LONDM, NEW YORK, I\4UNCHEN, MELBOURNE, DELHI EyeA/itness Camponion Wines of the Warld copyright o 2004, 2006, 2ao9 Dorling KindersleY Limited Text copyright o 20a4,2006,2009 Dorling KindersleY Limited O companie Penguin Random House @lt rttena@ Editura Litera O.P.53, C.P.212, sector 4, Bucuregtl, Romania Tel.: 02 I 3 I 9 6390; 05 I 425 1619; 0152 548 312 e-mail: [email protected]Copyright @ 2017 Ctup Media Litera Ne puteti 8;si Pe Traducere din limba englezd Craal Soft-lntegrated Translation Services Editor: Vidragcu 9i fiii Coperta: Vitalie Pogolga Redactori: Andreea Stoica, Viorica Rusu, Ovidiu Serban Consultant de specialitate pentru edilia in limba romana Citdlin Pdduraru - critic de vin Tehnoredactare: Anca Suciu, Marin Popa Prepress: Marin Popa Tipirit in Slovacia :,se,ea CIF a Biblictecii ltatiornle a Romdntei ,'r-re --li, :ocs;%:t Sma: Keevil; :-rc : :.- S3-- - 311'5.'-: LIe€. 2C l 7 rcc-r ,i:! :--_a:1_: :-_ . .l=,,. :,-"5a- aea -:t: w*w-dkcom { Podgorie din Napa Valley, Califomia, SUA Cuprins Chid de consultare a car-tii 6 Vinurile lumii - privire Senerali Lumea vinului t0 22 26 34 38 42 lstoria gi cultura vinului 14 lmportanla terroi r-ului Soiuri de strugurl in podgorie in crama Tipuri de vin ]iri viticole Fran!a Bordeaux Burgundia Valea Ronului Sudul Franlei Valea Loarei Champagne Alsacia Italia Nord-vestul ltaliei Nord-estul ltaliei 46 58 8B ltB 136 150 164 176 184 194 214
Transcript
LONDM, NEW YORK, I\4UNCHEN,
MELBOURNE, DELHI
EyeA/itness CamponionWines of the Warld
copyright o 2004, 2006, 2ao9Dorling KindersleY Limited
Text copyright o 20a4,2006,2009Dorling KindersleY Limited
O companie Penguin Random House
@ltrttena@
Editura Litera
O.P.53, C.P.212, sector 4, Bucuregtl, Romania
Tel.: 02 I 3 I 9 6390; 05 I 425 1619; 0152 548 312e-mail: [email protected]
Consultant de specialitate pentru edilia in limba romana
Citdlin Pdduraru - critic de vin
Tehnoredactare: Anca Suciu, Marin Popa
Prepress: Marin Popa
Tipirit in Slovacia
:,se,ea CIF a Biblictecii ltatiornle a Romdntei
,'r-re --li, :ocs;%:t Sma: Keevil;
:-rc : :.- S3-- - 311'5.'-: LIe€. 2C l 7
rcc-r,i:! :--_a:1_: :-_
. .l=,,. :,-"5a-
aea -:t:
w*w-dkcom
{ Podgorie din Napa Valley, Califomia, SUA
CuprinsChid de consultare a car-tii 6
Vinurile lumii - privire SeneraliLumea vinului t0
22
26
34
38
42
lstoria gi cultura vinului 14
lmportanla terroi r-ului
Soiuri de strugurl
in podgorie
in crama
Tipuri de vin
]iri viticoleFran!a
Bordeaux
Burgundia
Valea Ronului
Sudul Franlei
Valea Loarei
Champagne
Alsacia
Italia
Nord-vestul ltaliei
Nord-estul ltaliei
46
58
8B
ltB136
150
164
176
184
194
214
Centrul ltaliei
Sudul ttaliei
9i insulele
Spania
Nordul Spaniei
Centrul 9i sudul
Spaniei
Portugalia
Germania, Austria
9i Elvefia
Cermania
Austria ;i Elvelia
Europa CentralS 9i de Est
Ungaria
Romdnia
Bulgaria
Cehia 9i Slovacia
Slovenia si Croatia
Europa de Sud-Est
Crecia
-iban, lsrael gi Turcia
Cipru
Africa de Sud)eninsula Cape
