REALIZAREA ȘȘȘȘTIRILOR DE TELEVIZIUNE PRIN CADRAJE EPISODICE SAU TEMATICE.

STUDIU DE CAZ PE ȘȘȘȘTIRILE PROTV ȘȘȘȘI TELEJURNALUL TVR1

Cristina-Andreea, ANA

Rezumat: Această lucrare constă într-o analiză comparativă a modului de construire al

știrilor de televiziune în cadrul a două canale generaliste din România. Comparația se

bazează pe tipurile de cadraje alese pentru a prezenta subiectul știrii - episodic sau tematic.

Cuvinte Cheie: framing, cadraj episodic, cadraj tematic, știri de televiziune

1.INTRODUCERE Știrile de televiziune reprezintă un element important din procesul de informare, iar

cercetările în domeniul mass-media au demonstrat impactul și efectele pe care acestea le au

asupra publicului. Modul în care sunt prezentate știrile influențează modul în care înțelegem

lumea. De exemplu, dacă pe baza simțului comun, observăm că Știrile ProTv sunt

caracterizate de preponderența subiectelor despre crime, jafuri și tragedii, nu înseamnă că

realitatea se reduce la astfel de întâmplări. Însă, nu putem pune o etichetă unui canal de

televiziune până nu realizăm o comparație științifică între acel post de televiziune și un altul.

Din acest motiv am ales să realizez o comparație între modul de realizare al știrilor prezentate

în principalele emisiuni informative ale posturilor ProTv și TVR1. Am ales jurnalul

televiziunii publice Tvr1, atât datorită audiențelor asemnănătoare ale celor două emisiuni

informative – Telejurnalul și Știrile ProTv – cât și datorită faptului că există așteptări mari de

la televiziunea publică din partea telespectatorilor deoarece este finanțată cu bani publici.

Suportul teoretic pentru această cercetare l-am găsit în teoriile despre efectele mass

media, mai exact într-o clasificare realizată de cercetătorul american Shanto Iyengar pe

tipurile de cadraje întâlnite în știrile de televiziune: episodice și tematice. Comparând tipurile

de cadraje folosite de cele două posturi de televiziune în emisiunile informative, îmi propun

să demonstrez științific dacă există o deformare a realității în știrile de la ProTv din această

2

privință. În acest sens am consultat lucrările de specialitate și am monitorizat principala

emisiune informativă a fiecărui canal supus analizei în perioada 23 octombrie – 20 noiembrie.

Astfel, în cazul ProTv emisiunea informativă monitorizată a fost Știrile ProTv de la ora

19:00, iar pentru Tvr1 Telejurnalul de la ora 20:00. Instrumentul folosit a fost analiza de

conținut a celor 52 de jurnale, conform unei grile de analiză cu 11 variabile. Unitatea de

masură și de înregistrare a fost știrea, corpusul fiind alcătuit dintr-un total de 1287 știri cu o

durată medie de 1 minut și 40 de secunde.

Lucrarea de licență este structurată într-o parte teoretică și una aplicată. Partea

teoretică cuprinde noțiuni generale despre teoriile efectelor mass media ce au condus la

identificarea cadrajelor în știrile de televiziune și a tipologiei propuse de Iyengar. În capitolul

“Teoriile efectelor mass media” am prezentat evoluția teoriei agenda setting și importanța ei

pentru descoperirea efectului de priming și framing în cercetarea mass media. Odată înțelese

aceste teorii generale, am putut prezenta mai pe larg tipologiile cadrajelor, punând accent

într-un subcapitol aparte pe încadrarea episodică și tematică a știrilor.

A doua parte a lucrării cuprinde prezentarea metodei de lucru și analiza datelor

obținute prin monitorizarea posturilor cercetate. În partea de metodologie am prezentat

perioada monitorizată, grila de analiză aplicată și procedurile statistice utilizate pentru analiza

datelor în programul SPSS. În capitolul de analiză a datelor, informațiile obținute au fost

structurate pe subcapitole, în funcție de variabilele: fapt divers, importanța știrii, amploarea

știrii și domeniul știrii. În finalul lucrării am prezentat concluziile la care am ajuns în urma

acestei cercetări, precum și câteva recomandări pentru viitoare cercetări ce ar putea ajuta la

clarificarea acestui domeniu de studiu în România.

2. TEORII ALE EFECTELOR MASS-MEDIA Teoriile despre efectele mass media nu au apărut din senin și nici nu au fost elaborate

de la un capăt la altul de către o singură persoană, ci au fost rezultatul unui “proces de

pregătire și gestație, asistând de-a lungul istoriei la elaborări parțiale ale unor zone

problematice ce vor fi integrate în noua construcție”.1 Este și cazul teoriei agenda setting al

cărei nume se leagă de munca cercetătorilor americani Maxwell McCombs și Donald Shaw.

Însă, meritul lor este că au sintetizat într-o ipoteză, au testat și au verificat tot ceea ce apăruse

în ultimele decenii. În acest prim capitol voi prezenta succinct direcțiile principale ce au

condus la dezvoltarea teoriei agenda setting, precum și dezvoltările ei ulterioare.

1 Paul Dobrescu, Alina Bârgăoanu, Mass media și societate, București, Editura comunicare.ro, 2003, p. 217.

3

Agenda setting – metateorie

Ideea care a stat la baza modelului inițial al teoriei agenda setting a fost observată de

un grup de cercetători de la Universitatea din Los Angeles conduși de Maxwell McCombs. Se

pare că „de câte ori o problemă care s-ar fi putut bucura de mai multă atenție din partea mass

media este ignorată de aceasta, impactul respectivei probleme asupra publicului este, la rândul

lui, scăzut. Și, dimpotrivă, dacă această atenție este puternică și impactul va fi pe măsură.”2

Totuși, trebuie notat faptul că esența teoriei a fost enunțată de un alt academician cu câțiva

ani în urmă. Politologul Bernard Cohen a publicat în 1963 studiul The press and Foreign

Policy în care afirma că „este posibil ca, de cele mai multe ori, presa să nu reușească să le

spună oamenilor ce să gândească, dar ea are un succes răsunător când le spune citiorilor la ce

să se gândească.”3

Ca teorie propriu-zisă agenda setting a apărut în 1972, având la bază cercetarea

intreprinsă de McCombs şi Shaw asupra rolului mass media în campania prezidențială din

1968. Studiul realizat pe 100 de persoane a arătat că „membrii audienței află despre

problemele publice din mass media; în același timp, află câtă importanță să acorde unei teme

sau probleme, în funcție de importanța pe care media o acordă respectivei teme sau

probelme.”4 Totuși, datorită reprezentativității scăzute a eșantionului, acest prim studiu a fost

privit cu rezerve, fiind necesare noi cercetări pentru validarea teoriei. Astfel, alegerile

prezidențiale din 1972 au reprezentat un prilej pentru o nouă cercetare, coordonată tot de

Shaw și McCombs. De data aceasta și-au propus să studieze simultan „relatările

evenimentelor în media și percepția votanților cu privire la semnificația și importanța acestor

evenimente.” 5 Miza acestui studiu era să demonstreze cât de important era fenomenul agenda

setting pentru viața politică americană, dar și condițiile în care fenomenul se desfășura.

