8/16/2019 Lucian-Valeriu Lefteru - Familia Cujba.pdf

1/8

1 DRH, A, II, volum întocmit de L. ªimanschi în colaborare cu Georgeta Ignat ºiDumitru Agache, Bucureºti, 1976, p. 162, nr. 112.

2 Ibidem, XIX, întocmit de Haralambie Chirca, Bucureºti, 1969, p. 586, nr. 429.3 Nicolae Stoicescu,  Repertoriul bibliografic al localitãþilor ºi monumentelor 

medievale din Moldova, Bucureºti, 1974, p. 656.4 O comunicare despre familia lui Ionaºco Cujbã a fost prezentatã în cadrul Celui

de-al XII-lea Congres de Genealogie ºi Heraldicã, desfãºurat la Iaºi, în perioada 15-18 mai2003, sub egida Institutului Român de Genealogie ºi Heraldicã „Sever Zotta”: ConstantinCrãescu, Boieri ºi rãzeºi: urmaºii marelui vornic Ionaºco Cujbã , (15 mai 2003).

Urme în piatrã ale familiei Cujbã

 în vechiul þinut Vaslui

 Lucian-Valeriu Lefter 

Constantin Crãescu

De o parte ºi de alta a hotarului dintre judeþele Iaºi ºi Vaslui, întâlnim„urmele” în piatrã ale boierilor din familia Cujbã: douã biserici ruinate. Odi-nioarã, pânã în secolul al XVII-lea, aici era o singurã moºie, Protopopeºti ,de o parte ºi de alta, la rãsãrit ºi la apus, de pârâul Cuþitna. Ulterior, moºia afost divizatã între urmaºii vechiului stãpân cãpãtând denumiri distincte, aºa cumo întâlnim în secolul al XIX-lea: Protopopeºtii din Deal sau Cujbeºti (Cujba),Protopopeºtii Ducãi, Protopopeºtii Lazarini, Protopopeºtii Sioneºti ºi Protopo-peºtii Davideºti. Evident, unele denumiri au fost efemere, doar ProtopopeºtiiDucãi pãstrându-se, fiind satul Protopopeºti de astãzi, ºi Protopopeºtii dinDeal sau Cujba, adicã satul Cujba de astãzi (comuna Tãcuta, jud. Vaslui).

O situaþie aparte a avut-o Poiana cu Cetate (comuna Grajduri, jud. Iaºi), numitã,

odinioarã, ºi Poiana lui Cujbã, al cãrei nume vine din secolul al XV-lea. Primamenþiune a acestui nume o întâlnim la 14621, apoi la 12 noiembrie 16282, cândmãnãstirea Bârnova cumpãrã jumãtate din satul Scânteia sau Filosofii împreunã cupoienile din codru, printre care ºi Poiana cu Cetate. Poiana va rãmâne de acum

 în stãpânirea mãnãstirii, existenþa acolo a unei aºezãri locuite, ce ar presupuneridicarea unei biserici, fiind incertã. Astfel, Nicolae Stoicescu nu s-a pronunþatci certitudine, el atribuind biserica probabil lui Ionaºco Cujbã mare vornic alÞãrii de Sus3.

Însã Rulenii, parte a satului actual Protopopeºti, aflat în vecinãtateaaºezãrii Poiana cu Cetate, atestat la jumãtatea secolului al XVII-lea, se afla în stãpânirea lui Ionaºco Cujbã4. În lipsa unor documente este greu de urmãrit

8/16/2019 Lucian-Valeriu Lefteru - Familia Cujba.pdf

2/8

Semnatar articol70

5 Arhivele Naþionale Iaºi, fond Ministerul de Justiþie. Anaforale, nr. 81 f. 330 r.6 Idem, fond Vistieria Moldovei, dos. 292/ 1838, f. 2 v - 3 r.7 Ionaºco Cujbã urcã în dregãtorii începând cu anul 1609, când era fost cãpitan,

apoi este menþionat ca fost stolnic (1616-1619), vornic de poartã (1621, 1624), marearmaº (1623), mare clucer (1628-1629), mare sulger (1631), mare vornic de Þara de Sus(1632-1633); între anii 1634-1649 îl aflãm ca fost mare vornic (Vezi N. Stoicescu, Dic-

 þionar al marilor dregãtori din Þara Româneascã ºi Moldova (sec. XIV-XVII), Bucureºti,1971, p. 392).

