LORINCZ Piroska TEZĂ DE DOCTORAT - usamvcluj.ro · anul 1573 cartoful se cultiva în Spania. Se...

LORINCZ Piroska TEZĂ DE DOCTORAT

1

UNIVERSITATEA DE ŞTIINłE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ–NAPOCA

ŞCOALA DOCTORALĂ FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

Ing. LORINCZ Piroska

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

CERCETĂRI PRIVIND TEHNOLOGIA ŞI CONSUMUL DE APĂ LA CARTOF IRIGAT ÎN CONDIłIILE AGRICULTURII ECOLOGICE DIN

ZONA SUBUMEDĂ A TRANSILVANIEI

CONDUCĂTOR ŞTIINłIFIC: Prof. univ. dr. Emil LUCA

CLUJ – NAPOCA 2010


2

INTRODUCERE

Una dintre activităŃiile permanente şi de bază ale omenirii a fost şi va rămâne

producerea şi diversificarea alimentelor la care, în prezent, se adaugă şi preocupările pentru

ocrotirea mediului înconjurător şi evitarea poluării de orice natură.

În soluŃionarea crizei de alimente la începutul celui de al XXI-lea secol, când în urma

exploziei demografice populaŃia Globului a depăşit 6 miliarde de locuitori, iar resursele

alimentare şi potenŃialul de producŃie al mediului ambient nu sunt întotdeauna correlate cu

producŃii satisfăcătoare şi cu cerinŃele de alimente, cartoful se dovedeşte a fi un produs de

mare speranŃă. Nici o altă cultură agricolă, cu excepŃia grâului, a porumbului şi a orezului

nu se bucură de o mai mare popularitate.

Cartoful, cu o istorie foarte veche şi glorioasă, este originar din America Centrală şi

de Sud, unde, împreună cu porumbul, a constituit unul dintre alimentele de bază, care nu se

ştie câte milenii a hrănit şi a susŃinut o uimitoare civilizaŃie şi o înfloritoare cultură a

indienilor şi a asigurat măreŃia Imperiului Inca. Locuitorii Imperiului Inca sacrificau oameni

pentru a fertiliza cu sângele acestora pământurile pe care cultivau cartof.

După descoperirea “Lumii noi”, în anii 1492-1496, cartoful a ajuns în “Bătrâna

Europa” în jurul anilor 1533, ca o plantă necunoscută, de unde, mai târziu, a pornit să

cucerească întreaga Omenire. Acest drum a fost dificil şi a durat peste 460 de ani.

În Europa cartoful a ajuns pe căi avenruroase, poate întâmplătoare. Până în prezent

nu există nici un document recunoscut din punct de vedere istoric din care să rezulte anul în

care acesată plantă a ajuns pe coasta Peninsulei Iberice. Din documente însă rezultă că în

anul 1573 cartoful se cultiva în Spania. Se presupune că în Europa a ajuns pe două căi şi

anume prin filiera spaniolă, adus de conchistadori şi prin filiera engleză, adus de corsair în

secolul al XVI-lea.

La început s-a răspândit foarte încet din cauza unor păreri şi concepŃii greşite.

Locuitorii Burgundiei erau convinşi că prin consumarea cartofului se îmbolnăvesc de lepră.

A trebuit să treacă mult timp până când din curiozitate botanică, plantă ornamentală şi

medicinală sau moft culinar este redescoperit şi începe să devină după anii 1800, în multe

Ńări, o sursă importantă de hrană şi o cultură de bază de mare importanŃă economică.


3

După descoperirea importanŃei sale alimentare în Europa şi extinderea culturii

cartofului înŃări ca Germania, FranŃa, Olanda, Belgia , aceste Ńări au cunoscut prosperitatea

economic. Aşa se explică faptul că în Europa, la sfârşitul secolului XIX-lea, se cultivau déjà

aproape 10 milioane de hectare cu cartof.

La noi în Ńară, cartoful a apărut prima dată în Transilvania, fiind adus din Germania

în jurul anilor 1676-1705. În principatele Moldova şi Muntenia a fost introdus mult mai

târziu, pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea, începutul secolului al XIX-lea. Cu o tradiŃie de

peste 200 de ani a devenit în multe zone un produs strategic pentru existenŃa populaŃie.

Datorită calităŃilor sale nutritive şi a producŃiilor realizabile, în secolul al XX-lea este

introdus şi în Ńările cu deficit de hrană şi foamete ca cele din: Asia, Africa, America de Sud.

În urma interesului manifestat faŃă de această cultură în întreaga lume, se poate

afirma că, după peste 460 de ani, de când se cunoaşte şi se cultivă în Europa, cartoful a

rămas încă o plantă nouă, misterioasă şi cu mari perspective în viitor.

În experienŃele care stau la baza prezentei teze de doctorat, ne-am propus testarea, în

condiŃiile de climatice şi agropedologice ale Transilvaniei, a unor astfel de soiuri de cartof

performante. Cercetările efectuate în perioada 2001-2003 în câmpul experimental al AsociaŃiei

Bioagricultorilor Bioterra de la Luna de Sus, judeŃul Cluj, au vizat în principal stabilirea

gradului de înfluenŃă a unor factori tehnologici şi a regimului de irigare asupra producŃiei şi a

calităŃii acesteia, la cultura de cartof.


4

CAPITOLUL I

PROBLEME ACTUALE ALE PRODUCTIEI DE CARTOF

1.2. CULTURA CARTOFULUI PE PLAN MONDIAL ŞI ÎN ROMÂNIA

Pe glob, cartoful este rǎspândit în ambele emisfere, pe toate continentele. Dupǎ

porumb, cartoful este planta cu cea mai mare plasticitate ecologicǎ, fiind întâlnitǎ în peste

140 de Ńări de pe şase continente, unde se cultivǎ în principal, în scop alimentar, dar şi

pentru industrializare în vederea obŃinerii unor derivate organice şi minerale.

Nivelul tehnologic şi producŃiile cele mai mari sunt concentrate în zonele temperate şi în

Ńǎrile dezvoltate din punct de vedere economic precum: Maria Britanie, Noua Zeelandǎ, FranŃa,

Irlanda, Olanda, Germania, Danemarca, Statele Unite sau Japonia, unde, la producŃii medii

obşnuite de peste 30-40 de tone la hectar, cartoful aduce importante profituri (tabelul 1.3.).

Tabelul 1.3. łǎrile cu cele mai performante producŃii de cartof din lume şi suprafaŃa cultivatǎ

(Sursa: SOEL-FIBL, 2003) Nr. crt. łara ProducŃia medie (kg/ha) SuprafaŃa cultivatǎ (mii ha)

1. Maria Britanie 45.000 140 2. Noua Zeelandǎ 44.247 11 3. S U A 43.552 439 4. FranŃa 43.176 147 5. Olanda 42.459 161 6. Irlanda 41.666 12 7. Germania 40.381 276 8. Suedia 40.737 12 9. Danemarca 40.000 40 10. Austria 36.111 22 11. Israel 34.375 16 12. Japonia 32.954 88

Media mondialǎ 17.261 18.652

România 13.982 285 În România cartoful se cultivǎ pe o suprafaŃǎ mare, comparativ cu suprafaŃa cultivatǎ

în celelalte Ńǎri din Europa. Dinamica suprafeŃelor cultivate cu cartof şi nivelul producŃiilor

realizate în Ńara noastrǎ sunt prezentate în tabelul 1.4.


5

Tabelul 1. 4. Dinamica suprafeŃelor cu cartof şi a randamentelor la hectar în România

(Sursa: SOEL-FIBL, 2003) Perioada SuprafaŃa (mii ha) ProducŃii medii (kg/ha)

1961-1965 300 - 312 8.308

1966-1970 306 9320

1976-1980 291 14.730 1981-1989 292 13.412

1989-1991 292 10.517 1995 244 12.360 2000 283 12.273

2001 276 14.445 2002 283 14.398

2003 282 13.997 2004 266 15.925

2005 285 13.982

În România, cartoful se cultivǎ în toate zonele agricole, de la producerea cartofului

extratimpuriu pânǎ la cultura pentru consum de toamnǎ şi pentru producerea de sǎmânŃǎ în

zonele umede şi rǎcoroase din zona montanǎ, situate la mare altitudine.

Tabel 1.5.

Topul producatorilor de cartof în perioada 2006-2007

Cantitate (t), 2007 Kg /locuitor, 2006

1. China 72 000 000 1. Belorusia 835.6 2. Rusia 35 718 000 2. Olanda 415.1 3. India 26 280 000 3. Ucraina 414.8 4. Ucraina 19 102 300 4. Danemarca 291.1 5. USA 17 653 920 5. Letonia 286.0 6. Germania 11 604 500 6. Polonia 271.5 7. Polonia 11 221 100 7. Belgia 267.4 8. Belorusia 8 497 000 8. Lithuania 261.2 9. Olanda 7 200 000 9. Rusia 259.0 10. Franta 6 271 000 10. Kyrgyzstan 219.4

Sursa: FAOSTAT, 2008

1.3. ASPECTE PRIVIND CULTURA ECOLOGICĂ A CARTOFULUI

Curentul agriculturii ecologice a ajuns şi în România, deşi el nu a fost făcut cunoscut

decât după 1990.

Începuturile cercetărilor în domeniul ecologiei agricole se leagă de investigaŃiile

celui mai de seamă agronom român - fostul academician Gheorghe Ionescu - Siseşti (1885


6

- 1967) . Acesta, în perioada interbelică a efectuat, în cadrul Institutului de Cercetări

Agronomice al României (ICAR), al cărui fondator a şi fost, cercetări privind fenomenele

de distrugere şi reconstituire a solului (1925), care în ecologia contemporană le găsim sub

denumirea de retrogresiuni şi restaurări ecologice, studii complexe legate de cultura

porumbului şi a grâului în care sunt descrişi factorii climatici care influenŃează obŃinerea

unor recolte ridicate, descrierea stării fertilităŃii solurilor din România.

În 17 aprilie 2000, Guvernul României a adaptat OrdonanŃa de UrgenŃă nr.34 privind

produsele agroalimentare ecologice care defineşte înŃelesul producŃiei ecologice, termenele de

specialitate, stabileşte regulile de producŃie ecologică, sistemele de inspecŃie şi certificare,

etichetarea produselor ecologice, importul şi exportul, sancŃiunile (Legea nr.38 / 2001).

Această reglementare creează cadrul legal de existenŃă ca alternativă a agriculturii

ecologice şi în Ńara noastră, ne permite alinierea la legislaŃia ComunităŃii Economice Europene

astfel încât să putem deveni şi să ne ocupăm locul pe care îl merităm, prin tradiŃia agricolă

românească, la schimbul de produse şi alimente ecologice pe piaŃa Uniunii Europene.

Agricultura ecologică, ca alternativă, este mai puŃin intensivă, fără o extindere

exagerată a mecanizării şi cu o productivitate mai scăzută. Ea singură nu poate face faŃă

cerinŃelor crescânde de alimane datorate valurilor demografice.

Putem însă sublinia faptul că agricultura ecologică, ca alternativă, are totuşi un viitor

atât în Ńările cu o agricultură dezvoltată, dar mai ales în cele în care această ramură

economică are un grad mic de intensivizare.

Cultivarea cartofilor în sistem ecologic poate fi o nişă de piaŃă importantă, în

condiŃiile în care doar 1% din cartofii cultivaŃi în Uniunea Europeană sunt organici, potrivit

institutului german ZMP, citat de Organic Market. În cele 27 de state membre, numai pe

circa 23.000 hectare de teren se cultivă cartofi în sistem ecologic, ceea ce reprezintă 1% din

suprafaŃa totală ocupată de această cultură. Cele mai importante Ńări producătoare de cartofi

bio sunt Germania – circa 7.500 hectare, Austria – 2.426 hectare – şi Marea Britanie – 2.360

hectare. Raportat la suprafaŃa totală cultivată cu cartofi, suprafaŃa organică este mai mare în

Austria (11 %), Germania având doar 2,7 %.