Autorii au susținut că nu avem de-a face cu un act deliberat de constituire a agendei

publice, ci cu un mecanism complex, izvorât dintr-un proces ce se desfășoară zilnic: selecția

știrilor. McCombs chiar folosește termenul de „rutină profesională gatekeeping” 6 ținând cont

că „cercetările au evidențiat faptul că gatekeeper-ii nu iau decizii și nu acționează în vid, ci

selecția se face pe baza a două criterii: concepțiile momentului cu privire la rolul pe care

presa trebuie să-l joace într-o societate și cerința presantă de a atrage și menține audiențele.” 7

2 Paul Dobrescu, Alina Bârgăoanu, Op. Cit., p. 220. 3 Ibidem, p. 219. 4 Denis McQuail, Sven Windahl, Modele ale comunicării pentru studiul comunicării de masă, București, Editura comunicare.ro, 2004, p. 87. 5 Paul Dobrescu, Alina Bârgăoanu, Op. Cit., p. 223. 6 Ibidem, p. 224. 7 Alina Bârgăoanu, Tirania actualității:o introducere în istoria și teoria știrilor, București, Tritonic, 2006, p.

4

Priming

În noiembrie 1980 Shanto Iyengar și Donald Kinder au efectuat o serie de experimente

în New Heaven pentru a testa o altă versiune a efectelor teoriei agenda setting. Metodologia

cercetării presupunea compararea rezultatelor unui chestionar post-experiment cu rezultatele

obținute în urma vizionării unor înregistrări modificate a ceea ce subiecții cercetării credeau a

fi știrile de seară.8 Au descoperit că există o dimensiune a puterii pe care efectele media o au

asupra publicului, iar această putere se află dincolo de stabilirea agendei. Cercetătorii au

definit această dimensiune “priming” - procesul prin care “mass media evaluează anumite

probleme şi stabileşte importanţa anumitor subiecte, astfel încât standardele oamenilor care

evaluează candidaţii la alegeri se modifică”.9 Acestă teorie are la bază ideea că oamenii nu au

cunoştiinţe elaborate despre politică și nici nu iau deciziile politice în mod rațional, luând mai

degrabă în considerație ce le vine prima dată în minte. Acordând atenţie sporită unor aspecte

politice în detrimentul altora, mass media ajută la stabilirea aspectelor prin care hotărârile

politice sunt percepute, inclusiv evaluările figurilor politice.10

Framing – o paradigmă fracturată

Într-o lucrare scrisă în 2007, Dietram A. Scheufele a încercat să delimiteze teoretic

cele trei modele de efecte mass media, raportându-se la evoluția acestora și la cercetările

efectuate. El a observat că atât agenda setting, cât și priming sunt modele constituite pe idea

că oamenii își formează atitudinile bazâdu-se pe considerațiile cele mai accesibile atunci când

iau decizii. Framing-ul diferă semnificativ de aceste două modele, deoarece presupune că

oamenii înțeleg un subiect în funcție de cum acesta este prezentat în știri.11 Astfel, principala

diferență la nivel psihologic între agenda setting și priming pe de-o parte, și framing de altă

parte, este diferența între dacă ne gândim la un subiect și cum anume ne gândim la el.12

Rădăcinile framing-ului pot fi identificate în psihologie în experimentul lui Kahneman

şi Tversky. Aceștia au arăt că modificând puțin cuvintele, poți determina o schimbare în

deciziile pe care oamenii le-ar lua. Prezentarea consecințelor răspândirii unei boli a generat

opinii adverse în grupurile experimentale în funcție de cum era încadrată problema: posibile

165. 8 Shanto Iyengar, Mark D. Peters, Donald Kinder, Experimental Demonstrations of the “Not-So-Minimal” Consequences of Television News Programs, The American Political Science Review, Vol. 76, 1982, p. 850. 9 W.J Severin, J.W Tankard, Communications Theories: Origins, Methods, and Uses in the Mass Media, New York, Longman Publishers, 1997, p. 258. 10 Dean E. Alger, The media and politics, New Jersey, Prentice Hall, 1989, p. 135. 11 Dietram A. Scheufele, David Tewksbury, Framing, Agenda Setting and Priming: The evolution of three media effects models, Journal of Communication 57, 2007, p. 11. 12 Ibidem, p. 14.

5

victime (latură negativă) sau număr posibil de vieți salvate (latură pozitivă). Astfel,

Kahneman şi Tversky au arătat că frame-urile sunt definite atât prin ceea ce includ, cât și prin

ceea ce omit. 13

Robert Entman încearcă să clarifice conceptul de framing, considerându-l o

„paradigmă fracturată”. Pentru Entman framing-ul implică în mod esenţial selecţie şi

proeminenţă (salience). A încadra înseamnă a selecta unele aspecte ale realităţii precepute şi a

le face mai proeminente în comunicare, în aşa fel încât să promovezi o anumită problemă. Cu

cât informația este mai proeminentă cu atât cresc șansele ca ea să fie percepută, să i se

atribuie sens, să fie procesată și în final stocată în memoria publicului.14 Claes de Vreese

consideră că popularitatea conceptului framing în analiza mass media este proporțională cu o

inconsecvenţă semnificativă în aplicarea lui și propune o nouă tipologie care să încadreze

clasificările anterioare.

Tipuri de cadraje

Sintetizând o serie de cercetări anterioare, atât proprii, cât și ale altor oameni de

știință, De Vreese sugerează o tipologie mai generală a cadrajelor, ținând cont de conținutul

acestora. Conform cercetătoarei olandeze, unele cadre sunt pertinente numai pentru anumite

subiecte și se numesc specifice (issue-specific frames). Alte cadre transcend limitele tematice

şi pot fi identificate în legătură cu diferite teme, indiferent de timp sau context cultural.

Aceste cadre pot fii etichetate drept cadre generice (generic frames). O abordare de tipul

cadrelor specifice în studiul ştirilor permite o analiză profundă a detaliilor relevante pentru

evenimentul sau problema care fac obiectul anchetei. Acest avantaj este totuși și un

dezavantaj, deoarece nu permite generalizarea și compararea datelor obținute, acestea fiind

prea dependente de contextul cercetării. Lipsa de dovezi empirice comparabile pe care să se

construiască teoriile i-a determinat pe cercetători să contribuie la una dintre cele mai

frustrante tendinţe din studiul framing-ului: construirea unui set unic de cadre pentru fiecare

studiu realizat.15

De Veese a observat că un grup din studiile cadrajelor generice se concentrează pe

cercetarea în domeniul politicii, în special al campaniilor electorale. Al doilea grup se ocupă

de studiul cadrejelor din știri, din acestea făcând parte și tipologiile identificate de Iyengar în

1984 și de Semetko și Valkenburg în 2000. Semetko şi Valkenburg au identificat cinci tipuri 13 Joseph N. Cappella, Kathleen Hall Jamieson, Spiral of cynicism: the press and the public good, New York, Oxford University Press US, 1996, pp. 40-42. 14 Robert M. Entman, Framing: Towrard Clarification of a Fractured Paradigm, Northwestern University, Journal of Communication 43, 1993, pp. 52-53. 15 Claes H. de Vreese, Framing:Theory and Typology, Information Design Journal, John Benjamins Publishing Company, 2005, p. 53.

6

cadraje folosite în ştiri: "conflict", "dimensiune umană", "atribuirea responsabilităţii",

"moralitate" şi "consecinţe economice".16 Despre cadrajele episodice și tematice ce au fost

observate de Shanto Iyengar voi vorbi pe larg în subcapitolul următor.

