1

NORME DE PROTECŢIE A MUNCII IN LABORATORUL DE CHIMIE GENERALĂ ŞI ANORGANICĂ

ORGANIZAREA ŞI DOTAREA LABORATORULUI DE

CHIMIE GENERALĂ ŞI ANORGANICĂ Laboratorul de CHIMIE GENERALĂ ŞI ANORGANICĂ dispune de mai multe încăperi, cu destinaţii diferite, formând în ansamblu un sistem complex cu funcţionare unitară. Laboratorul destinat lucrărilor practice cu studenţii are următoarea dotare: • Reţea electrică pentru iluminatul general şi pentru funcţionarea diferitele aparate. • Instalaţii de ventilaţie, instalaţie de încălzire, instalaţie de gaze naturale. • Mese de lucru de formă dreptunghiulară, prevăzute cu sertare, cu rafturi, cu

reagenţiar pe care se păstrează în sticle perfect curate, etichetate şi închise ermetic, reactivi şi probe de analizat.

• Dulapurile cu rafturi sunt folosite pentru păstrarea unor substanţe, a veselei de laborator, a unor piese şi instalaţii folosite in diferite experimente, a unor aparate de uy doidactic

• Nişele au formă paralelipipedică, cu pereţi transparenţi din sticlă montată pe rame de metal. Sunt prevăzute cu instalaţii de aerisire (exhaustoare), apă, gaz şi electricitate. Accesul la nişă se face prin peretele din faţă care este prevăzut cu uşi mobile.

Multe experienţe pot devenii periculoase dacă “experimentatorul” nu cunoaşte natura reactivilor utilizaţi, caracteristicile acestora şi ale aparaturii sau nu este atent la manipularea, respectiv manevrarea lor. În vederea protecţiei şi prevenirii accidentelor din laborator este necesară respectarea unor reguli. 1. Reguli generale • În laborator NU SE MĂNÂNCĂ, NU SE BEA, NU SE FUMEAZĂ, NU SE

VORBEŞTE LA TELEFON

• Pe tot parcursul efectuării experienţelor de laborator şi odată cu terminarea acestora este importantă CURĂŢENIA LA LOCUL DE MUNCĂ.

• Părul trebuie prins la spate pentru a se evita aprinderea lui pe parcursul unor operaţii de încalzire directă (cu ajutorul flăcării becului de gaz)

• La sfârşitul exeperienţelor mâinile se spală cu apă şi săpun. • În timpul efectuării unor operaţii de laborator este obligatorie utilizarea:

a) Halatului, care protejează îmbrăcămintea şi pielea; acesta trebuie să fie curat pentru a nu produce intoxicaţii cu substanţele cu care este impregnat sau pentru a nu se aprinde; halatele trebuie să fie pe cât posibil confecţionate din bumbac deoarece cele din material sintetic se distrug şi se pot aprinde mai uşor

2

b) Mănuşilor de cauciuc, în cazul operaţiilor cu substanţe corozive (acizi, baze), iritante şi toxice

c) Ochelarilor de protecţie, când sunt posibile explozii, stropiri cu substanţe fierbinţi, corozive sau caustice

d) Măştii contra gazelor, în timpul lucrului cu gaze toxice sau lichide volatile toxice

2. Utilizarea vaselor de laborator a) Efectuarea experienţelor de laborator este permisă numai după verificarea prealabilă

a aparaturii; este interzisă utilizarea vaselor murdare; imediat după terminarea experienţei, vasele utilizate trebuie să fie spalate. Folosiţi la spălare detergent, burete, perii pentru sticlărie, iar pentru limpezirea finală folosiţi apa distilată!

b) Înainte de introducerea pipetei într-o sticlă de reactivi se verifică dacă pipeta este curată, pentru a se evita impurificarea conţinutului soluţiei existente în sticlă

