LUCRAR~1

8/12/2019 LUCRAR~1

1/57

LUCRARE DE DIPLOM

NGRIJIREA BOLNAVULUI

CU

LEUCEMIE CRONIC

COORDONATOR TIINIFIC:

CURSANT:

2011

8/12/2019 LUCRAR~1

2/57

Cuprins

Argument

Capitolul INoiuni generale de anatomie i fiziologie a sngeluiSngele............................................................................................................7 Eritrocitele.......................................................................................................8 Granulocitele.................................................................................................10 Limfocitele i plasmocitele...........................................................................11Monocite i macrofage..................................................................................12 Trombocite....................................................................................................12 Plasma sanguin............................................................................................13 Hemostaza.....................................................................................................14 Hemoliza.......................................................................................................15 Funciile sngelui..........................................................................................16

Capitolul IILeucemia limfatic cronic...........................................................................16Leucemia mieloid cronic...........................................................................16

Capitolul IIIRolul asistentei medicale n pregtirea pacientului pentru investigaii clinicei paracliniceRolul asistentului medical n efectuarea examenului clinic..........................23Recoltarea de produse biologice....................................................................24Puncia osoas...............................................................................................23Msurarea funciilor vitale............................................................................25

8/12/2019 LUCRAR~1

3/57

Capitolul IVAcordarea ngrijirilor specifice bolnavului cu amputaie de membruinferiorngrijiri igienice...........................................................................................32

ngrijiri dietetice..........................................................................................34ngrijiri terapeutice......................................................................................35

ngrijiri profilactice.....................................................................................37Capitolul VElaborarea planurilor de ngrijireCazul A..........................................................................................................38Cazul B..........................................................................................................45Cazul C..........................................................................................................52

Capitolul VIEducaia sanitar a pacientului cu leucemie cronic...............................58

Bibliografie

8/12/2019 LUCRAR~1

4/57

Argument

Promovarea i meninerea sntii ct i prevenirea mbolnvirilor suntobiective importante n actualul sistem de sntate.

Medicina zilelor noastre are un caracter profund profilactic, iar de la dreptul desntate s-a ajuns la datoria de a pstra sntatea,

Dar existena omului nu poate fi conceput fr boli mai ales acum cind fiecarelucru prezinta un strop de poluare chimic sau radioactiv, de aceea preocuparea pentru ngrijireapacientului a fost i rmne unul din elurile umanitare ale medicinei.

Dintre bolile ntlnite din ce n ce masi des, datorit rului produs de noi prinsubstantele chimice se nscrie i leucemia cronica.

Am ales ca tem ngrijirea pacientului cu leucemie cronic, datorit faptului c nactivitatea practic pe care am desfurat-o n timpul stagiului clinic n cei trei ani am acordatngrijiri mai multor pacieni care sufereau de aceast boal.

Aprnd la toate vrstele, are de regul un diagnostic cu att mai sever cu ct seinstaleaz la o vrste din ce in ce mai tinere. Consecinele i rapiditatea instalrii complicaiilor,m-au impresionat iar empatia manifestat fa de pacienii cu aceast afeciune m-a ajutat sneleg mai bine aceast boal, fapt pentru care leucemia cronic m-i s-a prut potrivit casubiect al acestei lucrri.

Folosind o bogat bibliografie de specialitate i nsuindu-mi noiuni de nursingdin cadrul orelor la care am participat la coal, voi ncerca s subliniez importana acesteiafeciuni si ingrijirile ce trebuiesc acordate bolnavilor.

8/12/2019 LUCRAR~1

5/57

CAPITOLUL INoiuni generale de anatomie i fiziologie a sngelui

Sngele este esut lichid care irig toate organele i esuturile. Cantitatea desnge din organism este de 4 - 5 1, din care o parte este sngele circulant, iar restul de depozit,care va fi aruncat n circulaie la nevoie. Sngele este alctuit din plasm i elemente figurate:eritrocite, granulocite, limfocite, plasmocite, monocite i trombocite.

Elementele figurate sunt elaborate de organele hematopoietice, noiunea dehematopoiez referindu-se la procesele biologice care duc, n final, la formarea celulelorsanguine mature. n trecut, s-au emis mai multe teorii n legtur cu acest proces de formare, nfuncie de numrul celulelor precursoare: monofiletic, dualist, pluralist. Astzieste cunoscutfaptul c celulele sanguine deriv din mezenchim. Pe aria vascular a sacului vitelin aparprecoce insule de celule, dintre care cele periferice formeaz vasele sanguine, iar cele centrale,celulele stem-hematopoietice. Iniial, aceste celule migreaz, de pe suprafaa sacului vitelin, nficat, splin, mduv i timus, unde formeaz rezervoare secundare. Din luna a Ii-a incepe fazahepatosplenic a hematopoiezei, iar din luna a V-a, faza medular. Celulele au dou proprietide baz: diferenierea spre un tip celular sau altul i autore-producerea, care face ca rezervorulde celule stern s se menin intact, dei diferenierea este continu. Se pot deosebi celule sternpluripotente (capabile s se diferenieze) pentru toate sistemele celulare, pluripotente pentruanumite sisteme celulare i celule stern uni-potente, pentru un anumit sistem celular. La ultimulnivel acioneaz stimulii specifici (eritropoietina, granulopoietina, trombopoietina), pentrudifereniere in celule adulte.

Un rol important in hematopoiez l are mduva osoas (torace, vertebre, craniu,pelvis). La adult mduva este rezervorul activ de celule stern pentru toate tipurile de celulesanguine, att pentru cele care se difereniaz intramedular (eritrocite, granulocite, trombocite imonocite), ct i pentru limfocite i plasmocite, care se difereniaz extrame-dular. Acestfenomen se realizeaz prin migrarea celulelor stern, care persist n tot timpul vieii adulte.Fiecare celul ndeplinete funcii specifice: eritrocitele transport gazele respiratorii (O2 iCO2), trombocitele iau parte la hemostaz, granulocitele (neu-trofile, eozinofile i bazofile) imacrofagele asigur fagocitoza, limfocitele i plasmocitele produc anticorpi i formeazsistemul imun. Fagocitoza i imunitatea sunt mecanismele de baz prin care organismul luptmpotriva a aceea ce este strin (non seif). Tradiional, sub denumirea de leucocite sunt cuprinsecelulele sanguine care ndeplinesc funcia de aprare (granulocite, monocite, limfocite,

8/12/2019 LUCRAR~1

6/57

plasmocite). n drumul lor de la stadiul de stern spre cel adult, celulele sanguine se difereniaz,prolifereaz i se matureaz. ntre

normal.Cercetarea hematopoiezei se face cu ajutorul mielogramei, splenogramei i

adeno-gramei. n practic se folosete, mai ales, mielograma (prin puncie sternal). Mielogramasternal prezint: hemocitoblati 1 - 2%; mieloblati 0,5%; promielocite 1 - 8%; mielocite:neutrofile 5 -14%; eozinofile 0,3 - 3%; metamielocite: neutrofile 13 - 30%; eozinofile 0 - 4%;bazofile 0-1%; normoblati 7 -32%; macroblati 1 - 8%; limfocite 3 -20%; megacariocite 0 -3%; celule reticulare 0 - 2%. Pe lang elementele figurate, sangele mai conine ap (90%), substane organice i anorganice. Dup ndeprtarea elementelor figurate din snge (princentrifugare) rmane plasma.

ERITROCITELE (hematii sau globule roii)

distrugerea i producerea celulelor sanguine exist unechilibru, care face ca numrul elementelor figurate din sange s fie constant laindividul

Eritropoieza are loc in mduva osoas. Convenional, se descriu urmtoarelestadii de dezvoltare: proeritroblast, eritroblast, bazofil, eritroblast policromatofil, eritroblastoxifil i eritrocit. Eritropoieza este reglat de un hormon (eritropoietina), in formarea creiaoac un rol anoxia renal. Eritrocitul este o soluie concentrat de hemoglobina situat in interiorul unei membrane. Hb este alcuit din globin o protein condiionat genetic, dinprotoporfirin i din fier. Durata de viaa eritrocitului este in medie 120 de zile, hemolizafiziologic producndu-se n splin (filtrul cel mai sensibil pentru eritrocitele mbtrnite) ifoarte puin n sange. Rolul eritrocitului const n transportul gazelor (O2 i CO2). Noileelemente care intr n circulaie dup pierderea nucleului se numesc reticulocite. Acestea sunthepatii tinere i n mod normal reprezint 1% din hematiile circulante. Mrimea unei hematiiadulte este de 7,5m. In stri patologice se pot intalni hematii mici de 3 - 6m (microcite) ihematii mari, de peste 10m (macrocite). Numrul hematiilor este la brbat de 4,5 - 5

8/12/2019 LUCRAR~1

7/57

milioane/mm iar la femeie de 4 - 4,5 milioane. Creterea numrului acestora poart denumireade poliglobulie iar scderea de anemie. Raportul dintre masa de hematii i volumul plasmatic senumete hematocrit i are ca valori medii la brbat 46%, iar la femei 42?/0. Hematocritul cretein poliglobulie i plasmoragii i scade in anemii i hidremii.

Hemoglobulina - constituentul principal al hematiei - se determin cu hemoglobi-nometrul Sahli pe baza aprecierii colorimetrice, cu un tub-etalon sau prin metoda fotome-tric.Normal, la brbat se gsesc 16 g/100 ml snge iar la femeie 14 g/100 ml snge. Hemoglobinascade n anemii. Relaia dintre numrul de hematii/mm i coninutul n hemoglobina se numetevaloare globular sau indice de culoare (coninutul fiecrui eritrocit n Hb) i se calculeazmprind coninutul hemoglobina (Hb) exprimat n procente fa de normal (100%) prin dublulprimelor dou cifre ale numrului de hematii dintr-un milimentru cub. De exemplu: dac Hbeste de 16 g, ceea ce inseamn 100%, iar hematiile 5 000 000, valoarea globular este egal cu1.

