+ All Categories
Home > Documents > Lovitură de Stat 1989

Lovitură de Stat 1989

Date post: 16-Dec-2015
Category:
Upload: ovidiu-richard-huza
View: 118 times
Download: 7 times
Share this document with a friend
Description:
Lovitură de Stat 1989
185
Lovitură de stat din 1989 Sursa : https://ceausescunicolae.wordpress.com/lovitura-de-stat- militara/ PUCIUL. LOVITURA DE STAT DATA DE ION ILIESCU (FSN) CU AJUTORUL SECURITATII. GRU, KGB SI AL GENERALULUI VICTOR STANCULESCU. Prof. C.H. Alupului Rus: „A fost o lovitură de stat gândită, organizată şi realizată de forţe EXCLUSIV străine: americană şi sovietice prin mâna unor mercenari unguri, sârbi, români din diaspora, ruşi. De ce fost executat Ceauşescu? Pentru că a avut îndrăzneala să dea cu tifla tuturor marilor puteri: Rusia şi America. Pe ruşi i-a jignit ieşind din sfera lor de influenţă, iar pe americani, mai mult, pentru că, plătind toate datoriile externe, România risca să devină independentă. Ceea ce este şi va fi un motiv de condamnare la moarte!” 29 Dec 2014 ora 09:37 „La mort des Ceausescu. La vérité sur un coup d’état communiste”, Catherine Durandin, Bourin, 2009″ Istoricul francez Catherine Durandin scrisese o carte „Moartea lui Ceausescu” afirmand ca in 1989 a avut loc o lovitura de stat data de comunistii din esalonul doi. „La révolution roumaine, un coup d’Etat de l’armée” Revoluţia română, o lovitură de stat dată de armată. Citeste aici Si aici Ceausescu avea intr-adevar dreptate cand vorbea in fata tribunalului care l-a judecat, pe 25 decembrie 1989, de tradatori si de lovitura de stat: ”Aceasta lovitura de stat este o actiune a armatei, a generalilor Militaru si Stanculescu” Publicatia franceza L’Express rememoreaza, intr-un amplu articol, evenimentele sangeroase care au avut loc la sfarsitul anului 1989 in Romania si care au dus la caderea regimului comunist al lui Nicolae Ceausescu, informeaza Agerpres. Concluzia trasa de ziaristii de la L’Express este aceea ca, dupa evenimentele din decembrie 1989, la putere au ramas aceiasi oameni. Implicarea CIA si KGB în revoluţia română
Transcript

Lovitur de stat 1989

Lovitur de statdin 1989

Sursa: https://ceausescunicolae.wordpress.com/lovitura-de-stat-militara/

PUCIUL. LOVITURA DE STAT DATA DE ION ILIESCU (FSN) CU AJUTORUL SECURITATII. GRU, KGB SI AL GENERALULUI VICTOR STANCULESCU.Prof. C.H. Alupului Rus:A fost o lovitur de stat gndit, organizat i realizat de fore EXCLUSIV strine: american i sovietice prin mna unor mercenari unguri, srbi, romni din diaspora, rui. De ce fost executat Ceauescu? Pentru c a avut ndrzneala s dea cu tifla tuturor marilor puteri: Rusia i America. Pe rui i-a jignit ieind din sfera lor de influen, iar pe americani, mai mult, pentru c, pltind toate datoriile externe, Romnia risca s devin independent. Ceea ce este i va fi un motiv de condamnare la moarte! 29 Dec 2014 ora 09:37La mort des Ceausescu. La vrit sur un coup dtat communiste, Catherine Durandin, Bourin, 2009Istoricul francez Catherine Durandin scrisese o carte Moartea lui Ceausescu afirmand ca in 1989 a avut loc o lovitura de stat data de comunistii din esalonul doi.La rvolution roumaine, un coup dEtat de larme Revoluia romn, o lovitur de stat dat de armat. Citeste aici Si aiciCeausescu avea intr-adevar dreptate cand vorbea in fata tribunalului care l-a judecat, pe 25 decembrie 1989, de tradatori si de lovitura de stat: Aceasta lovitura de stat este o actiune a armatei, a generalilor Militaru si Stanculescu Publicatia franceza LExpress rememoreaza, intr-un amplu articol, evenimentele sangeroase care au avut loc la sfarsitul anului 1989 in Romania si care au dus la caderea regimului comunist al lui Nicolae Ceausescu, informeaza Agerpres. Concluzia trasa de ziaristii de la LExpress este aceea ca, dupa evenimentele din decembrie 1989, la putere au ramas aceiasi oameni. Implicarea CIA si KGB n revoluia romn

1 Istoricul Cristian Troncot: pe 21 acea dezorganizare profesionista cum i-a spus domnul Magureanu a mitingul din 21 vine mi se pare primarul capitalei Petrescu si ii spune la ureche lui Ceausescu e SECU, adica el ramasese convins ca toata ca tot mitingul ala fusese dezorganizat de Securitate. Astazi cand citim ca la Timisoara date transmise de ei de revolutionari ca 70% dintre revolutionari care au fost pe 16 pe 17 si pe 18 in strada deci 70% aveau dosare de informatori. Discutia acea din noaptea de 21 spre 22 decembrie intre generalul Vlad si Generalul Milea unde ma rog ni s-a spus ca Vlad a zis uite tu ai exteriorul si eu am interiorul si o putem rezolva si ca generalul Milea ar fi raspuns sunt prea batran nu pot si asa mai departe. NU, FOARTE MULTI AU AUZIT PE MILEA SPUNAND AAA VOI SUNTETI TRADATORII.-In dimineata de 22 decembrie la ora 7 si 20, Seful Departamentului Securitatii Statului generalul Iulian Vlad a dat ordin de ridicarea dispozitivului din exteriolul din piata din exteriolul cladirii 400 de ofiteri si subofiteri s-au dus la servici si au depus armele acolo si la ora 10 si un minut ordinul tot al generalului Iulian Vlad de a se deschide poarta B, pe unde au intrat revolutionarii in timp ce el era luat (Ceausescu) de cei de la Directia 5 el (Ceausescu) s-a opus nu vroia sa mearga la elicopter l-au luat pe sus si l-au dus la elicopter.

Generalul Lucescu: n 1989 a fost o lovitur de stat regizat n afar i realizat de romni.Generalul Constantin Lucescu, avocatul din oficiu al cuplului Ceauescu, n procesul de la Trgovite, din decembrie 1989, a decis s spun prin interviul fluviu acordat ziaristului Ciprian Traian Sturzu, adevrul despre ceea ce s-a ntmplat n acele momente de cotitur pentru societatea romneasc.,,Nu a fost un process, ci un simulacru. Nu se poate vorbi despre un process atta timp ct nu a existat un rechizitoriu, a afirmat fostul avocat n cel mai mediatizat i important proces, cu implicaii majore asupra Romniei. Gen. Lucescu a susinut c ,, Dosarul procesului soilor Ceauescu poart nr.1 din 1990 iar n rechizitoriul care a stat la baza condamnrii la moarte a fostei familii prezideniale au fost invocate revolte din primvara primului an de libertateInterviu pentru Jurnalul National, data 21 Dec 2014 17:13Generalul Lucescu: Revoluia din Romnia a fost o pies de teatru scris de autori strini, cu regizori strini, actori predeterminai de posturile strine de propagand i cu populaia nemulumit pe post de figuraie. Aceasta nu a fost niciodat o controvers ntruct, din punct de vedere istoric i politic, este cert c momentul 89 reprezint o lovitur de stat n care factorul militar a avut un rol hotrtor n nlturarea conductorilor regimului dictatorial. Nu poate fi o revoluie pentru c nu a fost organizat conform unui plan prealabil intern de aciune pentru preluarea puterii. Intlnirea de la Malta a dat und verde dispariiei Cortinei de Fier i reformrii guvernelor din Europa de Est, urmrile fiind cele pe care le simim acum pe pielea noastr.

Colonelul Paulian Psrin face dezvluiri ocante despre Lovitura de stat din decembrie 1989. un interviu dat pentu Agentia Org pe data de Duminic, 27 februarie 2011 ora 08:56Colonel Paulian Psrin a fost eful Serviciului de Contraspionaj. El a condus serviciul de la nfiinarea sa, n anul 1974, pn la dizolvare, n decembrie 1989. Acesta declara c n decembrie 1989 nu a fost revoluie, iar evenimentele care au dus la nlturarea lui Nicolae Ceauescu i chiar mpucarea lui i a Elenei Ceauescu, au fost planificate cu mult timp nainte, de Uniunea Sovietic i Statele Unite.

Bush cu Gorbaciov s-au ntlnit n vara lui 89 la Malta i auhotrt nlturarea lui Ceauescu de la conducerea Romniei, dar s-a hotrt ca treaba s fie executat pe cale terestr de Uniunea Sovietic i pe cale aerian de Statele Unite.Dan Puric: De 25 de ani, suntem bgai ntr-un malaxor de reeducare. A fost o lovitur de stat n 1989. Mi-am dat seama n dou ore c e o lovitur de stat i c Securitatea ne folosete, a punctat actorul. Crciunul trebuie asociat cu crima. Vedem, n fiecare decembrie, cu cte cartue a fost mpucat Nicolae Ceauescu.

Ioan Talpe : Soarta Romniei nu la Malta s-a decis ci la Kiev Departamentul de Stat american, dimineata pe 25 dec 89 a promovat un document cu interesul vizavi de soarta sotilor Ceausescu. Chiar n ziua n care Ceausescu a fost omort, la Departamentul de Stat a fost promovat un document care urma s se citeasc la Vocea Americii, deci o declaratie, prin care departamentul si comunica interesul vizavi de soarta familiei Ceausescu. Or, v dati seama dac n dimineata aceea s-ar fi rostit aceast declaratie din partea Departamentului de Stat, care ar fi fost situatia n Romnia. La Kiev s-a ntlnit Gorbaciov cu Mitterrand. Si atunci au discutat, n 89, foarte clar asupra schimbrilor care urmau s aib loc n Europa si n special asupra Romniei.Poeta Ana Blandiana, despre lovitura de stat din 1989 i misterul basculantei cu copii. 19 decembrie 2010 interviu pentru Romania Libera. A fost o lovitur de stat i c ieirea n strad a oamenilor a fost n mare msur organizat. Dar cred c aceia care au murit absolut fr nicio vin.Cine i-a urcat pe copii n basculant, cine i-a dus acolo, cine i-a lsat s intre pe ua principal i cine i-a ajutat s ajung pe acoperi. n 25 decembrie, cnd am aflat de execuie, am avut un fel de revelaie: ce fel de oameni au fost cei care au hotrt execuia n ziua de Crciun?

Scriitorul Marius Daniel Popescu: Nici mcar nu a fost o revoluie. A fost o lovitur de stat. Avem o revoluie n care inamicul nu a existat. Am tras unii n alii, dar nimeni nu e vinovat. E trist. Am trit o schizofrenie. Au murit peste o mie de persoane degeaba i nimeni nu a fost tras la rspundere. E foarte grav. Au urmat mineriadele i totul s-a terminat. Mi-am dat seama imediat c e o fals schimbare atunci cnd a venit Ion Iliescu la putere. n viaa de zi cu zi, vedeam cum persoanele care conduceau pe timpul comunismului au rmas tot acolo. Mi-am dat seama de asta atunci cnd am nceput s scoatem ziarul.

Istoricul Gheorghe Dumitracu: Este imposibil ca n 1989 s nu fi fost o lovitur de stat. 10 decembrie 2010.Asasinarea lui Nicolae Ceauescu, printr-un proces care nu are nimic n comun cu normele de drept internaional, este o greeal legat de viitorul acestei ri, de faptul c omul acesta ar fi putut s spun multe lucruri. Este o greeal prin faptul c a fost fcut o crim n ziua de Crciun. Este o greeal n sensul c nu i s-a dat posibilitatea s se apere. Este evident c sunt de prerea multor oameni care au nostalgia comunismului. Nu neaprat nostalgia dup Nicolae Ceauescu, dei prezentarea diabolizat a acestuia a ajutat de fapt la salvarea adevratei sale personaliti. Acum cred c 30% din populaia rii regret. Poate chiar 40%. Din punctul de vedere al raportrii unei realiti romneti de astzi cu realitatea socialist din 1989 este vident c balana nclin hotrt spre acea perioad ca fiind mai bun i mai realizabil dect asta.

