MOTTO MOTTO “ Medicina nu este o meserie ci un cult pentru om. Nu dăruieşte nimic oamenilor dacă nu te dăruieşti pe tine însuţi.” MOTIVATIE MOTIVATIE Este bine ca cele mai precoce semne si simptome ale apendicitei sa fie apreciate in mod clar,deoarece majoritatea chirurgilor cu experienta accepta punctul de vedere conform caruia orice pacient cu apendicita acuta ar trebui sa fie operat în primele 24 de ore de la debutul bolii , sau în orice caz , cât mai curând posibil.Exista doua raţiuni pentru care , de regula, pacientii cu apendicita ajung in atentia medicului mai tarziu de acest interval de timp:fie pacientul apreciaza ca simptomele de debut nu sunt suficient de serioase pentru a consulta un medic, sau medicul consultant este de parere ca simptomele nu ar fi tipice pentru apendicita, ori insuficient de severe ca sa necesite operatie. Pentru remedierea primei situatii este nevoie de educarea populatiei, iar pentru cea de-a doua , privind reticenta medicului,este nevoie ca acesta sa-si aminteasca de faptul asa-numitelor simptome’’tipice’’ de apendicita, dupa cum sunt descrise in tratatele de medicina , de multe ori indica deja un stadiu avansat al bolii si ca este imposibil de prezis la inceputul unei crize daca este vorba de o usoara forma sau una mai severa a bolii. 1
Transcript
MOTTO MOTTO
“ Medicina nu este o meserie ci un cult pentru om.Nu dăruieşte nimic oamenilor dacă nu te dăruieşti pe tine însuţi.”
MOTIVATIEMOTIVATIE
Este bine ca cele mai precoce semne si simptome ale apendicitei sa fie apreciate in mod clar,deoarece majoritatea chirurgilor cu experienta accepta punctul de vedere conform caruia orice pacient cu apendicita acuta ar trebui sa fie operat în primele 24 de ore de la debutul bolii , sau în orice caz , cât mai curând posibil.Exista doua raţiuni pentru care , de regula, pacientii cu apendicita ajung in atentia medicului mai tarziu de acest interval de timp:fie pacientul apreciaza ca simptomele de debut nu sunt suficient de serioase pentru a consulta un medic, sau medicul consultant este de parere ca simptomele nu ar fi tipice pentru apendicita, ori insuficient de severe ca sa necesite operatie.
Pentru remedierea primei situatii este nevoie de educarea populatiei, iar pentru cea de-a doua , privind reticenta medicului,este nevoie ca acesta sa-si aminteasca de faptul asa-numitelor simptome’’tipice’’ de apendicita, dupa cum sunt descrise in tratatele de medicina , de multe ori indica deja un stadiu avansat al bolii si ca este imposibil de prezis la inceputul unei crize daca este vorba de o usoara forma sau una mai severa a bolii.
1
ISTORICUL BOLII ISTORICUL BOLII
Desi la sfarsitul erei premergatoare secolului I , in lucrarea ‚’’ De arte medica’’ Cornelius Celsius a mentionat ‚’’ suferie ale regiunii cecale’’, apendicele nu este cunoscut ca entitate anatomica decat in secolul XVI.
Cand in lucrarile anatomistului Berangerio de Capri din Bolognia , apare citat ’’ apendicele cecal’’, in secolul XVIII Mergagni descrie anatomic complet atat apendicele cat si valvula ileo-cecala; a trebuit sa mai treaca un secol pentru a fi izolate in cadrul asa-ziselor ’’ supuratii pericecale’’sau ’’ peritiflite’’, inflamatiile proprii apendicelui , si sa se intrevada posibilitatea profilaxiei si vindecarii acestora prin extirparea apendicelui.
In anul 1886 chirurgul american Reginald Fitz , bazat pe constatarile anatomo-patologice si clinice situeaza filiatia ’’ inflamatie apendiculara peritonita localizata ’’ si foloseste pentru prima oara pentru definirea acestei leziuni notiunea de apendicita , termen care va fi adoptat de catre toate scolile medicale din lume.
Leziunile inflamatorii ale apendicelui , manifestate sub variate aspecte de evolutie acuta sau cronica, reprezinta azi una dintre cele mai frecvente cauze de suferinta ; dupa statisticile recente, apendicita acuta ocupa primul loc intre urgentele abdominale afectand unul din 500-600 de indivizi.Apendicita cronica , desi mai greu de identificat , sta la baza multor suferinte abdominale pentru care sunt incriminate presupuse alte leziuni ale organelor digestive; asa de pilda , intre cauzele care provoaca discutabilul ’’ sindrom de dispersie secundara’’ alaturi de suferinta veziculei biliare se situeaza si inflamatia cronica apendiculara.
2
CAPITOLUL ICAPITOLUL I ANATOMIA SI FIZIOLOGIAANATOMIA SI FIZIOLOGIA
CECULUI SI APENDICELUI CECULUI SI APENDICELUI
CeculCecul – este o portiune initiala a intestinului gros cu o lungime de 5-10cm, diametru 5-7 cm, iar capacitatea de 250-300 cm³. Forma cecului este cilindrica, terminandu-se printr-un fund de sac.
Cecul are trei bandalete musculare care pornesc de la fundul cecului, la locul de implantare al apendicelui si se duc: una in fata interioara , a doua pe fata postero-externa , a treia pe fata postero-interna a cecului si de aici se prelungesc mai departe pe colon.
Irigatie : vasele sangvine au un traiect perpendicular pe aceste bandelete.Artera ileocolica se desprinde din artera mezenterica superioara.Vena ileocolica dreneaza sangele in vena mezenterica superioara.
Inervatie: din plexul mezenteric superior, fibre nervoase ce urmeaza arterele.
ApendiceleApendicele – este un vestigiu embrionar al tubului digestiv situat la jonctiunea ileonului cu cecul. Este o prelungire de forma cilindrica ce se gaseste suspendat la fundul cecului, cu a carui cavitate comunica.
Forma – in stare normala are forma unui tub cilindric , usor curbat. Exista insa si forme in spirala , melc, circular cotit , periform, globular.
Dimensiuni - : lungimea 6-12 cm; diametru 6-8 cm.
Lumenul apendicelui este cilindric, continanad mucus , DETRITUSURI celulare si lichid interstitial. In mod normal lumenul este permeabil, asigurand evacuarea continua a elementelor intraluminale.Apendicele prezinta un mezom propriu – mezoapendice , care ii confera un grad mare de mobilitate. In mezoapendice se gaseste artera apendiculara , ramura a trunchiului arterial ileocecoapendicular ce provine din artera mezenterica superioara.
Venele apendicelui urmeaza traiectul arterelor prin mezoapendice la vena ileo-cecala, spre a se termina in vena mezenterica superioara.
Vasele limfatice ale apendicelui formeaza o retea foarte bogata de capilare limfatice, care se deschid in cele 4-5 trunchiuri colectoare ale apendicelui , merg in lungul mezoapendicelui pentru a se termina in ganglionii din grupul ileocecal.