Concentraia medie n hemoglobina pe hematie, innd seama de volumulacesteia, exprim concentraia mijlocie la sut a hemoglobinei pe hematie i se calculeazmprind gramele de Hb la 100 ml sange prin hematocrit. Normal: 32 - 38%; scade in anemiaferipriv. Rezistena globular - valoare care apreciaz fragilitatea eritrocitelor - se cerceteazinvestignd rezistena osmotic, adic rezistena eritrocitelor ia soluii hipotone de clorur desodiu. Normal, hemoliza (distrugerea hematiilor cu eliberarea Hb) ncepe la concentraie de 4,4,g%o NaCl i este complet la 3,4 g%o. n sindroamele hemolitice scade rezistena globular5%o) i crete hemoliza.

Viteza de sedimentare a hematiilor (V.S.H.) este o constant biologic de mareinteres n patologie. Dac se adaug un anticoagulant (citrat de sodiu) sngelui recoltat intr-omic eprubet metoda Westergreen), globulele se depun pe fundul tubului, datorit greutii lorspecifice care este superioar celei a plasmei. Valorile normale la o or sunt de 6-12 mm labrbat i de 10 - 16 mm la femeie. Creterea V.S.H. indic un proces evolutiv, a crui intensitateeste cu atat mai mare, cu cat valorile sunt mai mari. V.S.H. depinde de proteinele sanguine iindeosebi de fibrinogen i de a-globuline.

Pentru aprecierea gradului de distrugere a hematiilor se dozeaz urobilina inmateriile fecale. Eliminri crescute apar in anemiile hemolitice i in anemia pernicioas(Piermer). n unele stri patologice, n sangele periferic apar i hematii anormale: megalocite imegaloblati, n anemia Biermer; eritroblati, in anemia hemolitic;reticulocite depindvaloarea normal de 1%, in hemoragii, criza hemolitic, tratamentul cu fier sau extractehepatice. n strile patologice pot aprea diferite anomalii ale hematiilor: variaii anormale aledimensiunilor (anizocitoz cu prezena macrocitelor sau microcitelor), deformri ale globulelor -

8/12/2019 LUCRAR~1

8/57

"in par", "in virgul", "in bastona" (poikilocitoz) -, anomalii de coloraie (policromatofilie)etc.

GRANULOCITELEFormarea granulocitelor are loc tot n mduva osoas, din celule stem. Etapele de

dezvoltare sunt: mieloblast, promielocit, mielocit, metamielocit nesegmentat i segmentat. Duptipul de granulaie se deosebesc granulocite neutrofile, eozinofile i bazofile. Aceste celule auvia scurt, in medie 10 ore i sunt dispuse in vase, n dou sectoare: circulant i marginal.Neutrofilele (4 200/mm3) au nucleul polilobat, granulaii fine, bogate in enzime hidrolitice i auun rol important n fagocitoz. Eozinofilele (200/mm3) au nucleul bilobat, granulaii mari caicrele de Manciuria -, funcii fagocitare i inglobeaz complexele antigen-anticorp.

Bazofilele (50/mm3) prezint granulaii mari, neregulate, negre; sunt bogate insero-tonin, heparin i histamin i joac rol n hipersensibilitatea intarziat. Mastocitelesuntbazofile tisulare. Mduva este bogat n granulocite(65%) iar raportul eritro-cite/granulocite estede 1/3. Scderea granulocitelor (granulocitopenia) intereseaz de obicei neutrofilele i apar infebra tifoid, bruceloz, hepatita viral, paludism. Scderea eozinofilelor se ntalnete n uneleboli infecioase. Creterea granulocitelor se numete granulocitoz. Neutrofilia nsoete,aproape ntotdeauna, o infecie bacterian: supuraii colectate, tuberculoz pulmonar, tumorimaligne etc.

Eozinofilie se intalnete in bolile alergice, parazitoze, limfogranulomatozamalign. Bazofilia este caracteristic pentru polycythemia vera i leucemia granulocitarcronic. Cand granulocitoz este foarte pronunat i n snge apar elemente tinere, starea senumete leucemoid. Granulocitele maligne sunt boli medulare primitive. n practic,granulocitele, limfocitele i monocitele sunt denumite leucocite. Numrul lor este de 5 000 - 8000/mm3. Numrtoarea lor (formula leucocitar sau leucograma) se face citind frotiul sanguin.Valorile normale sunt:

Granulocite neutrofile - 60 - 70% 3 000 - 6 000/mm3- segmentate 40 - 65%- nesegmentate 2 - 5%- eozinofile 1 - 4% 50-300 mm3- bazofile 0 - 1% 0 - 50/mm3

Limfocite 20 - 30% 1 000 - 3 000/mm3Monocite 2 - 6% 100-600/mm3Creterea numrului de leucocite peste 9 000 - 10 000 se numete leucocitoz

(sau hiperleucocitoz) iar scderea sub 4 000 - 5 000, leucopenie.LIMFOCITELE l PLASMOCITELE

8/12/2019 LUCRAR~1

9/57

n trecut erau considerate dou sisteme celulare distincte. Astzi se tie c suntstrns inrudite, plasmocitele fiind ultima faz de specializare a unor limfocite. Plasmocitele,limfocitele i macrofagele alctuiesc sistemul imunologic. Dei limfocitopoieza la adult are locin splin i ganglionii limfatici, rezervorul de celule stern se afl tot in mduva osoas. Organelelimfatice se impart in centrale (timusul i bursa epitelial) i periferice (ganglioni limfatici,splin i limfocitele circulante). Timusul, care joac un rol capital n limfocitopoieza n timpulvieii embrionare, i menine importana i n timpul vieii adulte. Dup locul unde iau natere,limfocitele se impart in limfocite T (timodependente), localizate n zonele paracorticale dinganglionii limfaticii pulpa alb splenic, cu rol n imunitatea celular (hipersensibilitateantarziat, imunitatea de transplant, reacia gref contra gazd) i limfocite B (bursodependente),localizate in centrii germinativi, care se transform n plasmocite i au deci rol in imunitateaumoral (plasmocitele secret anticorpi, care sunt imunoglobuline).

Convenional, etapele de dezvoltare in seria limfatic sunt: limfoblast,prolimfocit, limfocit, mare, mijlociu i mic, iar n seria plas-mocitar: plasmoblast,proplasmocit, plasmocit. Sistemul imunologic, format din limfocite, plasmocite i macrofageapr organismul de agresiuni externe. Imunitatea este celular mediat de limfocite i umoralmediat de plasmocite. Acestea din urm secret anticorpi, care sunt imunoglobuline (Ig.G,Ig.A, Ig.D, Ig.M, Ig.E). Ptrunderea in organism a unui antigen duce la incorporarea acestuia dectre macrofage. Antigenul prelucrat de ctre macrofag sensibilizeaz fie plasmocitele, cuproducere de imunoglobuline (imunitate umoral), fie limfocitele, cu declanarea reaciilor deimunitate celular.

Limfocitele circulante sunt in numr de 2 500/mm3. Creterea limfocitelor(limfo-citoz) se intalnete n parotidita epidemic, varicel, hepatita viral, tuea convulsiv,neoplasme, limfoleucoz. Scderea imunoglobulinelor (deficit imun) apare in boala Hod-gkin,sarcoidoz, mielomul multiplu, leucemia limfocitar cronic. Sistemul imunologic deine

8/12/2019 LUCRAR~1

10/57

inventarul antigenic al esuturilor proprii. Dereglarea acestei funcii duce la nerecunoatereaantigenelor proprii de ctre sistemul imunologic; astfel apar autoanticorpii (anemia hemoliticautoimun, lupusul eritematos diseminat etc.).

MONOCITELE l MACROFAGELEEtapele de dezvoltare in seria monocitar sunt: monoblast, promonocit, monocit

i macrofag. Locul de formare este mduva osoas prin celule sterm. Nu exist rezervor demonocite in mduv. Durata de via in sange este de 32 de ore. Monocitele sunt celule imature,ele devenind mature in esuturi, unde poart denumirea de macrofage. Deci, monocitele imacrofagele sunt stadii funcionale ale aceluiai tip de celul. Macrofagele poart diferitedenumiri, dup locul unde se gsesc: microglie, macrofag alveolar, splenic, celul Kupffer,melanofag, osteoclast etc. Durata lor de via estede cateva luni. Monofagele au trei funciiimportante: fagocitoza eritrocitelor lezate imunologic, component a sistemului imunologic irol n aprarea impotriva tuberculozei, brucelozei etc. Monocitele se gsesc in sange in numr de400/mm3. Monocitoza se ntalnete in tuberculoz, bruceloz, febra tifoid, endocardita lent,iar scderea numrului n insuficienele medulare. Macrofagele incrcate cu lipide joac rolactiv in ateroscleroz, hipercolesterolemie, boala Gaucher, histiocitoza X.

TROMBOCITELE

Etapele de evoluie a trombocitelor sunt: megacarioblast, promegacariocit,megacariocit granulat i megacariocit trombocitogen. Trombocitele sunt fragmente granulate demegacariocite, iar viaa lor dureaz 10 zile.

Trombocitopoieza are loc n mduv (celule stem) i se afl sub controlultrombocitopoietinei. 2/3 din trombocite se afl in sange i 1/3 in splin. Trombocitele sunt micicelule anucleate, cu granulaii i echipamente enzimatic bogat. Ele joac un rol important n

8/12/2019 LUCRAR~1

11/57

hemostaz, protejeaz endoteliul vascular, formeaz cheagul alb primar, contribuie i lacoagularea plasmatic i produc retracia cheagului (trombostenina). Se gsesc n numr deaproximativ 250 000/mm3. Scderea numrului apare in leziuni medulare, splenomegalii,factorii imunologici iar creterea n trombocitoze i trombocitemie. Exist i alterri calitativeale trombocitelor (trom-bastenii).