7

CAPITOLUL III

3.1. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR CU PRIVIRE LA REGIMUL DE

IRIGARE AL CARTOFULUI

Cartoful face parte dintre plantele cu cerinŃe mari faŃă de umiditate, deşi coeficientul de

transpiraŃie este mai scăzut decât la cereale. NOVIKOV (1947) citat de VELICAN (1965)

stabileşte acest coeficient între 242 - 265, care este mult influenŃat de însuşirile anatomice şi

biologice ale soiurilor, îndeosebi de dezvoltarea masei folosite până la înflorire şi de

umiditatea relativă scăzută a aerului (SALONTAI, 1976).

Apa este unul dintre principalii factori care influenŃează puternic nivelul producŃiei.

Între producŃia de cartof şi umiditatea solului s-a constatat că există o corelaŃie pozitivă.

Seceta, respectiv deficitul de apă din sol, poate anula efectul pozitiv al fertilizării, a

materialului de plantare de calitate, măsurile luate pentru protecŃia culturii, etc., verigi

tehnologice de altfel foarte costisitoare.

Astfel, apa poate fi considerată cel mai important factor limitativ al producŃiei, care

în mare măsură determină şi rentabilitatea culturii în condiŃii neirigate.

Cultura cartofului a fost, până nu demult, considerată cu pretenŃii moderate faŃă de

apă, care se poate cultiva în condiŃii neirigate pe tot teritoriul României, exceptând doar

zonele aride de stepă.

Datorită climatului continental din Ńara noastră, caracterizat prin veri calde şi cu precipitaŃii

reduse, în a doua parte a perioadei de vegetaŃie a cartofului, apar frecvent în toate zonele de

cultură, perioade secetoase care influenŃează negativ formarea şi acumularea producŃiei.

S-a dovedit că prin irigare se pot obŃine producŃii cu 20 – 50 % mai ridicate, iar

producŃia de tuberculi de calitate (pentru comercializare) creşte cu 10-20 %, ceea ce face

rentabilă acestă măsură tehnologică.

Irigarea, pe lângă asigurarea apei necesare plantelor, are un rol important şi în

reglarea regimului termic al aerului şi al solului.


8

CAPITOLUL IV

SCOPUL LUCRĂRII, OBIECTIVELE PROPUSE ŞI METODA DE LUCRU

4.1. SCOPUL Ş IMPORTANłA TEMEI CERCETATE

Cartoful este una din principalele plante de cultură. Pe plan mondial ocupă o suprafaŃă de

circa 18.314.000 ha, situându-se pe locul al 13-lea în rândul plantelor cultivate (MORARU, 1999).

Pe glob cartoful este răspândit în ambele emisfere, pe toate continentele. După porumb,

cartoful este planta cu cea mai mare plasticitate ecologică, fiind întâlnit în peste 140 de Ńări de

pe şase continente, unde se cultivă în principal, în scop alimentar, dar şi pentru industrializare în

vederea obŃinerii unor derivate organice şi minerale (MORARU, 1999).

Cultura cartofului a cunoscut o dezvoltare continuă de-a lungul secolului XX, atât în

Europa cât şi în România, datorită utilităŃii sale în alimentaŃia umană şi animalieră precum

şi a valorificării superioare a producŃiei secundare.

Pas cu pas dezvoltarea acestei culturi a condus la obŃinerea unor producŃii rentabile,

la specializarea agricultorilor în zonele de cultură, la dezvoltarea unei industrii proprii de

prelucrare a produselor secundare.

Scopul principal al experienŃelor, care s-au organizat în vederea elaborării prezentei

teze de doctorat, a fost urmărirea şi studiul influenŃei regimului de irigare asupra nivelului

producŃiei şi a calităŃii cartofului în condiŃiile zonei subumede a Transilvaniei.

S-au mai făcut cercetări şi cu privire la efectul îngrăşămintelor şi a soiurilor de cartof

în regim irigat şi neirigat.

Considerăm că rezultatele acestor cercetări vor avea o utilitate deosebită pentru

producătorii agricoli, atât privaŃi cât şi societăŃi comerciale, datorită faptului că în această

zonă a Transilvaniei, cultura cartofului are tradiŃie şi este cultura care aduce venituri

însemnate producătorilor.

4.2. OBIECTIVELE CERCETĂRIILOR

Cele mai importante obiective ale tezei de doctorat au fost:

• Realizarea unei caracterizări, din punct de vedere al condiŃiilor naturale, a zonei

în care s-au desfăşurat experienŃele;

• Stabilirea efectului regimului de apă asupra creşterii cartofului şi asupra calităŃii lui;


9

• Studiul influenŃei agrofondului asupra creşterii şi calităŃii cartofului;

• Identificarea soiurilor de cartof cu cea mai mare productivitate şi calitate superioară în

condiŃii de irigare şi neirigare, în condiŃiile subumede din Transilvania;

• Studiul dinamicii umidităŃii solului în funcŃie de regimul de apă;

• ObŃinerea datelor pentru determinarea bilanŃului apei din sol;

• Determinarea consumului de apă prin metode directe;

• Determinarea consumului lunar şi diurn şi variaŃia acestuia în timp;

• Determinarea producŃiei de cartof în funcŃie de regimul de apă, agrofond, a

uniformităŃii tuberculilor şi a conŃinutului de amidon, pe variantele studiate;

• Determinarea producŃiei de cartof obŃinută în condiŃii de agricultură ecologică;

• Calculul eficienŃei economice a culturii cartofului în diferite condiŃii tehnologice.

În vederea realizării acestor obiective au fost efectuate cercetări de teren, analize de

laborator, calcule pentru prelucrarea datelor, în cadrul experienŃelor în câmp derulate pe

perioada 2001-2003, la Luna de Sus, judeŃul Cluj.

4.3. FACTORI ŞI GRADUĂRI În vederea elaborării tezei de doctorat, au fost studiaŃi următorii factori:

Factorul A – regimul de irigare cu două graduări:

a1 - neirigat

a2 - irigat cu 50% din I.U.A.

Factorul B- soiul cu cu următoarele graduări:

b1 - Santé, provenienŃă Olanda;

b2 - Desirée, provenienŃă Olanda;

b3 - Ostara, provenienŃă Olanda;

Factorul C – agrofondul cu următoarele graduări:

c1 - nefertilizat;

c2 - fertilizat cu îngrăşământ verde ( soia ) toamna târziu, încorporat cu arătură adâncă;

c3 - fertilizat cu gunoi de grajd primăvara înainte de plantare (doza 30 t / ha);

c4 - fertilizat cu îngrăşământ chimic - primăvara înainte de plantare doză moderată

(300 kg/ha îngrăşământ complex, 20-20-0), adică N60 P60 K 0).


10

Tabel 4.1.

Variantele experimentale rezultate în urma combinării factorilor studiaŃi şi graduările acestora

Varieties of the experience - the result of crossing different facors

Nr. var. No.var

Factorul A – Irigare Factor A - Breed

Factorul B - Soi Factor B - Agromedia

Factorul C - Agrofond Factor C - Fertilization

CombinaŃia factorilor

Combination of

factors V1 Neirigat Ostara Nefertilizat a1 b1 c1

V2 Irigat Ostara Nefertilizat a2 b1 c1

V3 Neirigat Ostara Îngrăşământ verde a1 b1 c2

V4 Irigat Ostara Îngrăşământ verde a2 b1 c2

V5 Neirigat Ostara Gunoi de grajd a1 b1 c3

V6 Irigat Ostara Gunoi de grajd a2 b1 c3

V7 Neirigat Ostara Îngrăşământ chimic a1 b1 c4

V8 Irigat Ostara Îngrăşământ chimic a2 b1 c4

V9 Neirigat Desirée Nefertilizat a1 b2 c1

V10 Irigat Desirée Nefertilizat a2 b2 c1

V11 Neirigat Desirée Îngrăşământ verde a1 b2 c2

V12 Irigat Desirée Îngrăşământ verde a2 b2 c2

V13 Neirigat Desirée Gunoi de grajd a1 b2 c3

V14 Irigat Desirée Gunoi de grajd a2 b2 c3

V15 Neirigat Desirée Îngrăşământ chimic a1 b2 c4

V16 Irigat Desirée Îngrăşământ chimic a2 b2 c4

V17 Neirigat Sante Nefertilizat a1 b3c1

V18 Irigat Sante Nefertilizat a2 b3 c1

V19 Neirigat Sante Îngrăşământ verde a1 b3 c2

V20 Irigat Sante Îngrăşământ verde a2 b3 c2

V21 Neirigat Sante Gunoi de grajd a1 b3 c3

V22 Irigat Sante Gunoi de grajd a2 b3 c3

V23 Neirigat Sante Îngrăşământ chimic a1 b3 c4

V24 Irigat Sante Îngrăşământ chimic a2 b3 c4

4.6. MATERIALUL BIOLOGIC UTILIZAT

Ca material biologic s-au folosit soiurile Ostara, Sante şi Desirée, pe perioada celor

trei ani de experienŃe. Aceste soiuri sunt foarte bine adaptate şi recomandate pentru

condiŃiile de cultură din Câmpia Transilvaniei.


11

CAPITOLUL VI REZULTATELE DETERMINĂRILOR EFECTUATE ÎN CÂMPUL

EXPERIMENTAL

6.3. OBSERVAłII ŞI DETERMINĂRI EFECTUATE ÎN CÂMPUL EXPERIMENTAL ÎN ANUL 2003

6.3.1 Plantarea cartofului

Înainte de plantare pentru soiurile experimentate în anul 2003 s-a făcut determinarea ca

medie a masei tuberculilor plantaŃi, separat pe cele trei soiuri (tabelul 6.9.).

Tabelul 6.9. Masa şi numărul tuberculilor plantaŃi pe varianta experimentală şi corespondentul la ha. Tubers number and weight planted in the experimental field and per hectare equivalence

(Luna de Sus, 2003)

Tuberculi STAS (30-45mm) Standard tubers (30-45mm)

Soiul Species

Gr. med. tub. plantat.(gr.)

Average weight tuber

plant(gr)

Gr. med. tub. pl. varianta exp.(kg) Average weight

tuber plant/vartant(kg)

Nr. tub. pl. varianta exp.(buc)


plant/vartant(buc)

Gr. tub. pl./ Ha/kg


plant(Ha/kg)

Nr. tub pl. Ha/buc


plant(Ha/buc)

OSTARA 47 4,700 100 2984,50 63500.00 DÉSIRÉE 37 3,700 100 2349,50 63500.00 SANTE 46 4,600 100 2921,00 63500.00

În procesul răsăririi plantelor interacŃionează o serie foarte largă de factori printre care

foarte importanŃi sunt: calitatea materialului de plantare, condiŃiile pedoclimatice din anul de

experimentare, pregătirea terenului, etc, totalitatea acestora condiŃionând într-o măsură mai

mică sau mai mare procentul plantelor răsărite şi uniformitatea lanului de cartof.

La plantare greutatea medie per tuberculul plantat a fost de aproximativ 47 grame

(fracŃia standard 30-45 mm) la soiul Ostara, de 37 grame (fracŃia standard 30-45 mm) la

soiul Désirée, respectiv de 46 grame (fracŃia standard 30-45 mm) la soiul Sante.

Plantarea celor trei soiuri experimentate s-a făcut la data de 26 aprilie 2003.

Răsărirea a fost aproximativ uniformă la soiurile Ostara, Désirée şi Sante, aceste

soiuri fiind catalogate ca soiuri semitârzii, cu o perioadă de vegetaŃie medie de 108-120 zile,

în funcŃie de interacŃiunea factorilor fiziologici, pedoclimatici şi tehnologici.

Durata medie a acestei perioade la cele trei soiuri, fiind de aproximativ 30-36 zile,

notându-se ca perioadă de răsărire intervalul 22-28.05.2003.


12

6.3.2 Răsărire – îmbobocire-înflorire

Efectuându-se observaŃii vizuale asupra procesului de răsărire la toate variantele

experimentale şi realizându-se calculul procentului de răsărire la toate cele trei soiuri

experimentate, se remarcă un procent de peste 99,90 la sută plante răsărite, ceea ce ne

determină să afirmăm că la nivelul anului 2003, golurile existente în variantele

experimentale nu au influenŃat calculul analizei varianŃei polifactoriale şi implicit

determinarea testului Duncan.