Generalul Andrei Kemenici: ntelegerea dintre mine si Iliescu fusese sa vina sa-i ia, sa-i duca la Bucuresti si sa le faca proces.mpucarea cuplului dictatorial a fost un act injust, svrit n total dispre fa de lege. De ce spun asta? Pentru c nu li s-a acordat dreptul la un recurs firesc. Pentru c erau condamnai nc nainte de a fi judecai.- De ce credeti ca au disparut documentele procesului lui Ceausescu?Pentru ca erau false. Un fals istoric al Justitiei romne. De aici mi se trag mie toate necazurile. Toti le-am fi semnat atunci. Dar stiti cum le-au semnat ei? n alb, domnule! Au semnat pentru moartea Ceausestilor pe niste hrtii albe, pe care le-au batut la masina dupa aceea, la Bucuresti. Daca dosarul procesului nu disparea, intrau cu totii n puscarie

IULIAN VLAD -11 iulie 1991: NU I-AM RAPORTAT ABSOLUT NIMIC LUI N. CEAUSESCU IN LEGATURA CU EVENIMENTELE DE LA TIMISOARA PINA A PLECAT IN IRAN. CA LA TIMISOARA SINT ELEMENTE CARE SPARG, DEVASTEAZA MAGAZINE, INCEDIAZA. SAU DESPRE DESTABILIZAREA SITUATIEI. IN DATA 20 DECEMBRIE 1989 I-AM COMUNICAT ELENEI CEAUSESCU. (n 11 iulie 1991 fostul ef al Securitii, Iulian Vlad, a fost chemat ca martor n procesul revoluiei din Timioara. Mulumit asociaiei 21 Decembrie din Bucureti i a saitului Dosarele revoluiei, aceast declaraie este acum public.)Generalul Nicolicioiu, fostul ef al unitii anti-KGB: Generalul Victor Atanasie Stnculescu ddea informaii ataatului militar Aradi.Fostul ef al unitii de contraspionaj ri estice (UM 0110), numit i unitatea anti-kgb, a dezvluit i el anumite informaii cu privire la scenariul pe baza cruia s-au derulat culisele evenimentelor din decembrie 1989.Victor Athanasie Stnculescu, adjunct al ministrului aprrii i ataatul militar Aradi, de la ambasada Ungariei la Bucureti. n septembrie (1989 n.red), ataatul Aradi a fost presat de la Budapesta s dea informaii i a rspuns c maine primete setul de informaii. A doua zi l-am urmrit i Aradi a intrat n cabinetul ministrului adjunct al aprrii, care apoi nu pentru acest lucru i-a pus piciorul n ghips a declarat n faa Comisiei generalul Nicolicioiu.Serviciile secrete din URSS, Ungaria, Jugoslavia, rile NATO, erau deosebit de active n ar nainte de 1990 avand baz de lucru aici.Ungurii au trimis n Romania circa 1000 de agenin special tineri maghiari romani, s emigreze. Din 1988, 1989 ncepeau s-i trimit napoi, printre care i unii recrutai n serviciile lor. Din cei 30.000 s-au trimis cca 1000. Noi aveam acreditai n Ungaria 9 persoane cu 2 maini ei aveau 87 acreditai cu 127 maini aici la Bucureti. Am un singur caz, n 12 dec. viceconsulul Csikos este sunat din Timioara si i se spune c suntem organizai, avem lan viu Timioara Gyula sntem n jurul lui Tokes, i au luat legtura i cu consiliul judeean! (Tokes era lucrat de Direcia I i nu de noi Unitatea 110; este o anomalie aici, Tokes dovedit 100% c-i agent al Budapestei trebuia lucrat de noi, dar noi nu mai aveam bani). Contra americanilor lucra Direcia a lll-a,() dar noi o aveam pe fiica lui Pacepa.

Gheorghe Raiu: Revoluia de la Timioara a fost declanat de 100 de diversioniti antrenai n UngariaDeclaraia dat de Raiu n faa Comisiei senatoriale pentru cercetarea evenimentelor din Decembrie 1989Diversionitii s-au pregtit n tabra de la Bicske-UngariaAm trimis oameni s-i cerceteze, circa 20 au recunoscut c au fost recrutai de organizaia Romnia liber din Budapesta i aveau o tabr de antrenament la Bicske. La biserica Sfantul tefan, un preot reformat Nemet Geza i primea pe transfugi. Cel mai mare contingent de transfugi reinui n Ungaria era n jur de 6.000. Geza Nemet a sprijinit organizaia Romania Liber. Scriau lozinci contra lui Ceauescu. Scanteia s-a declanat n Timioara. A lucrat serviciul secret maghiar dar i alte servicii erau i maghiari venii din SUA ca s sprijine aciunea.Mihai Harjeu, Secretarul personal al lui Nicolae Ceauescu, descrie micrile fcute de eful statului n perioada 17-22 decembrie 1989. Mihai Harjeu era omul care, din 1983, se ocupa de evidena i verificarea documentelor care ajungeau la Cabinetul 1, de legturile telefonice ale preedintelui, de convocarea celor cu care voia s discute i de agenda personal a acestuia.De team s nu fie asasinat, Ceauescu a cerut s fie nsoit n Iran de dou avioane de vntoarePentru c fusese informat deja, din noiembrie c se va ncerca asasinarea sa, el a cerut ca aeronava sa s fie nsoit, n Iran, de dou avioane de vantoare.La ora 9:30 22 decembrie Victor Stanculescu si-a pus piciorul in ghips.

La ora 10:00 Victor Atanasie Stanculescu s-a intors la Ceausescu la chemarea acestuia la Comitetul central al PCR, si a fost numit de acesta ministru al aprarii nationale in locul lui Vasile Milea, care se sinucisese.si a raportat ca unitatile sunt pe drum si vor ajunge, sper, la timp, dar presiunea in piata a crescut si trebuie sa vedem ce solutie avem, parerea mea este ca Mai bine ar fi sa plecati din sediu!. Cum sa plecam, cu ce? Singura varianta care este posibila acum, ma gandesc, este cu elicopterele, nestiind ca pe acoperis, de fapt, nu era spatiu deschis, ci erau antene, pe care Securitatea a trebuit sa le darame ca sa poata sa aterizeze un elicopter. Ceausescu l-a intrebat: In cat timp vine elicopterul?. Stanculescu : Daca aprobati, vine intr-un sfert de ora! A fost de acord.

(Ora) 10:11 col(oana) de la IMGB Ap. Patriei, imense blocat la jumatatea distantei, la 300 m de Oraselul Copiilor lt. col. Costache.

(Ora) 10:30 Lt. col. Costache. Pantelimon, Muncii, Socului, Catelu, grupuri imense de la 23 Aug. scandeaza.

(Ora) 10:35 c. amiral P. George si col. Costin sa se parlamenteze cu demonstrantii, la care sa se spuna ca se retrag in cazarma.

(Ora) 10:40 Toate unitatile parlamenteaza cu demon strantii ca se intorc in cazarma.

(Ora) 11:15. Strada Baceni Obor, Dimitrov, Republicii, M.Eminescu, coloane.R7Mc. este solicitat sa intervina, nu se aproba.

Vineri, 22 decembrie 1989, ora 11:40.La aceste ore Nicolae Ceausescu era in sediul CC, inca secretetar general al PCR si comandant supremLa ora 12:08 Ceausistii au evadat pe fereastra de la etajul 6.sotii Ceausescu parasesc capitala la bordul unui elicopter pilotat de Vasile Malut, impreuna cu Emil Bobu si Manea Manea

Pe site sunt prezentate i cteva extrase din volumul procurorului militar Romeo Blan. ntre acestea, o stenogram cu Ceauescu i minitrii si:Tov. Nicolae Ceausescu: Voi n-ati executat ordinul dat, ca am dat ordin care este obligatoriu pentru voi, pentru toate unitatile, att ale Ministerului Apararii ct si ale Ministerului de Interne. Cum este posibila o asemenea situatie? Niste derbedei sa intre n sediul Comitetului judetean de partid, sa bata soldati, pe ofiteri, si ei sa nu intervina? Ce au facut ofiterii tai, Milea, de ce nu au intervenit imediat, de ce nu au tras? Trebuia sa traga, sa-i lase jos, sa someze si pe urma sa traga n picioare.Tov. Tudor Postelnicu: Va asigur, tovarase secretar general, ca nu se va mai repeta o asemenea situatie. Va rog sa-mi acordati aceasta ncredere si sa lasam sa vorbeasca faptele pna cnd dumneavoastra, conducerea suprema de partid, Comitetul Politic executiv vor aprecia.Tov. Vasile Milea: Garantia pentru mine este ca n-am nteles primejdia de la nceput, acum mi este clar, cnd ati spus ca este stare exceptionala.Tov. Vlad Iulian: Va asigur, tovarase secretar general, ca ascultnd sarcinile care mi le-ati dat, voi face n asa fel sa merit ncrederea dumneavoastra. http://www.dosarelerevolutiei.ro

Ceauescu a recitat din Deteapt-te, romne!Nicolae Ceauescu: Murim mai bine-n lupt, cu gloria deplin, Dect s fim sclavi iari, pe vechiul nost pmnt. 21 decembrie 1989 la miting, dar si la procesul de la Targoviste, vezi stenograma procesului.

Fostul ef al contraspionajului de dinainte de 89, Filip Teodorescu: Americanii au vrut s-l salveze pe Ceauescun ziua de 22 decembrie 1989, era un avion militar american care venise s recupereze familia Ceauescu, pe fosta soie a lui Valentin i pe fata lui Pacepa, Daniela. Pe soii Ceauescu nu au putut s i recupereze. Cnd a plecat Ceauescu cu elicopterul (de pe sediul CC n.r.), primul zbor a fost spre Otopeni. Generalul Rus, eful artileriei antiaeriene, care era i el n conspiraie, i-a zis pilotului: Nu ateriza, c trag. Apoi, dup ani, Maluan (n.r. pilotul personal al lui Ceauescu) a czut cu totul ntmpltor cu un zbor utilitar.Ruii au vrut s l termine pe Ceauescu. Exponentul ruilor era Silviu Brucan. Americanii sau gndit c l mai pot folosi la ceva i s arate c nu sunt barbari. Acesta a fost mobilul lor.Ua de la CC nu se putea deschide pe dinafar dect cu tancul, mpingnd cu turela, sau pe dinuntru, cu cheia. Ua a fost deschis din interior.IMPORTANTMarea Britanie a dat un semnal direct securitatii romane in data de 19 decembrie 1989 este momentul ca securitatea romana sa treaca la actiune pentru a indeparta regimul lui Nicolae Ceausescu

[Important vezi jos Note]Represiunea a nceput spre miezul nopii, sub conducerea generalului Vasile Milea, ministrul Aprrii Naionale. Au fost ucise 50 de persoane, 462 rnite, iar 1.245 au fost arestate i transportate la penitenciarul Jilava.Cam pe la 1 noaptea, Vasile Milea i Iulian Vlad l-au informat pe Nicolae Ceauescu c zona central a Bucuretilor a fost degajat de manifestanti

Ua de la CC nu se putea deschide pe dinafar dect cu tancul, mpingnd cu turela, sau pe dinuntru, cu cheia. Ua a fost deschis din interior.

Dumitru Burlan, care se ocupa contrainformativ cu securitatea familiei prezideniale, confirm c Securitatea a anticipat cderea lui Ceauescu i a contribuit la asta. Mai mult, colonelul Burlan relateaz o ntmplare de o importan deosebit. El susine c superiorul su direct, generarul Marin Neagoe, eful Direciei a V-a a Securitii, discuta cu ali capi ai Securitii despre nlturarea dictatorului.

La 3 decembrie 1989 m-am dus cu nite casete audio la generalul Marin Neagoe, eful Direciei a V-a. Am avut urmtoarea convorbire cu el. I-am spus: Tovare general, m cunoatei de 22 de ani, v-am executat tot timpul ordinele. Am o rugminte. Vreau s m schimbai din acest colectiv sau din Direcie. Am acas trei copii i nu vreau s fiu acuzat de trdare. Fapt pentru care v-am adus patru casete i un casetofon la care s le ascultai. Ascultai casetele i luai msurile ce se impun. El n-a luat casetele. Mi le-a dat napoi. i a zis: Bine, Burlane. Du-te, i de acum ncolo vii tot la mine s-mi raportezi. Asta pn la 1 ianuarie. C dup aia o s vezi tu. Ce concluzie s trag eu cnd aghiotantul lui Ceauescu spune o treab ca asta?[Important vezi jos Note]

Lovitur militar cu guvern civilUna dintre problemele centrale ale controversei const n afirmaia c, n cazul unei lovituri militare, Armata face un anun explicit asupra prelurii puterii i instituie un guvern militar. Doctrina militar francez indic dou posibiliti ale loviturii militare: a. Guvern militar. b. Guvern civil aservit puterii militare. La Sofia, unde trupele au nconjurat Capitala, ministrul Aprrii Dobri Djurov a refuzat ordinul de represalii dat de Jivkov i a condus manifestaia, organizat de Jivkov, mpotriva lui Jivkov, i a anuat c Armata sprijin preluarea conducerii PCB de ctre tovarul Mladenov. La Berlin, Mielke a procedat la fel. n toate aceste cazuri, ca i la Bucureti, nu putem vorbi de lovituri militare clasice i explicite, n care Armata formeaz un guvern militar, dar toate gesturile sale indic prezena unui interval, mai lung sau mai scurt, n care cele mai importante decizii ale evenimentelor au aparinut Armatei. S facem bilanul pe scurt al aciunii militare:1. Ordinele de represiune ale lui Ceauescu nu sunt executate de conducerea Securitii;2. Ceauescu este ndeprtat de la putere de militari ai Armatei i Securitii (Stnculescu, Rus, Vlad, col. Lzrescu, col. Nae); forele de aprare ale cldirii CC refuz ordinul de a trage de subliniat aici c, n momentul n care revoluionarii deschid focul asupra elicopterului presidenial (muncitorul Daniel Pcuraru), garda preedintelui riposteaz cu foc viu din dreptul elicopterului;

La ora unu ara era sub control

3. Gen. Stnculescu i Rus se neleg asupra evacurii preedintelui statului n China, apoi asupra doborrii elicopterului presidenial;4. Ministerul Aprrii preia funciile de comand ale comandantului suprem; Gen. Stnculescu va declara la B1TV: La ora unu ara era sub control;5. Ministerul Aprrii preia controlul (paza) asupra Comitetelor Judeene de Partid din ntreaga ar i a principalelor locaii strategice din Bucureti; comandanii militari locali intr n toate CFSN din teritoriu, iar n unele locuri ( de ex. gen. Rou, la Craiova) chiar le conduc;6. Noua putere provizorie este recunoscut ntr-o edin inut la MApN (ora 16.00);7. eful statului este reinut ca prizonier ntr-o unitate militar;8. Ministerul Aprrii, sub semntura gen. Militaru, emite primul su comunicat, n care se afirm: ntreaga putere n stat este preluat de Consiliul Militar Superior, care coordoneaz ntreaga activitate a Armatei i a unitilor Ministerului de Interne (Revista La datorie, serie nou, Nr.1/24 decembrie 1989, p. 1- n.a.)9. eful statului este executat ntr-o unitate militar, de un pluton de execuie militar.10. n pasajul din Proclamaia ctre ar, n care se explic baza de putere a noii echipe, se precizeaz: n acest moment de rscruce am hotrt s ne constituim n Frontul Salvrii Naionale, care se sprijin pe armata romn i care grupeaz toate forele sntoase ale rii, fr deosebire de naionalitate, toate organizaiile i gruprile care s-au ridicat cu curaj n aprarea libertii i demnitii n anii tiraniei totalitare.

