Lucrare de Diploma

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie

Capitolul I.

MOTIVAŢIE

Bolnavii epileptici ridică şi în prezent probleme de reabilitare, de

reîncadrare în familie, societate, comparativ cu bolnavii cu alte infirmităţi

corporale. Dacă în Evul Mediu bolnavul epileptic era total marginat

social, fiind considerat "demonizat", în prezent acesta este încă frustrat la

alegerea profesiei, la alegerea şi primirea funcţiilor, la încadrare, etc, faţă

de cei valizi şi cu aceeaşi pregătire; în acceaşi măsură epilepticului îi sunt

limitate posibilităţile de participare la activităţi culturale, sportive,

artistice, jocuri distractive, etc. Toate acestea, ca şi tendinţa de izolare

cauzată de anxietate, de tema de a nu face criză, fac din epileptic un om

retras, singuratic, care se simte excomunicat din multe satisfacţii şi

bucurii ale vieţii.

După unii autori numeroasele influenţe stresante şi de frustrare pe

care le întâmpină bolnavul de epilepsie se exercită asupra lui mult mai

sever şi mai nefavorabil, în formarea unei personalităţii şi a unui

comportament vicios, decât boala însăşi. Această situaţie poate şi trebuie

să fie combătută eficient prin educaţia sanitară, care se adresează în

aceeaşi măsură bolnavului cât şi anturajului acestuia. În special o instruire

adecvată anturajului ar duce la popularizarea ideii că epilepsia, departe de

a fi o boală ruşinoasă, este o afecţiune ca oricare alta; ar face mai

eficientă supravegherea bolnavului privind respectarea dietei şi a

regimului de viaţă prescris; ar duce, nu în ultimul rând, la înlăturarea

sentimentului de condamnare, de marginalizare resimţit de bolnav şi în

consecinţă, la creşterea calităţii vieţii bolnavului.

1


CAPITOLUL II.

Istoric

Epilepsia reprezintă una din bolile cunoscute încă din trecutul

îndepărtat al omenirii. Acum 4000 de ani intâlnim prima prevedere

legislativă provind statutul bolnavului epileptic – codul lui Hammurabi

care interzicea vânzarea sclavilor epileptici.

Hipocrate şi şcoala sa au făcut primele tentative de a găsi o

explicaţie naturală a fenomenelor convulsive, arătând că răul sacru nu

este cu nimic mai divin decât celelalte boli.

În această epocă se invocă la originea epilepsiei forţe

supranaturale, substanţe toxice, menţinându-se totodată ideea origini

satanice a acesteia.

Paracelsus realizează un important pas în demistificarea bolii,

stabilind un raport direct între traumatismele craniene şi epilepsie.

La sfârşitul secolului al XVIII-lea epilepticii încep să fie

consideraţi bolnavi, iar la sfârşitul secolului al XIX-lea se fac primele

încercări chimioterapeutice.

Huglings Jackson face prima recunoaştere a mecanismului

descărcării epileptice. El considera toate crizele ca având punct de plecare

leziunea.

Definiţie

Epilepsia este un sindrom de diverse etiologii, determinat de

descărcări neuronale excesive, cu caracter paroxistic, tranzitor,

intermitent şi interactiv, manifestat prin crize brusce cu tulburarea

intermitentă a unor funcţii cerebrale, cele mai adesea însoţite de alterarea

conştiinţei.

2


Epilepsia este o stare patologică care a fost cunoscută încă în

perioadele îndepărtate ale istoriei omenirii, fiind atestată identificarea ei

în preistorie. Este o tulburare paroxistică şi trecătoare în activitatea

creierului, cu apariţie bruscă, dispariţie spontană şi tendinţă la

repetabilitate ce se caracterizează prin descărcarea unui grup sau a

totalităţii neuronilor cerebrali afectaţi la un moment dat de un sincronism

excesiv prin manifestări convulsive şi prin tulburări de conştiinţă şi de

personalitate, asociate crizelor sau în raport cu acestea.

Epidemiologie

Prelevaţia epilepsiei este de cel puţin 4 - 6 ‰. Rata de debut, mai

mare în prima copilărie şi există vârfuri ulterioare la adolescenţă şi peste

vărsta de 65 de ani. În puţine cazuri din cele cu debut în copilărie,

epilepsia este asociată cu handicapul mintal.

Etiologie

Sunt cunoscute multe cazuri de epilepsie şi frecvenţa lor variază cu

vârsta. La nou născut cuazele cele mai frecvente sunt traumatismele

abstreticale, malformaţiile congenitale, tulburări metabolice şi injecţiile.

La adulţi şi vârstnici cauzele cele mai frecvente sunt boala

aminomusculară, Tcc, şi tulburarea aminală degenerativă, tumori

cerebrale, droguri şi intoxicaţii.

La cel puţin jumătate dintre pacienţi nu se găseşte vreo cauză după

investigaţii detaliate; în asemenea cazuri factorii genetici par a avea o

semnificaţie mai mare decât cei cu patologie demonstrabilă.

3


Etio-patologie

I. Epilepsia idiopatică - nu se cunoaşte cauza.

II. Epilepsia simptomatică - se crede că ar fi cauzată de un factor

ereditar indispozant.

Factori:

- prenatali

- natali

- postnatali

Factori prenatali - factori exogeni ce acţionează asupra mamei în

timpul sarcinii:

- traumatisme abdominale

- infecţii ale mamei

- factori toxici (alcool, noxe profesionale)

Factori natali:

- distacii de naştere

- traumatismele fătului în timpul naşterii

- incompatibilitate Rh

Factori postnatali:

- traumatisme cranio-cerebrale

- infecţii la cap

- factori alergici

- tulburări în metabolismul calciului, glucozei,

glucidelor

4


Clasificare

Liga Internaţională Împotriva Epilepsiei a redactat versiunea

clasificării crizelor convulsive (Gastaut 1969), care este acum în utilizare

generală într-o versiune uşor reviziută (Dreifuss 1981).

Clasificarea crizelor convulsive

I. Crize parţiale sau cu debut focal

1. cu simptomatologie elementară (fără tulburări de conştiinţă)

- motorii

- vegetative

2. cu simptomatologie complexă - secundar generalizate - cu tulburări de

conştiinţă

- psihomotorii

- intelectuale

- ideaţionale

- afective

- exclusiv alterarea conştiinţei

3. cu simptomatologie compusă (simptome elementare şi complexe)

II. Crize generalizate - fără debut focal

1. Neconvulsive (PM)

- crize astatice

- absenţe tipice sau atipice

- crize epileptice comotoase, fără convulsii

2. Convulsive

- miclonice

- clonice

- tonice

- tonico-clonice (convulsii majore)

5


- absenţe

III. Crize unilaterale sau predominant unilaterale

- clonice

- tonice

- tonico-clonice

IV. Crize eratice ale nou-născutului (convulsii variabile tonice,

clonice sau tonico-clonice, unilaterale, alternante sau

generalizate)

V. Stările de rău epileptic

Criza parţial simplă include criza motorie jacksoniană şi

o varietate de criză senzorială în care fenomenele sunt limitate,

conştiinţa nu este afectată.

Criza parţial complexă sau “epilepsie de lob temporal”.