Efectuându-se observaŃii vizuale, notificări şi calculul numărului de tulpini

principale/cuib la cele trei soiuri experimentate se observă că numărul mediu de tulpini

principale/cuib este de 3,5 tulpini/cuib la soiul Ostara, 3,0 tulpini/cuib la soiul Désirée, şi de

3,8 tulpini/cuib la soiul Sante (tabelul 6.10.).

Tabelul 6.10. Numărul mediu de tulpini principale formate la soiurile experimentate

(Luna de Sus, 2003)

Soiul Species

Nr.tuplini principale/cuib No. of main stems/planting hole

Nr.tuplini principale/ha No. of main stems/ha

Ostara 3,5 249998,00 Désirée 3,0 214284,00 Sante 3,8 271426,40

În ceea ce priveşte durata medie a perioadei de la răsărire la imbobocire şi de la

imbobocire la înflorire, se observă că sant aproape identice la soiurile Ostara, Desiree şi

Sante (tabelul 6.11.).

Tabelul 6.11. Durata medie a fenofazelor de la răsărire-imbobocire-inflorire la soiurile

experimentate.(Luna de Sus, 2003)

Soiul Species

Răsărire-îmbobocire (zile) Springing-buding (days)

Îmbobocire-inflorire (zile) Buding-blossoming (days)

Ostara 26 15 Désirée 24 14 Sante 23 16


13

6.3.3 Înflorire – maturitate.

Efectuându-se observaŃii vizuale şi notificări în ceea ce priveşte durata medie a perioadei de

la înflorire la maturizarea fiziologică, se observă că la soiul Ostara un număr de 77 zile, Desiree

un număr de 78 zile, şi Sante cu o medie de aproximativ 79 zile, caracterisitici determinate de

caracterele morfo-fiziologice specifice soiurilor experimentate (tabelul 6.12.).

Tabelul 6.12 Durata medie a fenofazei de înflorire - maturizare fiziologică la soiurile experimentate.

(Luna de Sus, 2003)

Soiul Species

Înflorire-maturizare fiziologică (zile) Blossoming - physiological ripeness stage (days)

Ostara 77 Désirée 78 Sante 79

Elementele capacităŃii de producŃie, determinate prin cântărire şi numărare au fost:

numărul şi greutatea tuberculilor per cuib, per varianta experimentală, respectiv pe fracŃii de

mărimi.


14

CAPITOLUL VII

REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENłA IRIGĂRII,

MATERIALULUI BIOLOGIC ŞI A FERTILIZĂRII ASUPRA PRODUCłIEI

LA CULTURA CARTOFULUI

7.4. REZULTATELE CERCETĂRILOR MEDII OBłINUTE ÎNTRE ANII

2001-2003

Tabel 7.36. InfluenŃa factorului C (Agrofond) ) asupra producŃiei la cultura de cartof

(Luna de Sus, 2001-2003) The C Factor (fertilization) ) influence on the obtained yields

(Luna de Sus, 2001-2003) Simbol Symbol

Varianta Variant

ProducŃie realizată to/ha Potato production to/ha %

DiferenŃa (kg/ha) Diference (kg/ha)

SemnificaŃia Significance

c1 Nefertilizat martor 21,94 100,00 0,00 Mt. c2 Îngrăşământ verde 27,28 124,30 5,33 *** c3 Gunoi de grajd 31,22 142,30 9,28 *** c4 Îngrăşământ chimic 29,11 132,70 7,17 ***

DL/ LSD (p 5%) 1,30

DL/ LSD (p 1%) 1,74

DL / LSD (p 0.1%) 2,29

InfluenŃa fertilizării ( factorul C ) asupra producŃiei la cultura de cartof, este evidentă la toate variantele fertilizate ( cu îngrăşământ verde, gunoi de grajd şi îngrăşământ chimic), realizîndu-se diferenŃe foarte semnificative .(Tabel 7.36).

Tabel 7.37. InteracŃiunea factorilor B (Soi) x A (regim de irigare) asupra producŃiei la cultura de cartof

(Luna de Sus, 2001-2003)

Interaction of B Factor (crop variety) x A (irrigation) on the obtained yields (Luna de Sus, 2001-2003)

Nr. Crt. Item

no.

Simbol

Varianta Variant




1. b3a1 Sante neirigat 29,83 100,00 0,00 Mt. 2. b1a1 Ostara neirigat 21,75 72,90 -8,08 0 3. b2 a1 Desiree neirigat 24,75 83,00 -5,08 - 4. b3 a2 Sante irigat 34,83 100,00 0,00 Mt. 5. b1a2 Ostara irigat 24,67 70,80 -10,17 00 6. b2 a2 Desiree irigat 28,50 81,80 -6,33 0

DL / LSD (p 5%) 6,08 DL/ LSD (p 1%) 8,84 DL/ LSD (p 0.1%) 13,27


15

InteracŃiunea soiului (factorul B ) cu regimul de irigare (factorul A) asupra producŃiei la cultura de cartof, a dat rezultate nesemnificative ( negative) la toate variantele, în comparaŃie cu soiul Sante considerat martor, la care s-au obŃinut rezultatele cele mai bune (Tabel 7.37).

Tabel 7.42.

InteracŃiunea factorilor C (agrofond) x A (regim de irigare) x B (soi) ) asupra producŃiei la cultura de cartof (Luna de Sus, 2001-2003)

Interaction of C Factor (fertilization) x A (irrigation system ) x B (crop variety) on the obtained yields (Luna de Sus, 2001-2003)

Simbol Symbol

Varianta Variant

ProducŃie realizată

to/ha Potato

production to/ha

%

DiferenŃa (kg/ha)

Diference

(kg/ha)


c1 a1 b1 Nefertilizat-Neirigat-Ostara 16,33 100,00 0,00 Mt. c2 a1 b1 Îngrăşământ verde-Neirigat-Ostara 22,67 138,80 6,33 *** c3 a1 b1 Gunoi de grajd-Neirigat-Ostara 26,00 159,20 9,67 *** c4 a1 b1 Îngrăşământ chimic-Neirigat-Ostara 22,00 134,70 5,67 *** c1 a1 b2 Nefertilizat-Neirigat-Desiree 20,00 100,00 0,00 Mt c2 a1 b2 Îngrăşământ verde - Neirigat-Desiree 23,33 116,70 3,33 * c3 a1 b2 Gunoi de grajd- Neirigat-Desiree 29,67 148,30 9,67 *** c4 a1 b2 Îngrăşământ chimic-Neirigat-Desiree 26,00 130,00 6,00 *** c1 a1 b3 Nefertilizat-Neirigat-Sante 24,67 100,00 0,00 Mt c2 a1 b3 Îngrăşământ verde - Neirigat - Sante 30,00 121,60 5,33 ** c3 a1 b3 Gunoi de grajd -Neirigat -Sante 32,67 132,40 8,00 *** c4 a1 b3 Îngrăşământ chimic –Neirigat - Sante 32,00 129,70 7,33 *** c1 a2 b1 Nefertilizat-Irigat-Ostara 19,33 100,00 0,00 Mt. c2 a2 b1 Îngrăşământ verde-Irigat-Ostara 25,00 129,30 5,67 *** c3 a2 b1 Gunoi de grajd-Irigat-Ostara 28,33 146,60 9,00 *** c4 a2 b1 Îngrăşământ chimic-Irigat-Ostara 26,00 134,50 6,67 *** c1 a2 b2 Nefertilizat-Irigat-Desiree 23,00 100,00 0,00 Mt. c2 a2 b2 Îngrăşământ verde - Irigat-Desiree 27,33 118,80 4,33 ** c3 a2 b2 Gunoi de grajd-Irigat-Desiree 32,33 140,60 9,33 *** c4 a2 b2 Îngrăşământ chimic-Irigat-Desiree 31,33 136,20 8,33 *** c1 a2 b3 Nefertilizat-Irigat-Sante 28,33 100,00 0,00 Mt. c2 a2 b3 Îngrăşământ verde - Irigat -Sante 35,33 124,70 7,00 *** c3 a2 b3 Gunoi de grajd -Irigat -Sante 38,33 135,30 10,00 *** c4 a2 b3 Îngrăşământ chimic –Irigat - Sante 37,33 131,80 9,00 ***

DL/ LSD (p 5%) 3,18 DL/ LSD (p 1%) 4,25 DL/ LSD (p 0.1%) 5,61

Dacă analizăm efectul interacŃiunii regimului de fertilizare ( factorul C ) x regim de irigare (factorul A) şi soiul ( factorul B) asupra producŃiei la cultura de cartof, vom constata că, s-au obŃinut rezultate foarte semnificative, la aproape toate variantele de fertilizare. ( Tabelul 7.42)


16

CAPITOLUL VIII

REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENłA IRIGĂRII,

MATERIALULUI BIOLOGIC ŞI A FERTILIZĂRII ASUPRA CALITĂłII

PRODUCłIEI LA CULTURA CARTOFULUI

8.4. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENłA IRIGĂRII,

MATERIALULUI BIOLOGIC ŞI FERTILIZĂRII ASUPRA CALITĂłII PRODUCłIEI LA

CULTURA CARTOFULUI ÎN PERIOADA 2001- 2003

Tabel .8.13

InfluenŃa soiurilor asupra producŃiei de amidon (t/ha) Luna de Sus, 2001-2003

The infuence of variety upon starch production (t/ha)Luna de Sus, 2001-2003

Soiul Variety

Media 2001-2003(t/ha)

Average

2001-2003(t/ha)

ProducŃia relativă(%) Relative

Production(%)

DiferenŃa (t/ha)

Difference

(t/ha)


Ostara (M) 3,56 100 - - Desirée 4,67 131,18 1,11 * Santé 5,07 142,42 1,51 * DL 5 %=1,08 t/ha DL 1 %= 1,79 t/ha DL 0,1 % = 3,35 t/ha

În privinŃa calităŃii, soiurile Sante şi Desiree au depăşit în medie pe trei ani soiul

Ostara cu 42 respectiv 31 de procente, diferenŃe semnificative (Tabel 8.13 ).

5,07

3,56

4,67

0

1

2

3

4

5

6

Soiul

Pro

du

cŃie m

ed

ie a

mid

on

(t/h

a)

Ostara

DesireeSante

Fig. 8.7. InfluenŃa soiului asupra producŃiei de amidon


17

The influence of crop variety upon strach production

Tabel 8.14

InfluenŃa fertilizării asupra producŃiei de amidon (t/ha) Luna de Sus, 2001-2003

The influence of fertilzation upon starch production (t/ha )Luna de Sus, 2001-2003

Agrofond Fertilization.

Media 2001-2003(t/ha) Average

2001-2003(t/ha)

ProducŃia relativ(%) Relative

Production(%)

DiferenŃa (t/ha) Difference

(t/ha)


Nefertilizat (M) Not fertilized

3,76

100 - -

Îngrăşământ verde Green manure

4,35

115,69 0,59 -

Gunoi de grajd Farm manure

5,19

138,03 1,43 *

Îngrăşământ chimic Chemical fertilization

5,23

139,10 1,47 *

DL 5 %= 1,05 t/ha DL 1 %= 1,69 t/ha DL 0,1 % = 3,00 t/ha

Fertilizarea în medie pe trei ani de studiu a adus sporuri semnificative de producŃie de

amidon doar la variantele cu gunoi de grajd şi îngrăşământ chimic (Tabel 8.14).

Tabel 8 15.

InfluenŃa irigării asupra producŃiei de amidon (t/ha) Luna de Sus, 2001-2003

The influence of irrigation upon starch production (t/ha) Luna de Sus, 2001-2003

Regimul de irigare

Irrigation system

Media2001-2003(t/ha)

Average2001-

2003(t/ha)

ProducŃiarelativă(%) RelativeProduction(%)

DiferenŃa(t/ha)Diffeence(t/ha)


Neirigat (M) No irrigation (M)

3,99 100 - -

Irigat Irrigation

5,55 139,10 1,56 **


Prin irigare sporurile de producŃie de amidon au depăşit 39 de procente în medie pe

trei ani studiaŃi,sporuri distinct semnificative (Tabel 8.15 ).