Manipularea vaselor de laborator a) Spălarea şi montarea vaselor de sticlă se face verificându-se în prealabil dacă nu au

crăpături, zgârieturi adânci sau porţiuni tăioase; la montare nu se înfundă puternic dopurile sau manşoanele, pentru a se evita spargerea

b) Introducerea unui dop de plută sau de cauciuc într-un tub de sticlă se face ţinându-se tubul cu mâna cât mai aproape de capătul de introdus (mâna înfăşurată într-o ţesătura de protecţie şi fără a se forţa tubul)

c) Atunci când se introduce un dop într-un vas cu pereţi subţiri, vasul nu se ţine pe masă, ci de gât şi cât mai aproape de locul de introducere a dopului

d) Paharele mari cu lichid se ridică numai cu ambele mâini şi se ţin în aşa fel, ca marginile răsfrânte ale paharului să se sprijine pe degetele mari şi pe degetele arătătoare

e) Prinderea în stative a baloanelor de distilare, a biuretelor şi a refrigerentelor se efectuează cu ajutorul clemelor prevăzute cu apărători de plută sau cauciuc

Încălzirea vaselor de laborator a) Încălzirea sticlăriei trebuie să se facă treptat, pentru a evita supraîncălzirea şi

degajarea bruscă a gazelor; vasele de sticlă ce conţin suspensii se agită continuu, în timpul încălzirii directe pentru a evita stropirea cu soluţiile fierbinţi ce le conţin

b) Se vor evita încălzirile sau răcirile bruşte, iar vasele de sticlă se vor proteja de flacăra directă a becului de gaz prin utilizarea sitelor metalice ignifugate

c) În cazul încălzirii unei eprubete cu soluţie, aceasta trebuie îndreptată într-o direcţie neutră, unde nu se găseşte nici o persoană, pentru a evita proiectarea soluţiei din eprubetă la o eventuală supraîncălzire (pentru acesta este necesar să se înceapă

3

încălzirea cu suprafaţa liberă a lichidului, agitând continuu eprubeta, şi scoaterea ei din când în când din flacăra becului de gaz)

d) Baloanele, paharele şi celelalte vase în care se gaseşte lichid fierbinte nu se pun direct pe masă, ci pe o placă din material termoizolant.

3. Manipularea substanţelor din laborator 3.1 Manipularea substanţelor chimice a) Este necesară cunoaşterea proprietăţilor fizico-chimice ale substanţelor cu care se

lucrează: toxice, explozive, inflamabile, corozive, etc. precum şi a instrucţiunilor de folosire a lor

b) Efectuarea experienţelor este permisă numai după verificarea aparaturii necesare pentru experienţa respectivă

c) Este interzisă: • păstrarea substanţelor în vase neetichetate • efectuarea experimentelor neautorizate sau modificate • adăugarea substanţelor chimice în recipientele corespunzătoare odată ce au fost

scoase din acestea; ele se pot colecta în vase speciale • scoaterea substanţelor chimice din laborator • depozitarea alăturată a vaselor cu substanţe care produc reacţii violente prin

contact d) Vasele care conţin substanţe toxice vor purta etichete corespunzătoare şi vor fi

păstrate în locuri sigure e) Toate experienţele ce implică utilizarea substanţelor toxice, inflamabile, caustice,

corozive, precum şi cele în urma cărora rezultă astfel de produşi de reacţie se vor efectua sub nişă

f) În cazul substanţelor inflamabile se va evita pastrarea lor sau efectuarea reacţiilor în apropierea unei surse de căldură

g) Substanţele solide se manipulează cu ajutorul unei spatule; nu se gustă nicio substanţă din laborator

h) Pentru a mirosi vaporii degajaţi de o substanţă sau rezultaţi în urma unei reacţii chimice nu se inspiră direct din recipient sau din vasul de laborator, ci prin mişcări ale mâinii se încearcă aducerea (dirijarea, îndreptarea) vaporilor spre nas

i) Când se lucrează cu pipete nu se vor aspira niciodată cu gura lichidele ci se va utiliza întotdeauna para de cauciuc

j) Înainte de a utiliza un reactiv se citeşte cu mare atenţie denumirea lui din reţeta de lucru si a celei de pe sticla de reactivi pentru a se evita confuziile