PLASMA SANGUIN Dup ndeprtarea elementelor figurate ale sngelui, rmne un lichid vscos,

glbui, numit plasm reprezetnd 55% din volumul sngelui. Proprietile plasmei suntsimilare cu ale sngelui, difer doar valorile i culoarea (plasma este incolor). Plasma este unlichid glbui cu o constituie extrem de complex, coninnd un mare numr de ioni, substaneorganice i anorganice, n tranzit de la sau spre esuturi. Volumul plasmatic reprezint cca 4 5% din greutatea corporal (41 ml/kg corp). Un adult de 70 kg va avea o cantitate de plasmde cca 3.0003.500 ml. Plasma conine 90% ap i 10% reziduu uscat, constituit dinnumeroase substane organice i anorganice.

Substanele organice reprezint 9% din reziduul uscat i sunt constituite din:Proteinele plasmatice (8%) reprezint constituientul principal al substanelor

organice plasmatice i sunt alctuite dintr-un amestec foarte complex care include att proteinesimple, ct i proteine complexe de tipul glicoproteinelor i al lipoproteinelor.

Substanele organice neproteice sunt: ureea (0,20 0,30 mg%), acidul uric (5 mg%), creatina i creatinina (0,82 mg%), amoniacul (4070 g%), aminoacizii ipolipeptidele. Unele dintre aceste substane sunt produi finali ai catabolismului proteic (ureea,creatinina) sau nucleoproteic (acidul uric). Altele sunt substane de metabolism intermediar, ntranzit sanguin (aminoacizii, polipeptidele etc.).

Alte substane organice plasmatice sunt reprezentate de: corpii cetonici (1,5 6mg% ml), pigmenii biliari (bilirubina indirect sau prehepatic reprezentnd 4/5 din totalulbilirubinemiei), urobilinogenii (00,5 mg%).

Substanele organice neazotate sunt reprezentate de diveri produi metabolici:glucoz (100 mg%), acid lactic (10 20 mg%), acid piruvic (1 mg%), acid oxalic, acid fumaric,lipidele plasmatice (n medie 700 mg% ml) alctuite din: fosfolipide(35%) gliceride, mai alestrigliceride (1025%), colesterol liber (7,5%) i esterificat (30,1%) i acizii grai (2,5%) .

Substanele anorganice. Reprezint 1% din reziduul uscat al plasmei i suntconstituite din: cloruri, sulfai, fosfai de Na, K, Ca,Mg, Fe, Cu etc. Unele dintre ele se gsescn concentraii mari (sodiu), altele n cantiti extrem de reduse, ceea ce a fcut s fie denumite

8/12/2019 LUCRAR~1

12/57

8/12/2019 LUCRAR~1

13/57

8/12/2019 LUCRAR~1

14/57

FUNCIILE S NGELUI.Funcia circulatorie prin volumul i proprietile sale fizicochimice, sngele

contribuie la meninerea i reglarea presiunii sanguine.Funcia respiratorie. Sngele realizeaz transportul de gaze de la plmni la

esuturi, asigurnd aportul de oxigen necesar desfurrii normale a proceselor energeticetisulare. La nivel tisular, cedarea oxigenului este nsoit de preluarea bioxidului de carbonrezultat din respiraie i transportarea sa ctre zona de eliminare alveolocapilar.

Funcia excretorie se realizeaz prin faptul c sngele este principalul transportoral cataboliilor de la nivel tisular la nivel de organe excretoare.

Funcia nutritiv.Sngele reprezint principalul mijloc de legtur ntre

din condiiileesuturile i organele de absorbie a principiilor alimentare.

Funcia de meninere a echilibrului hidroelectrolitic. Una

trei compartimente ale mediului internse realizeaz cu intervenia sngelui.Funcia de termoreglare. Meninerea

randamentul reaciilor metabolice.Funcia de aprare. Sngele reprezint o important barier n calea agresiunii

antigenice. Aceast funcie se realizeaz prin intermediul unor proteine specifice (anticorpi),precum i prin intermediul elementelor figurate specializate (leucocitele).

Funcia de reglare a principalelor funcii a organismului. Sngele intervine, prinproprietile sale fizicochimice i prin substanele active coninute, n reglarea funciilorcirculatorii, digestive, excretorii, etc. Asigurarea unitii organismului realiznd o cale delegtur direct ntre cele mai diferite sisteme i esuturi, sngele reprezint, un mijloc deasigurare a simultaneitii de aciune a organelor i sistemelor, simultaneitate ce conioneazadaptarea la condiiile mediului ambiant.

HEMATOPOIEZA - reprezint ansamblul mecanismelor care asigur produciatuturor elementelor figurate sanguine pornind de la celula stem.

Celulele sanguine sunt in cea mai mare parte difereniate, de elemente terminalesi functionale ale liniilor celulare medulare. Aceste celule au posibilitati foarte reduse sauabsente de sinteza proteica si diviziuni celulare (hematiile si trombocitele sunt celule anucleate).Durata de viata este scurta: cateva ore pentru neutrofile, cateva zile pentru trombocite si cateva

temperaturii constante a organismului(homeotermia) reprezint un element de baz al homeostaziei generale, condiionnd viteza i

fundamentale ale homeostaziei organismuluimeninerea echilibrului hidroelectrolitic ntre cele

8/12/2019 LUCRAR~1

15/57

saptamani (120 zile) pentru eritrocite. In acelasi timp, numarul acestor celule circulante estecrescut si mentinut relativ constant.

Hematopoieza asigura deci o productie celulara foarte importanta din punct devedere cantitativ : in fiecare zi se produc aproximativ 1013 celule sanguine ceea ce corespundela peste 2 milioane de hematii/sec.

Aceasta activitate productiv este asigurata de o mica populatie de celule dinmaduva osoasa numite celule surse hematopoietice. Hematopoieza trebuie controlata foarte strictpentru a asigura men]inerea constanta a numarului de celule sanguine in ciuda variatiilorconsumurilor importante legate de contexte patologice (hemoragii, infectii ...). Aceasta reglarese bazeaza pe mecanisme celulare si umorale (factori de crestere) care pot fi stimulatori sauinhibitori ai hematopoiezei

Hematopoieza cuprinde cteva etape importante :--

-

autorennoirea celulelor stem ;angajarea celulelor stem n procesul de difereniere i orientare spre o

proliferarea, diferenierea i maturarea celulelor progenitoare conduc^nd anumit linie celular, trecnd prin etapa celulelor progenitoare ;

spre un anumit tip celular matur.

8/12/2019 LUCRAR~1

16/57

8/12/2019 LUCRAR~1

17/57

Leukeran)

In std.1 si 2-se face tratament cnd Ap sau splenomegalia sunt mari icomprim organele vecine cu: Leukeran, Ciclofosfamida, Fluorarabina(la cei care nu raspund la

Radioterapia local cnd masele tumorale comprim organele vecine.n splenomegalia gigant-iradiere sau splenectomia

Allopurinol (cand acidul uric este crescut)

LEUCEMIA MIELOID CRONIC (LMC)

Leucemia mieloida cronica (LMC) reprezinta o proliferare a globulelor albe din seria granulocitelor (polinucleare). este asociata cu o anomalie cromozomiala (cromozomulPhiladelphia), in care se produce o translocare de material genetic intre cromozomii 9 si 22, ceeace duce la o scurtare a bratului lung al cromozomului 22, antrenand perturbari genetice ce se afla la originea LMC. Acest tip de leucemie este mai rar si nu reprezinta decat 2 sau 3%din leucemiile copilului. LMC se prezinta sub doua forme:

forma juvenila, care afecteaza copiii cu varste sub 2 aniforma adulta, care afecteaza indeosebi adolescentii. Prognosticulleucemiei mieloide cronice este mai bun datorita noilor medicamenteutilizate pentru tratarea afectiunii. Desi transplantul de maduva osoasaeste o optiune de tratament, numerosi pacienti pot controla afectiunea cuajutorul medicamentelor citotoxice.

Cauze:Leucemia mieloida cronica are drept cauza un proces complex de mutatii

cromozomiale. Procesul incepe prin crearea cromozomului Philadelphia, numit dupa orasul in care a fost descoperit la inceputul anilor '60. Aceasta anomalie consta intr-o translocatiereciproca de material genetic intre cromozomii 9 si 22. Un fragment din cromozomul 22 este

transferat pe cromozomul 22, si viceversa. Rezultatul este o scurtare a bratului lung alcromozomului 22. Acest cromozom anormal poarta denumirea de cromozom Philadelphia.Fragmentul translocat din cromozomul 22 formeaza o gena numita BCR-ABL. La randul ei, aceasta gena produce o proteina anormala numita tirozin kinaza, care duce la cancer deoarece determina producerea anarhica de celule sangvine. Celulele sangvine sunt produse in maduvaosoasa. In conditii normale, maduva osoasa produce celule imature (stem) in mod controlat.Acestea se maturizeaza si se specializeaza, transformandu-se intr-un anumit tip de celulasangvina (globule rosii, globule albe sau plachete sangvine). Atunci cand imbatranesc, acestecelule mor in mod natural si sunt inlocuite de altele noi, intr-un ciclucontinuu.

8/12/2019 LUCRAR~1

18/57

In leucemia mieloida cronica, producerea de celule sangvine devine anarhica, necontrolata.Tirozin kinaza determina o producere excesiva de globule albe de catre maduva osoasa. Dintreacestea, numeroase sunt considerate celule leucemice, deoarece contin cromozomulPhiladelphia.

La inceput, aceste globule albe functioneaza n mod normal. Dar ele nu sematurizeaza complet si in timp, se acumuleaza, suprimand in cele din urma productia de celulesangvine normale. Astfel, pacientii cu LMC sunt vulnerabili la infecii, hemoragii i la alteprobleme potenial fatale. n stadii avansate, evoluia LMC devine mai complex, cuprinzndnoi mutaii cromozomiale. Cauza apariiei cromozomului Philadelphia ramne necunoscut.