18

Tabel 8.16

InfluenŃa interacŃiunii Soi x Agrofond asupra producŃiei de amidon (t/ha)

Luna de Sus, 2001-2003

The influence of interaction between Variety x Fertilization upon starch production (t/ha)


Soiul Variety

Agrofondul Fertilization.

ProducŃia amidon(t/ha)

Starch

production(t/ha)

ProducŃia relativă %)

Relative

Production(%)

DiferenŃa(t/ha) Difference

(t/ha)


Nefertilizat 2,90 100.00 - Îngrăşământ verde 4,03 124.85 1.13 ***

Gunoi de grajd 4,60 128.36 1.70 *** Ostara

Îngrăşământ chimic 3,91 124.11 1.01 *** Nefertilizat 3,72 122.93 0.82 **

Îngrăşământ verde 4,18 125.77 1.28 *** Gunoi de grajd 5,54 134.16 2.64 ***

Desire

Îngrăşământ chimic 4,86 129.96 1.96 *** Nefertilizat 4,43 127.31 1.53 ***

Îngrăşământ verde 5,46 133.66 2.56 *** Gunoi de grajd 5,99 136.93 3.09 ***

Sante

Îngrăşământ chimic 5,80 135.76 2.90 *** DL 5 %=0.461 t/ha DL 1 %=0.652 t/ha DL 0.1 %=0.948 t/ha

Analizând influenŃa interacŃiunii Soi x Agrofond asupra producŃiei de amidon,în medie pe

trei ani de studiu se constată producŃia maximă de amidon se obŃine prin cultivarea soiului

Sante şi fertilizarea cu gunoi de grajd,sporurile fiind foarte semnificative (Tabel 8.16 ).


19

CAPITOLUL IX

REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND CONSUMUL DE APĂ LA CULTURA DE CARTOF ÎN ZONA SUBUMEDĂ A TRANSILVANIEI

9.1. Determinarea consumului de apă la cartof după metode directe - metoda

bilanŃului apei din sol

Consumul de apă - lunar şi diurn -la cartoful neirigat şi irigat s-a deteminat prin

metoda bilanŃului apei din sol.

Analiza datelor de consum lunar pe media celor trei ani ne arată că valoarea totală este

mai mare în cazul cartofului irigat (4679 m3), în comparaŃie cu varianta neirigată (3681 m3).

Dacă analizăm valorile lunare (tabelul 9.1) obŃinute, se poate vedea că acestea sunt

identice în luna aprilie, la începutul perioadei de vegetaŃie, atât în cazul cartofului irigat cât şi

în varianta neirigată. Consumul cel mai mare în varianta neirigat a fost realizat în luna iunie

(924 m3 ). În varianta irigată valoarea cea mai mare a fost obŃinută în luna iulie ( 1362 m3).

Dacă sunt analizate valorile medii obŃinute la consumul de apă diurn (tabelul 9.1), se

poate face următorea constatare: la începutul perioadei de vegetaŃie, în lunile aprilie, mai şi

iunie, valorile sunt relativ identice – atât în varianta irigată cât şi neirigată. În lunile cu

dezvoltare fiziologică puternică, în lunile iulie şi august, valorile consumului de apă în

varianta irigată aproape că sunt duble faŃă de varianta neirigată ( 42 şi 31 faŃă de 23 şi 17).

La sfârşitul perioadei de vegetaŃie, în luna septembrie, valorile obŃinute sunt din nou

foarte apropiate.

Unul dintre obiectivele importante ale experienŃelor din perioada 2001 -2003, l-a

constituit determinarea consumului total de apă la cultura de cartof, deopotrivă în condiŃii de

irigat şi neirigat. S-a mai deteminat consumul diurn în medii lunare, diferenŃiat în funcŃie de

regimul de irigare.

LO

RIN

CZ

Pir

oska

TE

ZĂ

DE

DO

CT

OR

AT

20

Tab

el 9

.1.

Con

sum

ul d

e ap

ă la

car

tof

în a

nii 2

001-

2003

Lun

a de

Sus

, 20

01-2

003

Wat

er c

onsu

mpt

ion

of p

otat

o in

the

peri

od 2

001

-200

3

Nei

riga

t Not irrigated

Ir

igat

Irrigated

Anu

l Year

IV

V

VI

VII

V

III

IX

Tot

al

IV

V

VI

VII

V

III

IX

Tot

al

Con

sum

ul d

e ap

ă lu

nar

(m c

ubi/

ha)

Monthly water consumption ( cubic m

eter / ha)

2001

16

4 58

8 12

55

723

776

- 35

06

164

588

584

1880

92

5 -

4121

20

02

633

376

678

280

125

1161

32

53

633

598

978

810

916

628

4563

20

03

630

775

840

1116

71

3 21

1 42

85

630

837

1080

13

95

992

420

5354

M

edia

47

5 57

9 92

4 70

4 53

8 45

7 36

81

475

974

881

1362

94

4 34

9 46

79

Con

sum

ul d

e ap

ă di

urn

(m c

ubi /

ha)

Daily water consumption ( cubic m

eter/ha)

2001

6

19

42

23

25

- -

6 19

19

60

30

-

- 20

02

21

12

23

9 4

39

- 21

19

33

21

30

21

-

2003

21

25

28

36

23

7

- 21

27

36

45

32

14

-

Med

ia

16

20

31

23

17

15

- 16

22

29

42

31

12

-


21

Fig.9.1. Consumul de apă lunar la cartofi în anii 2001-2003

Montly water consumption for potato in 2001-2003

Fig. 9.2. Consumul de apa diurn

Daily water consumption


22

Fig. 9.3. Consumul de apă lunar la cartofi în anii 2001-2003

Montly water consumption for potato in 2001-2003

În tabelul 9.2 sunt prezentate valorile consumului de apă la cartof pe faze de

vegetaŃie, atât în varianta irigată cât şi neirigată. Din analiza valorilor medii se poate

concluziona că în perioada de plantare – răsărire precum şi îmbobocire, valorile sunt

apropiate atât în varianta irigată cât şi neirigat ( 485 – 485, 874 – 814).Consumul cel

mai mare se realizează în perioada de înflorire – maturare, când valorile de până acum

sunt aproape triplate: 1829 m3 în cazul cartofului neirigat şi 2635 m3 în cazul

cartofului irigat.


23

CAPITOLUL X

EFICIENłA ECONOMICĂ A CULTURII CARTOFULUI ÎN ZONA SUBUMEDĂ A TRANSILVANIEI

10.4. Rezultate obŃinute privind eficienŃa economică media pe anii 2001-2003

Tabel 10.18 Tabel centralizator analize eficienŃă economică media pe 3 ani (Luna de Sus2001-

2003)

Calcule/soi Ostara Desiraa Sante

Marja brută la ha total venituri – total

costuri directe 12376.80 14572.50 18257.60

Cost pe unitatea de produs total costuri

directe / nr.unităŃi produs principal 0.251 0.220 0.183

Modificarea marjei brute total venituri /

total venituri martor 112% 133% 133%

Modificarea costului pe unitate de produs

cost per unit produs / cost per unit produs

martor

77% 77% 77%

Modificarea producŃiei nr.unităŃi produs

principal / nr.unităŃi produs principal

martor

133% 133% 133%

Comparând cele trei souri în privinŃa producŃiei obŃinute pe unitatea de suprafaŃă,

rezultă că pe varianta irigată şi fertilizată unde a fost realizată cea mai mare producŃie,

Plafonul maxim de profit, se realizeaza la soiul Sante 18257,60 RON/HA şi cel

mai mic profit aduce Ostara.

Tabel 10.19. Principalii indicatori de producŃie la cultura cartofului în sistem irigat şi neirigat

media pe 3 ani (Luna de Sus, 2001-2003)

Denumire Ostara Desiree Sante

producŃia medie fert 21733.00 24749.00 29813.00

martor 16300.00 18562.00 22349.00

Depăşire kg 5433.00 6187.00 7464.00

Valoarea realizata lei fert 15821.80 18017.50 21702.60

martor 14163.56 13512.80 16270.30

Depăşire mart % 112% 133% 133%

Cost per producŃie lei fert 3445.00 3445.00 3445.00

martor 3345.00 3345.00 3345.00

% faŃă de mart 103% 103% 103%

Beneficiu per producŃie fert 12376.80 14572.50 18257.60

martor 10818.56 10167.80 12925.30

Dif. Lei faŃă de mart 1558.24 4404.70 5332.30

Beneficiu faŃă de

martor% 114% 143% 141%


24

Figura. 10.4. EficienŃa economică realizată la hectar (Luna de Sus, 2001-2003)

În privinŃa valorii realizate pe unitatea de suprafaŃă se detaşează soiul Sante, urmand

de soiul Desiree şi Ostara


25

CAPITOLUL XI.

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

11.2. CONCLUZII REFERITOARE LA REZULTATELE MEDII OBłINUTE

ÎN PERIOADA 2001-2003

• Luând în considerare influenŃa soiului de cartofi asupra producŃiei de tuberculi

realizată În medie între anii 2001-2003 ,se observă superioritatea soiului Sante faŃă de

celelalte soiuri ,care a depăşit în toŃi anii de studiu producŃia soiurilor Ostara şi Desire.

• Analizând rezultatele obŃinute în medie pe trei ani se observă că în privinŃa

producŃiei de tuberculi soiul Sante a depăşit cu 38 % soiul Ostara,diferenŃă

semnificativă.

• Fertilizarea a indus în medie pe trei ani sporuri distinct semnificative,producŃia

maximă s-a obŃinut prin fertilizare cu gunoi de grajd,variantă care a făcut posibilă

obŃinerea unui spor de peste 42 % în comparaŃie cu varianta nefertilizată.

• Irigarea a adus sporuri de producŃie de tuberculi de peste 61% ,în medie pe trei

ani de studiu,sporuri semnificative.

• In medie pe trei ani din studiul interacŃiunii Soi x Agrofond a rezultat că

producŃia maximă de tuberculi se obŃine prin cultivarea soiului Sante şi fertilizarea cu

gunoi de grajd.

• In privinŃa calităŃii, soiurile Sante şi Desiree au depăşit în medie pe trei ani soiul

Ostara cu 42 respectiv 31 de procente,diferenŃe semnificative.

• Fertilizarea în medie pe trei ani de studiu a adus sporuri semnificative de

producŃie de amidon doar la variantele cu gunoi de grajd şi îngrăşământ chimic.

• Prin irigare sporurile de producŃie de amidon au depăşit 39 de procente în

medie pe trei ani studiaŃi,sporuri distinct semnificative.

• Analizând influenŃa interacŃiunii Soi x Agrofond asupra producŃiei de amidon,

în medie pe trei ani de studiu se constată că producŃia maximă de amidon se obŃine

prin cultivarea soiului Sante şi fertilizarea cu gunoi de grajd, sporurile fiind foarte

semnificative.


26

11.3. CONCLUZII REFERITOARE LA REZULTATELE OBłINUTE ÎN PRIVINłA CONSUMULUI DE APĂ LA CARTOF

Consumul de apă al cartofului s-a deteminat prin metoda directă – metoda

bilanŃului apei în sol, sprijinită pe controlul periodic al umidităŃii solului şi

menŃinerea rezervei de apă pe adâncimea de udare între plafonul minim şi capacitatea

de câmp.

Analiza datelor de consum lunar pe media celor trei ani ne arată că valoarea totală

este mai mare în cazul cartofului irigat ( 4679 m3 ), în comparaŃie cu varianta neirigată

( 3681 m3 ).

Consumul cel mai mare în varianta neirigată, a fost realizat în luna iunie

(924 m3 ), iar în varianta irigată, în luna iulie ( 1362 m3).

Valorile medii obŃinute la consumul de apă diurn sunt diferite şi anume: la

începutul perioadei de vegetaŃie, în lunile aprilie, mai şi iunie, valorile sunt relativ

identice – atât în varianta irigată cât şi neirigată. În lunile cu dezvoltare fiziologică

puternică, iulie şi august, valorile consumului de apă în varianta irigată aproape că

sunt duble faŃă de varianta neirigată ( 42 şi 31 faŃă de 23 şi 17).