4

3.2 Manipularea recipientelor cu acizi sau baze concentrate şi alte substanţe corozive Vasele mari trebuie ţinute în ambalaje integre, etanşe şi din materiale rezistente la conţinut a) Turnarea lichidelor se face numai prin pâlnie, la măsurarea şi diluarea soluţiilor cu

substanţe caustice şi corozive se va evita stropirea cu acestea b) Dacă în laborator se produce, dintr-o cauză oarecare, o cantitate de substanţe gazoase

sau de vapori toxici (ex. spargerea unui vas cu brom Br2, a unei butelii de acid azotic concentrat HNO3conc sau defectarea robinetului de la un balon cu clor Cl2 , etc.), concomitent cu evacuarea celor prezenţi din încapere (fără panică), se deschid ferestrele pentru aerisirea completă a încăperii, se închid uşile pentru a preveni împrăştierea gazelor şi se întrerup eventualele surse de caldură

c) Preapararea unei soluţii diluate de acid sulfuric (H2SO4) se face întotdeauna adăugând treptat, puţin câte puţin, acidul în apă sub continuă agitare şi răcire (niciodată nu se adaugă apa peste acid deoarece reacţia dintre acidul sulfuric şi apă este puternic

5

exotermă, aceasta ducând la încălzirea puternică şi chiar la spargerea vasului de sticlă cu soluţie)

d) Sticlele cu amoniac (NH3) şi cu acid clorhidric (HCl) nu se deschid brusc şi în faţa

celui care lucrează, pentru că vaporii pe care îi emană irită ochii şi căile respiratorii e) Acidul sulfuric sau azotic concentrat se adugă peste alte soluţii prin prelingere pe

pereţii eprubretei sau paharului Berzelius, încet, treptat sub continuă răcire f) La dizolvarea hidroxidului de sodium (NaOH) sau hidroxidului de potasiu (KOH) în

apă trebuie să se ţină seama de efectele exoterme ce au loc g) Soluţiile apoase sau cu solvenţi organici rezultate în urma experimentelor chimice se

colectează, în funcţie de natura substanţelor, în flacoane speciale, etichetate. h) NU se aruncă substanţe chimice în chiuvetă! Pot fi totusi aruncate în chiuvetă soluţii

foarte diluate de substanţe inofensive sau ape de spălare, despre care se ştie că nu produc distrugerea ei şi că un sunt poluanţi ai mediului; este indicată menţinerea robinetului deschis până la totala îndepărtare a acestora

i) Reziduurile solide inofensive pot fi aruncate în coşul de gunoi. 3.3. Manipularea substanţelor inflamabile şi explozive a) Nu trebuie să se ţină alături sticle şi vase a căror conţinut dă naştere la reacţii

violente sau la degajări de vapori toxici sau inflamabili b) Lichidele inflamabile şi volatile: sulfura de carbon, eter, alcool etilic, acetonă etc. vor

fi manipulate cu deosebită atenţie, se vor păstra în laborator în cantităţi mici, se va evita manipularea lor în prezenţa focului

c) Lichidele inflamabile se păstrează în bidoane metalice sau de plastic pentru a se evita riscul de spargere al recipientului; se păstrează la temperaturi mult inferioare punctelor lor de fierbere

d) Pe mesele de lucru nu se vor aşeza cantităţile strict necesare de lichide inflamabile şi volatile; ele se vor păstra în vase închise, evitându-se vărsarea lor pe mese, pardoseală sau în chiuvetă

e) Se interzice depozitarea în laborator a reactivilor sau substanţelor de la o zi la alta. Se vor ţine în laborator doar cantităţile strict necesare pentru lucrările practice din ziua respectivă

f) Sub fiecare vas care conţine lichide inflamabile se vor amplasa tăvi pentru colectarea conţinutului în caz de avarie a vasului

g) Înainte de începerea lucrului la nişă cu produse inflamabile, se va pune în funcţiune instalaţia de ventilaţie

