MIHAI EMINESCUMIHAI EMINESCU

LUCEAFĂRULLUCEAFĂRUL

PUBLICAREA POEMULUIPUBLICAREA POEMULUI

Publicat în “Almanahul Societăţii Academice Social-Literare România jună”, Viena, aprilie 1881, reprodusă în “Convorbiri literare” şi în volumul PoesiiPoesii, 1883, cu modificări ale lui Titu Maiorescu.

SURSE DE INSPIRAŢIESURSE DE INSPIRAŢIE

A. FOLCLORICE:A. FOLCLORICE:

a) Basmul muntenesc a) Basmul muntenesc Fata în grădina de aurFata în grădina de aur, , versificat de Eminescu versificat de Eminescu după versiunea “Das după versiunea “Das Madchen im goldenen Madchen im goldenen Garten”, culeasă de Garten”, culeasă de germanul Richard germanul Richard Kunisch în MunteniaKunisch în Muntenia

b) motivul Zburătoruluib) motivul Zburătorului

SURSE DE INSPIRAŢIESURSE DE INSPIRAŢIE

FATA ÎN GRĂDINA DE AURFATA ÎN GRĂDINA DE AUR – basm în – basm în versuri, având următoarele motive versuri, având următoarele motive basmice:basmice:Motivul fecioarei de o frumuseţe Motivul fecioarei de o frumuseţe unicăunicăMotivul personajelor înţelepte, Motivul personajelor înţelepte, ajutătoareajutătoareMotivul celor trei încercăriMotivul celor trei încercăriMotivul balaurului paznicMotivul balaurului paznicMotivul metamorfozeiMotivul metamorfozeiMotivul obiectelor “fermecate”Motivul obiectelor “fermecate”Motivul cuplului ideal, Adam şi EvaMotivul cuplului ideal, Adam şi Eva

SURSE DE INSPIRAŢIESURSE DE INSPIRAŢIEB. FILOZOFICE:B. FILOZOFICE:

Influenţa filozofiei lui Arthur Schopenhauer Influenţa filozofiei lui Arthur Schopenhauer despre geniu şi omul comun:despre geniu şi omul comun:

GENIULGENIUL OMUL OMUL COMUNCOMUN

inteligenţă inteligenţă instinctualitate instinctualitate

obiectivitate obiectivitate subiectivitatesubiectivitate

capacitatea de a-şi depăşi sfera capacitatea de a-şi depăşi sfera incapacitate...incapacitate...

aspiraţie spre cunoaştere voinţa de a aspiraţie spre cunoaştere voinţa de a trăitrăi

singurătate sociabilitatesingurătate sociabilitate

puterea de a se sacrifica dorinţa de a fi puterea de a se sacrifica dorinţa de a fi fericitfericit

SURSE DE INSPIRAŢIESURSE DE INSPIRAŢIE

C. CULTURAL C. CULTURAL MITOLOGICE:MITOLOGICE:Motive din mitologia Motive din mitologia greacă, indiană, greacă, indiană, creştinăcreştină

D. BIOGRAFICE:D. BIOGRAFICE:Propria-i viaţă Propria-i viaţă ridicată la rang de ridicată la rang de simbolsimbol

APARTENENŢĂ CA GENAPARTENENŢĂ CA GEN FORMA POEMULUI E FORMA POEMULUI E NARATIV- DRAMATICĂNARATIV- DRAMATICĂ::

formula de intoducere “a fost odată”formula de intoducere “a fost odată”prezenţa unui naratorprezenţa unui naratorpovestirea la persoana a III-apovestirea la persoana a III-aexistenţa personajelorexistenţa personajelorconstrucţia gradată a subiectuluiconstrucţia gradată a subiectuluinumărul mare de verbenumărul mare de verbeprezenţa dialogului cu formele specifice de prezenţa dialogului cu formele specifice de adresareadresare

APARTENENŢĂ CA GENAPARTENENŢĂ CA GEN

LUCEAFĂRUL ESTE UN LUCEAFĂRUL ESTE UN POEM LIRICPOEM LIRICschema epică e doar cadrulschema epică e doar cadrulîntâmplările şi personajele sunt simboluri întâmplările şi personajele sunt simboluri lirice, metafore în care se sintetizează idei lirice, metafore în care se sintetizează idei filozofice, atitudini morale, o viziune filozofice, atitudini morale, o viziune poetică.poetică.