Episodic vs. Tematic

Deoarece tipologia episodic vs. tematic propusă de Shanto Iyengar va sta la baza

cercetării inteprinse pentru partea aplicată a acestei lucrări, am rezervat un întreg subcapitol

pentru a prezenta dezvoltarea și evoluția ei pe parcursul cercetărilor realizate de Iyengar,

apelând la lucrările autorului din perioada 1987-1991. În final am prezentat rezultatele unui

studiu realizat de Kimberly Gross în 2008, având ca punct de plecare legătura între emoții și

tipul de încadrare al știrilor – tematic sau episodic.

Pentru a identifica modul în care televiziunea încadrează problema sărăciei, Iyengar a

identificat și a analizat conținutul tuturor știrilor transmise între 1981 și 1986 care abordau

subiecte precum: sărăcie, foamete, vagabonzi, tichete de masă, etc. Cercetătorul a observat că

aceste povești puteau fi împărțite în două categorii distincte. Un set descria sărăcia ca un

rezultat social colectiv, pe când celelalte descriau sărăcia în termeni de victime specifice,

mai exact prezentau povestea unor oamenii săraci. În cadrajele tematice știrile conțineau în

principiu informații despre trenduri generale (rata sărăciei, numărul de state care înregistrau o

creștere a foametei, schimbări în deciziile guvernamentale privind starea de bine a statului

etc), politici administrative sau publice. În acest tip de știri subiectul era abstract și

impersonal, în contrast cu cadrajele episodice în care sărăcia era descrisă în termeni de

experiență personală. În știrile încadrate episodic publicul vedea condițiile de viață ale unui

individ sau ale unei familii. Iyengar a observat că în cele 191 de știri analizate dominau

cadrajele episodice. În termeni de probabilitate, s-ar putea spune că telespectatorul obișnuit al

televiziunilor monitorizate ar fi avut de două ori mai multe șanse să vadă un reportaj despre

un om sărac decât o știre despre sărăcie ca problemă de interes general.

Ceea ce l-a interest pe Iyengar în cercetarea sa a fost modul în care framing-ul ar putea

influența felul în care oamenii atribuie responsabilitate pentru problema sărăciei. În momentul

în care atribuie responsabilitatea oamenii iau în considerație aspecte precum controlul și

rezolvarea (treatment). Cei trași la răspundere pentru o problemă, fie că sunt instituții sau

indivizi, sunt văzuți ca cei împuterniciți să controleze rezolvarea unei probleme. În timp ce

responsabilitatea cauzală este direcționată către trecut, responsabilitatea prin rezolvare

(treatment responsibility) este orientată către viitor, având în plan rezolvarea problemelor.

Studiul a arătat că atribuirea responsabilității cauzale pentru sărăcie era influențată în mod 16 Semetko, Valkenburg apud Claes H. de Vreese, Op. Cit., p. 54.

7

semnificativ de media framing. Când sărăcia era prezentată în cadre tematice, subiecții

atribuiau responsabilitatea societății – eșecul programelor guvernamentale, climatul

economic, condițiile de viață etc. Când știrile despre sărăcie prezentau cazul unei singure

persoane, subiecții îi atribuiau acesteia responsabilitatea pentru situația în care se afla. 17

Aceste concluzii se regăseau și în lucrarea publicată de Iyengar și Kinder după

finalizarea cercetării din 1986, însă inițial Iyengar nu a folosit clasificarea episodic/tematic. În

News that Matters autorii au folosit termenii de vivid cases și palid cases. Ei au definit

informația animată (vivid) în funcție de atenția acordată cazurilor particulare. Știrile animate

se ocupau de cazul unor victime ale șomajului sau ale întâmplărilor non-contextuale, pe când

știrile neanimate ofereau concepte abstracte și trenduri generale. Deoarece cercetarea avea

mai multe premise, s-au urmărit și conexiunile dintre știrile episodice și efectul agenda

setting, însă nu s-a observat nicio legătură între dramatismul suferinței personale și

construirea agendei publice. Totuși, au descoperit alte elemente ale știrilor care influențează

agenda și anume practica știrilor de tip headline/ lead stories. Deși importanța pe care

oamenii le-o atribuie poate proveni din faptul că sunt primele în jurnalul de știri, acest aspect

nu schimbă efectele puternice pe care le au asupra opiniei publice.18

Studiul din `81-`86 a stat la baza mai multor lucrări realizate atât de Iyengar în

colaborare cu alți cercetători, dar și mai recent de Lene Aaroe sau Kimberly Gross. În cartea

Is anyone responsable publicată în 1991, Shanto Iyengar revine asupra clasificării episodic

vs. tematic, susținând că preponderența cadrajelor episodice în televiziune oferă o imagine de

ansamblu distorsionată asupra realității, oamenii percepând faptele ca evenimente fără

legătură între ele. Cetăţenii expuși la un flux constant de știri încadrate episodic nu reuşesc să

vadă conexiunile dintre probleme precum sărăcie, discriminare rasială şi crimă, atunci când

sunt prezentate ca subiecte diferite. Frame-urile episodice simplifică probleme complexe până

la nivelul unor dovezi anecdoctice. De asemenea, prevalenţa încadrării episodice în ştirile

politice ar putea distrage atenţia de la responsabilitatea socială şi i-ar determina pe oameni să

atribuie responsabilitatea pentru ce se întâmplă persoanelor care sunt prezentate în reportaj.

Astfel, este posbil ca cetățenii să nu mai sprijine programele guvernamentale menite să

soluţioneze problema, neglijând responsabilitatea ce ar trebui să revină liderilor.19

Unii psihologi consideră că informaţiile animate ar trebui să fie mai convingătoare

decât informaţiile prezentate într-o manieră neanimată, deoarece ar trebui să fie mult mai

17 Shanto Iyengar, Framing Responsibility for Political Issues: The Case of Poverty, Political Behavior, Vol 12, Nr. 1, Martie, 1990, pp. 21-23. 18 Shanto Iyengar, Donald Kinder, News that Matters, University of Chicago Press, 1987, pp. 36-46. 19 Shanto Iyengar, Is anyone responsible. How Television frames political Issues, University of Chicago Press, 1991, pp. 136-137.

8

memorabile, să primească o atenţie mai mare din partea publicului și astfel să fie mai ușor

reținute. Conform acestui raţionament, ne-am aştepta ca folosirea cadrajelor episodice să

producă o opoziţie mai mare față de introducerea sentinței minime obligatorii, față de

cadrajele tematice, deoarece argumentele vor fi mai memorabile. Totuși, Iyengar a constatat

că frame-urile episodice provocă atribuiri individuale pentru probleme politice, iar cele

tematice determină atribuirea responsabilității societăţii pentru aceleași probleme politice.20

În urma unui experiment intreprins în 2009, Kimberly Gross a descoperit că

participanţii care au citit articolul încadrat episodic au avut reacţii emoţionale empatice și

opinii adverse față de participanţii care au citit o prezenatre tematică. Rezultatele

experimentului au arătat că intensitatea emoțiilor participanților și sentimentul de empatie au

influențat opiniile lor asupra introducerii sentinței minime obligatorii. Participanţii care au

citit despre cazul unei femei – victimă a împrejurimilor – s-au dovedit a fi mai puțin dornici

să se intoducă sențința minimă obligatorie, față de participanţii care au primit textul încadrat

tematic. Studiul lui Gross a demonstrat că frame-urile episodice au un impact emoţional mai

mare asupra cititorului decât cele tematice. Diferenţa de reacţii emoţionale a fost determinată

de diferenţa în utilizarea modului de povestire tematic sau episodic. Deoarece înaintea

exeprimentului s-a aplicat un chestionar prin care a fost măsurată și opinia inițială a

subiecților asupra sentinței minime obligatorii, Gross a putut examina schimbările de opinii

provocate de efectele cadrajelor.