Inervatia apendicelui este identica cu a intestinului gros si anume: primeste nervi spinali si nervi simpatici din plexul mezenteric.
Structura apendicelui este identica cu a intestinului gros:
3
1. tunica seroasa – peritoneul ceco-apendicular2. tunica musculara – doua straturi de fibre musculare netede:
longitudinal nu mai formeaza tenii, acestea se unesc intr-un strat continuu.
4. tunica mucoasa – prezinta foliculi limfatici care-i confera functia de organ limfoid; mucoasa este acoperita de epiteliu cilindric de tip intenstinal.
Pozitia apendicelui – fata de cec este variabila. apendice descendent ( 42% cazuri) situat in partea mediala a
fosei iliace, varful sau putand ajunge pana la pelvis; apendice lateral ( 26% cazuri) are raporturi laterale cu
ligamentul inghinal; apendice medial / 17% cazuri) in raport cu anexele intenstinale; apendice ascendent retrocecal ( 13% cazuri ) situat inapoia
cecului si chiar a colonului ascendent ( fig.1).
4
Fig.1 – Cecul, apendicele cecal si ileonul terminal
5
CAPITOLUL II CAPITOLUL II APENDICITA ACUTA APENDICITA ACUTA
1.DEFINITIE1.DEFINITIE
Apendicita acuta este inflamatia apendicelui, urgenta abdominala cu o frecventa crescuta.
Incidenta sa este de 1/500-600 locuitori, cu maximum de frecventa la copil si adultul tanar , pana la 30 de ani.
Se intalneste la ambele sexe cu o frecventa relativ egala , exceptand pubertatea si adolescenta , cand este de doua ori mai frecventa la sexul masculin.
2.ETIOPATOGENIE2.ETIOPATOGENIE
Apendicita acuta este rezultatul unei infectii microbiene a apendicelui.Procesul inflamator se datoreaza prezentei in interiorul apendicelui a unor germeni virulenti care, stagnand acolo impreuna cu continutul fecaloid specific acestui segment, isi exacerbeaza virulenta.
Nu exista un microb specific al apendicitei: poate fi provocata de colibacil, streptococ boilul perfringers , anaerobi , gangrene gazoase.
Stagnarea continutului impreuna cu microbii in acest tub apendicular este cauzata de doi factori :unul constitutional faptul ca apendicele este un segment situat lateral fata de circulatia normala intestinala , si altul patologic , ingustarea lumenului apendicelui sau chiar astuparea completa , fie cu o cicatrice stenozata , fie de catre un mic fecalom dureros.Exceptional , astuparea se datoreaza unui corp strain ( un sambure de cireasa , de mar). De asemenea un punct asupra caruia multi autori sunt de acord, este ca afectiunile intestinale acute si cronice pot fi cauze etiologice ale apendicitei. In istoricul bolii vom gasi tulburari digestive ca: indigestie, constipatie, diaree, enterocolita.
3. ANATOMIA PATOLOGICA3. ANATOMIA PATOLOGICA
Peretii apendicelui sunt infiltrati , hiperemiati, cu o vascularizatie foarte dezvoltata , apendicele in erectie , seroara apendiculara mata.
Mezoapendicele poate fi si el alterat , edematiat, infiltrat uneori cu pete hemoragice.In cavitatea abdominala se poate constata putin exudat seros, clar sau tulbure. In interiorul apendicelui pot exista coproliti , corpi straini
6
precum si o secretie mucopurulenta produsa de inflamatie si ulceratie.Exista o terminologie multipla pentru diferitele stadii in care se afla apendicele inflamat acut: apendicita subacuta, apendicita ulceroasa, apendicita catarala, apendicita flegmonoasa, abces intraapendicular, apendicita gangrenoasa.
4. SIMPTOMATOLOGIE4. SIMPTOMATOLOGIE
Simptomatologia apendicitei acute este polimorfa , depinzand de forma anatomo-patologica si situatia topografica a apendicelui. Debutul apendicitei acute este de regula brutal, semnul de debut fiind durerea localizata in fosa iliaca dreapta , violenta, continua, cu tendinta de extindere. Durerea radiaza in epigastru periombilical si uneori in hipogastru si se calmeaza la aplicatii locale reci.
Cand apendicele este situat retrocec, durerea poate veni din profunzimea fosei iliace drepte, simtindu-se mai violenta in spate decat in fata.In acest caz ea se accentueaza cand bolnavul misca membrul drept inferior si contracta muschiul iliac.
Daca apendicele are o alta pozitie intraabdominala ( nu este situat in fosa iliaca dreapta ) durerea poate fi semnalizata de bolnav ca venind din acea zona dar acestea sunt cazuri exceptionale:
varsaturile sunt inconstante , in schimb greturile sunt aproape totdeauna prezente;
tulburarile de tranzit : constipatia in forma congestiva si flegmoasa iar diareea apoasa , fetida , in apendicita gangrenoasa;
hipertermia nu este semn constant . Temperatura normala nu elimina diagnosticul de apendicita acuta;
frisonul nu este intotdeauna prezent , dar daca bolnavul il semnaleaza , este un semn de evolutie grava , spre gangrenare sau acedare , fapt care trebuie sa grabeasca interventia operatorie.
5. SEMNE OBIECTIVE5. SEMNE OBIECTIVE
inspectia inregistreaza pozitia antalgica de flexie a coapsei drepte pe bazin;
palparea evidentiaza: hiperestezie cutanata, durere vie la apasare si aparare musculara la nivelul fosei iliace drepte. La bolnavii slabi uneori apendicele este palpabil , ca un cordon extrem de dureros , care ruleaza sub deget- in apendicita flegmoasa;
7
tuseul rectal face parte din examenele obligatorii . In apendicita pelvina, la tuseul rectal se provoaca o durere vie in dreapta fundului de sac Douglas.
pulsul este concordant cu temperatura. Daca depaseste 120 de batai/ minut si are amplitudine redusa este semn de evolutie nefavorabila;
tensiunea este de obicei normala. Scade numai in stari toxice grave la bolnavii cu apendicita acuta gangranoasa sau chiar peritonita.
Examene biologice: leucocitoza este de regula crescuta. Absenta hiperleucocitoza nu exclude diagnosticul de apendicita acuta , deoarece nu exista un paralelism intre leucocitoza si forma anatomo-clinica a apendicitei acute.
7. DIAGNOSTICUL7. DIAGNOSTICUL
Se bazeaza pe triada simptomatica a lui Dienlafoy: durere brusca in fosa iliaca dreapta cu extragerea durerii prin
cu colica hepatica : - maximul durerii in hipocondrul drept; cu colica renala : - durere intermitenta situata in regiunea lombara ; prezenta de hematii si uneori de leucocite in urina; cu afectiuni ginecologice .- durerea este mai putin vie la palparea
abdominala, durerea este foarte acuta la tuseul vaginal; hemoglobina si hematocritul scazute prin hemoragie.