EvolutiaLeucemia mieloida cronica (LMC) evolueaza in sensul agravarii bolii, cu oboseala, stari febrile,crestere importanta a nivelului de leucocite, apoi trecere spre forma acuta, marcata dediseminarea celulelor imature (blati)

Semne si simptomeSimptomele LMC variaza n funcie de stadiul bolii naintea nceperii tratamentului. n stadiuincipient, leucemia mieloida cronica nu se manifesta.Semne i simptome precoce:- febra- scadere inexplicabila in greutate- inapetenta- oboseala sau epuizare- dureri in partea stanga, sub coaste- diaforeza nocturna (transpiratii abundente in timpul noptii)Semne si simptome tardive:- anemie- splenomegalie (marirea in volum a splinei)- dificultati respiratorii- oboseala- paloare- infectii frecvente- sangerari diverse- mici leziuni ale pielii (petesie)- dureri articulare sau osoaseUn simptom caracteristic al acestui tip de leucemie este marimea volumului splinei. In forma sa

8/12/2019 LUCRAR~1

19/57

uvenila, LMC se manifesta prin paloare, pierdere in greutate, dureri de cap, transpiratiiabundente si infectii recurente

DiagnosticTestele i procedurile medicale utilizate pentru diagnosticarea LMC sunt:

-Examenul fizic ce const n examinarea ganglionilor limfatici, a splinei i a abdomenului.-Numararea formulei sangvine (NFS)- Mielograma - analiza celulelor maduvei osoase cere pune n eviden proliferarea celulelorpolinucleare.- Tehnica FISH (hibridizarea in situ cu markeri fluoresceni) test ce pune n evidenanomaliile cromozomiale i poate detecta prezena cromozomului Philadelphia. n cazuri rare,alte forme de leucemie pot prezenta acest cromozom anormal. De asemenea, la un numar mic depacieni cu LMC, cromozomul Philadelphia este absent. Aceste cazuri justific necesitateaefectuarii unor teste suplimentare.- Reacia de polimerizare n lan (PCR) test ce poate detecta prezena genei anormale BCR-ABL. Testul poate fi efectuat pe o monstr de maduv osoas sau de snge.- Teste imagisticeefectuarea unei ecografii sau a unei tomografii computerizate (CT) are drept scop punerea n eviden a afectarii unor organe (mrirea n volum a splinei, de exemplu).Stadiile leucemiei mieloide cronice

Leucemia mieloida cronica este clasificata n trei stadii progresive. Trecerea de laun stadiu la altul reprezinta o agravare a bolii. Identificarea stadiului de LMC este importantpentru adoptarea unui tratament optim. Stabilirea stadiului de LMC depinde de factori precumnumarul de celule sangvine, procentul de celule imature (blasti) si volumul splinei. Boalaevolueaza n mod normal n trei faze: faza cronica (n care numarul de celule anormale dinmaduva osoas este mai mic de 5%), faza de accelerare (numarul de celule crete la 30%) i fazacritica (n care numarul de celule anormale depaete 30%)

TratamentTratamentul LMC este sistematic si mai agresiv decat in cazul LLC, deoarece

este amenintat prognosticul vital. Progresia celulelor canceroase poate fintarziat cu ajutorulunui tratament medicamentos, dar n mod inevitabil, acest tip de leucemie se transform ntr-oleucemie acuta. La copii, tratamentul chimioterapeutic este recomandat n aceast situaie i, ngeneral, are succes. n forma adult, acest tip de leucemie i pstreaz caracterul cronic i sepoate prelungi mai muli ani. Obiectivul tratamentului este acela de a reduce numarul de globulealbe si precursoarele acestora cu ajutorul medicatiei orale. Tratamentul nu este curativ.

Medicamentele utilizate pentru tratarea leucemiei mieloide cronice actioneazaprin inhibarea tirozin-kinazei, proteina prezenta in unele celule leucemice. Cele doua

8/12/2019 LUCRAR~1

20/57

medicamente aprobate de FDA n acest scop sunt Imatinib si Dasatinib. Un studiu publicat in2006 arata ca pacientii cu LMC tratai cu Imatinib prezint un procent mare de remisii i unprocent mic de reapariie a leucemiei dupa 5 ani.

Transplantul de celule stem este singurul tratament potential curativ al LMC. Daraceasta procedura prezinta numeroase riscuri si un numar mare de complicatii, unele dintre elefiind potential fatale. In prezent, transplantul de celule stem este recomandat doar atunci candcelelalte terapii au esuat, sau in cazurile in care evolutia bolii nu a fost intrerupta. In cazul incare nu se gaseste un donator compatibil, se opteaza pentru o recoltare de celule stem de lapacient, cand boala este in remisie. Daca boala se agraveaza ulterior, celule stem sanatoase pot fitransplantate pentru a se obine o nou remisie.

Chimioterapia. Numeroi pacieni diagnosticai cu leucemie mieloida cronicaurmeaza o serie de chimioterapie pentru a distruge globulele albe aflate in exces. De asemenea,chimioterapia poate fi efectuata daca celelalte terapii nu functioneaza, daca boala se agraveaza,sau in pregatirea pentru un transplant de celule stem.

Terapia biologica. Un medicament injectabil numit interferon alfa estetratamentul standard pentru LMC. Acest medicament reduce proliferarea celulelor leucemiceprin stimularea sistemului imunitar. Interferon este utilizat atunci cand alte terapii nufuncioneaz sau nu reprezint o opiune, ca de exemplu n timpul unei sarcini. Darmedicamentul provoaca i efecte adverse grave: oboseal, dureri osoase, cefalee i varsaturi.

8/12/2019 LUCRAR~1

21/57

CAPITOLUL IIIRolul asistentului medical la investigarea specific a unui pacient

cu leucemie cronic

Rolul asistentului medical la examenul clinicAnamneza -este metoda prin care asistentul va obine date de la pacient

(anturaj sau aparintori) cu privire la starea de sntate i de boal, precum i mediul ambiental n care evolueaz acesta.

Asistenta va permite pacintului s-i exprime suferinele i l va asculta fr sl ntrerup, apoi va pune ntrebri(nchise ideschise) i n tot acest timp va observa pacientul,va afla datele biografice a pacientului( vrsta, sexul, locul naterii, condiii de via i munc),motivele internrii( 2-3 simptome de ordin general sau local), APF(antecedente personalefiziologice) se face la femei i se va urmri: menarha, succesiune i durata ciclului menstrual,durata fluxului, nr. de nateri i de avorturi, tulburri ale ciclului menstrual i menopauza.

APP(antecedente personale patologice) va urmari: boli infecioase, BTS ialte boli organice.

AHD(antecedente heredo-colaterale): boli de care au suferit rude de gr. I,decesul rudelor la vrste tinere, boli ereditare, boli determinate de coabitare i altelesemnificative. Iar la final se va ncheia cu ntrebri legate de condiiile de via i munc.

Examenul clinic generalSe realizeaz de ctre medic, asistentul medical avnd rolul s asigure foaia de

observaie, instrumentarul necesar, rezultatele de la investigaii i ajut pacientul s se dezbracei l asez n poziiile cerute de ctre medic. Acesta va cuprinde:

- insepecia regiunilor corpului i se termin cu observarea unor micari cum arfi ridicatul din pat i mersul

- palparea ofera informaii despre volumul, suprafaa, consistena, sensibilitateai mobilitatea unor organe( piele, strat adipos, muchi, ggl.limfatici, sistem osteo-articular iorgane abdominale) observndu-se mimica pacientului

- percuia anumitor zone obinndu-se diferite sunete n funcie de intensitate,tonalitate i timbru.

- ascultaia inimii i a plmnilor

8/12/2019 LUCRAR~1

22/57

Recoltarea de produse biologiceHemoleucogramase recolteaz snge prin neparea pulpei degetului sau prin puncievenoas, aspirnd 2 ml snge cu 0,1 ml EDTA.

Valori normale:Hematii = 4,55 milioane/mmLeucocite = 50009000/ mmTrombocite = 150.000300.000/mm

Formula leucocitarNeutrofile = 6070%Bazofile = 0,51%Eozinofile = 14%Monocite = 58%Limfocite = 2027%Hemoglobinase recolteaz 2 ml snge pe citrat de sodiu sau EDTA

Valori normale: 1215 % - femeiPuncia osoasaDefinitie : punctia osoasa reprezinta crearea unei comunicari intre mediul extern

si zona spongioasa a osului,strabatand stratul sau cortical,prin intermediul unui ac .Scopul

- Exploratorpentru mduva osoas hematogen n vederea stabiliriistructurii compoziiei mduvei, precum i studierii elementelor figurate ale sngelui n diferitefaze ale dezvoltrii lor, n cursul mbolnvirii organelor hematopoietice.

- Terapeutic - se face n vederea administrrii unor medicamente, transfuziide snge intraosoase (cnd celelalte cai de administrare nu sunt posibile, din cauza arsurilor,obezitii, aparate ghipsate.

Puncia osoas se poate executa i la oamenii sntoi , pentru recoltarea demduv n vederea transfuzrii ei la bolnavi cu patologii ale organelor hematopoetice.

Indicatiiboli hematologice

8/12/2019 LUCRAR~1

23/57

8/12/2019 LUCRAR~1

24/57

8/12/2019 LUCRAR~1

25/57

8/12/2019 LUCRAR~1

26/57

Rezultate1. Rezultate normale:- maduva contine cantitati normale de grasimi, tesut conjunctiv si fier. Numarul

de celule mature siin crestere este normal.- nu sunt semne ale unei infectii;- nu se despisteaza celule canceroase (leucemie, limfom);- celelule canceroase nu s-au raspandit in organism.2. Rezultate anormale:- celulele maduvei sunt anormale;- sunt prea multe sau prea putine celule iar tesutul medular nu are aspect normal;- maduva osoasa contine prea mult sau prea putin fier;- se depisteaza semne ale infectiei;- se depisteaza celule canceroase;- maduva osoasa a fost inlocuita de tesut cicatrizant.