În concluzie, cadrajele episodice şi tematice constituie două contexte distincte din

punct de vedre intelectual, fiind de aşteptat să genereze reacţii emoționale diferite. Mai exact,

cadrajele episodice conțin detalii de interes umane, care emoționează și personalizează

subiectul în comparație cu statisticile impersonale ale unui cadru tematic. Detaliile de interes

uman utilizate într-un cadru episodic atribuie o „față” unei probleme politice, dându-le

telespectatorilor ocazia să își direcționeze reacțiile emoționale către un caz specific al unei

persoane reale. În schimb, după cum spunea și Iyengar, cadrele tematice conțin informaţii

abstracte și prezintă problemele politice într-un mod impersonal, iar telespectatorii sunt

nevoiți să consume informația ca atare. 21

Până la acest punct am prezentat noțiuni generale despre teoriile agenda setting,

priming și framing, punând accent pe tipurile de cadraje în general și tipologia episodic -

20 Kimberly Gross, Emotional Response to News Framing of Crime, George Washington University, 2008, disponibil online la adresa http://www.jstor.org/pss/3792521, accesat la data de 15 ianuarie 2010, p. 12. 21Lene Aaroe, Investigating Frame Strength: The Case of Episodic and Thematic Frames, University of Aarhus, lucrare prezentată la cea de-a 67-a Conferință Națională a Asociației pentru Știiințe Politice, Chicago, 2009, disponibilă online pe site-ul http://www.allacademic.com/meta/p362495_index.html, accesat la data de 23 decembrie 2009, p. 6.

9

tematic în principal. Prin raportarea la rezultatele cercetărilor anterioare prezentate în partea

teoretică și care au avut ca punct de pornire tipologia episodic-tematic se poate înțelege

relevanța subiectului abordat în lucrare și necesitatea studierii efectelor mass media în cazul

televiziuniilor românești.

3. METODOLOGIE Partea practică a acestei lucrări constă într-o analiză comparativă între tipurile de

cadraje folosite pentru realizarea știrilor de televiziune de către două canale generaliste

românești. Pentru această cercetare am ales postul televiziunii publice TVR1 și canalul privat

ProTv. Fiind vorba de două canale generaliste am lucrat cu o variatete de subiecte,

surprinzând în analiză modul de încadrare diferit al fiecărui post.

TVR1 este principalul post al Televiziunii Române, deţinând cea mai mare audienţă

dintre toate canalele instituţiei mediatice. Televiziunea Română este o televiziune publică, iar

finanţările provin din taxa tv, veniturile din publicitate şi de la bugetul de stat. ProTV a fost

lansat în 1995 ca parte a companiei Media PRO, numărându-se printre primele televiziuni

private (comerciale) din România.

Pentru această cercetare am monitorizat principala emisiune informativă a fiecărui

canal supus analizei în perioada 23 octombrie – 20 noiembrie. Astfel, în cazul ProTv

emisiunea informativă monitorizată a fost Știrile ProTv de la ora 19:00, iar pentru Tvr1

Telejurnalul de la ora 20:00. Deoarece pe Tvr1 nu au fost difuzate jurnale în zilele de 7 și 18

noiembrie, am exclus din baza de date jurnalele ProTv din aceste zile pentru a lucra cu un

corpus omogen compus din 26 de jurnale pentru fiecare canal. Instrumentul folosit a fost

analiza de conținut, iar unitatea de masură și de înregistrare a fost știrea, corpusul fiind

alcătuit dintr-un total de 1287 știri cu o durată medie de 1 minut și 40 de secunde.

În urma monitorizării celor 19 ore și 25 de minute am codat 590 de știri pentru ProTv

și 697 pentru Tvr1. Diferența provine din faptul că jurnalul Tvr este mai lung, având în

medie 45 de minute. Știrile au între 17 secunde (cele din secțiunea de știri pe scurt) și maxim

600 de secunde (tema zilei), cu o durată medie a știrilor de 2 minute. Jurnalul ProTv are

aproximativ 40 de minute, durata știrilor fiind asemanătoare cu cea a Telejurnalului, cea mai

scurtă știre având 18 secunde, iar cea mai lungă 560 de secunde. Însă, durata medie a știrilor

este de 1 minut. Voi prezenta pe următoarea pagină grila de analiză folosită pentru codarea

tuturor știrilor analizate. Datele au fost colectate în Microsoft Excel și apoi introduse pentru

analiză în programul SPSS .

10

A1. Canalul TV 1. TVR 2. PROTV A2. Codul zilei (două cifre) A3. Durata ştirii (în secunde) A4. Locul în jurnal 1. În prima treime 2. În a doua treime 3. În a treia treime A5. Ştire de tip headline? 1. Da 2. Nu B1. Domeniul ştirii 1. Politic 2. Economic

3. Social 4. Informaţie practică 5. Altele

B2. Subiectul știrilor sociale: 1. Educație / cultura 2. Sănătate 3. Legalitate/ ilegalitate 4. Accidente 5. Tragedie umană 6. Altele B3.Știrea este fapt divers?

1. Nu 2. Da

C1. Știrea este internă (din România)? 1. Da 2. Nu

C2. Dacă știrea este internă, atunci este pe plan/la nivel: 1. Local 2. Regional 3. NațIonal

D. Cadraj 1. Tematic 2. Episodic

E. Titlu, subiect

11

Grila de analiză este formată din 4 secțiuni: A-Informații generale, B- Domeniul știrii,

C-Amploarea știrii ; D- Cadraj; E- Subiectul știrii. Pentru A1,A2 și E se cer informații

necesare pentru identificarea știrii. În principiu, grila de analiză a fost concepută astfel încât

toate informațiile cerute să aibă relevanță în raport cu tipul de cadraj folosit în știre. Astfel,

am urmărit care tip de știri au prioritate în jurnal (A4 și A5) și amploarea subiectelor

prezentate (C1 și C2). Datorită numărului mare de știri sociale prezentate de ambele canale,

am ales să clasific acest domeniu în funcție de cele mai întâlnite subiecte în: știri despre

educație și cultură, sănătate, legalitate și ilegalitate, accidente, tragedie umană sau altele. La

punctul trei au intrat știrile care tratau subiecte despre corupție, crimă, conflicte armate, jafuri,

procese și legi. În categoria accidente am băgat știrile despre incendii, accidente rutiere,

aviatice sau de tren și accidente industriale. Punctul patru – categoria tragedie umană – a

cuprins știrile despre oameni dispăruți, copii părăsiți, sinucidere etc. Am observat la alte

cercetări că domeniul social se împarte între fapte diverse și fapte la limita dintre natural și

social. Însă eu am ales să codez faptul divers pentru toate tipurile de știri deoarece datele

colectate mi-au permis să analizez corelațiile existente între știrile fapte diverse și tipul de

cadraj folosit – episodic sau tematic.

Analiza datelor a fost realizată cu ajutorul programului SPSS (Statistical Package for

the Social Sciences), folosind următoarele prelucrări statistice: Frequencies, Descriptives,

Cross tabulation. Descriptives este o comandă sintetică pentru statisticile descriptive ale

variabilelor, iar Crosstabs ajută la obţinerea tabelelor de frecvenţe încrucişate pentru studiul

asocierii dintre variabile. În capitolul ce urmează voi interpreta informațiile obținute din

tabelele și graficele rezultate din analiza datelor în SPSS.