9. EVOLUTIE SI COMPLICATII9. EVOLUTIE SI COMPLICATII
Apendicita acuta neoperata la scurt timp de la debut poate evolua in doua sensuri:
Plastronul apendicularPlastronul apendicular : reprezinta reactia peritoneala plastica periapendiculara de aglutinare a marelui epiplon si anselor ileale , ca urmare a perforatiei apendicelui.
Apare in doua etapeApare in doua etape: prima etapaprima etapa are un tablou clinic al unei apendicite
acute obisnuite. De regula bolnavii sunt supusi unui tratament medicamentos din care nu lipsesc antibioticele. Sub tratament, tabloul clinic se remite sau se diminueaza foarte mult dupa 24-48 de ore de la debut. Urmeaza 3-4 zile de sanatate aparenta.
etapa a douaetapa a doua incepe la 5-7 zile de la debutul apendicitei acute, cu durere in fosa iliaca drepta , febra , constipatie si alterarea starii de sanatate generale , care marcheaza perforarea apendicelui si constituirea plastronului apendicular.Tratament chirurgical doar in caz de evolutie nefavorabila sub tratament conservator, repaus, punga cu gheata, antibiotice, regim alimentar.
Abcesele apendiculare : reprezinta o peritonita localizata, complicatii ale unei apendicite acute perforate.
Peritonita acuta generalizata de la inceputPeritonita acuta generalizata de la inceput : - reprezinta una dintre modalitatile de debut ale apendicitei acute,intalnita la toate varstele , cu o frecventa mai mare la varstele tinere.Debut brutal, dureri vii in fosa iliaca dreapta , care se generalizeaza rapid in intregul abdomen.Debutul este precedat uneori , cu cateva zile inainte, de dureri colicative in fosa iliaca drepta.
Inspectia inregistreaza o stare generala alterata , facies peritoneal, inspectia abdomenului pune in evidenta imobilitatea peretelui abdominal.
9
Palparea inregistreaza o contractura musculara generalizata cu maximum de intensitate in zona iliaca dreapta.
Tuseul rectal constata durere vie la nivelul fundului de sac Douglas.Radiografia abdominala pe gol evidentiaza distensie gazoasa a intestinelor ( fara pneumoperitoneu si fara nivele hidroaerice).Leucocitoza – 15.000/ mm.Peritonita acuta generalizata in doi timpiPeritonita acuta generalizata in doi timpi : - reprezinta o complicatie a unei apendicite nediagnosticate in timp util.Timpul ITimpul I – tabloul clinic al unei apendicite acute . De regula apendicita acuta nu e recunoscuta , sau bolnavul nu se prezinta la consultatii.Caracteristica aceste apendicite acute este tendinta la ameliorare , cu un interval de cateva zile de liniste aparenta.Timpul IITimpul II - corespunde performantei apendicului in peritoneul liber, adesea declansata de o terapeutica intempestiva , o clisma sau un purgativ.Debutul perforatiei este brutal, cu dureri in fosa iliaca dreapta care se generalizeaza rapid in tot abdomenul. Varsaturile urmeaza imediat debutului.Alterarea starii generale este rapida si dominata de aparitia frisonului de tip peritoneal.Examenul obiectiv inregistreaza o contractura generalizata a peretelui abdominal mai intensa in fosa iliaca dreapta, zona unde si durerea este mai accentuata.Dupa varstaDupa varsta :
Toate manifestarile clinice ca si datele de laborator prezinta multe particularitati legate de varsta pacientului, in unele cazuri acestea putand crea situatii confuzionale grave.
1. Apendicita acuta la sugariApendicita acuta la sugari este din fericire , o eventualitate patologica extrem de rara care , atunci cand se produce , este practic imposibil de diagnosticat cu siguranta.Teoretic suferinta s-ar manifesta prin tipete ale sugarului, prin stare de agitatie a acestuia , prin faptul ca refuza biberonul, dar toate aceste tulburari sunt practic comune oricaror tulburari intestinale atat de frecvente la aceasta varsta. Nu se poate vorbi despre posibilitatea identificarii contracturii pe copilul care tipa , aceasta devenind numai o eventualitate poate numai o sedare medicamentoasa.Evolutia bolii la sugar este rapida, peritonita la aceasta varsta frageda poate duce in cateva ore la exitus; orice supozitie de suferinta apendiculara acuta este bine a fi urmata de un act operator explorator.
2. Apendicita acuta la copiiApendicita acuta la copii : dupa varsta de doi ani apendicita acuta incepe sa se intalneasca tot mai des devenind o urgenta operatorie obisnuita , modul de manifestare a bolii capata caracterele clasice cu colici abdominale , ascensiune termica si hiperleucocitoza , trebuie tinut seama de faptul ca adesea puseul acut apendicular survine insotind sau urmand unele
10
afectiuni microbiene si mai ales pe acelea cu manifestari intestinale la copil, ceea ce ofera un mare coeficient de erori.Debutul bolii poate prezenta o simptomatologie stearsa sau dimpotriva, sa prezinte de la inceput stare de apatie, lipsa poftei de joaca, dureri abdominale si mai ales disocierea pulsului fata de temperatura. Fenomenele evolueaza rapid catre tabloul clinic al unei intoxicatii grave cu varsaturi repetate, adeseori cu aspect negricios( vomito nigricaus) cu hipotermie si oligurie.Actul chirurgical este si in aceasta situatie singura solutie terapeutica..
3. Apendicita acuta la batraniApendicita acuta la batrani : la varstnici morfologia apendicelui comporta modificari insemnate in
sensul disparitiei totale a foliculilor limfoizi, cu subtierea stratului muscular, cu fibroza submucoasa si degenerescenta adipoasa.Inflamatia acuta a organului nu este rara si imbraca cel mai ades aspecte inselatoare.Datorita reactivitatii mai reduse a organismului, tabloul clinic este de la inceput atenuat si boala poate ramane neidentificata urmand a fi recunoscuta ulterior sub masca unor afectiuni ocluzive. Trebuie retinut faptul ca la batrani , eventualitatea formarii plastronului este rara datorita decresterii puterii plastice si limitative a peritoneului, totusi aceasat forma care poate lua aspect pseudo-tumoral, te conduce catre supozitia unei tumori maligne de ceco-colon , se intalneste intr-un procent de cca 5% din cazuri;un element clinic valoros care orienteaza mai mult catre o leziune benigna inflamatorie este in aceasta situatie absenta scaunelor sangvinolente. In ceea ce priveste peritonita generata de o perforatie aceasta imbraca de obicei, dupa o evolutie de cateva zile, aspectul unei ocluzii marcata de meteorism, durere abdominala difuza si stare febrila.
4. Apendicita acuta la femeiApendicita acuta la femei : imbraca doua aspecte: Coexistenta sau confuzia , greu de diferentiat , cu procese acute
ale organelor genitale( piosalpinx, pioovar) sau hemoragii intraperitoneale de origine genitala ( sarcina ectopica, chist de ovar rupt).