Msurarea funciilor vitaleFunciile vitale includ: respiraia, pulsul, tensiunea arterial, temperatura. Ele sunt

frecvent utilizate ca indicatori ai strii de sntate sau de boal.Rolul asistentei medicale n msurarea funciilor vitale:

pacientului; S comunice medicului modificrile semnificative ale funciilor vitale.Msurarea i notarea respiraieiScopevaluarea funciei respiratorii, aceasta fiind un indiciu al evoluiei bolii, al

apariiei unor complicaii i al prognosticului.

Materiale necesareceas cu secundar, creion de culoare verde, foaia de temperatur.

S pregteasc material i instrumentar corespunztor i n stare de funcionare;S pregteasc pacientul din punct de vedere fizic (poziie corespunztoare i n

S pregteasc psihic pacientul, explicndu-i tehnica;S asigure condiii de microclimat care s nu influeneze funciile vitale (linite,

S cunoasc variaiile normale ale funciilor vitale n funcie de vrst;S cunoasc antecedentele medicale ale pacientului i tratamentele prescrise;S respecte frecvena de evaluare a funciilor vitale n raport cu starea

acelai timp comod);

temperatur, umiditate corespunztoare);

8/12/2019 LUCRAR~1

27/57

Tehnica:

Se realizeaz prin inspecie, aplicnd o mn pe toracele pacientuluiSe realizeaz numrarea respiraiilor timp de un minut;Respiraia se msoar n mod obinuit dimineaa i seara, la orele la care se

msoara temperatura i pulsul, dar se msoar de cte ori este nevoie la indicaia medicului.Valori normale: 16-18 respiraii pe minut (adult).

n respiraie se vor urmri:

Simetria micrilor respiratorii;Frecvena i ritmul respirator;Amplitudinea micrilor respiratorii;Tipul respiraiei.

Se consemneaz valoarea obinut i celelalte caracteristici n foaia de temperatur cuculoarea verde.

Notarea: se consemnez valoarea obinut printr-un punct pe foaia de temperatur(fiecare linie orizonta a foii reprezint 2 respiraii). Se unete apoi valoarea perzent cu ceaanterioar pentru obinerea curbei.

Msurarea i notarea pulsuluiScopevaluarea funciei cardio-vasculare.Materiale necesare: ceas cu secundar, creion rou, foaia de temperatur.Elemente de apreciat: ritmicitatea, frecvena, celeritatea, amplitudinea.Tehnica:

Pulsul se poate msura pe orice arter accesibil palparii i care poate fi

Asigurarea repaosului fizic i psihic 10-15 min;Splarea pe mini;Reperarea arterei;Fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei;Exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vrful degetelor i

comprimat pe un plan osos: artera radial, femural, humeral, carotid, temporal, pedioas;

numrarea pulsaiilor timp de un minut.Se noteaz valoarea obinut n foaia de temperatur printr-un punct, innd cont c

fiecare linie orizontal a foii reprezint 4 pulsaii i apoi se unete valoarea prezent cu ceaanterioar.

Valori normale ale pulsului la adult: 60-80 pulsaii pe minut. La vrstnici peste 60-80pulsaii pe minut.

8/12/2019 LUCRAR~1

28/57

Msurarea i notarea tensiunii arterialeScopevaluarea funciei cardiovasculare (fora de contracie a inimii, rezistena

determinat de elasticitatea i calibrul vaselor).Elemente de evaluat: tensiunea arterial sistolic (maxim) i tensiunea arterial

diastolic (minim).Materiale necesare:

Aparat pentru msurarea T.A.Stetoscop biauricularTampon de vatAlcoolCreion rou

Metode de determinare: palpatorie, ascultatorie.Tehnica:

pulsatile.

rou.

Notarea: se noteaz pe F.T. valorile obinute cu o linie orizontal, socotindu-se pentrufiecare linie a foii o unitate coloan de mercur. Se unesc liniile orizontale cu linii vertical i sehaureaz spaiul rezultat.

Valori normale: adult115/75 mm/Hg, 140/90 mm/Hg, vrstnicpeste 150/90mm/Hg.

Msurarea i notarea diurezeiObiective: Obinerea datelor privind starea morfofuncional a aparatului renal i

cunoaterea volumului diurezei

Se decomprim progresiv maneta, pn cnd percepe primul zgomot ritmic

Se continu decomprimarea pn n momentul dispariiei ultimului zgomot a

Se reorganizeaz locul de munc, se noteaz datele n foaia de temperatur cu

arterial, care este reinut ca valoare, reprezentnd T.A. maxim (sistolic).

crui valoare este, de asemenea, reinut, reprezentnd T.A. minim (diastolic).

Se pregtesc materialele necesare (tensiometru, stetoscop, creion rou etc.)Dup un repaos de 15 minute, pacientului i se aplic maneta pneumatic pe 1/3 a

Asistenta se spal pe mini, i fixeaz stetoscopul cu olivele n urechi ibraului, care va fi sprijinit i n extensie.

membrana pe artera humeral,sub marginea inferioar a manetei, percepnd zgomotele

8/12/2019 LUCRAR~1

29/57

8/12/2019 LUCRAR~1

30/57

CAPITOLUL IVngrijiri specifice bolii

ngrijiri igieniceConfortulRegimul terapeutic de protecie urmrete s creeze condiii de spitalizare care s le

asigure bolnavilor maximum de confort, de bunstare psihic i fizic. Seciile cu paturi, cu ceeace intra n dotarea lor: saloane, coridoare, trebuie s aib un aspect plcut. Salonul bolnavilor, vandeplini pe lng cerinele de igien cerinele estetice i de confort.

Orientarea camerelor de spital este indicat s se fac spre sud-est, sud sau sud-vest.Paturile distanate, astfel ca bolnavii s nu se deranjeze unii pe alii, dau posibilitatea respectriicubajului indicat de normele de igien (30-40 metri ptrai pentru un bolnav).

AerisireaSe face prin deschiderea ferestrelor dimineaa dup toaleta bolnavului, dup

tratamente, vizita medicului, dup mese, vizitatori i ori de cte ori este cazul. Pentru confortulolfactiv se vor pulveriza substane odorizante.

Umidificarea aerului din ncpere, ntr-un procent de 55-60%, este absolutobligatoriu s se fac, pentru c o atmosfer prea uscat, irit cile respiratorii superioare.

Iluminatul natural este asigurat de ferestre largi, care trebuie s prezinte cel puin din suprafaa salonului. Lumina solar are i rol de a distruge agenii patogeni, dar uneori trebuieredus cu ajutorul stolurilor pentru a favoriza repaosul bolnavului. Lumina artificial indirect,difuz contribuie la starea de confort a bolnavilor.

nclzirea se realizeaz prin nclzire central. Temperatura se controleaz continuucu termometre de camer, pentru a se realiza: n saloanele de aduli o temperatur de 18-19 C in saloanele de copii 20-23 C.

Linistea este o alt condiie care trebuie asigurat bolnavilor internai, pentru cpacientul poate fi iritat cu uurin de zgomot. Somnul este un factor terapeutic foarte important,trebuind s fie profund i mai ndelungat, dect cel obinuit.

Toaleta bolnavului . Prin toaleta pacientului imobilizat la pat se indeparteaza de pesuprafata pielii stratul cornos, descuamat si impregnat cu secretiile glandelor sebacee sisudoripare, amestecate cu praf, alimente, resturi de dejectii si alte substante straine care adera lapiele. Indepartarea acestora deschide orificiile de excretie ale glandelor pielii, invioreazacirculatia cutanata si a intregului organism, produce o hiperemie activa a pielii, favorizandmobilizarea anticorpilor formati in celulele reticulo-endoteliale din tesutul celular subcutanat.

8/12/2019 LUCRAR~1

31/57

Toaleta linitete bolnavul, ii creeaza o senzatie placuta de confort. Pentru ca toaleta sa sedesfasoare in bune conditii se urmaresc cateva principii care trebuie respectate:

-se apreciaza starea generala a bolnavului pentru a evita o toaleta prea lunga, obositoare.-se verifica temperatura ambianta, pentru a evita racirea pacientului.-se evita curentii de aer prin inchiderea usilor, ferestrelor.-se izoleaza bolnavul prin paravan.-se pregatesc in apropiere materialele necesare toaletei, schimbarii lenjeriei patului si a

bolnavului si pentru prevenirea escarelor.Baia partiala la pat consta in spalarea intregului corp pe regiuni, descoperind progresiv numaipartea care se va spala dupa ce pacientul a fost dezbracat complet si acoperit cu un cearceaf si cuo patura. Asistenta va avea grija ca temperatura in salon sa fie de cel putin 20oC iar temperaturaapei de 37oC se va controla cu termometrul de baie sau cu cotul. Apa calda trebuie sa fie dinabundenta si se va schimba de cate ori este nevoie.Toaleta se face respectand o anumita ordine si se va incepe intotdeauna cu fata, apoi gatul,membrele superioare, partea anterioara a toracelui, abdomenul, partea posterioara a toracelui,regiunea sacrala, coapsele, membrele inferioare, organele genitale si in sfarsit regiunea perianala. Musamaua si aleza de protectie se muta infunctie de regiunea pe care o spalam iar lasfarsit se face toaleta parului, toaleta partii bucale. Inainte de a incepe baia pe regiuni se vorcolecta date medicale cu privire la starea pacientului: puls, tensiune, respiratie, ce mobilizare i sepermite in ziua respectiva, daca se poate spala singur, pe care parte a corpului.