INTERFERENŢA DE GENURIINTERFERENŢA DE GENURI e o e o caracteristică romantică.caracteristică romantică.

TEMA POEMULUITEMA POEMULUIALEGORIE PE TEMA ROMANTICĂ A ALEGORIE PE TEMA ROMANTICĂ A LOCULUI GENIULUI ÎN LUMELOCULUI GENIULUI ÎN LUME

Un indiciu dă chiar Eminescu pe marginea Un indiciu dă chiar Eminescu pe marginea unui manuscris: “Aceasta este povestea. unui manuscris: “Aceasta este povestea. Iar înţelesul alegoric ce i-am dat este că, Iar înţelesul alegoric ce i-am dat este că, dacă geniul nu cunoaşte nici moarte şi dacă geniul nu cunoaşte nici moarte şi numele lui scapă de noaptea uitării, pe de numele lui scapă de noaptea uitării, pe de altă parte aici pe pământ nici e capabil de altă parte aici pe pământ nici e capabil de a ferici pe cineva, nici capabil de a fi a ferici pe cineva, nici capabil de a fi fericit. El n-are moarte, dar n-are nici fericit. El n-are moarte, dar n-are nici noroc.”noroc.”

TEMA POEMULUITEMA POEMULUI

ALTE INTREPRETĂRI:ALTE INTREPRETĂRI:““Basm al fiinţei” Basm al fiinţei” (Constantin Noica)(Constantin Noica)““Atracţia lui A FI” (Edgar Atracţia lui A FI” (Edgar Papu)Papu)Expresia unei vagi Expresia unei vagi filozofii a fiinţei şi a filozofii a fiinţei şi a neantului (Alain neantului (Alain Guillermou)Guillermou)

COMPOZIŢIACOMPOZIŢIAPATRU TABLOURI construite pe ideea PATRU TABLOURI construite pe ideea cuplului şi alternanţa spaţiilorcuplului şi alternanţa spaţiilor

TABLOUL I:TABLOUL I:

SPAŢIU ireal, de poveste “A fost odată ca-n SPAŢIU ireal, de poveste “A fost odată ca-n poveşti”, limitat, dar deschis spre infinitpoveşti”, limitat, dar deschis spre infinit

TIMP al visului, anistoric, de poveste, TIMP al visului, anistoric, de poveste, irepetabil “A fost ca niciodată”irepetabil “A fost ca niciodată”

FATA DE ÎMPĂRATFATA DE ÎMPĂRATnu are nume, e unică (icoana, luna)nu are nume, e unică (icoana, luna)trăieşte în castelul de la marginea măriitrăieşte în castelul de la marginea măriivine la vine la fereastrăfereastră=spaţiu al deschiderii=spaţiu al deschiderii

TABLOUL ITABLOUL IFATA DE ÎMPĂRATFATA DE ÎMPĂRATVorbeşte cu el în somnVorbeşte cu el în somnNu e o fiinţă obişnuită: Nu e o fiinţă obişnuită: “preafrumoasă”, “una la “preafrumoasă”, “una la părinţi”părinţi”Se află mereu în spaţii de Se află mereu în spaţii de trecere: fereastra, oglindatrecere: fereastra, oglindaIntuieşte natura astrului: Intuieşte natura astrului: “Privea în zare cum pe mări/ “Privea în zare cum pe mări/ Răsare şi străluce”Răsare şi străluce”Vrăjeşte, descântă, îl cheamă Vrăjeşte, descântă, îl cheamă să-i lumineze viaţasă-i lumineze viaţaAspiră spre înaltAspiră spre înalt