4. ANALIZA DATELOR Partea practică a acestei lucrări presupune interpretarea datelor obținute în urma

aplicării grilei de analiză prezentată în capitolul anterior. Analizând cele 1287 de știri,

conform variabilelor amploarea știrii, importanța știrii, domeniul știrii sau existența faptului

divers în știre, am descoperit o serie de diferențe în ceea ce privește specificul încadrării la

cele două posturi de televiziune. Aceste diferențe vor fi evidențiate de analiza cantitativă

bazată pe grafice și tabele realizate cu ajutorul programului SPSS, și prin prezentarea

subiectelor unor știri sugestive pentru concluziile la care am ajuns. Acest capitolul este

structurat în patru subcapitole ce poartă numele variabilelor mai sus menționate.

12

Cadraj șșșși fapt divers În primul rând am comparat repartiția tipurilor de cadraje pentru cele două posturi de

televiziune. Din graficele nr. 1 și nr. 2 observăm o repartiție aproape egală între cele două

tipuri de cadraje în jurnalele ProTv, însă cu ceva mai multe încadrări episodice. În cazul

canalului Tvr1 știrile încadrate tematic au avut prioritate. Fiind considerate mai importante,

ele au reprezentat 72% din totalul de 697 de știri. Diferența în ceea ce privește repartiția

tipurilor de cadraje pentru cele două canale validează premisa alegerii lor pentru această

cercetare.

O comparație interesantă m-am gândit că ar putea apărea între tipul de cadraj și știrile

de tip fapt divers. Comparând Graficul nr. 1 cu Graficul nr 3 și Graficul nr. 2 cu Graficul Nr 4

observăm corelația apărută între cele două variablie, valabilă pentru ambele posturi de

televiziune.

Din graficele nr. 2 și nr. 4 se observă o diferență de doar 3% între procentele

obținute pentru cele două variabile. La ProTv diferența de procentaj este puțin mai mare, iar

prin compararea graficelor nr. 1 și nr. 3 ajungem la concluzia că a existat un număr de știri

fapte diverse ce au fost prezentate tematic. Însă, tot ce ne pot spune în mod sigur graficele

este faptul că variabilele fapt divers și cadraj sunt direct proporționale pentru ambele posturi

analizate. Folosirea frecvențelor încrucișate în programul SPSS va oferi mai multe informații

în ceea ce privește această corelație.

13

Fapt divers

Total Nu Da Cadraj

Tematic % of Cadraj 81.7% 18.3% 100.0% % of Fapt divers 84.0% 27.2% 60.8%

% of Total 49.7% 11.1% 60.8% Episodic

% of Cadraj 24.2% 75.8% 100.0% % of Fapt divers 16.0% 72.8% 39.2%

% of Total 9.5% 29.7% 39.2% Total

% of Cadraj 59.2% 40.8% 100.0% % of Fapt divers 100.0% 100.0% 100.0%

% of Total 59.2% 40.8% 100.0%

Frecvențele încrucișate au demonstrat că știrile care prezintă un fapt divers se pretează

la un anumit tip de cadraj și anume la cel episodic. 72.8% dintre știrile care prezentau un fapt

divers au fost încadrate episodic. Totuși, au existat și știri încadrate episodic, dar care nu

prezentau un fapt divers. De exemplu, vizita președintelui Obama în China (17

noiembrie/ProTv) este prezentată episodic, însă evenimentul este foarte important pentru

politica internațională, neputând fi considerat fapt divers. Doar 9, 5% din totalul de știri

prezintă astfel de situații. Alte exemple în acest sens am întâlnit pe 24 octombrie pe Tvr1 (s-a

înregistrat primul deces în Republica Moldova din cauza virusului AH1N1) și pe 3 noiembrie

pe ProTv (Streinu Cercel a demisionat din funcția de Secretar de Stat în Ministerul Sănătății).

Niciuna dintre aceste știri nu poate fi privită ca un fapt divers, însă subiectul știrii este de așa

natură încât prezintă cazul unei singure persoane. Având în vedere ca este vorba de un

procentaj de doar 9,5% din 1287 de știri, putem conclude că astfel de situații nu afectează

trendul general al proporționalității între tipul de cadraj și știrile fapt divers.

Mai mult, din totalul de știri analizate aproape jumătate (49,7%) reprezintă știri

încadrate tematic care nu sunt fapte diverse, doar 11% reprezentând fapte diverse prezentate

într-un cadraj tematic. Acest procentaj de 11% este reprezentat de știri în genul concursului

de frumusețe pentru travestiți și trans-sexuali din Thailanda (1 noiembrie/ ProTv) sau a

concertului Natalie Cole de la Sala Palatului (27 octombrie /Tvr1). Aceste subiecte intră în

categoria pseudo-evenimentelor, fiind create de specialiștii în relații publice cu scopul de a

obține vizibilitate pentru o cauză, un produs sau o personalitate publică.

Tabel 1 – Corelația între tipul de cadraj și știrile fapt divers

14

Alte știri considerate fapte diverse care sunt încadrate tematic au ca subiect întâmplări

neobișnuite sau decizii ieșite din comun alte autorităților locale. Acestea afectează un număr

mai mare de oameni, însă conținutul lor informativ le clasifică ca fapte diverse.

Exemplificatoare în acest sens sunt următoarele știri: liga profesionistă de fotbal a decis

interzicerea scuipatului pe stadioane (30 octombrie/ProTv) ; localnicii din Bărcănești trebuie

să escaladeze parapeți ca să poată traversa strada (8 noiembrie /Tvr1) ; consiliul Județean a

hotărât ca elevii din comuna Vorona să poată intra în discoteci doar însoțiți de adulți (14

noiembrie / Tvr1).

Importanțțțța șșșștirilor

Publicul percepe știrile anunțate la începutul jurnalului ca fiind cele mai importante

informații ale zilei respective. Pentru televiziune lead news reprezintă acele titluri ce ajung

pe prima pagină în ziare – cea mai râvnită poziție pentru o știre. O importanța la fel de mare

se acordă știrilor plasate în prima parte a jurnalului. La postul Tvr1 știrile politice sunt

întotdeauna prezentate la începutul Telejurnalului, în timp ce la ProTv predomină subiectele

din domeniul tragediei umane.

Pe postul ProTv 54% dintre toate știrile din perioada monitorizată erau încadrate

episodic, iar în cazul știrilor aflate în prima parte a jurnalului procentajul încadrărilor

episodice este de 69%. De asemenea, procentajul crește, dar nu la fel de mult, în cazul știrilor

de tip headline, acestea fiind în proporție de 59% episodice pe ProTv. Din cele 87 de știri

headline de pe canalul ProTv jumătate aparțin domeniului social și sunt încadrate episodic.

Exemplificatoare în acest sens sunt următoarele titluri headline : Copilul nimănui (23

octombrie) ; Necazurile Elenei (24 octombrie); Ucisă fără motiv (9 noiembrie); O familie

15

fericită (11 noiembrie) ; Strivit de macara (17 noiembrie). Printre știrile de tip headline,

difuzate în prima parte a jurnalelor Tvr1 se numără subiecte din domeniul politic, economic și

social. Pe 26 octombrie a fost difuzată o știre externă încadrată tematic despre un raport al

Organizației Mondiale a Sănătății care arăta că persoanele care vorbesc mult la telefonul

mobil riscă să dezvolte două tipuri de tumori. A doua zi, Telejurnalul începea cu titlul “Beznă

la capătul tunelului” în care erau prezentate domeniile în care se vor produce scumpiri în 2010

datorită efectelor crizei financiare. Aceste două știri sunt reprezentative pentru modul de

încadrare tematic al știrilor headline în cadrul programului Tvr1. Conținutul informativ al

subiectelor respective a fost susținut de rezultatele unor cercetări în primul caz și de

prognozele unor specialiști în al doilea caz. Ambele au apelat la surse credibile și au prezentat

mai multe aspecte ale problemei.

