Facultatea de stiinte Economice, Juridice si Administrative Specializarea: Economia comertului, turismului si serviciilorSTAIUNEA TURISTIC BILE TUSNAD SI MPREJURIMILE. POTENIAL TURISTIC SI PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE 2008

UNIVERSITATEA PETRU MAIOR TG.MUREs

LUCRARE DE LICEN___________

FACULTATEA DE sTIINE ECONOMICE,JURIDICE sI ADMINISTRATIVE

Candidat (a) Gal Eniko Eva Specializarea : Economia comertului, turismului si serviciilor Anul absolvirii : 2008Conducatorul stiintific : Viza facultatii

Lector Dr. Hadrian V- Contiua) Tema lucrarii de licenta :

STAIUNEA TURISTIC BILE TUSNAD SI MPREJURIMILE. POTENIAL TURISTIC SI PERSPECTIVE DE DEZVOLTAREb) Problemele principale tratate :

Istoria statiunii Potential turistic natural Potential turistic antropic Baza materiala a statiunii Activitati turistice practicate Propuneri de circuite din Baile Tusnad Perspective de dezvoltarec) Bibliografia recomandata : 1. Benedek, J., Dezsi, st., Analiza socio-teritoriala a turismului rural din Romnia din perspectiva dezvoltarii regionale si locale, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2006

2. Benedek, J., Amenajarea teritoriului si dezvoltarea regionala, Editura Presa 3. Cndea, Melinda, Erdeli, G, Simon, Tamara, Romnia potential turistic si turism, Editura Universitatii Bucuresi, 2000 4. Cndea, Melinda, Bran, Florina, Cimpoeru, Irina, Organizarea, amenajarea si dezvoltarea durabila a spatiului geografic, Editura Universitara, Bucuresti, 2006 5. Cocean, P., Geografia Turismului, Editura Carro, Bucuresti, 1996 6. Cocean, P., Geografia turismului romnesc, Editura Universitatii Ecologice, Deva, 1998 7. Cocean, P., Geografia turismului, Editura Focul Viu, Cluj-Napoca, 1999 8. Dinca, Gloria si colab., Glosar de termeni utilizati n geografia turismului, n Lucrarile celui de al II-lea Colocviu National de Geografia Turismului, Bucuresti, 1971 9. Dinu, Mihaela, Geografia turismului, Editura Didactica si Pedagocica, Bucuresti, 2005 10. Erdeli, G., Istrate, I., Potentialul turistic al Romniei, Editura Univ. Bucuresti,1996 11. Farcas, I. si colab., Indicele climatic turistic. Aplicatii la teritoriul RSR, Sudia UBB, 1, ClujNapoca,1968 12. stef, T., Tripon, A., Runcan, P.st., Contiu, H.-V., Iorgulescu Polimeni, Raluca, Animare rurala si turism rural durabil, Editura University Press, Trgu Mures,2007 13. Teodoreanu, Elena, Bioclima statiunilor balneoclimaterice din Romnia, Editura SportTurism, Bucuresti,1984 14. Teodoreanu, Elena, Bioclimatologie umana, Editura Academiei Romne, Bucuresti, 2002 15. Teodoreanu, Elena, Geografie medicala, Editura Academiei Romne, Bucuresti, 2004d) Termene obligatorii de consultatii :

04.02.2008 10.03.2008 21.04.2008 05.05.2008 20.05.2008 27.05.2008 04.06.2008 07.06.2008

e) Locul si durata practicii :

Baile Tusnad- deplasare pe teren in perioada 12-14. 04.2008Primit tema la data de : Termen de predare : 12.06.2008 Semnatura sefului de catedra Semnatura candidatului Semnatura conducatorului

CUPRINS SCOPUL LUCRRII I. II. III. INTRODUCERE ISTORICUL STAIUNII

POTENTIALUL TURISTIC NATURALIII.1. Potentialul geomorfologic III.2. Potentialul climatic III.3. Potentialul hidrografic III.3.1. Factorii naturali de cura III.3.2. Compozitia chimica a izvoarelor captate III.3.3. Mineralizarea izvoarelor din Baile Tusnad III.3.4. Indicatii terapeutice III.4. Potentialul biogeografic

III.5. Atractii turistice naturale in zona statiunii Baile Tusnad

IV.

POTENTIALUL TURISTIC ANTROPICIV.1. Definitia potentialului turistic antropic IV.2. Componentele potentialului turistic antropic

IV.3. Potentialul turistic antropic al zonei Baile Tusnad si mprejurimi

V.

BAZA MATERIAL A STAIUNII

V.1. Structurile de cazare si alimentatie publica V.2. Dotari pentru agrement si refacerea sanatatii V.3. Cai si mijloace de transport turistic V.4. Adrese utile din Baile Tusnad

VI.

ACTIVITI TURISTICE PRACTICATEVI.1. Drumetii din statiunea Baile Tusnad. mprejurimile VI.2. Drumetii de la Cabana Lacul Sfnta Ana

VII.

PROPUNERI DE CIRCUITE DIN BILE TUsNADVII.1. Excursii in circuit cu autocarul sau cu autoturismul VII.2. Trasee turistice pe cale ferata VII.3. Drumetii pe trasee montane

VIII. PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE ALE STATIUNII SI REGIUNIIVIII.1. Promovare prin agentiile de turism si organizatii VIII.2. Promovare si dezvoltare prin Organizatia Ecologica ACCENT VIII.3. Promovare si dezvoltare prin evenimente organizate

IX.

CONCLUZII BIBLIOGRAFIE ANEXE :

Anexa 1 Oferte Speciale Anexa 2 Album Foto Anexa 3 Pliante

SCOPUL LUCRRIIn aceasta lucrare am ncercat sa fac o prezentare de ansamblu a potentialul turistic al localitatii Baile Tusnad precum si perspective de dezvoltare al acestuia.

Am ales aceasta tema, pentru ca am vizitat de mai multe ori aceasta statiune harghiteana si am fost impresionata de frumusetea acestei zone a tarii si de ospitalitatea si prietenia localnicilor. Consider ca este o zona cu un potential turistic ridicat care merita valorificat. n prima parte, voi trata potentialul natural si antropic al localitatii, evolutia paleogeografica, alcatuirea geomorfologica, climatica, hidrografica, biogeografica ct si istoria statiunii. n a doua parte, am urmarit localitatea din punct de vedere turistic. Am descris baza tehnicomateriala, fluxul turistic, precum si activitatile turistice practicabile. In ultima parte a lucrarii am tratat cteva perspective de dezvoltare a statiunii. Ca metode pentru efectuarea lucrarii, am consultat bibliografia existenta n biblioteci n legatura cu problema abordata si apoi observarea directa: m-am deplasat si documentat la fata locului unde m-am interesat de situatia actuala a statiunii.

I.

INTRODUCERE

POZITIA GEORGRAFICA A STATIUNIIStatiune balneoclimaterica renumita, situata in partea central-estica a Romaniei, amplasata la o altitudine de 650 m la poalele masivului vulcanic Harghita, in jurul Lacului Ciucas de pe malul stang al Oltului, Baile Tusnad, este una dintre cele mai frumoase statiuni montane nu numai din judetul Harghita,dar si din tara, beneficiaza de un climat subalpin, cu aer curat, ozonizat si temperatura media anuala de 6oC. Pe langa posibilitatile de tratament cu ape minerale carbogazoase, mofete (emanatii naturale de CO2) aerosoli, exista si o gama larga de posibilitati de agrement - lacul Ciucas - si excursii pe jos la lacul vulcanic Sfanta Ana. Orasul Baile Tusnad se afla pe valea Oltului superior, ntr-unul din interesantele defilee pe care acesta le-a sapat n rocile dure vulcanice ce alcatuiesc muntii care separa depresiunile Ciuc (n Nord) de Brasov (n Sud). Cei doi munti care strajuiesc defileul Pilisca (n Vest) si Ciomatul (n Est) apartin Muntilor Harghita. Statiunea de importanta internationala se afla intr-un loc deosebit de frumos, pe versantul vestic al masivului vulcanic Ciomatul, in mijlocul unor paduri de brazi si foioase, beneficiind de un aer deosebit de curat, foarte bogat in ioni negativi. Ciomatul este cea mai tanara formatiune vulcanica din Carpati. Aici fenomenele postvulcanice sunt foarte active, un factor important in viata statiunii Baile Tusnad. Cursul de apa principal al statiunii este Oltul. Administrativ, orasul apartine de judetul Harghita, fiind n imediata vecinatate a judetului Covasna. De altfel, limita sudica a sa coincide cu o mica parte din hotarul dintre cele doua judete.

Prin oras se intersecteaza meridianul de 250 52 longitudine estica si paralela la 460 9 latitudine nordica. Teritoriul orasului se ntinde de-o parte si de alta a Oltului, nglobnd o mica portiune prin defileu. Prin suprafata sa de numai ctiva km2 se nscrie ca cea mai mica asezare urbana din tara noastra, denumita si Mica Elvetie, datorita faptului ca este cea mai mica statiune balneara din tara. A fost declarat oras in anul 1968. In 1992 a avut 1953 de locuitori. Ea are ca vecini doua localitati vechi: n Nord comuna Tusnad, iar n Sud (n judetul Covasna) comuna Malnas (satul Bixad). Valea Oltului a fost nca din cele mai vechi timpuri o nsemnata artera de comunicatie din care se desprind alte drumuri, mai ales n sudul defileului. Ele permit legaturi lesnicioase, usurnd mult sosirile sau plecarile din statiune. Orasul Baile Tusnad se gaseste la distante mici n raport cu unele centre urbane nsemnate (32 km fata de Miercurea Ciuc, 35 km fata de Sfntu Gheorghe, 72 km pna la Brasov 35 km de Baraolt) din Carpatii Rasariteni, dar si la distante acceptabile (100 300 km) de orasele din partea centrala si sud estica a tarii. Situarea geografica se dovedeste a fi extrem de favorabila stimularii unei intense activitati balneo turistice si poate pe undeva explica de ce Baile Tusnad stau n atentia multor iubitori de natura, care-si fixeaza pentru sejur sau sfrsit de saptamna aceasta regiune. Este singurul oras din Ciucul de Jos.

Harta turistica a orasului Baile Tusnad Sursa: www.tusnadturism.ro/baitus.htm

II.

ISTORICUL STAIUNII

Valea Oltului si spatiul depresionar au constituit, dintotdeauna, prin caracteristicile naturale, regiuni favorabile dezvoltarii de asezari si desfasurarii activitatilor economice si de schimb. Efectul terapeutic al apelor minerale a fost remarcat n jurul anului 1842 de un pastor, n zona cunoscuta Cmpul Vorbirii, care a observat ca ranile pna acum incurabile de pe piciorul lui, au disparut. n documentele aparute n anii 1702 (Istvn Lakatos) si 1731 (Ferenc Kunits) sunt mentionate si cteva izvoare n zona acestor munti, doar la acea data aceste afirmatii probabil se refereau la Baile Ndas n hotarul satului Tusnad ntre Haramul Mic si Haramul Mare. Dezvoltarea sistematica a lucrarilor s-a nceput, cnd un proprietar din Tusnad, Lajos ltkes, n anul 1845, a nchiriat terenul pentru 99 ani de la satele Tusnad, Vrabia, Cozmeni si Lazaresti. Mare importanta a avut n dezvoltarea statiunii, episcopul transilvanean, Mikls Kovcs, care a construit o cladire din piatra, special pentru cazarea saracilor si bolnavilor. Evenimentele din anii 1848 1849 ntrziau dezvoltarea statiunii, ntre 1845 1847 a suferit pierderi mari att datorita revolutiei, dar mai ales prin incendierea constructiilor de catre localnici, care astfel protestau fata de hotarrea prin care li se anula gratuitatea folosirii bailor si apelor minerale. Abia din anul 1852 ncep lucrarile de refacere a statiunii, corporatia fiind sub conducerea lui Mikes Benedek. Sunt reconstruite vilele, reamenajate baile si izvoarele minerale, se fac constructii noi pe terasa principala, sub culmea Apor, ntre care si un complex Elvetia pentru a releva calitatile deosebite ale apelor minerale de aici. In anul 1866, corporatia trimite probe pentru analiza de la 8 izvoare n Elvetia, la Zrich. Statiunea se face treptat recunoscuta att prin apele minerale ct si prin calitatile deosebite ale cadrului natural, care asigurau odihna placuta si reconfortanta. n anul 1890 se construieste primul pavilion balnear cu instalatii de hidroterapie (pavilionul stefania), alimentat de apa izvoarelor 1 si 2, este utilizata apa izvorului Ilona pentru baile mezotermale, iar pe stncile mai joase din marginea statiunii se ridica un turn din lemn (pe vrful Ludmila 725 m) si un bastion din piatra (Apor 703 m) pentru cei care veneau sa urmareasca ansamblul peisagistic al vaii Oltului n defileu. La nceputul anului 1897, Palls Nagy, ntr-un lexicon a amintit Tusnadul, ca fiind una din cele mai frumoase statiuni ale Ardealului situata la 656 m altitudine, are trei strazi, 550 camere de nchiriat, noua izvoare de apa minerala, bai amenajate, posta, telegraf, izvorul principal are apa alcalina, celelalte cu apa calduta cu continut de sare si fier.