s imprejurimile
"ffi.W//d"* j
VIN DEPAILLEtt ,k Jn,u urtrttlh l't,l .q'tql
!tt t': f *i: *lt 1 6 I H STIl.L{f! !6tfi 11
I999f nilr r t[t. t0 fi !x ri!. trllll[l{!r[ tll n)l,[0l6l l
SUA 47O
California 478
Nord-vestul SUA 508
Statul New York 52O
Chile ;i Argentina 550
Australia 552
Australia de Sud 560
New South Wales 574
Victoria gi Tasmania 588
Australia de Vest 602
Noua Zeelandd 612
Alte [5ri producdtoare
de vin 628
lnformafii practice
Citirea unei etichete de vin
Cumpararea vinului
Depozitarea gi servirea vinului
Degustarea vinului
Asortarea vinului
cu m6ncarea
Closar
Alte informatii
lndex general
Mullumiri
236
268
286292
314
324
344
346
3to586
392
398
402
406
412
418
424
432
439
440
456
642
644
646
648
652
656
664
666
685
VINURILE LUMII _ PRIVIRE CENERALA
LUMEA VINULUIrNUL ESTE o EMBLETvA o regiunii din core provine (p.22-25). Nici un olt produs
nu oglinde5te moi bine culturo, geogrofio si istorio loculuiin core o fost creot.
Fiecore recolto produce vinuri ce reprezintd o insumore o diferitelor procese
climotice 5i umone; de oceeo, fiecore vin este unic. Vinul este simplu 5i complex in
ocelosi timp: este o incdntore de moment o simturilor, dor si sublimo expresie o unei
bucd.ti de pomdnt 5i a unui moment in timp.
oRrcrNrLE 5r SEMNTFTCATTA
CULTURALA A VINULUI
Sr cRror cA vrNUL este originar
din muniii Caucaz dinCeorgia, fiind parte integranta
a culturii lumii incd de la
aparitia primelor doveziistorice. Unul dintre cei mai'liindr6gifi zei ai vechilor greci
era Dionysos (adoptat de
romani sub numele deBachus), in cinstea cdruia
vinul era bdut de sdrbdtori,
licoarea magica fiind un
ingredient esen!ial al
religios, av6nd valente simbolice in
spiritualitatea cregtind. Come(ul cu vin
a inflorit (in importante centre euro-
pene de export, precum Bordeaux,
Porto gi Venelia), tehnicile de
imbuteliere au fost perfecfionate,
s-au creat vinurile spumante,
iar vinurile din Bordeaux,
Burgundia (Bourgogne),Cermania 9i Portugaliagi-au c6gtigat faima. Lumea
vinului, a9a cum o gtim
astazi, a inceput sa capete
formd. Acum, mai mult ca
oric6nd, vinul este o parte
Bachus pictat
de Catavaggio (1598)
stilului de viald mediteraneean. Ulterior, a
devenit un element important in religia
cregtin5, mdniistirile europene din Evul
Mediu incercdnd sa ridice calitatea Iui, sa
imbundtaleasca tehnicile de cultivare a
vilei-de-vie 9i de producere a vinurilor.
in secolul XVI, cdnd europenii se
aventurau in Lumea Noud, credinla 9i
vinurile i-au suslinut din plin. Fiind natural
9i mai sigur de bdut dec6t apa, vinul a
devenit o prezenld constantd in viala
cotidiana, at6t la nivel profan, pentru
ast6mpdrarea setei, c6t 9i la nivel
a vielii cotidiene in intreaga lume. Nu este
surprinzdtor cd a devenit un elementintrinsec al culturii lumii. Vinul continud sd
fascineze prin caracterul sdu versatil, fiind
intotdeauna extrem de legat de pamOntul,
oamenii 9i cultura care l-au creat.