8 Nicolae Stoicescu, op. cit., loc. cit .9

Catalogul documentelor moldoveneºti din Arhiva Istoricã Centralã a Statului,vol. III, Bucureºti, 1968, nr. 85, p. 41.10 Arhivele Naþionale Iaºi, fond Visteria Moldovei, dos. 255/1845, f. 48 v - 49 r.

trecerea satului în stãpânirea familiei Cujbã, spre începutul secolului al XVII-lea.Ulterior, în secolul al XIX-lea, pãrþile din Ruleni au fost vândute stolnicului

Glodeanu, cãsãtorit cu una din fetele care apar la 1844 ca fiind surorile fraþilorCujbeºti5: Gavril, Costache, Lupul ºi Vasile, ce va apare în acte sub numelede stolniceasa Glodeanca, deºi în acel moment era cãsãtoritã cu ConstantinNeculau ºi stãpânea Poiana cu Cetate încã de la 18386. Aºadar, întrucât Poianacu Cetate se afla în proprietatea familiei Cujbã, e greu de explicat cum de ostãpânea mãnãstirea Bârnova la 1628! Numai dacã utilizarea toponimului nus-a extins cumva asupra unei pãrþi din moºia familiei Cujbã! Nu este loculaici sã descâlcim istoria acestei proprietãþi, o vom face cu alt prilej.

* * *Ionaºco Cujbã7, probabil, a construit aici, în Poiana cu Cetate, o bise-ricã din piatrã, într-o poianã a pãdurii. E greu de spus dacã zidurile de astãzisunt de atunci; partea inferioarã a acestora, numai din piatrã, dã „impresia”de secol XVII, însã partea superioarã este, mai degrabã, din secolul al XVIII-lea;piatra este amestecatã cu cãrãmidã, iar arhitectura este caracteristicã acesteiperioade. În evidenþele Direcþiei Monumentelor Istorice, biserica este men-þionatã ca fiind specificã secolului al XVIII-lea, însã Nicolae Stoicescu a pre-tins cã este din secolul al XVII-lea, construitã, probabil, de marele vornic

Ionaºco Cujbã8. Cu siguranþã, în prima parte a secolului al XVII-lea, IonaºcoCujbã stãpânea aici, când a fãcut danie mãnãstirii Trei Ierarhi pãrþi din satulRuleni („Rubleni”), aflat la obârºia pârâului Cuþitna (la sud de Poiana cuCetate). Înainte de 1659 iulie 279, s-au hotãrnicit pãrþile de ocinã dãruite mãnãs-tirii Trei Ierarhi, conform zapiselor de danie ºi a ispisocului de întãriturã datde Vasile Lupu. Mai apoi, aceastã moºie, aflatã la nord de Protopopeºti, a apar-þinut mãnãstirii Dobrovãþ, cum o gãsim, de pildã, la 184510.

În catagrafia satului Protopopeºti („Potropeºtii”) din 1820, moºia estemenþionatã ca fiind în proprietatea stolnicului Ioniþã Duca ºi a rãzeºilor; între

8/16/2019 Lucian-Valeriu Lefteru - Familia Cujba.pdf

3/8

Titlu articol 71

11 Ibidem, dos. 14/1820, f. 163 r.12 Moldova în epoca feudalizmului, VII, 1, Recensãmintele populaþiei Moldovei din

anii 1772-1773 ºi 1774, ed. P.G. Dmitrev ºi P.V. Sovetov, Chiºinãu, 1975, p. 179 ºi 225.13 Arhivele Naþionale Iaºi, fond Vistieria Moldovei, f. 244 v.14 Ibidem.15 Ibidem, dos. 292/1838, f. 2 v.16 Ibidem, dos. 290/1845, f. 87 v.17

Ibidem, Colecþia Planuri ºi Hãrþi, nr. 3208, „Planul moºii Poeana cu Cetate”.18  Marele dicþionar geografic al României, alcãtuit de George Ioan Lahovari,General C.I. Brãtianu ºi Grig. G. Tocilescu, V, Bucureºti, 1902, p. 32.

aceºtia din urmã trebuie situat ºi un anume „Cujbã ot Poianã”, care avea subascultare 13 liude11. Nu putea fi decât urmaºul rãzeºilor Cujbeºti, menþionaþi

ca trãitori ºi proprietari în satul „Potropeºti” în a doua parte a secolului alXVIII-lea12, între anii 1772 ºi 1774: Neculai, Toader ºi Miron Cujbã. În 1820,un anume „Costandin, sin Miron Cujbã ot Potropeºti”, plãtea dajdie „tãtâni-sãula þinut Vasluiului, cãci Miron au murit”13. Dacã satul Protopopeºti se afla înþinutul Vasluiului, Poiana cu Cetate se afla în þinutul Iaºilor. Costandin Cujbãdin Protopopeºti, menþionat mai sus, probabil trãia în Poiana cu Cetate, de vremece cerea sã se „mute dajde la þânut Eºii, cãci în þânut Eºii esti trãitoriu”14, în OcolulCodrului. Biserica nu este menþionatã, probabil nu existau preoþi în sat. Însã,la 1838, satul Poiana cu Cetate (ocolul Codrului, þinutul Iaºilor), aflat în pro-