Este adesea precedată de o criză parţială simplă ce durează câteva

secunde şi care poate lua forma unor halucinaţii olfactive,

gustative, vizuale, auditive sau a unor senzaţii corporale. Pacientul

poate prezenta modificări de gândire, percepţie sau emoţie,

conştiinţă, tulburări.

Criza tonico-clanică generalizată este criza epileptică

obişnuită, cu instalare bruscă, fazele tonică şi clanică şi o perioadă

privată de mai multe minute, în timpul cărora pacientul nu poate fi

trezit.

Criza mioclanică, atonică este criza cu contracţii

mioclanice extinse sau atacuri de cădere şi care nu pune probleme

psihiatrului.

Absenţa este tipul clinic ce cere ca trăsătură cardinală

tulburarea de conştiinţă. Atacurile încep brusc, fără aură, au o

durată de ordinul secundelor şi se termină brusc.

6


Simptomatologia

Forme clinice

- epilepsia generalizată:

- criza majoră (Grand-mal)

- criza minoră (Petit-mal)

- epilepsie localizată:

- motorie

- senzitivă

- vegetativă

- forme particulare

a) Criza paroxistică majoră are mai multe faze:

I. prodomul

II. aura epileptică

III. accesul convulsivant

IV. faza stertoroasă

I. Prodomul

De obicei precede cu câteva ore sau zile instalarea crizei.

Apar manifestări de tip motor, senzitiv, vegetativ, tulburări psihice.

Bolnavii sunt conştienţi de aceste simptome. Simptomele care apar

în prodom, de tip motor-mioclonii localizate într-un anumit

segment, de tip vegetativ (căscat, strănut, mestecat involuntar), de

tip senzitiv (amorţeli), tulburări de auz (acufene), tulburări de

vedere (puncte strălucitoare), gust, miros neplăcut, tulburări

psihice, depresie, indispoziţie, anxietate, euforie, nelinişte.

7


II. Aura

Aura epileptică are o durată foarte scurtă şi prezintă

particularităţi individuale. Bolnavul poate să-şi ia primele măsuri

de precauţie.

Manifestări: tulburări ale analizatorului olfactiv, gustativ,

senzitiv, motor. Aura nu apare întotdeauna. Debutul este în general

brutal, cu paloare bruscă, strigăt şi pierderea cunoştinţei precum şi

prăbuşirea bolnavului.

III. Accesul convulsivant

Accesul convulsivant are două faze: una tonică, scurtă, care

durează 20-30 de secunde cu contractura generalizată, ochii

imobili, pupile midriatice, abolirea reflexului fotomotor şi a

reflexului cornean, cianoza, apnee – prin contractura diafragmului,

emisiuni involuntare de urină şi materii fecale, şi o faza clonică.

Faza clonică – bolnavul prezintă contracturi succesive şi

ritmice de scurtă durată, generalizate, urmate de muşcarea limbii şi

apariţia la nivelul gurii a unei spume abundente şi uneori

sangvinolente. Faza clonică durează 1-2 minute.

IV. Faza stertoroasă

Durează de la câteva minute până la câteva ore. Bolnavul se

află într-un somn profund (comatos), musculatura este relaxată,

reflexele fotomotor cornean şi reflexele osteondioase sunt abolite.

Poate exista reflexul Babinski lateral.

Uneori crizele se repetă la nesfârşit – crize “subinrante”,

instalându-se starea de rău comiţial, care constituie o urgenţă

medicală – exitusul putându-se produce prin edem pulmonar acut,

edem cerebral sau hemoragii cerebrale.

b) Criza paroxixtică minoră (petit mal, absenţe)

8


Accesul este de scurtă durată (câteva secunde), suprimarea

conştiinţei nu este urmată de cădere şi convulsii. Bolnavul îşi

întrerupe brusc activitatea, devine palid, scapă obiectele din mâini,

stă împietrit, apoi îşi reia activitatea fără a avea cunoştinţa crizei.

La copil se pot întâlni frecvente crize de genul absenţelor,

chiar până la 50-100/zi – pienolopsia.

c) Epilepsia motorie – paroxisme convulsive localizate la nivelul unui

segment al corpului (faţă, membre). Bolnavul este conşient de aceste

crize (secuse motorii de contractură – crize Jacksoniene, urmate sau

nu de o criză majoră).

d) Epilepsia senzitivă – crize jacksoniene senzitive: amorţeală, răceală,

fierbinţeală, cu posibilitate de extindere. Criza durează puţin (până la

un minut), bolnavul este conştient.

e) Epilepsia vegetativă – localizată la nivelul hipotalamusului, este

manifestată prin tulburări sub formă de accese vasomotorii: căldură,

răceală, tulburări de culoare: paloare, roşeaţă, cianoză, crize de

salivaţie, epigastrologii, crize ambulatorii motorii, chiar complexe, cu

deplasarea bolnavului.

f) Echivalenţa comiţială – localizată la nivelul unui lob temporal.

Bolnavul prezintă stări de vis, halucinaţii, crize ambulatorii motorii,

chiar complexe cu deplasarea bolnavului.

Forme particulare

a) Mioclonii – crize de tip motor (focale) Kacksoniene. Sunt crize

localizate la un anumit segment. Generalizarea este foarte rară,

deschisă mai ales la copil.

b) Epilepsia reflexă – criza este declanşată de anumiţi factori: auditivi

(zgomote, muzică), vizuali (lumina prea puternică, vizionarea TV).

c) Epilepsia catamenială – la femei, în perioada premenstruală.

9


Diagnosticul pozitiv

Diagnosticul pozitiv se precizează pe baza:

- aspectului clinic

- traseului EEG

- pneumoencefalogramei gazoase (vizualizarea

sistemului intraventricular prin introducere de aer)

- arteriografiei selective

- echografiei

- radiografiei craniene simple (pentru localizare)

Evoluţia şi prognosticul

Depind de gravitatea leziunilor cerebrale, aplicarea corectă a

tratamentului şi condiţiile de asistenţă medico-socială aplicată bolnavului.

Evoluţia, deşi de durată sau cronică, este puternic influenţată de aplicarea

judicioasă a tratamentului şi corecta folosire a complexului de măsuri

recuperatorii.

Diagnosticul diferenţial

Diagnosticul diferenţial se face cu:

1. Convulsiile febrile – frecvenţe la copilul de 1-3 ani. În

primel ore de la declanşarea febrei, puseul febril este

mare: 40-41 grade C. Copilul prezintă o singură criză, nu

respectă succesiunea fazelor din criza epileptică.

2. Crize de spasmofilie (tetanie) – se pot însoţi de pierderea

cunoştinţei, cădere, dar nu respectă succesiunea fazelor

din criza epileptică, nu prezintă faza stertoroasă, nu are

semne neurologice.

10


3. Crize dismetabolice – are tablou semnificativ: bolnavul

este flămând înainte de cădere, este anxios, neliniştit, are

transpiraţii reci. Glicemia este scăzută. EEG normal.

4. Crize uremice – ureea este crescută, bolnavul prezintă

antecedente renale. Crizele sunt tipice, nu respectă

succesiunea din criza epileptică, nu prezintă amnezia

crizei. EEG normal.