LUMEA VTNULUT irrr COrurruUA CRESTERE
LR srARstrur sECotuLUr M, peste 8 milioane
de hectare erau cultivate cu vild-de-vie 9i
se produceau aproape 300 de milioane
( Detaliu dintr-o fresci de Ghirlandaio, biserica san Martino dei Buonomini, Florenla
LUMEA VINULUI
de hectolitri de vin. in prezent, vinul este
produs aproape tn toatd lumea, incep6nd
din Chile p6nd in Africa de Sud, Noua
Zeelanda sau China. Podgoriile sunt
situate intre 32" 9i 51" latitudine in emi-
sfera nordica 9i intre 2Bo si 42" in cea
sudicd.
Europa mediteraneean6 este inima
viticulturii; aici, soarele strdlucegte cel mai
mult (240 de ore pe lund), temperatura
medie este de l7'C in sezonul de
crestere, precipitaliile anuale inregistreazd
aproximativ 600 mm, in timP ce iarna
rece permite vilei o perioadd de laten{d.
Zone viticole faimoase Precum Bordeaux,
Burgundia, Valea Ronului, Rioja 9i Toscana
beneficiaza de aceste condilii ideale, iar
vinurile lor au devenit de referintd in toata
lumea. Tn aceste zone ale Lumii Vechi,
specificul regional este foarte important.
Daca existd terroir-ul potrivit, vinurile vor
avea cea mai armonioasd combinalie de
aciditate, dulceald, aromd de fruct,ianin u ri, toate perfect echilibrate.
Cdutarea de noi regiuni prielnice a
lrrpins viticultorii sd se aventureze in zone
,'iticole neexplorate pSnd atunci, din
luropa 9i Lumea NouA. Multe dintre
:cnele nou descoperite s-au dovedit a fi
:eritorii potrivite pentru podgorii, strugurii
:esc6nd bine in argild, aParent fdra efort'
)ar producdtorii au descoperit cd cele
-ai bune vinuri provin din podgoriile
--de caldura este temperata de efectele
ristitoare ale apei - lac, 16u, fluviu,
:cean - ori de influenla rdcoritoare a
SavurSnd un vin la podgoria VoyageL Australia
altitudinii. C6nd vita trebuie sd lupte
pentru supravieluire, strugurii tind sd
capete o aromd mai rafinatd.
LUMEA VECHE YERSUS LUMEA NOUA
Vrruur or nsrAzt provlne fie din Lumea
Veche, fie din cea Noud. Europa, numitd
gi Lumea Veche, este leaganul cregterii
vilei-de-vie, locul unde viticultura a
evoluat incep6nd cu anul 7000 i.Hr.
Regiunile viticole din Franta, ltalia 9i
Spania sunt cele mai imPortante 9i
insumeaz6 tot ceea ce este tradilional in
producerea vinului din cele mai vechi
timpuri. Lumea Noud se mdndregte cu
podgoriile !drilor situate in emisfera sudicd
9i in America de Nord, fondate de
exploratori 9i misionari incepdnd cu
secolul XlV. Chile, Argentina, Noua
Zeelandd, California gi Africa de Sud, toate
intr5 in ceea ce numim Lumea Noud.
ingrijirea vilei primivara la Panther Creek, Oregon, SUA
VINURILE LUMII _ PRIVIRE CENERALA
Pdna de cur6nd, era relativ u5or sd ili dai
seama dacd un vin provenea din LumeaNoud sau din cea Veche, doar simfindu-ibuchetul si aroma. Un vin din LumeaNoud avea arome bogate de fructespecifice podgoriilor de clima caldd. Un
vin specific Lumii Vechi era mai subtil, cu
arome delicate, complexe, cu un buchet
mai plin. Astdzi, aceastd diferenld nu maieste atat de ugor de sesizat ca inainte.imbundtdlirea tehnicilor viticole face ca
un vin din Lumea Veche sd aiba aceeagi
savoare ca unul din Lumea Noud. Opusuleste de asemenea valabil, viticulturaLumii Nor inva!6nd multe de Ia cea a
Lumii Vechi.