Emanaia care nu miroase binendeprtarea de la putere a lui Nicolae Ceauescu de ctre militari, retragerea sprijinului Securitii i trecerea Armatei de partea poporului au avut consecine n raporturile dintre noua putere provizorie, micul grup CFSN, i Armat. Acest rol, n care s-a intrat printr-o serie de aciuni echivalente loviturii militare, nu poate fi eliminat sau minimalizat pentru a se scoate n relief o emanaie politic a maselor, pe care masele nu o recunosc. Dnul Iliescu, n calitate de om politic, nu trebuie s adopte opinia istoric. n condiiile existenei adevrului juridic, popular, filozofic sau istoric, domnia sa poate adopta o poziie politic, dar nu nseamn c aceasta corespunde adevrului istoric, aa cum este el determinat de istorici. De aici provine controversa ntre mine i dnul Iliescu. n ultimul rnd, este absurd ipoteza c totul a fost regizat, c lucrurile s-au desfurat dup un plan, dup un program, chiar dac Marile Puteri URSS, Frana i SUA s-au neles asupra rsturnrii lui Nicolae Ceauescu, iar prin cancelariile lor a circulat numele lui Ion Iliescu. n opinia mea, scenariul sovietic era aezat pe structura minimului efort i a totalei legitimiti. Asta nsemna nlocuirea lui Ceauescu, din interiorul CPEx, cu un lider de tranziie i cu supravieuirea partidului comunist, pentru ca asta s permit dezvoltarea din interiorul acestuia a unei formaiuni politice social-democrate, al crui lider ideal era Ion Iliescu. n ciuda micilor dificulti de nlocuire a vechiului lider din RDG, Cehoslovacia, Bulgaria, acest scenariu a devenit transparent i patent. n Romnia Ceauescu a rezistat, s-a opus printr-o represiune militar care a dat totul peste cap, aruncnd ara n haos, crend golul de putere i prbuind Armata ntr-o situaie limit, din care a ieit cu o lovitur militar, prin care l-a nlturat pe Ceauescu de la putere, i printr-o diversiune terorist care i-a asigurat o poziie intangibil i rolul de baz de putere pentru noua echip politic.Moscova crede n Iliescun aceste condiii, rolul lui Ion Iliescu devine istoric, nu att pentru faptul c a calmat reacia panicard a Armatei, ct pentru faptul c a dat Marilor Puteri garania c Romnia reintr n tiparele schimbrilor generale declanate n Europa. n condiiile pericolului ca statul romn s fie destructurat, Ion Iliescu a reprezentat garaia pentru URSS c Romnia rmne fidel Tratatului de la Varovia, fapt consemnat ct se poate de clar n faimosul Comunicat din 22 decembrie 1989, invocat mereu de dnul Iliescu drept programul politic al revoluiei (pct. 9 Vom respecta angajamentele internaionale ale Romniei i, n primul rnd, cele privitoare la Tratatul de la Varovia). Asta, c tot afirm domnul Iliescu: Toate punctele programului revoluiei din 22 decembrie au fost respectate! Acesta este de fapt rolul istoric al lui Ion Iliescu garania dat Moscovei -, cu rezultatul pozitiv incontestabil c Romnia nu a fost destructurat total, rol pe care ns l refuz pentru un iluzoriu statut de revoluionar i emanat. Diversiunile pe care le tot arunc n crile lui i pe la televiziuni au rolul de a ascunde contradicia total ntre afirmaia: Meritul nostru este c ne-am asumat rspunderea n momentele cele mai dramatice i faptul incontestabil c, dup ce i-a asumat Ion Iliescu rspunderea, au murit 942 de oameni.Revoluia romn nu exist n dicionareMarea Enciclopedie de Istorie Universal a Italiei: 1989. Revolt militar i popular mpotriva dictaturii lui Ceauescu i a familiei sale; dictatorul i soia sa sunt executai. Vine la putere I. Iliescu, fost reprezentant al regimului comunist, dup ce se autoimpune la conducerea Frontului Salvrii Naionale (Enciclopedie de Istorie Universal, Ed. De Agostini i All, Bucureti, 2003, p. 1112 n.a.)Nomenclatura se vopsete i rmne ca nouO istorie a lumii moderne (1920-2000) a lui Paul Johnson face afirmaia c schimbarea din Romnia, ca i cea din Bulgaria, s-au dovedit a fi mai mult de persoane dect de regim; n ambele ri vechea nomenclatur comunist i-a pstrat puterea politic i militar, i-a schimbat titulatura i numele partidelor, a rectigat controlul asupra posturilor de radio i televiziune i a ziarelor, i a nscenat alegeri, n cursul lui 1990, care au meninut-o la putere (Paul Johnson, O istorie a lumii moderne, Ed. Humanitas, Bucureti, 205, p. 736 n.a.).Potrivit Tratatului de politologie al Universitii din Paris, ntocmit de somiti ale politologiei franceze i ruse Dominique Colas, Anne Gazier, Georges Mink, Jean-Christophe Romer, Anatoli Vichnevski, Grard Wild -, ceea ce nva studenii din ntreaga lume despre evenimentele din Romnia nu mai las loc de comentarii: ...regimul Ceauescu a fost rsturnat printr-o lovitur de stat condus de comuniti, care n-au prsit puterea dect n 1996, pentru a reveni n 2000 cu preedintele Iliescu (Dominique Colas (coordonator), LEurope post-communiste, Ed. Presses Universtaires de France, Paris, 2002 n.a.)Ceea ce scrie Dicionarul Oxford de Istorie Universal Contemporan este concludent: Iliescu a stabilizat noul regim, confirmat n urma alegerilor din mai 1990 cu o majoritate zdrobitoare de voturi, ceea ce a minimalizat ruptura cu regimul Ceauescu. Aparatul birocratic i administraia au rmas n mare msur neschimbate i a continuat discriminarea mpotriva minoritilor naionale. Fosta poliie secret a continuat s funcioneze n calitate de securitate a statului. n 1990 preedintele Iliescu a chemat de trei ori minerii la Bucureti pentru a pune capt cu brutalitate demonstraiilor studeneti i ale opoziiei (Oxford. Dicionar de Istorie Universal Contemporan de la 1900 pn azi, Vol. II, Ed. Oxford University Press/All, Oxford, Bucureti, 2005, p. 328 n.a.)Cu astfel de definiii este greu ca vreun englez sau bolivian sau de prin alte pri s cread c n Romnia a avut loc o revoluie.

Sediul CC al PCR era aprat de un sistem militar numit Dispozitiv militar de aprare al sediului central al CC al PCR, format din blindate, trupe de linie ale Armatei, trupe de elit ale Academiei Militare, fore ale MAI i ale Securitii, pe care l-a dezorganizat intenionat gen. Vlad dup ora 08.30, retrgnd toate forele MAI i Securitii din dispozitiv. la fel cum, ncepnd cu ora 10.07, gen. Stnculescu ndeprteaz blindatele din Piaa Palatului i oprete trupele proaspete chemate de tandemul Ceauescu-Milea pentru a face micarea popular una cu pmntul. Aa a trecut nestingherit micarea popular a dlui Iliescu prin cordoanele dispozitivului militar de aprare al CC i nu a gsit n faa cldirii nici picior de militar. Aa au ajuns protestatarii liber n Piaa Palatului i tot ca urmare a ordinelor gen. Stnculescu dintre 10.07 i 10.35 Armata a fraternizat cu populaia, a trecut de partea poporului etc.Faptul c dnul Iliescu nu tie cine a generat fenomenul terorist, dei domnia sa a fost preedinte al Romniei timp de 11 ani fr s ne dea un rspuns, nu nseamn c fenomenul nu a existat i nu a avut nite autori. Care, ntre altele, i-au inut la respect i pe dnii, sub mesele de la Televiziune sau de la MapN. Istoricul trebuie s caute rspunsul n locul celui care timp de 11 ani a avut serviciile secrete, ntregul aparat de stat, Justiia i Procuratura pe mn. n aceste condiii, formularea de ipoteze este fireasc.Generalul Victor Stanculescu:Iliescu trebuie s neleag faptul c a ajuns la putere cu ajutorul Armatei, a lui Stnculescu i a ministerelor de for, n primul rnd (edina de la MApN din 22 decembrie ora 16.00), i apoi a fost legitimat provizoriu ca lider de disidenii comunii i opozanii de tip Doina Cornea, Tokes, Blandiana, Pleu, aflai la prima edin a CFSN din 27 decembrie 1989, cnd s-a hotrt ca ara s fie condus de un Biroul Politic, n frunte cu Ion Iliescu. El a reprezentat atunci, fie c unora nu le convine, o garanie pentru Marile Puteri implicate n rsturnarea lui Ceauescu, c persoana anunat ca succesor a ajuns la putere. Nu era altul.Ion Iliescu nu avea nici o autoritate sa infiinteze Tribunalul exceptional () Executia sotilor Ceausescu se inscrie in categoria istorica a asasinatului politic pe timp de revolutie (sau in fapt revolutionar), lucru pe care l-a confirmat si celebrul jurist francez Badenter la postul de televiziune France 3dupa evacuarea lui Ceausescu din CC 22 decembrie 1989 ora 12:08,a fost nevoie de atitea morti pentru ca sa fie executati Ceausestii. De ce ? intrebati-l pe Ion Iliescu

(interviu pentru DER SPIEGEL din data 20 septembrie 2009).citeste aici mai departe tot interviulIMPORTANT!!!* Marea Britanie a dat un semnal direct securitatii romane in data de 19 decembrie 1989 este momentul ca securitatea romana sa treaca la actiune pentru a indeparta regimul lui Nicolae Ceausescu

Iulian Vlad l-a contactat pe Milea si i-a cerut sa aterizeze avionul fortat , avionul cu care se intorcea Nicola Ceausescu din Iran la Mihail Koglniceanu urmand sa fie gazduiti la unitatea Vasile Lupu, Milea a raspuns, nu, nu acum, este in pregatire.Pe 21 decembrie 1989 Ion Iliescu s-a dus intr-un loc, si solicitat celor doi ofiteri de securitate sa-l insoteasca la televiziune, vezi minutul 03:15. VIDEO.vezi videoPe 21 decembrie, n jurul orei 20.30, Ceauescu cere maina s plece acas. Grzile de corp l sftuiesc s rmn n sediul CC, pentru c e cel mai bine aprat cldire. Ceauescu urmeaz sfatul i decide s nnopteze i el, i Tovara n fortreaa Partidului i a puterii sale.

Cina de adio cu Zoia i cu ValentinPentru c nu au mai ajuns la reedina din cartierul Primverii, soii Ceauescu au primit vizita copiilor Zoia i Valentin n sediul CC, n jurul orei 21.00. Martori au fost secretarii Mihai Hrju i Constantin Manea.

Ctre ora 21.00 au venit Zoia i Valentin, fr Nicu, care era la Sibiu. Cred c au ncercat s fac un fel de mas, c s-au retras n sufragerie. Cred c au luat o gustare. Au stat cam o jumtate de or. Valentin a fost foarte insistent, c suna din cinci n cinci minute i voia s vorbeasc cu taic-su, dar de regul a vorbit cu maic-sa. Ea ncerca s-i liniteasc i le spunea c situaia e stpnit, iar Zoia i Valentin le povesteau ce e pe strad, spune Manea.

Arestarea lui Ceauescu: planul de la ora 3.00n alte ncperi din sediul CC al PCR, noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989 a fost cel puin la fel de agitat ca n Cabinetele 1 i 2. Toat crema partidului se afla n cldire.

Trziu, pe la ora 3.00, generalul Milea s-a ntors din zona Intercontinental, unde coordonase personal represiunea. Atunci s-a petrecut un episod care putea pune capt regimului Ceauescu cu nou ore mai devreme.