Scopul ingrijirilor este:-prevenirea infectiilor, indepartarea secretiilor si a depozitelor naturale,-mentinerea permeabilitatii cailor respiratorii superioare,

-obtinerea unei stari de bine a pacientului, profilaxia cariilor dentare,-evitarea leziunilor de grataj la pacientii cu prurit/agitati, prevenirea escarelor,

-pregatirea pacientilor pentru diferite interventii chirurgicale-mentinerea unei stari de confort la pacientii imobilizati la pat,

-la pacientii inconstienti cu sonde vezicale/nazogastrice intretinerea si mentinereaacestora.Materialele necesare pentru toaleta pe regiuni sunt:-musama, aleza, cearseafe, prosoape, tampoane tifon, comprese, manusi de baie, manuside cauciuc, tavita renala, recipient pentru apa, sapun, paravan, bazinete, plosca.Igiena orala: n timpul administrarii chimioterapiei si mai ales in perioada de aplazie, nu

este recomandata folosirea periutei de dinti deoarece poate favoriza sangerarea gingivala sifacilita trecerea microbilor din flora normala a cavitatii bucale in circulatie, crescand riscul de

8/12/2019 LUCRAR~1

32/57

infectie sistemica. Se recomanda clatirea cavitatii bucale cu diferite solutii antiseptice indicatede echipa medicala.

Stilul de via - se recomand repaus fizic i psihic, reducerea efortului la omunc foarte uoar i analiza medical a sngelui la perioade regulate de 2-4 sptmni. Deasemenea, se vor face de 2 ori pe zi frecionri ale coloanei vertebrale cu tictur de cimbru. ncazurile avansate ale bolii, cnd bolnavul are astenie, se recomand cure de aer la altitudinemedie i helioterapie cu pruden (expunerea corpului la aciunea razelor solare ultraviolete)ngrijiri dietetice

Dieta - respectarea unor reguli de alimentaie i administrarea de remediinaturale sunt foarte importante pentru a ajuta pacientul pe perioada evoluiei bolii.

- Regim cu puine purine (compui organici ai acidului uric ntlnii n alimenten subproduse de carne, conserve, ficat, creier sau afumturi). De asemenea, se va nlocuizahrul din alimentaie cu miere.

- Vitamine - se vor da foarte multe vitamine cu ajutorul sucurilor de fructe ilegume, n special de sfecl roie, morcov i elin.

- Lptiorul de matc - se va administra zilnic cte 1 g de lptior, n cure de cte20 zile, cu 7 zile pauz.

- Polenul de albine conine o substan numit rutin care este un antitumoral deexcepie. n plus polenul previne infeciile i asigur organismului o serie de vitamine ioligoelemente naturale necesare organismului. Se recomand cte 20 g pe zi nainte de mese.

-Tinctura de propolis se va folosi pentru evitarea infeciilor. Se iau cte 2 picturila fiecare 5 kg corp de 3 ori pe zi nainte de mesele principale. Picturile se pun pe un miez depine, se mestec bine i se nghit.

- Argila se va administra intern zilnic, cte 1 linguri dizolvat n 250 ml ap.- n cazul n care se fac tratamente cu raze atunci este neaprat nevoie s se fac

n acest timp o cur de suc sau sirop de coacz negru i ceai de frunze de merior.- Frunzele de ptrunjel, n special cu ginseng, refac numrul de trombocite i

contribuie la refacerea mduvei osoase i la tonificarea ntregului organism.Hidratarea: pentru a proteja rinichiul de efectele toxice ale chimioterapiei si

pentru a evita afectarea si a altor organe prin eliberarea de metaboliti toxici ca urmare adistructiei de celule tumorale sunt administrate pacientului cantitati mari de lichide.

Ceaiurile recomandate pacienilor cu leucemie mieloid cronic sunt cele deafine, lemn dulce, nprasnic, rostopasc, saschiu, sfecl roie, elin i intaur. La acestea sevor mai aduga i sucul de ctin i uleiul de dovleac.

8/12/2019 LUCRAR~1

33/57

ngrijiri terapeuticeADMINISTRAREA TRATAMENTULUIAdministrarea tratamentului in leucemii presupune o atentie deosebita prin natura

toxica a medicamentelor folosite.administrarea se face de regula prin perfuzie dar seadministreaz i oral.

PERFUZIAPerfuzia - introducere pe cale parenterala (intravenoasa) , picatura cu picatura, a

solutiilor medicamentoase pentru reechilibrarea hidroionica si volemica a organismului.Introducerea lichidelor se poate face prin ace metalice fixate direct in vena, prin canule dematerial plastic ce se introdud transcutanat prin lumenul acelor (acestea apoi se retrag) sauchirurgical, prin evidentierea venei in care se fixeaza o canula de plastic ce se mentine chiarcateva saptamani (denudare venoasa).

Scop : hidratarea si mineralizarea organismului; administrarea medicamentelor lacare se urmareste un efect prelungit; depurativ - diluand si favorizand excretia din organism aprodusilor toxici: completarea proteinelor sau altor componente sangvine, alimentatie pe caleparenterala.Pregatirea psihica si fizica a bolnavului.I se aplica bolnavului necesitatea tehnicii.Pregatirea materialelor necesare:- tava medicala acoperita cu un camp steril;- trusa pentru perfuzat solutii ambalata steril;- solutii hidrante in sticle R.C.T. inchise cu dop de cauciuc si armatura metalica sau in pungioriginale de material plastic, riguros sterilizate si incalzite la temperatura corpului;- garou de cauciuc;- tavita renala;- stativ prevazut cu bratari cu cleme pentru fixarea flacoanelor;- 1 - 2 seringi Luer de 5 - 10 cm cu ace pentru injectii intravenoase si intramusculare sterilizate;- o perna musama;- 1- 2 pense sterile;- o pensa hemostatica;- casoleta cu campuri sterile;- casolete cu comprese sterile;- substante dezinfectante;- alcool;- tinctura de iod;

8/12/2019 LUCRAR~1

34/57

- benzina iodata;- romplast;- foarfece;- vata.Se pregatesc instrumentele si materialele necesare. Se scoate tifonul sau celofanul steril de peflacon, se desprinde sau se topeste la flacara parafina de pe suprafata dopului, care sedezinfecteaza cu alcool. Se desface aparatul de perfuzie si se inchide prestubul. Se indeparteazateaca protectoare de pe trocar si se patrunde cu el prin dopul flaconului. Se inchide cu pensahemostatic, imediat sub ac tubul de aer, se indeparteaza teaca protectoare de pe ac si se patrundecu acesta in flacon, prin dopul de cauciuc, fara sa se atinga trocarul. Se suspenda flaconul pesuport. Se fixeaza tubul de aer la baza flaconului cu o banda de romplast, avand grija sadepaseasca nivelul solutiei sau al substantei medicamentoase. Se indeparteaza pensahemostatica, deschizand drumul aerului in flacon. Se indeparteaza teaca protectoare de pecapatul portac al tubului, se ridica deasupra nivelului substantei medicamentoase din flacon si sedeschide usor prestubul, lasand sa curga lichidul in dispozitivul de perfuzie, fara ca picuratorulsa se umple cu lichid. Se coboara progresiv portacul, pana cand tubul se umple cu lichid, fiindeliminate complet bulele de aer. Se ridica picuratorul in pozitie verticala si se inchide prestubul,aparatul ramanand atarnat pe stativ. Se aseaza bolnavul pe pat, in decubit dorsal, cat mai comod,cu antebratul in extensie si pronatie. Se aseaza sub bratul ales o perna tare, acoperita cu musamasi camp steril.Efectuarea perfuzieiSpalarea pe maini cu apa si sapun. Se examineaza calitatea sistarea venelor. Se aplica garoul decauciuc la nivelul bratului. Se dezinfecteaza plica cotului cu alcool. Se cere bolnavului sainchida pumnul si se efectueaza punctia venei alese. Se verifica pozitia acului in vena, seindeparteaza garoul si se adapteaza amboul aparatului de perfuzie la ac. Se deschide prestubul, pentru a permite scurgerea lichidului in vena si se regleaza viteza de scurgere a lichidului deperfuzat, cu ajutorul prestubului, in functie de necesitate. Se fixeaza cu leucoplast amboul aculuisi portiunea tubului invecinat acestuia, de piele bolnavului Se supravegheaza permanent stareabolnavului si functionarea aparatului. Daca este necesar se pregateste cel de-al II-lea flacon cusubstanta medicamentoasa, incalzindu-l la temperatura corpului. nainte ca flaconul sa segoleasca complet, se inchide prestubul pentru a impiedica patrunderea aerului in perfuzor si seracordeaza aparatul de perfuzie la noul flacon. Se deschide prestubul, pe4ntru a permitelichidului sa curga; operatia de schimbare trebuia sa se petreaca cat mai repede, pentru a nu secoagula sangele refulat din ac si se regleaza din nou viteza de perfuzat a lichidului de perfuzat.Inainte de golirea flaconului se inchide prestubul, se exercita o persiune asupra venei

8/12/2019 LUCRAR~1

35/57

punctionate cu un tampon imbibat in solutie dezinfectanta si printr-o miscare brusca, in directiaaxului vasului, se extrage axul din vena. Se dezinfecteaza locul punctiei cu tinctura de iod, seaplica un pansament steril si se fixeaza cu romplast.Ingrijirea bolnavului dupa tehnicaSe aseaza bolnavul confortabil in patul sau. Se administreaza bolnavului lichide caldute ( dacaeste permis). Se supravegheaza bolnavul. Reorganizarea locului de munca. Se noteaza n foaiade temperatura data, cantitatea de lichid perfuzat, cine a efectuat perfuzia.Accidente si incidente- Hiperhidratarea prin perfuzie in exces, la cardiaci, poate determina edem pulmonar acut: tuse,expectoratie, polipnee, cresterea T.A. se reduce ritmul perfuziei sau chiar se intrerupe complet,se injecteaza cardiotonice.- Embolie pulmonara prin patrunderea aerului in curentul circulator. Se previne prin: eliminareaaerului din tub inainte de instalarea perfuziei, intreruperea ei inainte de golirea completa aflaconului si prin neutilizarea perfuziilor cu presiune si retinerea 2 - 3 cm de solutie pentrucontrol, in cazul in care s-ar produce un accident (intoleranta).Nerespectarea regulilor de asepsie poate determina infectarea si aparitia de frisoanengrijiri profilactice

Nu se tie cum s-ar putea preveni apariia leucemiei. Muli dintre cei care auaceast afeciune nu au factori de risc. Un factor de risc este acel factor ce crete ansa de a sembolnvi. Unii oameni expui la doze mari de radiaii, expui la benzen, fumtori sau cei ce facchimioterapie au riscul de a face leucemie. Asadar o via cumptat far excese, alimente cuE-uri .