Din analiza valorilor medii la consumul de apă, pe faze de vegetaŃie se poate

concluziona că, în perioada de plantare – răsărire precum şi îmbobocire, valorile sunt

apropiate , atât în varianta irigată cât şi neirigată ( 485 – 485, 874 – 814).

Consumul cel mai mare se realizează în perioada de înflorire – maturare, când

valorile medii de consum sunt aproape triplate: 1829 m3 în cazul cartofului neirigat şi

2635 m3 în cazul cartofului irigat.

11.4. CONCLUZII REFERITOARE LA REZULTATELE ECONOMICE

Realizarea unor producŃii mai stabile şi eficiente din punct de vedere economic

are la bază aplicarea unor tehnologii moderne, adaptate condiŃiilor pedoclimatice ale zonei

şi a bazei materiale de care trebuie să dispună unitatea producătoare.

Din punct de vedere economic, cultura cartofului este o cultură intensivă, care

necesită un consum relativ mare de forŃă de muncă manuală şi mecanică precum şi un

important volum de costuri materiale, însumând o valoare de investiŃii tehnologice de

circa 3450 lei / ha.


27

Prin optimizarea principalilor factori tehnologici se pot reduce costurile de

producŃie.

Comparând cele trei soiuri în ce priveşte producŃiile obŃinute pe unitatea de suprafaŃă,

rezultă că varianta irigată şi fertilizată a dat rezultatele cele mai bune. Se remarcă soiul

Sante ( 18.775 kg / ha), urmat de Désirée ( 15.592 kg / ha) şi Ostara ( 13.692 kg / ha).

Venitul net maxim obŃinut - respectiv valoare medie pe cei trei ani - se

încadrează între 18.257,60 Lei/ha ( realizat la soiul Sante), respectiv de 12.376,80

Lei/ha ( obŃinut în cazul soiului Ostara).


28

RECOMANDĂRI

Promovarea irigării în tehnologia de cultură a cartofului se poate face şi în zona

colinară subumedă a Transilvaniei, areal din care face parte şi judeŃului Cluj, întrucât

cantitatea de precipitaŃii şi mai ales repartizarea acestora nu se corelează cu nevoile de

consum ale plantelor.

Astfel, în sol se manifestă un stres hidric, codiŃiile de microclimat sunt

neprielnice, iar sporurile de producŃie obŃinute şi valorificarea mai bună a apei

consumate justifică aplicarea irigării.

Prin aplicarea unor norme moderate de udare – de 400 respectiv 600 m³ apă/ha ,

în momentele critice pentru apă din perioada de vegetaŃie a culturii, se pot obŃine

sporuri de producŃie însemnate, în comparaŃie cu variantele neirigate, în măsură să

acopere prin nivelul lor cheltuielile făcute cu aplicarea udării şi să conducă la

realizarea de beneficii.

Valorificarea superioară a apei de irigaŃie se obŃine numai în condiŃiile folosirii

unei agrotehnici superioare, cu lucrări ale solului de bună calitate, executate la timpul

optim, începând cu preătirea patului germinativ şi continuând cu celelalte lucrări pe

parcursul perioadei de vegetaŃie.

Trebuie să se aplice un sistem de fertilizare adecvat, în conformitate cu nevoile

plantelor, corelate cu elementele nutritive ale solului în care se cultivă cartofii.

Cel mai potrivit pentru cultura cartofului – atât în sistem ecologic cât şi

convenŃional – este fertilizarea cu gunoi de grajd şi aplicarea îngrăşămintelor verzi,

Ńinând cont şi de considerente economice şi de protecŃia mediului.

În condiŃiile agriculturii ecologice este foarte important alegerea soiurilor

adecvate pentru acest sistem de cultură.Astfel, criteriul de bază în alegerea soiurilor

este rezistenŃa acestora la atacul de boli şi dăunători, cartoful fiind o plantă la care

numărul agenŃilor patogeni şi dăunătorilor este relativ mare.

În zona colinară a Transilvaniei se recomandă soiurile Sante şi Désirée,

recomandarea fiind făcută pe baza rezultatelor obŃinute în cadrul experienŃelor.


29

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Ardelean, M., 1986, Ameliorarea plantelor horticole şi tehnică experimentală,

Curs, Tipo Agronomia, Cluj – Napoca;

2. Bálint, J.,és társai, 2006, Ökologiai gazdálkodás a felsıfokú szakképzés hallgatói

számára, Szaktudás Kiadó Ház, Budapest pg 13-16, 56-103;

3. Bâlteanu, G, şi colab., 1967, Manualul inginerului agronom, vol I, pag. 321-340;

4. Berca, M., 2004, Prezent şi viitor în combaterea buruienilor - Studiu

bibliografic, Revista ProtecŃia plantelor;

5. Berindei, M. şi col., 1961, InfluenŃa regimului de irigare asupra producŃiei şi

calităŃii tuberculilor de cartof. Analele ICCA, vol. XXIX seria A;

6. Botzan, M, 1972, BilanŃul apei în solurile irigate, Ed. Academiei, Bucureşti;

7. Draica, C., 1977, Calitatea materialului de plantat şi desimea de plantare, factorii

importanŃi în obŃinerea producŃiilor mari de cartof. Rev. Horticultura, nr. 4 – 5.

8. Duda, M. M., Vârban D.I., Muntean S., 2003, Fitotehnie, Ed. Academic

Pres, Cluj Napoca;

9. Grumeza, N, Alexandru, I, Ionescu, P, 1979, Tehnica irigării culturilor

hortiviticole, Ed. Ceres, Bucureşti;

10. Ianoşi, S., 1978, Irigarea raŃională, mijloc de intensivizare a producŃiei de cartof,

Rev. Horticultura, nr.4;

11. Ianosi, S., 1995, Pregătirea materialului de plantat, Cartoful în România, vol. 5,

nr.1, ian – mart., p. 18 – 19;

12. Ianosi, S., 1995, Norma de plantare la cartof , Cartoful în România, vol.5, ian –

mart. p. 20 – 24;

13. Lorincz Piroska, 2007, Ghid legislativ pentru agricultura ecologică, Ed. Roprint,

Cluj-Napoca.

14. Luca, E, Fărcaş, I, 1999, O cultură de bază în agricultura Transilvaniei, cartoful,

Rev. Bioterra, an I;

15. Luca, E, Nagy, Z, 1999, Irigarea culturilor, Ed.Genesis, Cluj-Napoca;

16. Luca, E., Vârban, D.I., Mihai, Gh., Bodis, A., Albert, I., 2005 Tehnologii

ecologice pentru cultura plantelor, Ed. Risoprint, Cluj- Napoca

17. Morar, G. 1999, Cultura cartofului, Ed. Risoprint Cluj-Napoca;

18. Muntean, L.S. şi col., 1995, Fitotehnie, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;


30

19. Muntean, L.S., Borcean, I., Roman, Gh. V., Axinte, M., 2003 Fitotehnie, Ed I.

Ionescu de la Brad, Iaşi;

20. Muntean, L.S., Luca, E., FiŃiu, A., Munteanu, L., Munteanu, S., Albert, I.,

2005, Bazele agriculturii ecologice, Ed. Risoprint, Cluj Napoca;

21. Mureşan, S.,1998, Calitatea cartofului de consum (I), Cartoful în România, vol.8,

nr.3, p.30-32;

22. Nagy, Z. şi colab., 1962, InfluenŃa diferitelor metode de forŃare asupra producŃiei

la cartof. Lucrări ŞtiinŃifice, vol.XVIII, Institutul Agronomic, Cluj-Napoca, p.131

142;

23. Nagy, Z., Turdeanu, Al., 1990, Cercetări privind regimul de irigare, consumul de

apă şi stabilirea necesarului de apă de irigaŃie la cartof în zona colinară a

Transilvaniei, Buletinul Institutului Agronomic, Seria Agricultură şi Horticultură,

vol. 41/ 1, Cluj-Napoca, p.91-122;

24. Nagy, Z., Luca, E., Turdeanu, Al., 1992, Irigarea şi rolul ei în realizarea

producŃiei vegetale, Revista Agricultura, nr.2-3, p.21-23;

25. Nagy, Z., Luca, E., Turdeanu, Al., 1992, Efectul irigării asupra producŃiei şi a

însuşirilor fizice, chimice şi hidrofizice ale solului, Buletin USA-CN, Seria

Agricultură – Horticultură, vol.46/ 1, Cluj;

26. Rusu, T., 2004, Aplicarea îngrăşămintelor organice, Revista Bioterra;

27. Rusu T., Albert I., Bodiş A., 2005, Metode şi tehnici de producŃie în agricultura

ecologică, Ed. Risoprint, Cluj- Napoca ;

28. Rusu T., Albert I., Bodiş A., 2007, Ecotehnica culturilor de câmp, Ed. Risoprint,

Cluj - Napoca

29. Săulescu, N. şi col., 1971, Agrotehnică şi fitotehnie, Ed. Pedagogică, Bucureşti;

30. Schmid, O., Henggeler S., 1989, Szelid növényvédelem, Ökoszerviz kiadó

Budapest

31. Sebök M.P., P. Guş, şi A. Mester, 1982 , Lucrări practice de agrotehnică şi

tehnică experimentală . Partea a II – a : Tehnica experienŃelor de câmp, Tipo

Agronomia Cluj

32. Toncea I., 1999, Agricultura ecologică în contextul agriculturii durabile.

Simpozion ASAS „Agricultura Durabilă- Performantă”;

33. Toncea I., 2002, Ghid practic de agricultură ecologică: tehnologii ecologice de


31

cultivare a terenurilor, Editura AcademicPres, Cluj- Napoca;

34. Velican, V., 1959, Manualul Inginerului Agronom,vol.I, Ed.Agro-Silvică,

Bucureşti;

35. Velican,V., 1965, Plante producătoare de tuberculi şi rădăcini, Fitotehnie, vol II,

Ed. Agro-Silvică, Bucureşti;

36. Zaag, van der D.E., 1992, Cartoful şi cultivarea lui în Olanda, Wageningen,

Olanda;

37. *** Anuarul Statistic al României, 1981, Ed. Centrală de Statistică

38. *** Ghid de bune practici în producŃia agricolă ecologică, 2008, Ed. Stef, Iaşi;.

39. *** Ghid legislativ pentru agricultura ecologică în uniunea europeană, 2009, Ed

USAMV Iaşi.

40. *** Ghid legislativ pentru agricultura ecologică, 2004, Ed. Risoprint, Cluj- Napoca;

41. ***Institutul German ZIP. ( Organic Market);

42. ***Potato World Magazin (Leo Hause, 2007);

43. ***Elemente tehnologice specifice agriculturii ecologice - extras din norme IFOAM -;

44. *** Verkaupsreise im ökologischen Landbau;2001, Ed. Druckerei Plump OHG

45. www.fibl.org – The World of Organic Agriculture Statistics and Emerging Trends 2007

46. www.madr.ro

47. http://www.agroinfo.ro;

48. http://www.ifoam.org


32

UNIVERSITY OF AGRICULTURAL SCIENCES AND VETERINARY MEDICINE CLUJ–NAPOCA

PhD SCHOOL FACULTY OF AGRICULTURE

Eng. LİRINCZ Piroska

SUMMARY OF THE PhD THESIS

RESEARCH REGARDING THE TECHNOLOGY AND WATER CONSUMPTION AT IRRIGATED POTATOE IN THE CONDITIONS

OF ORGANIC AGRICULTURE IN TRANSILVANIA

SCIENTIFIC COORDINATOR: Prof. univ. dr. Emil LUCA

CLUJ – NAPOCA 2010


33

INTRODUCTION

One of the main and permanent activities of mankind, it was and remains the

production and diversification of foodstuff for human consumption, to which, it has to be

added in present time the need for environmental protection, to preserve and to protect our

natural environment, and to fight against environmental pollution with all means.

In order to solve the problem of food crisis, at the beginning of the XXI’s century,

when, as a result of demographic boom, the population of the Globe increased above

the figure of 6 billion inhabitants, and the food resources and production potential was

not all the time at satisfactory level, potatoes proves to be one of the main crops to

offer a solution for such cases. No other agricultural crop, with the exception of wheat,

maize and rice, has a higher popularity amongst consumers.

