n "iaţacotidiană

- identifică şi numeşte primul şi ultimul

element dintr-un şirde 1> elemente- identifică un o(iect,utili#nd numeralulordinal =al doilea, alcincilea etc?- utilieaă adec"atnumele numeralelor3

primul, al doilea etc- face diferenţa dintrenumeralul cardinal şicel ordinal

- măsoară cu pasul odistanţă- măsoară cu palma olungime- compară lungimile)lăţimile) !nălţimile adouă sau mai multeo(iecte şi spune careo(iect este mai lung)lat )!nalt- măsoară lungimi cuautorul unor (eţişoa-re, creione, rigle şi

!nregistreaă pe 0#rtiemăsurile aflate

- spune ce se!nt#mplă !nainte şidupă un e"eniment=acti"itate?- spune care acti"itatea durat mai mult) mai

puţin- spune care acti"itateare loc prima, a doua,

- operaţii deadunare şi scăderecu 1-2 unităţi !ninter"alul 1-1>

- lim(a matema-tic adec"at

- semnele =O?, =-?şi =P?

- intuirea utilităţiicalcului aritmetic

pentru reol"areaunor pro(leme

practice

- numeralulordinal

- numirea loculuifiecărui o(iect !ngrup, !n ordineade numărare

- diferenţierea

!ntre numeralulcardinal şi celordinal

- măsurarea di-mensiunilor unoro(iecte şi a capa-cităţii unor "ase- compararea di-mensiunilor unoro(iecte şi a capa-cităţii unor "ase

-măsurarealungimilor cuunităţi de măsurănestandardiate

- măsurarea tim- pului

- aprecierea dura-tei unei acti"ităţi

O2.4.

O2..

O2.6.

O2.*.

- e7erciţii de identi-ficare a regulii decorespondenţă dintregrupuri de o(iecte,desene sau numereordonate

- e7erciţii de trecerede la şirul o(iectualla şirul numeric şiin"ers

- e7erciţii de conti-nuare a unor modelerepetiti"e repreen-tate prin o(iecte ,desene sau numere

- e7erciţii de compu-nere şi descompune-re a numerelor

folosind o(iecte,desene şi numere- e7erciţii de des-compunere a nume-relor !n forme ec0i-"alente şi utiliareaacestora pentru efec-tuarea operaţiilor- e7erciţii de iden-tificare şi aplicare desc0eme pentru efec-tuarea adunărilor şiscăderilor

-e7erciţii de analiăa părţilor componen-te ale unei pro(leme- e7erciţii deadăuga-re saue7tragere deelemente dintr-omulţime de o(iecteşi e7primarea opera-ţiei "er(al şi !n scris"erificarea prinnumărare

- reol"area de pro- (leme cu o(iecte saudesene şi "erificareareultatelor prinnumărare- reol"area de

pro(leme de tipulaO(P7, a-(P7, !ncare a,( sunt numeredate

- e7erciţii de trans-

- construirea unor structurirepetiti"e

- compunerea )descompunereanumerelor

- analia pro(lemei

- operaţii cumulţimi

-e7erciţii şi pro(leme

$9


40/97

O2.6.

O$O$.1.

O$.2.

ultima- cunoaşte utiliareacalendarului- cunoaşte utiliareaceasului- recunoaşte orele

fi7e pe ceas- utilieaă (anii de:ucărie; !n cadrul

ocurilor de rol- identifică "aloareamonedelor curente şia (ancnotelor mai desutiliate- utilieaă corect

(anii pentru micicumpărături

- recunoaşte şi denu-

meşte figurigeometri-ce !n mediulam(iant sau cuautorul mate-rialelor

puse la dispoiţie=cerc, pătrat, triung0i,dreptung0i?- deseneaă figurigeometrice dupămodel sau după ocomandă "er(ală- e7ecută desenedecorati"e şi artistice

folosind formelegeometrice

- araneaă pieselegeometrice !nta(louri, după criteriidate- efectueaă operaţiide ordonare) clasifi-care a pieselorgeometrice, după!nsuşiri diferite

- realieaă deducţiilogice simple, !nfuncţie de sarcinadidactică a ocului- efectueaă, su( for-ma ocului logic, ope-raţii logice3 conunc-ţia, disuncţia,negaţia- efectueaă cores-

pondenţa (iuni"ocă

- sta(ilirea ordiniide desfăşurare ae"enimentelor- apreciereasimultaneităţii

unor e"enimente-recunoaştereaorelor fi7e peceas

- măsurarea"alorii =unităţimonetare?

