2.1. Scopul lucrării: Studierea şi cercetarea diferitor metode de corecţie a CAF a amplificatorului în domeniile de frecvenţă joasă şi înaltă. De cercetat şi realizat scheme pentru efectuarea operaţiilor de sumare şi scădere a semnalelor continue şi alternative cu ajutorul amplificatoarelor operaţionale.

2.2. Sarcina tehnică: Studierea influenţei reacţiei inverse asupra coieficientului de amplificare, benzii de trecere a amplificatorului-RC. De determinat adîncimea reacţiei inverse şi de analizat diferite metode de corecţie a CAF în domeniile de frecvenţă joasă şi înaltă.

2.3.Parametrii amplificatorului-RC: Uг=10 mV; Rг=175 Ώ; RH=70 Ώ; R1=1,819 кΏ; R2=561,9 Ώ; Rk=142 Ώ; Rэ=35,7 Ώ;C1=214 μF; C2=909 μF; C3=178,3 μF ; Cпар= pF.

3. Sarcina de laborator

3.1. Calcularea coieficientului de amplificare fară reacţia inversă(RI). Schema pentru calcul este prezentată pe fig.3.1 (schema 3.1).

Fig.3.1. Schema amplificatorului RC fară introducerea RI .

Coieficientul de amplificare îl calculăm din CAF prezentată pe fig.2. Pentru aceasta pornim şi peste 5 sec oprim programa. În meniul Analysis alegem Display Graphs, in fereastra alegem Bode. Cu ajutorul indicatorilor determinăm coieficientul de amplificare la frecvenţa medie Kmed, şi la frecvenţa cu nivelul de –3 dB de la cel maximal fj, fi. Rezultatele:

Kumed.= dB Ku= dB Ku= dBFmed= Hz fj= Hz fi= МHz

Fig.2. CAF.

CAF – dependenţa modulului coieficientului de amplificare de frecvenţa semnalului de intrare.

DF=fi-fj banda de trecere a amplificatorului, pentru amplificatorul RC de ordinul MHz.

Sunt mai multe metode de corecţie a CAF in domeniile de frecvenţă inaltă şi joasă.Una din ele

este introducerea reacţiei negative inverse.

3.2.Studierea corecţiei pe emitor.

Fig.3. Amplificatorul RC cu reacţie inversă. Determinăm CAF şi aflăm coieficientul de amplificare cu reacţie inversă , schimbarea

benzii de trecere şi adîncimea modulării.

Fig.4. CAF a amplificatorului cu reacţie inversă.Din CAF obţinem rezultatele:

Kuri= dB Ku= dB Ku= dBFmed= кHz fj= Hz fi= МHz

Kuri= Ku/(1+bKu) Þ b=Banda de trecere este de ordinul МHz . Ce s-a intîmplat cu banda şi coieficientul de

amplificare.

3.3 Corecţia paralelă. Micşorarea coieficientului de amplificare e legată de capacităţile parazite şi trebuie de

înlăturat această influenţă. De exemplu cu corecţia paralelă, cînd în serie cu R s introducem o inductanţă de corecţie.

Fig 5. Schema corecţiei paralele.

În acest caz in circuitul colectorului sa format un contur oscilant, atunci coieficientul de amplificare la frecvenţe inalte creşte. L se calculează:

Þ L= mHn.

Determinam CAF:

Fig.6. CAF cu corecţie paralelă.

Din CAF obţinem rezultatele:Kumed.= dB Ku= dB Ku= dBFmed= Hz fj= Hz fi= МHz

Banda de trecere este de ordinul МHz . Ce s-a intîmplat cu banda şi coieficientul de amplificare.

4. Sarcina tehnică:De calculat şi modulat sumatoare pe amplificatoare operaţionale. De obţinut

la ieşire următoarea tensiune:

Uieş=a1Uint1- a2Uint2+ a3 Uint3- a4Uint4+ a5 Uint5,

unde a1= , a2= , a3= , a4= , a5= , Uint1= V, Uint2= V, int3= V, Uint4= V, Uint5= V,

4.1. Calculul nominalelor elementelor schemei. Uieş=Uint1 –Uint2 +Uint3 –Uint4 +Uint5

Din teorie cunoaştem că formula de calcul pentru un sumator simplu este

următoarea:

ori

Rezistenţele sumatorului in cazul dat se calculează după urmatorul sistem de relaţii:

Þ

Rezistenţa reacţiei negative se situiază între valorile 103104 . Utilizând Rrn=10 k obţinem următoarele rezistenţe:R1= k, R2= k, R3= k, R4= k, R5= k.

Deci la ieşire trebuie să obţinem următoarea tensiune Uieş= (V)

4.2. Efectuarea lucrării cu ajutorul programei Electronics Workbench.

Schema machetei de laborator este prezentată pe fig.7 (schema 3.1).

Fig.7.Cum se observă din fig.7 tensiunea la ieşire , care se colectează de pe

voltmetru practic coincide cu tensiunea calculată mai sus .

Vom analiza lucrul machetei la aplicarea tensiunii sinusoidale de intrare. Pentru aceasta sursele de tensiune continuă le înlocuim cu surse de tensiune alternativă cu frecvenţă diferită (schema 3.2).

Fig.8. Schema sumatorului cu formă sinusoidală a tensiunii de intrare .

Oscilograma tensiunii de ieşire este prezentată pe fig.9.

Fig.9.Concluzie: