Logica universitara

8/13/2019 Logica universitara

1/35

CURS 1

Cea mai importanta preocupare de logica o reprezinta studiul argumentelor.Argument = un demers teoretic prin care , din anumite propozitii numite premise este derivata o altapropozitie numita concluzie.Manualele traditionale dau urmatoarele exemple de argumente:

Toti oamenii sunt muritori.

Socrate este om. ______________________ Socrate este muritor.

Linia care separa premisele de concluzie se poate citi.Studiul argumentelor are o importanta speciala, deoarece nu toate argumentele sunt credibile. Faptul devine simai important daca tinem seama ca in sistemele obisnuite, cand oamenii argumenteaza, nu ormuleazaargumentele intr!o orma completa, in care putem distinge clar intre premise si concluzii. "atorita aptului caprintr!un argument se urmareste convingerea interlocutorilor, trebuie acceptata sau respinsa, devine vital sastabilim pentru iecare argument in parte, daca este corect, daca poate i luat in seama sau nu. #nuntareaincompleta a unor argumente si mai ales olosirea unor cuvinte speciale, ii ace pe cei care nu au o educatielogica satisacatoare sa creada ca argumentul respectiv e corect, sa accepte concluzia care li se propune,"eoarece oarecum spontan $ automat%, propozitia care lipseste se naste $ produce% in mintea celui care asculta

argumentul.#x: Desigur, fiintele perfecte ar putea vietui in absenta institutiilor juridice dar, din pacate oameniinu sunt fiinte perfecte.Concluzia propusa$&%: Oamenii nu pot vietui in absenta institutiilor juridice.'ezolvarea problemei: stabilim pentru iecare propozitie daca este adevarata sau alsa.a%.premise$p%:

fiintele perfecte pot vietui in absenta institutiilor juridice ! prop. adevarata = (

oamenii nu sunt fiinte perfecte ! prop. adevarata = (

b%.concluzia$&%:

oamenii nu pot vietui in absenta institutiilor juridice ! prop.alsa = )

*n argument care, din premise adevarate conduce la o concluzie alsa este incomplet si trebuie eliminat. +prima problema care trebuie rezolvata in cazul argumentelor incomplete este aceea de a identiica toatepremisele pe care le olosesc argumentatorii si concluzia pe care el o obtine din aceste premise."ecalaul dintre gandire si limba ace ca acest lucru sa ie deseori diicil. -n aceasta ordine de idei, esteimportant de retinut ca in limba romana exista niste expresii speciale, prin care sunt introduse premisele siconcluziile $ indicatori de premise si de concluzii%.rgumentele cunosc o oarte mare diversitate si se clasiica dupa diverse criterii: DUPA GENERALITATEA CONCLUZIEI1. Argumentele deductive ! concluzia nu depaseste ca generalitate premisele din care a ost obtinuta2. Argumente inductive ! concluzia extrapoleaza premisele din care a ost obtinuta.#x: (1)Furtul reprezinta o incalcare a dreptului penal.

(2) Falsificarea banilor reprezinta o incalcare a dreptului penal.! (3) Darea si luarea de mita reprezinta o incalcare a dreptului penal. (4) Furtul, falsificarea banilo, darea si luarea de mita sunt infractiuni.___________________________________________________________"! rice infractiune este o incalcare a codului penal."eci, premisele se reera la cateva exemple de inractiuni iar concluzia se reera la orice el de inractiuni, deciconcluzia a extrapolat premisele.DUPA CORECTITUDINEA ARGU#ENTELOR

1. Argumente c$recte2. Argumente inc$recte


2/35

/entru a putea separa intre aceste 0 tipuri de argumente, trebuie sa luam in considerare conditiile derationalitate.rgumentele care satisac aceste conditii sunt c$recte, iar cele care incalca una sau alta dinaceste conditii, sunt l$gic inc$recte.-n cazul argumentelor corecte$ valide% este imposibil sa plecam de la premise adevarate si sa aungem laconcluzii alse.-n cazul argumentelor incorecte , c1iar daca plecam de la premise adevarate, nu este exclus sa aungem laconcluzii alse.

C$nditiile de r%ti$n%lit%te sunt de 0 eluri:%&. unele 'eci(icenumai anumitor argumente sau operatii logice)&. %ltele *+& au un caracter general, se reera la orice el de operatie logica, argument sau explicatie.Logica traditionala a numit aceste 2 conditii generale de rationamentprincipii logice.cestea sunt:

I. Princiiul identit%tii ! introduce urmatoarea cerinta:indiferent care ar fi principiul de argumentare ( explicare) in care ne angajam, operatiilelogice pe care la utilizam trebuie sasi pastreze nesc!imbate proprietatile lor. Daca nereferim la limbaj, aceasta cerinta poate fi reformulata, spunand ca " expresiile, cuvintele

pe care le folosim, trebuie sasi pastreze acelasi inteles, sa se refere la exact acelasi lucru,

pe parcursul intregului demers rational.#3erespectarea acestor cerinte genereaza conuzii, stari de ec1ivocitate si desc1ide c1iar posibilitatea ca dinpremise adevarate sa obtinem concluzii alse.