8/12/2019 LUCRAR~1

36/57

CAPITOLUL VElaborarea planului de ingrijire la un pacient cu leucemie

cronic

CAZUL AInterviuNUME: E.R.Sex:MVarsta :45 ANIMotivele internrii:

inapetenta,scadere in greutate,stenie fizica si psihica,Ap superficiala,nxietate,Hepatomegalie,

Diagnostic : LEUCEMIE LIMFATICA CRONIC AntecedenteHeredo-colaterale: nesemnificativePersonale: in 2002 internat la Spitalul Militar cu otit seroasa; fost fumator cronic 20ani : 5-10tigari/ziExamen clinic:Stare general:Stare de nutriie:Stare de contien:Facies:Tegumente:Mucoase:Fanere:esut conjunctiv adipos:

febril 39 grade, talie 170 cm, greutate: 45kg,alteratpstratsimetric.palide, uscate, fierbini, urme de godeu.normal colorate.normal implantate.normal reprezentat; edeme, godeu.

8/12/2019 LUCRAR~1

37/57

Sistem ganglionar:Sistem muscular:Sistem osteo-articular:Aparat respirator:

Aparat cardiovascular:

Aparat digestiv:

Tranzit intestinal:Ficat, ci biliare, splin:

Aparat urogenital:

superficial, palpabil.normoton, normotrof, normokinetic.aparent integru.torace normal conformat, excursii costale simetrice, sonoritatepulmonar normal, micri ventilatorii fiziologice.AV=70/min, TA=120/95 mmHg, puls membre inferioareneperceptibile (edeme ).abdomen suplu, mobil cu micrile respiratorii, depresibil,nedureros, spontan la palpare.fiziologic.n limite normale: ficat cu marginea inferioar la rebordul costal;splin nepalpabil.loje renale dureroase, manevra Giordani negativ bilateral,diaforez

Sistem nervos, endocrin, organe de sim: orientare temporo-spaial; fr semenede iritaie meningean; OTS, ROT present bilateral simetric.

8/12/2019 LUCRAR~1

38/57

Tabel cu nevoile fundamentale dup modelul conceptual al Virginiei HendersonNEVOIA FUNDAMENTAL MANIFEST RI DE

DEPENDEN1. A respira i a avea o bun- dispnee cucirculaie2. A bea i a mnca

3. A elimina4. A se mica, a avea o bunpostur5.A dormi, a se odihni

6. A se mbrca i dezbrca7. A menine temperaturacorpului n limite normale8. A fi curat, ngrijit

9. A evita pericolele- team, fric

10. A comunica -comunicare deficitar cu

echipa medical-dezorientare n timp ispaiu- imposibilitatea de a practicareligia

_

- tristee- lipsa preocuprilor zilnice- cunotiine insuficientedespre boal- lipsa interesului fa de anva

- anxietate- prbuirea funciilor vitale- incoeren- spitalizare

_- anxietate- durere- afectarea strii de contien

- constipaie- incapacitate de a se mica- stare depresiv- anticiparea evenimentelornegative

-- febr-frisoane- tegumente palide- incapacitate de a-isatisface a acorda singuriigiena corporal

- inapeten- scdere n greutate

SURSA DEDIFICULTATE- anxietate- spitalizare- dureri osoase- spitalizare- durere- durerea- anxietatea

-- leucocitoz

- durere

- stare depresiv

11.A practica religia12. A se realiza13. A se recrea14. A nva

8/12/2019 LUCRAR~1

39/57

Plan de ngrijire cazul ADIAGNOSTIC DE NURSING

Alterarea confortului din cauzalipsei de odihna manifestata prinastenie

OBIECTIVEPacientul sa nu prezinte astenie

Alterarea starii de nutritie din cauzaprocesului malign manifestata prininapetenta

Pacientul sa se hidrateze sialimenteze corespunzator

Alterarea starii psihice din cauzainternarii manifestata prin anxietate. Pacientul sa nu fie anxios

INTERVENTII AUTONOME SIDELEGATE

- bolnavul va fi ascultata atent, va findemnata sa-si exprimesentimentele, va fi ncurajata pentrucomunicarea cu colegii de salon sifamilia;stimularea pacientului n efectuareaunor activitati;- pacientul va fi recompensata prinlaude.- asigur liniste in salon si un mediurelaxant pentru a se odihni- monitorizez functiile vitaleStimulez apetitul bolnavului prinalimente oferite n cantitati mici si laintervale scurte de timp.Asigur conditii de mediu- aerisiresalon, lenjerie curata,Administrez de vitamine: B1,C,B6,Ca,D3.Hidratez si alimentez parenteral

pacientul- G-10%Stimularea bolnavei n efectuareaunor activitati: se va stabili unprogram de activitati agreat debolnava pentru a preveni plictiseala.

EVALUAREDupa citeva zile starea generala seimbunatateste

n urma interventiilor apetitulbolnavei revine la normal.

n urma tratamentului naproximativ 2 zile starea pacientuluise mbunatateste foarte mult si aredin nou ,,pofta de viata.

8/12/2019 LUCRAR~1

40/57

Diminuarea strii de nutriie dincauza lipsei de alimentatiemanifestata prin scadere in greutate

Pacientul sa prezinte o greutatenormal conform indicilor ponderali

Constipaie Pacientul s prezinte tranzitintestinal fiziologicPacientul s prezinte o igienriguroas.Incapacitate n satisfacerea igienei

- se previne izolarea prin stimularearelatiilor interpersonale.Se va stimula apetitul bolnavei prinalimente oferite n cantitati mici si laintervale scurte de timp.Recoltez snge si urina pentruanaliza de laborator.Conduc pacientul pentru investigatii.Cintaresc zilnic bolnavulMonitorizez functiile vitaleAdministrez la indicatia mediculuiFortrans 1 cpAlimentez pacientul cu alimenteusor digerabile- am efectuat toaleta pe regiuni- am schimbat lenjeria de pat deicorpDiscut cu pacientul i i explicnecesitatea administrrii uneicantiti reduse de de lichideAdministrez 3 l/zi

Starea pacientului se imbunatateste,a luat in greutate in urmatoarele 4zile 1 kg.

Pacientul prezint tranzit intestinalnormalStare general influenatPacientul prezint tegumenteintegre.Stare general stabilTA= 120/ 75R= 18/minP=75b/minGreutate 44 kgT= 36,6 grade C

Deshidratare Pacientul s se hidratezecorespunztor

8/12/2019 LUCRAR~1

41/57

8/12/2019 LUCRAR~1

42/57

FOAIE DE TEMPERATUR ADULINumele E. Prenumele R.

ZiuaZile de boal

D.TempResp.T.A.Puls D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S

3000 35 30 160 41O2500 30 25 140 40O2000 25 20 120 39O1500 20 15 100 38O1000 15 10 80 37O500 10 5 60 36O0 0 0 40 35Lichide ingerateScauneDiet

8/12/2019 LUCRAR~1

43/57

CAZUL B

CULEGEREA DATELORNUME: M.D.Sex:MVarsta :3 ANIMotivele internrii: inapetenta, febra, diaforeza nocturna, cefalee ,DIAGNOSTIC : LEUCEMIE MIELOIDA CRONICAAntecedenteHeredo-colaterale: mama htaPersonale patologice: sindrom philadelphiaExamen clinic:Stare general:Stare de nutriie:Stare de contien:Facies:Tegumente:Mucoase:Fanere:esut conjunctiv adipos:Sistem ganglionar:Sistem muscular:Sistem osteo-articular:Aparat respirator:

Aparat cardiovascular:

Aparat digestiv:

Tranzit intestinal:Ficat, ci biliare, splin:Aparat urogenital:

febril 39 grade, talie 80 cm, greutate: 12 kg,alteratpstrat

n lun plin.palide, uscate, fierbini, urme de godeu.normal colorate.normal implantate.normal reprezentat; edeme, godeu.superficial, palpabil.normoton, normotrof, normokinetic.aparent integru.torace normal conformat, excursii costale simetrice, sonoritatepulmonar normal, micri ventilatorii fiziologice.AV=70/min, TA=130/80 mmHg, puls membre inferioareperceptibileabdomen suplu, mobil cu micrile respiratorii, depresibil,nedureros, spontan la palpare.fiziologic.n limite normale: ficat marit n volum splin palpabil.loje renale nedureroase, manevra Giordani negativ bilateral,

diaforez

8/12/2019 LUCRAR~1

44/57

8/12/2019 LUCRAR~1

45/57


DEPENDEN1. A respira i a avea o bun- dispnee cucirculaie2. A bea i a mnca




10. A comunica -comunicare deficitar cuechipa medical-dezorientaren timp ispaiu- imposibilitatea de a practicareligia

_

- tristee- lipsa preocuprilor zilnice- cunotiine insuficientedespre boal- lipsa interesului fa de a

nva

- anxietate- prbuirea funciilor vitale- incoeren- spitalizare

_- anxietate- durere- afectarea strii de contien

- inapeten- scdere n greutate-diaforez- incapacitate de a se mica- stare depresiv- anticiparea evenimentelornegative

-- febr-frisoane- tegumente palide- incapacitate de a-isatisface a acorda singuriigiena corporal

SURSA DEDIFICULTATE- anxietate

- spitalizare- dureri osoase- stare febril- durere- durerea- anxietatea

-- leucocitoz- durere

- stare depresiv


8/12/2019 LUCRAR~1

46/57

Plan de ngrijire cazul B

DIAGNOSTIC DE NURSINGAlterarea starii de nutritie din cauzadurerii manifestata prin inapetanta

OBIECTIVEPacientul sa se alimenteze normal


Se va stimula apetitul bolnavei prinalimente oferite n cantitati mici sila intervale scurte de timp.Combat durerea cu analgezice:- nurofen 1/3 cmp/ziMonitorizez functiile vitale

EVALUAREPacientul prezinta pofta de mincarese alimenteaza corespunzator

Alterarea eliminarilor din cauzafebrei manifestata prin diaforeza Pacientul sa eliminari normale Monitorizez functiile vitale,Pacientul nu prezinta diaforeza inAsigur conditii de mediu.urma tratamentului aplicat

Asigur lenjerie curataAsigur o temperatura optimaRecoltez singe pentru analizeAdministrez tratamentul recomandatde medic:Vincristin-perfuzie/24hPrednison-1cmp/ziAllopurinol-1cmp/zi

8/12/2019 LUCRAR~1

47/57

8/12/2019 LUCRAR~1

48/57

Epicriza cazul B

copil de sex masculin n vrst de 3 ani se interneaz in cadrul clinicii pentru investigaii.examenul clinic i examenele de laborator confirm diagnosticul de LEUCEMIE CRONIC

MIELOID. La externare se recomand:

- revine la control peste 5 zile- va evita frigul, umezeal- va evita contactul cu persoane bolnave- purinethol 1 cp / zi

8/12/2019 LUCRAR~1

49/57

FOAIE DE TEMPERATUR ADULINumele M. Prenumele D.