h) Când se aprinde îmbrăcămintea focul se va stinge prin învelire cu o pătură

6

i) Încalzirea lichidelor inflamabile şi volatile nu se va face direct în vas deschis, ci pe baie de apă într-un balon prevazut cu refrigerent cu reflux

j) Distrugerea lichidelor inflamabile nerecuperabile, miscibile cu apa, se va face prin aruncare la canal după diluare cu o cantitate de apă care să asigure o diluare corespunzătoare. Lichidele inflamabile nemiscibile cu apa sau cele care conţin substante toxice nu se vor arunca la canal ci se vor colecta în vase speciale şi se vor distruge. În nici un caz nu se vor arunca în gunoaiele menajere.

k) Cu substanţele toxice se va lucra obligatoriu sub nişă l) Manipularea substanţelor toxice se va face numai de către cadre calificate, folosind

mănuşi de cauciuc, ochelari de protecţie, etc. m) Păstrarea substanţelor toxice se face în dulapuri încuiate

REGULI DE PREVENIRE A INCENDIILOR, EXPLOZIILOR ŞI ACCIDENTELOR DE MUNCĂ

1. Halatele de laborator vor fi ignifugate anterior începerii lucrului cu substanţe

inflamabile în cantităţi mari şi periculoase cu ignifug textil 2. Se interzice folosirea în stare defectă a instalaţiilor, aparatelor de încălzit, iluminat

etc. 3. Se interzice lăsarea instalaţiilor şi aparatelor în funcţiune fără supraveghere 4. Se interzice aruncarea chibriturilor sau oricăror altor obiecte aprinse în locurilor care

prezintă pericol de incendiu 5. Se interzice folosirea iluminatului cu flacără deschisă în încăperi unde există pericol

de incendiu 6. În cazul în care se constată scurgeri de gaze într-o încăpere de laborator, se vor lua

următoarele măsuri: • se sting becurile de gaze din încăperea respectivă • se întrerupe curentul electric • se pune în funcţiune instalaţia de ventilaţie • se deschid toate ferestrele încăperii • se controlează dacă sunt închise toate robinetele de alimentare cu gaze a becurilor • se verifică etanşeitatea conductei de gaze şi a furtunurilor flexibile de la becuri • se aeriseşte încăperea până la îndepărtarea completă a gazelor

7. Este interzis utilizarea aparaturii de laborator confecţionată din materiale care reacţionează cu substanţele luate în lucru şi pot da naştere la produşi explozivi

8. Înainte de aprinderea gazului într-o încăpere, se vor verifica mai întâi robinetele de gaz, astfel încât să nu existe vreunul deschis sau defect

9. Dacă aprinderea gazului se va face cu chibrit acesta se va stinge cu apă înainte de a fi aruncat la gunoi

10. Aprinderea focului şi traversarea laboratorului cu hârtii aprinse este cu desăvârşire interzisă

11. În încăperile în care se lucrează cu gaze inflamabile (metan, hidrogen, etc.) nu sunt permise flăcările deschise

12. În caz de incendiu se vor pune în funcţiune extinctoarele din laborator şi se vor folosi păturile şi lăzile de nisip

7

13. Manipularea aparatelor şi recipientelor sub presiune se va face numai de către un personal special instruit în acest sens

14. Manipularea aparatelor electrice prevăzute obligatoriu cu împământare nu se va face cu mâinile umede

15. Înainte de plecarea din laborator, se vor închide toate robinetele de gaz, apă şi vor deconecta aparatele electrice

Pentru o manipulare corectă a substanţelor din laborator pe fiecare sticlă sau flacon

de reactivi apar desenate simboluri grafice de avertizare. Simbolurile şi descrierea riscurilor pentru substanţele respective sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel 1. Simboluri grafice de avertizare