Numarul vizitatorilor a crescut, n anul 1876 au fost 844, n anul 1893 au fost 1241 iar n anul 1900 a atins numarul de 1484. n anul 1889 a avut ca medic pe dr. Veres Sndor si a dispus de o farmacie permanenta. A fost amenajat un nou drum (1870 - 1872) ce trecea prin lunca Oltului. Acesta a asigurat legaturi, facilitnd cresterea numarului celor care soseau la odihna. n anii 1896 1897 prin defileu, este construita si calea ferata Brasov Miercurea Ciuc, astfel usurnd-se mult accesul n statiune din regiunile mai ndepartate. n primele decenii ale veacului nostru, pe terenul mocirlos de la sud de gara, este amenajat de catre un antreprenor, lacul Ciucas (nceput nca din 1893), care va fi alimentat cu apa din Olt. Tensiunea crescnda n preajma primului razboi mondial pune capat dezvoltarii statiunii. n perioada interbelica, statiunea se reface treptat, apar vile noi n zona de nord, ca si n parcul Stanescu, se diversifica modalitatile de tratament prin amenajarea unor spatii pentru hidroterapie, inhalatii si se ncearca mpachetari cu namol etc. n anul 1926 pe malul Lacului Ciucas, se construiesc o sala de spectacole si un restaurant iar pe lac se fac plimbari cu barca. La dispozitia vizitatorilor n sezonul estival existau 45 de vile cu circa 800 locuri, restaurante, o piscina, sectia de hidroterapie si posta. n 1934 este separata de comuna Tusnad, de care apartinea, fiind declarata comuna de sine statatoare sub numele Baile Tusnad. n timpul celui de-al doilea razboi mondial si Tusnadul, la fel ca multe asezari, a suferit pierderi nsemnate dar se reface treptat. Dupa al doilea razboi mondial n anul 1945, situatia financiara arata astfel: dupa 975 de turisti venitul a fost 1.984.700 lei, cheltuiala 1.610.250 lei iar profitul 324.450 lei. n 1946 numarul turistilor a fost deja de 1780 la numar. n anul 1960 se trece la un regim de functionare permanent si la un profil balnear si de odihna complex. n cincinalul urmator sunt date n folosinta vile noi, complexul mestesugaresc de lnga gara, iar soseaua nationala (DN 12) este modernizata. La un numar mare de vile s-au executat lucrari de reparatii capitale, fiind conectate la sistemul de ncalzire central. Treptat, fizionomia asezarii s-a schimbat, importanta balneoturistica a acesteia a crescut foarte mult, care a permis ncadrarea ei, la 27 mai 1968, n rndul asezarilor urbane.

Numarul locuitorilor permanenti ai orasului era n anul 1941 de 724 locuitori, n 1985 121s1821b de 2033 si n 1992 de 1941. Numele Baile Tusnad apare prima data in 1861. Cea mai probabila data pentru fondarea statiunii este anul 1842, in 1850 deja apare ca o statiune de sine statatoare. In anul 1845 Janko Bela publica in revista Erdelyi Hirado descrierea izvoarelor statiunii. Tot in 1845 Tusnad, Vrabia, Cozmeni si Lazaresti pun bazele unei societati pe actiuni condusa de catre 6 persoane de incredere in vederea exploatarii statiunii. Din acest moment incepe extinderea si dezvoltarea metodica, organizata a micii statiuni de interes local la aceea data. In scurt timp este ridicata Casa Episcopului, apoi in 1846 se termina si cele 40 vile construite din initiativa societatii pe actiuni. In acelasi an se termina si Casa Receptiei. In cadrul luptelor din revolutia pasoptista in 1849 colonelul Gal Sandor opreste trupele ruso-austriece cu o baterie de trei tunuri amplasata pe stanca Alvegi szikla. Statiunea este partial distrusa in luptele grele din aceste zile. Reconstructia incepe abia in 1852, cand in acelasi loc se construiesc o serie de vile de tip elvetian, zona fiind cunoscuta si pana azi ca Mica Elvetie. La inceputul anului 1864 statiunea trece in administrarea lui Nagy Daniel din Targu Secuiesc. In 1866 chimistul din Zrich Dietrich H. Gustaw analizeaza apele celor 8 izvoare principale. In acelasi an incepe imbutelierea apei izvorului principal, un produs cunoscut al statiunii pana in anii 1900. Se construieste strandul mezotermal pe apa izvorului de 23 grade celsius. In anul 1868 se construieste primul pavilion balnear. In 1872 se construieste pavilionul Ludmilla. In 1883 se construieste Turnul Apor. Un eveniment cu implicatii deosebite privind dezvoltarea statiunii a fost prezentarea istoricului si valorile balneo-climaterice ale statiunii de catre specialistul balneolog dr. Lengyel Gyula la conferinta nationala din 1875 al medicilor si naturalistilor maghiari. In anul 1880 incepe prima epoca de aur a statiunii. In 1890 este data in folosita institutul balnear Stefania, o institutie balneara de nivel mondial al vremii, dotat cu patru piscine acoperite, patru bai reci, 14 vane de portelan, cu personal specializat in medicina balneara. Aceasta a functionat pana in anul 1975. In anul 1893 se incep lucrarile de captare ale izvorului mezotermal Rezso si construirea bailor mezotermale Rezso sau Ilona. Intre anii 1896-1897 s-a construit prima policlinica balneara , care in anul 1913 a fost devastat de un incendiu. Lacul artificial Ciucas a fost amenajat intre anii 1882-1893, completat ulterior, in anul 1920 cu strandul liber. La inceputul secolului al XX-lea in 33 vile 700 de locuri de cazare asteptau turistii din intreaga Europa, numarul carora depasea frecvent 2000 de turisti platitori pe an. Cu predarea liniei ferate Sfantu Gheorghe Miercurea-Ciuc in anii 1896-1897 Baile Tusnad cunoaste o dezvoltare si mai spectaculoasa. Intre 28-30 august 1902 in statiune s-a organizat Congresul Secuiesc cu 500 de participanti. In 1912 pe malul lacului Ciucas se construieste complexul turistic ce cuprindea restaurant, teatru, sala de festivitati si cazinou. In 1891 statiunea Baile Tusnad avea 103 locuitori permanenti. Primul razboi mondial inseamna sfarsitul primei perioade de aur a statiunii, cunoscuta deja ca Perla

Transilvaniei. Dupa schimbarile dupa primul razboi mondial statiunea isi revine incet, dar in 1927 este deja cunoscut pe plan national ca statiune balneo-climaterica de prim rang. Lacul Ciucas este reamenajat in 1928, se construieste un nou strand si din 1931 pornesc din Braov catre Tusnad trenuri speciale , asa zisele trenuri balneare. Statiunea Baile Tusnad dobandeste statut de localitate de sine statatoare din punct de vedere administrativ, separandu-se de comuna Tusnad in 1935. In 1941 Baile Tusnad are deja 724 locuitori. Dupa declinul din 1939-1940 intre 1941-1943 statiunea din nou devine foarte populara. In anii 1948-1950 vilele si restaurantele din Baile Tusnad sunt nationalizate. Se formeaza prima Intreprindere Balneara, transformata in 1973 in Intreprindere Balneara Judeteana, a carui sediu este mutat in 1985 la Miercurea-Ciuc. Este introdus curentul electric, se construieste canalizarea si reteaua de apa potabila In 1968 statiunea Baile Tusnad este ridicat la rang de oras. In 1970 este infiintat campingul, se construiesc restaurante, hoteluri noi intre anii 1970 - 1980. La sfarsitul anilor 1970 in urma unui foraj de prospectiuni geologice langa lacul Ciucas la adancimea de 1100 m s-a gasit apa termala de 63 grade celsius, urmata de construirea unui strand termal. Se construiesc centre comerciale, centre de recreere, policlinica balneara. Este cea de a doua epoca de aur a statiunii. Dupa evenimentele din 1989 economia de piata a inceput si aici sa-si arate ambele fete.Numeroase societati cu capital privat s-au format in anii trecuti, s-au construit o serie de vile si pensiuni particulare, numarul turistilor a inceput sa creasca simtitor. Din anul 1995 statiunea a redevenit un centru de conferinte internationale, comunitatea locala, sprijinita de autoritatile judetene face eforturi sustinute pentru a ridica din nou statiunea Baile Tusnad la rangul de odinioara, la nivelul posibilitatilor si potentialului natural exceptional de care dispune statiunea. n Baile Tusnad majoritatea populatiei este de etnie maghiara (93,46%), existnd totodata o importanta minoritate romna (6,13%). Pe lnga maghiari si romni, n oras locuieste si o comunitate de romi (0,40%). Tabelul 2.1. Anul 1941 1956 1966 1977 1992 2002 Total 724 965 1204 1880 1969 1728 Romni 3 102 104 158 133 106 Maghiari 711 808 1095 1712 1835 1615 Sursa: http://ro.wikipedia.org Populatie istorica Germani 9 49 3 6 1 Alte etnii 1 6 2 4 7

Graficul 2.1. Evolutia populatiei la recensaminte - Sursa http://ro.wikipedia.org

III.

POTENTIALUL TURISTIC NATURALIII.1. Potentialul geomorfologic

Regiunea n care se afla Baile Tusnad apartine lantului vulcanic din vestul Carpatilor Rasariteni. Pe ansamblu este alcatuita din roci vulcanice, acestea au structura mineralogica deosebita, au ajuns la suprafata n perioade diferite si creeaza forme de relief aparte. n pliocen (acum 4 5 milioane de ani) n lungul fracturilor (aparute la sfrsitul erei mezozoice) din estul si nordul bazinului, lavele din adncul scoartei si-au facut loc si au creat, n trei patru faze de eruptie, aparate vulcanice care prin unire au alcatuit lantul de munti vulcanici. Cei doi munti strajuiesc statiunea, Pilisca (n Vest) si Ciomat (n Est), au aparut n acest timp. Cei care s-au ocupat cu studiul lor (A. Lazar, A. Arghiz, 1964; W. Schreiber, 1972) au remarcat alcatuirea acestora din materiale care au provenit n cea mai mare parte din primele trei faze de eruptie. La nceput au rezultat cenusa si fragmente de lava andezitica din zona Mohos si Ana, care s-au depus ntr-un mediu lacustru, apoi curgeri de lava andezitica, care s-au suprapus peste cele dinti, iar n final eruptii ce-au dat alternante de lave andezitice si aglomerate n Muntele Pilisca sau acumulari de lave n cadrul unor aparate vulcanice secundare pe aliniamentul Ciomatul Mic Ciomatul Mare, Vrful Cetatii Harom. Aceste emisiuni de materiale au fost nsotite nsa n zona Ana Mohos, de unele tasari importante ce au creat doua depresiuni adnci cu forma circulara. n acestea apa acumulata a dat nastere la lacuri.

Ultimele eruptii vulcanice n-au mai creat conuri, lava andezitica fiind mult mai vscoasa. Ea s-a racit si s-a consolidat fie ntre roci nevulcanice, fie n cele care alcatuiau conurile individualizate n fazele anterioare. Acestea au forma unor stlpi sau ziduri cu dimensiuni foarte mari pe care specialisti le denumesc neckuri si dykuri. Deci rezultatul principal al activitatii vulcanice din zona a fost formarea reliefului de conuri si cratere la a caror zidire au participat diferite lave andezitice, cenusa si aglomerate vulcanice. Desi emisiunile de lava au ncetat cu aproape 1 milion de ani n urma, activitatea vulcanica si face nca simtita prezenta prin gazele (unele mai reci, altele mai calde) ce se strecoara din adncime pe fracturi si fisuri si care ajung la suprafata fie sub forma de emanatii de CO2 (dioxid de carbon) sau H2S (hidrogen sulfurat), fie dizolvate n apa (borvizuri).

