Home >Documents >LQFOXVLYXQELODQDSURIXQGDWUHIHULWRUODSUHYHQLUHDLFRUHFWDUHDG ... ... ro ro comisia (8523($1 bruxelles,...

LQFOXVLYXQELODQDSURIXQGDWUHIHULWRUODSUHYHQLUHDLFRUHFWDUHDG ... ... ro ro comisia (8523($1 bruxelles,...

Date post:23-Jul-2021
Category:
View:2 times
Download:0 times
Share this document with a friend
Transcript:
Raportul de ar din 2019 privind România,
inclusiv un bilan aprofundat referitor la prevenirea i corectarea dezechilibrelor
economice,
Semestrul european 2019: evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privete
reformele structurale, prevenirea i corectarea dezechilibrelor macroeconomice, precum
i rezultatele bilanurilor aprofundate efectuate în temeiul Regulamentului (UE)
nr. 1176/2011
2. Progresele înregistrate cu privire la aplicarea recomandrilor specifice fiecrei
ri 17
4. Prioritile în materie de reform 28
4.1. Finanele publice i fiscalitatea 28
4.2. Sectorul financiar 33
4.3. Piaa forei de munc, educaie i politici sociale 38
4.4. Reformele în domeniul competitivitii i investiiile 51
Anexa A: Tabel sinoptic 72
Anexa B: Analiza sustenabilitii datoriei efectuat de Comisie i riscurile bugetare 78
Anexa C: Tabele standard 79
Anexa D: Orientri în materie de investiii privind finanarea politicii de coeziune în
perioada 2021­2027 pentru România 85
Referine 93
LISTA TABELELOR
Tabelul 1.1: Principalii indicatori economici, financiari i sociali – România 16
Tabelul 2.1: Evaluarea punerii în aplicare a RSI din 2018 19
Tabelul C.1: Indicatori ai pieei financiare 79
Tabelul C.2: Tabloul de bord social - principalii indicatori 80
Tabelul C.3: Indicatori privind piaa forei de munc i educaia 81
Tabelul C.4: Indicatori privind incluziunea social i sntatea 82
Tabelul C.5: Indicatori de performan i indicatori de politici ai pieei produselor 83
Tabelul C.6: Creterea verde 84
CUPRINS
2
Graficul 1.3: Contribuia la creterea potenial 10
Graficul 1.4: Dispariti între regiunile din România 10
Graficul 1.5: Formarea brut de capital fix 11
Graficul 1.6: Defalcarea contului curent i contul de capital 11
Graficul 1.7: Contribuii la inflaia total 12
Graficul 1.8: Imagine de ansamblu asupra pieei forei de munc 13
Graficul 1.9: Soldul bugetului general i deviaia PIB-ului 14
Graficul 1.10: Randamentul obligaiunilor de stat la 10 ani: România i rile cu situaii similare 14
Graficul 1.11: Credite acordate gospodriilor i societilor nefinanciare 15
Graficul 2.1: Privire de ansamblu asupra punerii în aplicare multianuale a recomandrilor specifice
rii din perioada 2013-2018 17
Graficul 4.1.1: Factorii care determin variaia soldului bugetului general 28
Graficul 4.1.2: Gradul de progresivitate a impozitrii veniturilor salariale în statele membre ale UE,
2017 29
Graficul 4.1.3: Capacitatea redistributiv a sistemelor fiscale i de securitate social ale statelor
membre ale UE, 2016 29
Graficul 4.1.4: Previziuni privind datoria public (% din PIB) 32
Graficul 4.3.1: Populaia feminin inactiv, pe motive de inactivitate 41
Graficul 4.3.2: Rata de activitate i rata de ocupare a diverse categorii de populaie 42
Graficul 4.3.3: Productivitatea i costul forei de munc (deflatorul PIB) 43
Graficul 4.3.4: Persoanele expuse riscului de srcie sau de excluziune social, pe grade de
urbanizare 44
Graficul 4.3.5: Capacitatea redistributiv a transferurilor sociale 45
Graficul 4.3.6: Cheltuielile cu asistena medical, pe stat membru, 2016 49
Graficul 4.4.1: Costurile unitare nominale ale muncii, defalcarea creterii 51
Graficul 4.4.2: Evoluia costurilor unitare ale muncii pe sectoare 51