TABLOUL I – aplicaţii pe textTABLOUL I – aplicaţii pe text1)1)Identifică în primul tablou elemente Identifică în primul tablou elemente specifice lumii basmului; Care crezi că este specifice lumii basmului; Care crezi că este rolul lor în text?rolul lor în text?FecioaraFecioara, , MadonaMadona, , frumoasa fără corpfrumoasa fără corp, , floarea albastrăfloarea albastră sunt în lirica eminesciană sunt în lirica eminesciană ipostaze ale idealităţii feminine. Identifică ipostaze ale idealităţii feminine. Identifică versuri care conţin sugestii ale purităţii versuri care conţin sugestii ale purităţii superlative ale fetei de împărat.superlative ale fetei de împărat.

1)1)Relevă semnificaţia imaginii “mreajă de Relevă semnificaţia imaginii “mreajă de văpaie” care consemnează prima legătură văpaie” care consemnează prima legătură între fată şi Luceafăr. Enumeră şi alte între fată şi Luceafăr. Enumeră şi alte elemente specifice imaginarului romantic.elemente specifice imaginarului romantic.

TABLOUL ITABLOUL ILUCEAFĂRULLUCEAFĂRULse întruchipează, de fiecare dată e parte a se întruchipează, de fiecare dată e parte a naturii sale supracategorialenaturii sale supracategorialeîntruchipările lui sunt METAFORE ALE întruchipările lui sunt METAFORE ALE FIINŢEIFIINŢEIÎNGERUL iese din mareÎNGERUL iese din mare

““păr de aur”, “faţă străvezie”, “albă”, “mort păr de aur”, “faţă străvezie”, “albă”, “mort frumos cu ochii vii”, născut din cer şi marefrumos cu ochii vii”, născut din cer şi mareDEMONUL iese din soareDEMONUL iese din soare

““viţe negre de păr”, “scăldat în foc de viţe negre de păr”, “scăldat în foc de soare”, “trist”, “gânditor”, “palid”, născut soare”, “trist”, “gânditor”, “palid”, născut din soare şi noaptedin soare şi noapte

TABLOUL I – aplicaţii pe textTABLOUL I – aplicaţii pe textIdentifică strofele care cuprind prima şi Identifică strofele care cuprind prima şi apoi cea de-a doua metamorfoză a apoi cea de-a doua metamorfoză a Luceafărului. Stabileşte asemănările şi Luceafărului. Stabileşte asemănările şi diferenţele dintre cele două portretediferenţele dintre cele două portretePoetul însoţeşte descrierea înfăţişării Poetul însoţeşte descrierea înfăţişării Luceafărului de verbul “Luceafărului de verbul “a păreaa părea”: “părea un ”: “părea un tânăr voievod”, “coroana-i arde pare...” tânăr voievod”, “coroana-i arde pare...” Motivează folosirea lui repetată.Motivează folosirea lui repetată.

1)1)Compară înfăţişarea statuară a Compară înfăţişarea statuară a Luceafărului “umerele goale”, “marmoreele Luceafărului “umerele goale”, “marmoreele braţe” cu cea a lui Cătălin “Cu obrăjei ca doi braţe” cu cea a lui Cătălin “Cu obrăjei ca doi bujori/ De rumeni bată-i vina” pentru a bujori/ De rumeni bată-i vina” pentru a constata diferenţa dintre cele două constata diferenţa dintre cele două alternative ale iubirii.alternative ale iubirii.