Harta geografica a masivului Ciomadu Sursa: Zona Lacului Sfanta Ana (regiunea Ciomadu Puturosu), Ed. 1977 Budapesta. III.2. Potentialul climatic

Pozitia geografica a orasului Baile Tusnad, n mijlocul Carpatilor Rasariteni, ntr-un culoar de vale si la o altitudine medie de 650 m, determina existenta unui topoclimat specific manifestat pe fondul general al climatului montan de naltime medie. Caracteristicile acesteia sunt determinate de mai multi factori locali ntre care: ncadrarea localitatii de masive si culmi aflate la 1000 1200 m, ce nu stnjenesc deplasarea la altitudine a maselor de aer care frecvent au provenienta vestica; situarea ei pe fundul unui defileu ngust si adnc, care-i confera o nota de adapost si un grad de umiditate mai mare; desfasurarea defileului pe directie Nord Sud, care usureaza transferul aerului pe aceasta coordonata ntre cele doua depresiuni; un grad de mpadurire foarte ridicat, ceea ce faciliteaza variatii reduse, n regimul de umiditate si puritate al aerului; expunerea celor mari parti din suprafata versantilor din defileu spre Est, Vest si Nord Vest, urmata de deosebiri cantitative n regimul de manifestare a tuturor parametrilor climatici. n aceste conditii, valoarea globala a radiatiei solare este n jur de 115 Kcal/cm2/an, cu diferentieri mari n repartitie de la un sezon la altul. Sunt minime iarna (3 Kcal/cm 2/zi), cnd numarul de zile senine este redus, si maxime n a doua parte a verii (14 Kcal/cm 2/zi) n conditiile unei durate mai lungi a zilei unui numar de 8 10 zile senine pe luna. Regimul termic se caracterizeaza prin valori medii negative n lunile de iarna (-3 0 pna la 50 C) si peste 100 C n intervalul mai septembrie. Luna cea mai rece este ianuarie (-5 0, 50), iar cea mai calda, iulie (aprox. de 180). n sezonul rece, numarul de zile n care media temperaturii nu depaseste 00 C este n jur de 100 zile, cel al zilelor n care valoarea minima este negativa oscileaza ntre 150 si 160 de zile iar al zilelor geroase de iarna (maxima negativa) n jur de 50 de zile. Acestea apar ndeosebi n conditiile n care , din depresiunile Ciuc si Brasov se scurg prin defileu mase de aer rece care stagneaza mai multe zile, facnd posibila chiar manifestarea unor inversiuni de temperatura. Ele sunt usor de sesizat n cazul deplasarilor la Stnca soimilor. Daca in fundul vaii, n zona Gara Lacul Ciucas camping mofete, gerul este deosebit de aspru, sus, pe vrfurile stncii vom constata o oarecare ameliorare, temperatura fiind cu cteva grade mai ridicata. Din analiza acestor date rezulta faptul, ca iernile sunt reci si depasesc ca durata, trei luni, naintnd pna la mijlocul lunii martie. Primaverile sunt mai scurte, racoroase si umede, iar vara, desi lunga, se mentine n limitele medii termice de 130 180; exista putine zile n care temperatura depaseste 250 (n jur de 50 zile). Aerul se caracterizeaza printr-o umiditate relativa de 75 80% fiind mai ridicata iarna si primavara (80 85 %) si mai scazuta la finele verii si nceputul toamnei (70 75%). n conditiile unei circulatii frecvente a maselor de aer vestice, mai umede, n regiunea montana si n spatiul strict al defileului, cad 800 850 mm de precipitati repartizate neuniform pe timpul anului. Cele mai multe sunt n aprilie iunie, iar mai scazute din a doua parte a lunii august si pna n octombrie. n lunile de vara (iunie - iulie) sunt posibile ploi, sub forma de aversa n timpul carora se nregistreaza caderi de 50 60 mm n 24 ore. Daca n intervalul mai iulie precipitatiile ajung la 45% din cantitatea anuala, toamna ele nu

depasesc 12%, iar iarna 15%. Deci, caderile de zapada au loc din luna noiembrie, cele care dau strat de zapada se produc n a doua parte a lunii decembrie. n medie, stratul de zapada se mentine 80 100 zile, nsa pe pantele cu expunere nord vestica (statia PECO Pensiunea 5), unde razele soarelui ajung mai greu, el persista, si se mentin calitatile pentru practicarea sporturilor de iarna. Deasemenea, petice de zapada se vor ntlni pe unele vaiugi din cadrul padurilor de conifere pna catre mijlocul lunii aprilie. Caracteristicile suprafetei active sunt deosebit de favorabile producerii unui numar mare de fenomene meteorologice. Dintre acestea, ceata este fenomenul care nregistreaza cea mai mare frecventa. Se produce ntr-un numar mare de zile n timpul iernii, apoi continua n octombrie si noiembrie, si este mai rara primavara si n august septembrie. n sezonul rece, destul de des se nregistreaza chiciura si polei (mai ales cnd se realizeaza invazia si stagnarea unor mase de aer rece, care scad mult temperatura). Din cele analizate rezulta ca, zonei Bailor Tusnad ii este caracteristic un topoclimat montan specific culoarelor de vale, care prezinta caracteristici favorabile activitatii balneoturistice. III.3. Potentialul hidrografic

Harta geologica a depresiunii Ciucului Sursa: Zona Lacului Sfanta Ana (regiunea Ciucului), Ed. 1977 Budapesta. Artera hidrografica principala care, nu numai ca strabate localitatea, dar aduna ntreaga retea de vai secundare, este Oltul. Acesta, pe cei aproape 80 km ct masoara de la izvoare, strnge apele din muntii

Harghita, Hasmas, Ciuc si din Depresiunea Ciuc (de pe o suprafata de 1340 km2), ajungnd n defileu sub forma unui curs viguros care nregistreaza un debit mediu multianual de circa 9 m3/s. Fata de aceasta valoare, n anii secetosi, debitul scade la 4,5 5 m3/s, iar n cei ploiosi se dubleaza. Regimul precipitatilor influenteaza mult volumul scurgerii, acesta fiind maxim n intervalul aprilie iunie (45%) si minim ntre noiembrie si ianuarie (12%). Iarna, producerea temperaturilor negative pe durata mai lunga (ndeosebi n conditiile stagnarii n depresiunile Ciuc si Brasov, ca si n defileu, a unor mase de aer rece ce dau inversiuni termice) favorizeaza aparitia ghetii la mal si chiar a podului de gheata (se pastreaza intre 3 si 55 zile). Afluentii Oltului de pe culmile muntilor Pilisca si Ciomatul au lungimi diferite. Cei de pe dreapta sunt ceva mai largi (1 2,5 km), au bazin de receptie larg si un curs inferior puternic adncit ntre creste si tunuri din andezit. Desi au o scurgere permanenta, debitele sufera fluctuatii puternice determinate de precipitatii. Dintre acestea, mai nsemnate sunt Valea Minelor si prul Corbului. Afluentii de pe stnga sunt foarte scurti (sub 1 km lungime), au panta longitudinala mare, sunt mai putin adnci si au o scurgere temporara. Cel mai nsemnat este prul Cetatii, cu bazin pe cele doua conuri vulcanice secundare, ce alcatuiesc vrfurile Cetatii si Surduc. Existenta reliefului muntos vulcanic si mai ales stratificarea formatiunilor aduse de eruptii (diferite lave andezitice, piroclastice, cenusa etc.) asigura un potential mineralogic si chimic complex pentru apele din precipitatii. Acestea, dupa ce le strabat si ncorporeaza cantitati nsemnate de saruri, revin la suprafata sub forma izvoarelor minerale. Frecvent intra n asociere si CO2, ce provine de la adncimi mari pe linii de fractura, se remarca unele deosebiri n continutul chimic si temperatura. Cele de pe dreapta Oltului sunt carbogazoase, bicarbonate si calcice, au o mineralizare de numai 0,2 g/l si provin din apele de infiltratie ce spala lavele andezitice si aglomeratele vulcanice aflate aproape de suprafata, n continutul lor intrnd nsa CO2 rece venit de la adncime. Spre deosebire de acestea, izvoarele minerale de pe stnga Oltului au un continut chimic mai ridicat (5 g/l) si variat (feruginoase, carbogazoase), iar temperatura se ridica la 20 300 (mezotermale); ele provin de la adncimi mari si au debite bogate. Nu este exclus, ca la alimentarea unora, un rol important sa-l aiba apa din Lacul Sfnta Ana, care spre Vest si Sud strabate masa de piroclastice. Dintre izvoarele importante utilizate n cura balneara amintim Apor si Mikes (lnga Pensiunea 4), Ileana (alimenteaza baile mezotermale), Stanescu si Rudi (n Lunca Oltului). Pentru agrement a fost amenajata, la nceputul secolului, pe terasa de lunca a Oltului, lacul Ciucas. Alimentarea se face n principal din Olt printr-un canal special. Se adauga apa ctorva izvoare ce se observa n marginea de Est, la baza fruntii terasei pe care se afla cea mai mare parte a orasului. Are un grad de mineralizare redus, iar n timpul iernii ngheata pe o grosime de 30 50 cm. Pe fundul cuvetei lacustre exista un strat de ml provenit din spalarea versantilor; care are o grosime de 1,3 2 m (C. Privighetorita, 1970).

Istoria localitatii a fost strns legata de descoperirea si valorificarea apelor minerale pentru tratament. Daca folosirea apelor potrivit legendelor se pierde n vechimea secolelor, actul de concesionare al izvoarelor de la Cmpul Vorbirii din iulie 1845, marcheaza nceputul activitatii balneare aici. Pornindu-se de la un han, cteva case si mai multe izvoare, nucleul balnear s-a extins, nct din 1852 devine o mica asezare numita Tusnad Bai, ce apartinea de comuna Tusnad; n 1913 este statuata comuna Baile Tusnad, care din 1968 este inclusa n rndul localitatilor urbane. n secolul trecut si chiar n perioada interbelica, numarul de boli ce puteau fi ameliorate sau vindecate n statiune, era limitat, aceasta datorita numarului redus de analize efectuate asupra apelor izvoarelor si a aprecierii limitate a potentialului terapeutic al acestora. Dupa anul 1950 au fost luati n vedere toti factorii care pot influenta cura balneara. n mod deosebit s-a insistat pe stabilirea proprietatilor apelor minerale, gazelor din mofeta si ale cadrului natural n functie de care s-a putut stabili profilul balnear al statiunii. Profilul balnear al statiuni este sintetic redat n revista Romnia pitoreasca, unde se arata ca la Baile Tusnad se pot vindeca zeci de boli din marile grupe de afectiuni cardiovasculare, endocrine, digestive, ale rinichiului si cailor urinare; se trateaza astazi chiar si boli profesionale, cum sunt cele provocate de radiatii ionizate, cmpuri electromagnetice de nalta frecventa, vibratii sau trepidatii mecanice provocate de folosirea uneltelor pneumatice , s-a profilat terapia balneara nu numai n domeniu curativ, dar si cel profilactic (A. Dosa). ntre toate acestea se impune astazi profilaxia n afectiunile cardiovasculare si n boli ale sistemului nervos central, statiunea capatnd n ultimii ani chiar o nota de specializare n acest domeniu, ea situndu-se alaturi de Covasna, Borsec, Vatra Dornei, Buzias. De asemenea se fac tratamente folosind curenti interferentiali si curenti tensionali, tratamente cu Boicil si Pel Amar. III.3.1. Factorii naturali de cura Exista o diversitate de factori care contribuie ntr-o masura mai mare sau mai mica la cura balneara. Actiunea acestora se combina, unul sau mai multi avnd rol primordial n functie de afectiune si de gradul n care acesta a evoluat. Pentru Baile Tusnad ies n evidenta apele minerale, mofeta si conditiile microclimatice. Apele minerale apar n raza statiuni n mai multe locuri, izvoarele situndu-se fie la baza versantilor si fruntilor de terasa, fie n luncile Oltului si ale principalelor afluenti. Stratele acvifere din care provin se afla la adncimi diferite, situatie care se reflecta att n gradul de mineralizare, ct si n valorile de temperatura. Cu toate acestea se impun cteva aspecte comune, o mineralizare cuprinsa ntre 1 si 8 g/l; un continut chimic bazat pe circa 17 elemente, din care: CO2, HCO3, Na, Ca, Cl, K au pondere nsemnata; caracterul carbogazos dat de concentratia de 0,7 2 g/l de CO2 (83 99% din totalul gazelor libere sau dizolvate); debite mici, frecvent ntre 0,05 si 2,5 l/s; radioactivitate cuprinsa ntre 63,6 si 1510 p Ci Ru/l; temperatura ntre 110 si 220. Desi