Simbol grafic de avertizare

Descriere Semn grafic

Inscripţionarea semnificaţiei simbolului de

pericol

Descrierea riscurilor

T+

Foarte toxic

Cap de mort pe două oase tibia de culoare neagră, totul pe fond portocaliu

T+ Foarte toxic

T Toxic

Cap de mort pe două oase tibia de culoare neagră, totul pe fond portocaliu

T Toxic

Xn Nociv

Două benzi negre încrucişate pe fond portocaliu

Xn Nociv

Substanţă (produs) chimică periculoasă care, în caz de pătrundere în organism prin inhalare, prin ingerare sau prin piele, poate produce, în funcţie de cantitate, efecte imediate, efecte ireversibile după o singură expunere, efecte grave asupra sănătăţii după expunerea repetată sau prelungită, cât şi efecte mutagene, cancerigene, sau teratogene Ex: Br2, Cl2, compuşi ai Hg (excepţie HgS şi Hg2Cl2), NO2, P alb, H2S, NO, Pb(CH3COO)2, etc.

C Coroziv

Picături care se curg dintr-o epribetă pe o placă şi din altă epribetă pe o mână, totul pe fond portocaliu

C Coroziv

Substanţă (produs) chimică periculoasă care poate exercita o acţiune distructivă asupra ţesuturilor vii (piele, mucoase) Ex: acizi şi baze tari, compuşi oxidanţi (anumiţi peroxizi)

Xi Iritant

Două benzi negre încrucişate, pe fond portocaliu

Xi Iritant

Substanţă (produs) chimică periculoasă care poate determina o reacţie inflamatorie a tegumentelor, mucoaselor, căilor respiratorii, alergii (substanţe sensibilizante), eczeme. Ex: soluţii diluate ale agenţilor corozivi pot avea, în funcţie de concentraţie, caracter iritant

Flacără neagră pe fond portocaliu cu

F+ Foarte inflamabil Substanţă (produs) chimică periculoasă care poate să se aprindă sub acţiunea unei surse

8

F+ Foarte inflamabil

mijlocul flăcării portocaliu

de energie (flacără, scânteie, etc) chiar sub 00C

F Uşor inflamabil

Flacără neagră pe fond portocaliu cu mijlocul flăcării portocaliu

F Uşor inflamabil

Substanţă (produs) chimică periculoasă care poate să se aprindă în condiţii normale de transport sau în contact cu aerul

F Inflamabil

Flacără neagră pe fond portocaliu cu mijlocul flăcării portocaliu

F Inflamabil

Substanţă (produs) chimică periculoasă care poate să se aprindă sub acţiunea unei surse de energie (flacără, scânteie, etc) la temperatura ambiantă

E Exploziv

Bombă care explodează, de culoare neagră pe fond portocaliu

E

Exploziv

Substanţă (produs) chimică periculoasă care poate să explodeze prin acţiunea căldurii, şocurilor sau frecării Ex: benzen (în intervalul de concentraţie 1,2-8% amestecul benzen –aer poate exploda în prezenţa unei surse de aprindere), solidele inflamabile dispersate în aer sub formă de pulbere

O Oxidant

Flacără neagră deasupra unui cerc pe fond portocaliu O Oxidant

Substanţă (produs) chimică periculoasă care poate să favorizeze sau să activeze combustia Ex: cloraţi, percloraţi, azotaţi, acid cromic, apa oxigenată, peroxizi, etc.

<<N Periculos pentru

mediul înconjurător

Copac negru şi un peşte, pe fond portocaliu, cu negru la partea inferioară a semnului

<<N Periculos pentru

mediul înconjurător

Substanţă (produs) chimică periculoasă care, intrând în mediu, poate prezenta un pericol imediat sau în timp pentru mediul acvatic, sol, atmosferă sau natură în general

ACCIDENTE FRECVENTE ÎN LABORATOR ŞI MĂSURI DE

PRIM AJUTOR Orice accident care survine în laborator trebuie imediat adus la cunoştinţă cadrului didactic care va aprecia gravitatea lui şi va stabili măsurile de prim ajutor, o intervenţie imediată poate preveni o agravare a situaţiei. În cele ce urmează se vor prezenta principalele tipuri de accidente care pot surveni în laboratoarele de chimie, normele de protecţie precum şi normele de prim ajutor care trebuie acordate persoanei accidentate. Principalele accidente care se pot produce în laboratoarele de chimie sunt: intoxicaţiile, arsurile,traumatismele şi electrocutările.