Generalul Iulian Vlad, eful Securitii, a relatat acel episod Comisiei Decembrie 1989: Dup ce s-a ntors generalul Milea am urcat mpreun la etajul 1, unde era Statul Major. Vizavi de biroul lui Ceauescu. Milea era foarte afectat. Am ieit pe culoar, la fotolii, i a nceput s plng. Spunea c nu crede c sntatea i va mai ngdui s le spun soiei, fetelor sale ce s-a ntmplat c nu a fost pregtit s se ntmple aa ceva. Atunci i-am spus c nu putem lsa lucrurile aa, c de fapt fora este n mna lui i a mea. Eu stpneam lucrurile n sediu, iar el afar, dar el era foarte afectat. Era posibil s se evite vrsarea de snge. Ceauescu a rmas n sediu. Lui Milea i-am spus c trebuie s-l arestm pe Ceauescu. Redau: Dumneavoastr avei fora afar, iar eu n interior. Mi-a spus clar: Dragul meu, nu pot, nu mai sunt n stare.Dup ce a primit rapoarte de la toi oamenii din jurul lui, puin dup ora 8.00, Ceauescu a convocat de urgen o edin a Comitetului Politic Executiv al PCR. Aceasta este edina n care Vasile Milea se blbie i nu este n stare s-i prezinte comandantului suprem un raport despre starea trupelor.

Ceauescu ip la el i rostete celebra replic: Mar i adu trupele!. Vizibil marcat de aceast reacie a dictatorului, Milea bntuie aproape o or prin sediul CC, apoi sfrete, la ora 9.35, ntr-un birou de la etajul 6. Ceauescu anun c generalul Milea s-a sinucis i i pune eticheta: la i trdtor.

n acest timp, Ilie Ceauescu revine la biroul fratelui su, chemat de secretarul Hrju. Am intrat n Cabinetul 1 i mi-a spus: Uite, Milea s-a sinucis. Era afectat atunci. Era i ea acolo, lng el. i el mi-a spus: Te pregteti s iei comanda Armatei!. i zic: Eu nu pot s iau comanda Armatei. Nu e calitatea mea. Aa c mi-a zis: Atunci du-te i te-mbrac militar i te duci la minister! Nu mai pierde timpul aici!. Aa c am refuzat. Oricum, nu mi ddea comanda Armatei, dar probabil a ncercat, c deja l chemase pe Stnculescu, a declarat Ilie Ceauescu, n 1994, Comisiei Decembrie 1989.I-am spus lui Ceauescu ce se ntmpl, c are piciorul n ghips, i a ipat: Cu picioarele rupte s vin, i s vin n cinci minute! S nu se joace, c-l aduc arestat!, a relatat Constantin Manea, unul dintre secretarii de cabinet ai lui Ceauescu.

ntr-un sfert de or de la aceast ieire violent, Stnculescu s-a conformat i a venit la Palat. El avea s constate c sediul CC era pzit de oameni narmai pn-n dini. Ceasul arta 9.50. Povestete generalul Stnculescu: Am intrat n Cabinetul 1, n holul din fa. Pe parcurs, pe coridoare, erau cam 50 de oameni cu automate. Asta a fost o prim imagine. Am ntrebat pe unul dintre cei de pe hol unde este Comandamentul Militar. Mi-a artat c undeva lng Cabinetul 1. Am intrat, le-am spus c am venit i erau toi n panic.

M-am dus la Ceauescu la birou. Cred c Silviu Curticeanu m-a repezit puin. A ieit Ceauescu i m-a ntrebat ce am pit la picior. Mi-a spus s iau comanda, s ntrim dispozitivul i s aprm.Generalul Stanculescu s-a intors la Cabinetul 1 si i-a spus lui Ceausescu: Tovarase comandant suprem, trupele nu mai pot ajunge in piata. Mi-au comunicat ca nu pot trece de baraje. Va propun sa organizez o plecare cu elicopterul la unul din centrele de comanda din tara. Aveam trei astfel de centre de comanda in tara, dotate cu sisteme de conducere a fortelor. pregatesc sa fiti instalat la centrul de comanda si sa conduceti de acolo. In acel moment, Ceausescu l-a oprit si i-a spus: Nu. Eu sunt comandantul Fortilor Armate nu putea sa pronunte fortelor, spunea fortilor Eu sunt comandantul Fortilor Armate si locul meu de comanda este aici. Stanculescu s-a dus atunci la Neagoe si s-a inteles cu el sa-l evacueze cu elicopterul. Intors in cabinet, Nicolae Ceausescu cere, prin intermediul ofiterilor Directiei V care il pazeau, ca fortele aflate in sediu sa reziste presiunii multimii. Cei doi ofiteri nu transmit ordinul mai departe. Trebuie sa intelegem ca in acel moment in care ministrul Apararii trece peste ordinele comandantului suprem, cand ajunge la o intelegere cu seful Directiei V pentru evacuarea sefului statului din sediul puterii, iar insusi seful Departamentului Securitatii Statului comunica in teritoriu, tot din cladirea CC, ca nu se executa alt ordin decat cel dat de el, teoretic si practic, Ceausescu era indepartat de la putere. Cei trei generali au fost obligati sa joace timp de aproximativ doua ore un joc fata de Ceausescu aparent loiali, ordonau trupelor sa nu faca nici un gest in apararea lui. Toate fortele care aparau sediile partidului au primit ordine clare sa nu intervina si mai ales sa nu apere aceste sedii, care reprezentau centrele teritoriale ale Partidului Comunist Roman, adica ale Puterii. Aceste ordine au fost date de noul ministru al Apararii, iar in ce priveste efectivul MI din Capitala, ordinul i-a apartinut, independent de Stanculescu, generalului Iulian Vlad.Ion Iliescu Jurnalul National 18 02 2009: n seara de 22 decembrie, n timp ce lucram ntr-un birou de la etajul al III-lea din cldirea CC al PCR la redactarea documentului, devenit Comunicatul ctre ar al CFSN, am avut o convorbire telefonic (pe care nu eu am iniiat-o) cu un lociitor al ambasadorului URSS, de fa cu toi cei care se aflau atunci n biroul respectiv.Din sediul MApN nu am vorbit la telefon cu nimeni! Eram ns informai de convorbirile purtate de cei din MStM cu reprezentanii Tratatului de la Varovia.Stenograma comunicatiilor pilotului elicopterului prezidentialStenograma dezvaluie dorinta lui Nicolae Ceausescu de a fi dus in judetul Dolj. Prin Baza, primul-secretar al Judeului Dolj a recomandat sa nu se deplaseze acolo. 203, asteapta putin! Sa se ia o hotarare in legatura cu 202! (este o comunicare a Bazei, n.a.)5. Uite-l jos, acolo! A aterizat! (203 aflat in zbor raporteaza aterizarea lui Malutan pe cladire, n.a.)6. Pai o sa mearga (adica, o sa plece, n.a.) nu se mai poate intra acolo (202 anunta ca 203 nu mai poate ateriza, pentru a lua restul conducerii, din cauza oamenilor urcati pe acoperisul CC, n.a.) cred ca (ne indreptam, n.a.) catre Baza, de la mine la (Dolj) se solicita sa mergem catre Olt (Ceausescu a cerut asta, n.a.) sa se ia legatura cu primul-secretar de acolo si sa se comunice, pentru ca nu am alta posibilitate!7. Ai auzit Panseaua, da?8. Afirmativ! (raspunde Baza, n.a.) E persoana nr. 1 la bord?9. Mergem la nord, la Balta Mica (resedinta de la Snagov, n.a.) si de acolo sa se incerce sa se ia o legatura.10.11. Hai, ma, lasa-ma!12. Panseauaa! In 30 de secunde aterizez!13. O.K.!14. Baneasa 0815. Am confirmat!16. Am aterizat! Toata lumea!16 decembrie, ora 17.00: peste 400 de oameni se adun n jurul bisericii reformate din Timioara, pentru ceea ce ar fi trebuit s fie un protest fa de evacuarea pastorului Laszlo Tkes. O parte dintre ei se ndreapt spre cminele studeneti, pentru a strnge ct mai mult lume. Se strig pentru prima dat Jos Ceauescu!. Adunarea se transform astfel ntr-o manifestaie anticomunist, la care autoritile rspund cu focuri de arm. Sute de oameni aveau s fie ucii sau rnii.18 decembrie, la ora 8.15, la resedinta din Primaverii s-a infiintat seful Directiei a V-a de securitate si garda, generalul Marin Neagoe, care l-a insotit pe Ceausescu in Iran, impreuna cu ministrul de Externe de la acea data, Ion Stoian. In jurul orei 8.30, relateaza Talpeanu, au venit generalul Vasile Milea, ministrul Apararii, si apoi, la scurt timp, ministrul de Interne Tudor Postelnicu si generalul Iulian Vlad, seful DSS, cu care Ceausescu a avut ultimele consultari. Avionul a decolat la ora 9.30 si, pentru prima oara, aeronava a fost insotita pe tot teritoriul tarii si in apele teritoriale ale Marii Negre de patru avioane de vanatoare MIG, fapt repetat si la intoarcere, pe 20 decembrie.20 decembrie, ora 19.00: ntr-o declaraie televizat, Ceauescu vorbete despre o serie de manifestri i incidente organizate la Timioara de cteva grupuri huliganice, cu trei zile n urm. n aceste mprejurri grave, n seara zilei de 17 decembrie, fiind atacate, unitile militare au rspuns prin focuri de avertisment mpotriva celor care au continuat s acioneze. Deoarece aciunile grupurilor antinaionale, teroriste au continuat, unitile militare conform Constituiei i n conformitate cu legile rii au fost obligate s se apere, s apere ordinea i bunurile ntregului ora, de fapt s apere ordinea n ntreaga ar. Aciunile ar fi fcut parte dintr-un plan vast al unor cercuri i guverne de destabilizare a Romniei.22 decembrie, ora 10.00: este introdus legea marialdup ce, n noaptea precedent, grupurile de bucureteni fuseser mprtiate cu greu de forele armatei i ale Miliiei. n aceast vreme ns, grupuri de muncitori se strng din nou n centrul oraului, iar forele de ordine trec de partea acestora.

La ora 11.30 Stanculescu il sfatueste pe Ceausescu sa plece cu un Elicopter Stanculescu catre Ceausescu ; Puteti fi linsatiStanculescu: i vzusem speriai; era agitaie, cam de genul sta: Noi ce o s facem, ce o s ne facem? i deja era panic, i cuprinsese efectiv, galbeni, speriai, transpirai, agitai. Adic au fost cteva elemente care i marcheaz pe oameni foarte clar. Atunci mi-a venit ideea

M-am ntors la Ceauescu pe coridor i am raportat c unitile sunt pe drum i vor ajunge, sper, la timp, dar presiunea n pia a crescut i trebuie s vedem ce soluie avem, prerea mea este c: Mai bine ar fi s plecai din sediu! Cum s plecm, cu ce? Singura variant care este posibil acuma, m gndesc, e cu elicopterele

Dup lovitura de stat dat de Stnculescu, Ceauescu avea s mai reziste dou ore n sediul CC. Pn la 12.09, cnd a decolat spre Snagov. Dup edina CPEx, Ceauescu a intenionat s preia conducerea armatei, ns directorul Cancelariei, Silviu Curticeanu nu a mai apucat s scrie decretul.

La ora 10.59 a fost transmis la Radio i la Televiziune comunicatul despre moartea lui Milea. Se strngea laul. Cldirea CC nu mai era sigur, pentru c grzile slbiser paza, iar Piaa Palatului era plin de revoluionari.

Ceauescu ceruse, dup ora 10.00, de trei ori s prseasc cldirea. Prima a fost s fie scos prin subsol, ns cei de la Direcia a V-a, au spus c traseul nu este operaional. A cerut apoi ca maina s vin la scar. Marin Neagoe, eful pazei preedintelui, i-a spus s nu ias c sunt muncitorii pe strad. Era pe la ora 10.30. I-a cerut generalului Eftimescu, care era eful grupei operative la etajul 1, s-i organizeze evacuarea cu fore militare. n pia ar fi trebuit s fie TAB-urile, dar au fost trimise de Stnculescu spre cazarm. Trebuia s vin cu chepengurile deschise. S ias direct de pe ua CC n TAB-uri i s plece n for trgnd foc, chiar omornd oameni. Cu TAB-urile astea avea n gnd s ajung la Snagov. A fost planul lui Eftimescu. n urma acestor eecuri de a-l evacua s-a mers cu varianta cu elicopterul. Stnculescu ia legtura cu generalul Rus i i cere elicopterul. Stnculescu se nelesese cu Neagoe. Au chemat s coboare dou elicoptere. Cum Ceauescu a plecat de la etajul 1, Vlad a dat ordinul de deschidere a uilor.