exista un numar mare de izvoare (aproape 50), pentru cura balneara nu sunt amenajate dect sase, toate situate pe partea stnga a Oltului. Fiecare nregistreaza caracteristici chimice si termice deosebite, situatie care le asigura o capacitate terapeutica diferita, facndu-le apte att n cura interna, ct si n cea externa. - Izvorul 1bis amenajat pentru cura n gastrite hiperacide, ca pansament gastric si antiinflamator si pentru caile urinare. Apa cu o mineralizare de 7,3 g/l si o temperatura de 100 120 este bicarbonata sodica, carbogazoasa. ntre gazele dizolvate, CO2 domina de azot. - Izvorul 2 se afla n estul statiunii, la baza versantului culmii Apor si deasupra nivelului terasei superioare. De altfel aici exista un glacis deluvio coluvial grosier ce acopera aglomeratele vulcanice. Apa ce este captata ntr-un bazin de acumulare, este dirijata spre strandul mezotermal (baile Ileana) situat ntre str. Vointa si str. Oltul (pentru cura externa). Apa puternic carbogazoasa (1,5 g/l CO2) si cu o mineralizare totala n jur de 6,1 g/l mai contine fier si magneziu; are un debit de 0,02 l/s si o temperatura de 220 230 (caracter usor mezotermal). Ca urmare, ea poate fi folosita n cura interna, n tratarea gastritelor hiperacide, dispensiilor cronice, dishinezilor biliare, diabetului simplu, gutei diatezelor acide si urice (usor laxativa). Amenajarea celor doua bazine cu apa mezotermala, poate fi folosita la tratarea bolilor endocrinide, ale sistemului nervos central si periferic, a bolilor reumatismale cronice si obezitate. - Izvorul 3 si are originea n apele acumulate n formatiunile de priroclastice ce alcatuiesc baza versantului vestic al Muntelui Ciomatul. El se situeaza la sud de izvorul 2 (cteva sute de metri), dincolo de Policlinica balneara si n dreptul Pensiunii 4. n amenajarea sa intra un bazin colector si constructia n care se afla cuveta cu patru puncte de iesire a apei, pe un panou alaturat sunt trecute caracteristicile chimice (Cl 614,2; Br 20; bicarbonati 370,2; Na 302; K 52,2; amoniu 3,4; Ca 103; Mg 33,7; Fe 25,3; acid metasalicilic 123; CO2 2039 l n mg/l) si terapeutice (pentru dispersie hipacide, diateze urice si oxalice) ale apei. Temperatura acesteia este n jur de 160, iar debitul de circa 0,14 l/s. - Izvorul 4 se afla la ctiva metri de precedentul, avnd aceleasi caracteristici de zacamnt.Apa clorosodica, carbogazoasa, borica, feruginoasa este adusa prin conducta la o cuveta. Mineralizare (3 g/l) este mai redusa si are n compozitia ei mai multe elemente (predomina: Cl, bicarbonati, Ca, CO2). Gazele dizolvate n apa au 95,5% CO2 si 3,35% N. Prezinta o temperatura de 150 160, un debit mai mic 0,04 l/s si usoara radioactivitate 2,91 milimicrocurie. Ea este utlizata n cura interna, n dispecii hipoacide, diateze urice si oxalice. - Izvorul 5 se gaseste n lunca Oltului la Nord Vest de amenajarea Izvorului 1 bis. Apa, care provine din aglomerate vulcanice si dintr-un con de dejectie are caracter bicarbonat sodic, calcic, carbogazos si feruginos

si o mineralizare totala de 3,9 g/l; gazele dizolvate au aproape 99% CO2, iar temperatura este n jur de 120. si apa acestui izvor este recomandata pentru cura n gastrite hipoacide. - Izvorul Ana corespunde la doua iviri de apa mezotermala (200 - 220) aflate la nord de izvoarele 3 si 4. Ele sunt captate si dirijate prin conducte de 3 bazine colectoare, din care ajunge n cladirea bailor calde la instalatiile pentru tratament. Apa are o mineralizare mai ridicata (5,2 5,7 g/l), fiind clorosodica, feruginoasa, carbogazoasa (1,7 1,9 g/l CO2). Ea este utilizata numai n cura externa tratarea unor boli cardiovasculare, endicronice ale sistemului nervos, reumatism. n afara acestora, n statiune exista numeroase izvoare carbogazoase, clorurate, sodice, calcice, feruginoase cu debite ntre 0,02 si 1 l/s, care nu sunt amenajate sau la care amenajarea s-a realizat n recipiente simple. Dintre acestea, mai nsemnate sunt cele de pe stnga vaii Oltului (cele aflate de-o parte si de alta a prului Comlos), pe prul Cetatii, n poiana Tisa (n vecinatatea Pensiunii 5). Pe dreapta Oltului, ele se afla n trei sectoare n Nord, cartierul din dreptul podului, ce trece peste Olt de la gara (la doua dintre acestea Kosztandi si Koncsag apa se strnge n recipiente din lemn), n centru, pe valea Minelor, iar n Sud n zona mofetei. Deosebit de importanta este apa termala ajunsa la suprafata prin foraj. Acesta se afla n zona de agrement a lacului Ciucas, lnga cinematograful Oltul; forajul efectuat n 1977, la o adncime de peste 700 m, strabatnd mai nti formatiuni vulcanice si apoi un complex sedimentar marno argilo gresos de vrsta mezozoica (cretacic). Sub adncimea de 80 m au aparut gaze mofetice si apoi ape termale cu caracter ascensional al caror debit si temperatura au crescut catre baza forajului, unde au nregistrat 4 l/s si respectiv 630. Pentru utilizarea acestora n agrement si n cura externa s-au realizat ntre anii 1980 1981, un bazin cu un volum de apa de 700 m si o plaja pe 1500m2 prevazuta cu instalatii corespunzatoare. Apa are o mineralizare totala de 12,5 3,5 g/l (cea mai ridicata din statiune), fiind bicarbonata, sodica, brom iodurata. Se recomanda n reumatismul cronic inflamatorii, reumatismul degenerativ, sechele post traumatice ale membrelor, n afectiuni ale sistemului nervos. Mofeta, adica emanatia de dioxid de carbon constituie o trasatura specifica regiunilor vulcanice. Ele se manifesta nsa nu numai n spatiul strict al grupei montane Harghita Caliman, ci si ntr-o zona limitrofa, mai extinsa, datorita deplasarii gazelor pe liniile de fractura. Sunt astfel cunoscute cele din statiunile Covasna, Blvnyos, Baile Tusnad, Borsec, Harghita, unde gazele ce apar la suprafata au peste 85% (uneori 98%) dioxid de carbon.

Efectele diferitelor parti ale corpului la baile de CO 2 are efecte vasodilatatoare. De aceea sunt indicate ntr-un anumit dozaj n afectiuni cardiovasculare (hipertensiune arteriala moderata, varice, ulcere varicoase), dar si boli de piele, reumatismale, nevralgii si afectiuni cronice genitale. Mofeta din Baile Tusnad se afla pe dreapta Oltului n vecinatatea contactului dintre versantul Muntele Pilisca si lunca rului. Aici gazele au un continut de peste 80% dioxid de carbon. n afara mofetei amenajate destinata tratamentelor, emanatii similare mai apar n cteva puncte (mai importante pna la lacul Ciucas si n apropierea mofetei de cura), dar efuziunile sunt reduse ca debit. Mofetele sunt contraindicate n hemoragii de orice natura, boli inflamatorii, tuberculoza si tumori maligne. Tratamentul se va face numai pe baza recomandarii si pe baza programului stabilit de medicul de specialitate din statiune. Topoclimatul de culoar de vale montana are caracter sedativ, de crutare, fiind puternic influentat de configuratia reliefului (defileu) si versantii puternic mpaduriti cu conifere. Ele constituie un factor important att pentru realizarea diferitelor forme de climatoterapie, ct si pentru stimularea activitatilor de odihna si turism. Prin caracteristicile regimului de manifestare a temperaturii, statiunea nregistreaza lunar un numar de 8 10 zile de confort termic n intervalul iunie august (prezenta acestora fiind posibila doar n intervalul mai - octombrie). Baile de aer constituie pentru majoritatea celor sositi n statiune, modalitatea climatoterapeutica de baza, ea avnd caracter tonifiant. Se recomanda n orice sezon, dar n functie de starea vremii si de starea de sanatate. Cu aeroterapia se combina frecvent cura de teren deplasarea usoara pe trasee cu panta nu prea mare. Astfel de poteci sunt n statiune, ele traversnd de obicei sectoarele linistite si bine mpadurite cu conifere. De-a lungul acestora exista amenajari pentru odihna si puncte de belvedere. Pentru excursionisti si cei sositi la odihna, cura de teren si aeroterapia se pot realiza n conditii foarte bune n drumetiile spre vrfurile muntilor vecini (Stnca soimului, Pilisca, Ciomatul, etc.). n timpul verii, ntre orele 11 si 17 se pot face si bai de soare att pe plaja de la Ciucas ct si n lunca Oltului sau n poienitele de pe valea Minelor. III.3.2. Compozitia chimica a izvoarelor captate Tabelul 3.1.Continutul

Compozitita chimica a izvoarelor

Numele izvorului total de minerale

CO2

Cl

CO3H

Na

Ca

Mg

Fe

Temperatura

Sursa: - Tabel dupa Stoicescu Munteanu afisat la izvoare III.3.3. Mineralizarea izvoarelor din Baile Tusnad Tabelul 3.2. Numele izvorului Mikes Apor Rudi Anna nr. 1 Anna nr. 2 Ilona Lnga Gara Stanescu Sub Cetate Compozitia minerala a izvoarelor (gamma/l) Zn 221 320 90 155 241 60 310 105 307 Cu 100 236 30 73 136 64 43 91 27 Co 220 238 100 75 120 263 342 71 230 Ni 28 70 35 40 69 Ti 80 60 80 60 58 34 80 80 90 V 57 40 71 Cr 80 75 19 83 30 64 116 97 110 Mo 200 68 261 200 120 74 243 110 74

Sursa: - Tabel dupa Eugenia Diaconescu si Ionescu Victor afisat la izvoare Tabelul 3.3. Izvor Gradul de radioactivitate a unor izvoare pe un litru Temperatura Radon p ci/l 1510 1220 12120 540 610 690 Radium 10-12 Stratul din care provine Izvoarele Tisas Izvor Ilona Izvor Rudi Izvor Mikes Izvor Stanescu Izvor Lnga Mofeta 18,0 23,0 15,0 15,0 13,0 12,0 1,7 0,26 Andezit si amfibol Andezit si biotit

Sursa: - Tabel dupa Szab rpd afisat la izvoare III.3.4. Indicatii terapeutice Cele cteva precizari facute n paginile anterioare nu au permis dect conturarea profilului statiunii si sustinerea acestuia, prin valentele terapeutice pe care le impun anumite categorii de factori naturali. Acest cadru este mult mai diversificat de indicatiile medicilor specialisti, numarul de afectiuni din fiecare categorie de maladii, ce pot fi supuse tratamentului n statiune fiind mult mai numeros, situatie care impune enumerarea lor.

Afectiunile cardiovasculare constituie domeniul cel mai solicitat, statiunea specialndu-se n tratarea acestora prin utilizarea n buna masura a apelor minerale si a mofetelor. Profilaxia se realizeaza pentru ateroscleroza (coronara, cerebrala, periferica); varice; angionevroze vasodilatare (eritromelagia). Tratamentul de ntretinere prin folosirea combinata a diferitelor forme de climatoterapie cu proceduri de electroterapie si hidroterapie se aplica n infarctul miocardic, n hipertensiune arteriala esentiala n stadiile I II si dupa tratament etiologic, hipertensiune arteriala neurogena din perioada menopauzei, hipertensiune arteriala secundara a arterioschelozei; sechele dupa flebita a venelor superfaciale, dupa tromboflebite venele profunde si tulburari trofice cutanate etc. Dintre afectiunile sistemului nervos central, tratamentul nregistreaza rezultate bune n: nevroza astenica cu elemente anxioase, depresive sau pitiatice; stari astenice secundare sau reactii nevrotice care apar dupa boli infectioase, stari postcomotionale, tulburari vegetative etc.