TABLOUL ITABLOUL ILUCEAFĂRUL –VENUS, ASTRU AL IUBIRIILUCEAFĂRUL –VENUS, ASTRU AL IUBIRII

OGLINDA n-o reflectă pe ea, ci pe el; e spaţiu OGLINDA n-o reflectă pe ea, ci pe el; e spaţiu de trecere între cele două lumide trecere între cele două lumi

ÎNGERUL o cheamă în palate de mărgean în ÎNGERUL o cheamă în palate de mărgean în adâncul oceanului, dar OCHIUL LUI O-adâncul oceanului, dar OCHIUL LUI O-NGHEAŢĂNGHEAŢĂ

DEMONUL o cheamă în ceruri să fie mai DEMONUL o cheamă în ceruri să fie mai mândră decât stelele, dar PRIVIREA LUI O mândră decât stelele, dar PRIVIREA LUI O ARDEARDE

INCOMPATIBILITATE – CUPLUL NU SE INCOMPATIBILITATE – CUPLUL NU SE REALIZEAZĂREALIZEAZĂ

TABLOUL ITABLOUL I

TABLOUL I e construit pe o serie de TABLOUL I e construit pe o serie de OPOZIŢII:OPOZIŢII:spaţiu limitat – spaţiu nelimitatspaţiu limitat – spaţiu nelimitatspaţiu terestru – spaţiu astralspaţiu terestru – spaţiu astralviu – mortviu – mortsus – jossus – josmurire – nemuriremurire – nemurireînger – demonînger – demonlumină - întunericlumină - întuneric

TABLOUL AL II-LEATABLOUL AL II-LEATIMP şi SPAŢIU de poveste, dar REALE TIMP şi SPAŢIU de poveste, dar REALE prin teluricul lorprin teluricul lor

FATA şi-a pierdut unicitatea, a intrat în FATA şi-a pierdut unicitatea, a intrat în categorie (numele o transformă în categorie (numele o transformă în exponent al unei categorii)exponent al unei categorii)e pământeanăe pământeanăseamănă cu Cătălin “Te-ai potrivi cu seamănă cu Cătălin “Te-ai potrivi cu mine”mine”

CĂTĂLIN are natură terestră copil de CĂTĂLIN are natură terestră copil de casă, paj, “băiat din flori şi de pripas”, casă, paj, “băiat din flori şi de pripas”, “guraliv şi de nimic”“guraliv şi de nimic”

el e INSTINCT, adică MULTIPLICITATEel e INSTINCT, adică MULTIPLICITATE

TABLOUL II – aplicaţii pe textTABLOUL II – aplicaţii pe text1)1)Partea a II-a este o idilă. Identifică strofele Partea a II-a este o idilă. Identifică strofele care descriu dragostea în lumea omului care descriu dragostea în lumea omului comun.comun.Ce semnificaţie crezi ca are cuvântul Ce semnificaţie crezi ca are cuvântul norocnoroc? Scrie două enunţuri în care să aibă ? Scrie două enunţuri în care să aibă alte semnificaţii decât cele din poem.alte semnificaţii decât cele din poem.

1)1)Comentează sensul exclamaţiei lui Cătălin Comentează sensul exclamaţiei lui Cătălin “arz-o focul”, raportându-l la modul de “arz-o focul”, raportându-l la modul de exprimare al Luceafărului.exprimare al Luceafărului.

2)2)Versurile care se referă la Cătălin conţin Versurile care se referă la Cătălin conţin frecvent diminutive: copilaş, obrăjei, binişor. frecvent diminutive: copilaş, obrăjei, binişor. Care este rolul lor în conturarea portretului Care este rolul lor în conturarea portretului pajului?pajului?

TABLOUL AL II-LEATABLOUL AL II-LEACĂTĂLIN:CĂTĂLIN:îşi “încearcă norocul”îşi “încearcă norocul”iubirea lui e un JOC CARE iubirea lui e un JOC CARE SE ÎNVAŢĂ: “Dacă nu ştii ţi-SE ÎNVAŢĂ: “Dacă nu ştii ţi-aş arăta/ Din bob în bob aş arăta/ Din bob în bob amorul”amorul”glasul lui e cel din idilele lui glasul lui e cel din idilele lui EminescuEminescu