Apendicita acuta si sarcina, situatie intalnita relativ des si care indica probleme dificile de diagnostic si atitudine terapeutica.Examenul clinic atent ca si urmarirea dinamica a temperaturii si leucocitozei pot diferentia suferinta apendiculara de manifestarile dureroase ca si de cele dispeptice caracteristice sarcinii.
Atitudinea terapeutica este relativ bine codificata si este cea chirurgicala , avand grija ca pacienta sa fie ferita de substante ce stimuleaza mobilitatea uterina, manevrele chirurgicale sa fie cat mai blande , iar in unele situatii supravegherea obstetricianului obligatorie.
11
Forme simptomaticeForme simptomatice : 1. Apendicita cu peritonita purulenta primitiva – corespunde cu durerea din perforatia apendiculara si se caracterizeaza prin debut brusc, in fosa iliaca dreapta si ascensiune febrila , dupa care se instaleaza tabloul clasic al peritonitei2. Apendicita cu peritonita septica difuza- reprezinta o complicatie a gangrenei apendiculare , in care se remarca o disociatie intre semnele generale grave de tip toxico-septic si reactia locala moderata.3. Apendicita toxica- determinata de germeni foarte virulenti cu o simptomatologie saraca, cu semne de soc toxico-septic si evolutie extrem de rapida catre exitus.
10.TRATAMENT10.TRATAMENT
Apendicita acuta are un singur tratament : apendicectomia de urgenta.Daca se gaseste si puroi in cavitatea peritoneala se va absorbi cat se poate mai mult si se va lasa un tub de dren in fundul de sac Douglas, tub care va fi scos prin contraincizie.
Se completeaza interventia chirurgicala cu antibiotice daca a existat un proces inflamator de vecinatate sau generalizat.
Daca din diferite motive( transport, imposibilitatea executarii de urgenta a operatiei) nu se poate interveni imediat, pentru o scurta perioada pana la operatie se aplica o punga de gheata pe regiunea iliaca dreapta si se administreaza calmante.
Bolnavul nu va fi alimentat , nu i se vor da purgative, nu i se va face clisma.Daca interventia chirurgicala se amana din lipsa unui diagnostic cert, nu se vor administra calmante, deoarece acestea mascheaza evolutia bolii. Se poate administra perfuzie litica:xilina, papverina, scobutil, atropina.
In caz de plastron apendicular, bolnavul trebuie spitalizat. Se aplica punga cu gheata si daca chirurgul apreciaza ca interventia operatorie se poate temporiza intrucat procesul are tendinta de rezorbtie, se poate aplica tratament cu antibiotice si conservator daca nu se intervine imediat.
Daca apendicita acuta s-a complicat de la inceput cu peritonita generalizata, fara a mai trece prin stadiul de plastron apendicular , se intervine cu maxima urgenta , se absoarbe lichidul peritoneal, se face apendicectomie, se spala cavitatea peritoneala , se dreneaza cu 2-3 tuburi de dren.
Pentru astfel de bolnavi ce se afla deseori intr-o stare grava de soc toxico-septic la care se mai adauga si socul operator se vor administra vitaminoterapie , aspiratie gastrica.
12
CAPITOLUL IIICAPITOLUL III APENDICITA CRONICA APENDICITA CRONICA
Reprezinta o inflamatie cu caracter cronic al apendicului. In evolutia sa , inflamatia cronica a apendicului determina leziuni retractile ale mezoapendicului , ori modifica morfologia apendicului bazei cercului si ileomului terminal.
Apendicita cronica e mai mult o entitate clinica decat una anatomo-patologica , pentru ca asa cum a dovedit-o practica , nu exista intotdeauna o concordanta intre tabloul clinic si leziunea anatomo-patologica.
Apendicita cronica poate constitui un element de rasunet asupra viscerelor invecinate si uneori chiar la distanta determinand tulburari functionale polimorfe care dispar dupa apendicectomie.
Examenul clinic – semnele subiective sunt polimorfe.Simptomul subiectiv care atrage asupra suferintei apendiculare este durerea in fosa iliaca dreapta.Durerea incepe sa aiba semnificatie de suferinta apendiculara cand este insotita de o constelatie simptomatica: greturi, flatulenta postprandiala, constipatie, inapetenta.
In multe cazuri manifestarile clinice ale apendicitei cronice urmeaza suferinta organelor din vecinatate sau a unor organe la distanta : colecistita, gastrita, anexita, colita , colica uretrala , cistita , vermiaza intestinala.Datorita acestor mari variabilitati de manifestare , diagnosticul de apendicita cronica este in primul rand un diagnostic diferential de excludere a suferintei organelor de vecinatate.
Examenul obiectiv:- palparea provoaca dureri in punctele apendiculare.
Examenul radiologic nu poate furniza date de corectitudine.Este indicat cand se banuieste un apendice ectopic sau un situs inversus.
Examenul biologic nu aduce date semnificative pentru diagnostic, dar este necesat pentru diagnosticul diferential:
sedimentul urinar pentru excluderea unei afectiuni renouretrale examen coproparazitologic pentru excluderea unei vermicoze.
Alte examene: examen ginecologic pentru excluderea suferintei anexiale.Tratamentul consta in apendicectomie.Desi in majoritatea cazurilor, apendicectomia nu este urmata de complicatii , acestea nu sunt excluse .Dupa apendicectomie se poate constata ca durerea din fosa iliaca dreapta a cedat complet dar au disparut si fenomenele insotitoare.
13
Bolnavul nu mai este inapetent , castiga in greutate , copiii isi reiau activitatea scolara normala, nu mai au cefalee, greturi , varsaturi , nu mai obosesc repede.
CAPITOLUL IVCAPITOLUL IV PROCESUL DE NURSING PROCESUL DE NURSING
Procesul de nursing reprezinta in principal o interventie pe plan mental, dar este necesar sa realizam un suport scris pentru a asigura continuitatea ingrijirilor.Suportul procesului de ingrijire este dosarul de ingrijire , acesta este un document individualizat si actualizat la toate datele necesare pentru cunoasterea pacientului , pentru supravegherea tratamentului , acordarea ingrijirilor.Dosarele de ingrijire vor avea urmatoarele documente ale procesului de nursing . In primul rand toate datele despre pacient ( anamneza) planul de nursing, obiectivele si evaluarea ingrijirilor.Ingrijirea difera de la un pacient la altul in functiile ridicate de catre ei.
Etapele procesului de nursing:Etapele procesului de nursing:1. Culegerea datelor sau informatiile despre pacient.Se poate face verbal , prin intrebari simple , nu se va repeta intrebarea si nu sugeram raspunsul. Se vor pune intrebari directe are sa incurajeze pacientul.
se poate face nonverbal prin supravegherea gesturilor bolnavilor prin mimica lui si de la alte surse ( membrii familiei si cei din jurul pacientului).