Afectiuni ale tubului digestiv si glandele anexe

pentru care se folosesc

apele minerale de la izvoarele unde sunt amenajari. Sunt tratate boli ale stomacului (gastrice cronice; stari dupa rezectii gastrice; stomacul operat, dupa 6 luni de la interventia chirurgicala, anemie secundara si cicatrice postoperatorie chirurgicala), ficatului si cailor biliare (tulburari secretorii, motorii, digestive si de absorbtie), cicatricea postoperatorie bine consolidata, eventual cu anemie secundara si hipoaciditate; dischinezii ale cailor biliare si vezicii biliare; sechele dupa hepatita parenchimatoasa; hepato colecistite; angiocolite; sechele dupa operatii pe caile biliare. Dintre bolile endocrine se trateaza, stari prepulberale, hipertiroida benigna; hiperstrogeniza genitala; sindromul variat de menopauza; sindromul hiperchitic functional. n afara acestora, statiunea Baile Tusnad, se mai recomanda pentru afectiuni ale cailor urinare (litiaza renala urica; inflamatii cronice ale cailor urinare, precum pielitele, pielocistitele, cistitele), boli de nutritie (diabet zaharat n forme usoare si medii), boli ale sngelui si ale organelor hematopoetice (anemii

hipocrome), boli ale aparatului locomotor (spondiloza, boli reumatismale), boli profesionale cauzate de radiatii ionizate, cmpuri electromagnetice de nalta frecventa, trepidatii mecanice etc. Pentru efectuarea curei balneare s-a construit o baza de tratament complexa n care pot fi realizate peste 3000 de proceduri pe schimb (proceduri majore bai carbogazoase, mpachetari cu parafina, bai n bazine; proceduri asociate dus, masaj, dus subacval, dus scotian, afuziuni, bai galvanice, ultraviolete, infrarosii, ultrasunete, magneto diaflux, curenti diodinamici etc.) si unde functioneaza mai multe laboratoare, cabinete medicale de balneologie si gerontologie, sali de cultura fizica medicala, sectie de urgenta, cabinet si laborator stomatologic. III.4. Potentialul biogeografic Cnd sosesti la Baile Tusnad rami impresionat de bogatia padurii care mbraca muntii aproape n ntregime. n aceasta mantie verde aproape tot anul vilele, hotelurile si alte constructii, desi apar ca elemente secundare, diversifica peisajul, imprimndu-i o nota aparte. Desi prin altitudinea de 620 800 m ne-am astepta ca versantii Oltului sa fie acoperiti de paduri de foioase, n realitate structura vegetatiei este diferita, la aceasta contribuind deopotriva att omul ct si unele conditii naturale favorizante. ngustimea culuarului de vale care mentine umezeala si temperaturi mai coborte, ca si expozitia deosebita (cel stng orientat spre Vest si Nord Vest; iar cel drept spre Est si Sud - Est) ce se reflecta n diferente ale gradului de ncalzire si de durata a luminii au dus la unele deosebiri ale tipurilor de padure. Astfel, padurile de conifere ocupa areale ntinse pe fundul vaii si pe cea mai mare parte a versantului stng. Spre deosebire de acesta, pe dreapta Oltului abunda padurile de foioase n care un loc aparte l au fagul, carpenul, mesteacanul. Aceste paduri le ntlnim si pe stnga Oltului pe versantii Ciomatului, dar mai frecvent la altitudini ce depasesc 900 m, adica n spatiul n care valea se deschide; razele soarelui lumineaza mai mult si unde gerurile profunde au o durata mai redusa. Interventia omului a dus, de asemenea, la unele modificari ele fiind determinate de defrisari (pentru extinderea asezarii si folosinta industriala a lemnului) si de plantari cu specii de conifere care au gasit aici conditii de relief, sol si microclimat favorabile unei dezvoltari rapide. Ca urmare, padurile de conifere compacte, cu arbori ce ajung la peste 30 m naltime si diametre ce depasesc 25 cm, sunt ntlnite aproape pretutindeni, ncepnd din lunca Oltului pna pe creasta Ciomatului. Extinderea mai mare o au n statiune (ntre 620 si 850 m), asigurnd un aer curat si puternic ozonat, calitatile ce stau la baza potentialului balnear al localitatii. n cadrul lor apar unele mici diferente. Cele din statiune si din vecinatatea imediata a ei prin curatire si unele amenajari (elei, poteci, banci) au capatat caracterul de padure parc, devenind locuri de baza n

practicarea, n cadrul curei balneare, a tratamentului prin drumetii usoare. Celelalte pastreaza nca structura naturala, rarele poteci ce urca la creasta Ciomatului influentndu-le n mica masura. Padurile de amestec si de foioase se extind pe pantele cu expozitie favorabila luminii, unde primesc cantitati mai mari de energie radianta. Alaturi de fag, se ntlnesc molidul, ulmul, paltinul, mesteacanul, iar la iesirea din defileu (spre Sud), bradul si gorunul. n aceste paduri, spre deosebire de cele conifere, stratul arbustiv si cel ierbos sunt bine dezvoltate. n locurile defrisate recent si n raristi, se ntlnesc frecvent tufe de zmeura, alun, soc, etc. n lunca Oltului, n afara speciilor lemnoase iubitoare de umezeala, exista areale mai mici n care excesul de apa (ndeosebi de la izvoarele de apar la baza versantilor) a dus la conturarea unor mlastini cu specii turbicole, ntre care o raspndire mare o are Liguaria sibirica. Lumea animala ce populeaza padurile din jurul Bailor Tusnad este bogata. Dintre mamifere mai des sunt vazuti ursi (unele exemplare mai prietenoase vin pna n marginea asezarii, lasndu-se fotografiate de cei dornici de divertisment), apoi mistreti, cerbi, caprioare, veverite. La acestea se adauga o variata fauna de insecte, pasari, reptile si asa mai departe. Un loc aparte pe Muntele Ciomatul l are mlastina de turba oligotrofa mlastina cu specii de plante ceva mai putine, cantonata pe un sol silicios; contine materiale nutritive reduse rezultate n conditii de precipitatii bogate si temperaturi mici, cunoscuta sub numele de Tnovul Mohos (80 ha). Aici se disting mai multe centuri de vegetatie n functie de gradul de umezire. Este rezervatie naturala, ntre elementele ocrotite fiind 56 de briofite mai multe specii relicte (Droserea rotundifolia, D. obovata, Empetrum nigrum, Andromeda polifolia), plante rare (Salix aurita, Vaccinum oxicoccos) etc. O desfasurare mai larga o au fsia de padure de molid pitic la exterior si arealul cu muschi (Sphagnum magellanicum) din centru. Rezervatia naturala de pe Muntele Ciomatu include n afara de Tnovul Mohos, si Lacul Sfanta. Ana, intindu-se pe o suprafata de 480 ha. n jurul lacului, versantii sunt acoperiti de paduri de foioase (Sud, Est) si de amestec (Nord si Vest; predomina molidul). Acestea din urma, s-au dezvoltat dupa 1960 pe locul padurii de fag distrusa de un incendiu. Daca n padure exista o fauna bogata de ursi, lupi, vulpi, mistreti, cervidee, n lac acesta este limitata. Sa ncercat cresterea somonului pitic american (Amiurus nebulosus). Doar n marginea de nord est, unde n

conditiile unei adncimi mai reduse a lacului s-a individualizat un petic de muschi si rogoz, cuibareste la fel si n tanovul Mohos rata sulitar.

III.5. Atractii turistice naturale in zona statiunii Baile Tusnad Lacul Sfnta Ana - situat la 25 km de statiune, lac de origine vulcanica, unicat in Europa Centrala si de Est. Lacul Sfnta Ana este singurul lac din Europa Centrala, asezat intr-un crater vulcanic care s-a pastrat intact. Constituie o raritate a naturii, fiind declarat rezervatie naturala. Lacul situat la o altitudine de 950 m si 28 km de Baile Tusnad, are un perimetru de 1.737 m cu o forma aproape circulara. Adancimea medie este de 4,2 m, iar adancimea maxima de 7 metri. Fundul lacului este acoperit de namol si se poate face baie in lac. Lacul Sf. Ana este alimentat exclusiv de precipitatiile atmosferice, neavand izvoare, apa acestiua fiind deosebit de limpede, continutul de suspensii nedepasind 0,002 grame la litru. Sfanta Ana, lac din lantul vulcanic al Carpatilor Orientali, in apropiere de Tusnad are suprafata de 19,5 hectare. Diametrul craterului vulcanic este de 1,5 km si are o adancime de 150-350 m. Diametrul lacului pe axa lunga (NE SV) este de 620 m, iar pe axa scurta de 465 m. Amintit in documente inca din anul 1349. Pe marginea lacului este o mica capela unde anual se tine un hram bisericesc pe 26 iulie. Adancimea lacului este in scadere (in 1870 avea 12 m adincime). Important obiectiv turistic aflat in rezervatia naturala Mohos. Tip de rezervatie: geologica si peisagistica. Legenda lacului Sfanta Ana, culeasa de Benedek Elek: Lacul Sfanta Ana se odihneste la poalele unor munti ingemanati ca apa pe fundul unui vas mare. De jur imprejur paduri de conifere alcatuiesc o coroana. Calatoriti peste tot pamantul dar loc mai frumos ca acesta nu gasiti. Dar cine s-ar fi gandit ca pe locul acestui lac minunat, demult era un munte foarte inalt iar in varful acestuia o cetate mandra cu vedere catre satele din Ciuc si Trei Scaune. Dar nu era singura cetate din zona, ci la o ora distanta, langa pestera "Puturoasa", se ridica alta mandra cetate. Era foarte de demult. Nu mai exista nici o urma a cetatilor. Dar amintirea lor, amintire trista, exista si acum. In cele doua cetati locuiau doi frati, amandoi mandri si nesabuiti. In inimile lor nu era loc de dragoste pentru nimeni. Exploatau si chinuiau poporul si nu se iubeau nici unul pe celalalt. Intotdeauna se laudau si se intreceau care-i mai bogat. In pivnitele ambelor cetati se gasea o mare de aur si argint. Intr-o buna zi, cum necum, dintr-un loc indepartat a venit in vizita la stapanul cetatii puturoase un domn important. A venit intr-o caleasca trasa de 6 cai. Dar asa o caleasca si asa niste cai nu s-au mai vazut. Rotile, osiile erau din aur curat, harnasamentul era batut cu aur, argint si nestemate iar caii erau mai focosi ca zmeii.

Si asa nici ca a mai avut liniste stapanul cetatii puturoase, de cum a vazut caleasca si cei sase cai. Imediat a tabarat pe musafir, si nu l-a mai lasat in pace: sa-i vanda lui caii cu calesca si harnasament cu tot. Degeaba i-a oferit aur mult, stapanirea unor tinuturi, musafirul nu s-a lasat induplecat. "Lasa ca tot ale mele vor fi" - s-a gandit in sinea lui. A pregatit un ospat mare, curgea vinul ca si apa Oltului, si cand musafirul era ametit, stapanul nostru a scos zarurile. El socotise ca va castiga caii si caleasca. A socotit cum a socotit, dar si norocul a fost de partea lui si a castigat toti banii musafirului si pe deasupra cei sase cai cai frumosi si caleasca cu totul. Cum a plecat musafirul primul lucru a fost sa se duca sa-si viziteze fratele. Cum o sa-l mai invidieze acesta. Are aur mai mult, argint mai mult dar asa cai si caleasca nu are. Fratele lui tocmai era in curtea cetatii cand a ajuns caleasca trasa de cei sase cai nemaipomeniti. - Ei frate, ai asa cai frumosi? - a strigat biruitor - Asa nu am - a raspuns fratele - dar o sa am si mai si - Asta as vrea sa o vad si eu! - Pai nici nu o sa treaca 24 de ore ca ai sa vezi. Stapanul cetatii puturoase a ras din rasputeri - Mai ceva ca asta! Eu insa spun, sa fie ale tale si cetatea mea si pamanturile mele daca vii la mine cu sase cai mai grozavi ca acestia. - Nu cu sase ci cu doisprezece! Stapanul cetatii puturoase nici nu a urcat la fratele sau, a dorit doar sa-i arate caii, sa-l roada invidia, s-a intors si a plecat spre casa, ca un vant puternic, poate chiar si mai repede. Celalalt frate s-a gandit toata ziua de unde sa faca el rost de 12 cai deosebiti. Degeaba sa tot gandit, degeaba sia pus minte la contributie, nu i-a venit nici o idee, de unde sa faca rost de sase cai nemaivazuti, ba chiar nu de sase ci de doisprezece. Era foarte suparat pe nesabuinta lui. Dar ce i-a venit deodata in minte? Sa aduca in cetate douaspreceze fete, pe cele mai frunoase, sa le inhame la caleasca si asa sa mearga la fratele lui. A poruncit slugilor si i-a trimis in toate partile sa aduca cele mai frumoase fete. Intr-o jumatate de zi, s-au intors sllugile cu fetele: erau cu sutele, una mai frumoasa decat cealalta, dar cea mai frumoasa era Ana. Pe ea a ales-o prima stapanul cetatii. Apoi inca unsprezece. Pe urma si-a adus caleasca aurita si in fata ei le-a aliniat si inhamat pe fete. Saracele fete! Tremurau in fata calestii. Le curgeau lacrimile ca o ploaie de vara si se uitau spre cer de unde asteptau ajutor. Apoi stapanul a urcat pe capra, si-a scos biciul, a chiuit de a rasunat padurea. - Dii, inainte dii! Fetele au incercat sa inainteze dar nici nu au putut misca caleasca grea. Tare s-a mai maniat stapanul. A lovit puternic cu biciul in fata nimerind-o chiar pe Ana care era in frunte. Din pielea alba ca zapada a inceput sa curga sangele si iar a rasunat vazduhul de strigatul stapanului: - Dii, Ana, dii - a tipat si iar a biciuit-o pe Ana