Graficul 4.4.3: Evoluia salariilor din sectorul public i din sectorul privat 52
Graficul 4.4.4: Creterea cotei de pia a exporturilor 53
Graficul 4.4.5: Evoluia preurilor de export exprimate în RON 53
Graficul 4.4.6: Creterea ratei reale efective de schimb 54
Graficul 4.4.7: Defalcarea balanei comerciale 54
Graficul 4.4.8: Poziia investiional internaional net 55
Graficul 4.4.9: Fluxuri de ISD pe tipuri de investiii 55
Graficul 4.4.10: Intensitatea C-D în 2000, 2007, 2017 i obiectivul pentru 2020 58
Graficul 4.4.11: Indicele calitii infrastructurii publice, România i rile cu o situaie similar din
regiune 61
Caseta 2.1: Fondurile i programele UE contribuie la abordarea schimbrilor structurale i la
consolidarea creterii i a competitivitii în România 21
Caseta 3.1: Matricea de evaluare a PDM (*) – România 2019 26
Caseta 4.2.1: Al doilea pilon al sistemului de pensii din România 36
Caseta 4.3.1: Monitorizarea performanei din perspectiva Pilonului european al drepturilor sociale 39
Caseta 4.4.1: Provocri i reforme în materie de investiii în România 60
4
bazat pe cheltuielile consumatorilor, afecteaz
capacitatea rii de a atinge în mod durabil
nivelul de trai din UE. Reducerea cu aproape
jumtate a creterii PIB-ului în 2018, cauzat în
mare parte de o încetinire a cheltuielilor
consumatorilor, a scos în eviden limitele
modelului de cretere economic al României.
Creterea puternic a salariilor, scderea forei de
munc i lipsa de personal calificat risc s
submineze capacitatea României de a concura pe
plan internaional. În plus, încrederea investitorilor
este erodat de instabilitatea legislativ persistent,
de imprevizibilitatea procesului decizional, de
calitatea instituional sczut i de slbirea
continu a luptei împotriva corupiei. Ratele
inegalitilor i srciei rmân ridicate, iar
disparitile regionale sunt din ce în ce mai mari.
Asigurarea continuitii cu reformele anterioare i
trecerea la un model de cretere bazat pe investiii
ar putea s înscrie economia pe o traiectorie
sustenabil ctre convergena cu nivelul de trai din
UE i s contribuie la reducerea inegalitii ( 1 ).
În ciuda încetinirii semnificative înregistrate în
2018, creterea rmâne solid. Dup ce s-a situat
la 7 % în 2017, în 2018 creterea PIB-ului real
(ajustat cu inflaia) a încetinit, ajungând la o
valoare estimat de 4 %. Un nivel mai ridicat al
inflaiei a afectat venitul disponibil i cheltuielile
consumatorilor, principalul motor al creterii
economice. Creterea puternic a importurilor de
bunuri de consum, care au depit exporturile, a
dus la accentuarea deficitului de cont curent al
României.
(1) În prezentul raport se evalueaz economia României prin
prisma analizei anuale a creterii efectuate de Comisia European, care a fost publicat la data de 21 noiembrie
2018. În analiza menionat, Comisia solicit statelor membre s pun în aplicare reforme în urma crora
economia european s devin mai productiv, mai
rezilient i mai favorabil incluziunii. În acest sens, statele membre ar trebui s îi concentreze eforturile asupra celor
trei elemente ale triunghiului virtuos al politicii economice: asigurarea unor investiii de înalt calitate, axarea
eforturilor de reform pe creterea productivitii, pe
incluziune i pe calitatea instituional, precum i asigurarea stabilitii macroeconomice i a soliditii
finanelor publice. În acelai timp, Comisia a publicat Raportul privind mecanismul de alert, care a iniiat cea de
a opta rund a procedurii privind dezechilibrele
macroeconomice. Raportul privind mecanismul de alert a constatat c pentru România se impune un bilan
aprofundat, care este prezentat în raportul de fa.