La ora 11.30, 22 decembrie 1989 Vasile Maluan primeste ordin de la generalul Oprua de decolare de pe baza aeriana de langa capitala 22 decembrie, ora 12.08: elicopterul (elicopter alb Dauphin nr. 202) n care se afl cuplul Ceauescu i civa la ora 12:08 fideli decoleaz de pe sediul Comitetului Central spre Snagov Peste 10 minute am aterizat (12.20)

Vasile Malutan:M-au chemat la telefon, la palat, comandantul aviatiei si al unitatii.In jurul orei 13:00 se urca din nou in elicopter cu pilotul Vasile Malut, pilotul ii debarca inainte de localitatea Titu- Boteni, ora 13.30sub pretextul ca pot fi reperati de la sol si pot fi oricand doborati. Dupa ce reusesc sa captureze un automobil Dacia, condus de un medic Nicolae Deca din Gaesti, cei doi comanda sa fie dusi la Targoviste. Medicul opreste masina Dacia rosie nr. 4B2646 in Comuna Vacaresti la ora 14.00. La 14.15 o Dacie neagra 4DB3005condusa de Nicolae Petrisor oprita de Ceausescu .Petrisorle-au dat jos dinmasina la ora 15.00, la Centrul pentru protectia plantelor jud. Dambovita.Citeste aici interviul cu Vasile Malutann cursul lunilor mai (17) i iunie (21) 2006, I.R.R.D. a organizat un SIMPOZION cu tema Ceauescu la Trgovite. 22 25 decembrie 1989.La aceast manifestare au participat: Maior Ion Enache n decembrie 1989, sergent major. A preluat, mpreun cu sergentulmajor C. Paisie, cuplul Ceauescu de la Centrul pentru Protecia Plantelor la ora 15,00 i l-a protejat, n pdurea Roaia, pn la lsarea ntunericului, cnd a fost adus n sediul Miliiei Judeene. Colonel (r) tefan Con ofierul operativ, de serviciu la biroul Miliiei Judeene, care i-a preluat pe cei doi, dup aducerea lor n sediu. Petre tirbescu revoluionar, care a participat, n sediul Miliiei Judeene, la percheziia lui Nicolae i a Elenei Ceauescu i crora le-a fcut un prim i veritabil rechizitoriu. Colonel (r) Ion Mare pe atunci maior, cel care, mpreun cu lt. col. Dinu, lociitorul comandantului Securitii Judeene, i-a preluat pe cei doi de la sediul Miliiei pentru a fi dui n UM 01417. Locotenent colonel (r) Ion ecu pe atunci cpitan, a pregtit preluarea de ctre armat a celor doi i, cu maxim precauie i n deplin conspirativitate, i-a condus n locul de detenie din cazarma UM 01417. General (r) Andrei Kemenici pe atunci colonel, eful garnizoanei Trgovite i comandantul UM 01417. Locotenent colonel (r) Ion Boboc unul dintre cei doi ofieri (al doilea fiind Stoica Iulian) care au stat permanent, clip de clip, n aceeai camer cu soii Ceauescu, n toate cele 3 zile i 4 nopi petrecute de acetia n cazarma de la Trgovite. Maior Marian Apostol n decembrie 1989 locotenent-major, comandantul subunitii care a luat sub control Inspectoratul Judeean al Ministerului de Interne (Securitatea i Miliia). Plutonier Andrei Osman ofer, a participat la ridicarea soilor Ceauescu de la Centrul de Protecia Plantelor.

Ion Enache: Dup aproape o jumtate de or, un alt cetean care venise la Inspectorat i care m cunotea mi-a spus: Am dat de un mare necaz. I-am luat pe soii Ceauescu de la Vcreti, i-am dus la (Centrul de- n.red.) Protecia Plantelor i i-am lsat acolo Colegul meu, Paisie, a ieit cu mine din birou i a spus: Hai Gic, s-i prindem noi. Am mers la garaj, am luat maina dotat cu radar i am plecat spre sediul Centrului de Protecie a Plantelor. Acolo, ne-a ntmpinat femeia de serviciu, care ne-a confirmat c soii Ceauescu se aflau n sediul Centrului.Intrnd n holul cldirii, am vzut-o pe Elena Ceauescu stnd rezemat de ua biroului directorului. Am prins-o de braul stng, iar Ceauescu (Nicolae n. red.) aflat n biroul directorului,a fcut civa pai spre noi i ne-a ntrebat: Cine suntei voi, ceteni ai R.S.R? Ai venit s arestai un ef de stat?I-am rspuns: Suntem de la Miliie. Cetenii au aflat c suntei aici. Ei sunt mpotriva dumneavoastr. Noi vrem s v asigurm protecia i v rugm s mergei cu noi. El a fcut un pas napoi, n timp ce directorul Centrului ne tot fcea semne s tcem, dar noi i-am spus c tim ce facem.I-am urcat (pe soii Ceauescu n. red.) n maina dotat cu radar. n ajutorul nostruvenise un alt coleg, Osman, cu un ARO, cu care am stabilit s fie antemergtorul nostru, fr a stabili, ns, traseul. tiind c n ora este forfot, am luat-o pe variant, ca s evitm aglomeraia.n apropierea Combinatului de Oeluri Speciale era staionat un camion din care coboraumai muli ceteni. Trecnd pe lng ei, i-am auzit spunnd: Uite-i, sunt n maina alb!La ieirea din Municipiu, am comunicat prin staie c cei doi pioni principali sunt la mine n main i am cerut s mi se ordone ce am de fcut. tefan Con:Deci, n jurul orei 17,30, vine Sftoiu, din echipa lor, i zice: Tovarul colonel, am s v raportez ceva confidenial.Eu eram n biroul lui Dureci, al comandantului. Stteam pe scaunul lui, i mi spune: E ceva confidenial. I-am dat pe ia afar era acolo Sabu, care acum este reprezentantul Ministerului de Interne n Frana, Avramescu, Atanasiu, care a fost ef de Poliie la Dmbovia, mai trziu. I-am dat, deci, afar i el mi zice: tii c Ceauetii sunt n curte! Unde sunt, mi?, l ntreb eu. Pi, sunt n maina lui Enache. Hai la Dispecerat s lum legtura cu ei, zic eu.N-am mai luat legtura, c Enache i Paisie erau cu ei i i-au bgat n birou. Dup ce i-am bgat (n birou n. red.) pe Ceaueti, m-am dus la domnul cpitanApostol, care era la comand din partea Armatei, i i-am spus s nu i mai caute armata, pentru c sunt la noi n birou. tefan Con: La 18,10, deja, am scpat de ei. Pe la 17,30, deci, n perioada asta. Percheziia a durat vreo 7- 10 minute, dup care tefan Con: -am dat lui Paisie, ca i stilourile (lui Ceauescu n. red.). Deci, se termin percheziiaTelefoanele sunau. Cnd sunau telefoanele am zis c s-i lum i s-i ducem n partea ailalt.Eu l-am dezbrcat de palton pe Ceauescu, atunci, n momentul la, cnd i-am spus. tirbescu a luat-o pe ea n primire. A cutat-o prin geni. Dup ce l-am dezbrcat pe Ceauescu de palton i de hain, l-am pipit de sus pn jos, i-am scos ceasul de la mn, apoi i l-am dat napoi.Ceauescu a simit. Zice: Cine suntei voi? Eu sunt preedintele vostru, m, sunt secretarul vostru general, m. Sunt comandantul vostru suprem, m. Cine suntei voi s m arestai?Locotenent colonel Con spune: M numesc locotenent colonel Con, din partea Ministerului de Interne, de la Miliia Judeean Dmbovia. Dnsul se numete cpitanBoboc Ion, de la unitatea militar 1378, dup cum, pare-mi-se, a completat Boboc. Dnsul se numete tirbescu, iar dnsul Ionescu, care sunt reprezentanii maselor populare, adaug Con. Ceauescu rmne surprins.Eu dau cu capul spre cpitanul Boboc, ca s trecem la percheziie. La Ceauescu se duce lt. colonel Con i plutonier Paisie. La Elena se duce Enache. Eu nu exagerez. Eu v spun aa cum a fost.Intervine Elena: Pentru ce s mi facei mie percheziie i soului? i rspund eu:Doamn, ca s nu avei obiecte dubioase asupra dumneavoastr. Nu am, zice ea. Repede deschide o geant n care avea medicamente att pastile, ct i injectabile. Mai avea ntr-o gentu mai mic ruj, oglind, pieptn, ce are de obicei o femeie. La percheziia corporal nu li se gsete absolut nimic. Nici la Ceauescu, nici la Elena.n continuare ajung la Ceauescu, locotenent colonel Con i d paltonul jos, se uit la rever, bag mna n buzunar, scoate o agend, mi-o prezint. M uit pe ea, o rsfoiesc. Din costum, i mai scoate o agend, ceva de mrimea unei brichete, era maro, cu ceva sculptat pe ea ulterior m-am gndit s nu fie vreun emitor , un ceas, o batist i dou stilouri.Ceasul i-l d napoi, i-l pune la mn, stilourile au rmas pe mas, rsfoiesc i a doua agend. Se vedea rupt o fil, dou s-ar putea s fi fost chiar trei. Dar, cu ochiul liber, la vedereamea, nu am putut vedea ce este n agendele alea. Putea fi scris cu cerneal simpatic, care nu vezi scrisul dect cu un aparat special.n continuare, ele rmn pe mas, i se deschide ua i apare pe u domnul colonel Mare, d bun seara, i zice: Tovare preedinte, s tii c noi v asigurm protecia. (Mare n. red.) era mbrcat n inuta militar de rzboi. Mai urt, tii. Da cine mai eti i tu, mi? ntreab Ceauescu. Tovare preedinte, sunt maiorul Mare, de la unitatea militar 01378 s-a prezentat el. i s-a aezat i el n rndul n care eram noi.Lorin Fortuna: Dumneavoastr, mai devreme ai spus c i comunicasei c nu mai este preedinte. V-ai citat pe dumneavoastr ca martor. Cotinuai mai departe ca i cum v adresai preedintelui rii?! i ce spunei dumneavoastr, i ceilali, arat c ceva nu este n regul.Petre tirbescu: Pi nu e n regul. Dumneavoastr credei c, dac erai n locul meu, i vorbeai altfel?Lorin Fortuna: I-ai spus, sau nu, c nu mai este preedinte?Petre tirbescu: Cum s nu? Doar a fost acolo. Suntei la dispoziia maselor populare.Din dispoziia cui?, ntreab el.Am luat iar legtura cu domnul Kemenici s trimit escort s-i ia. Eu am intrat n bi-roul lociitorului, ntre timp a venit Dureci, care m-a ntrebat: Unde sunt, Fnic? .Am mai primit telefoane, adic sunt multe amnunte din astea, dac vrei vi le pot relata,dar cred c sunt nesemnificative. Am primit telefoane de la Dureci, de la Bl, lociitorul efului Miliiei judeene, crora le-am zis s vin ncoace, c trebuie s lum o msur, ceva. Au fugit de rspundere, ce s mai zic. tefan Con: Eu am spus cam tot ce trebuia. Percheziia a fost fcut de mine, de tirbescu, de Enache i Paisie. Cred c eu trebuie s nchei cu anunarea la Garnizoana Trgovite a arestrii lui Ceauescu i solicitarea acestei escorte. C mi-a dat-o domnul general Kemenici, i s-a prezentat domnul colonel Mare, care a venit i i-a luat. Acolo, n curte, era un ARO alb cu patru ui. Uile erau deschise. Se urc Nicolae Ceauescu, se urc Elena, se urc Paisie, se urc maiorul Mare, n fa. Iar eu, ocolesc maina, ca s vd cine se urc la volan. M ateptam s urce Enache.Apare locotenent colonelul Dinu. Eu nu tiam ce aranjamente se fcuser. Pun mna pe volan i zic: Ce-i cu dumneata, ce caui aici?. Colonelul Dinu era ofier de securitate, adjunctulcomandantului securitii. Veniser miliieni i securiti, mbrcai n civil, i nconjuraser curtea. Mie mi-era fric ca nu cumva s-mi scape. C dac mi scpau, v dai seama ce a fi pit! Mi s-a ridicat sngele n cap, dar sunt de acord s plece. Dar le spun s fie ateni unde i duc, c: De mine nu scpai nici n gaur de arpe.l ducem la unitatea militar, zic ei.Bine.Las-ne s plecm mai repede c cine tie cine mai intervine i nu mai putem pleca de aici.n spate mai era o main i ntreb: Mi, care mergei cu mine ca s urmrim maina. Ne-am suit n main, dar nu am avut cheie cu ce s o pornim. Nu am gsit la cine erau cheile i am ieit la poart, mcar s tim ncotro o iau. Au luat-o la stnga, pe drumul cel mai scurt, spre unitatea militar. Dar, tot pe acolo exista un alt drum care ducea la autogar, pe unde puteau s i duc de nu le mai ddeam de urm, spre Voineti.Urc repede sus i ajung la cpitanul Apostol Marian. Era n biroul inspectorului ef, acolo unde organizaserm noi conducerea Revoluiei de la Inspectorat. i transmit domnului Apostol c l-am predat pe Nicolae i s-au dus Mare i alii cu el pentru a-l preda la unitatea militar. i spun cpitanului Apostol s se intereseze s afle dac au ajuns (la unitatea militar n. red.), c dac nu, s-i lum urma i s vedem ce avem de fcut. Trimitei acolo un soldat sau un ofier, i zic. A trimis un ofier, care s-a ntors dup 10-12 minute. V dai seama n ce criz eram eu n timpul sta. Ne aduce rspunsul: A ajuns pe mini bune. L-a preluat colonelul Kemenici la ora 18:30Ceauescu la Trgovite22-25 decembrie 1989CAIETELE REVOLUIEI

25 decembrie, ora 14.50: n urma unui proces care a durat mai puin de o or, Nicolae i Elena Ceauescu sunt condamnai la moarte prin mpucare, de ctre un complet de judecat alctuit din civa reprezentani ai CFSN. Sentina este executat imediat.