- Sa te trasneasca stapanul cerului! a strigat Ana - scufunda-te sub pamant, ucigas de suflete nevinovate! Si, chiar in acel moment, s-a inegrit cerul, a fulgerat, a tunat si pamantul a inceput sa se miste, copacii trosneau, turnul cetatii se clatina, a inceput sa se incline, si apoi brusc s-a prabusit, si dupa el intreaga cetate, pamantul se scufunda tot mai jos, pana cand totul a fost inghitit de ape. Si auziti minunatie, cand s-a linistit supararea cerului, pe locul cetatii se afla un lac minunat, iar pe lac pluteau dousprezece lebede. Departe de ele se zbatea un zmeu in vartejul lacului, se straduia sa prinda cele douasprezece lebede, dar nu putea sa se elibereze din valtoare. Lebedele pluteau frumos in liniste, au pasit pe uscat, s-au scuturat si s-au transformat inapoi in fete. S-au grabit sa ajunga repede in satele lor numai Ana a ramas acolo. A construit o capela pe marginea lacului si aici si-a petrecut viata in rugaciune. Si au venit aici pelerini din toate partile, sa se roage in mica capela alaturi de fata cu viata sfanta, pe care chiar in timpul vietii au numit-o Sfanta, iar dupa moartea ei au numit lacul Sfanta Ana. Timovul Mohos - este situat langa Lacul Sf. Ana, declarat rezervatie naturala, de tip floristica. Tinovul Mohos adica Lacul cu muschi are o suprafata de patru ori mai mare ca al lacului Sfanta Ana. Adaposteste numeroase specii rare de plante de tip relictar dintre care amintim: trestia de camp, bumbacarita, rogozurile, rachita, roua cerului si altele. Peste 20 de specii si varietati de Sphagnum (muschi de turba). Tinovul este acoperit in mare parte de pinul silvestru, pe langa acestea fiind intalnite si alte specii ca mesteacanul pitic sau mesteacanul pufos. Lacul Tanovul Mohos este declarat monument al naturii, datorita existentei aici a catorva specii floristice rare. Este despartit de lacul Sf. Ana de o coama imensa. Lacul Tanovul are o suprafata de 80 ha si se afla la 1050 m altitudine, cu 100 metri mai sus fata de nivelul lacului. Pe covorul de muschii se intercaleaza tufe de rozmarin ruginiu si de afine. Se afla n partea de sud-est a conului vulcanic Ciomadu, n craterul Mohos, crater conjugat cu cel al lacului Sf. Ana. Turba are o grosime de 10 metri si un volum de cca. 3 milioane metri cubi. Fundul lacului este acoperit de namol si se poate scalda n lac. Rezervatia naturala Lacul Sfanta Ana Tinovul Mohos, se afla in administratia S.C. ECOS CLUB S.R.L. Custode- Administrator. Telefon: 0267-365353, email: ecosclub@honoris.ro, Aut. Nr: 666/991 Conf. Legii: 462/2001 si O.U.G. 236/2000. Proprietar majoritar de teren este: Composesoratul Stanta Ana Lazaresti. La intrare in zona este o cabina de paza si control cu personal autorizat, unde se plateste taxa de intrare (50 Ron/pers. sau 100 Ron/daca se intra pana la lac cu autoturism). Taxa pentru vizitarea Tinovului Mohos este de 25 Ron/pers. Taxa in care este inclusa prezenta ghidului pe parcursul vizitei Tanovului Mohos, care ofera un pliant respectiv o explicatie verbala a plantelor si speciilor rare din zona. Pliantul contine marcaje cu restrictiile care se aplica in cazul vizitei rezervatiei. Toti vizitatorii sunt obligati sa se informeze si sa respecte restrictiile specifice in zona. Nerespectarea marcajelor si restrictiilor afisate atrage dupa sine sanctiuni si

amenzi conform legii. Toate activitatile din zona vor avea acordul custodelui-administrator a Rezervatiei. Tarifele sunt aplicate de comun acord cu Hotararea Consiliului Local Cozmeni si Composesoratul Lazaresti. Mesajul acestora catre turisti este urmatorul: Fiecare din noi, ajutam Rezervatia daca respectam regulile simple de convietuire cu natura, daca atingem doar cu privirea plantele si animalele, daca ... iubim natura. Lacul Rosu - la 115 km, cel mai mare lac de baraj natural din Romania. Statiunea Lacul Rosu Sunt putine exemple cnd, calamitati naturale au drept consecinte, nu distrugeri si pierderi de proportii, ci modificari capabile sa nfrumuseteze geografia. Dintr-un asemenea exemplu de exceptie s-a nascut si statiunea Lacul Rosu. Formarea Lacului Rosu a avut loc ntr-o zi din luna iulie 1837, dupa o serie de furtuni si ploi torentiale; din Muntele Ucigasu s-a desprins o bucata si a blocat prul Licas, prul Oii si prul Rosu. Martorii actuali ai calamitatii naturale de atunci sunt cioatele de molid ramase n apa. Reflectarea purpurie in lac a Suhardului Mic, ridicat cu 369m deasupra oglinzii lacului, precum si prezenta aluviunilor rosiatice aduse ndeosebi de prul Rosu si calcarele roscate din jurul sau i-au facut pe ciobani sa-i dea numele de Lacul Rosu. Legenda spune ca o fata frumoasa a fost rapita de un haiduc si dusa ntr-o pestera din Muntii Suhard. Fata, cu lacrimile sale, a nduplecat spre razbunare pe batrnul munte, facndu-l pe acesta sa-si pravale stncile peste raufacatorul haiduc si sa-l ucida. n luna iulie, s-a desprins o bucata de stnca si a fost ucis haiducul, fata si un cioban cu turma sa de oi. Denumirea lacului provine de la apa nrosita de sngele varsat de acestia. Abia n 1857,dupa 20 de ani de la fenomenul care a dat nastere lacului, trei turisti din Gheorgheni au poposit pe malurile sale, uimiti si fermecati de frumusetea salbatica a privelistei montane si a lacului , ei au povestit ca au descoperit un colt din paradis. De atunci atrasi de frumusetea naturala a lacului de bogatia faunei, florei numerosi turisti au strabatut potecile acestei regiuni. Prima cabana n Lacu Rosu a fost construita n 1925. n 1910 a nceput construirea drumului din Gheorgheni pna la Lacu Rosu, realizat pna in locul numit Gtul Iadului, si numai n 1937 s-a terminat drumul care leaga Transilvania de Moldova. Cheile Bicazului - unul dintre cele mai pitoresti locuri din Romania. Cheile Bicazului reprezinta o zona geografica deosebit de pitoreasca din Romnia situata n partea centrala a Muntilor Hasmas, n nord-estul tarii n judetele Neamt si Harghita. Cheile au fost formate de rul Bicaz si fac legatura ntre Transilvania si Moldova.

Zona Cheile Bicazului, cu o lungime de peste 6 km de la Lacul Rosu n amonte pna la localitatea Bicazul Ardelean n aval, este strabatuta de drumul transcarpatic DN 12C care leaga orasele Gheorgheni si Bicaz. Cheile Bicazului sunt cele mai renumite chei din toata Romania, deoarece sunt fara egal intre hotarele tarii. Ele s-au format la capatul de nord al masivului Haghimas, prin actiunea raului Bicaz si a afluentilor sai. Privita de pe una din inaltimile sale cele mai mari, regiunea apare imbracata cu paduri de foioase si de conifere ce alterneaza cu ochiuri mai mari sau mai mici de pajisti, cu aspect uniform, linistit. Crestele semete ale acestor pietre, peretii lor abrupti pe care creste o vegetatie pitica, rara, cu infatisare particulara, coloritul ce contrasteaza cu acela al vegetatiei in care par inglobate- toate acestea imprima regiunii o gama de aspecte variate, de un pitoresc rar intalnit. Valea raului Bicaz este strajuita de doua serii de inaltimi sau munti, care incep pe stanga cu muntele Ghilcos (1.384 m) si continua cu doua siruri de masive, cu peretii abrupti, numite local pietre: Suhardul Mic (1.126 m), Suhardul Mare (1.352 m), Piatra Altarului, o piramida izolata de peste 200 m inaltime, numita si Turnul Bardosului (1.121 m), Politele Bardosului (1.132-1.286 m) si Piatra Glodului (1.036 m), toate pe stanga, si complexul de pietre numite Surduc (1.126-1.267 m) si Piatra Arsitei (876 m) pe dreapta, pentru a nu mentiona decat pe cele mai voluminoase. Partea de vest, in care se afla Lacul Rosu si Cheile Mari, este imbracata cu paduri in care predomina molidul (Picea excelsa) in amestec cu alte esente. Izolat se intalnesc paduri amestecate de fag (Fagus sylvatica), molid (Picea excelsior) si brad (Abies alba). Pe locul molidisurilor defrisate s-au instalat pajisti montane, uneori alternand cu padurile, in care sunt raspandite grupari cu Festuca rubra var. fallax, Calamagostris arundinacea, Nardus stricta etc. Partea estica, in aval de chei, este acoperita in proportie egala cu paduri amestecate de brad, fag, molid, dar si cu pajisti secundare, mai ales cu Agrostis tenuis. Speciile lemnoase sunt predominate de: cetina de negi (Juniperus sabina), pinul (Pinus sylvestris), tisa (Taxus baccata) care creste pe masivul Ghilcos, unde alte conifere sunt incapabile sa reziste etc. Speciile endemice sunt destul de numeroase. Ele fac parte dintre cele localizate numai in Carpatii Orientali, legate de masivele calcaroase, ca Astrogalus pseudopurpureus, Melandrium zawadzkii si Sempervivum simonkaianum, iar mai in sudul cheilor- Dianthus spiculifolius, Gypsophila petraea si Anemone transsilvanica. Un interes fitogeografic aparte prezinta plantele care se gasesc si in stepele din sudul partii europene a Rusiei si in Transilvania, ca Stipa joannis, Phleum montanum, Carex humilis, Isatis tinctoria, Alyssum saxatile etc. Pentru pastrarea acestor frumuseti, Cheile Bicazului sunt ocrotite prin lege. Exploatarea calcarului, padurii, precum si pasunatul, sunt interzise pe intreg teritoriul acestei rezervatii. De un rar pitoresc, Cheile Bicazului prezinta o mare insemnatate atat sub raport stiintific, cat si al frumusetilor naturale. Cheile Bicazului fac parte din Parcul National Cheile Bicazului - Hasmas. Parcul National Cheile Bicazului- Hasmas a fost constituit odata cu aparitia Legii nr. 5/2000 cu suprafata de 6575 hectare .

n urma Contractului de Administrare nr. 736/M.M.G.A./ 22.05.2004 ncheiat ntre M.M.G.A. si R.N.P.Romsilva a luat fiinta Administratia Parcului aceasta fiind o subunitate a Directiei Silvice Miercurea Ciuc din cadrul Regiei Nationale a Padurilor Romsilva. Personalul Administratiei Parcului National Cheile Bicazului- Hasmas este compus din: Director Parc ing. Butnar Cosmin; Economist Kiss Lajos; Responsabil privind relatia cu comunitatile si educatia ecologica ing. Laczk Terz; Responsabil cu tehnologia informatiei ing. Maris Nicu-Bogdan; Biolog ecolog Hegyi Barna; Responsabil paza si turism ing. colegiu Angi Zoltn; Agenti de teren th. Vitos Botond, ing. colegiu Cserg Ott, tehn. Bereczki Reymont, ing. colegiu Szakli Ildik, Gl Bla; Sediul Administratiei Parcului National Cheile Bicazului- Hasmas este situat n Statiunea Izvorul Muresului, str. Principala nr. 44/A, cod postal 537356, jud. Harghita. Teritoriul Parcului se ntinde pe raza judetelor Harghita si Neamt si este mpartit n doua zone si anume : - zona de conservare speciala (78%); - zona de protectie (din afara zonei de conservare speciala) (22%). Date de contact: Administratia Parcului National Cheile Bicazului Hasmas Izvorul Muresului Str. Principala, 44/A Tel/Fax. 0266/336540 e-mail: parculncbh@hr.astral.ro www.cheilebicazului-hasmas.ro Stnca soimilor - 848 m cu traseu marcat de drumetie. Pe malul drept al Oltului, in Baile-Tusnad este amplasat varful de andezit, Stanca Soimilor, care ofera o priveliste excelenta asupra: defileul Oltului, varfurilor Varteto, Szurdok si Csomad, acoperiti cu brazi.