- efectuarea demici cumpărături

- forme geometri-ce3 cerc, pătrat,triung0i, drept-ung0i- trasarea figurilor geometrice- identificarea fi-gurilorgeometrice dindesene com-

ple7e

- aranarea piese-lor geometrice !nta(lou şi efectua-rea unor operaţiide ordonare şicla-sificare a lor,

după criteriidiferite

- ocuri logico-matematice- denumirea !nsu-şirilor pieselorgeometrice dintrusa :'ogi I;3formă, mărime,culoare şi grosimeşi construirea

O2..

O.2.9.

formare a pro(leme-lor păst#nd numerelenesc0im(ate- sc0im(area nume-relor !ntr-o pro(lemădată, cu păstrarea

tematicii- sc0im(area compo-nentelor unei pro(le-me, fără ca tipul de

pro(lemă să sesc0im(e- formularea de pro-

(leme cu spriincon-cret !n o(iectesau desene- formularea de

pro(leme pornind dela o temă dată sau dela numere date

- e7erciţii-oc demăsurare a dimen-siunilor, capacităţiisau masei unoro(iecte folosindunităţi de măsurănestandard =creion,

palmă, "ase decapacităţi diferite,

(alanţe impro"i-ate?- alegerea etalonului

potri"it pentru o a-numită măsurătoare- e7erciţii demăsurare a unoro(iecte folosindetaloane diferiteconsemnareareultatelor şidiscutarea lor- e7erciţii de ordona-re a unor o(iectedupă dimensiune saudupă masa lor, prin

comparări succesi"eşi e7primareareultatelor =mailung, mai uşor, celmai !nalt etc?- !nregistrarea !n di-"erse forme =desene,numeric? a reulta-telor măsurărilor

- e7erciţii de locali-are a e"enimentelor

- compunerea de pro(leme păstr#nd

numerelenesc0im(ate

- sc0im(area nu-merelor !n pro(le-mă, cu păstrareatematicii

- compunerea şireol"area de

pro(leme

- lungimea,unităţi de măsurănestan-dard

pentru lungi-me- capacitateaunităţi de măsură

pentru capacitate

- masa corpurilorunităţi de măsură

pentru greutate

- ordonareao(iec-telor !n şircrescă-tor şidescrescător dupădimensiune saumasă

4>


41/97

O4O4.1.

O4.2.

- compune pro(lemesimple !n limitele 1-1> prin adunarea)scăderea cu 1-2elemente, pe (aamanipulării de

o(iecte sau pe (aaimaginilor- reol"ă pro(lemaaleg#nd operaţiacorectă =adunare,scădere, !mpărţireaunui măr !n

umătate?- reol"ă pro(lemacompar#nd preţuri !n

ocul de rol- reol"ă pro(lemautili#nd semnegrafice

- alege dintr-un grupde etoane, pe aceleacare au !nscrisecifrele corespondentenume-relor uitliate!n pro(lemă- e7primă operaţiaefectuată !n cadrul

pro(lemelor prinsemnele =O? şi =-?- e7primă reultatulo(ţinut !n pro(lemă

prin utiliareasemnului =P?.

grupelor pe (aaacestora

- compunerea de pro(leme simple

pe (aa manipu-lării unor o(iectesau a unorimagini

- reol"area de pro(leme simple prin strategii"ariate

- reol"are gra-fică, percepti"ă

- utiliareacorectă a"oca(ularuluiadec"at opera-ţiilor de adunareşi scădere =O,-, P?

- descrierea

semnificaţieinumerelor)cifrelor apărute !n

pro(lemă.

O$O$.1.

O4O4.1..