PUCIUL.La ora 9:30 22 decembrie Victor Stanculescu si-a pus piciorul in ghips.La ora 10:00 Victor Atanasie Stanculescu s-a intors la Ceausescu la chemarea acestuia la Comitetul central al PCR, si a fost numit de acesta ministru al aprarii nationale in locul lui Vasile Milea, care se sinucisese.si a raportat ca unitatile sunt pe drum si vor ajunge, sper, la timp, dar presiunea in piata a crescut si trebuie sa vedem ce solutie avem, parerea mea este ca Mai bine ar fi sa plecati din sediu!. Cum sa plecam, cu ce? Singura varianta care este posibila acum, ma gandesc, este cu elicopterele, nestiind ca pe acoperis, de fapt, nu era spatiu deschis, ci erau antene, pe care Securitatea a trebuit sa le darame ca sa poata sa aterizeze un elicopter. Ceausescu l-a intrebat: In cat timp vine elicopterul?. Stanculescu : Daca aprobati, vine intr-un sfert de ora! A fost de acord.(Ora) 10:11 col(oana) de la IMGB Ap. Patriei, imense blocat la jumatatea distantei, la 300 m de Oraselul Copiilor lt. col. Costache.

(Ora) 10:30 Lt. col. Costache. Pantelimon, Muncii, Socului, Catelu, grupuri imense de la 23 Aug. scandeaza.

(Ora) 10:35 c. amiral P. George si col. Costin sa se parlamenteze cu demonstrantii, la care sa se spuna ca se retrag in cazarma.

(Ora) 10:40 Toate unitatile parlamenteaza cu demon strantii ca se intorc in cazarma.

(Ora) 11:15. Strada Baceni Obor, Dimitrov, Republicii, M.Eminescu, coloane.R7Mc. este solicitat sa intervina, nu se aproba.

Vineri, 22 decembrie 1989, ora 11:40.La aceste ore Nicolae Ceausescu era in sediul CC, inca secretetar general al PCR si comandant supremLa ora 12:08 Ceausistii au evadat pe fereastra de la etajul 6.sotii Ceausescu parasesc capitala la bordul unui elicopter pilotat de Vasile Malut, impreuna cu Emil Bobu si Manea ManeFac o scurta escala la Snagov, dupa care isi continua drumul spre Targoviste,Dupa ce ii abandoneaza pe Emil Bobu si Manea Manescu, sotii Ceausescu se urca din nou in elicopter la ora 13:05, ordonandu-i pilotului Vasile Malutan (decedat in 1995 intr-un stupid accident aviatic) sa-i duca spre Trgoviste. Speriat de misiunea ce-i revenise, pilotul ii debarca inainte de localitatea Titu, sub pretextul ca pot fi reperati de la sol si pot fi oricand doborati. Dupa ce reusesc sa captureze un automobil Dacia, condus de un medic din Gaesti, cei doi comanda sa fie dusi la Targoviste. Masina se defecteaza, astfel ca in comuna Vacaresti este oprita o alta Dacie, al carei proprietar ii conduce si ii lasa la Institutul pentru Protectia Plantelor din Targoviste la ora 14:30, unde, dupa nici o ora (15.30), sosesc doua masini ale militiei (Constantin Paisie)Maior Ion Enache n decembrie 1989, sergent major. A preluat, mpreun cu sergentul major Constantin Paisie, cuplul Ceauescu de la Centrul pentru Protecia Plantelor la ora 14,30 i l-a protejat, n pdurea Roaia, pn la lsarea ntunericului, cnd a fost adus n sediul Miliiei Judeene.

Ion Tecu confirma ca intre orele 14 si 17, militarii si securistii au inceput sa evacueze cladirea inspetoratului, in Goia si Barbu. Scurta vreme dupa 6 seara cuplul a fost transportat la garnizoana militara.Victor Stanculescu a aflat de la generalul Andrei Kemenicila ora 17:00 ca sotii Ceausescu sunt in mina generalului Kemenici.Iliescu a aflat in ziua de 23 decembrie 1989 spre dimineata. (Generalul Victor Stanculescu a dat ordin ca sotii Ceausescu sa fie arestati fara sa se consulte cu Ion Iliescu, asta inseamna LOVITURA DE STAT MILITARA, mai ales ca securistii si militienii nu stiau ce sa faca doar cu sosirea armatei , normal la ordinea generalului Victor Atanasie Stanculescu intr-un interviu Generalul Andrei Kemenici a confirmat. CITAT: Andrei Kemenici: am primit ordin de la comandantul Armatei, Gheorghe Voinea sa-l caut pe Ceausescu si sa-l retin pentru alpredanatiunii , l-am arestat la 22 decembrie la ora 18:30 Stiu ca de la Snagov s-au dat telefoane la Pitesti, la Constanta, la Slatina, la Targoviste. deci inca o dovada ca dupa plecarea ceausistelor din acoperisul CC, cu elicopterul spre Snagov, s-acontinuat programul loviturii de stat impotriva lui Ceausescude la Stanculescu si Securitate)Maiorul Ion Tecu declara: Din 22 decembrie, ora 18,30, si pina pe 25 decembrie, ora 14:50, cind a avut loc executia, ei n-au parasit acest perimetru al cazarmiiPrin ordinul transmis la ora 13:30 (nota telefonica nr. 39)generalul Stanculescu il deposedeaza oficial pe Ceausescu din functia de comandant suprem, ordonand Armatei sa nu mai execute decat ordinele ministrului Apararii.Florin Velicu era la ora 13:05 in biroul lui Ion Iliescu.

La ora 14, cpitanul de rangul IEmil Cico Dumitrescu s-a adresat din studioul 4 al Televiziunii: Rog pe tovarul Ion Iliescu, cu care am fost coleg, s vin la Televiziune! Trebuie, tovari, s ne organizm. Peste circa o jumtate de or, Ion Iliescu a venit la Televiziune, unde a fost salutat cu entuziasm de Teodor Brate, coordonatorul emisiei din studioul 4, care transmitea revoluia romn n direct. Ion Iliescu a luat cuvntul n jurul orei 14.45 i, dup ce a salutat nlturarea dictatorului Ceauescu, a apreciat: Poporul nostru trebuie s dea dovad de maturitate n aceste momente, s ne putem reorganiza pe baze democratice. Vom constitui n cursul acestei zile un Comitet al Salvrii Naionale, care s nceap s pun ordine. El a cerut ca la ora 17 toi cei responsabili care se pot angaja n aceast oper constructiv s vin la Comitetul Central: Trebuie neaprat s ne reorganizm, ntr-un Comitet de Salvare Naional. S elaborm un program de aciuneIon Iliescu Jurnalul National 18 02 2009: Cndva, se lansase o ntrebare retoric, cu tlc: De ce nu s-a tras asupra balconului, atunci cnd vorbeau unii din viitorii lideri ai CFSN?, lsnd s planeze o suspiciune, omind contient faptul c din balcon s-a vorbit mai devreme ( eu n jurul orei 17:00-17:30), n timp ce diversiunea militar a aprut dup ora 18:30.Dupa ora 13:30 (estimarea veridica este 13:40-13:45), contactat de Ion Iliescu, generalul Stanculescu il cheama pe acesta la MApN, ii ofera protectie si il recunoaste ca succesor al lui Nicolae Ceausescu. In scurt timp, Ion Iliescu va fi contactat si de colonelul Gheorghe Ratiu, din partea conducerii Securitatii.Laora 16:10 a zilei de 22 decembrie 1989, Ion Iliescu era recunoscut ca succesor al lui Nicolae Ceausescu si sprijinit de Armata, Ministerul de Interne si Securitate.n jurul orei 18:00 cuplul Ceauescu este luat i depus (arestat) ntr-o unitate militar din Trgovite oridul la dat generalul Victor Atanasie Stanculescu.

Dupa fuga sotilor Ceausescu din cladirea CC la 22 decembrie ora 12:08 1989, generalul Victor Stanculescua dat Lovitura de stat, sia transmis telefonic, la ora 13:30, Ordinul nr. 38 care prevedea urmatoarele: Unitatile militare de pe intreg teritoriul tarii se retrag in cazarmi, in ordine si calm, fara a se lasa provocate, dezarmate sau dispersate. Unitatile militare care sunt angajate in fata sediilor comitetelor judetene de partid vor calma spiritele, fara sa traga, dupa care se retrag in cazarmi. In unitati se va organiza apararea cazarmilor si a tuturor obiectivelor militare.Ion Ilescu: Dupa miscarea de protest de la Brasov, s-au intensificat masurile de supraveghere. Filajul care ma urmarea a inceput sa se desfasoare la vedere, fara nici un fel de jena 3 echipaje (in masini Dacia) ma urmareau permanent, 24 de ore din 24 : 2 insotindu-ma permanent, in toate deplasarile, a treia, supraveghind casa noastra si deplasarile sotiei Acest filaj a durat pn n ziua de 22 decembrie, ora 11.00, cnd colegi din Editur m-au anunat c cele dou echipaje care m nsoeau au disprut din parcarea de lng Casa Scnteii (unde, la et. VII se afla Editura Tehnic).Ovidiu,Ion Iliescu: Am raspuns la aceasta intrebare in tot ceea ce am scris. Eram director la Editura Tehnica. Ma aflam in perioada in care filajul efectuat asupra mea functiona la vedere . trei echipaje (Dacii) ma urmareau permanent; doua ma urmareau pe mine, peste tot, unde ma deplasam, a treia supraveghea casa si o urmarea pe sotia mea. Filajul a continuat pana in dimineata zilei de 22 decembrie. La ora 11, un colaborator mi-a comunicat ca ambele Dacii din parcarea de langa cladirea Casei Scanteii, care ma insotisera de dimineata, au disparut din parcare.In dimineata zilei de 17 decembrie ma aflam in editura. Unul dintre colaboratori, redactor al unei carti care se afla sub tipar la tipografia din Timisoara, dand telefon ca sa se intereseze de mersul tiparirii cartii, nu a reusit sa discute mai mult de cateva cuvinte, pentru ca a auzit zgomote, iar apoi s-a intrerupt legatura telefonica. De unde am dedus amandoi ca la Timisoara se desfasurau lucruri foarte grave. Restul il gasiti in cartea Revolutie si reforma.De la Televiziune in jurul orei 15:30 dus cu o masina insotit de Florin Velicu, si generalul Andrei Militaru(primul sef de cabinet a lui Ion Iliescu coleg de atunci cu el la Editura Tehnica), Iliescu s-a deplasat la Ministerul Apararii Nationale, unde a discutat cu generalul Stanculescu. Ulterior, Iliescu avea sa precizeze:El ne-a oferit gazduire si primele informatii. Mi-am dat seama ca singura institutie pe care ne puteam sprijini, in conditiile acelea, era Armata. Acolo exista si reteaua speciala de telefonie, care acoperea intreg teritoriul Romaniei. Generalul Victor Stanculescu avea sa redea acest moment astfel: un TAB la Televiziune sa aduca pe cei de acolo, intrucat le pot asigura protectie la Ministerul Apararii NationaleI-am spus lui Sergiu Nicolaescu ca ii trimit .Si atunci au venit la M.Ap.N. si Iliescu si Nicolaescu, cu Voican si cu inca unul, care asa tot umbla cu automatul de gat, Montanu, iar aghiotantul le-a spus: Atunci m-a intrebat Iliescu: si eu i-am spus: Generalul Stanculescu aprecia caMihai Montanu: Pe 22 decembrie am ajuns la sediul MApN, in jurul orei 16:00.In biroul generalului Milea, fostul ministru al Apararii, era foarte multa lume. 90% erau militari si doar cativa erau civili. Acestia erau Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Florin Velicu, primul sef de cabinet al lui Iliescu, coleg atunci cu el la Editura Tehnica, care il adusese pe Iliescu cu masina. Aici avea loc o discutie. Dupa ce s-a terminat, toata lumea s-a ridicat sa plece deoarece fiecare primisese cate o sarcina pe linia lor. Militarii pe linia lor militara. Civilii toti in carca lui Iliescu urmau sa plece in sediul CC-ului pentru a vedea ce se intampla acolo. Se auzea ca in CC se formeaza nu stiu cate guverne. Guvernul Verdet, Guvernul Dascalescu, x, y, z, fiecare civil mai cu tupeu organiza dupa capul lui guverne. Atunci cand lumea dadea sa iasa din incaperea de la MApN, Iliescu a zis: Stati asa! Cine ramane aici din partea revolutionarilor sa raspunda de activitatile militare?. Ceea ce practic denota, zic eu.Ion Iliescu : Nu aceasta e esenial. Nu m-am dus singur. Era o agitatieaie generala explicabila de entuziasm, era o atmosfera generala de euforie, de bucurie.. Apoi, am revenit la etajul 7, mi-am strans lucrurile, mi-am luat ramas bun de la colegi; am coborat, mi-am luat masina, am dus-o acasa Au plecat atunci mai multi, mpreuna cu mine, vreo cinci masini m-au insotiitoit pana acasa. Printre ei, colegi din Editura si alti cativa din Ministerul Culturii. M-am dus acasa, mi-am lasat masina, i-am spus sotiei ca ma duc pre Televiziune. Unul dintre prieteni (Florin Velicu) m-a luat cu masina lui pana la Televiziune. Se cunoaste aparitia mea la Televiziune.Ovidiu trage concluzia ca : intrucat am fost urmarit de Securitate (filat chiar in timpul revolutiei la TVR) pana la 11 dimineata, in ziua de 22 decembrie 1989, eu nu am putut participa la revolutie!.