Piaa forei de munc este supus unor presiuni
din ce în ce mai mari. Cea mai redus rat a
omajului din ultimii zece ani (3,8 %), scderea
forei de munc i o lips persistent de personal
calificat au condus la o ocupare aproape integral a
forei de munc în România, ceea ce îngreuneaz
procesul de recrutare i determin creterea
salariilor. Remuneraiile salariailor sunt mici
comparativ cu media UE, dar majorarea puternic
a acestora începând cu anul 2016, susinut i de
creterile salariului minim i ale salariilor din
sectorul public, risc s exercite presiuni asupra
competitivitii dac nu va fi însoit de msuri
corespunztoare de impulsionare a productivitii.
Deficitul public a crescut, în special ca urmare a
cheltuielilor cu salariile i a reducerilor fiscale.
Cotele de impozitare au fost reduse în mod repetat,
în timp ce salariile din sectorul public au crescut
semnificativ din 2015 pân în prezent i se prevede
s mai fie majorate. În acelai timp, investiiile
publice au sczut în 2017 la cel mai redus nivel din
perioada ulterioar aderrii la UE i se
preconizeaz c nu se vor redresa decât într-un
ritm lent. Prin urmare, deficitul public a crescut
semnificativ începând cu 2015 i se estimeaz c
va depi plafonul de 3 % din PIB impus de Pactul
de stabilitate i de cretere, una dintre cauze fiind
majorarea pensiilor. În iunie 2018, Consiliul a
lansat la adresa României o nou procedur
aplicabil abaterilor semnificative ( 2 ). Se estimeaz
c pân în 2019 deficitul structural se va menine
stabil, în linii mari, situându-se la aproximativ
3,4 %, urmând s creasc semnificativ în 2020.
Stabilitatea sectorului financiar a fost pus sub
presiune. Msurile adoptate recent de ctre
parlament i guvern au creat riscuri la adresa
stabilitii sectorului financiar. Aceste msuri ar
putea avea un impact negativ asupra creditrii i ar
putea limita impactul politicii monetare; de
asemenea, ar putea s anuleze îmbuntirile
continue din ultimii ani. În plus, modificrile aduse
normelor privind pensiile administrate privat au
sporit imprevizibilitatea i este posibil s fi
subminat viabilitatea pe termen lung a acestor
pensii. Acest lucru poate limita dezvoltarea
pieelor de capital i poate priva economia de o
(2) https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-
termen lung.
termen lung. Investiiile publice au fost modeste
în ultimii ani i se preconizeaz c nu se vor
redresa decât într-un ritm lent, în timp ce
investiiile private ar putea fi afectate de o
incertitudine din ce în ce mai mare. Investiiile în
infrastructura de transport, energie i mediu ar
consolida potenialul de cretere pe termen lung al
economiei i ar avea un impact pozitiv asupra
nivelului de trai al populaiei. Sistemul de
învmânt nu îi pregtete suficient pe cursani
pentru ocuparea unui loc de munc i o mai bun
integrare social. Asigurarea atingerii întregului
potenial al forei de munc din România
înseamn, totodat, i investiii în incluziunea
social i în domeniul sntii. Creterea finanrii
publice i private pentru inovare ar ajuta economia
României s se orienteze ctre activiti cu valoare
adugat mai mare. Anexa D identific prioritile-
cheie ale sprijinului acordat de Fondul european de
dezvoltare regional, de Fondul social european
Plus i de Fondul de coeziune în
perioada 2021­2027, pe baza analizei nevoilor de
investiii i a provocrilor prezentate în raportul de
fa.