#x. de incalcare a principiului identitatii: comparam urmatoarele premise:(1) !ici un judecator nu are dreptul sa se pronunte intr"o cauza in care el insusi este implicat.(2) rice persoana este propriul sau judecator.+bservam ca premisele au cel putin un termen comun $ judecator). /roblema este : pot i utilizate acestepropozitii ca premise pentru a construi un argument corect4'aspuns: NU, pentru ca termenul si!a modiicat intelesul, in $(% este denumit un anumit tip de magistrat, cuobligatii speciice in activitatea uridica, iar in $0% cuvantul are inteles moral, se reera la capacitatea omului de

a se evalua.

-n ceea ce priveste posibilitatea de a obtine concluzii alse, putem da un exemplu din Logica de la /ort'o5al! manual scris pentru Ludovic al 6-7! lea .! ($) Soarecele roade !artia. (%) Soarecele este un substantiv.

,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,"! &n substantiv roade !artia.Cauza acestei concluzii gresite este aptul ca cuvantul soarece si!a sc1imbat nu numai denumirea , dar sisistemul de reerinta.'espectarea consecventa a cerintelor impuse de principiul identitatii, conera argumentarii si explicatiei

noastre claritate si precizie.

II. Princiiul n$nc$ntr%dictiei $ necontradictiei%anumite perec!i de propozitii sunt astfel alcatuite, incat cele % propozitii nu pot fi simultanadevarate.Fie x = numele unui individ ipotetic.


3/35

$(% x are o inaltime de $,' m.$0% x are minim $,* m.ceste 0 propozitii, daca se reera la aceeasi persoana si in aceeasi etapa din viata acelei persoane, nu $t (i'imult%n %dev%r%te.

2 r$$-itii c%re nu $t (i 'imult%n %dev%r%te recir$c inc$n'i'tente."esi ele nu pot i simultan adevarate, nu este exclus sa ie simultan amandoua alse.

2 r$$-itii recir$c inc$n'i'tente 'i %m)ele (%l'e r$$-itii c$ntr%re.

'aportul dintre propozitiile contrare se numeste r%$rt de c$ntr%riet%te.

III. Princiiul tertului e/clu'#xista insa si un alt exemplu de propozitii reciproc inconsistente care nu pot i simultan nici ambele adevaratesi nici ambele alse. ceste propozitii se ala in raport de contradictie, iar in acest raport este implicat

rinciiul tertului e/clu' ! oricare din propozitiile contradictorii este sau adevarata sau falsa.+ treia posibilitate nu exista.3erespectarea acestor conditii de rationalitate, are ca eect aparitia unei c$ntr%dictii l$gice, adica a ipotezeica ar putea i gandit sau ar exista aievea un obiect caruia sa!i revina posibilitati ce se exclud reciproc. paritiaunei contradictii logice are urmari deosebit de grave, deoarece daca nu este descoperita si inlaturata, la nivelgeneral, pierdem orice posibilitate de a mai distinge intre adevar si als. "espre o contradictie logica se poatespune orice, deoarece nu exista nimeni care sa contrazica ceea ce se spune. /entru a putea distinge cu claritatesi exactitate intre adevarat si als , trebuie evitate contradictiile logice. "e apt unul dintre cele mai eicientemoduri de demonstratie, prin reducere la absurd, valoriica tocmai cerintele acestor 0 principii.

#xista si situatii de contradictii logice in domeniul legislatiei, din lipsa de atentie a legiuitorului. "oua articolede lege sunt recir$c inc$n'i'tente $ impreuna ormeaza o contradictie logica% daca ceea ce permite una,interzice cealalta , sau daca ele indeamna la conduite diametral opuse.#xemplu: o prevedere constitutionala arata ca exista o libertate totala de organizare si activitate a cultelorreligioase, in timp ce o lege speciala stipuleaza ca organizarea si desasurarea activitatii unei anume secte esteinterzisa. /entru a inlatura o asemenea contradictie, trebuie introdus un amendament care sa aca mai precisa

prevederea constitutionala.

Princiiul tertului e/clu'are o aplicatie speciala si in cazul explicatiilor si demonstratiilor pe care le produce.'eeritor la iecare propozitie care poate i utilizata pentru realizarea explicatiei sau demonstratiei in cauza,notam o astle de propozitie cu , pentru care exista doar 0 variante posibile:

sa ie integrata in demonstratia in cauza

sa nu ie integrata in demonstratia in cauza.

Comparativ cu raporturile de contrarietate si de contradictie, care pot i numite si r%$rturi de $$-itieintrepropozitii, exista si un al treilea raport, numit r%$rt de 'u)c$ntr%riet%te.#xemplu: urmatoarele 0 propozitii: (1) unele bile sunt albe.

(2) unele bile nu sunt albe.se ala in raporturi de subcontrarietate. ceste 0 propozitii nu sunt reciproc inconsistente, deoarece nu esteexclus sa ie simultan adevarate amandoua. -n sc1imb, propozitiile alate in acest raport nu pot i simultanalse. Cel putin una dintre ele este adevarata.