ZiuaZile de boal



8/12/2019 LUCRAR~1

50/57

Cazul C

CULEGEREA DATELORCopilul P.R. n vrst de 8 luni prezint n urm cu 12 ore febr, inapetenta, scadere in

greutate, diaforeza, insomnie motiv pentru care se prezint la Serviciul de Primire al Spitaluluide copii Sf. Maria unde se interneaz cu diagnosticul medical leucemie mieloida cronica

Antecedente personale:copil nscut la 9 luni, cu greutatea de 3000 g, talia =50 cm, alimentat natural 3 luni,apoi cu lapte vac, n prezent alimentaie diversificat.

a efectuat toate vaccinrile conform vrstei.Antecedente heredo-colaterale:

neagAntecedente alergologice:

nu este alergic la substane medicamentoase sau alimente.

Examene de laboratorHemoleucogram Hl = 10,24 g%

EvaluareLeucocite = 15.000 /mm3P =39%, E =4%, L =51%, M =7%

VSHFibrinogenC.R.P.Calcemie, fosfatemie

VSH =20 mm/hFbg= 222 mg%C.R.P. = pozitivCalcemia= 8,4 mg%Fosfatemia = 5,50 mg%F.A.= 57 U.I.

Exudat faringian Exudat faringian=> absent S.H. i S.P.

8/12/2019 LUCRAR~1

51/57


DEPENDEN

1. A respira i a avea o buncirculaie-2. A bea i a mnca




10. A comunica


-comunicare deficitar cuechipa medical

----------

- vrsta mic

--------

- inapeten- scdere n greutate-diaforaz- incapacitate de a se mica- stare depresiv- anticiparea evenimentelor

negative- imposibilitatea de a sembraca- febr-frisoane- tegumente palide- incapacitate de a-isatisface i a acorda singurigiena corporal

SURSA DEDIFICULTATE

- anxietate- spitalizare- dureri osoase- spitalizare- durere- durerea- anxietatea

-vrsta- leucocitoz

-Vrsta mic

- stare depresiv

8/12/2019 LUCRAR~1

52/57

Plan de ngrijire cazul CDIAGNOSTIC DE NURSING

Dificultate n alimentaie prin deficitmanifestat prin:- inapeten- scdere ponderal.

OBIECTIVECopilul s fie alimentat i hidratatsuficient.

Alterarea temperaturii corporale dincauza leucocitozei manifestata prinfebra

Pacientul sa nu prezinte febra


-ncerc hidratarea oral a copiluluicu ceai, Gesol;- n caz de eec, institui o perfuziecu Glucoz 5% i electrolii;

- calculez numrul de calorii nfuncie de starea patologic; adaog13% pentru fiecare grad de t peste37; 20-30% pentru agitaie;- calculez bilanul ingesto-excreta;- corectez tulburrilehidroelectrolitice i rezerva alcalin;- rehidratarea oral va ncepe ncet,cu cantiti mici de lichide, oferitecu linguria;- monitorizez funciile vitale.- asigur condiii de confort termic nsalon;- hidratez suficient copilul prinadministrare oral de lichide;- administrez antitermice,antibioticele recomandate de medic;- msor t copilului la intervalelecerute de medic i notez valorileobinute n foaia de temperatur;- calculez bilanul intrri-ieiri,adaug 500 ml ap pentru fiecare

EVALUAREObiectiv nerealizat n primele 6 ore,in urmatoarele ore pacientul incepesa mnnce normal

Obiectiv realizat, temperaturacopilului este normal: 37,3C.

8/12/2019 LUCRAR~1

53/57

Alterarea somnului din cauza dureriimanifestata prin insomnie Pacientul sa doarma suficient.

grad peste 37C.- asigurarea linitii nocturne i acondiiilor de confort termic;- planificarea ngrijirilor iinterveniilor delegate, astfel nctacestea s fie minime n intervalul2400-600;Monitorizez functiile vitaleHidratez pacientulAsigur o temperatura optima insalonAsigur lenjerie curata.Recoltez singe si urina pentruanalizeAdministrez medicatia recomandatade medic:-vincristin-asparaginaza- perfuzabile/24h

Obiectiv parial realizat.

Alterarea eliminarilor din cauzafebrei manifastata prin diaforaza Pacientul sa prezinte eliminarifiziologice Stare pacient imbunatatita

8/12/2019 LUCRAR~1

54/57

Epicriza cazul C

copil de sex masculin n vrst de 3 luni se interneaz n cadrul clinicii pentru evaluare clinico-biologic. Examenul clinic general relev ganglioni superficiali mrii n volum. Biologicprezint leucocitoz 15000/ mm, vsh- 20/h. Recomandri la externare:

- revine la control peste 5 zile- mediu fr umezeal, cureni, egrasie- alimentaie variat, bogat n fructe, legume

8/12/2019 LUCRAR~1

55/57

FOAIE DE TEMPERATUR Numele P. Prenumele R.

ZiuaZile de boal



8/12/2019 LUCRAR~1

56/57

CAPITOLUL VIEducaia sanitar a bolnavului cu leucemie cronic

Boala canceroas ( leucemiile) este indiscutabil una din marile probleme ale mediciniimoderne. Contrar prejudecilor care mai dinuie n rndul populaiei i chiar n anumite cercurimedicale, aceast boal este curabil i, n multe cazuri, chiar vindecabil,Pronosticul depindede mai muli factori, dintre care cel mai important este prevenirea sau profilaxia, urmat dediagnosticul precoce i de tratamentul corespunztor, competent i cu mijloace clinice moderne.

Apariia cancerului poate fi determinat de numeroi factori endogeni i de mediu. Samintim doar civa: poluarea aerului, apei i solului, expunerea necontrolat la radiaiile solare,obiceiurile nesntoase (fumatul, alcoolul, alimentaia neadecvat),

n procesul de prevenire a cancerului un rol important l are i profilaxia secundar(controalele periodice dup o anumit vrst: col uterin, sn, rect, prostat). Nu mai puinimportant este educaia sanitar a populaiei.

Al doilea element n aceast lupt este diagnosticul precoce. Tratamentul propriu-zis, carei el trebuie s fie instituit ct mai repede, trebuie s fie condus de specialiti n oncologie, cares dispun de aparatur modern, cu toat gama de iradieri i medicaie de ultim or.

Leucemiile sunt din ce in ce mai comune si un tratament concret nu exista de aceea credca cel mai important este profilaxia. Din metodele de profilaxie cele mai cunoscute este oalimentatie sanatoasa. Intr-o lume plina de chimicale acest lucru pare imposibil. Evitareaalimentelor bogate in E-uri este poate cel mai usor de realizat.

8/12/2019 LUCRAR~1

57/57

Bibliografie

Albu R.M., Anatomia i fiziologia omului Editura Medical 1987Bruckner I., Medicin interna Editura Medical1980Fodor O., Medicin intern , vol. I, Editura Dacia, Cluj-Napoca,1974Corneliu Borundel - Manual de Medicina Interna Pentru Cadrele Medii Editura ALL

2008P. P. Groza -Fiziologie Editura medicala, Bucuresti, 1991I.Ichim i colaboratori - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Editura CISON,

Bucuresti, 2001Carol Mozes - Manual de Medicina Interna Specialitati nrudite si ngrijiri paliative,

Editura Bucuresti,1998.- Radiodiagnostic, Radioterapie si Anatomie functionala. Editura Bucuresti, 1997.- Breviar de exporari functionale si de ngrijiri speciale acordate bolnavului Editura

Viata Romneasca, Bucuresti, 1997.- Tehnici de ngrijire a bolnavilor Editura Medicala1974.-Anatomia i fiziologia omului , Editura Corint, Bucureti 2001L. Morariu si colaboratorii - Bazele teoretice si practice ale ingrijirii omului sanatos

si bolnav - nursing Editura universal, BucuretiTitirc L.,Gal G.,Seuchea M.,Ddorobanu E.,Balt G.,Zamfir M.,Ivan

M.,Ardeleanu M.,Pesek M., Tehnici de evaluare si ngrijiri acordate de asistenii medicali,Editura Viaa Romneasc, Bucureti, 2001

Titirca L., Dorobantu E., Gal G., Seuchea M., Udma F., Ingrijiri specialeacordate pacientilor de catre asistentii medicali Editura Viaa Romneasc, Bucureti 2008

Voiculescu M., Medicin generala Editura Viaa Romneasc, Bucureti 2004

Date post:	03-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	madalina-natalia-pirvan
View:	223 times
Download:	0 times

LUCRAR~1

Documents