9

a) intoxicaţii prin ingerare de produse chimice (la nivelul aparatului digestiv), la nivelul aparatului respirator sau la nivelul pielii; pot fi:

• acute: pătrunderea unei cantităţi mari de substanţă toxică în organism, ce depăşeşte concentraţia limită admisă, într-un interval scurt de timp, cu efecte ce se observă imediat

• cronice: pătrunderea unor substanţe în organism, în cantităţi mici, timp îndelungat prin aparatul respirator, prin tubul digestiv (odată cu alimentele şi apa), prin piele (hidrocarburi, sulfură de carbon, tetraetil de plumb, alcool metilic, mercur, etc) care se acumulează, şi ale căror efecte apar mai târziu

b) arsuri : • termice: prin contact cu focul sau obiecte încălzite • chimice: prin contact cu substanţe caustice (acizi concentraţi, baze concentrate),

perhidrol, brom, etc. c) tăieturi (leziuni) şi răni uşoare d) accidente prin împroşcări (stropiri) cu substanţe la nivelul ochilor e) accidente provocate de curentul electric – electrocutări’+000

1A. Intoxicaţii prin ingestia de substanţe chimice Ingestia este o cale de pătrundere în organism întâlnită mai ales în cazul:

• accidentelor (o substanţă este confundată cu un aliment ex: zahăr, sare, etc) • nerespectării normelor de lucru (ex: pipetare cu gura, identificarea substanţelor

prin degustare); nerespectării normelor de igienă (mâncatul şi fumatul cu mâinile nespălate).

Măsuri de prim – ajutor: • Îndepărtarea produsului chimic din apropierea persoanei intoxicate • Acizi corozivi: se clăteşte abundent cavitatea bucală cu apă şi se administrează

cantităţi mari de lapte şi de lapte de magneziu (oxid de magneziu în apă) • Baze corozive: administrarea unei soluţii de acid acetic 1% (CH3COOH) şi cantităţi

mari de lapte • Arsenul şi compuşii săi: persoanei intoxicate i se provoacă voma, administrarea

câtorva înghiţituri de apă sărată şi călduţă sau administrarea unui pahar de apă călduţă în care s-au dizolvat două linguri de sulfat de magneziu heptahidratat (MgSO4·7H2O) sau două linguri de lapte de magneziu

• Mercurul şi compuşii săi: administrarea imediată a 2-4 pahare de apă; provocarea vomei sau administrarea câtorva înghiţituri de apă sărată şi călduţă şi apoi a 15 g de ANTIDOT UNIVERSAL într-o jumătate de vas cu apă călduţă; se consumă ¼ litru de lapte

10

• ANTIDOT UNIVERSAL: 2 părţi cărbune activ, 1 parte oxid de magneziu, 1 parte acid tanic

• Plumbul şi compuşii săi: administrarea unui pahar de apă călduţă cu două linguri de sulfat de magneziu heptahidratat (MgSO4·7H2O) sau două linguri de lapte de magneziu; provocarea vomei; administrarea a 15 g de ANTIDOT UNIVERSAL într-o jumătate de pahar cu apă călduţă

1B. Intoxicaţii la nivelul aparatului respirator Inhalarea constă în pătrunderea în organism prin inspirarea substanţelor sub formă de : gaze, vapori, pulberi. Măsuri de prim ajutor: • Se scoate intoxicatul din încăpere, este dus într-o încăpere bine aerisită până la

venirea medicului • Se înlătură sau se deschid hainele pentru o respiraţie mai uşoară • Dacă intoxicatul nu respiră se va face respiraţie artificială • La nevoie, se încălzesc membrele cu sticlă cu apă caldă 2.Arsuri • Prin contact cu focul sau obiecte încălzite: nu se spală leziunea cu apă, se tratează

cu o soluţie apoasă sau alcoolică foarte diluată de acid picric 1% sau se aplică o cremă specială pentru arsuri şi se bandajează partea afectată