Cătălina îl înţelege, deşi mai Cătălina îl înţelege, deşi mai aspiră spre înalt “În veci îl aspiră spre înalt “În veci îl voi iubi”voi iubi”

CUPLUL SE REALIZEAZĂCUPLUL SE REALIZEAZĂ

TABLOUL AL III-LEATABLOUL AL III-LEAZONĂ PRESPAŢIALĂ ŞI PRETEMPORALĂ, mai ZONĂ PRESPAŢIALĂ ŞI PRETEMPORALĂ, mai mult decât originarămult decât originarăneantul, haosul stăpânit de groaza neantul, haosul stăpânit de groaza propriului vid, a golului din începuturipropriului vid, a golului din începuturi

DRUMUL LUCEAFĂRULUI=DRUMUL DRUMUL LUCEAFĂRULUI=DRUMUL CUNOAŞTERIICUNOAŞTERIIeste o călătorie regresivă în timp sub este o călătorie regresivă în timp sub imperiul luminiiimperiul luminiiCOSMOGONIA: haosul, întunericul, adâncul, COSMOGONIA: haosul, întunericul, adâncul, mările, luminile izvorândemările, luminile izvorânde

NU EXISTĂ PUNCTE DE REPER, timpul şi NU EXISTĂ PUNCTE DE REPER, timpul şi spaţiul nu s-au născut încăspaţiul nu s-au născut încă

TABLOUL III – aplicaţii pe textTABLOUL III – aplicaţii pe text1)1)Secvenţa descrierii zborului Luceafărului Secvenţa descrierii zborului Luceafărului este o cosmogonie. Separ-o de ansamblul este o cosmogonie. Separ-o de ansamblul parţii a treia.parţii a treia.

2)2)Selectează din discursul Demiurgului Selectează din discursul Demiurgului versuri în care este descrisă fragilitatea versuri în care este descrisă fragilitatea fiinţei umane.fiinţei umane.Precizează raportul dintre Hyperion şi Precizează raportul dintre Hyperion şi Demiurg, având în vedere folosirea Demiurg, având în vedere folosirea alternativă a apelativului alternativă a apelativului părintepărinte şi a formei şi a formei de plural de plural noinoi..

1)1)Indică legătura ce se poate stabili între Indică legătura ce se poate stabili între legenda lui Orfeu şi oferta Demiurgului: “Vrei legenda lui Orfeu şi oferta Demiurgului: “Vrei să dau glas acelei guri/ Ca dup-a ei cântare/ să dau glas acelei guri/ Ca dup-a ei cântare/ Să se ia munţii cu păduri/ Şi insulele-n mare”Să se ia munţii cu păduri/ Şi insulele-n mare”

TABLOUL III – aplicaţii pe textTABLOUL III – aplicaţii pe text

1)1)Indică legătura ce se Indică legătura ce se poate stabili între poate stabili între legenda lui Orfeu şi legenda lui Orfeu şi oferta Demiurgului: oferta Demiurgului: “Vrei să dau glas acelei “Vrei să dau glas acelei guri/ Ca dup-a ei guri/ Ca dup-a ei cântare/ Să se ia munţii cântare/ Să se ia munţii cu păduri/ Şi insulele-n cu păduri/ Şi insulele-n mare”mare”

TABLOUL AL III-LEATABLOUL AL III-LEA

LUCEAFĂRUL a devenit LUCEAFĂRUL a devenit HYPERIONHYPERIONdupă Hesiod, divinitate subolimpică, fiu al după Hesiod, divinitate subolimpică, fiu al cerului, tatăl Soarelui şi al Luniicerului, tatăl Soarelui şi al Luniidupă Homer, Soarele însuşidupă Homer, Soarele însuşi