Viticultorii cautd zone mai rdcoroasepentru podgorii, pentru a cultiva struguri
cu arome mai subtile. in cramd, tehnicidin Lumea Veche, cum ar fi fermentareain butoaie, folosirea drojdiei neselec-
lionate 9i amestecarea sedimentelor, sunttoate preluate pentru a face vinuri maicomplexe. Astfel, granita dintre vinuriledin Lumea Veche 9i cea Noud devine totmai subtila.
PRODUCATORI INDIVIDUALIVERST]S VINURI DE MARCA
ExrsrA rurNunAnrre tipuri de vinuri, dar 9i
variate niveluri de calitate. Tehnicile dincrame sunt acum atdt de avansate, inc6!dacd dispune de strugurii potrivili, un
oenolog poate crea aproape orice aromai9i doregte. Cdteva sticle de vin ,,de
CramS din Lumea Noui, Haras de Pirque, Chile
prestigiu" pot fi create cu grija in podgorii
de prima mdrime pentru a reflectaterroirul; pe de alta parte, vinul poate fiun cupaj din mai multe podgorii si
produs in cantitdli mai mari, cu scopul de
a fi comercializat. Fiecare dintre aceste
ipostaze ale vinului are propriile avantaje.
Vinurile cupajate pot deveni adev6rate
branduri Ia nivel mondial. in cazul lor,
provocarea constd in a face ca fiecare lotgi fiecare recoltd sa fie identice cu cele
anterioare. Prioritatea in cazul acestorvinuri este calitatea lor constanta. Fiind
produse in cantitdfi mari, ele sunt mai
ieftine 9i mai usor de procurat. Totugi,
adeptii puritdlii aromelor argumenteazd
ca vinurile producatorilor individuali arata
adevarata diversitate a vinului. Acestevinuri sunt expresia insagi a pdmdntuluilor. Produse intr-o cantitate micd, suntmai greu de oblinut 9i sunt mult mai
scumpe. Acestea sunt vinurile careprovoacd discuiii aprinse purtate decunoscatori sau amatori, loiali unui anu-
mit vin. De asemenea, acestea suntvinurile care trec prin transformdri aproape
miraculoase ale aromei dupd ce stau
cdtiva ani la invechit. Ele au un gust 9i o
aromd care ili rdm6n in minte 9i in suflet.
Acestea sunt adevSratele vinuri.
TENDTNTE iru COTTTSUiURREA VtNULUtiru TAnrLr TRADtIoNAL consumatoare devinuri (FranJa, ltalia, Spania), undeprodu{a este mare, a aparut o scddereChSteau si podgorie din Lumea Veche, Burgundia
LUMEA VINULUI
considerabild a consumului de vin inuhimii 40 de ani. Tn primul r6nd, calitatea
apei s-a imbunatatit, fapt care a condus la
reducerea consumului de vin. in al doilea
16nd, vinul nu mai este considerat o
bduturd nutritiva, dimpotrivd, se crede cd
ar reduce randamentul in muncd. in al
treilea r6nd, a scazut numirul clienlilor din
restaurante. in plus, pentru a combate
supraproduclia 9i transformarea Europei
intr-o mare de vin, el este Produs in
cantitdli mai mici 9i la standarde mai
ridicate. Calitatea (9i prelul ce rezultd din
aceasta) face ca vinul sd fie degustat 9i
biut doar ocazional.
Totugi, in ldrile anglofone, situa{ia este
diferitd. in Marea Britanie, de exemplu,
consumul de vin a urcat cu peste 500 la
sutd din 1970. Popularitatea vinului este
r-ezultatul direct al cantitatii uriage produse
in Lumea Noud, la preluri foarte mici, 9i al
apari{iei vinurilor ,,de marcd". Vinul a deve-
rit accesibil pentru oricine, Putand fi
:umpdrat de la magazinele obignuite sau
Je pe interne! nemaifiind apanajul elitelor.