2. Identificarea problemelor de ingrijire.3. Planificarea ingrijirilor:
stabilirea obiectivelor in functie cu ce problema are.4. Executarea ingrijirilor si vom avea ingrijiri autonome pe care le face asistenta medicala fara sa astepte aprobarea medicului.
interventii delegate , cele recomandate de medic.5.Evaluarea rezultatelor in functie de obiectivele propuse.Stabilirea nevoilor fundamentale se pot face la diferite dimensiuni.Dimensiunea biologica – care se refera la mostenirea genetica , la alterarea organica, la lipsa de maturitate, la sex, varsta.Dimensiunea fizicaDimensiunea fizica – se refera la functia organica.Dimensiunea psihologicaDimensiunea psihologica – se refera la temperamentul fiecarei persoane.Dimensiunea socialaDimensiunea sociala – se refera la interactiunea sociala si a fenomenelor socialeDimensiunea culturala si spiritualaDimensiunea culturala si spirituala – se refera la rasa , nationalitate , credintele si legile specifice unei nationalitati.
Dimensiunile pot modifica satisfacerea fiecarei nevoi.
14
Daca nevoile fundamentale se afla nesatisfacute apar manifestari de dependenta. Deci persoana recurge la o alta persoana care sa o invete , sa controleze sau sa o ingrijeasca.Poate deveni dependenta total pentru satisfacerea nevoilor fundamentale , se pune la dispozitia altei persoane.Mai poate sa existe o dependenta usoara , temporara , sau o dependenta permanenta.Dependenta poate fi actuala sau potentiala. Tot ce impiedica o persoana in satisfacerea uneia au mai multor nevoi fundamentale , numim sursa de dificultate.
Sursele de dificultate pot fi:Sursele de dificultate pot fi: intrinseci, provin de la individ, cauzate de factori organici sau genetici. extrinseci , care sunt niste agenti care vin din exterior, care in contact
cu organismul produce perturbari. psihologici, avem emotii , frica , teama , anxietate.
Activitatea asistentei medicale se caracterizeaza din analiza situatiilor, informatiilor, logic si sistematic pentru a identifica natura unei probleme a pacientului , de a interveni adecvat si de a evalua rezultatele.Acest proces constituie fundamentul in intrega activitate profesionala, se numeste proces de ingrijire sau proces nursing.Este un proces clinic in rezolvarea problemelor pacientului . In aplicarea procesului de nursing, asistenta medicala indeplineste impreuna cu pacientul obiectivele ce trebuie realizate si mijloacele necesare.
Diagnosticul de nursingDiagnosticul de nursingEste problema actuala sau potentiala a ingrijirilor pe care asistenta medicala le poate da. Diagnosticul de nursing constituie o sarcina autonoma a asistentei medicale . Diagnosticul de nursing va fi inclus in planul de nursing si va tine seama si de sursa de dificultate ce a dus la imposibilitatea respirarii.Diagnosticul de nursing deriva din reactiile fizice si psihice ale pacientului; se poate schimba ori de cate ori se schimba problemele pacientului.
Diagnosticul medical apare in functie de patologia organismului, de simptomele organismului si rezultatele examenului fizic si in urma rezultatelor examenelor paraclinice. Diagnosticul medical ramane constant pe perioada internarii sau a bolii.
Activitatea asistentei medicale consta in supraveghere , ingrijire si tratament.
Culegerea datelorCulegerea datelorSe poate face de la pacient , de la echipa de lucru, de la dosarul autentic sau biletul de iesire.La culegerea datelor avem:
15
Date fixe: nationalitate, religie, limba vorbita, varsta, alergii, proteze dentare, proteze la maini, la picioare.
Date variabile: domiciliul, locul de munca, ocupatie, un mic istoric al internarii, daca a mai avut internari anterioare, motive, satisfactii si insatisfactii , motivele internarii actuale.
Anamneza asistentei medicale, evaluarea celor cu nevoi.Cadrul conceptual al ingrijirilorCadrul conceptual al ingrijirilor
Ingrijirile pot fi definite ca ansamblu de ipoteze , legi si reguli aplicate la practica acestei profesiuni.Conceptul despre om, sanatate.
Omul , persoana sau individul , este o entitate bio-psiho-sociala, formand un tot , cu manifestari specifice , pe care si le satisface singur , daca se simte bine.El tinde spre autonomie in satisfacerea necesitatilor sale.Conceptia privind sanatatea nu se limiteaza la absenta bolii.’’ Sanatatea este o stare in care necesitatile sunt satisfacute in mod autonom’’.( Virginia Herdenson)’’ Sanatatea este o stare de bine fizic , mental si social .’’ ( OMS)
16
CAPITOLUL VCAPITOLUL VROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTULUIROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTULUI
CU APENDICITA ACUTACU APENDICITA ACUTA
Pregatirile pre si post-operatoriiPregatirile pre si post-operatorii
Pregatirea preoperatoriePregatirea preoperatoriePregatirea pacientului inaintea interventiei chirurgicale este un element major de prevenire a infectiilor postoperatorii prin neutralizarea surselor de suprainfectie care au originea la nivelul pielii.
Pregatirea preoperatorie cuprinde: pregatirea fizica si psihica a pacientului pregatirea generala : bilantul clinic si bilantul paraclinic pregatirea pentru operatie.
Pregatirea fizica si psihica a pacientuluiPregatirea fizica si psihica a pacientului Ajunsi in sectia de chirurgie, pacintilor trebuie sa li se asigure confort
fizic si psihic. Pacientii internati sunt agitati , speriati, inhibati de teama interventiei chirurgicale, de diagnosticul imprevizibil, de anestezie, de durere si de moarte.
Asistenta medicala are obligatia ca prin comportamentul si atitudinea ei, sa inlature starea de anxietate in care se gaseste pacientul inainte de operatie.
sa-l ajute pe pacient sa-si exprime gandurile , grijile si teama; sa-i insufle incredere in echipa operatorie; sa-i explice ce se va intampla cu el in timpul transportului si in sala de
preanestezie , cum va fi asezat pe masa de operatie , cand va parasi patul , cand va primi vizite.
sa-l asigure ca va fi insotit si ajutat.Asistenta medicala si echipa de ingrijire trebuie sa fie pregatita pentru un
raspuns sigur si incurajator la intrebarile pacientului. Asistenta medicala trebuie sa raspunda cu amabilitate , profesionalism, siguranta si promptitudine la solicitarile tuturor pacientilor, incat acestia sa capete incredere in serviciul in care a fost internat.