HYPER-EON: pe deasupra mergătorulHYPER-EON: pe deasupra mergătorul

DEMIURGULDEMIURGULcreatorul universuluicreatorul universuluilocuieşte acolo unde a fi şilocuieşte acolo unde a fi şi

a nu fi e totuna, în infinit, în neanta nu fi e totuna, în infinit, în neant

TABLOUL AL III-LEATABLOUL AL III-LEA

DIALOGUL CU DEMIURGULDIALOGUL CU DEMIURGUL::limbajul sentenţios, gnomiclimbajul sentenţios, gnomicatmosfera glacialăatmosfera glacialădialogul e presupus, Demiurguldialogul e presupus, Demiurgul

aude replicile lui Hyperion înainte ca acesta aude replicile lui Hyperion înainte ca acesta să le mai exprimesă le mai exprimeDemiurgul construieşte o vastă antiteză Demiurgul construieşte o vastă antiteză muritor-nemuritor: “Ei doar au stele cu noroc/ muritor-nemuritor: “Ei doar au stele cu noroc/ Şi prigoniri de soarte,/ Noi nu avem nici timp, Şi prigoniri de soarte,/ Noi nu avem nici timp, nici loc,/ Şi nu cunoaştem moarte”nici loc,/ Şi nu cunoaştem moarte”

TABLOUL AL IV-LEATABLOUL AL IV-LEA

SPAŢIU TERESTRUSPAŢIU TERESTRU, cu imagini PARADISIACE, , cu imagini PARADISIACE, specifice universului TELURIC EMINESCIANspecifice universului TELURIC EMINESCIANdin “locul lui menit din cer”, locul ordinii, din “locul lui menit din cer”, locul ordinii, Luceafărul priveşte spre Pământ – castelul nu Luceafărul priveşte spre Pământ – castelul nu mai existămai existăCODRUL, pădurea de tei narcotizantăCODRUL, pădurea de tei narcotizantăLUME A VEGETALULUI, a speciilor unde toate LUME A VEGETALULUI, a speciilor unde toate sunt la plural (spaţiul multiplului)sunt la plural (spaţiul multiplului)Chipul fetei a devenit CHIP DE LUT Chipul fetei a devenit CHIP DE LUT

TABLOUL AL IV-LEATABLOUL AL IV-LEA

Ea rămâne cu aspiraţia: îl cheamă să-i lumineze Ea rămâne cu aspiraţia: îl cheamă să-i lumineze NOROCULNOROCUL – NOSTALGIE PENTRU COMUNICARE – NOSTALGIE PENTRU COMUNICARE

LUCEAFĂRUL se izolează în nemurire şi răcealăLUCEAFĂRUL se izolează în nemurire şi răceală

UNICITATEAUNICITATEA rămâne atributul lui rămâne atributul lui

se descoperă prizonier al eternului se descoperă prizonier al eternului

MONOLOGMONOLOG căci comunicarea înseamnă căci comunicarea înseamnă

început de moarte; ca şi iubirea, eaînceput de moarte; ca şi iubirea, ea

înseamnă prezenţa în noi a proprieiînseamnă prezenţa în noi a propriei

noastre nefiinţenoastre nefiinţe

TABLOUL IV – aplicaţii pe textTABLOUL IV – aplicaţii pe textPrima imagine a îndrăgostiţilor este cea a Prima imagine a îndrăgostiţilor este cea a doi tineridoi tineri, ei devenind apoi , ei devenind apoi copii cu plete copii cu plete lungi, bălaielungi, bălaie. Care consideri că este motivul . Care consideri că este motivul acestei transformări?acestei transformări?Motivează refuzul Luceafărului de a-i Motivează refuzul Luceafărului de a-i deveni fetei de împărat deveni fetei de împărat stea cu norocstea cu noroc..Ultimul cuvânt al poemului este Ultimul cuvânt al poemului este recerece. . Aceeaşi este şi aspiraţia îndrăgostitului în Aceeaşi este şi aspiraţia îndrăgostitului în Odă (în metru antic) – “Vino iar în sân Odă (în metru antic) – “Vino iar în sân nepăsare tristă”. Exprimă-ţi opinia despre nepăsare tristă”. Exprimă-ţi opinia despre secvenţa finală, raportând-o la ansamblul secvenţa finală, raportând-o la ansamblul textului.textului.