,'lzitarea altor Jdri sau a altor contlnente a
:evenit mult mai ugoard in prezent, astfel'-c6t potenlialii consumatori Pot cunoaste
: gamd largd de vinuri.
in plus, existd convingerea cd vinul 9i
. ata sandtoasd merg m6nd-n m6na.
::neficiile vinului ca ,,bduturi de socie--.:e" sau din Punctul de vedere al
..::dtatii sunt doar c6teva dintre motivele
::atru care vinul va mai face parte mult-*: din viala 5i cultura noastrd.
5150 i.H..Vase de vin descoperitein mormantul regeluie8iptean Scorpion l;
ele contin urme de vin
1500 i.Hr.Dovada a existenlei uneiprese de vin in Palaikastro,Creta. l\/ cenienil din Cretaintroduc viticultura in Crecla
50o i.Hr.Crecia incepe s; domine-
,.industia" vinulut in Mediteran;,.ontrlbuind a extinderea
Amfori acesteia spre ltalia, sudultomani i-rantei si Peninsula berici
I000 i.Hr.6000 i.Hr.
5000 i.HrPrima atestare a
unui depozit de vinin muntii Zagros,din vestul lranuLui
2750 i.Hr.Vlnul este mentionatin texte scrise pe
Gblite de lut in oragulUt Mesopotamia
1750 i-Hr.Codul lui Hammurabiinstituie primele legiprivind comertulde vin cu aminuntul
1500 i.Hr.Primele vase scobite pentrub6ut sunt realizate in Eg pt;mai tArziu sunt fabricate sifolosite pe scara larg; de romani
186 i.Hr.Cuitu zeului Bachus
este interzis, deoarececorupea Roma
ISTORIA SI CULTURA VINULUI
n
Bachus la Vezuviu4 Cdnd muntele Vezuviu
o erupl in onul 79 d.Hr.,
distruq1nd oro5ul PomPeii
5i podgoriile din impreiurimi,
romonii ou fost nevoili so
goseoscd ropid o noud
surso de vin. Astfel, prefu-
rile ou crescut foofte mult.
Dovezi istorice, precum
oceostd picturd murold din
Pompeii, din sec. l, orotd
cdt de impoftont era cultul
lui Bochus pentru ramoni.
Vifa-de-vie era
cultivatd in delta
fertild a Nilului 9i
strugurii erauadunati in cosuri
de rdchitS.
Strugurii rogiisi mustul
de culoareinchisd oblinutprin zdrobirea
ciorchinilorcu piciorulsunt tema
VINUL 5I CRESTINISMUL
Tradilia crestind a euharistiei (vinul
simbolizeazd s6ngele lui Hristos,
iar p6inea, trupul Lui) are rdd5cini
complexe. Reprezentarea vinului
ca s6nge este de origine greaca
si dateazi dinaintea crestinismului.
Vinul face parte, de asemenea, din
ritualul evreiesc. Minunea fdcutd
de Hristos, transformarea aPei in
vin (la nunta din Cana Calileei),
amintegte de sirbatorile romane,
unde se spune cd Bachus facea
la fel. Ritualul sfintei impdrtdsanii
a ajuns Ia forma sa actuald din sec l!degi exista dovezi 9i mai vechi.
R.icolrnnen vrEt LA EGIPTENI a,; - Cetaliate ale modului de recoltare, fabricare' , -.:ort al vinului in Egipt apar in picturi
, ,::!ia, pe morm6ntul Iui Nakht (,l500 i.Hr.)-.-. anticd. Multe dintre tehnicile prezentate
. -- 'olosite si in zilele noastre.
multor picturi.
lstoria naturold a Iui Pliniu Ilstoricul romon Pliniu cel Bdtr1n (23-79 d.Hr.)
a cotologot cu otenlie vinurile in func[ie de colitote,
tip $i loro de origine, oferind informo.tii voloroose
privind procticile vrticole din ocele vremuri.
-.4..l,t-' , -::duc' : -lona
92-280 d.Hr.imoiratul roman Domitian interzice plantarea vitei
devie in ltalia pentru a proteja recoltele de 8rau.