Potatoes, with a very old and glorious history, has its origins in Central and South

America, where, together with maize, constituted the main food sources, which does not

know exactly since when was feeding the mankind and by this sustained the development

of the incredible civilization of the Indians - the original population of that part of the

Globe ( Inca’s Empire). These people, according to their religious rituals, were offering

human sacrifices – human blood to fertilize the land cultivated with potatoes.

After the discovery of the “New World”, between the years 1492-1496,

potatoes reached also the borders of “ Old Europe ” around the year 1533, as an

unknown crop, from where it started, later on, to conquer the whole World.

This road was very difficult and it took more than 460 years.

In Europe potatoes “arrived “ in very strange ways. Until the present days, there

is no clear documented evidence – historically recognized, to prove exactly the year in

which potatoes arrived on the Iberian coast. There is evidence in documents regarding

the fact that potato was cultivated in Spain in the year 1573. We can presume that

potato arrived by two ways in Europe : one is linked to the Spanish conquerors and the

second to the English pirates, in the XVI’s century.


34

There were a lot of misunderstandings about the quality and benefits of potato,

for this reason the spreading out it was very difficult. As an example for this, in France

inhabitants were afraid that they will get ill, if they shall eat potatoes.

The botanical curiosity or ornamental, medical plant was very difficultly

transformed, at the beginning of the years 1800, in many countries, into a very

important source of food and a crop with high economical value...

Many countries from Western Europe (Germany, France, Holland, Belgium)

had a great economical development, after potato was introduced in cultivation.

At the end of the XIX century, in Europe there were cultivated almost 10

million hectares of potato.

In Romania potatoes was introduced for the first time in Transylvania, being

brought from Germany, around the years 1676-1705. In the other regions of the

country, in Moldova and Muntenia, it was introduced later on, at the end of the

XVIII-s century. Now, with a tradition of more than 200 years, it became in many

regions a strategic crop for the population.

Due to its nutritional qualities and high production potential, at the beginning of

the XX’s century, it was introduced into cultivation, in the countries which have high

difficulties with feeding the population (countries in Asia, Africa, South America).

In the experiences which are the basis of this PhD. Thesis, we proposed to make

some tests in the geographical and climatic conditions of Transylvania, with somehigh

value potatoes varieties. The research was done in the period between 2001-2003, on the

research field of Bioterra Association for Organic Agriculture in Luna de Sus village,

Cluj county.

The main issue of the research was to establish the influence of some technological

factors and of the irrigation system, upon the yield and quality of potato production.


35

CHAPTER I

ACTUAL PROBLEMS OF POTATO PRODUCTION

1.2. POTATO CULTIVATION AROUND THE WORLD AND IN ROMÂNIA

On the globe, potato is spread out almost everywhere, on each continent. After

maize, potatoes is the most important crop, being cultivated in more than 140

countries, on six continents, where it is cultivated mainly for human consumption, but

also for industrial reasons, in order to obtain some organic and mineral by products.

Potatoes is cultivated with the highest technology and high production yields in the

following Western European countries : Great Britain, New Zeeland, France, Ireland,

Holland, Germany, Denmark, United States of America and Japan, where , with the

average production yields around 30-40 tons / hectare, potatoes can bring high economical

results – profits (table 1.3.).

Table 1.3. Countries with the most important productions for potatoes in the world and cultivated

(Source: SOEL-FIBL, 2003)

Nr. crt. Country Average production

(kg/ha) Cultivated surface

(thous. ha) 1. Great Britain 45.000 140 2. New Zeeland 44.247 11 3. USA 43.552 439 4. France 43.176 147 5. Holland 42.459 161 6. Ireland 41.666 12 7. Germany 40.381 276 8. Sweden 40.737 12 9. Denmark 40.000 40

10. Austria 36.111 22 11. Israel 34.375 16 12. Japan 32.954 88

World average 17.261 18.652 Romania 13.982 285

In Romania potatoe is cultivated on large surfaces, in comparison with the

surfaces cultivated in other countries in Europe. The development of the surfaces

cultivated with potato and the yields of production obtained in our country are

presented in table 1.4.


36

Table 1. 4.

The development of the surfaces and yields of production in Romania

(Source: SOEL-FIBL, 2003) Period Surface (thous. ha) Average production (kg/ha)

1961-1965 300 - 312 8.308 1966-1970 306 9320 1976-1980 291 14.730 1981-1989 292 13.412 1989-1991 292 10.517

1995 244 12.360 2000 283 12.273 2001 276 14.445 2002 283 14.398 2003 282 13.997 2004 266 15.925 2005 285 13.982

In Romania, potatoes is cultivated in each agricultural region, from the first

crop in the extra season of production, until the main crop for winter consumption and

production of propagation material ( seed potato), with a high biological value.

Table 1.5.

The top of potato producers in the period 2006-2007

Quantity (t), 2007 Kg /person, 2006

1. China 72 000 000 1. Belorusia 835.6 2. Rusia 35 718 000 2. Olanda 415.1 3. India 26 280 000 3. Ucraina 414.8

4. Ucraina 19 102 300 4. Danemarca 291.1 5. USA 17 653 920 5. Letonia 286.0

6. Germania 11 604 500 6. Polonia 271.5 7. Polonia 11 221 100 7. Belgia 267.4

8. Belorusia 8 497 000 8. Lithuania 261.2 9. Olanda 7 200 000 9. Rusia 259.0 10. Franta 6 271 000 10. Kyrgyzstan 219.4

Source: FAOSTAT

1.3. ORGANIC POTATO CULTIVATION - SURFACES AND PRODUCTION

The trend of organic agriculture reached Romania too, even if it was described

only after the year 1990.

The beginnings of the research regarding organic agriculture is linked to the

most important Romanian agronomist - late academician Gheorghe Ionescu - Siseşti


37

(1885 - 1967), who in the period between the World Wars, has elaborated, at the

Romanian Institute for Agricultural Research (ICAR), of who’s founder he was, some

research regarding the factors of the destruction and reconstruction of the soil (1925).

These were some complex studies elaborated for maize and wheat, document in which

there is a detailed description of the climatic factors which have a major impact on

production yields, including the description of the soil fertility in Romania.

In the 17th of April 2000, the Romanian Government elaborated the Govn.

Ordinance no.34 regarding the production of organic foodstuff, which defines the

meaning of organic production including the special terms used, establishing the rules of

production, system of inspection and certification, labeling of organic products, import

and export, sanctions (Law no.38 / 2001).

This regulation has created the legal frame for the existence of organic agriculture in

our country, as an alternative for different agricultural practices, permitting us to be equal, in

this sense, with the legal requirements of the European Community, in order to take our

place between the European countries, as a country with great potential for organic

agriculture, by tradition, in the exchange with organic products on the European market.

Organic agriculture, as an alternative, it is less intensive, without exaggerated

mechanization of the works and with lower productivity. Due to this fact, organic

agriculture will never take the role of saving mankind from hunger. It is just a

production method for high quality and healthy food.

In this sense, organic agriculture, as an alternative, has a future in the countries

with a well developed agriculture but also in the countries with less industrial

development, as a source of living and earning for many people.

The cultivation of potatoes, in accordance with the organic requirements,

could represent an important niche market, in the present when only 1% of the

potatoes cultivated in the European Union is certified as organic, according to the data

from the German Institute ZMP, mentioned by Organic Market. In the 27 member

states, only 23.000 hectares are cultivated with organic potatoes, which represent 1%

of the total surface cultivated with this crop. The most important producers of organic

potatoes are: Germany – cca 7.500 hectare, Austria – 2.426 hectare – Great Britain –

2.360 hectare. Reported to the total surface cultivated with potatoes, the organic

surface is the biggest in Austria (11 %), Germany having only 2,7 %.


38

CHAPTER III

3.3. RESEARCH REGARDING THE IRRIGATION SYSTEM OF POTATO

Potato is one of the most sensitive cultivated plants, as it concerns its need for

water.According to scientists like NOVIKOV (1947) and VELICAN (1965), the

transpiration indicator of this plant is lower than in the case of cereals.This indicator

was established between 242 - 265, and it is very much influenced by the anatomical

and bological factors of the species of plants, in special those stages of high

development of the plants ( vegetative parts, blooming.

Water is one of the most important factors which have a high influence on

production yields.A direct and positive corelation wasestablished between potato

production and soil humidity.

Drought, respectively the deficit of water in the soil, could have a negative

effect on the production results, even if other factors are present at optimal levels.

In this case, it can be said that water is the most important factor for potato

production, and in such case, can highly infuence the profitability of the not irrigated

potato production.

Not very long ago, potato was concidered as a plant / crop with low

requirements for water.It was concidered that potato can be cultivated in all regions of

Romania, excepting just the arid regions.

Due to the continental climate of Romania, characterized by hot summers and low

quantities of rainfall,in the second part of the vegetative period of potato, very frequently

will occur in all areas of cultivation,very dry periods which will have a negative influence

on the development of the new crop and finally on potato production.

It is scientificaly proved that with irrigation potato yields can be increased with

20 – 50 %, and the quality of potato tubers (trading value) will increase too with 10-20

%, which makes irrigation - this measure, this technological factor more efficient.

Irrigation, not only that is assuring the requested quantities of water but also has

a very important role to keep in balance the temperature of the soil and atmosphere.


39

CHAPITER IV.

SCOPE AND OBJECTIVE OF THE STUDY, RESEARCH METHODS

4.1.IMPORTANCE AND ACTUALITY OF THE STUDY

Potatoes are one of the main agricultural crops. Worldwide occupies around

18.314.000 ha, situated on the 13-th place amongst the cultivated plants (MORARU, 1999).

On the globe, potatoes is cultivated on each continent, in more than 140 countries,

being the most important cultivated plant after maize, mainly for human consumption but

for industrialization too. (MORARU, 1999).

Potatoes cultivation has a great and continual development during the XX

century, in Europe and in Romania too, due to its high nutritional value in human

consumption and for animals too.

Step by step, the development of this crop leaded to higher production yields, to

the specialization of agriculture in well defined areas of cultivation, to the

development of its own processing industry for by products.

4.2.SCOPE OF THE RESEARCH

The main scope of the research, which was organized for the elaboration of the

thesis, consists of the study of some production factors and their influence upon the

yields and quality of production, at potatoe crop, in Transylvania.

Complementary studies were done in order to establish the influence of different

fetiliyation means upon the potatoe varieties, in irrigated and non- irrigated conditions.

We consider that the results will have a great utility for the agricultural

producers from the mentioned region, private persons or commercial societies, due to

the fact that, potatoes cultivation in this region of Transylvania, has a great tradition

and represents an important source of income for the producers.

4.3. OBJECTIVES OF THE RESEARCH

The most important objective of the Doctoral thesis was:

• To realize a characterization of the area in which the experience was

organized, as it concerns the natural climatic conditions;

• To establish the effects of irrigation, water consuption, sources and quality of

water ;


40

• To study the influence of fertilization on production and quality of potato;

• To identify the most productive potatoe species, with high qualitative value, in

irrigated and non-irrigated conditions;

• To study the changes of soil humidity, based on natural conditions;

• To establish the ‘ water balance " of the soil;

• To establish the water consumption in the plane of Transilvania;

• To determine the monthly and daily water consumtion;

• To determine the potato production, based on the water sources, soil

fertility, uniformity of the tubers, the starch content of the varieties;

• To establish the sources of water, in order to cover the needs of the plants;

• To establish the production yields, in the organic system;

• To calculate the economical efficiency of potato production.

To realize the above mentioned objectives, field research, analyses and

calculations were done, in the experimental fields, between 2001-2003, in Luna de

Sus.

4.4.FACTORS AND GRADUATION

In order to elaborate the Doctoral thesis, the following factors were studied:

The effect of fertilization upon potatoe production:

Factor A – Irrigation system :

a1 – not irrigated

a2 - irrigated

Factor B - potatoe varieties with the following graduation :

b1 - Santé, (Holland)

b2 - Desirée (Holland)

b3 - Ostara (Holland)

Factor C – fertilization system with the following graduation :

c1 - not fertilized

c2 - fertilized with green manure ( soy beans ) late autumn, incorporated with soil

tillage


41

c3 - fertilized with farm manure, in spring before planting ( 30 t / ha)

c4 - fertilized with synthetic fertilizer, in spring before planting (300 kg/ha

complex, 20-20-0 = N60 P60 K 0)

Table 4.1.