Pregatirea generalaPregatirea generala Asistenta medicala , printr-o observatie clinica si sustinuta asupra pacientului, are obligatia:
17
sa observe si sa consemneze aspectul general al pacientului, inaltimea si greutatea sa, varsta aparenta si reala , aspectul pielii, tinuta, faciesul, mersul si starea psihica.
sa urmareasca atent si sistematic necesitatile pacientului si manifestarile de dependenta generala, de nesatisfacere a nevoilor , ca sa poata stabili obiectivele pentru o ingrijire de calitate.
sa ia cunostinta de situatia globala in care se afla pacientul, si intr-o maniera selectiva , sa remarce detaliile importante, schimbarile utile care apar in evolutia lui, pentru explorarea preoperatorie.
sa culeaga date din diverse surse:FO,FT,familia pacientului, ceilalti membrii ai echipei de ingrijire , insa principala sursa ramane pacientul. Culegerea sa se faca cu mare atentie si minutiozitate pentru a nu scapa probleme importante si pentru a se face o corecta evaluare a lor.
toate datele privind starea generala a pacientului si evolutia bolii acestuia , se noteaza permanent in FO si planul de ingrijire, pentru a obtine un tablou clinic exact, care va fi valorificat de echipa de ingrijire si va fi baza unui nursing de calitate.
Culegerea de date privind antecedentele pacientuluiCulegerea de date privind antecedentele pacientului::a) familiale : daca in familie au fost bolnavi cu alte boli;b)chirurgicale:
daca a mai suferit alte interventii, daca au avut evolutie buna; daca au existat complicatii.
c) patologice: se vor nota bolile care au influenta asupra anestezieie si interventiei.
Urmarirea si masurarea functiilor vitale si vegetativeUrmarirea si masurarea functiilor vitale si vegetativeSe va urmari , masura si nota: TA, pulsul, respiratia, temperatura, diureza si scaunul.Examenul clinic pe aparateExamenul clinic pe aparate este facut de medic prin: inspctie, palpare, percutie si ascultatie.Bilantul paraclinicBilantul paraclinic:
completeaza examenul clinic; permite o apreciere exacta a starii viitorului operat; rezultatele examenelor paraclinice depind de profesionalismul si
corectitudinea cu care asistenta medicala a facut recoltarea produselor biologice si patologice , sau a pregatirii bolnavului pentru investigatie.
18
Examene de rutina:Examene de rutina: sunt examenele de laborator obligatorii inaintea tuturor interventiilor
chirurgicale , indiferent de timpul avut la dispozitie pentru pregatire si indiferent de starea generala a pacientului.
pregatirea pielii; baie generala la dus, inclusiv dupa clisma evacuatoare; raderea parului cat mai aproape posibil de momentul interventiei,
pentru a evita proliferarea germenilor la nivelul escoriatiilor cutanate; bandijonarea cu alcool sau cu alte solutii antiseptice colorate; pansament antiseptic uscat; pregatirea tubului digestiv :clisma evacuatoare, nu se dau purgative; se
face dus dupa clisma; alimentatie lejera.In ziua interventieiIn ziua interventiei :
pacientul nu mai mananca si nu mai bea.a)) in camera ( salon): in camera ( salon):
se mai face o clisma cu patru ore inaintea interventiei; se indeparteaza proteza dentara mobila ( daca exista) si se
bandijoneaza cu antiseptic regiunea; se imbraca pacientul cu lenjerie curata; se pregatesc documentele : FO, radiografii, care vor insoti pacientul.
b) in sala de preanesteziein sala de preanestezie: se verifica regiunea rasa; se pregatesc zonele pentru perfuzie, prin bandijonarea cu antiseptice
colorate; se instaleaza sonda urinara de catre asistenta de sala.
c) in sala de operatie:in sala de operatie: se executa ultima parte a pregatirii pacientului; se instaleaza pacientul pe masa de operatie;
19
monitorizarea functiilor vitale; obtinerea unui abord venos; pregatirea campului operator.
Instalarea operatuluiInstalarea operatului: se va face intr-o camera cu mobilier redus si usor lavabil, care va fi curata , bine aerisita, linistita, avand temperatura cuprinsa intre 18-20˚C.Patul va fi accesibil din toate partile si va fi prevazut cu o musama si aleza, bine intinsa , fara perna.Daca este nevoie salteaua va fi antiescara.Pozitia pacientului in patPozitia pacientului in pat : transportul de pe carucior pe pat, va fi efectuat de catre trei persoane , ale caror miscari trebuie sa fie sincronizate pentru a evita bruscarea operatului. Pozitia va fi indeosebi dorsala, cu capul intr-o parte , pana isi recapata cunostinta.Supravegherea operatuluiSupravegherea operatului:este sarcina fundamentala a asistentei medicale. Supravegherea este permanenta , in vederea depistarii precoce a incidentelor si complicatiilor postoperatorii. Acestea se bazeaza pe datele clinice si pe rezultatul examenelor complementare.Date clinice:Date clinice:Aspectul general al operatului:
coloratia pielii( normala roz) sesizand paloarea si cianoza; coloratia unghiilor urmarind aparitia cianozei; starea extremitatilor, paloarea sau racirea nasului, urechilor si
picioarelor; starea mucoaselor- limba uscata sau umeda, saburala sau agitatia care
exprima o complicatie chirurgicala.TATA-- se masoara ori de cate ori este nevoie , in primele doua ore dupa operatie, din 15 in 15 minute, din 30 in 30 de minute in urmatoarele sase ore , si din ora in ora pentru urmatoarele 16 ore, notand datele in foaia de reanimare.PulsulPulsul – se masoara la 10-15 minute, urmarind frecventa , ritmicitatea,amplitudinea , si se noteaza.Respiratia Respiratia – se noteaza frecventa, amplitudinea si ritmicitatea.TemperaturaTemperatura – se masoara dimineata si seara si se noteaza.Reluarea emisiei de urinaReluarea emisiei de urina , in prima parte a zilei este un semn bun, la inceput cantitatea de urina nu este abundenta, dar in doua zile revine la normal. Se masoara cantitatea si se observa aspectul , daca emisia de urina lipseste se practica sondaj vezicalScaunul Scaunul – se reia in urmatoarele 2-3 zile si este precedat de eliminarea de gaze, in cazul in care nu apar gazele , se foloseste tubul de gaze , iar daca scaunul nu se elimina spontan, se face clisma evacuatoare.
20
TranspiratiaTranspiratia – se noteaza daca apare, deoarece in cazul in care este prezenta, poate antrena pierderi importante de apa.
Ingrijiri acordate pacientilor operatiIngrijiri acordate pacientilor operati : De calitatea si minutiozitatea acestor ingrijiri depinde in mare masura
evolutia si absenta complicatiilor.Toaleta zilnica este completata cu pieptanatul si periatul parului, fara a evita toaleta cavitatii bucale.Lenjeria de corp va fi schimbata zilnic si ori de cate ori este nevoie. Bazinetul si urinatul vor fi puse cu blandete dupa ce in prealabil , au fost incalzite la temperatura corpului, iar dupa folosirea lor se va face obligatoriu toaleta perineala.Asistenta medicala va urmari ca atmosfera din jurul bolnavului sa fie calma, linistita , fara conversatii zgomotoase si fara vizitatori multi.Va incuraja pacientul sa-si schimbe pozitia in pat, sa se intoarca singur de pe o parte pe alta , sa-si miste picioarele , mainile, sa se ridice in pozitie semisezanda pentru a pregati sculatul din pat precoce.Primele zile postoperatorii sunt cele mai dificile pentru pacient, datorita faptului ca in aceste zile, ingrijirile sunt foarte numeroase. Aceste ingrijiri sunt:
de ordin general; de ordin local- pansamentul.