500 d.Hr.Butoaiele devinrecipiente detransport in loculamforelor
350 d.Hr,Vi!a-de-vie se
cultivd in Trler ti pe
valea 16ului Moselledin Cermania
rnella3espreait Eruplia vulcanului
vezuviu
Edictul este abrogat in 280 d.HL Si pod8oriile
fncep sa se extind; in Franla
79 d.Hr. impiratulEruptiavezuviulur Domitian
distruSe ponul
Pompeii, de unde
se transPorta vinul
500 d.Hr.
500 d.Hr.Vinul devine o parte
importantS a euharistielcregtine
VINURILE LUMII _ PRIVIRE CENERALA
EVU L M EDIU 5I RENASTEREAnI
N EVUL MEDrU lMpuRtu, producereo vinuluilero o proctico obisnuitd in codrul I *mdnostirilor. Spre sflr5itul Evului Mediu,importonlo vinului o crescut tot moi mult:tehnicile de viticulturd s-ou imbundtotit,se cultivou onumite soiui de struguri,ior teoscurile ou devenit tot moi perfor-monte. Vinurile beneficiou 5i de cdlivooni de moturore. Odotd cu cre5tereocolitdyii, tronsportul 5i comer.tul cu vinuriou inceput so prospere in Europo.
* Rutele comerciole ale vinului in Europo,
Vinulin Evul Mediu <in Evul Mediu timpuriu, producereo vinului
ro5u ero riscontd: cdlcareo strugurilor
\fingo) ii expuneo pe lucrdtori lo pericolulde sufocore, prin inholoreo dioxiduluide corbon. in Evul Mediu tdziu, postroreovinului ero prioritord, pentru obtinereo
m ustul u i folosi nd u-se teo scu ri le.
Data recoltiriinu era stabilitddoar in functiede maturitateaboabelor, ci si
de pozitia Luniisi a stelelor
Vinurile de Burgundia vPodgoriile din Burgundio (precum ceoinfdti$otd in ocestd topiserie medievold)ou prosperot in timpul lui Corolcel More 5i o cdlugdrilor cistercieni,dor ou fost opoi neglijote din couzordzboiului 5i o ciumei.
Plosci renascentist5 <in secolele W-WI, Venelio
ero un centru olcomertului cu vin
O butelie
emoiloto ca
oceosto ero destntotntto, 00to
fiind bunostoreo
odusa de producereovinului.
Cnsrrrul Snuuu& pE VALEA Lonnel >in imagine este infAligat culesul viei la castelulSaumur (inceputul sec. )0/). Vinurile de pe ValeaLoarei erau foarte cunoscute in Evul Mediut6rziu. Era nevoie de 20 de culegatori pentrua recolta un hectar pe zi, muncitorii priceputidevenind extrem de importanli odatacu cregterea cerintelor pentru calitate.
l-EGENDi
CRONOTOGIEc. s00Cdderea Romei are consecintenegative asupra comertuluiSi a produc_tiei de vin; Bisericaisi mentine adivitatea vitico16
612Dupa moartealui l\4ahomed, vinulinceteazE 5; fie bdutin Arabia
816Fiul lui Carol cel Mare, Ludovic, esteincoronat la Reims. lntdreste imperiulcarolingian 9i stabiiegte o legdturE regal;cu vinurile locale chompogne
IOOO
Leif Ericsson ajunge pe coastanordic6 a insulei Neuloundland,unde vita s6lbatic6 il inspirds5 numeasc6 insula Vnland
750ReSelui Carol cel 1\,4are ii esteatribuitd elaborarea si aplicarealegii viei gi vinurilor in nordulFranlei 5i in Cemania
C. 900 Leif EricssonCaliful Osman ordon;distrugerea a douatreimi din podgoriiiedin Valencia, Spania
Anii 1050Latifundiarii francezi destele-nesc terenuri pentru extindereapodgoriilor; la fel se intampl6Tn Cermania 9i Ungaria
ISTORIA SI CULTURA VINULUI
Legile viticole ale lui Carol cel Mare >Posiuneo regelui Corol cel More pentru
vinur| precum 5i legile privind plontoreo
vilei 5i producerea vinului i-ou ojutotpe mulsi viticultori froncezi gi germoni in
Evul Mediu timpuriu. Legendo spune co
regele o ordonot sd fie plonto.ti struguri
olbi intr-o podgorie destinoto vinului
ro5 u (Co rton-Ch o rle mo g n e),
fiindcd ocesto ii poto borbo.