privete punerea în aplicare a recomandrilor
din 2018 care i-au fost adresate. S-au înregistrat
progrese limitate în urmtoarele domenii:
eforturile de consolidare a respectrii normelor
fiscale i a colectrii impozitelor s-au limitat la
actualizarea orientrilor privind înregistrarea
evalurii de risc în auditarea contribuabililor;
în ceea ce privete achiziiile publice, crearea
unui organism central de achiziie i tranziia
ctre achiziiile publice electronice sunt
evoluii binevenite, îns alte angajamente în
materie de reform au fost oprite sau chiar
inversate;
(3) Informaii cu privire la progresele realizate i la aciunile
întreprinse pentru a rspunde consilierii în materie de
politici formulate în fiecare dintre subprile unei
recomandri specifice rii sunt prezentate în anexa A.
dialogul social continu s fie în mare parte
doar de form;
inegal, iar dobândirea competenelor de baz i
digitale este limitat;
mai mult, limitând astfel perspectivele de
trecere la serviciile de îngrijire medical
ambulatorie;
privete pregtirea proiectelor de investiii
publice i stabilirea prioritilor în acest
domeniu, iar absorbia fondurilor UE este lent.
Nu s-a înregistrat niciun progres în urmtoarele
domenii:
salariul minim continu s fie stabilit de guvern
în mod ad hoc, iar legea care stabilete un venit
minim de incluziune nu este înc în vigoare;
procesul decizional rmâne foarte imprevizibil,
acte legislative complexe i uneori
controversate fiind adoptate prin ordonane de
urgen, fr o evaluare a impactului sau
consultarea prilor interesate;
Referitor la gradul de realizare a obiectivelor
naionale din cadrul Strategiei Europa 2020,
România are rezultate bune în ceea ce privete
ratele de ocupare a forei de munc, emisiile
naionale de gaze cu efect de ser, energia din
surse regenerabile, eficiena energetic i
învmântul teriar. În privina investiiilor în
cercetare i dezvoltare i a prsirii timpurii a
colii, obiectivele nu sunt înc îndeplinite.
România înregistreaz rezultate slabe cu
privire la cea mai mare parte a indicatorilor din
tabloul de bord social pe care se bazeaz
Pilonul european al drepturilor sociale. Nivelul
Rezumat
6
practic perspective de angajare mai bune i o
majorare a veniturilor disponibile ale
gospodriilor. Îns, în România sunt înc multe
persoane care prsesc timpuriu coala i, dei
numrul lor este în scdere, muli tineri nu sunt
încadrai profesional i nu urmeaz niciun program
educaional sau de formare. Acest lucru stârnete
îngrijorare cu privire la egalitatea de anse i
accesul la locuri de munc. România nu are înc
un dialog social matur, iar rezultatele sale din
tabloul de bord social indic o situaie critic în
ceea ce privete reducerea srciei.
În continuare sunt expuse principalele constatri
ale bilanului aprofundat efectuat în prezentul
raport i provocrile conexe în materie de politici.
În România, deficitul de cont curent s-a
accentuat, iar structura sa ridic semne de
întrebare. De la o poziie aproape echilibrat
în 2014, deficitul de cont curent a crescut la
3,2 % din PIB în 2017 i se preconizeaz c va
continua s se deterioreze. Importurile de
bunuri de consum au crescut mult mai repede
decât cele de bunuri de capital i de bunuri
intermediare. Cu alte cuvinte, deteriorarea
contului curent este determinat mai mult de
consum decât de investiii, ceea ce nu va
sprijini creterea economic pe termen lung.
Creterea costurilor cu fora de munc ar
putea afecta capacitatea României de a
concura pe plan internaional. Costurile cu
fora de munc pe unitate de mrfuri i servicii
produse au crescut puternic începând cu 2016,
deoarece majorrile salariale au depit
creterea productivitii, dei într-o msur mai
mic în sectoarele industriale deschise
comerului internaional. Alturi de deprecierea
treptat a monedei naionale, impactul asupra
competitivitii României în materie de costuri
a fost, pân în prezent, limitat i i-a permis s
câtige cote de pia ale exporturilor. Cu toate
acestea, presiunea exercitat asupra salariilor
din sectorul privat de nivelurile ridicate de
ocupare a forei de munc, de creterile
salariului minim i de efectele de propagare ale
majorrilor salariale din sectorul public poate
duce la scderea competitivitii economiei
României în viitor. În plus, tensiunile
comerciale ar putea slbi cererea pentru
exporturile României.
crescut substanial. Iniiativele legislative
legat de rata dobânzii interbancare, pot afecta
funcionarea i stabilitatea sectorului financiar,
precum i finanarea pe termen lung a
economiei. Mai mult decât atât, noile norme
referitoare la pensiile administrate privat pot
frâna dezvoltarea pieei de capital a României,
care este înc foarte mic.