Privelistea excelenta nu trebuie sa ne faca sa uitam de ruinele cetatii Stanca Soimilor, construita pe varful Stanca Soimilor de Jos. Cetatea a avut forma unei tigle intinse, iar resturi din zidul cetatii sunt inca vizibile. Din barlogurile existente in zidurile cetatii, erau prinsi si trimisi soimii de vanatoare ca arenda pentru turci. Nu exista nici un turist care sa nu admire stanca ce se inalta pe malul drept al raului Olt. Cunoscuta ca cel mai faimos foisor din zona, Stanca Soimilor ofera o priveliste rara: statiunea Bailor Tusnad, crestele Ciumatului si ale Surducului, Lacul Ciucas, intregul defileu al Oltului. Situata la o inaltime de 824 m, Stanca este accesibila urmand potecile ce pornesc din statiune si sunt marcate cu un triunghi rosu; traseul este de 1 , 1/2 h.

Baile Balvanyos Baile Balvanyos de azi s-a format din contopirea a trei colonii de bi care au functionat odinioar. Cea mai veche este cea care se situeaz n pasul Balvanyos: Pucioasa din Turia (cuvantul "pucios" se refer la mirosul urt al hidrogenului sulfurat), deoarece in pestera Pucioasa din Turia s-au acumulat gaze terapeutice, pe peretii sai se gsesc picturi de "vitriol" care au fost si sunt si azi folosite de oameni pentru tmduirea si vindecarea proprie. Pestera Puturosu, cu emanatii de sulf n coasta dealului Pucioasa se regasesc mai multe scorburi cu emanatii de gaze: pestera Ursului, pestera Timsos, de o proportie mai mare este pestera Gyilkos. n apropierea acestuia din urma se situeaza asa-

zisul Madartemeto-Cimitirul Pasarilor. Aceasta nu este altceva decat o galerie a unei mine sulfurice care s-a surpat, si unde s-a acumulat bioxidul de carbon. Pasarile care au un zbor razant si care ajung sub nivelul gazului, cad moarte pe jos. Dar nu numai ele cad prada gazului, ci si mamifere mai mici, sau chiar si caprioare au fost gasite zacand aici. Cheile Varghisului Cheile Varghisului sunt situate in Muntii Persani, dar se afla in proximitatea punctului de plecare al traseului numarul 38 spre creasta Harghitei, pe o lungime de 3 km. Reprezinta o rezervatie carstica si speologica impreuna cu Pestera Mare de la Meresti cunoscuta din secolul trecut, un loc deosebit de atragator din punct de vedere turistic. Importante sunt si rezervatiile din apropiere: Parcul dendrologic Varghis si Poiana cu narcise de la Varghis. Narcisele (Narcissus stellaria) au fost distruse datorita colectarii lor de localnici in vederea comercializarii. Baile Nadas Rezervatie de tip floristic sunt situate in lunca Oltului, la o altitudine de circa 700m, Baile Nadas poarta aceasta denumire datorita prezentei masive a stufului. Valea de Mijloc Rezervatie floristica este situata in stanga Oltului, in lunca acestuia, la circa 630m altitudine, ocupand circa 4ha. Si-a primit numele de la paraul Valea de Mijloc care o traverseaza. Aici apar anumite plante ca mesteacanul piutic, aici fiind cea mai sudica pozitie din lume unde creste.

IV. POTENTIALUL TURISTIC ANTROPICIV.1. Potentialul turistic antropic. Definitie Resursele antropice, spre deosebire de cele naturale, reprezinta un rezultat al actiunii creative al omului. Prezinta atribute recreative ale obiectului turistic de provenienta antropica, au la origine urmatoarele insusiri: vechimea, unicitatea, ineditul, dimensiunea si functia. Se disting doua grupe de obiective apartinand fondului antropic: edificii si elemente cu functii turistice si activitati antropice cu functii atractive. Principalele atractii antropice sunt: edificii istorice: castrele, forturile, cetatile, castele, fortificatii; edificii religioase: temple, biserici, catedrale, manastirile, cimitirile; edifici culturale si sportive: teatre, stadioane, opere, universitati, muzee si case memoriale.

IV.2. Componentele potentialului turistic antropic POTENIAL ANTROPIC CULTURAL ISTORIC 1. Vestigii arheologice:grecesti, dacice, romane, medievale. Exemplu: cetatea Sarmisegetusa, Histria, Sighisoara 2. Monumente istorice de arta si arhitectura Exemplu:Biserica Neagra din Brasov, Castelul Peles, Monumentul Eroilor de la Marasesti. 3. Elemente de etnografie si folclor.Exemplu:costumele populare, Trgul de Fete de pe Muntele Gaina 4. Institutii si evenimente cultural artistice: Festivalul muzical G. E. case memoriale TEHNICO-ECONOMIC 1. Amenajari hidroenergetice, baraje, lacuri de acumulare Exemplu: Portile de Fier, Lacul Vidraru 2. Canale de navigatie, drumuri si poduri Exemplu: Podul de la Cernavoda. 3. Diferite unitatieconomice ferme agricole, centre viticole Exemplu: Centre viti-vinicole Cotnari, Panciu, Murfatlar, Dragasani. Exemplu: Bucuresti, Cluj-Napoca. Iasi, Timisoara Sate turistice: Marginea, Moldovita, Bran 2. Asezari urbane, rurale SOCIO-DEMOGRAFIC 1. Populatie

IV.3. Potentialul turistic antropic al zonei Baile Tusnad si mprejurimi Schi si prtii de schi Facilitati: - prtii de schi si sanie; - partia "Veres viz" lunga de 250 m, pentru incepatori; - babyschi cu scaun mobil; - centre de nchiriat echipament sportiv; Sezon aproximativ 100 de zile pe an, se practica si snowboard-ul.

Lacul Ciucas Cursul de apa principal al statiunii este Oltul, Lacul Ciucas din mijlocul statiunii a fost creat n scopuri turistice folosindu-se apa acestui ru. Vara este folosit pentru canotaj iar iarna pentru patinoar. In jurul lacului s-a amenajat un complex de agreement, cu un restaurant cu iesire pe lac. Restaurantul "Stnca Soimilor" clasificat la trei stele in cadrul complexului de agrement "Lac Ciucas". Administrarea complexului este in sarcina firmei: S.C. KONTAKT-TURISM S.A. str. Oltului nr.102 Baile Tusnad, E-mail: office@laculciucas.ro , Web : www.laculciucas.ro.

Repere turistice din centru (DN 12, str. Oltului) De-a lungul soselei se afla o ntreaga serie de hoteluri, vile, restaurante. De asemenea tot aici se afla si centrul comercial al statiunii, mpreuna cu bisericile din localitate. Biserica romano-catolica a fost construita n 1982-83, pe locul unei capele vechi, a fost data n folosinta abia n 1985. Bogat n opere de arta contemporana, este una din reperele turistice ale statiunii. Biserica Ortodoxa este situata vizavi de aceasta, pe partea cealalta a soselei , a carei constructie a fost nceputa n 1939, reluata n 1955 si terminata abia n 1978. Biserica a fost pictata n anii 1971-1977 de catre Eugen Profeta din Bucuresti. strandul Mezotermal: se afla la sud de aceasta (n 1894 cunoscut sub numele de "baile Rezs", apoi ca "baile Ilona").

Centrul comercial Casa de Cultura (fostul restaurant "Trei Husari") Centrul de tratamente balneare (n exploatare din 1977) sumuleu Centrul de odinioara al inutului Ciucului azi zona periferica nord estica al orasului Miercurea Ciuc. Se situeaza la 3 km de centrul orasului, n valea prului sumuleu, la o altitudine de 705 m, la poalele vrfurilor sumuleul Mare (1033 m) si sumuleul Mic (834 m). Pe vrful sumuleul Mare se afla ruinele Cetatii Sarii. Conform legendei, domnita cetatii lucra n continuu, fara se se opreasca nici n zilele de duminica, cnd aceasta tesea cu multa srguinta. Este centrul spiritual al Secuimii, loc de pelerinaj vestit pe plan mondial, unul din cele mai importante locuri de pelerinaj romano-catolic. De peste 550 ani este locul n care credinciosii catolici vin cu miile cu ocazia pelerinajului de Rusalii. Mai nou, din 1931 este locul, unde se tin ntlnirile anuale cunoscute sub denumirea de Festivalul celor 1000 de fete secuience, sediul Ordinului Franciscanilor din Romnia. Trecutul istoric, tezaurul arhitectonic, viata spirituala de aici fac din sumuleu un obiectiv turistic de prim rang. Biserica Franciscana in stil baroc: situat la la 35 km de statiune, care detine una dintre cele mari instalatii de orga din Ardeal. Odorheiu Secuiesc : un oras pitoresc cu mrturii istorice si culturale - este situat la poalele muntilor Harghita, ntre coline mpdurite, pe malul Trnavei Mare, la o altitudine de 447 m . Orasul are peste 650 ani si numr peste 42 000 locuitori. Este considerat centrul economic si cultural al depresiunii Odorhei. Este municipiu din 1968 si dup Miercurea Ciuc, este al doilea oras ca mrime, important centru zonal, legtur ntre multe obiective din Harghita. Accesibilitate: Odorheiu Secuiesc, se afl la marginea estic a Bazinului Transilvaniei, n valea Trnavei Mari, la 52 km de Miercurea-Ciuc, 100 km de Trgu Mures (pe drumul judetean 13A), 200 km de Cluj ( pe drumul national E60), 100 km de Brasov (drumurile judetene 137, 131 si 132B si drumul national E60), 52 km de Sighisoara. Cetatea medievala: dateaza din sec. XVI. Sfantu Gheorghe : resedinta judetului Covasna, este unul din cele mai vechi orase din secuime. Prima atestare documentara dateaza din anul 1332. Numele orasului provine de la patronul bisericii din localitate, Sfntul Gheorghe. Construirea centrului modern al orasului a fost nceputa pe la sfrsitul secolului al XVIII-lea si nceputul secolului al XIX-lea. Sfntu Gheorghe ncepnd din a doua jumatate a secolului al XIX-lea a devenit centrul cultural al Secuimii. Prima cladire mai impunatoare este fostul comandament al

batalionului de husari, "Casa cu coloane", construita ntre anii 1820-1821.Dinter cele mai importante cladiri publice ale orasului este demna de remarcat biserica fortificata, construita la sfrsitul secolului al XV-lea n stil gotic. Cladirile mai valoroase din punct de vedere arhitectural, sunt cele proiectate de Ks Kroly. Dupa ndelungata studiere a stilului arhitectural secuiesc, Ks Kroly a fost autorul proiectelor Muzeului National Secuiesc, al actualei licee care-i poarta numele, al Gimnaziului Reformat, a cladirii vechiului spital, respectiv a ctorva case. Constructiile Muzeului National Secuiesc s-au finalizat n 1913 si pe lnga sectia de stiinte ale naturii si etnografic, se mai poate admira expozitia evenimentelor din 48. Amenajarea parcului centrul dateaza din anii 1880, iar formarea si construirea trgului si pietei s-a nceput din primul deceniu al secolului al XIX-lea. Sediul fostei administratii judetene, azi Biblioteca municipala, s-a construit n anii 1832, iar ntre anii 1854-56 s-a construit cladirea primariei, actuala cladire a teatrului. n jurul anilor 1868 s-a ridicat Bazarul, n turnul caruia n 1893 Mller, faimosul ceasornicar din Budapesta a instalat orologiul. Aici actualmente si asteapta vizitatorii o galerie de picturi. Din istoria pedagogiei, datele cele mai vechi sunt din secolul al XVII-lea. Pe 15 septembrie 1893 s-a inaugurat cladirea Liceului Szkely Mik, liceul cu cel mai bogat istoric al Secuimii. Actuala cladire a liceului s-a construit din sprijinul material al contelui Mik Imre. De putini este cunoscut ca actrita Kiss Manyi a studiat n acest liceu. Orasul avea trupa teatrala nca din 1948, care poarta numele de Teatrul Tamsi ron din 1990. Faima orasului pentru trgurile sale dateaza nca din vremuri trecute. Aceasta traditie se pastreaza din 1990 prin trgurile organizate anual. Zilele Sfntului Gheorghe se tin n 24 aprilie, cnd centrul orasului devine scena multor manifestari culturale si distractive. Obiective: Muzeul national Secuiesc, Muzeul de arta, Biserica reformanta, in stil gotic (sec. XVI). Zagon Renumele si-a capatat-o de la Mikes Kelemen, care s-a nascut n acest sat si a crescut lnga Rkoczi Ferenc al II-lea. Asezamntul era n proprietatea familiei Mikes. Conacul Mikes-Szentkereszty este o cladire construita n stil baroc, despre care se presupune ca ar fi fost ridicata n 1632 de familia Mikes, apoi constructia a fost modificata de familia Szentkereszty. Conacul a fost renovat n 1997 si actualmente aici se gasesc obiecte de arta din Muzeul Central de la Zagon. Pe lnga expozitia valorilor lasate de Mikes Kelemen, se poate admira bustul actritei Kis Manyi. Artista s-a nascut n Zagon, unde a si copilarit pna la vrsta de 17 ani, deoarece tatal ei era cantorul satului. n curtea conaului sta bustul lui Mikes Kelemen si un monument sculptat din lemn. Se presupune ca Mikes Kelemen s-a nascut ntr-o casa din capatul satului, n curtea careia se nalta faimosii stejari plantati de tatal lui. La 26 ani de la decesul lui Rkczi, la Rodos, n urma epidemiei de ciuma, s-a stins viata lui Mikes Kelemen.