O4.2.

cotidiene !n terme-nii3 !nainte, după, !ntimp ce- e7erciţii de citire aorelor fi7e pe ceas- e7erciţii de plasare

!n timp a unor e"eni-mente cotidienecompararea durateiunor acti"ităţi- e7erciţii de !nregis-trare ae"enimentelor pe

parcursul unei oreile, săptăm#ni, luni

- e7primarea !n cu-"inte proprii amodului de lucrufolosit !n reol"area

unor sarcini caresolicită operarea cuo(iecte, desene saunumere- e7erciţii de utilia-re adec"ată a lim(a-

ului matematic !nsituaţii cotidiene- e7erciţii de descri-ere a procedeelorutiliate pentrumăsurarea şi compa-rarea o(iectelor

- e7erciţii-oc deutiliare a numerelor !n di"erse situaţiiconcrete- utiliarea numere-lor !n acti"ităţi din"iaţa cotidiană- ocuri cu numere

- e7erciţii de numă-rare a frec"enţei cucare apar numerele

sau alte conceptematematice !ntr-unte7t- sesiarea situaţiilor !n care memorareasau utiliarea unuinumăr este utilă=număr de telefon,numărul unui milocde transport etc?.

- măsurareatimpului unităţi

de măsură pentrutimp3 ora, iua,săptăm#na, luna,anul- recunoaştereaorelor fi7e peceas

- identificarea şienumerarea eta-

pelor de reol"area unei pro(leme

- scrierea corectăa datelor unei

pro(leme

- intuirea necesi-tăţii folosiriinumerelor !n"iaţa cotidiană

- numerele- partedin "iaţa noastră

41


42/97

CAPITOLUL II. M&+++#,* -&"-&3",,

&upă cum am su(liniat !n partea teoretică a lucrării, continuitatea dintre grădiniţă şi

şcoală presupune unitatea punctelor de "edere cu pri"ire la3 o(iecti"ele urmărite,

conţinutul acti"ităţilor de !n"ăţare, a metodelor folosite, a formelor de organiare şi

desfăşurare a acti"ităţilor din grădiniţă şi din şcoală. Eotodată, continuitatea implică

cunoaşterea reciprocă a programelor de !n"ăţăm#nt pentru grădiniţă şi clasa I de către

educatoare şi !n"ăţători, asigurarea posi(ilităţilor reale de frec"entare a grădiniţei

pentru toţi copiii, preocupare pentru conţinutul şi formele de pregătire a copiilor de

grupă pregătitoare pentru şcoală.


43/97

.


44/97

'otul de educatoare care a participat la cercetare are "#rsta cuprinsă !ntre 2> şi 6>

de ani, din care $6,*Q cu "#rsta cuprinsă !ntre 2>-$> ani, 1>Q cu "#rsta cuprinsă !ntre

$>-$9 ani, 2>Q cu "#rsta cuprinsă !ntre 4>-49 ani şi $$,$Q cu "#rsta cuprinsă !ntre >-

6> ani. &in totalul acestora 4>Q au o "ec0ime !n !n"ăţăm#nt de p#nă la 1> ani, 6,*Q

au "ec0ime cuprinsă !ntre 11-2> ani, 2$,$Q au "ec0ime cuprinsă !ntre 21-$> ani, iar

$>Q lucreaă !n domeniu de peste $> de ani. Q,

gradul didactic I. (ser"ăm că umătate din numărul educatoarelor au gradul didactic I

şi o e7perienţă (ogată !n acti"itatea lor.

%l doilea lot de su(iecţi, cel al !n"ăţătorilor, cuprinde cadre didactice de se7

feminin, cu "#rsta cuprinsă !ntre 2>-29 ani !n proporţie de 6,*Q, cu "#rsta !ntre $>-$9

ani !n procent de 2$,$Q, pe cele !ntre 4>-49 ani, !n procent de $>Q şi 4>Q dintreacestea au "#rsta cuprinsă !ntre > -6> ani. &in cei $> de !n"ăţători in"estigaţi, 1>Q au

"ec0ime !n !n"ăţăm#nt de pănă la 1> ani, 26,*Q au "ec0ime cuprinsă !ntre 11-2> ani,

2$,$ Q au "ec0ime !ntre 21-$> ani , iar restul de 4>Q au o "ec0ime de peste $> de ani.

Deferitor la gradele didactice ale !n"ăţătorilor, putem spune că 6,*Q au definiti"at,

1$,$Q au gradul II şi >Q au gradul didactic I, ceea ce denotă o (ună pregătire

profesională a acestora.