5. Crize de pierdere a cunoştinţei cu contracturi tonico-

clonice după acţiunea unor factori: electroşocm cu

electrocuţie, insolaţie (edem cerebral). Criza nu prezintă

toate fazele din criza epileptică, factorii care acţionează

se cunosc.

6. Epilepsia alcoolică.

7. Crizele de isterie – prezenţe mai frecvente la femei, sunt

declaraţi de factori psihici, în prezenţa anturajului pentru

a impresiona. Îşi alege locul pentru cădere. Poate fi

scoasă din criză prin excitanţi puternici (udare cu apă,

ciupire, pălmuire, compresiune pe oase). Nu are semne

neurologice, nici modificări EEG.

Profilaxie. Tratament

Prin tratarea epilepsiei se urmăreşte obţinerea încetării crizelor

epileptice, fără afecrtarea funcţiilor de relaţie şi vegetativi ai

organismului.

Mijloace de tratament folosite:

- igieno – dietetice (profilactice)

- medicale

- chirurgicale

11


Conduita igieno-dietetică:

- abţinerea totală de la consumul de băuturi alcoolice care

generează şi favorizează apariţia manifestărilor epileptice,

precum şi substanţe şi droguri epileptogene.

- evitarea consumului excesiv de lichide şi sare – favorizează

apariţia dezechilibrelor hidro-electrolitice.

- alimentaţie obişnuită fără excluderea grăsimilor, regimul

cetogen este considerat anticonvulsivant.

- evitarea atmosferi combinate şi expunerea îndelungată la

temperaturi ridicate (accentuează hipoxia cerebrală).

- îndepărtarea factorilor care scad pragul de excitabilitate

encefalică, ami ales la copii (vegetaţii adenoidiene, focare

septice, parazitoze intestinale, corectarea dezechilibrelor

endocrino-umorale).

- supravegherea proceselor febrile la copiii cu predispoziţie

convulsivantă.

Tratamentul medicamentos

Tratamentul medicamentos este diferen’iat pentru fiecare bolnav,

este administrat fără întrerupere ani de zile şi după dispariţia fenomenelor

paroxistice.

Tratamentul de elecţie în paroxismele de tip “grand mal”

Fenobarbitalul (luminalul) – anticonvulsivant – în doză mică 0,10 g

seara (dacă crizele sunt nocturne) sau dimineaţa (dacă crizele sunt

diverse) sau fracţionat în 2-3 prize – doza este mai mare: 0,20 – 0,30 g/24

h. Dezavantajul terapiei cu fenobarbital – somnolenţa – se corectează cu

doze mici de amfetamină, efedrină. Efecte secundare: edeme ale feţei,

dermatită, eritematoasă, leziuni cutanate buloase (fenomene alergice).

12


Hidantoina (fenitoina) doza la adult este de 0,30 – 0,50 g/24 h.

Primidona – doză de 1,50 – 2 g/24 h. Potenţează efectele

fenobarbitalului, de aceea nu se asociază cu aceasta.

Fenurona (fenilacetiluree) – doză de 1,50 – 2 g/24h.

Efecte toxice: deprimarea funcţiilor hematogene. Se asociază cu

fenobarbitalul şi hidantoina, pentru reducerea riscului toxic (doza de 0,60

g/zi).

Tratamentul de elecţie în crizele “petit mal”

Trimetadiona: 0,90 – 2 g/zi în doze fracţionate. Stimulează apetitul

şi creşte capacitatea de muncă. Criza dispare în decurs de 72 h. Nu se

asociază cu hidantoina. Se mai recomandă: Diazepamul (doxepine),

Carbomazepinul, Temezon (atalactamida).

Medicaţia discontinuă

Săruri de brom (0,50 – 1 g/zi), 3 – 6 zile/lună în mod discontinuu.

Acetazalamida (0,50 – 3 g/zi), 3 – 6 zile/lună

Sulfat de magneziu – inhibă excitabilitatea neuronală, efect

antiedematos. Se administrează I.V. 3 – 6 zile/lună în soluţie de 25%, 10,

20 ml.

Pneumoterapia cerebrală – se extrage 30 – 70 ml LCR şi se

introduce aceeaşi cantitate de aer, de 2 – 3 ori în 3 – 6 luni.

Neuroleptice minore sau majore. Neuleptil în cazul tulburărilor

psihice.

Tratamentul stării de rău epileptic

Constă în:

- asigurarea unui microclimat confortabil (imobilizarea în

decubit lateral cu capul în extensie, aspirarea secreţiilor).

13


- se administrează I.V. 1 – 2 fiole Diazepam sau

Haloperidol şi se continuă cu fenobarbital I.M. 0,80 f în

două prize la interval de 4 h, apoi (după 4 h) se

administrează Procaină 1% asociat cu 25 mg

Levomepromazină în perfuzie endovenoasă glucozată

45% sau perfuzie cu barbiturice.

Se mai poate folosi sulfatul de magneziu sau calciu bromat I.V.,

clisma de cloral hidrat 1%, 4 – 6 f, refrigeraţie cu pungă de gheaţă pe

vasele mari, puncţie rahidiană decompresivă. La nevoie, aspiraţia

secreţiilor bronhice, cort de oxigen, combaterea edemului pulmonar cu

Strofantină, vitamine, Acth.

Trartament chirurgical

Tratamentul cauzat de înlăturare a unui focar lezionar abordabil

chirurgical, se aplică numai dacă tratamentul simptomatic medicamentos

aplicat corect este nesatisfăcător.

Tulburări psihice în epilepsie

Formele clinice în boala epileptică comportă o amplă variabilitate a

tulburărilor psihice interparoxistice, care nu pot fi corelate cu frecvenţa

sau vârsta de apariţie a manifestărilor critice.

- Modificări psihice limită sau “caracter epileptic” în care se

remarcă tendinţa la detaliere şi perseverenţă ideatorie, oscilaţii

afective disforice, suspiciozitate, exaltarea sentimentului

religios.

- Epilepsia psihopatiformă – bolnavii prezintă tulburări de

comportament, cu păstrarea discernământului asupra

intervenţiilor sociale, dar cu insuficientă capacitate de frânare

asupra pornirilor instinctiv – emoţionale.

14


- Psihoza epileptică – cu tulburări, manifestări ale

discernământului asupra propriei persoane şi ale interrelaţiilor

sociale. Se constată accentuarea şi a vâscozităţii ideatorii, a

iritabilităţii explozive, un deficit accentuat al funcţiilor de

cunoaştere (tulburări de diferite grade ale percepţiei, atenţiei,

memoriei, raţionamentului).

- Demenţa epileptică – involuţie progresivă a funcţiilor de

cunoaştere şi afective, datorită deteriorării ireversibile a

substratului morfo-funcţional encefalic.

Coeficientul cel mai ridicat de stări demenţiale se întâlneşte în

populaţia copiilor epileptici.

Aspecte socio-familiale şi de recuperare a bolnavilor

epileptici

1. Alegerea profesiei

În dirijarea epilepticilor spre anumite profesii, “scara de risc

permisibil”, elaborată de GOODELASS, împarte diferite tipuri de

preocupări în 5 categorii, după cum urmează:

I. Grupa de risc minim (epilepticii care prezintă crizele cele mai

severe) – pot efectua diferite munci la domiciliu: pot lucra în

ateliere (cu măsuri de protecţie), pot folosi unelte, dar nu pot

lucra la diferite maşini sau dispozitive care pot genera

accidente.