Mediul de afaceri i deciziile privind
investiiile sunt afectate de caracterul
imprevizibil al procesului de elaborare a
politicilor. Consultarea prilor interesate
lipsesc sau sunt de slab calitate. Legislaia
recent privind sectorul financiar, pensiile
administrate privat i sectoarele energiei i
telecomunicaiilor ar putea împiedica viitoare
oportuniti de investiii i ar putea spori
incertitudinea, economia devenind astfel mai
puin atractiv pentru investitorii naionali i
internaionali.
în prezentul raport, care indic existena unor
provocri deosebite pentru economia României, se
numr urmtoarele.
nu ine pasul cu nevoile în continu
schimbare ale economiei. Disponibilitatea
emigrarea continu limiteaz creterea
munc, anumite grupuri sociale, inclusiv romii,
întâmpin dificulti la intrarea pe piaa muncii.
Sistemele care ajut persoanele aflate în
cutarea unui loc de munc se axeaz doar într-
o mic msur pe soluii cuprinztoare, cum ar
fi perfecionarea i reconversia profesional.
Nivelurile salariale minime continu s fie
stabilite fr un mecanism previzibil i
cuprinztor, iar numrul de contracte de
Rezumat
7
special la nivel de sector.
În ciuda îmbuntirilor recente, ratele
srciei i inegalitii veniturilor rmân
ridicate, iar disparitile regionale se
accentueaz. Unul din trei români continu s
fie expus riscului de srcie i excluziune
social, grupurile speciale precum copiii, romii,
persoanele cu handicap i persoanele în vârst
fiind cele mai afectate. Inegalitatea veniturilor
se situeaz la unul dintre cele mai ridicate
niveluri din UE, reflectând în parte capacitatea
redus de redistribuire a sistemului fiscal i de
securitate social. Rata inegalitii de anse
este, de asemenea, ridicat. Calitatea i
acoperirea serviciilor sociale sunt insuficiente,
iar distribuia teritorial a acestora este inegal.
Integrarea limitat a serviciilor de ocupare a
forei de munc, de educaie, de sntate i a
serviciilor sociale nu permite o incluziune
durabil a diferitelor grupuri defavorizate,
astfel încât acestea s intre pe piaa forei de
munc i s scape de excluziunea social. Dup
întârzieri repetate, se prevede ca legea care va
spori caracterul adecvat al venitului minim de
incluziune s intre în vigoare în aprilie 2019.
Capacitatea insuficient a administraiei
Birocraia i lipsa unor servicii publice de
calitate continu s afecteze investiiile, iar
reforma administraiei publice nu progreseaz
decât într-un ritm lent. Sistemul de achiziii
publice necesit transparen, monitorizare i
supraveghere sporite. Dispersarea resurselor i
fragmentarea responsabilitilor între diferitele
publice. Între regiuni, judee i uniti
administrative mai mici exist inegaliti în
materie de finanare a serviciilor publice, iar
veniturile autoritilor locale nu sunt stabile i
previzibile.
învmânt i de formare nu ajut România
s recupereze decalajele fa de UE.
Cheltuielile pentru educaie se numr printre
cele mai mici din UE. Participarea redus la
învmântul precolar împiedic dezvoltarea
prsire timpurie a colii rmâne ridicat, iar
nivelurile de instruire în ceea ce privete
competenele de baz sunt sczute i nu se
îmbuntesc. Disparitile dintre mediul rural
i cel urban persist, iar grupurile vulnerabile,
inclusiv romii, continu s aib un acces limitat
la un învmânt general de calitate, favorabil
incluziunii. Calitatea învmântului superior i
a educaiei i formrii profesionale, precum i
relevana pe piaa forei de munc a acestora se
confrunt cu provocri, iar accesul adulilor la
educaie este limitat.
numeroase provocri. Finanarea redus i
utilizarea ineficient a resurselor publice
limiteaz eficacitatea sistemului de sntate.