II.. D&8-",&"&* %&+&+"


45/97


46/97


47/97

educatoare !n"ăţători 5lo(al

1.1. !nsuşirea unor cunoştinţe 4$,$Q $>Q $6,*Q1.2. pregătirea m#inii pentru scris 0 >Q 6Q1.$. cunoaşterea literelor) cititul 6.*Q 6,*Q 6,*Q1.4. scrierea literelor de tipar şi acifrelor

1$,$Q >Q 6,*Q

1.. orientarea !n spaţiu 26,*Q 0 4,$Q1.6. de"oltarea g#ndirii logice 0 6,*Q 6,$Q1.*. capacitatea de a comunica 0 00 9>Q1.. capacitatea de a ascultaadulţii şi a răspunde la !ntre(ări

6$,$Q 6>Q 61,*Q

1.9. a(ilităţi de socialiare 66,*Q .de"oltarea "or(irii. 4>Q $6,*Q $,$Q

%şa cum reiese din ta(elulde mai sus, pe primul loc, !n opţiunea cadrelor didactice

implicate, cu un procent de 1>>Q la !n"ăţători şi >Q la educatoare, se află

capacitatea de a comunica, ceea ca denotă interesul şi importanţa pe care aceştia o

ati(uie capacităţii copiilor de a-şi e7prima corect g#ndurile, dorinţele, intenţiile şi

trăirile emoţionale, de a relaţiona şi de a "er(alia adec"at ceea ce "or să comunice

altora. Eoate acestea sunt condiţii de (aă ale desfăşurării acti"ităţilor !n grădiniţă şi

premisele unui conte7t de !n"ăţare, care să !ncuraee succesul şcolar. &in această

cauă, pregătirea copilului pentru şcoală tre(uie să "iee acest aspect prin toatedomeniile de acti"itate, nu doar !n domeniul lim(ă şi comunicare.

n alt aspect căruia !n"ăţătorii !i acordă un interes sporit =6,*Q? se referă la

abilităţile de socializare ale copiilor care păşesc !n clasa I. %cest lucru este firesc,

dacă luăm !n considerare faptul că !nceputul socialiării copilului !n grădiniţă,

di"ersificarea relaţiilor interumane tre(uie să se continue şi !n ciclul primar, c#nd

copilul intră !ntr-un nou colecti", !n care tre(uie să se integree şi, !n acelaşi timp, să

facă faţă noilor cerinţe educaţionale.

'a polul opus, cel mai scăut interes este acordat, de către !n"ăţători, scrierii

literelor de tipar şi a cifrelor =>Q?, iar, de către educatoare, cunoaşterii literelor şi

cititului =6,*Q?, ceea ce ne indică faptul că !n"ăţătorii nu doresc ca ele"ii să ştie să

citească şi să scrie literele de tipar la intrarea !n clasa I.


48/97

tipar şi a cifrelor, de aceea unele educatoare e7erseaă scrierea literelor de tipar şi a

cifrelor. Considerăm, !nsă că nu este oportun ca această acti"itate să se desfăşoare !n

grădiniţă, mai ales că literele de tipar nu se scriu, doar se citesc şi e7istă riscul de a se

formă deprinderi greşite care "or fi cu greu corectate !n şcoală.

Q2 % doua !ntre(are "ieaă cunoaşterea de către educatoare şi !n"ăţători a

programelor şcolare pentru grădiniţă şi clasa I. &upă cum se o(ser"ă din ta(elul şigraficul de mai os, la această !ntre(are au răspuns afirmati" doar 6$,$ Q dintre

educatoare şi $,$Q dintre !n"ăţători.

educatoare !n"ăţători 5lo(al2.1. &% @>Q 1>>Q

4

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

însuşirea unor cunoştinţe;

pregătirea mâinii pentru scris;

cunoaşterea literelor cititul;

scrierea literelor !e tipar şi a ci"relor;

orientarea în spaţiu;

!e#$oltarea gân!irii logice;

capacitatea !e a comunica;

capacitatea !e a asculta a!ulţii şi a răspun!e la între%ări;

a%ilităţi !e sociali#are;

!e#$oltarea $or%irii&

Invatatori

Educatoare

63.3 36.7

53.3 46.7

0' 20' 40' 60' 80' 100'