II. Categoria riscului minor permisibil - efectuarea diferitelor

munci de birou sau de mişcare de mărfuri (dar numai cu

mecanizare protejată), munci care nu periclitează epilepticul

într-o eventuală criză.

15


III. Categoria riscului moderat permisibil – munci care nu necesită

o supraveghere permanentă, diferite prestări, activităţi, care nu

prezintă diferite responsabilităţi privitor la activitatea altora.

IV. Categoria riscului mare permisibil – se permit aproape fără

restricţii mai toate activităţile, inclusiv conducerea

autovehiculelor.

V. Categoria riscului maxim permisibil – nu cunoaşte restricţii la

încadrare.

Activităţi care se contraindică epilepticilor:

- munci fizice intelectuale grele (suprasolicitante)

- munci în subteran

- muncă la înălţime, în apropierea focurilor şi apelor

- conducerea diferitelor vehicule mecanizate

- munci cu expunere la diferite noxe

- munca în ture de noapte.

2. Dispenzarizarea bolnavilor epileptici

Dispensarizarea teritorială a epilepticilor la nivelul unor servicii de

specialitate este cea mai eficientă metodă de asistenţă ambulatorie a

bolnavilor. Dispensarizarea trebuie să înceapă cu întocmirea unei

evidenţe teritoriale exhaustive a bolnavilor.

Bolnavii ajunşi la tratament conservator vor fi dirijaţi terapeutic de

un medic specialist neurolog şi psihiatru. Asistenţa medicală aduce

indicaţii şi sfaturi la cunoştinţa bolnavului şi a persoanelor care ajung în

contact zi de zi cu bolnavul, sfaturi în ceea ce priveşte modul de viaţă al

acestuia.

16


Atât bolnavul cât şi aparţinătorii trebuie să cunoască şi să respecte

disciplina tratamentului, modul de viaţă ce se cere realizat precum şi

locurile periculoase care trebuiesc evitate: foc, ape, înălţime. Se insistă

asupra pericolului de consumare a băuturilor alcoolice şi asupra evitării

stressurilor şi a suprasolicitărilor.

Dispensarizarea se face conform unui program periodic, şi anume:

în cazul unei evoluţii favorabile a bolii, aceştia vor fi chemaţi la serviciul

de specialitate cam la 6 luni interval, şi mai frecvent în cazul unor evoluţii

nefavorabile.

O deosebită însemnătate trebuie să aibă în dispensare acordarea

unui sprijin posibil, rezonabil şi competent şi organizarea vieţii sociale a

bolnavuluii epileptic în probleme deosebite, ca: utilizarea timpului liber al

epilepticului, practicarea sportului, sexualitatea, căsătoria, problema

descendenţilor, alăptarea, divorţul, etc.

3. Epilepsia şi căsătoria

Căsătoria pentru mulţi epileptici este o adevărată dilemă,

frământările îndelungate, care se finalizează până la urmă în situaţii

nerezolvate, tentative falimentare şi frustraţii. Complexul de inferioritate

în care trăieşte majoritatea epilepticilor, neîncrederea şi inhibiţia lor,

precum şi încadrarea într-o anumită categorie de handicapaţi ai societăţii

îngreunează întemeierea unei căsătorii.

De aceea se impune imperativul social-moral, că epilepsia nu poate

fi tăinuită între partenerii care vor să se căsătorească.

Descoperirea ulterioară a bolii de către partenerul celălalt, poate

duce la o scindare ireparabilă între parteneri.

Căsătoria epilepticilor trebuie contraindicată îndeosebi în trei

situaţii:

a. când partenerul epileptic, sau amândoi, pe lângă boala propriu-

zisă sunt şi oligofreni

17


b. dacă sunt epileptici amândoi partenerii

c. în cazul în care unul din parteneri ale tulburări comportamentale

grave pe lângă epilepsie

4. Epilepsia şi sarcina

Epilepsia nu este o boală ereditară, dar ţine cont de o predispoziţie

convulsivantă crescută. Actualmente se estimează transmiterea genetică

la o frecvenţă de 2 – 3%. Viaţa sexuală echilibrată nu dăunează

epilepticului. Statisticile arată că dintre femeile epileptice, în perioada de

gestaţie au născut feţi vii, în vreme ce 100% dintre bărbaţii epileptici au

avut descendenţi vii.

S-a constata deasemeni că paroxismele epileptice nu exercită

influenţă nocivă asupra sarcinii.

Chiar apariţia crizei în timpul travaliului poate permite decurgerea

naşterii per vias naturales.

5. Alte probleme medico-sociale la epileptici

1. Conducerea autovehiculelor de către bolnavii epileptici a suscitat

discuţii foarte aprinse. Traficul rutier devine din ce în ce mai crescut,

iar circulaţia un act de mare complexitate , ce solicită sub aspect fizic

şi pshic din ce în ce mai mult şi pe omul sănătos. Intrarea epilepticului

în acest flux reprezintă un mare hazard, fiind unanim admis că

oboseala, tensiunea, căldura, stresurile, sunt factori favorizanţi ai

apariţiei paroxismelor, momentele cele mai neaşteptate.

2. Problema criminalităţii printre epileptici. Frecvenţa criminalităţii la

epilepticii fără tulburări psihice nu diferă de cea a populaţiei generale.

Formele de epilepsie cu tulburări psihice mari pot fi legate de unele

delicte, crime sexuale, efectuate în timpul acceselor.

3. Asigurările pe viaţă împotriva accidentelor. Din acest punct de vedere

un bolnav epileptic prezintă o creştere a riscului la accidente cam de

opt ori mai mare decât în cazul populaţiei generale.

18


Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientului cu epilepsie

Persoana cu epilepsie este adesea dezavantajată total. Unele studii

pe pacienţii epileptici arată că aceştia au dificultăţi serioase cu serviciul.

Numeroşi pacienţi suferă mai mult datorită concepţiilor greşite şi

prejudecăţilor altor persoane în legătură cu epilepsia, decît afecţiunii ca

atare. Problemela apar la şcoală, la locul de muncă şi în viaţa de familie.

Pot fi afectate perspectivele de căsătorie. În cadrul îngrijirii persoanelor

cu epilepsie este important a se încerca reducerea acestor neînţelegeri şi a

susţine pacientul şi familia sa.

În îngrijirea pacientului cu epilepsie se va ţine seama de faptul că

acesta este adesea pus în situaţii dificile cauzate de declanşarea crizelor în

cele mai diferite locuri. Vom discuta cu pacientul pentru a-l face să

înţeleagă reacţia celor din jur, şi să o accepte pe cât posibil.

Pacientul va trebui să-şi accepte suferinţa şi eşecurile cauzate de

boală, să înţeleagă că în afara perioadelor de rău sunt normali, la fel ca

ceilalţi, că această problemă nu-I face infimi.

Va primi explicaţii referitoare la tratament, la boală, la necesitatea

de a se prezinta periodic la medic.