Ion Iliescu: Fuga lui Ceausescu, ca urmare a presiunii miscarii populare si mai ales, a revarsarii masive a coloanelor de muncitori de la periferia capitalei a fost inceputul si nu sfarsitul Revolutiei Romane!Momentele decisive pentru transformarea unei revolte populare in revolutie sunt aparitia unui Program al Revolutiei (acesta a fost continutul COMUNICATULUI CATRE TARA AL CFSN cu cele 10 puncte programatice prezentat public la Televiziune, in noaptea de 22 decembrie1989 ) si structurarea unei noi puteri (acesta a fost Consiliul Frontului Salvarii Nationale).In comunicat se afirma clar : Din acest moment se dizolva toate structurile de putere ale clanului Ceausescu. Guvernul se demite, Consiliul de Stat si institutiile sale isi inceteaza activitatea, intreaga putere in stat este preluata de Consiliul Frontului Salvarii Nationale).Interlocutorul ma intreaba cum am reusit sa intru in cladirea CC care era pazit de armata. Daca am cerut pentru aceasta aprobarea generalului Victor Stanculescu ?!!Sediul nu era pazit de armata. El fusese ocupat de demonstranti. Deoarece se crease o mare aglomeratie, portile de intrare erau protejate de grupuri de tineri constituite ad-hoc. Ei m-au si ajutat sa patrund in sediu si apoi sa ajung pe balcon, de unde m-am adresat celor adunati in Piata.Generalul Victor Stanculescu nu era in masura sa dea aprobari sau dispozitii civililor participanti la Revolutie. Meritul sau este acela ca a inteles esenta evenimentelor si s-a pus in slujba Revolutiei.Raporturile noilor structuri de putere cu armata sunt explicit exprimate in COMUNICATUL CFSN: Lui(CFSN) i se vor subordona Consiliul Militar Superior, care coordoneaza intreaga activitate a armatei si a unitatilor Ministerului de Interne.

Ion Iliescu:Plenul Consiliului, intrunit pe 27 decembrie, a ratificat acest fapt prin desemnarea intregului sau birou executiv (presedinte, vicepresedinti, secretari si membri), desemnand, in acelasi timp, pe primul ministru si alti membri al guvernului. Asupra tuturor acestor lucruri m-am referit, la vremea respectiva, atat in discutia cu Comisia Senatoriala care a aparut in volumul Revolutia traita, ca si in volumele Revolutie si reforma, Revolutia Romana, Momente de istorie vol.I. Desfiintarii Constitutiei Romaniei din 1965 Adoptat n edina Adunrii Constituante din 21 noiembrie 1991. Aprut n Monitorul Oficial Nr. 233/1991.La ora 14, capitanul de rangul I Cico Dumitrescu s-a adresat din studioul 4 al Televiziunii: Rog pe tovarasul Ion Iliescu, cu care am fost coleg, sa vina la Televiziune! Trebuie, tovarasi, sa ne organizam. Peste circa o jumatate de ora, Ion Iliescu a venit la Televiziune, unde a fost salutat cu entuziasm de Teodor Brates, coordonatorul emisiei din studioul 4, care transmitea revolutia romana n direct. Stimati telespectatori, avem marea bucurie de a gazdui, aici in studio, pe Ion Iliescu. Domnul Iliescu este fiul unui revolutionar, unui patriot, el insusi patriot.

Ion Iliescu a luat cuvantul in jurul orei 14.45si, dupa ce a salutat inlaturarea dictatorului Ceausescu, a apreciat: Poporul nostru trebuie sa dea dovada de maturitate in aceste momente, sa ne putem reorganiza pe baze democratice. Vom constitui in cursul acestei zile un Comitet al Salvarii Nationale, care sa inceapa sa puna ordine. El a cerut ca la ora 17 toti cei responsabili care se pot angaja in aceasta opera constructiva sa vina la Comitetul Central: Trebuie neaparat sa ne reorganizam, intr-un Comitet de Salvare Nationala. Sa elaboram un program de actiune. Asadar, inca de la prima sa aparitie publica, Ion Iliescu s-a comportat ca un lider politic, hotarat sa-si asume raspunderea organizarii Romaniei pe baze democratice.De precizat ca generalul Nicolae Militaru i-a dat lui Teodor Brates numarul de telefon a lui Iliescu ca sa-l contacteze, vezi mai jos, asta inseamna ca G. Militaru se afla in jurul orei 13:00 la televiziune

Interviu cu Stanculescu la B1TVIon Cristoiu: Dumneavoastra cand ati stiut precis ora, daca mai tineti minte din dupa-amiaza de 22 ca sotii ceausescu sint la Targoviste in mina lui Kemenici?Generalul Victor Stanculescu: In momentul cand AndreiKemenici (Colonel seful Garnizoanei de la Targoviste)mi-a dat telefon.Ion Cristoiu: Cand?Victor Stanculescu: cred ca la 17:00.Ion Cristoiu: Seara?Victor Stanculescu: Da, searain 22. Iliescu a aflat in 23 decembrie 1989 spre dimineata.Victor Stanculescu: Si i-am spus lui Kemenici Kemenici e singuru unitate care n-ai forte, si i-am trimis o companie de tancuri de la Batalionul de tancuri din zona, si ocompanie de vanatorii de mici, si i-am intarit apararea lui.

Interviu cu generalul MilitaruCe s-a ntmplat cnd ai ajuns la Televiziune?Generalul Nicolae MilitaruCnd eu am ajuns acolo, Iliescu nu sosise Am rugat pe cineva din Televiziune s-l sune i i-am dat numrul de telefon:180630 Nu tiu dac i s-a telefonat, ns, la scurt timp dup aceea, l-am vzut n emisiune. Ne-am ntlnit, ne-am mbriatDe acolo am plecat la MApN i apoi la sediul CC unde am rmas toat noapteaEste Gelu Voican rspunztor de executarea clanului Ceauescu?

Generalul Nicolae Militaru Nu vreau s ies la limitele adevrului i nici s spun ceea ce nu cunosc. Hotrrea de a avea loc procesul s-a luat n seara lui 24 decembrie, n incinta MApN. Nu am participat la edin. n schimb, tiu c generalul Stnculescu a organizat totul: elicoptere, tribunal, procuratur. n dimineaa de 25 decembrie, am fost informat c va avea loc procesul. Nu mai rein cine m-a ntrebat. Ai ceva mpotriv s se in astfel procesul? Bineneles c nu am avut nimic mpotriv. Cnd s-au ntors seara de la proces, Stnculescu mi-a optit la ureche Am pierdut pachetele.Era vorba (aveam s aflu mai trziu) de cadavrele celor doi Ceaueti

Interviu cu generalul Nicolae KemeniciPua Roth: Nicolae i Elena Ceauescu au fost judecai, au fost condamnai la moarte de un tribunal constituit din oameni care fceau aceast meserie.

Andrei Kemenici: Meseria lor, ntr-adevr. M punei ntr-o situaie foarte complicat. i m-ai luat i prin surprindere. Oamenii acetia erau de meserie, dar ei, istoria nc nu spune c trebuie s aib i ei nite circumstane. Dar vreau totui s le dau o circumstan atenuant acestor oameni, eu i-am vzut, doamn, cum le tremurau pantalonii, n holul comandamentului militar, unde au fost adunai dup coborrea din elicoptere. Voican Voiculescu le-a spus aa, i v rog s reinei c asta nsemn c ei nu tiau: Cei doi teroriti pe care i judecai astzi, acum, sunt Nicolae i Elena Ceauescu. nti a fost o linite mormntal, erau toi acolo, erau vreo 15 ini i asistena, au rmas toi nmrmurii. i ncepuser s tremure. Atunci s-a greit, zic acum, aa cum sun proverbul: Dup rzboi muli viteji se arat. Dac se punea ntrebarea: Cine vrea s judece?, muli sau poate majoritatea ar fi vrut s judece. Dar a fost un oc. Ei, tii cum a sunat enunul urmtor? Avei 15 minute gndii dumneavoastr, 15 minute!. domnul Voican Voiculescu zice: Avei 15 minute s scriei acolo tot ce avei nevoie pentru procesul acesta. Apoi domnul general Stnculescu mi spune s-i repartizez ntr-o camer ca s fie linite, ca s-i fac oamenii ce trebuia s fac, unul acuzarea, cellalt aprarea. n fine, domnul Voican Voiculescu adaug: Avei acest timp scurt pentru c e clar, tia au fost nite criminali. S nu le dai posibilitatea s se apere, s fii duri, pentru c trebuie s terminm ntr-un timp foarte scurt cu aceti oameniPua Roth: Se spune, domnule general Kemenici, c la Trgovite ar fi fost sosia lui Ceauescu

Andrei Kemenici: E o prostie! Eu am ordinul de zi pe unitate n care scrie c au fost 1237 de oameni, iar din acetia, cam 550 600 au vzut aceast execuie. V spun categoric, fiindc acetia erau oamenii. Aproape 300 erau n comandament, comandament care s-a transformat n, nu zic tribunal, c n tribunal mai vorbete unul cu altul, n biseric pentru c acolo nu se vorbete. Era o linite desvrit la cele dou niveluri, la parter i la etaj. Erau n cazarm vreo 100 150 care, la fel, nu s-au micat din loc, erau i n dispozitiv, dup cldiri etc. Eu nu le-am spus, pentru c oricare, care avea ceva cu Ceauescu aa cum am avut i eu dar nu am spus la nimeni, putea s fac vreun gest. Au ascultat toi, fiindc nu au tiut ce se va ntmpla. Lumea se uita n sus i a vzut 5 elicoptere, a vzut cum dou au aterizat pe terenul unde fceam adunarea zilnic, dimineaa i seara. Toi oamenii erau cu ochii pe cer, pe aceste dou elicoptere i pn au aterizat jos, toi erau curioi ce se ntmpl.Atunci eu m-am dus cu un transportor blindat la elicopter. N-au vrut s-i ia de acolo pe cei doi nelegerea aa a fost i asta e de o gravitate extraordinar. Eram colonel, comandant de unitate, comandant de garnizoan. Nu puteam fi minit ca ultimul trector de pe strad. nelegerea era c vin cu dou elicoptere i c i iau de aici pentru proces, sta a fost crezul meu, patru zile i trei nopi

Interviu cu militeanul Constantin PaisieConstantin Paisie, militianul care s-a aflat alaturi de Nicolae si Elena Ceausescu la Targoviste, povesteste cum au ajuns cei doi in cladirea Inspectoratului de Politie si, mai apoi, la unitatea militara din oras.

V-a spus colonelul Cont sa-i insotiti si dumneavoastra pe Ceausesti in unitatea militara?

Da. Mi-a dat aceasta dispozitie. Mi s-a adresat astfel: De ce sa mearga colonelul de Securitate GheorgheDinu cu Ceausestii in garnizoana? Nu, trebuie sa te duci si dumneata, mergi si dumneata cu ei.Cum sa va spun, eu oricum ma duceam cu cei doi Ceausescu. Si eu voiam sa merg. Nu stiu, poate instinctul. Fiindca eu m-am urcat in ARO, cred ca printre primii. De fapt eu il tineam pe Ceausescu tot timpul de brat si deci era de fiecare data langa mine. Nimeni nu s-a impotrivit urcarii mele in ARO. Cum s-a urcat Ceausescu, eu m-am urcat langa el.Intre Militie si Unitatea Militara erau cam o mie de metri maxim. Cand am ajuns in fata unitatii militare, ofiterii de armata au dispus deschiderea portilor. Am intrat, si chiar la intrare, pe scari, a aparut comandantul unitatii, colonelul Kemenici Andrei, care i-a dat raportul lui Ceausescu: Domnule presedinte, sunt comandantul garnizoanei, dupa formulele de atunci, cu emotie, asa i-a dat raportul, asigurandu-l ca se afla sub protectie si nu mai stiu ce i-a spus. Si daca nu ma insel, chiar Ceausescu a salutat; colonelul Kemenici a salutat in pozitie de militar si Ceausescu a dus mana la frunte. In orice caz a dat mana cu el, dupa care ne-a poftit in sala din incinta comandamentului, in care am ramas eu si cu cei doi Ceausesti.