Totuși, Tvr1 nu a făcut excepție când a venit vorba de mediatizarea unui subiect cu

priză la public. Cazul asistentei învinovățite că a lăsat un bebeluș prea mult timp la incubator,

provocându-i arsuri grave, a fost reluat în jurnalele Tvr1 în timp ce ancheta era în desfășurare.

Încadrarea știrii a fost episodică, prezentând informații despre viața personală și profesională

a asistentei respective și despre îndurerarea familiei bebelușului. Detaliile despre acest subiect

au fost mereu prezentate în prima parte a jurnalului, de două ori fiind anunțate la începutul

jurnalului. S-a acordat atâta atenție cazului încât, în data de 15 noiembrie, a reprezentat

subiectul principal al Telejurnalului, fiind dezbătut la Tema Zilei. Această situație este

exemplificatoare pentru procentajul de 26% al știrilor încadrate episodic ce apar în prima

parte a jurnalelor Tvr1.

Amploarea șșșștirii

Am avut în vedere în grila de analiză dacă știrea prezenta un subiect din România sau

nu, deoarece, de multe ori jurnalele televizate reprezintă singura sursă de informație extrenă

pentru o parte dintre telespectatori. În aceste condiții tipul de cadraj folosit pentru știrile

externe în emisiunile informative este extrem de important. Preponderența știrilor încadrate

episodic ar putea determina crearea unei imagini deformate despre economia și politica altor

țări. Concluziile cercetărilor lui Iyengar despre încadrarea sărăciei în emisiunile informative

din America au demonstrat că tipul de cadraj influențează atribuirea responsabilității de către

public. Deși acest proces are loc și în cazul vizionării știrilor interne, efectele sunt mai

accentuate când este vorba de o știre externă. În cazul știrilor interne, informațiile sunt

procesate în mod subiectiv din prisma realității sociale pe care telespectatorul o trăiește. Însă,

în cazul știrilor externe, prezentatorul jurnalului este, pentru o parte din public, unicul contact

cu realitatea externă. Deși nu putem spune cu singuranța care ar fi raportul perfect între

16

informațiile externe și cele interne în cadrul unei emisiuni informative, graficele nr. 9 și nr.10

demonstrează faptul că postul Tvr1 oferă o cantitate mai mare de știri externe decât ProTv.

Pentru tema acestei lucrări este relevant să analizăm comparativ tipul de cadraj

folosit de fiecare canal, atât în prezentarea știrilor interne, cât și a celor externe. Aceste date

sunt prezentate în tabelul nr. 2 pentru postul ProTv și în tabelul nr. 3 pentru postul Tvr1.

În tabelul nr. 2 vedem că tipul cadrajelor folosite pentru știrile ProTv este

aproximativ la fel pentru știrile externe și pentru cele interne. Se observă o ușoară

preponderență a cadrajelor episodice pentru ambele tipuri de știri. Aceste cifre evidențiează

orientarea canalului ProTv către prezentarea subiectelor din perspectiva unor cazuri

personale, indiferent de originea subiectului. În cazul canalului Tvr1 telespectatorul are de

două ori mai multe șanse să vadă o știre încadrată tematic, decât una încadrată episodic, atât

în cazul știrilor externe, cât și al celor interne. Ținând cont că pentru ambele tabele

procentajele sunt calculate din totalul știrilor pe acel canal, observăm că Telejurnalul și Știrile

ProTv au avut per ansamblu un număr asemănător de știri externe încadrate episodic: 8,2%,

respectiv 10,3%.

Diferența de percepție a realității provine din faptul că la Tvr1 20,9% din știri au fost

externe și încadrate tematic. În acest context am considerat necesar pentru tema lucrării să

aflu care au fost subiectele preponderente ale știrilor externe și cum anume au fost acestea

încadrate. Folosind din nou frecvențele încrucișate în programul SPSS am obținut tipul de

cadraj folosit în fiecare domeniu al știrilor externe. În jurnalele ProTv peste 60% dintre știrile

Tipul cadrajului

Tematic Episodic

ȘȘȘȘtiri interne 39.2% 42%

ȘȘȘȘtiri externe 8.5% 10.3%

Total 47.6% 52.4%

Tipul cadrajului

Tematic Episodic

ȘȘȘȘtiri interne 51.1% 19.8%

ȘȘȘȘtiri externe 20.9% 8.2%

Total 72% 28%

Tabel 3 - Tipul de cadraj pentru știrile interne și externe la postul Tvr1

Tabel 2 - Tipul de cadraj pentru știrile interne și externe la postul ProTv

17

externe erau din domeniu social, iar restul nu puteau fi încadrate la vreunul dintre domeniile

din grila de analiză, prezentând în general fapte ieșite din comun ce intrau în categoria

faptului divers. Un exemplu în acest sens ar fi știrea din 1 noiembrie de la ProTv despre o

nouă modă apărută în Japonia de a poza nud femeile gravide. 27% dintre știrile externe de la

ProTv prezintă astfel de cazuri, privând celelalte domenii de informații relevante pentru

analiză. Deși s-a observat și în Telejurnal o preponderență a subiectelor sociale pentru știrile

externe, repartiția între cadrajul tematic și cel episodic este inversă fața de cea obținută la

ProTv. Astfel, pe Tvr1 36% dintre știrile externe au subiect social și sunt încadrate tematic,

iar 17,7% episodic. O altă diferență notabilă apare la domeniul politic care reprezintă 25%

dintre știrile externe de la Tvr1, în timp ce la ProTv au fost prezentate doar patru știri politice

externe, și acelea încadrate episodic.

G11 : Nivelul șșșștirilor interne pentru ProTv G12: Nivelul șșșștirilor interne pentru Tvr1

O altă variabilă care a măsurat amploarea știrilor a fost nivelul la care știrea afecta

țara sau populația, în cazul știrilor interne. Din graficele nr. 11 și nr. 12 observăm o dispersie

asemănătoare a știrilor la nivel local, regional și național pe cele două posturi. Aproximativ

70% din știrile difuzate pe fiecare canal conțineau o informație relevantă pentru o mică parte

din telespectatori, fiind încadrată la nivel local. În continuare am realizat tabele cu frecvenţe

încrucişate pentru variabilele cadraj și nivelul știrii.