Importante sunt discuţiile cu familia, care va fi învăţată cum să se

poarte cu ei în cazurile de declanşare a crizelor şi după. Pacienţii cu

epilepsie au mare nevoie de suprotul familiei. Împreună, familia şi

pacientul, vor trebui să depăşească această situaţie, să o accepte, să nu se

culpabilizeze. Faptul că se culpabilizezază îi face să aibă un comprtament

forate grijului şi supraprotectiv.

19


În îngrijirea bolnavului epileptic se ţine seama de faptul că această

boală creează anxietate, temă de a nu face crize. Din această cauză există

tendinţa de izolare, modificându-şi comportamentul, devenind răutăcioşi.

Pacientul cu epilepsie va fi susţinut şi integrat în grupuri, unde este

acceptat, ţinându-se seama şi de indicaţiile medicale, forma de epilepsie,

vârstă.

Se urmăreşte diminuarea reactivităţii convulsivante a creierului şi o

încadrare socială corespunzătoare. Tratamentul medicamentos trebuie să

fie accesibil şi eficient, inofensiv pentru organism, inofensiv pentru

organism.

20


Capitolul III

CAZ CLINIC I

Numele: O

Prenumele: L

Sex: masculin

Vârsta: 35 ani

Domiciliu: Botşani, jud. Botoşani, str. Aleea Teilor, nr. 1

Starea civilă: Căsătorit

Cultura: 12 clase

Nu prezintă proteze, instrumente ajutătoare, alergiii.

Elemente fizice: I=1, 72 m; H=69 kg;

Relaţii familiale armonioase

Antecedente personale: căsătorit, un copil sănătos, soţia aparent

sănătoasă. Neagă TBC şi afecţiuni infecto-contagioase. Stagiul militar

satisfăcut. Lucrează ca gestionar la “Loteria Naţională”.

Antecedente heredo-colateraleale: tatăl decedat în urma unui accident.

Mama aparent sănătoasă.

Analiza medicală: bolnavul vine la internare pentru creşterea frecvenţei

crizelor caracterizate prin cădere cu pierderea cunoştinţei, contractului

tonico-cronice, spumă roază la gură (îşi muşcă limba), pierdere

involuntară de urină.

Acuză: cefalee, insomnie, irascibilitate,. Recunoaşte consumul de băuturi

alcoolice. Nu prezintă diaree, vărsături sau pierderi sangvinolente.

21


Stabilirea iniţială a nevoilor fundamentale

O.L.

Respiraţia: se situează în limite

normale.

Odihnă şi somn: insomnie

Eliminare: normală Igiena: respectă regulile de igienă

corporală, vestimentară şi a

mediului.

Mişcare şi mobilizare: hiperacti-

vitate, necoordonarea mişcărilor

Informare şi educaţie: dezinteres de

a învăţa

Asigurare: probabilitate de atingere

a integrităţii fizice

Spirit: nu participă la activităţile

religioase

Lucru: dificultate de a-şi asuma

rosturile sociale

Temperatura: se situează în limite

normale

Recreere: dezinteres în participarea

la activităţi recreative

Comunicare: ineficace la nivel

intelectual şi afectiv

Mâncare şi băutură: consumator de

etanol, bulimie

Îmbrăcăminte: corespunzătoare

22


Prescripţii medicale

O.L.

TRATAMENTDATA EFECTUĂRII OBSERVAŢII

Carbomazepină 06.03 – 11.0312.03 – 18.03

Oral 2 cp/ziOral 3 cp/zi

Fenobarbital 06.03 – 15.03 IM 1 f/ziHaloperidol 07.03 – 18.03 Oral 3x50 pic/ziRomparkin 07.03 – 18.03 Oral 3 cp/ziNapoton 08.03 – 18.03 Oral 2 cp/ziDiazepam 06.03 – 18.03 IM 2 f/ziVitamina B1 06.03 – 12.03 IM 1 f/ziVitamina B6 06.03 – 12.03 IM 1 f/zi

23


Examene de laborator – diverse

6 III – Recoltarea sângelui pentru: uree = 18 mg%

glicemie = 137 mg%

Hb = 12,26 g%

USH = 31/46 mm

Calcemie = 8,6 mg%

L = 10.800 mc

Probe hepatice:

Tymol = 4 UML

ZnSO4 = 14 USH

8 III – Recoltarea sângelui pentru VDRL = negativ

6 III – Recoltarea urinii pentru examenul de urină:

albumină/absent

glucoză/absent

sediment: rare epitelii plate

rari cilindri hialino granuloşi

24


Examen psihiatric

Pacient cunoscut spitalului de psihiatrie prin internări anterioare, revine la internare cu trimitere de triaj pentru creşterea frecvenţei crizelor şi a intenşităţii acestora. La internare este agitat pshihomotor, prezintă tremurături ale extremităţilor şi semne de împregnare etanolică. Este orientat temporo-spaţial. Acuză cefalee, amorţeli, hipopraxie voluntară. Prezintă tulburări de percepţie. Conţinutul gândirii este redus (bradilalie, bradipsihie).

Imaginaţie săracă.

25


Tratament

O.L.

Medicamente administrate per/osORAR

6,00 12,00 18,00 24,00

Carbomazepină1 cp 1 cp 1 cp -

Romparkin 1 cp 1 cp 1 cp -Haloperidol 50 pic 50 pic 50 pic -Napoton 1 cp - 1 cp -

Medicamente administrate IMORAR

6,00 12,00 18,00 24,00Fenobarbital - - 1 f -Diazepam - - 1 f -Vitamina B1 - 1 f - -Vitamina B6 - 1 f - -

Îngrijiri diverse:Măsurarea şi notarea în FO a funcţiilor vitale TA, puls, temperatură, respiraţie.Administrarea medicamentelor.Schimbarea lenjeriei de corp şi de pat.

Regim alimentar:

- interzicerea consumului de alcool- evitarea consumului excesiv de lichide şi sare- regim alimentar obişnuit, fără excluderea grăsimilor

26


MedicamentulModul de prezentare

Acţiune Efecte adverse

Fenobarbital Comprimate- 15 mg- 100 mgFiole- 40 mg- 200 mg

Anticonvulsivant antiepileptic hip-notic

Oboseală, somnolenţă, agitaţie, confuzie

Haloperidol Sol. uz intern 2 mg/ml flacon de 10 ml

NeurolepticAntipsihaticSedativ

Indomnie, stare depresivă, sdr. Parkinsonian

Romparkin Comprimate 2 mg

Antiparkinsonian Uscăciunea gurii, tulburări de vedere, constipaţie.