Concluzia:La ora 13.30, generalul Stnculescu a semnat o not telefonic, n care se meniona: Unitile militare de pe ntreg teritoriul rii se retrag n cazrmi, n ordine i cu calm, fr a se lsa provocate, dezarmate sau dispersate. Unitile militare care sunt angajate n faa sediilor comitetelor judeene de partid vor calma spiritele, fr s trag, dup care se retrag n cazrmi. n uniti se va organiza aprarea cazrmilor i a tuturor obiectivelor militare. ntr-o alt not telefonic, generalul Stnculescu preciza: Se vor executa numai ordinele primite de la ministrul Aprrii Naionale. Astfel, generalul Stnculescu a preluat asupra sa prerogativele Comandantului Suprem, care, potrivit Constituiei aparineau Preedintelui Republicii Socialiste Romnia !Nici generalul Stanculescu, nici generalii prezenti in locul deciziei nu au facut publice detaliile preluarii puterii de catre Armata, deoarece le-a fost teama sa recunoasca gestul ce parea si grav, din punctul de vedere al conportamentului unei institutii, si periculos din punctul de vedere al imaginii.Confuzie totala, Generalul Stanculescu a predat puterea sau i-a acordat incredere lui Iliescu nestiind unde sunt exact sotii Ceausescu, el a afirmat ca la ora 17:00 a aflat de la Colonelul Andrei Kemenici ca sotii Ceausescu sunt tinuti si protejati in unitatea militara din Targoviste la ora 18,20 au fosti tinuti la unitatea militara. Un moment foarte important, Stanculescu nu l-a trimis pe Ceausescu la Targoviste, Stanculescu nu i-a zis lui Ceausescu du-te cu elicopterul ca numai esti presedinte, eu totusi cred ca atunci cand l-a sfatuit pe Ceausescu sa plece cu elicopterul a facut-o sincer, dar vazand situatia si analizand-o a preferat sa nu-s ieie asupra lui responsabilitatea in acest fel se explica de ce l-a chemat prin telefon pe Ion Iliescu, si i-a acordat increderea in timp ce Ceausescu era inca presedinte, la ora 19:00 Stanculescu a dat ordin lui Kemenici sa-l aresteze pe Ceausescu, in acest timp Iliescu nu mai era la Stanculescu, intrebarea este de ce nu l-a chemat pe Iliescu la el dupa ce aflase unde sunt exact sotii Ceausescu? totusi exista si o logica si cred ca Stanculescu s-a ferit de Ion Iliescu si n-a avut probabil incredere, cred ca si tribunalul era ideea lui Ion Iliescu ca sa scape cat mai repede se poate de Ceausescu prin executare. Iliescu a profitat de Stanculescu. Sa zicem ca Ceausescu ajungea in alt loc si era protejat de securitate cu toata libertatea, ce facea Stanculescu? Ce facea Iliescu?nu-l putea aresta ! nu-l putea executa! trebuie de mentionat ca Ceausescu la ora 11:45 era intrebat de Stanculescu daca-i de acord sa plece cu elicopterul si sa aprobe deci era un sfat pe care Ceausescu nu l-a acceptat la inceput dar supa ce Stanculescu s-a consultat cu generalul Nagoe in CC Ceausescu nu mai avea alta alternativa decat sa accepte, Ceausescu nu a abandonat puterea,Stanculescu a dat ordin fara sa se consulte cu Iliescu,Iliescu aflase in 23 spre dimineata de la Gelu Voican Voiculescu unde sunt Ceausistii dar nu au stiut exact in ce unitate sotii Ceausescu sunt arestati,asa se explica Lovitura de stat militara, deci Ion Iliescu a preluatputerea de la Stanculescu, tot in acelasi interviu Stanculescu a declarat ca numai el stia pina la proces unde sunt arestati sotii Ceausescu cu toate ca in 24 seara Iliescu a fost la sedinta in sediul MApN in ceea ce priveste Tribunalul Militar Exceptional.Roxana Iordache intreba: Cum se numete cnd un fost ef de stat e executat ntr-o cazarm?Eu am zis Lovitura de stat!

Lorin Fortuna:Astea au fost jocurile pentru putere, la Bucureti.Ion Iliescu: A fost salvarea pentru ar.Lorin Fortuna: Ai crezut dumneavoastr!Ion Iliescu: Ba da! Dac nu era procesul i execuia, continuau...Lorin Fortuna: Trebuia s-l judece poporul!Gelu Voican Voiculescu: Asta a vrut domnul Iliescu timp de trei zile. n seara zilei de 24 a cedat insistenelor noastre, ale mele ndeosebi.Ion Iliescu: Din seara zilei de 22 i pn n 25 decembrie au murit i mureau oameni cu fiecare or care trecea.Lorin Fortuna: Nu din cauza aceasta, ci din cauz c cei din conducerea armatei au luat aceast decizie de a ascunde totul i de a da drumul la acest episod al teroritilor. Deci, toat mascarada aia a fost organizat de trupe speciale ale armatei.General Andrei Kemenici: Domnilor, s ni se spun unde au fost tia (teroritii n. red.) c eu, n Trgovite, nu am avut nici un pod, nici o cldire atacate. Acelea au fost diversiuni,nu teroriti.Lorin Fortuna: Cine a fcut diversiuni?General Andrei Kemenici: Asta trebuie s cutm. Ceauescu a spus teroritivedeti si declaratia lui Constantin Paisie de mai sus.Sa vedeti cat de prudent era Ion Iliescu, inca din 1980.In 1983 s-a incercat prima lovitura de stat.Cnd ai intrat n rezistena militar?Generalul Nicolae Militaru.: Am luat contact cu aceast rezisten n 1983,prin intermediul lui Ion Iliescu.Ne ntlnisem ntmpltor, la Spitalul Elias. Eu eram internat acolo, iar Iliescu venise n vizit la Walter Roman. Mai trziu, m-a cutat la telefon i prima noastr ntlnire a fost n parcul Herstru. Dup dou zile, mi-a fcut cunotin cu doi oameni: Virgil Mgureanu i cpitanul de rang I Radu Nicolae. La scurt timp, mi-am asumat sarcina s fac contractul ntre grupul militar al generalului Ionita i grupul civil al lui Iliescu.De aceea a fost lansata teza mult mai convenabila a trecerii armatei de partea Revolutiei.

Aceasta formula se bazeaza, in fond, pe al doilea factor, care a favorizat intarzierea cunoasterii adevarului ignoranta in privinta terminologiei si proceselor istorice de catre majoritatea populatiei.

Doar cativa oameni avizati si educati au inteles ca orice trecere a unei Armate de partea unei revolutii se numeste lovitura de stat militara sau puci, pentru ca se face impotriva guvernului si a puterii existente si in folosul unei puteri noi, revolutionare.

Al treilea factor obliterant a fost pus in miscare prin folosirea de catre Armata a puterii preluate si a rolului decisiv avut in rasturnarea lui Ceausescu pentru a se proteja de erorile, ilegalitatile si crimele facute sub comanda generalului Milea pana atunci.

Cheia loviturii din 22 decembrie 1989 este ca generalul Stanculescu si Armata au hotarat sa sprijine grupul Iliescu si sa-i ofere puterea. Lor li s-a asociat imediat SecuritateaCnd s-a pus la cale primul plan de nlturare a lui Ceauescu?Generalul Nicolae Militaru.:n toamna lui 1984. Se spunea atunci c cel mai bun moment ar fi fost n timpul cnd Ceauescu se afla n RFG. Se tia c cei care rmneau n ar erau nite fricoi. Planul nu a mai fost pus n aplicare din cauza unor evenimente ciudate. Unitile militare care trebuiau s acioneze au fost trimise la munci agricole. Unii comandani au fost trecui n rezerv Deci, cineva juca dublu.

Tactica si strategiaLoviturii de stat.Ai ncercat aceset lucru i cu generalul Iulian Vlad?Generalul Nicolae Militaru.: Asta s-a ntmplat mai trziu. Primele contacte le-am realizat cu generali i ofieri activi i n rezerv din MApN. Unii au trdat. n februarie 1984, am fost supus unei anchete. n 8 martie 1989, m aflam mpreun cu generalul Ioni cnd securitatea a venit s m aresteze. Nu m-am lsat arestat i m-am prezentat personal la Comitetul Central, pe timpul anchetei, m-au confruntat cu doi generali turntori. Dup acest moment, am continuat penetrarea armatei i securitii. Aveam nevoie de cineva care s ne informeze asupra programului cuplului Ceauescu. Aceest om de mare ncredere a fost profesorul Ion Ursu Stabilisem ca Ceauescu s fie atras fie la vntoare de uri la Bistria, fie la vntoare de fazani i mistrei la Timi Cornel Pacoste, care era prim-secretar la Timi, aintrat n joc fr rezerve Pentru aciune a fost nevoie s atragem n conspiraie ofieri de securitate i miliie, i foarte muli activiti de partid.Ajunsesem cu penetrarea Securitii n rezistena militar pn la nivel de adjunct de ministru.Iulian Vlad era eful Securitii. La armat se afla generalul Milea care fusese informat de ce urma s se ntmple i de sarcina armatei de a nu deschide foc mpotriva poporului, chiar dac va primi ordin.Ce rol ar fi avut armata n strategia pe care urma s o aplicai?Generalul Nicolae Militaru.: Aciunea trebuia realizat cu ajutorul unui detaament de asalt narmat cu mijloace speciale. Nu urma a se folosi gloane, ci nite capsule care conineau un drog foarte puternic. Nu doream s curg snge. Se urmrea ca Ceauescu s-i prezinte demisia, iar dup instalarea noilor organe de conducere ale rii, Marea Adunare Naional urma s se autodizolve i s constituie Frontul Salvrii Naionale.Deci lovitura de stat planificata inca din 1983 s-a indeplinit in 22 decembrie 1989!Intre 22 si 24 decembrie 1989, Ion Iliescu a luat decizia istorica de a constitui un tribunal militar exceptional, care sa-i judece pe sotii Ceausescu.Ironia sortii a facut ca acesata decizie istorica sa fie luata in W.C.-ul din apropierea cabinetului ministrului Apararii din Drumul Taberei, unde grupul pucist se refugiase. In susurul apei de la W.C. Iliescu credea ca decizia va fi mai bine protejata si evitate astfel si eventualele surprize. Pe data de 24 decembrie 1989 a fost redactat si semnat de Ion Iliescu Decretul de instituire al tribunalului miltar exceptional. Acest document nu s-a supus nici o clipa legilor aplicabile pe timp de pace, deoarece prin codul secret cu indicativul Radu cel frumos, in toata tara se declansase alarma de lupta partiala. In aceste conditii, Romania s-a aflat in decembrie 89 in stare de razboi, iar trupele Ministerului Apararii Nationale au actionat in consecinta, dupa regulile si legile ce se impun intr-o astfel de situatie critica.Virgil Magureanu, Gelu Voican Voiculescu, Victor Atanasie Stanculescu

Incepand din seara zilei de 16 decembrie 1989, atunci cand toti militarii Armatei Romane au primit ordin sa se prezinte la posturi in unitati, trupele Ministerului Apararii Nationale au actionat dupa legile razboiului si in conformitate cu odinele primite. Astfel, inca de pe 16 decembrie, trupele aflate sub camanda M.Ap.N.-ului , adica a generalului Vasile Milea, au fost echipate cu armament de lupta si au primit ordin sa iasa pe strazi in vederea restabilirii ordinii, avand totodata dispozitie sa se foloseasca de armamentul din dotare. Cu alte cuvinte, Armata Romana a primit ordin sa traga in populatia civila aflata pe strazi. Inafara exceptiilor binecunoscute, ofiterii aflati in misiune, s-au ferit sa deschida focul asupra propriilor concetateni, fenomen constatat de toti revolutionarii care au participat direct la evenimente. Lipsa de pregatire a numeroasei armate dislocate pe starzile oraselor si a vidului informational, si-au spus insa cuvantul in multe situatii. Ofiterii si cu atat mai putin soldatii in termen nu fusesera pregatiti pentru o lupta de gherila, in mijlocul oraselor, o lupta purtata cu un inamic invizibil.

Tribunalul Militar Exceptional lovit de nulitate absolutaDecretul redactat si semnat de Ion Iliescu pe 24 decembrie 1989, ce nu a beneficiat de un numar de inregistrare, decidea in numele Consiliului Frontului Salvarii Nationale (C.F.S.N.) din Romania, instituirea unui Tribunal Militar Exceptional, care urma sa procedeze de urgenta la judecarea faptelor comise de Ceausescu Nicolae si Ceausescu Elena. Ion Iliescu a semnat acest document istoric in calitate de Presedinte al Comisiei Frontului Salvarii Nationale (subl.n.). Cu toate acestea, la data de 24 decembrie 1989, CFSN-ul nici macar nu exista oficial, cat despre legaliatea acestui consiliu nici nu se poate discuta in termeni juridici, prima intrunire a C.F.S.N. avand loc patru zile mai tarziu, pe 28 decembrie 1989, la Palatul Victoria. Nici la acea data Ion Iliescu nu a fost ales sau numit presedinte al C.F.S.N.-ului. Din insumarea logica a acestor motive rezulta ca Ion Iliescu a semnat ilegitim, printr-o uzurpare de titlu si caliati oficiale, un document ilegal, lovit de nulitatea absoluta din punct de vedere juridic.In aceste conditii Tribunalul Militar Exceptional care i-a judecat pe sotii Ceausescu la Targoviste, datorita semnaturii ilegitime a lui Ion Iliescu pe decretul ilegal de constituire, este la randul sau ilegal si nul. In consecinta, sotii Ceausescu n-au fost condamnati si executati dupa un proces, ci mai de graba asasinati. Gelu Voican Voiculescu a sustinut ulterior, ca sa-si salveze tovarasul de drum, ca: Acest decret a ramas scris de mana din ratiuni de protectie a secretului, neriscandu-se dactilografierea lui. In mod evident singurii care au avut grija sa fie in permanenta protejati au fost pucistii, constransi de Moscova sa organizeze un proces pe care nu si-l doreau, in loc sa recurga la o alta metoda mai simpla. Toate aceste evenimente s-au desfasurat pe fondul unui razboi declansat de Radu cel frumos, iar din acest motiv, faptele si deciziile emanatilor trebuiesc judecate dupa legile razboiului si nu dupa cele aplicate pe timp de pace. Chiar si Presedintele Ion Iliescu a explicat ulterior, ca in acele momente de tensiune, in acea situatie exceptionala se impunea ca masura de urgenta consituirea unui tribunal organizat de armata si care sa poarte eticheta de tribunal exceptional.Nicolae Ceauses


Recommended