TABLOUL AL IV-LEATABLOUL AL IV-LEA

Hyperion are fire duală:Hyperion are fire duală:

GENIUGENIU (contemplativ) (contemplativ) TITANTITAN (activ)(activ)

Hyperion – întruchipare a GÂNDIRII ce Hyperion – întruchipare a GÂNDIRII ce susţine lumile în fiinţă (I. Em. Petrescu)susţine lumile în fiinţă (I. Em. Petrescu)

el aspiră zadarnic la noaptea uităriiel aspiră zadarnic la noaptea uitării

IDEEA POEMULUIIDEEA POEMULUI

CEI DOI S-AU CĂUTATCEI DOI S-AU CĂUTATEl se retrage, dar “lumea aceea de jos a El se retrage, dar “lumea aceea de jos a învăţat cu adevărat învăţat cu adevărat să-şi ridice privirilesă-şi ridice privirile către el sau către altul ca el, de parcă ar sta să către el sau către altul ca el, de parcă ar sta să spargă cercul său cel strâmt”spargă cercul său cel strâmt”““Trecerea geniului prin lume, ca şi trecerea lui Trecerea geniului prin lume, ca şi trecerea lui Hyperion – pe deasupra mergătorul – lasă în Hyperion – pe deasupra mergătorul – lasă în urmă o dâră de lumină şi un urmă o dâră de lumină şi un zvon al ordiniizvon al ordinii””

(Constantin Noica)(Constantin Noica)

IDEEA POEMULUIIDEEA POEMULUI

““Iată aşadar că se întâmplă totuşi ceva Iată aşadar că se întâmplă totuşi ceva deosebit în lumea de jos, pe care geniul n-a deosebit în lumea de jos, pe care geniul n-a putut-o salva în felul cum vroia el. Ba chiar se putut-o salva în felul cum vroia el. Ba chiar se întâmplă ceva de necrezut: LUMEA ACEASTA întâmplă ceva de necrezut: LUMEA ACEASTA DE JOS VINE EA SĂ SALVEZE GENIUL... La DE JOS VINE EA SĂ SALVEZE GENIUL... La capătul poemului eminescian, un nelămurit capătul poemului eminescian, un nelămurit sentiment de armoniesentiment de armonie îţi rămâne, în ciuda îţi rămâne, în ciuda dizarmoniei dintre cele două ordini, cea a dizarmoniei dintre cele două ordini, cea a generalului şi cea a individualului”generalului şi cea a individualului”

(Constantin Noica)(Constantin Noica)

IDEEA POEMULUIIDEEA POEMULUI

GUSTAV GUSTAV KLIMTKLIMT

“SĂRUTUL” “SĂRUTUL”

BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE

BULARCA, Cornelia, FUNARIU, Ion, ITU, BULARCA, Cornelia, FUNARIU, Ion, ITU, Cristina, ITU, Mircea, OSNAGA, Bianca, Cristina, ITU, Mircea, OSNAGA, Bianca, Literatura română. Comentarii. Sinteze. Literatura română. Comentarii. Sinteze. EvaluăriEvaluări, Ediţia a IV-a revăzută şi , Ediţia a IV-a revăzută şi adăugită, Ed. Orientul Latin, Braşov, 1997adăugită, Ed. Orientul Latin, Braşov, 1997

COSTACHE, Adrian, IONIŢĂ, Florin, COSTACHE, Adrian, IONIŢĂ, Florin, LASCĂR, M.N., SĂVOIU, Adrian, LASCĂR, M.N., SĂVOIU, Adrian, Limba şi Limba şi literatura română – Manual pentru clasa a literatura română – Manual pentru clasa a XI-aXI-a, Editura Art, Bucureşti, 2007, Editura Art, Bucureşti, 2007