Napoton Drageuri 10 mg Tranchilizant Somnolenţă, oboseală, cefalee, apatie

Diazepam Comprimate- 2 mg- 10 mgFiole- 10 mg

Tranchilizant, miorelaxant, anticonvulsivant

Somnolenţă, oboseală, ameţeli, uscăciunea gurii

Carbomazepină Comprimate 200 mg

Antiepileptic, hipnotic

Somnolenţă, greaţă, vomaă, tremurături ale mâinilor, astenie

Vitamina B1 Comprimate- 2 mg- 10 mgfiole - 10 mg

Substitutiv în stările de deficit de tiamină -

Vitamina B6 Comprimate 250 mg

Substitutiv în stările de deficit de piridoxină

-

27


Nevoia fundamentală

Sursa de dificultate Problema

Diagnostic de nursing

Obiective

06.03 – 08.03 2000A mânca şi a bea

Consumul de alcool

Foame exagerată

Alimentaţie exagerată cantitativ

Interzicerea consumului de alcool

Mişcare şi mobi-lizare

Criza epileptică Nu poate să-şi controleze mişcările

Incapacitate de a-şi controla mişcările

Prevenirea crizelor epileptice

Asigurare Criza epileptică Pericol de alterare a fizicului

Posibilitate de atingere a integrităţii fizicului

Prevenirea crizelor comiţiale

Odihnă şi somn Agitaţie psihomotorie

Dificultate de a dormi

Insomnie Sedare

A elimina Consum de etanol

Transpiră Dioforeză Combaterea transpiraţiilor

09.03 – 11.03 2000Mişcare şi mobilizare

Criza epileptică Nu-şi coordonează mişcările

Hiperactivitate Sedare, imobilizare



Insomnie Sedare

Comunicare Consumul de etanol

Dificultatea de a înţelege ceea ce I se spune

Ineficace la nivel intelectual

Interzicerea consumului de alcool

12.03 – 15.03 2000

Agitaţie psihomotorie

Creşterea în ritm a mişcărilor

Hiperactivitate Combaterea agitaţiei psihomotorii

Odihnă şi somn Efecte adverse ale medicamentelor

Oboseală, senzaţie de somn

Somnolenţă Combaterea somnolenţei

30


Recreere Agitaţie psihomotorie

Nu desfăşoară activităţi recreative

Dezinteres de a practica activităţi recreative

Convingerea pacientului să desfăşoare activităţi recreative

Informare, Educaţie

Hiperactivitatea Lipsă de interes în achiziţionarea de noi cunoştinţe.

Dezinteres de a învăţa

Convingerea pacientului să desfăşoare activităţi informative


Sursa de dificultate

ProblemaDiagnostic de

nursingObiective

16.03 – 18.03 2000

Stare depresivă Nu comunică Comunicare ineficace la nivel afectiv

Combaterea mutismului

Odihnă şi somn Efecte adverse ale medicamentelor

Oboseală, senzaţie de somn


lucru Izolare Neputinţă Dificultatea de a-şi asuma rolurile sociale

Combaterea izolării pacientului, psihoterapie

18.III.2000Pacient cunoscut spitalului prin internări anterioare, revine cu trimitere pentru creşterea frecvenţei crizelor cu suspendare a cunoştinţei şi creşterea în intensiate a acestora şi a simptomatologiei exprimată clinic prin: cefalee difuză, ameţeli, iritabilitate explozivă, tulburări neurovegetative, frecvente decompensări narcofilice etanolice.Se externează cu recomandările:- continuarea tratamentului cf. Rp. Cu : Clorpromazină

FenobarbitalDiazepam

- evitarea locurilor cu risc pentru viaţa bolnavului (sursă de foc, apă)- C.M. pe perioada internării

31


CAZ CLINIC II

Numele: I

Prenumele: P

Sex: masculin

Vârsta: 36 ani

Domiciliu: Nicşeni, jud. Botoşani

Starea civilă: necăsătorit

Cultura: 4 clase


Elemente fizice: I=1, 62 m; H=60 kg;

Relaţii familiale armonioase

Antecedente personale: repetate internări la spitalul Socola – Iaşi, TBC

pulmonar (1986) – internat în spitalul Fiziologic, neagă afecţiuni infecto-

contagioase, poliomelită la vârsta de 4 luni.

Antecedente heredo-colaterale: Bolnavul vine la internare cu bilet de

trimitere din DMC pentru o nouă decompensare caracterizată clinic prin:

cefalee, insomnii, tulburări de comportament, creşterea frecvenţei crizelor

comiţiale. Nu prezintă diaree, vărsături sau pierderi sangvinolente.

32



I.P.

Respiraţia: se situează în limite

normale.

Odihnă şi somn: insomnie

Mâncare şi băutură: bulimie Îmbrăcăminte: ţinută neîngrijită.

Mişcare şi mobilizare: hiperacti-

vitate, necoordonarea mişcărilor

Temperatura: se situează în limitele

normale.

Asigurare: prezintă crize comiţiale

grand mal

Informare şi educaţie: dezinteres de

a învăţa

Lucru: neputinţă Spirit: incapacitate de a participa la

activităţi religioase

Recreere: incapacitate de a desfăşu-

ra activităţi recreative


intelectual (limbaj incoerent,

logoree) şi afectiv (muţenie)

33



O.L.


Haloperidol 60 pic/zi 22.01 – 3.02.2000 Oral 20 pic de trei ori pe zi.

Fenobarbital2 cp/zi1 f/zi

22.01 – 03.02.200024.01.2000

Oral 1 cp x 2/ziIM 1 f/zi

Clordelazin 3 cp/zi 22.01 – 03.02 2000 Oral 1 cp x 2/ziRomparkin 3 cp/zi 22.01 – 03.02.2000 Oral 1 cp x 3/zi


21.I.2000 – Recoltarea sângelui pentru: uree = 18 mg%

glicemie = 95 mg%

Hb = 13,86 g%

VSH = 7/16 mm

Calcemie = 8,7 mg%

L = 6600 mc

Probe hepatice:

Tymol = 4 UML

ZnSO4 = 14 USH

Recoltarea sângelui pentru VDRL = negativ

22.I.2000 – Recoltarea urinii pentru examenul de urină:

albumină/absent

glucoză/absent


23.I.2000 – QI = 59 oligofrenie gr. I

34


Examen psihiatric

La vârsta de 4 luni bolnavul a suferit de poliomelită. A fost

spitalizat la spitalul de copii. Chiar în timpul spitalizării a prezentat crize

comiţiale. Frecvenţa actuală a crizelor afirmată de mamă: “face 3 zile la

rând crize multe apoi se mai opreşte; are timpuri când vorbeşte şi timpuri

când nu vorbeşte. Treabă nu face defel. Câteodată e rău, strică, sparge,

sare la noi”.

Se constată un deficit psihic global la nivel de oligofrenie gradul I.

Relativ orientat global. Discernământ critic diminuat.

35


Tratament

I.P.

Medicamente administrate per osORAR

6,00 12,00 18,00 -

Fenobarbital1 cp - 1 cp -

Romparkin 1 cp 1 cp 1 cp -Haloperidol 20 pic 20 pic 20 pic -Clordelazin 1 cp 1 cp 1 cp -


6,00 12,00 18,00 24,00Fenobarbital - 1 f - -

Îngrijiri diverse:

Măsurarea şi notarea în FO a funcţiilor vitale TA, puls, temperatură, respiraţie.

Administrarea medicamentelor.Schimbarea lenjeriei de corp şi de pat.