Nivelul știrilor interne

Tipul cadrajului

Tematic Episodic

Local 45.4% 26.4%

Regional 7.1% 1.0%

Național 19.5% 0.6%

Total 72.0% 28.0%

Nivelul știrilor interne

Tipul cadrajului

Tematic Episodic

Local 23.8% 49.4%

Regional 9.8% 0.8%

Național 14.6% 1.5%

Total 48.3% 51.7%

Tabel 4 - Tipul de cadraj folosit pentru știrile locale, regionale și naționale la ProTv

Tabel 5 - Tipul de cadraj folosit pentru știrile locale, regionale și naționale la Tvr1

18

Cum era de așteptat, știrile relevante pentru cea mai mare parte a populației au fost

prezentate de către ambele posturi de televiziune într-un mod tematic, după cum reiese din

tabelele nr. 4 și 5. În această categorie au intrat știrile despre fondurile Uniunii Europene

nefolosite de către România în 2009 (25 octombrie/ ProTv) sau despre necesitatea unor

modificări legislative în România (23 octombrie / Tvr1). Aceste știri au fost prezentate

folosind cifre, statistici și grafice, reprezentând un exemplu perfect pentru modul de încadrare

tematică în știrile de televiziune. În ceea ce privește cea mai mare parte a știrilor la nivel

local, încadrarea diferă în funcție de program, procentele fiind invers proporționale în

conformitate cu specificul canalului identificat în subcapitolul anterior. Am ajuns la concluzia

că amploarea știrii determină un cadraj diferit la cele două posturi de televiziune când este

vorba de știri externe, însă diferențele nu apar și atunci când avem în vedere nivelul național

și regional al știrilor interne.

Domeniul șșșștirii

Variabila domeniul știrii a reprezentat un aspect foarte important în analiza

comparativă a tipurilor de cadraje folosite de cele două posturi de televiziune. Cu ajutorul

acestei variabile am putut împărți știrile în domenii tematice pentru a vedea dacă există o

predispoziție a subiectelor la anumite cadraje și dacă acestea diferă de la un canal la altul.

Deoarece era probabil să întâlnesc o cantitate mare de știri din domeniu social pe

ProTv, am inclus în grila de analiză o variabilă specială cu scopul de a identifica subiectele

știrilor sociale. În continuare voi analiza aceste variabile și corelațiile stabilite între ele și

tipul de cadraj folosit de cele două canale prin interpretarea datelor din graficele și tabelele

realizate cu ajutorul programului SPSS.

Domeniul șșșștirii

Tipul cadrajului Tematic Episodic

Politic 2.2% 2.5%

Economic 13.9% 0.7%

Social 18.3% 42.4%

Informaţie practică

3.4% 0.2%

Altele 9.8% 6.6%

Total 47.6% 52.4%

Tabel 6 – Relația dintre domeniul știrii și tipul de cadraj pentru știrile ProTv

19

Graficul nr. 13 confirmă așteptările cu privire la tematica știrilor ProTv, domeniul

social reprezentând 61% din totalul de 590 de știri. Dintre acestea doar 18% sunt încadrate

tematic, restul prezentând cazuri particulare. Diferența mare între cele două tipuri de cadraje

poate determina o percepție deformată a realității sociale. O diferența notabilă apare și în

cazul domeniului economic. Însă, în acest caz, procentajul de 13,9% aparține cadrajelor

tematice, existând doar 4 știri economice despre cazul unei singure persoane sau al unei

companii prezentate într-o manieră episodică.

Informațiile practice au fost prezentate în cadraje tematice deoarece prezentau

subiecte de interes general, precum starea vremii sau informații folositoare. Două astfel de

exemple din ziua de 20 noiembrie ar fi despre prognoza meteo pentru perioada sărbătorilor și

știrea care îi informa pe viitorii pasageri de avion că dacă vor așteapta un avion mai mult de 5

ore pot fi despăgubiți. Deși canalul ProTv a prezentat un număr mic de știri politice,

încadrarea acestora a fost egal împărțită între știri episodice și știri tematice. Majoritatea

știrilor politice încadrate tematic din această perioadă au tratat subiecte legate de alegerile

prezidențiale, precum tema sondajelor de opinie.

După cum spuneam, peste jumătate din știrile ProTv aparțin domeniului social,

dintre acestea 42.4% fiind încadrate episodic. O astfel de tratare a subiectelor sociale poate

determina o înțelegere greșită a problemelor sociale cu care se confruntă țara. Rezultatele

cercetării lui Iyengar au arătat că tipul de cadraj folosit influențează modul în care publicul

atribuie responsabilitatea pentru o problemă. Din acest motiv am considerat necesar să

analizez tipul de cadraj pentru câteva dintre subiectele sociale.

Graficul nr.14 ne prezintă o reparțitie asemănătoare pentru subiectele sănătate,

accidente, tragedie umană și știrile care nu au intrat în niciuna dintre categoriile cuprinse în

Subiectul șșșștiriilor sociale

Tipul cadrajului Tematic Episodic

Educație și cultură

1.1% 0%

Sănătate 11.5% 3.6% Legalitate /Ilegalitate

6.1% 25.7%

Accidente 3.9% 15.1% Tragedie umană

0.8% 17.3%

Altele 6.7% 8.1%

Tabel 7 - Tipul de cadraj pentru știrile sociale de pe canalul ProTv

20

grila de analiză. Un semnal de alarmă ar trebui să tragă procentajul nesemnificativ înregistrat

pentru știrile legate de educație și cultură. Observăm că cea mai mare atenție s-a acordat

știrilor ce pot fi încadrate în categoria legalitate-ilegalitate. Aici au intrat știrile despre

corupție, crimă, conflicte armate, jafuri, procese, legi etc. Din tabelul nr. 7 reiese faptul că

majoritatea știrilor din domeniu legalitate – ilegalitate au fost încadrate episodic. Acest lucru

înseamnă că au predominat știrile de genul: un hoț prins furând din tren (26 octombrie), un

copil de 13 ani înjunghiat în inimă de niște colegi de școală (23 octombrie), bulgar prins la

Timiș cu 8 kilograme de heroină asupra sa (2 noiembrie).

Aceeași situație întâlnim și la categoriile accidente și tragedie umană, în care

predomină cazurile particulare. Pentru știrile despre accidente încadrate tematic,

reprezentativă ar fi știrea din 30 noiembrie – „Șoferii sunt de vină” – în care au fost prezentate

statistici ale accidentelor din ultimii 5 ani ce au relevat faptul că principala cauză a

accidentelor rutiere este comportamentul șoferilor în trafic. În continuare voi prezenta datele

obținute pentru Telejurnalul Tvr1 pentru aceleași variabile, semnalând diferențele relevante

pentru tema acestei cercetări.

Comparând graficele nr. 14 și nr. 15 observăm că Tvr1 are ceva mai puține știri

sociale decât ProTv, însă procentajul de 57% este destul de mare încât acest domeniu să

domine gama de știri a Telejurnalului. În schimb, față de ProTv, observăm o importanță mult

mai mare acordată domeniilor politic și economic. Tabelul nr. 8 ne mai relevă o altă diferență

între cele două posturi, și anume tipul de cadraje folosite pentru știrile sociale, Tvr1

încadrând 35% din știrile sociale tematic și 22% episodic. Și la celelalte domenii se remarcă

faptul că predomină cadrajele tematice cu procentaje de 12.9% și 9%, față de 3%, respectiv

0.3% pentru știrile politice și economice.

Domeniul șșșștirii

Tipul cadrajului Tematic Episodic

Politic 12.9% 3.0%

Economic 9.8% 0.3%

Social 35.0% 22.2%

Informaţie practică

3.7% 0.1%

Altele 10.6% 2.3%

Total 72.0% 28.0%

Tabel 8 – Relația dintre domeniul știrii și tipul de cadraj pentru știrile Tvr1 (Crosstabulation)

21

Ca și în cazul ProTv-ului, am realizat pentru Tvr1 un grafic pentru a vedea repartiția

subiectelor știrilor sociale și un tabel de frecvențe încrucișate pentru tipul de cadraj folosit în

știrile sociale. Graficul nr. 16 ne dezvăluie din nou diferențele între ProTv și Tvr1. Temei

sănătății i se acordă la Telejurnal de două ori mai multe știri decât la ProTv, dominând gama

știrilor sociale cu un procentaj de 37%. Spre deosebire de ProTv, Tvr1 acordă cea mai puțină

atenție știrilor care intră în categoria tragediei umane. Procentajul de trei ori mai mic

dovedește diferența de interes editorial față de acest gen de știri.