prietatea lui Costandin Neculau, avea un preot, Iov, ºi doi dascãli, Ioan, „sinpreot”, ºi Alexandru, sin Dumitru; aceºtia slujeau la biserica satului, cu hramulSf. Nicolae15. Situaþia era identicã în anul 184516.

O hartã a moºiei Poiana cu Cetate, din 13 martie 186317, indicã în parteade nord a satului Poiana cu Cetate o bisericã. Moºia se învecina spre nord ºiest cu pãdurea Dobrovãþ, spre sud cu moºia Cujba din Deal ºi cu pãdurea Ruleni(„Roleni”), ºi spre vest cu pãdurea Boroseºti. Aºadar, o poianã între pãduri. Lasfârºitul secolului al XIX-lea, satul Poiana cu Cetate, avea doar ºase familii,

respectiv 37 de suflete18

. Nu este menþionatã, la acea datã, nici o bisericã func-þionalã în sat. Putem doar sã emitem ipoteza, cã, la începutul secolului al XX-lea,biserica se afla pe cale de a se ruina. Cutremurul din toamna anului 1940,probabil, trebuie s-o fi ruinat definitiv.

Astãzi, se pãstreazã ruinele unei biserici cu bolþile prãbuºite. Cum amamintit deja, partea inferioarã a zidurilor este din piatrã, aidoma celor dinveacul al XVII-lea, iar partea superioarã, deasupra ferestrelor, este din cãrã-midã ºi piatrã. La intrarea în bisericã, la pridvor, se aflã ruinele unei turle,probabil fostã clopotniþã; s-au pãstrat parþial scãrile, în spiralã. Urmeazã pro-

naosul care este despãrþit de naos prin douã coloane centrale ºi douã laterale,lângã pereþi; apoi, urmeazã absida altarului. Absidele laterale din naos sunt

8/16/2019 Lucian-Valeriu Lefteru - Familia Cujba.pdf

4/8

Semnatar articol72

19 Anuarul Eparhiei Huºilor , 1938, p. 192.20 Precum la 1900. Ibidem, III, Bucureºti, 1900, p. 11. În Buletinul Monumentelor 

 Istorice, nr. 4/1973, este datatã în 1830 biserica din Poiana cu Cetate; de fapt, s-a fãcuto confuzie cu aceastã bisericã de la Cujba.

21 Arhivele Naþionale Iaºi, fond Visteria Moldovei, dos. 255/1845, f. 50 v - 51 r.22 De exemplu, în Anuarul Eparhiei Huºilor pe 1938, p. 192, parohia Protopopeºti

avea douã biserici, Sf. Nicolae la Protopopeºti ºi Sf. Voievozi la Focºasca. Satul Cujbafãcea parte din parohie (cu 27 de familii), însã nu este menþionat cã ar fi având bisericã,ceea ce înseamnã cã aceasta era deja ruinatã.

vizibile doar la interior, în exterior existã doar un decroºeu în dreptul naosu-lui. Lungimea bisericii, în interior, este de 16,10 m; lãþimea, în pronaos ºi

naos, cu excepþia absidelor, este de 9 m. De la uºa bisericii, (cu deschidereade 1,50 m ºi înãlþimea de cca 1,90 m), ºi pânã la coloanele unde începe naosul,este o distanþã de 2,80 m, apoi, pânã la absida altarului sunt 9 m. Grosimeapereþilor este de cca 1 m-1,10 m. Ferestrele bisericii erau la abside, în naos, lasud ºi nord, la absida altarului ºi în partea de sud a pronaosului. Între zidurileruinate, în altar, creºte un copac, un cireº, precum ºi vegetaþie diversã, în rest.