Regim alimentar:

- interzicerea consumului de alcool şi băuturi alcoolice- evitarea consumului excesiv de lichide şi sare- regim alimentar obişnuit, fără excluderea grăsimilor- evitarea expunerii îndelungate la temperaturi ridicate

36




Fenobarbital Comprimate- 15 mg- 100 mg

Anticonvulsivant, antiepileptic, hip-notic de lungă durată

Oboseală, somnolenţă, agitaţie, confuzie, erupţii cutanate alergice

Haloperidol Sol. uz intern 2 mg/ml flacon de 10 mlFiole de 5 mg /ml

NeurolepticAntipsihaticSedativ

Insomnie, stare depresivă, sdr. Parkinsonian, tulburări extrapi-ramidale

Romparkin Comprimate 2 mg

Antiparkinsonian Uscăciunea gurii, tulburări de vedere, con-stipaţie, greaţă, vomă, greutăţi de micţiune

Clordelazin Drajeuri 25 mg neuroleptic, anti-psihotic, sedativ

Sedare, somno-lenţă, tulburări de vedere, uscă-ciunea gurii

37





Obiective

22.01 – 24.01 2000A mânca şi a bea

Boala psihică Foame exagerată


Combaterea bulimiei


Criza comiţială Nu poate să-şi controleze mişcările

Incapacitate de a-şi controla mişcările


Asigurare Pierderea cunoştinţei

Pericol de alterare a fizicului





Insomnie Sedare

40


Mişcare şi mobilizare


Nu-şi coordonează mişcările

Hiperactivitate Sedare, imobilizare

Igienă Boală psihică Incapacitatea efectuării îngrijirilor de curăţenie

Incapacitatea de a-şi acorda îngrijiri de igienă

Educaţie sanitară şi ajutarea bolnavului în efectuarea toaletei

Îmbrăcăminte Tulburări de gândire

Ţinută neîngrijită

Dezinteres faţă de ţinuta sa vestimentară

Ajutarea bolnavului în alegerea hainelor

Comunicare Boală psihică Dificultate de a înţelege ceea ce I se spune

Comunicare la nivel intelectual

Ajutarea bolnavului să înţeleagă ceea ce I se comunică

28.I.2000Odihnă şi somn

Mediu necores-punzător (salon neaerisit)

Oboseală, sen-zaţie de somn


Informare, edu-caţie

Tulburări de gândire

Greutate în a-chiziţionarea de noi comportari

Dificultate de a învăţa

Combaterea bolii psihice

Mişacare şi mobilizare


Creştere în ritm a mişcărilor

Hiperactivitate Combaterea hiperctivităţii

Mâncare şi bău-tură



Combaterea bulimiei

1.II – 2.II.2000Comunicare

Izolarea de anturaj

Nu comunică (mutism)

Comunicare ineficace la ni-vel afectiv


Lucru Dificultate de a se implica într-un rol

Incapacitatea de a desfăşura activităţi

Neputinţă Ajutarea pacientului în a desfăşura o activitate

41


Recreere Incapacitate de a împlini o activitate recreativă

Imposibilitatea de a se amuza în activităţi recreative

Încapacitatea de a desfăşura activităţi recreative

Stimularea bolnavului, convingerea să participe la activităţi recreative

2.II.2000

Se externează în prezenţa familiei, cu următoarele recomandări:

- Tratament cu:

carbomazepin 2 cp/zi

fenobarbital 20 cp/zi

Diazepam 2 cp/zi

- supravegehere din partea familiei

- va evita locuinţe cu risc pentru vârsta bolnavului, va evita

sursele de foc, apă

- dispensarizare prin dispensarul medical comunal şi prin

cabinetul de psihiatrie

42


CAZ CLINIC III

Numele: C

Prenumele: A

Sex: feminin

Vârsta: 62 ani

Domiciliu: Vlădeni, jud. Botoşani

Starea civilă: divorţată

Cultura: 4 clase


Elemente fizice: I=1, 58 m; G=66 kg;

Antecedente personale: două surori aparent sănătoase, divorţată, N=0,

A=1. Prima menstruaţie – 13 ani, ultima menstruaţie 37 ani. A fost

internată la spitalul Dr. Petru Groza, Oradea. A lucrat cadrul CAP. Studii

– patru clase (rezultate şcolare slabe). Pensionară.

Antecedente heredo-colaterale: părinţi decedaţi. Are un nepot cu

antecedente psihiatrice.

Anamneza medicală: Bolnava vine la internare cu autosanitara cu bilet de

trimitere din policlinica judeţeană pentru creşterea frecvenţei crizelor

comiţiale. Acuză cefalee, insomnie, tulburări de comportament,

irascibilitate. Orientată temporo-spaţial şi la propria persoană. Nu

prezintă diaree, vărsături sau pierderi sangvinolente. Ţinută vestimentară

neordonată, igienă corporală necorespunzătoare.

43



C.A.

Respiraţia: dispune Odihnă şi somn: insomnie

Mâncare şi băutură: bulimie Îmbrăcăminte: ţinută vestimentară

neordonată

Mişcare şi mobilizare: imobilizare Temperatura: afebrilă

Asigurare: probabilitate de atingere

a integrităţii fizice

Informare şi educaţie: incapacitate

de a învăţa

Lucru: neputinţă Spirit: incapacitate de a participa la

activităţi religioase

Recreere: nu desfăşoară activităţi

recreative


intelectual şi afectiv

Eliminare (constipaţie) Igienă: necorespunzătoare

44



C.A.


Fenobarbital 16.11 – 26.11.1999 Oral 1 cp/ziSulfat de magneziu 16.11 – 24.11.1999 In 1 f/zi

Glucoză 33% 16.11 – 26.11.1999 In 1 f/ziFenilopină 16.11 – 25.11 Oral 2 cp/ziFurosemid 16.11 – 25.11 In 1 f la 2 zileMultivitamin 16.11 – 26.11 Oral 6 cp/ziBrofimen 16.11 – 22.11 Oral 3 cp/ziDiazepam 16.11 – 25.11 Oral 3 cp/ziClorpromazin 16.11 – 25.11 Oral 4 cp/ziSupozitoare de gliceri-nă

22.11 Rectal 1 sup/zi

45



16.11 – Recoltarea sângelui pentru: uree = 26 mg%

glicemie = 79 mg%

Calcemie = 9,6 mg%

L = 7900 mc

Probe hepatice:

Tymol = 4 UML

ZnSO4 = 12 USH

17.11 – Recoltarea sângelui pentru VDRL = negativ

18.11 – Recoltarea urinii pentru examenul de urină:

albumină/absent

glucoză/absent


Examen psihiatric

Bolnava în evidenţa spitalului de psihiatrie este internată pentru

mărirea frecvenţei crizelor comiţiale. Acuză cefalee, insomnie, ameţeli.

Ţinuta neîngrijită, mimica anxioasă, privire imobilă. Atenţie involuntară,

inhibiţie psihomotorie. Orientată temporo-spaţial. Se consideră bolnavă

psihic. Nu declară implicaţii judiciare.

46


Tratament

C.A.

Medicamente administrate per osORAR

6,00 12,00 18,00 24,00

Fenobarbital- - 1 cp -

Fenilopină 1 cp - 1 cp -Clorpromazin 1 cp 2 cp 1 cp -Brofimen 1 cp 1 cp 1 cp -Diazepam 1 cp - 1 cp -Multivitamin 2 cp 2 cp 2 cp -


6,00 12,00 18,00 24,00Glucoză 33% - 1 f - -Sulfat de magneziu - 1 f - -Ferosemid - 1 f - -

Medicamente administrate rectalORAR

6,00 12,00 18,00 24,00Supozitoare de glicerină - 1 sup - -

Îngrijiri diverse:

Măsurarea şi notarea în FO a funcţiilor vitale TA, puls, temperatură, respiraţie.