Variants of the experience - the result of interation of different factors

. No.

varant

A Factor – Irrigation

B Factorul Species

C Factor Fertilization

Combination of factors

V1 Neirigat Ostara Nefertilizat a1 b1 c1

V2 Irigat Ostara Nefertilizat a2 b1 c1

V3 Neirigat Ostara Îngrăşământ verde a1 b1 c2

V4 Irigat Ostara Îngrăşământ verde a2 b1 c2

V5 Neirigat Ostara Gunoi de grajd a1 b1 c3

V6 Irigat Ostara Gunoi de grajd a2 b1 c3

V7 Neirigat Ostara Îngrăşământ chimic a1 b1 c4

V8 Irigat Ostara Îngrăşământ chimic a2 b1 c4

V9 Neirigat Desirée Nefertilizat a1 b2 c1

V10 Irigat Desirée Nefertilizat a2 b2 c1

V11 Neirigat Desirée Îngrăşământ verde a1 b2 c2

V12 Irigat Desirée Îngrăşământ verde a2 b2 c2

V13 Neirigat Desirée Gunoi de grajd a1 b2 c3

V14 Irigat Desirée Gunoi de grajd a2 b2 c3

V15 Neirigat Desirée Îngrăşământ chimic a1 b2 c4

V16 Irigat Desirée Îngrăşământ chimic a2 b2 c4

V17 Neirigat Sante Nefertilizat a1 b3c1

V18 Irigat Sante Nefertilizat a2 b3 c1

V19 Neirigat Sante Îngrăşământ verde a1 b3 c2

V20 Irigat Sante Îngrăşământ verde a2 b3 c2

V21 Neirigat Sante Gunoi de grajd a1 b3 c3

V22 Irigat Sante Gunoi de grajd a2 b3 c3

V23 Neirigat Sante Îngrăşământ chimic a1 b3 c4

V24 Irigat Sante Îngrăşământ chimic a2 b3 c4


42

4.6.THE BIOLOGICAL MATERIAL UTILIZED IN THE EXPERIENCE

The planting material utilised in the experiences is consisting of three potato

species Ostara, Sante and Desirée, original from Holland but from many years are

already cultivated in Transylvania, with good results.


43

CHAPTER VI

RESULTS OF THE STUDIES IN THE EXPERIMENTAL FIELD

6.3. OBSERVATIONS DONE IN THE EXPERIMENTAL FIELD IN YEAR 2003

Planting

Before planting, some studies were done in order to establish the average weight of

the planted tubers, separately for the three species (tabelul 6.9.).

Table 6.9.

Tuber number and weight in the experimental field and per hectare equivalence

(Luna de Sus, 2003)

Standard tubers (30-45mm)

Species Gr. med. tub.

plantat.(gr.)

Average weight

tuber plant(gr)

Gr. med. tub. pl.

varianta exp.(kg)


plant/vartant(kg)

Nr. tub. pl. varianta

exp.(buc)


plant/vartant(buc)

Gr. tub. pl./

Ha/kg

Average weight

tuber plant(Ha/kg)

Nr. tub pl.

Ha/buc

Average weight

tuber plant(Ha/buc)

OSTATA 47 4,700 100 2984,50 63500.00

DÉSIRÉE 37 3,700 100 2349,50 63500.00

SANTE 46 4,600 100 2921,00 63500.00

During the spring out of the young plants, there are a number of factors which will

influence this phases of development. The most important is the following : the quality of

the planting material, soil and climatic conditions during the year, soil preparation, etc. All

these factors have a different influence upon the spring out of the plants and the

uniformity of the crop.

At planting, the average weight per planted tuber was approximately 47

gramms (standard 30-45 mm) at Ostara variety, 37 grame ( standard 30-45 mm) at

Désirée variety, respectively 46 gramms ( standard 30-45 mm) at Sante variety.

The planting of the three varieties in the experimental field was realized on 26

aprilie 2003.

The spring out of the young plants was approximatively uniform at all varieties

(Ostara, Désirée and Sante), all these varieties being included in the middle –late

varieties, as it concerns the duration of the vegetation period. This is in average about


44

108-120 days, taking into consideration the interaction of the physiological,

pedoclimatic and technological factors.

In average, the total lengths of this phase was about 30-36 days, the spring out

was realized between 22-28.05.2003.

Spring out – buding – flowering

Vizual observations have been done to evaluate the spring out of the plants, the

calculations done for year 2003 shows that the percentage is around 99,90, which

means that the results are quite good.

The calculation done to establish the number of stems/ planting hole, for the

three varieties taken into study, it shows that the average number of stems/ planting

hole is 3,5 stems/planting hole in the case of Ostara variety, 3,0 stems/planting hole in

the case of Désirée variety and 3,8 stems/planting hole in the case of Sante variety

(table 6.10.).

Table 6.10.

Average number of main stems for the experimented varieties

(Luna de Sus, 2003)

Species No. of main stems/planting hole No. of main stems/ha

Ostara 3,5 249998,00 Désirée 3,0 214284,00 Sante 3,8 271426,40

As it concerns the average period between spring out and bud phase and from

bud to flowering, we can observe that the data is almost identical for all varieties -

Ostara, Desirée şi Sante (table 6.11.).

Table 6.11.

Average lenght of the vegetation stages from springing to buding and blossoming

for the studied varieties (Luna de Sus, 2003)

Species Springing-buding (days) Buding-blossoming (days) Ostara 26 15 Désirée 24 14 Sante 23 16


45

Flowering – maturity

The observations done to determine the average period from flowering and up to

maturity, the results shows that in the case of Ostara variety this period is about 77

days, for Desirée variety a number of 78 days and for Sante variety about 79 days, the

differences are due to the morphological and physiological characteristics of the

varieties taken into study (table 6.12.).

Table 6.12

Average lenght of the blossoming - physiological ripeness stage for the studied

varieties (Luna de Sus, 2003)

Species Blossoming - ripening (days)

Ostara 77

Désirée 78

Sante 79

The elements to determine the production capacity were the following: number

and weight of the tubers per planting hole, for each experience done.


46

CHAPTER VII

RESULTS OF THE RESERCH REGARDING THE PRODUCTION OF

POTATO

7.4. AVERAGE RESULTS OF THE RESEARCH DONE BETWEEN 2001-2003

Table 7.36. The C Factor (fertilization) ) influence on the obtained yields

(Luna de Sus, 2001-2003) Simbol Symbol

Varianta Variant




c1 Not fertilized Control 21,94 100,00 0,00 Mt. c2 Green manure 27,28 124,30 5,33 *** c3 Farm manure 31,22 142,30 9,28 *** c4 Chemical fertilizer 29,11 132,70 7,17 ***

DL/ LSD (p 5%) 1,30 DL/ LSD (p 1%) 1,74

DL / LSD (p 0.1%) 2,29

The influence of fertilization (C factorul )upon potato production,can be easily distinguished at all fertilization variants, the results are highly significant. .(Tabel 7.36).

Tabel 7.37.

Interaction of B Factor (crop variety) x A (irrigation) on the obtained yields (Luna de Sus, 2001-2003)

Nr. Crt. Item

no.

Simbol

Varianta Variant




1. B3a1 Sante not

irrigated 29,83

100,00

0,00 Mt.

b1a1 Ostara not

irrigated 21,75 72,90 -8,08 0

2. b2 a1 Desiree not

irrigated 24,75 83,00 -5,08 -

b3 a2

Sante irrigated 34,83 100,0

0 0,00 Mt.

b1a2 Ostara irrigated 24,67 70,80 -10,17 00 4 b2 a2 Desiree irrigated 28,50 81,80 -6,33 0 DL / LSD (p 5%) 6,08 DL/ LSD (p 1%) 8,84 DL/ LSD (p 0.1%) 13,27

The interaction of species (B factorul )with irrigation system (A factorulA)

upon potato production,shows not significant results ( negative) at all variants,in comparison with Sante species, concidered as control species,where the results are better (Tabel 7.37).


47

Tabel 7.42.

Interaction of C Factor (fertilization) x A (irrigation system ) x B (crop variety) on the obtained yields (Luna de Sus, 2001-2003)

Simbol

Symb

ol

Varianta Variant

ProducŃie realizată to/ha

Potato production

to/ha

%

DiferenŃa (kg/ha)

Diference

(kg/ha)

SemnificaŃia

Significanc

e

c1 a1 b1 No fert.-No irrig.-Ostara 16,33 100,00 0,00 Mt.

c2 a1 b1 Green man.-No irrig-Ostara 22,67 138,80 6,33 ***

c3 a1 b1 Farm manure –No irrig.-Ostara 26,00 159,20 9,67 ***

c4 a1 b1 Chemical fert.-No irrig Ostara 22,00 134,70 5,67 ***

c1 a1 b2 No fert.-No irrig.-Desiree 20,00 100,00 0,00 Mt

c2 a1 b2 Green man. – No irrig Desiree 23,33 116,70 3,33 *

c3 a1 b2 Farm man.- No irrig.-Desiree 29,67 148,30 9,67 ***

c4 a1 b2 Chemical fert.-No irrig Desiree 26,00 130,00 6,00 ***

c1 a1 b3 No fert.-No irrig.-Sante 24,67 100,00 0,00 Mt

c2 a1 b3 Green man. - No irrig.- Sante 30,00 121,60 5,33 **

c3 a1 b3 Farm man. –No irrig -Sante 32,67 132,40 8,00 ***

c4 a1 b3 Chemical fert. –No irrig. - Sante 32,00 129,70 7,33 ***

c1 a2 b1 No fert.-Irrigated-Ostara 19,33 100,00 0,00 Mt.

c2 a2 b1 Green man.-Irrigated-Ostara 25,00 129,30 5,67 ***

c3 a2 b1 Farm man. -Irrigated-Ostara 28,33 146,60 9,00 ***

c4 a2 b1 Chemical fert.-Irrigated-Ostara 26,00 134,50 6,67 ***

c1 a2 b2 No fert.-Irrigated-Desiree 23,00 100,00 0,00 Mt.

c2 a2 b2 Green man. - Irrigated-Desiree 27,33 118,80 4,33 **

c3 a2 b2 Farm man.-Irrigated-Desiree 32,33 140,60 9,33 ***

c4 a2 b2 Chemical fert.-Irrigated-Desiree 31,33 136,20 8,33 ***

c1 a2 b3 No fert.-Irrigated-Sante 28,33 100,00 0,00 Mt.

c2 a2 b3 Green man. - Irrigated -Sante 35,33 124,70 7,00 ***

c3 a2 b3 Farm man. -Irrigated -Sante 38,33 135,30 10,00 ***

c4 a2 b3 Chemical fert.-Irrigated - Sante 37,33 131,80 9,00 *** DL/ LSD (p 5%) 3,18 DL/ LSD (p 1%) 4,25 DL/ LSD (p 0.1%) 5,61

If we analise the efects of interaction between fertilization system (C factorul ),

irrigation system (A factor) and species (B factorul) upon potato production, we shall see that the obtained results are very significant, at almost all variants of fertilization.( Tabelul 7.42)


48

CHAPTER VIII

RESULTS OF THE EXPERIENCE REGARDING THE INFLUENCE OF

IRRIGATION, BIOLOGICAL MATERIAL AND FERTILIZATION

UPON THE QUALITY OF POTATO PRODUCTION

As it concerns the quality, the average results for the period of the three years, were

higher for the varieties Sante and Desirée,with more then 42 respectively 31 percent in

comparison with Ostara variety, the difference being highly significant (Tabel 8.13).

Table 8.13.