* * *Având acelaºi hram cu vechea biserica din Poiana cu Cetate, pe la

1802 I. ªlicaru construieºte o bisericã din piatrã în satul Protopopeºti19

, careexistã ºi astãzi. Nu insistãm asupra istoriei acesteia. Însã, peste ceva timp, pela 1830, în satul Protopopeºti de Deal (numit ulterior Cujba20), vornicul depoartã Gavril Cujbã, rãzeº în acest sat, construieºte o bisericã din zid cuhramul Sf. Nicolae care avea acelaºi hram cu cea ctitoritã de strãmoºul sãu.Evident, Gavril Cujbã era rudã cu Costandin Cujbã, amintit mai sus, proprietar

 împreunã cu neamurile sale, în Protopopeºti. La 1845 satul era proprietate alui Costachi Neculau ºi a „pãrtaºilor Cujbeºti”. Un anume Mihai Petru erapreot la bisericã, alãturi de doi dascãli, ªtefan Chira ºi Costachi, „sin preutul

Mihaiu”21

. Spre sfârºitul secolului al XIX-lea biserica era funcþionalã. În pri-mele decenii ale secolului al XX-lea biserica a cãzut în ruinã. Ca ºi la Poianacu Cetate, pânã astãzi, la aceastã bisericã nu mai funcþioneazã decât cimitiruldin jurul ruinelor fostei biserici. În anii ‘30 ai secolului trecut lãcaºul de cult numai era funcþional, nemaifiind luat în evidenþã de anuarele eparhiale22.

Ruinele existente în partea de nord a satului Cujba aratã o construcþieoarecum de dimensiunile celei din Poiana cu Cetate, însã materialul este altul.Dacã la Poiana cu Cetate s-au folosit, în partea inferioarã a zidului, bucãþimasive de piatrã, aici, la Cujba, s-au utilizat pietre de dimensiuni mici, ordinare.Zidurile s-au pãstrat pânã deasupra ferestrelor, observându-se amestecul pietreicu cãrãmida. La intrarea în bisericã existã, ca ºi la Poiana cu Cetate, turnul

8/16/2019 Lucian-Valeriu Lefteru - Familia Cujba.pdf

5/8

Titlu articol 73

ruinat, folosit, probabil, drept clopotniþã, iar planul bisericii este triconc. Turlase afla pe pridvor. Pronaosul ºi naosul au ferestre, fiecare, la nord ºi la sud,

iar în naos sunt la abside. Altarul, de asemenea, are fereastrã la absidã. În general,construcþia de la Cujba este inferioarã calitativ faþã de cea de la Poiana cuCetate.

Cu siguranþã, la Poiana cu Cetate se simte „puterea” ctitorului, indiferentdacã acesta va fi fost Ionaºco Cujbã sau nu. Urmaºii acestuia din þinutul Vasluiului,rãzeºii din Protopopeºti, fie cã proveneau din familia Cujbã sau o alta, nu aufãcut, poate, decât sã imite gestul strãmoºului, care a construit prima bisericã,cândva, în secolul al XVII-lea, într-o poianã din codrul de la obârºia pârâuluiCuþitna. Un urmaº târziu, Gavril Cujbã, construieºte o altã bisericã pe partea

de rãsãrit a vãii Cuþitnei, în satul sãu, Protopopeºtii din Deal. Între timp, semai construise o altã bisericã, în Protopopeºtii din Vale. Toate trei bisericileaveau acelaºi hram, închinat cinstirii Sf. Nicolae. Sã fi fost o coincidenþã? Puþin probabil. Rãzeºii din Protopopeºti, proprietari în sat, moºtenitori aistrãmoºului ilustru, nu au fãcut decât sã-l imite pe acesta, reiterându-i, poate,gestul, construind cu puterile lor biserici dupã modelul celei vechi, din Poianacu Cetate.

Acestea nu sunt, de altfel, decât „urme” ale urmaºilor vornicului Ionaºco

Cujbã, o istorie a neamului acestuia scrisã în piatrã.

Biserica de la Poiana cu Cetate, comuna Grajduri, jud. Iaºi, vãzutã dinspre sud

8/16/2019 Lucian-Valeriu Lefteru - Familia Cujba.pdf

6/8

Semnatar articol74

Biserica din Poiana cu Cetate, vãzutã dinspre nord (din drum)

Biserica de la Poiana cu Cetate,vãzutã dinspre vest

Biserica de la Poiana cu Cetate,zidul absidei altarului

8/16/2019 Lucian-Valeriu Lefteru - Familia Cujba.pdf

7/8

Titlu articol 75

Biserica de la Poiana cu Cetate, interior, coloanele dintre pronaos ºi naos

Biserica de la Poiana cu Cetate, interior, dinspre pronaos spre naos

8/16/2019 Lucian-Valeriu Lefteru - Familia Cujba.pdf

8/8

Semnatar articol76

Biserica de la Cujba, vãzutã dinspre sud

Biserica de la Cujba, comuna Tãcuta, jud. Vaslui, vãzutã dinspre vest (turla)

Biserica de la Cujba,vãzutã dinspre est, în interior