Liste cu denumiride vinuri au apdrut
in sec. XIV Pe multepodgorii se cultivau o
varietate de soiuri
BogSliacomerciantilor >Eduord I le-o oferitpodgorenilor din Bordeoux
putere 5i bogofii, pentru
o-5i osiguro loiolitoteo lor.
El le-o ocordot libertoteo
de o foce comet in
Londro gi dreptul de o-1i
formo proprio breosld,
Asocio [io podgorenilor.
Ministirile givinul aPodgoriile monostice ou
contribuit lo rdsplndireo vinului
de colitote, dor intrucdt ocesto nu
ero vdndut. producdtorii loici ou
devenit importo nli pentru
oprovizionoreo cu vinuri.
BORDEAUX. CRESTERE 5I DECLIN
Casdioria dintre ducesa Eleonora de Aquitania
5i Henric ll Uos), in I I 52, a adus oraSul Bordeaux
sub stdp6nire englezS pentru 300 de ani. Fiul
preferat al Eleonorei, Richard (lnim6-de-Leu) s-a
stabilit la Bordeaux, produc6ndu-9i propriul vin.
Drept urmare, come(ul dintre
Bordeaux Si Anglia a prosperat.
Preferinlele in materie de vin
s-au schimbat de la cel slab
si alb la un rogu usor, cloiret.ln1453, Franta a recuperat oragul
Bordeaux. Restricliile comerciale
care au urmat au vizat scaderea
exporturilor c6tre Anglia.
]:D- :r_ --:oanioie- -:=:d
c. t500CSlug;rii cistercieniextind podgoriilein BurSundia
si spre Rln
ll50Jum;tate din exportul devin al oragului Bordeauxmer8e in Britania; pana
la I 390 acesta cregte
la 800/0.
I455Bordeaux revine sub stipanire francez6.
La mod6 sunt vinurile mai dulci,mediteraneene 5i spaniole, precursoarele
vinurilor tip sherry
r5,r:: i ; _:a Henric ll ti[il:*i. : i:ra? de Aquitaniaffi .:-:E:-x sub st;panirerre :rr- 300 de ani
1355Doua treimi din bu8etulprimariei orasului BruBes,
Flandra, provin din taxepentru vinul de export
sisiliul1420 , po"dgorenilorPOnUgata
colonizeaz; l\,4adeira
si incepe cultivarea
vileiie-vie
1437Se infiinleaza la Londra
Asocialia vinarilor, inscopul reglement6riicomertului cu vin
1550Se recomandd oficialconsumul vinului, con-siderat mai bun pentru
#natate decat apa
VINURILE LU/\/II _ PRIVIRE CENERALA
EPOCA DE AU Rr-\ ERToADA DrNr Rr I 500 sr I 800 o fosf
Y o etopa de dezvoltotre 5i de oventuro
in istorio vinului. in Americo de Nord,
Africo de Sud Si Austrolio o inceput
so se cultive vilo-de-vie, in timp ce
europenii igi pefeclionou moiestrio
in o foce vinuri dulci, spumonte
Si vinuri fortificote.
Descoperireo sticlet
moi rezistente gi
o dopului o revo-
lu[ionot postroreo
vinurilor. Acum,
vinurile closice din
Europo puteou fipefect moturote.