Ingrijiri de ordin generalIngrijiri de ordin generalAsigurarea regimului alimentarAsigurarea regimului alimentar:
in prima zi- regim hidric: ceaiuri neindulcite in a doua zi – regim hidro-zaharat: ceaiuri dulci, zeama de compot,
supa strecurata; in a treia zi – regim hidro-lacto-zaharat: iaurt, branza de vaci, supa,
compot; in a patra zi – carne fiarta, ou moale.
In zilele urmatoare poate fi reluata alimentatia normala cu carne, legume, paine. Asigurarea odihnei si somnului bolnavului este sarcina asistentei medicale care trebuie sa calmeze durerile , sa creeze o atmosfera linistita in sallon, sa se asigure de aerisirea si caldura salonului si la indicatia medicului sa administreze un hipnotic seara.Asistenta medicala trebuie sa asigure si combaterea complicatiilor.
varsaturile care apar imediat dupa operatie , au drept cauza narcoza sau iritatia peritoneala; varsaturile sunt neplacute si periculoase pentru ca pot produce in regiunea operata , desfacerea plagii ;continutul de voma poate fi stagnat si in acest caz provoaca infectii grave pulmonare( pneumonii, bronhopneumonii) si se vor
21
combate prin spalatura gastrica , iar la indicatia medicului se va administra Scobutil, iar in caz de nereusita se vor face injectii cu Torecan.
meteorism abdominal poate apare ca urmare a iritatieie peretilor anselor intestinale din cursul operatiei sau pareziei intestinului ca urmare a anesteziei; asistenta medicala va sfatui bolanvul si se intriduce tubuo de gaze.
sughitul este un incident foarte neplacut care poate fi urmarea unei peritonite; daca nu are o cauza importanta dispare spontan in cateva zile de la debut; se combate prin aplicarea pungii de gheata pe regiunea epigastrica sau prin comprimarea regiunii sinocarotidiene; la indicatia medicului se va administra Novocauna 1% 20 ml.
Ingrijiri de ordin local-pansamentulIngrijiri de ordin local-pansamentulPrincipiile si tehnicile pansamentuluiPansamentulPansamentul – protejeaza plaga de factorii nocivi ( mecanici, tehnici, climaterici si infectiosi ai mediului inconjurator) asigura o buna absorbtie a secretiilor , un repaus perfect al regiunii lezate si favorizeaza cicatrizarea ( in cazul de fata plaga operatorie).Materiale necesare:
tava medicala sau masuta de instrumente; trusa cu instrumente sterilizate; 1-2 pense hamostatice; 1-2 pense antomice; 1-2 foarfece; casoleta cu comprese, tampoane de tifon si vata sterile tavita renala musama si aleza solutii antiseptice alcool 70˚ tinctura de iod sau alcool iodat 2% pemanganat de potasiu 1/ 4000 nitrat de argint 1-2% acid boric 4% bromocet 1% rivanol 1% apa oxigenata unguente si pulberi cu antibiotice sulfamide fesi de diferite marimi leucoplast.
22
Etapa de executie- timpi de executieEtapa de executie- timpi de executie::
1. Pregatirea instrumentelor si materialelor necesarePregatirea instrumentelor si materialelor necesare se pregatesc materialele si instrumentele necesare pe tava medicala sau
masuta de instrumente.2. Pregatirea fizica si psihica a bolnavuluiPregatirea fizica si psihica a bolnavului
se explica bolnavului necesitatea efectuarii pansamentului; se aseaza bolnavul in pozitie de decubit dorsal.
3. Efectuarea tehnicii. Efectuarea tehnicii: spalarea pe maini cu apa curenta si sapun , dezinfectarea cu alcool
medicinal examinara plagii si a tegumentelor din jur daca plaga a fost pansata , se desface pansamentul si se ridica
pansamentul vechi cu multa blandete , pentru a nu produce durere prin dezlipire brutala; daca nu se desprine , se inmoaie cu apa oxigenata si apoi se ridica pansamentul
reinoirea pansamentului trebuie facuta zilnic , sau ori de cate ori va fi necesar
se indeparteaza din plaga eventualele secretii prin tamponare cu comprese sterile uscate si se arunca fiecare compresa utilizata in tavita renala
se folosesc doua pense anatomice din trusa sterila de instrumente pentru indepartarea pansamentului vechi
cu o pensa porttampon se ia o compresa sterila si cu ajutorul celei de-a doua , se efectueaza un tampon care se imbiba cu apa oxigenata, turnand-o din sticla
se toarna in plaga apa oxigenata , avand rol dezinfectant , hemostatic si de indepartare a impuritatilor si secretiilor ( prin efervescenta produsa) , Se curata marginile plagii periferic, de cateva ori la fiecare stergere folosind un alt tampon ( cel utilizat fiind aruncat in tavita renala)
se sterg marginile plagii cu un tampon uscat curatarea tegumentelr din jurul plagii operatorii se face cu un tampon
de vata si alcool iodat 1% incepand de la plaga in afara tamponarea plagii cu o compresa sterila usacata in cazul plagii operatorii , pansamentul va fi uscat , asadar se va
acoperi plaga cu comprese sterile , aceste vor trebui sa depaseasca marginile plagii cu cel putin 1-2 cm
fixarea pansamentului se va face cu benzi de leucoplast.
4. Ingrijirea bolnavului dupa tehnicaIngrijirea bolnavului dupa tehnica
23
bolnavul se aseaza in pozitie cat mai comoda regiunea lezata se pune in repaus pentru a reduce durerea si a asigura
vindecarea cat mai rapida se acopera bolnavul
5. Reorganizarea locului de muncaReorganizarea locului de munca pansamentul trebuie efectuat si dupa scoaterea tubului de dren ( dupa
operatie) mai exact pana la scoaterea firelor ,daca rana s-a vindecat fara complicatii. Daca exista o desprindere a marginilor plagii sau o roseala inflamatoare , pansamentul trebuie schimbat mai des si in unele cazuri trebuie aplicat un pansament umed.
firele se vor scoate dupa sapte zile , sau in functie de evolutia operatiei.
CAPITOLUL VICAPITOLUL VI
24
PLAN DE INGRIJIRE PENTRU CAZURILE STUDIATEPLAN DE INGRIJIRE PENTRU CAZURILE STUDIATE
In urmatoarele pagini am luat 3 cazuri cu diagnostic de apendicita acuta internati in Spitalul Municipal Calafat.
Am realizat planul de ingrijire Nursing pentru fiecare pacient .Am analizat principalele nevoi afectate ale fiecaruia si am prezentat
ingrijirea nursing pentru fiecare nevoie fundamentala.