Miercurea Ciuc : este situate la 30 km de Baile Tusnad. Orasul Miercurea Ciuc s-a format n depresiunea Ciucului, pe partea stnga a vaii Oltului n secolul al 16.-lea. Satele nvecinate, ca sumuleu, Toplita-Ciuc si Jigodin, doar la sfrsitul secolului al 20.-lea s-au contopit cu acesta localitate, desi "Miercurea... se extindea pe pasunile Toplita-Ciucului si al Jigodinului". Comunele mai sus amintite cu multa probabilitate s-au nfiintat ntre secolele XII si XIII. Dupa 1968, localitatea Miercurea Ciuc a capatat statutul de resedinta si centru administrativ al judetului Harghita. Cetatea Miko Cel mai important monument al orasului si totodata unicul obiectiv antropic de provenienta istorica. Cetatea a fost construita ntre 1623-1631 n stil neorenascentist de catre contele Hidvgi Mik Ferenc, capitanul suprem al Scaunului Ciucului, Gheorghenilor si Casinului, membru n Sfatul Transilvaniei, consilier personal al principelui Bethlen Gbor. n jurul cetatii s-au ridicat apoi cladirile impozante ale primariei si tribunalului. n zilele noastre n incinta cetatii, functioneaza Muzeul Secuiesc al Ciucului. n curtea edificiului, anual, n sezonul estival se tine Festivalul de muzica veche. Muzeul Secuiesc al Ciucului Cetatea renascentista, cu patru bastioane, pna n anul 1970, a fost data n folosinta armatei, apoi s-a transformat n muzeu. Muzeul Secuiesc al Ciucului are colectii etnografice, de carte veche, arheologice, de arta plastica si de stiinte ale naturii. Galeriile reprezinta o valoare deosebita pe aceasta paleta bogata. Biserica romano-catolica A fost construita n 1758 n stil baroc si pe vremea aceea era lacasul de cult pentru ntreaga populatie al orasului. n spatele acesteia se poate admira biserica noua, proiectata de catre Makovecz Imre si sfintita n 2004. Cladirea Liceului Mrton ron Liceul Mrton ron - fostul Gimnaziu Romano-Catolic era construit ntre 1909-1911 n stil secesionist. Institutia a fost sfintita n 5. iulie 1911. de contele Majlth Gusztv, episcop romano-catolic de Alba Iulia. Costructiile aripei sudice s-au finalizat n 1913. Pe data de 25 mai 1990 a luat numele unuia din elevii sai cei mai vestiti, episcopul romano-catolic de Alba Iulia, Mrton ron. n 1997 a avut loc inaugurarea bustului episcopului Mrton ron ( 1896-1980 ) n fata cladirii liceului, opera apartinnd sculptorului din Vlahita, Bod Levente. Balvanyos : Ruinele Cetatii Balvanyos din Ciuc este una dintre atractiile turistice ale statiunii Baile Tusnad. Aici gasim ramasitele celui mai mari cetati stravechi al secuilor. Din statiunea Balvanyos se ajunge printr-un traseu montan marcat. Distanta este aproximativ 1 km.

V.

BAZA MATERIAL A STAIUNII

V.1. Structurile de cazare si alimentatie publica Structurile de cazare din Baile Tusnad sunt foarte variate si se compun din: hoteluri, pensiuni, vile, tabere de vara cu casute, campinguri, moteluri, pensiuni agroturistice, inchirieri de camere si apartamente la casa particulare, casa de vacanta si locuri pentru corturi. Hoteluri Hotel Fortuna *** Situat intr-un peisaj de neuitat , hotelul dispune de 10 camere cu 2 paturi, un apartament cu 2 camere, si un apartament de lux cu cada de baie cu hidromasaj. Toate camerele sunt mobilate si amenajate in stil rustic cu mobilier din lemn, paturi cu saltele ortopedice, bai separate, televizoare color cu cablu, telefon cu acces international, balcoane si acces internet in fiecare camera. Designul ambiental al hotelului este unic si promoveaza conceptul Bio Hotel. Mobilierul este facut din lemn masiv de brad si anin purtand sculpturi cu motive floare si a fost realizat special de artisti brevetati in mesteritul lemnului. Semineul are si el o nota aparte creind intimitate restaurantului, terasa a fost ciplita in piatra bazaltica, iar mobilierul a fost realizat in acelasi stil rustic. Serviciile sunt exceptionale: restaurant 80 de locuri cu bucatarie internationala, terasa de vara cu 30 de locuri, club rustic cu semineu si masa de biliard, sauna originala finlandeza, cabina de dus cu hidromasaj, tratamente balneoclimaterice, parcare, roomservice. La cerere se organizeaza drumetii, iarna plimbare cu sania, se pot organiza mese festive, nunti, petreceri private, team building-uri, vanatoare. Capacitate de cazare : 26 de locuri. Tarife: Camera dubla (2 persoane)-189Ron/camera Camera dubla cu pat matrimonial (2 persoane)-189 Ron/camera Apartament (4 persoane) 319 Ron/camera Aparatment de lux (2 persoane) 319 Ron/camera La grupuri, de sarbatori sau la diferite evenimente cat si pt agentiile de turism se aplica reduceri. Proprietarul hotelului este Balog Gyorgy din Ungaria, hotelul a fost construit in anul 2001.

In anul 2007 au fost in total 1015 turisti, numarul innoptarilor fiind 1725. 25% din turisti au fot straini: SUA, Ungaria, Germania, Franta, Austria, Italia, iar restul 75% au fost turisti romani. Contact: Adresa: 535 100 Baile Tusnad Str. Kovacs Miklos nr. 68 Tel: 0040 266-335.216 Fax: 0040 266-335.275 Harghita, Romania, Email: office@hotelfortuna.ro, web: www.hotelfotuna.ro. Hotel Olt ** Hotelul este situat in centrul statiunii Baile Tusnad si dispune de 120 camere single, 120 camere duble, 3 apartamente. Fiecare camera are grup sanitar proriu, TV color cu cablu, frigider, telefon. Capacitatea de cazare este de 250 de locuri. Facilitati: restaurant, bar de zi, sali de conferinte, piscina acoperita, parcare. La cerere se organizeaza nunti, botezuri sau diferite sarbatori. Pentru clientii hotelului se ofera sala de conferinte gratuit. Tarife: Camera single (1 persoana) 66 Ron/camera Camera double (2 persoane) 80 Ron/camera Contact: Adresa: Aleea Sf. Ana 2, Baile Tusnad, Harghita Telefon/Fax: 0040-266-335.474 Hotel Ciucas *** Hotelul a fost construit in 1973, din 2003 au inceput modernizarile iar in 2007 s-au mai adaugat un etaj dotat cu apartamente. Este structurat in total din 94 de camere astfel: 78 camere duble, 13 apartamente si 3 apartamente de lux cu Jacuzzi, capacitatea totala de cazare fiind de 188 de locuri.Servicii si dotari: restaurant cu o capacitate de 200 de locuri; complexul de conferinte; terasa de vara cu o capacitate de 100 persoane intrun cadru natural deosebit; bar dotat corespunzator cu o capacitate de 24 de locuri la mese; baza de tratament spa si wellness. Hotelul Ciucas pune la dispozitie o baza de tratament, dotata cu: sala de gimnastica, kinetoterapie, (pentru fitness si wellness), sauna, masaj, jacuzzi (cu plante, cu cristale, cu sare sau cu arome), salina, bai galvanice, electroterapie, laserterapie, ultrasunete, infrarosii, impachetari cu produse naturale (parafina, impachetari termica cu ceai si alge, impachetari cu namol activ termic, impachetari cu spirulina, impachetari cu ciocolata calda, impachetari cu cafea), cabinet medical de specialitate. Baza de tratament are ca specific tratamentele cardio vasculare si nevroze, dar si afectiuni secundare cum ar fi boli ale aparatului digestiv hipertiroidie, anemii.

Hotelul Ciucas organizeaza excursii in cele mai frumoase puncte turistice din zona : Lacul Sfanta Ana, Lacul Rosu, Cheile Bicazului, Tinovul Mohos, Stanca Soimilor, Valea Rosie. De asemenea se organizeaza cursuri de echitatie si plimbari cu ATV-uri. Restaurantul situat in incinta Complexului Ciucas cu vedere spre ambele parti, padure, respectiv centrul orasului, dispune de 200 locuri ce pot fi separate pe grupuri si adaptate diferitelor evenimente precum: - servirea meselor zilnice; - mese festive; - organizarea de nunti, botezuri sau zile onomastice; - organizarea de petreceri ocazionale; - organizarea de expozitii culinare. Restaurantul dispune de sonorizare proprie si orchestra la cerere. De asemenea in cadrul restaurantului se pot organiza programe cu dansuri populare sau de societate. Complexul de conferinte asigura toate facilitatile organizarii evenimentelor de acest gen. Complexul de conferinte, simpozioane si training are o capacitate maxima de 300 de locuri impartite in 5 sali dupa cum urmeaza: - Sala principala - maxim 150 locuri, dotata cu scaune, mese, flipchart, retroproiector si alte echipamente; - Trei sali de cate 40 de locuri pentru cursuri sau prezentari; - O sala de 30 locuri pentru sedinte, dezbateri sau cursuri restranse. Coffee brake-urile se pot organiza in barul complexului. Tarife: Camera single 102 Ron Camera dubla - 144 Ron Apartament 210 Ron Contact:SC HB HOTELS SA Complex hotelier & spa Ciucas; Adresa: 535100, Baile Tusnad, Aleea Sf. Ana nr. 7, Tel: 004/0266/335004; Fax: 004/0266/335252; www.hotelCiucas.ro. Hotel Tusnad *** E-mail:contact@hotelCiucas.ro;

Situat in centrul statiunii Baile Tusnad, are o capacitate de cazare de 214 locuri, avand in total 108 camere din care 23 de camere sunt renovate la nivel de 3 stele. Camerele sunt dotate cu balcon, grup sanitar propriu, TV color cu cablu, telefon international. Facilitati: acces direct din hotel la baza de tratament; magazin cu marfuri generale; coafura si cosmetica; parcare proprie pazita; camera de bagaje; personal la receptie 24 de ore; fax; serox; internet; club; teren de tenis de camp; sali de conferinta (2x12 locuri si una de 200 de locuri); excursii in imprejurimi cu microbuz propriu; sauna; masaj; piscina cu apa minerala; fitness; electroterapie; magnetoterapie si mofeta. Principalele afectiuni tratate: cardiovasculare, reumatice, afectiuni ale sistemului nervos, digestive, endocrine, metabolice si nutritionale, respiratorii, profesionale. Factori de cura naturali: ape minerale, mofeta, bioclimat, ape termale. Tratamente principale: de recuperare, de reconfortare, cure pro