'-- Rdspdndirea viticulturii lo 1900
Thomas Iefferson <Dupd perioodo petrecutd in Fron.ta co
ombosodor (t784-t789), lefferson a odus
in Stotele lJnite moi multe soiuri de viyd-de-vie
in timpul mondotului sdu de pre5edinte, o redus
toxele legote de vin 5i o depus eforturi pentru
i. ;.il*;:{i-#,,
\ '':'t*'''J r r 1 '''''
:!'!-l--,9..,,ff
,
^liJtlP-;-*C /
La mogia sa din Constantia, Simonvan der Stel a experlmentat cultivarea
mai multor soruri de struguri, a adus
echipament modern 5i a avut grijd ca
strugurii sd fie culeSi doar la maturitate
Vapoare franceze ajungin Florida <Refugiotii hugheno[i froncezi s-ou stobilit in
Florido in 1562, incep1nd so cultive vild-de-
vie. A/loi t0rziu, ou fost expulzoti de colanistii
sponioli, core ou procticot 5i ei viticulturo
in oceostd zond.
CRONOLOGIE1520Vl!a-de-vlese planteaza
in Mexic
t557Se planteazd
podgorli in Argentlna
t558lmigranlii spaniolisunt primii care
fabrlca vin inAmerica de Nord
anii 1660Zona Sauternes dinBordeaux incepe s;produci vinurl du ci
anii 1680Comercian!ii englezi alungin Valea Douro, Portugalla.
Descoper5 predecesorulvinuLui de Pofto
c.1540Se planteazA
vlla de viein Chlle
I 597Don Lorenzo Carcia inflinleaza ocrama in [,4exic, la ordinu regeluispaniol Fllip ll. Crama Patras de la
Fuente exist; si in zilele noastre
anii 1530Primele sticle
moderne de vinsunt create in
Newcastle, AnBLla
t655Primii butaS de
vil;-de vie ajungin Cape Town,
Africa de Sud
1679Parlamentul britanic
interzice vlnurllefranceze; exportul de vin
portughez cregte bruscRegele Filip ll
lsToRlA sr CULTURA VINULUI
I
I
$
-. lrle vinului spumant >'-:iorul samponiei, Dom
. - t incercot multi oni so'. ::critio vinului spumont
- ='e fiind considerote un' '=7orit). in momentul in
: -- -mont o inceput sd fie
-:i (el oveo 60 de oni),.' sttntele lui au devenit
nepretuite.
1788Cap tanul ArthurPhill p aducevlla de-vie in NewSouth Wales
costelelor 5i o domeniibr,
co de exemplu Morgoux(stdnga), o crescut simlitor.
t820Viticultura ajunBe
in nordu Ca iforniei
DomPdrignon
-,.rtr azi, singura metod; de a combate
. , "' filoxera esle altoirea vitei europene
"l't cu mult mai rezistenta vitAl:- -,
PHYLLOXERA VASTATRIX
in ciuda infatigarii sale inocente,
Phylloxero vostotrix este insecta
care a produs prejudicii uriage
industriei vinului la sfArgitul sec. XlX.
Atac6nd raddcinile vi{ei-de-vie, a
distrus podgorii intregi, la inceputin Anglia 9i in sudul Franlel, apoi in
Valea Ronului gi in Bordeaux, p6nd
c6nd, in jurul anului 1880, recoltele
din Franla s-au injumatalit. Din
Franta a trecut in Spania, ltalia,
Porlugalia si Crecia, unde, din cauza
costurilor ridicate, nulte podgorii
nu au rnai fost replanra[e. Chiar Si
anii I850Fainarea vllei-de vie, produsi deo ciuperca, reducerecoltele franceze
t865Primele atestari despreinfestare cu filoxera;efectele suntdevastatoare
:. .-iet:!
);tuELE PoDGoRl DtN AFRIcA DE SUD a.- Riebeeck, un doctor olandez, a adus vila-de-vie
--.-: de Sud in 1655, consider6nd solul 9i clima
- -:-:toare cu cele din Europa. Comandantul olandez- ..n der Stel a revolutionat si el productia de vin
- . - : d verse soiuri la Constantia (sus), domeniu
, .- :. in 1 686.
Sticle Pentru orice vin >'ceputul secolului Wlll, sticlo ero destul de rezistentd