• Produse de acizi, la nivelul pielii: îndepărtarea rapidă a îmbrăcămintei sau halatului impregnat cu acid; spălarea abundentă cu apă a părţii afectate, neutralizarea acidităţii pielii cu o soluţie de bicarbonat de sodium 1% (NaHCO3); dacă arsura a fost provocată de acid azotic (HNO3) se va utiliza o soluţie de tetraborat de sodium 2% (Na2B4O7·10H2O ) apoi se bandajează

• Produse de baze, la nivelul pielii: spălarea abundentă cu apă, aplicarea unei soluţii de acid boric 4% (H3BO3); după uscare se aplică un unguent corespunzător şi se bandajează locul

• Provocate de alte substanţe chimice: în general, se spală locul cu multă apă şi săpun

3.Tăieturi şi răni uşoare

11

• Se spală bine locul cu apă şi săpun, pentru a se evita infectarea se aplică o soluţie de apă oxigenată (H2O2) 3% şi apoi se pansează rana cu un pansament steril; dacă persistă hemoragia sau dacă au rămas resturi de obiecte stăine (bucăţi de sticlă, metal, etc.) se apelează la ajutorul unui medic

4. Accidente prin împroşcări (stropiri) cu substanţe la nivelul ochilor ♦ Cu acizi sau cu baze: se spală partea afectată cu apă sărată sau ser fiziologic prin

irigare abundentă cu ajutorul unei seringi sau pipete, încercându-se menţinerea ochilor deschişi astfel încât apa să poată intra pe sub pleoape; în continuare se spală ochii cu soluţii neutralizante corespunzătoare de NaHCO3 1% (în cazul accidentelor cu acizi) sau H3BO3 1% (în cazul accidentelor cu baze) preparate steril pentru afecţiuni la nivelul ochilor.

Trusa medicală de laborator conţine: • Soluţie de NaHCO3 1% • Soluţie de CH3COOH 2% • Soluţie de H3BO3 4% • Soluţie de H2O2 3% • Ser fiziologic (NaCl 0,9%) • Tinctură de iod • Alcool sanitar • Feşe de tifon, comprese sterile, vată • Leucoplast, pansament cu leucoplast Măsuri în caz de accidente provocate de substanţe inflamabile • În cazul scurgerii accidentale a unei cantitaţi de lichid uşor inflamabil, se procedează

în modul următor: - se sting toate becurile de gaz şi se scot toate aparatele din priză - se închid uşile şi se deschid ferestrele - lichidul vărsat se va şterge cu o cârpă din care se stoarce lichidul într-un balon cu

dop - se va întrerupe aerisirea numai după constatarea dispariţiei complete a vaporilor

lichidului vărsat în încăpere • În cazul aprinderii unui lichid inflamabil:

- se stinge becul - în cazul aparatelor electrice racordate la reţea, se va întrerupe curentul înainte de a

porni stingerea

12

- se acoperă flacara cu o pătură sau nisip - alcoolul şi alte substanţe inflamabile lichide se pot stinge cu stingătoare cu spumă

chimică, dioxid de carbon - se scot toate vasele cu substanţe periculoase inflamabile ce se găsesc în laborator - dacă focul nu se stinge se cheamă pompierii anunţându-se de la început ce

substanţă a luat foc - se va face cunoscut celor ce lucrează în apropiere prezenţa unor cantităţi

periculoase de solvenţi în aerul atmosferic - în cazul în care în încăperi se lucrează cu metale alcaline sau catalizatori organo-

metalici, pulbere de aluminiu sau zinc, se interzice utilizarea spumei chimice sau a apei pentru stingerea incendiului;în această situaţie se utilizează dioxid de carbon şi pulberi stingătoare

• Când se aprinde îmbrăcămintea focul se va stinge prin învelire cu o pătură ignifugată.