Preponderența știrilor sociale despre sănătate se datorează crizei generate de

răspândirea virusului AH1N1 în România în aceeași perioadă în care am monitorizat

jurnalele de televiziune pentru această cercetare. Pe lăngă faptul că Tvr1 a acordat mai mult

interes subiectului decât ProTv, remarcăm și preponderența cadrajelor tematice pentru acest

subiect. Aceste date înseamnă că existau de trei ori mai multe șanse ca un telespectator al

Jurnalului Tvr1 să vadă o știre despre situația visusului AH1N1 într-un județ sau pe țară,

decât o știre în care să fie prezentat cazul unui singur pacient cu detalii despre modul în care a

contractat gripa și cum își petrece timpul în carantină.

Analiza datelor a demonstrat că posturile de televiziune monitorizate practică o

încadrare diferită a știrilor. Variabila care urmărea importanța acordată subiectelor din știri a

dovedit interesul crescut al Știrilor ProTv pentru subiectele încadrate episodic, procentajul de

69% al știrilor episodice din prima partea a jurnalului, fiind mai mult decât semnificativ în

acest sens. Deși în cazul repartiției tipului de cadraj pe nivelul la care știrea afecta publicul

am obținut valori asemănătoare între cele două posturi, tendința ProTv-ul către încadrarea

episodică este vizibilă atât la nivelul știrilor locale, cât și prin diferența mică de procentaj față

Subiectul șșșștiriilor sociale

Tipul cadrajului Tematic Episodic

Educație și cultură

6.8% 4.3%

Sănătate 27.9% 8.5% Legalitate șșșși Ilegalitate

9.8% 12.6%

Accidente 6.5% 5.8% Tragedie umană

0.5% 5.5%

Altele 9.5% 2.3%

Tipul de cadraj pentru știrile sociale de pe canalul Tvr1 (398 de știri)

22

de Tvr1 în defavoarea încadrărilor tematice la nivel regional și național. Variablia domeniul

știrii a evidențiat orientarea celor două canale către domeniul social, însă încadrarea știrilor

din această tematică diferea în funcție de specificul canalului. Mai mult, analizând subiectele

știrilor sociale, am observat că această diferență provenea din preponderența știrilor despre

sănătate încadrate tematic în cazul jurnalului Tvr1 și a știrilor încadrate episodic din categoria

legalitate-ilegalitate la Știrile ProTv. În concluzie, variabilele analizate mi-au permis să

descopăr o serie de diferențe în ceea ce privește specificul știrilor încadrate episodic și

tematic pe Tvr1 și ProTv. În următorul capitol voi prezenta succint concluziile la care am

ajuns în urma acestei analize comparative.

5. CONCLUZII În final constat că această lucrare de licență ar putea ajuta la o mai bună înțelegere a

șpațiului mediatic românesc. Rezultatele analizei prezentate în capitolul anterior au confirmat

ipoteza de cercetare, dovedind științific existența unui diferențe notabile între tipurile de

cadraje tematice și episodice folosite de cele două televiziuni ce au făcut subiectul

comparației. În acest moment este evident faptul că știrile ProTv au o predispoziție către tipul

de cadraj episodic, iar știrile Tvr1 către cadrajele tematice.

Nu voi insista din nou asupra importanței tipurilor de cadraje folosite în știri, ea fiind

dovedită de rezultatele cercetărilor lui Shanto Iyengar din 1991, sau, mai recent, de

experimentul lui Kimberly Gross din 2008. Însă, aș vrea să atrag atenția asupra faptului că

încadrarea știrilor poate avea efecte diferite asupra unor publicuri diferite. Pentru a înțelege

pe deplin implicațiile datelor obținute din analiza realizată pentru această lucrare de cercetare,

consider necesară cercetarea efectelor cadrajelor asupra unui eșantion reprezentativ pentru

publicul televiziunilor românești. În acest context, această lucrare de licență ar reprezenta

baza unui viitor studiu realizat prin metoda experimentului.

În ceea ce privește limitele acestei cercetări trebuie să menționez lipsa din grila de

analiză a unei variabile care să surprindă dubla încadrare a unor știri. Grila folosită a fost

verificată pe două jurnale, câte unul de la fiecare canal. Însă, după ce am început codarea

știrilor pentru întreaga perioadă monitorizată am observat existența unor știri care prezentau

deopotrivă elemente episodice și elemente tematice. Această problemă fost rezolvată printr-

un compromis de a coda știrile respective în funcție de cadrajul dominant. Totuși, aș

recomanda în cazul unor cercetări ulterioare construirea unei variabile pentru aceste situații.

În concluzie, partea aplicativă a validat ipoteza de cercetare, însă s-a simțit o lipsă de

cercetări pe plan național care să susțină subiectul încadrării știrilor de televiziune în

23

România în partea teoretică. Sper ca această lucrare să deschidă drumul unor studii în această

direcție și în același timp să îmbogățească domeniul cercetării mass media din România.

BIBLIOGRAFIE

1. Aaroe, L. (2009). Investigating Frame Streght: The case of Episodic and Thematic

Frames. University of Aarhus. Lucrare prezentată la cea de-a 67-a Conferință

Națională a Asociației pentru Știiințe Politice, Chicago.

2. Alger, D.E. (1989). The media and politics. New Jersey: Prentice Hall.

3. Bârgăoanu, Alina, (2006). Tirania actualității:o introducere în istoria și teoria

știrilor. București: Tritonic.

4. Dobrescu,P., Bârgăoanu, A. (2003). Mass media și societate.București:comunicare.ro.

5. Cappella, J.N. , Jamieson K. Hall. (1996). Spiral of cynicism: the press and the public

good. New York: Oxford University Press US.

6. Entman, R. M. (1993). Framing: Towrard Clarification of a Fractured Paradigm.

Journal of Communication. 43(4). pp. 51-59.

7. Gross, K. ( 2008). Emotional Response to News Framing of Crime. George

Washington University. http://www.jstor.org/pss/3792521

8. Iyengar,S., Peters, M.D., Kinder, D. (1982). Experimental Demonstrations of the

“Not-So-Minimal” Consequences of Television News Programs. The

American Political Science Review. 76. pp. 848-856.

9. Iyengar, S. (1990). Framing Responsibility for Political Issues: The Case of Poverty.

Political Behavior. 12 (1). pp. 19-40.

10. Iyengar, S., Kinder, D. (1987). News that Matters. Chicago: University of Chicago

Press.

11. Iyengar, S. (1991). Is anyone responsible. How Television frames political Issues.

Chicago: University of Chicago Press.

12. McQuail,D. , Windahl,S., (2004). Modele ale comunicării pentru studiul comunicării

de masă. București: comunicare.ro.

13. Scheufele, D.A. , Tewksbury, D. (2007). Framing, Agenda Setting and Priming: The

evolution of three media effects models. Journal of Communication. 57.

pp. 9-20.

14. Severin,W.J. , Tankard,J.W. (1997). Communications Theories: Origins, Methods,

and Uses in the Mass Media. New York: Longman Publishers.

24

15. de Vreese, C. H. (2005). Framing:Theory and Typology. Information Design Journal.

John Benjamins Publishing Company. 13(1). pp. 51-62.