Administrarea medicamentelor.Schimbarea lenjeriei de corp şi de pat.Asigurarea confortului fizic şi psihic necesar

Regim alimentar:

- Abţinerea de la consumul de alcool şi băuturi alcoolice- evitarea consumului excesiv de lichide şi sare- regim alimentar obişnuit, fără excluderea grăsimilor

47




Fenobarbital Comprimate- 15 mg- 100 mg

Anticonvulsivant, antiepileptic, hip-notic de lungă durată

Oboseală, somnolenţă, agitaţie, confuzie, erupţii cutanate alergice

Clorpromazin Drajeuri 25 mg NeurolepticAntipsihaticSedativAntivomitiv

Somnolenţă, potenţarea băuturilor alcoolice, tulburări de vedere

Diazepam Comprimate - 2 mg- 10 mgFiole 10 mg

Tranchilizant, miorelaxant, anticonvulsivant

Somnolenţă, oboseală, ameţeli, uscăciunea gurii

Brofimen Comprimate a 8 mg (flacon cu 20 buc), soluţie pentru uz intern

ExpectorantFluidifiantMucolitic

Rareori greaţă

Multivitamin Drajeuri Asociaţie polivita-minică echilibrată, care acţionează în carenţele vitami-nice

Nu se adminis-trează la parkin-sonieni în timpul tratamentului cu levadope

Sulfat de magneziu

Fiole 2 g/10 ml - deprimant central- anticonvulsivant

Infectarea rapidă poate provoca congestia feţei, hipotensiune, colaps

Supozitoare de glicerină

Supozitoare2,13 g1,39 g

Declanşează reflexul de ---- -

48





Obiective

16.11 – 18.11 1999A mânca şi a bea



Combaterea bulimiei


Criza comiţială Nu poate să-şi controleze mişcările

Incapacitate de a-şi coordona mişcările

Prevenirea crizelor epileptice

Asigurare Criza epileptică Pericol de alterare a fizicului





Insomnii Combaterea insomniei

49





Obiective

18.11 – 21.11Mişcare şi mobilizare


Diminuarea mişcărilor

imobilitate Combaterea imobilităţii

Îmbrăcăminte Tulburări de gândire

Ţinută neîngrijită

Dezinteres faţă de ţinuta sa vestimentară

Ajutarea bolnavului în alegerea hainelor

Igienă Boală psihică Incapacitatea efectuării îngrijirilor de curăţenie

Incapacitatea de a-şi acorda îngrijiri de igienă

Ajutarea pacientului în efectuarea toaletei

Respiraţia Prezenţa de secreţii pe căile respiratorii

Senzaţia de sufocare

dispun Dezobstruarea căilor respiratorii

22.11 – 24.11Comunicare

Boală psihică Dificultatea de a înţelege ceea ce I se spune

Comunicare, implicare la nivel intelectual

Ajutarea pacientei să înţeleagă ceea ce I se comunică




Obiective

Eliminare Încetinirea tranzitului intestinal

Pacienta nu prezintă scaune

Constipaţie Combaterea constipaţiei

Mişcare şi mobilizare


Creşterea în ritm a mişcărilor

Hiperactivitate Combaterea agitaţiei psihomotorii

Odihnă şi somn Efecte adverse ale medicamen-telor

Oboseală, sen-zaţie de somn


25.11 – 26.11Comunicare

Stare depresivă Nu comunică (mutism)

Comunicare afectivă la nivel afectiv


50


Igienă Boală psihică Incapacitatea de a-şi efectua îngrijiri de curăţenie

Igienă necores-punzătoare

Ajutarea paci-entei în efectua-rea toaletei

Recreere Tulburări de gândire

Imposibilitatea de a se amuza în activităţi recreative

Încapacitatea de a desfăşura ctivităţi recreative

Convingerea pacientei să participe la activităţi recreative

26.11.1999

Bolnava în evidenţa Spitalului de Psihiatrie Botoşani, a fost

internată pentru creşterea frecvenţei crizelor comiţiale, cefalee, ameţeli,

agitaţie psihomotorie. A fost tratată în stare anticonvulsivant,

tranchilizant, sedativ, diuretic, vitamine. Se externează în stare ameliorată

la solicitarea bolnavei. Se recomandă:

- tratament conform Rp

- interzicerea consumului de alcool

- dispensarizare prin dispensarul medical

- reinternare la nevoie

51


CAPITOLUL IV

Concluzii

Un loc aparte în tratarea pacientului cu epilepsie îl ocupă

psihoterapia. De puterea de convingere a asistentului/asitentei medicale

depinde ca pacientul să accepte necesitatea tratamentului şi să-l urmeze

cu permanenţă. Atmosfera de calm şi simpatie pe care va şti să o creeze

în jurul pacientului, îl vor face pe acesta să-şi recapete optimismul şi

încrederea în viaţă.

Astfel asistentul medical discută permanent cu pacientul, pentru a

nu-I confirma sentimentele de respingere, dă relaţii despre tratament,

modul de administrare, îl ajută în găsirea unor activităţi prin care să se

simtă valoros, în comunicarea cu familia. Răspunde la întrebările familiei,

stimulând-o să rămână în contact cu bolnavul, să nu-l respingă, să-l

accepte aşa cum este.

Totodată asistentul medical va informa medicul despre starea

pacientului, dacă este agitat sau liniştit, dacă se alimentează suficient,

dacă întreţine relaţii şi contacte cu cei din jurul lui, dacă doarme noaptea.

De asemenea va avea grijă ca pacientul să fie supravegheat

permanent, deoarece crizele epileptice se pot declanşa oricând.

Bolnavul de epilepsie e un bolnav cu risc, de aceea el va fi îngrijit

şi observat nu numai în timpul crizelor, cât şi în afara acestora.

Asistentulmedical va urmări ca bolnavul să păstreze regimul

igieno-dietetic impus pe tot cursul spitalizării. Fără consum de cafea,

alcool, sare, lichide în exces, deoarece consumul acestora poate precipita

apariţia crizelor. Asistentul medical va comunica zilnic la vizită

52


medicului, eventualele modificări survenite în evoluţia şi prognosticul

bolii. Urmăreşte evoluţia bolii sub tratamentul anticonvulsivant şi sedativ.

La externare, bolnavului I se explică necesitatea de a urma

tratamentul anticonvulsivant permanent, să meargă la control periodic. El

va cunoaşte împrejurările periculoase ce trebuie evitate la locul de muncă,

cât şi în viaţa particulară, cum ar fi primejdia focului, a apelor libere, a

înălţimii, conducerii autovehiculelor. Se va insista asupra pericolului de a

consuma băuturi alcoolice, cafea şi asupra importanţei evitării stresurilor

şi suprasolicitărilor.

Datoria asistentului medical este să-l convingă pe pacient că poate

să ducă o viaţă normală sau cel puţin apropiată de normal.

53

Date post:	25-Jun-2015
Category:	Documents
Upload:	pufosu21
View:	3,080 times
Download:	7 times

Lucrare de Diploma

Documents