Migrarea în continuare a forei de munc din
acest domeniu a condus la un deficit
considerabil de medici i de asistente medicale.
Infrastructura sistemului de sntate i
prevalena plilor informale constituie în
continuare motive de îngrijorare. Persoanele
care locuiesc în zonele rurale i grupurile
vulnerabile au acces limitat la serviciile de
asisten medical, ceea ce, la rândul su, are
un impact negativ asupra strii de sntate a
populaiei.
fcute dup aderarea la UE, infrastructura
fizic rmâne subdezvoltat. Starea general
i fiabilitatea reelelor rutiere i feroviare sunt
în continuare foarte slabe. În plus,
infrastructura energetic, de gestionare a
deeurilor, în sectorul apei i al apelor
reziduale continu s prezinte deficiene.
Persist provocri substaniale în ceea ce
privete adaptarea la schimbrile climatice,
prevenirea riscurilor, rezistena în caz de
dezastre i poluarea aerului.
perspectivele de cretere. România nu
dispune de o strategie coerent pentru a ajuta
firmele s se orienteze ctre activiti cu
valoare adugat mai mare. Cheltuielile publice
i private pentru cercetare i dezvoltare sunt
printre cele mai mici din UE, având ca rezultat
o calitate slab a bazei tiinifice publice i o
capacitate de inovare redus. Legturile dintre
Rezumat
8
cu inovaii naionale.
Legislaia din acest domeniu ar putea fi slbit
de proiectele de modificri legislative depuse
în Parlament. Numirile de consilii de
administraie interimare reprezint o practic
recurent, care se îndeprteaz de la spiritul
legislaiei privind guvernana corporativ.
Independena judectorilor i a procurorilor a
fost afectat de modificrile recente aduse
legilor justiiei. Principalele instituii de
combatere a corupiei s-au confruntat cu o
presiune tot mai mare, ceea ce ridic semne de
întrebare cu privire la capacitatea lor de a
continua lupta împotriva corupiei. Modificrile
în curs ale Codului penal i ale Codului de
procedur penal ar putea slbi i mai mult
lupta împotriva corupiei i a altor infraciuni
grave, subminând progresele înregistrate în
ultimii 10 ani.
Creterea economic a încetinit, dar rmâne
solid. Se estimeaz c PIB-ul real a crescut cu
4 % în 2018, în scdere de la valoarea de vârf de
7 % înregistrat în 2017 (graficul 1.1). Încetinirea
a fost determinat în principal de scderea
consumului privat ca urmare a inflaiei ridicate,
alimentate de preurile la energie, precum i de
diminuarea efectelor politicilor publice care
vizeaz creterea venitului disponibil. Cu toate
acestea, consumul privat a continuat s fie
principalul motor al creterii. Investiiile au rmas,
în linii mari, stabile, iar exporturile nete au
înregistrat o valoare negativ mai mare, întrucât
exporturile au continuat s scad mai rapid decât
importurile, fiind afectate de majorarea preurilor
i de încetinirea cererii externe.
Graficul 1.1: Creterea PIB-ului i componentele cererii
Sursa: Comisia European
rmâne, în general, stabil. Se preconizeaz c
PIB-ul real se va situa în continuare sub 4 % în
2019 i în 2020 (graficul 1.1). Consumul privat va
continua s fie principalul motor al activitii
economice, dei creterile mai lente ale salariilor i
însprirea condiiilor de creditare ar putea limita
evoluia acestuia. Potrivit estimrilor, contribuia
sectorului extern la creterea economic va rmâne
negativ, dar se va îmbunti pe msur ce
creterea exporturilor se va menine în linii mari
stabil, în timp ce creterea…

Click here to load reader

Embed Size (px)
Recommended