CAZUL NR.1CAZUL NR.1
CULEGEREA DATELORCULEGEREA DATELOR
DATE SUBIECTIVEDATE SUBIECTIVE: NumeNume: L.I. VarstaVarsta: 33 ani SexSex: feminin Stare civilaStare civila: căsătorită ReligieReligie: ortodoxă NationalitateNationalitate: română Pregatire profesionalaPregatire profesionala: studii superioare. OcupatiaOcupatia: profesoara DomiciliulDomiciliul: Ciupercenii Noi, jud. Dolj Conditii de viataConditii de viata: bune, locuieşte cu soţul şi copilul, la casă, ambii
sunt salariaţi. Obisnuinte de viataObisnuinte de viata: nu consumă alcool, nu ţine regim, consumă
o cafea zilnic. Semne particulareSemne particulare:
- inălţime: 1,68 cm;- greutate: 52 kg;- grup sanguin: A II, RH pozitiv;- nu se ştie alergică la nici un medicament.
Functii vitaleFunctii vitale:TA = 135/ 70 mm HgAV = 96 b/minR = 23 r/minT0 = 380 C
Istoricul boliiIstoricul bolii: pacienta declară că în urmă cu 5 zile au apărut greţurile şi vărsăturile, iar de 24 de ore au apărut dureri în fosa iliacă dreaptă.
26
27
28
29
30
31
32
33
CAZUL NR.2CAZUL NR.2
CULEGEREA DATELORCULEGEREA DATELOR
DATE SUBIECTIVEDATE SUBIECTIVE NumeNume:I.D. VarstaVarsta: 27 ani SexSex: feminin Stare civilaStare civila: divorţată ReligieReligie: ortodoxă Pregatire profesionalaPregatire profesionala: liceul OcupatiaOcupatia: muncitoare DomiciliulDomiciliul: Calafat, jud. Dolj Conditii de viataConditii de viata: medii, locuieşte singură, într-o cameră
închiriată Obisnuinte de viataObisnuinte de viata: nu consumă alcool, fumează ( 10 ţigări/zi ),
Istoricul boliiiIstoricul boliii: Afecţiunea a debutat în urmă cu trei zile, în urma unui efort fizic menţinut.Pacienta afirmă că au apărut dureri în zona inghinală ( fosa iliacă dreaptă ), ameţeli, greţuri, vărsături, inapetenţă, motiv pentru care este transportată la spital.
35
36
37
38
39
40
41
CAZUL NR. 3CAZUL NR. 3
CULEGEREA DATELORCULEGEREA DATELOR
DATE SUBIECTIVEDATE SUBIECTIVE NumeNume: B.I. Varsta:Varsta: 19 ani Sex:Sex: B Stare civila:Stare civila: necăsătorit ReligieReligie: ortodoxă NationalitateNationalitate: română Pregatire profesionalaPregatire profesionala: liceul OcupatiaOcupatia: agent vânzări Domiciliul Domiciliul : Basarabi,jud.Dolj Conditii de viataConditii de viata: bune, locuieşte cu părinţii la casa. Obisnuinte de viataObisnuinte de viata: fumează ( 10-15 ţigări/zi ), o cafea zilnic Semne particulareSemne particulare:
- inălţime: 1,77 cm;- greutate: 76 kg;- grup sanguin: A II, RH negativ;- nu se ştie alergică la nici un medicament
Functii vitale: Functii vitale: TA = 120/ 75 mm HgAV = 95 b/minR = 24 r/minT0 = 38,70 C
Functii vegetativeFunctii vegetative: - apetit – inapetenţă- scaun – normal- diureză: scăzută- durere vie în fosa iliacă dreaptă
Istoricul bolii:Istoricul bolii: Debutul afecţiunii de 24h după un efort fizic prelungit.
Pacientul afirmă că durerea în fosa iliacă dreaptă a apărut brusc, fiind însoţită de febră, cefalee, greaţă, motive pentru care pacientul s-a prezentat la spital.
43
44
45
46
47
48
CONCLUZIICONCLUZII
Dupa statisticile recente , apendicita acuta ocupa primul loc intre urgentele abdominale.
Incidenta sa este de 1/500-600 locuitori, cu maximum de frecventa la copil si adultul tanar , pana la 30 de ani.
Se intalneste la ambele sexe cu o frecventa relativ egala , exceptand pubertatea si adolescenta , cand este de doua ori mai frecventa la sexul masculin.
Majoritatea chirurgilor cu experienta accepta punctul de vedere conform caruia , orice pacient cu apendicita acuta ar trebui sa fie operat in primele 24 de ore de la debutul bolii , sau in orice caz cat mai curand posibil, intrucat asa numitele simptome ” tipice” de apendicita , dupa cum sunt descrise in tratatele de medicina , indica de multe ori un stadiu deja avansat al bolii si este imposibil de prezis la inceputul unei crize daca este vorba de o forma usoara a bolii sau una mai severa.
49
BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE
1.’’ Specialitati inrudite-nursing in chirurgie’’. Dr. Mircea1.’’ Specialitati inrudite-nursing in chirurgie’’. Dr. Mircea Constantinescu, Ed. Univers, 1987Constantinescu, Ed. Univers, 19872. Dr. Mircea Constantinescu, Ed. Didactica si2. Dr. Mircea Constantinescu, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1996Pedagogica, Bucuresti 19963. ’’Chirurgie si specialitati inrudite. Manual pentru scoli3. ’’Chirurgie si specialitati inrudite. Manual pentru scoli sanitare postliceale’’; D.Vasile si M. Grigorie, Ed.sanitare postliceale’’; D.Vasile si M. Grigorie, Ed. Didactica si Pedagogica, R.A:, Bucuresti 1995Didactica si Pedagogica, R.A:, Bucuresti 19954. ’’Nursing – tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de4. ’’Nursing – tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali ’’ , Ed. ’’ Viata Medicala Romaneascaasistentii medicali ’’ , Ed. ’’ Viata Medicala Romaneasca ‚’’ 1998, Lucretia Titirica‚’’ 1998, Lucretia Titirica5. ’’ Ghid de nursing ’’ Lucretia Titirica , Ed. ’’ Viata5. ’’ Ghid de nursing ’’ Lucretia Titirica , Ed. ’’ Viata Medicala Romaneasca’’ , Editia Decembrie 1999Medicala Romaneasca’’ , Editia Decembrie 19996. ’’ Tehnici generale de ingrijire a bolnavului ’’, Ed.6. ’’ Tehnici generale de ingrijire a bolnavului ’’, Ed. Didactica si Pedagogica 1998, Georgeta BaltaDidactica si Pedagogica 1998, Georgeta Balta7. ’’ Chirurgie pentru cadre medii’’. Ed. Medicala 1978,7. ’’ Chirurgie pentru cadre medii’’. Ed. Medicala 1978, Bucuresti, Mihai MihailescuBucuresti, Mihai Mihailescu