(!ucatoare

)n$atatori

DA NU


49/97

%cest lucru este !ngriorător, deoarece arată deinteresul !n"ăţătorilor pentru

cunoaşterea curriculum-lui preşcolar, a o(iecti"elor urmărite şi a specificului !n"ăţării

la această "#rstă, pentru a continua munca educatoarelor şi a e"ita discontinuităţile

dintre cele două trepte de !n"ăţăm#nt care pot duce la inadaptare şcolară. e de altă

parte, deşi diferenţa este de doar 1>Q, este posi(il ca educatoarele să manifeste un

interes mai mare pentru cunoaşterea programei de clasa I datorită feed(acS-ului pe

care !l primesc din partea părinţilor şi a !n"ăţătorilor după !nceperea clasei I, ce le

!ntăreşte con"ingerea că au acţionat corect !n direcţia formării competenţelor necesare

copiilor la şcoală şi a dorinţei de a păstra grupa pregătitoare !n grădiniţă, !n condiţiile

!n care !n noul roiect de lege al !n"ăţăm#ntului se pre"ede ca anul pregătitor să fie

transferat !n şcoală. altă e7plicaţie ar putea fi aceea că, educatoarele sunt apreciate

de părinţii ai căror copii finalieaă grupa pregătitoare şi prin prisma gradului de pregătire pentru şcoală.

Q3


50/97

$.. despărţirea !n sila(e $,$Q 1.*Q$.9. discriminarea fonetică 6,*Q 6,*Q 6,*Q 6.*Q$.1>. lipsa ticurilor "er(ale $,$Q >.6Q$.11. să recite, să c#nte 1>Q 6,*Q 4.Q$.12. să nu "or(ească ne!ntre(aţi $,$Q 1>Q .>Q

on răspuns 6,*Q 6,*Q $$,$Q 11.1Q

Gloglobal (cumulat) I II III F$.1. e7primarea cursi"ă, corectă, !n propoiţii

$,$Q 1>Q ,$Q $1.4Q

$.2. capacitatea de a comunica, fond (ogat de cu"inte

21,*Q 2,$Q 11,*Q 22.2Q

$.$. ac0iiţia unor elemente alescrisului

Q 1$,$Q $.9Q

$.4. !nsuşirea corectă a lim(aului 6,*Q ,$Q ,$Q *.Q$.. pregătirea m#inii pentru scris 1,*Q Q 1.4Q$.6. po"estirea după ilustraţii,comunicarea orală

$,$Q 1$,$Q ,$Q *.Q

$.*. ascultarea po"eştilor 1,*Q ,$Q 11,*Q .6Q$.. despărţirea !n sila(e $,$Q 1,*Q 2.2Q$.9. discriminarea fonetică Q 1>Q Q 6.*Q$.1>. lipsa ticurilor "er(ale 1,*Q >.$Q$.11. să recite, să c#nte Q $,$Q 2.2Q$.12. să nu "or(ească ne!ntre(aţi 1,*Q Q 2.Q on răspuns $,$Q $,$Q 2$,4Q 6.*Q

&in ta(elele de mai sus reiese preocuparea cadrelor didactice pentru capacitatea

copiilor de a comunica, ceea ce denotă !ngriorarea acestora pentru pro(lemele tot

mai acute ale copiilor !n acest domeniu. cauă a acestor pro(leme ar putea fi

familiile cu părinţi prea ocupaţi pentru a comunica cu copiii, pentru a le corecta

greşelile de pronunţie. &e aceea !n grădiniţă tre(uie să se pună accent pe

de"oltarea a(ilităţilor de comunicare, "or(irea corectă !n propoiţii, corectareadefectelor de pronunţie, solicitarea copiilor de a-şi e7prima trăirile, g#ndurile,

emoţiile, !n cadrul tuturor acti"ităţilor desfăşurate, nu doar !n cele ce "ieaă strict

domeniul lim(ă şi comunicare.