The infuence of variety upon starch production (t/ha) Luna de Sus, 2001-2003

Variety Average

2001-2003(t/ha)

Relative

Production(%)

Difference

(t/ha) Significance

Ostara (M) 3,56 100 - -

Desirée 4,67 131,18 1,11 *

Santé 5,07 142,42 1,51 *

DL 5 %=1,08 t/ha DL 1 %= 1,79 t/ha DL 0,1 % = 3,35 t/ha

5,07

3,56

4,67

0

1

2

3

4

5

6

Soiul

Pro

ducŃie m

edie am

idon (t/ha)

Ostara

DesireeSante

Fig. 8.7. Influence of variety upon starch production

The fertilization brought in average significant results on starch production –

only in the case of fertilization with farm manure and chemical fertilizer. (Table 8.14).


49

Table 8.14

The influence of fertilzation upon starch production (t/ha)Luna de Sus, 2001-2003

Fertilization Average 2001-2003(t/ha)

Relative Production(%)

Difference (t/ha)

Significance

Not fertilized (M) 3,76

100 - -

Green manure 4,35

115,69 0,59 -

Farm manure 5,19

138,03 1,43 *

Chemical fertilization 5,23

139,10 1,47 *


With irrigation, the starch production increased with 39 %, as an average for the

three years taken in the study, the result is highly significant (Table 8.15).

Table 8.15

The influence of irrigation upon starch production (t/ha) Luna de Sus, 2001-2003

Irrigation system Average20012003(t/ha) Relative Production(%)

Diffeence(t/ha) Significance

No irrigation (M) 3,99 100 - -

Irrigation 5,55 139,10 1,56 **


Analizing the influence of interaction between Variety x Fertilization upon

starch production, the average results for the three years studied shows that the

highest starch production was obtained cultivating Sante breed and farm manure

fertilization, the result being highly significant (Table 8.16).

Table 8.16

Influence of interaction between Variety x Fertilization upon starch production (t/ha)


Variety Fertilization Starch production(t/ha) Relative Production (%)

Difference (t/ha)

Significance

Not fertilized 2,90 100.00 -

Green manure 4,03 124.85 1.13 ***

Farm mnure 4,60 128.36 1.70 ***

Ostara

Chemical fertilizer 3,91 124.11 1.01 ***

Not fertilized 3,72 122.93 0.82 **

Green manure 4,18 125.77 1.28 ***

Farm mnure 5,54 134.16 2.64 ***

Desirée


Not fertilized 4,43 127.31 1.53 ***

Green manure 5,46 133.66 2.56 ***

Farm mnure 5,99 136.93 3.09 ***

Sante


DL 5 %=0.461 t/ha DL 1 %=0.652 t/ha DL 0.1 %=0.948 t/ha


50

CHAPTER IX

WATER CONSUMPTION OF POTATO CULTIVATED IN TRANSILVANIA

9.1. ESTABLISHING WATER CONSUMPTION OF POTATO CROP,

ACCORDING TO DIRECT

One of the major objectives of the experience from the period 2001 -2003, it was to

establish the total water consumption of potato, both in irrigated and non-irrigated

conditions. It was also established the average daily consumtion differentiated

according to the applied irrigation system

Water consumption was established with the “soil water balance“ method

It was established :

• Total consumption

• Monthly consumption

• Daily consumption

If we analize the data obtained in the case of average monthly water

consumption, it can be said that the highest value was obtained in the case of irrigated

potatoe (4679 m3), in comparison with the non irrigated variety (3681 m3).

If we take into account the monthly data obtained (presented in table 9.1), it

shows that this data is identical in April, which is the start of the vegetation period, in

both cases - irrigated and non irrigated potatoe. The highest value for water

consumption was realized in June, at non irrigated variety (924 m3). At the irrigated

variety the highest value was obtained in July ( 1362 m3).

If we follow the average data for daily consumption (table 9.1), we can make

the following statement: at the beginning of the vegetation period, in April, May and

June, the values are almost identical in both varieties – irrigated and non irrigated. In

the following period, in July and August, when the plants are in a strong development,

the values of water consumption obtained at the irrigated variety are almost double, in

comparison with the non irrigated version (42 and 31 in comparison with 23 and 17).

At the end of the vegetation period, in September, the obtained value is again

very close.

LO

RIN

CZ

Pir

oska

TE

ZĂ

DE

DO

CT

OR

AT

51

Tab

le 9

.1.

Wat

er c

onsu

mpt

ion

of p

otat

o in

the

per

iod

2001

-20

03

Not

irri

gate

d Ir

riga

ted

Y

ear

IV

V

VI

VII

V

III

IX

Tot

al

IV

V

VI

VII

V

III

IX

Tot

al

Mon

thly

wat

er c

onsu

mpt

ion

( m

3 / ha)

2001

16

4 58

8 12

55

723

776

- 35

06

164

588

584

1880

92

5 -

4121

2002

63

3 37

6 67

8 28

0 12

5 11

61

3253

63

3 59

8 97

8 81

0 91

6 62

8 45

63

2003

63

0 77

5 84

0 11

16

713

211

4285

63

0 83

7 10

80

1395

99

2 42

0 53

54

Ave

r.

475

579

924

704

538

457

3681

47

5 97

4 88

1 13

62

944

349

4679

Dai

ly w

ater

con

sum

pti

on (

m3 /h

a)

2001

6

19

42

23

25

- -

6 19

19

60

30

-

-

2002

21

12

23

9

4 39

-

21

19

33

21

30

21

-

2003

21

25

28

36

23

7

- 21

27

36

45

32

14

-

Ave

r.

16

20

31

23

17

15

- 16

22

29

42

31

12

-


52

Fig. 9.1.Montly water consumption for potato in 2001-2003

Fig. 9.2. Daily water consumption


53

Fig. 9.3. Montly water consumption for potato in 2001-2003

As it concerns the water consumtion in the vegetation period of potato, it

can be seen in both irrigation systems that in the period between planting and

buding, the results are very close, suc as 485 – 485 and 874 – 814. The highest

consumtion was realized in the period between flowering and maturity, when the

data is almost triple: 1829 m3 in case of not irrigated potatoe and 2635 m3 in case

of irrigated potato.


54

CHAPTER X

ECONOMICAL EFFICIENCE OF POTATO CULTIVATED IN

TRANSILVANIA

10.4. Results regarding economical efficience - average for 2001-2003

Table 10.18

Economical efficience – average for 3 year (Luna de Sus2001-2003)

Calculations / species Ostara Desiree Sante

Gross margin / ha total income – total direct costs

12376.80 14572.50 18257.60

Cost per production unit total direct cost / nr.units main product

0.251 0.220 0.183

Variation of gross margin total income / total income witness

112% 133% 133%

Variation of unit cost per unit / cost per unit product witness

77% 77% 77%

Variation of production nr. Product units main product / nr.units main product witness

133% 133% 133%

If we compare the results obtained at production, in the case of both three

varieties, we can see that the highest yields were obtained at irrigated and fertilized

variety.

The highest profit was realized at Sante variety ( 18257,60 lei/ha) and the

lowest yield at Ostara species.

Table 10.19.

Main indicators for potatoes production, irrigated and non-irrigated system Average for 3 years (Luna de Sus, 2001-2003)

Description Ostara Desiree Sante

Average production Fert 21733.00 24749.00 29813.00

Witness 16300.00 18562.00 22349.00

Outrunning kg 5433.00 6187.00 7464.00

Realized value lei Fert 15821.80 18017.50 21702.60

Witness 14163.56 13512.80 16270.30

Outrunning mart % 112% 133% 133%

Cost per production lei Fert 3445.00 3445.00 3445.00

Witness 3345.00 3345.00 3345.00

%according to witness 103% 103% 103%


55

Profit Fert 12376.80 14572.50 18257.60

Witness 10818.56 10167.80 12925.30

Dif. Lei acc. To witness 1558.24 4404.70 5332.30

Profit acc.to witness% 114% 143% 141%

Fig. 10.4. Economical efficiency realized per hectare (Luna de Sus, 2001-2003)


56

The data shows that the most significant results were obtained in the case of Sante

variety, followed by Desirée and Ostara species.


57

CHAPTER XI

CONCLUSIONS AND RECOMMANDATIONS

11.2. CONCLUSIONS REGARDING THE AVERAGE RESULTS

OBTAINED IN THE PERIOD BETWEEN 2001-2003

Taken into concideration the influence of potatoe varieties upon the

realized average production ( yields) in the period between 2001-2003 , the

superiority of Sante variety can be observed, in comparison with the other

varieties taken in study, variety which every year has outrunned the other two -

Ostara and Desirée.

The average results obtained during the three years taken in study shows

that tuber production was higher at Sante variety with more than 38 %, in

comparison with Ostara variety, the difference being significant.

• Fertilization also had a positive influence on potatoe production, the average results

for the studied period are very significant. The highest production was obtained in the

case of fertilization with farm manure, with more then 42 %, in comparison with the

not fertilized variety.

• Irrigation of the crop was leading to higher production yields, an increase

of about 61% , as an average result for the studied period.

• If we analize the interaction between Variety x Fertilization, the results

shows that the maximum production was obtained at Sante variety, fertilized with

farm manure.

• As it concerns the quality of the products, Sante and Desirée variety have

outrunned the witness variety Ostara with 42 respectively 31 percent, the

difference being significant.

• Fertilization also leaded to positive result, if we analyse the average results

for the studied period, the results are significant for starch production in the

following cases: fertilization with farm manure and chemical fertilizer.


58

• With irrigation starch production yields increased with 39 %, in average for

the whole period, the result being highly significant.

• Analyzing the influence of interaction between Variety x fertilization upon

starch production, the average results for the whole period shows that maximum

starch production was obtained in the case of Sante variety, fertilized with farm

manure, the result being highly significant.

11.3. CONCLUSIONS REGARDING THE RESULTS OBTAINED FOR WATER CONSUMPTION OF POTATO

The water consumption of potato was determined by direct method : balance

of water in the soil.

The highest amount for water consumption, in the case of irrigated potato is

about 4679 m3, in comparation with the non irrigated variant ( 3681 m3 ).

The monthly data shows that the result are identical, in April, at the

beggining of the vegetation period, in both variants ( irrigated and non irrigated).

The highest water consumption in the non irrigated variant was realized in

June

( 924 m3 ), the irrigated variant has realized the highest value in July ( 1362

m3).

11.4. CONCLUSIONS REGARDING THE ECONOMICAL EFFICIENCY

In order to realize high and profitable potato yields, importance has to be

given to the applied technology, which has to be adapted to the soil and climatic

conditions of the region .

From economical point of view, potato production it is a very intensive

crop,which is requesting large amont of man power, mechanical work and materials.

The investment for one hectare is around 3450 lei, including all costs.

If we optimize the main technological factors, we can reduce the cost of

production.


59

If we compare the results obtained for three potato species included in the

expereince – as it concerns the production yields per hectare, the result, for both

irrigated and non irrigated variants are good. The best results were obtained at Sante

species ( 18.775 kg / ha), followed by Désirée ( 15.592 kg / ha) and Ostara species (

13.692 kg / ha).

The highest profit realised – as an average result for the three years of the

experience – is included between 18.257,60 Lei/ha ( realized at Sante species),

respectively 12.376,80 Lei/ha ( obtained in the case of Ostara species).


60

11.5. RECOMMENDATIONS

The results of the expereince shows that irrigation can lead to higher potato

yields, even in the hilly region of Transylvania, region where Cluj county is

included too.

The argument for this is the fact that the quantity of the total rainfalland

especially the monthly quantities does not correspond with the needs of the

plants,in the different development staged.

With the application of some moderate irrigation norms ( between 400 and

600 m³ apă/ha), in the critical stages of development - need for water, higher

yields of production can be obtaine,in comparation with the the non irrigated

variants.

As it concerns the fertilization system, the most adequate method, based on

the obtained results, – both for organic and conventional system –it is the

fertilization with farm manure and the aplication of green manure.

In the organic production method, a high priority has to be given to the

cultivated species. In this sense, the most important criteria is to select the most

proper species for the given cultivation circumstances ( eg.resistence to desease

and attack of pests).

In this area of Transylvania, where the experiment was done, it is

recommended to cultivate the species of potato Sante and Désirée, the argument is

based on the results obtained within the experiement

Date post:	10-Oct-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times

LORINCZ Piroska TEZĂ DE DOCTORAT - usamvcluj.ro · anul 1573 cartoful se cultiva în Spania. Se...

Documents