>


51/97

Q4. % patra !ntre(are este asemănătoare cu cea anterioară şi solicită su(iecţilor

enumerarea a trei competenţe necesare copiilor !n domeniul matematicii pentru

adaptarea optimă la cerinţele clasei I. pţiunea comună a educatoarelor şi

!n"ăţătorilor pentru formarea capacităţii de a raporta corect numărul la cantitate şi la

cifră în limitele "-"#, scoate !n e"idenţă importanţa !nţelegerii de către copii a

noţiunilor matematice de3 număr, cifră, grupă sau mulţime de o(iecte şi e"itarea

numărării mecanice. Celelalte competenţe, pe care educatoarele le găsesc importante !nacest domeniu, sunt3 familiarizarea şi utilizarea unui limbaj matematic şi dezvoltarea

g!ndirii logice, ceea ce poate fi o consecinţă a faptului că !n grădiniţă se pune mare

accent pe "er(aliarea acţiunilor efectuate de către copii !n cadrul ocurilor didactice

matematice, a e7erciţiilor cu material indi"idual sau a ocurilor logice, !n scopul

formării unui lim(a matematic incipient. &e"oltarea g#ndirii logice este un o(iecti"

ce se urmăreşte prin toate tipurile de acti"ităţi matematice, dar mai ales prin ocurile

logice, care prin sarcina didactică şi elementele de oc specifice sunt apreciate şi

solicitate de către copii.


52/97

educatoare I II III F4.1. cunoaşterea figurilor geometrice 16,*Q 6,*Q 1>Q 12.$Q.2. "*/+"*"&* '". * -*',*& (>0) $6,*Q 26,*Q 2>Q @0.

4.$. reol"area de pro(leme simple $,$Q 1$,$Q 2>Q 9.4Q4.4. familiariarea cu nr. şi cifrele 6,*Q 6,*Q .6Q.. 1+"%*"&* 7, $,,*"&* $'$, .%*&%*,-

1$,$Q 2>Q 16,*Q .

.. &+*"&* #6',",, +#,-& 2>Q 6,*Q 1$,$Q .4.*. utiliarea unui suport intuiti" (ogat 6,*Q 2.2Q4.. !nţelegerea relaţiilor spaţiale=orientarea !n spaţiu?

$,$Q 6,*Q 1$,$Q 6.1Q

4.9. recunoaşterea cifrelor 6,*Q 2.2Q on-răspuns 6,*Q 1.1Q

învăţători I II III VP4.1. cunoaşterea figurilor geometrice $,$Q 1$,$Q 1$,$Q .$Q.2. "*/+"*"&* '". * -*',*& (>0) $>Q 26,*Q 6,*Q 24.$. reol"area de pro(leme simple $,$Q 1>Q 2.Q4.4. familiariarea cu nr. şi cifrele 6,*Q $,$Q 4.Q4.. formarea şi utiliarea unui l(.matematic

$,$Q 1$,$Q $.$Q

4.6. de"oltarea g#ndirii logice 6,*Q 6,*Q $,$Q 6.1Q4.*. utiliarea unui suport intuiti" (ogat $,$Q 1.1Q.. 5'4&&"&* "&*4,,+" 8/*4,*&(+",&'*"&* 5' 8/*4,$?

2$,$Q 1>Q 16,*Q .

4.9. recunoaşterea cifrelor 6,*Q 1>Q 6,*Q *.Q.0. '$%3"*"&* (/6'3 * 0< 20< 00) 1>Q 6,*Q 6,*Q .4.11. cunoaşterea culorilor 6,*Q 6,*Q $,$Q 6.1Q on-răspuns 6,*Q 6,*Q 2>Q .9Q

(ser"ăm, din ta(elul de mai sus, că !n"ăţătorii consideră înţelegerea relaţiilor

spaţiale şi orientarea în spaţiu ca fiind competenţe necesare copilului pentru adaptarea

optimă la cerinţele clasei I, deoarece !l aută să se orientee şi !n pagină, aceasta fiind o

deprindere necesară pentru !n"ăţarea scris-cititului.

2


53/97

I II III F4.1. cunoaşterea figurilor geometrice 1>Q 1>Q 11,*Q 1>.$Q4.2. raportarea nr. la cantitate =1-1>? $$,$Q 26,*Q 1$,$Q 2*.Q4.$. reol"area de pro(leme simple 1,*Q ,$Q 1Q 6.1Q

4.4. familiariarea cu nr. şi cifrele 6,*Q Q Q4.. formarea şi utiliarea unui l(.matematic

6,*Q 11,*Q 1Q 9.Q

4.6. de"oltarea g#n

Date post:	07-Aug-2018
Category:	Documents
Upload:	nagyofelia
View:	230 times
Download:	1 times

Lucrare de Licenta Lia Gradi

Documents