I0. Princiiul r%tiunii 'u(iciente#ste direct legat de procesul de argumentare. -n aceasta denumire, cuvantul ratiune are intelesul de temei,ustiicare, mai exact aceasta conditie de rationalitate este implicata in situatiile in care incercam sa neustiicam atitudini, opinii, comportamente, in situatiile in care ni se cere sa raspundem la intrebari de genul :


4/35

de ce sustineti, pe ce va bazati4. La nivel general, in situatiile de acest el, oamenii recurg la unul sau altul dinurmatoarele 2 tipuri de temeiuri:%&. temeiuri nece'%re d%r nu 'u(iciente)&. temeiuri 'u(iciente d%r nu nece'%re

c&. temeiuri 'i nece'%re 'i 'u(iciented&. temeiuri nici nece'%re nici 'u(icienteceste temeiuri au valori dierite. Cel de la pct.d aproape ca nici nu poate i considerat temei.Socotind 0 propozitii oarecare, si ", presupunem ca este temei pentru a o ustiica pe "."aca sustinemca este un temei necesar pentru ", inseamna ca ara adevarul lui nici nu se pune problema adevarului lui". "eci adevarul lui este indispensabil pentru adevarul lui " . "aca spunem ca este un temei suicientpentru ", atunci intelegem ca adevarul lui antreneaza dupa sine adevarul lui ".

8#M:(1)#minescu si $rean%a au fost contemporani.(2)#minescu si $rean%a au fost prieteni.(3)#minescu a fost celibatar.(4)!u e&ista o femeie care sa fi fost sotia lui #minescu.(')iviu ebreanu a trait in vremea evenimentelor din 1*+.(-)iviu ebreanu este autorul romanului ascoala/.

/entru iecare perec1e, de interpretat pe rand, prima propozitie drept premisa, cealalta drept concluzie si dearatat ce el de temei este, in care dintre cele 2 variante se incadreaza.

Cur' nr. 21. Structuri 'i ($rme l$gice2. R%$rtul c$rectitudine %dev%r

/rin 'tructur% *($rm%& l$gic% se intelege 9sc1ema9 ideala $proprie mintii umane% care conera ideilor si gandurilor noastre oanumita organizare .ex. de propozitii :01 udecatorii sunt ma%istrati.


5/35

02 vocatii sunt ma%istrati.

/artial, aceste 0 propozitii se aseamana sub aspectul structurii lor logice. mbele au in alcatuirea lor 0 termeni $notiuni%. /rimultermen este cel despre care se anunta ceva. Fie acesta . Cel de!al doilea termen este cel care exprima o proprietate care seenunta despre primul. Fie ./rima propozitie ia nastere din 0 termeni care sunt legati intre ei de o operatie logica elementara ! afirmatia;(< este Cea de!a doua propozitie presupune complementara ! negatia ;0< nu este

La nivel general, deosebim mari categorii de orme logice :

!termenii *n$tiunile& ! parti componente ale propozitiei $ si %! r$$-itiile! ormele logice prin care ceva se enunta despre altceva .Cunosc o mare diversitate .;(< si ;0< au in alcatuirea lor termenii. lte propozitii au in alcatuirea lor alte propozitii s.a.m.d. #xista o dierenta mare intretermeni si propozitii . 8ermenii nu exista decat prin intermediul propozitiei, in timp ce propozitiile pot exista si independent unade alta . /ropozitiile sunt, la randul lor, parte componenta al celui de!al treilea tip de orme logice,!%rgumentele! demersuri teoretice, operatii la nivel abstract, prin care din una sau mai multe propozitii $premise% este derivata$obtinuta% o alta propozitie numita concluzie . 01 rice persoana care a savarsit o fapta incriminata de $odul penal va fi sanctionata cu privare de libertate sau

amenda penala.02 ndividul 5 a savarsit o fapta incriminata de $odul penal .

>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>concluzie :ndividul 5 se sanctioneaza cu privare de libertate sau amenda penala .

-nerentele $argumentele% = ormele logice cele mai importante deoarece , pe baza lor, noi realizam sustinerea, demonstrareaanumitor opinii, combaterea, inirmarea altor opinii./roblema cea mai importanta care se ridica este sa stabilim care dintre argumente $inerente% pe care le putem construi suntrealmente eiciente sau nu. "in acest punct de vedere, argumentele se impart in 0 mari categorii :(% rgumentele valide $corecte logic% ! realmente eiciente si0% rgumente nevalide $incorecte% ! neeiciente

CORECTITUDINE SI ADE0ARC$rectitudine% *v%lidit%te%&Cand spunem ca un argument este corect sau valid, avem in vedere aptul ca prin alcatuirea sa, prin elul in care este valoriicat,respecta integral, ara exceptie, conditiile de rationalitate . 'espectarea acestor conditii este deosebit de importanta deoarece

numai argumentele corecte au capacitatea de a ne conduce de la premise adevarate la concluzii adevarate. rgumentele incorectenu au aceasta calitate . -n acest sens, argumentele valide sunt eiciente iar cele incorecte nu.

a% Consideram 0 ex. de argumente : premisa concluziap : 01 6nii juristi sunt diplomati>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>& : 6nii diplomati sunt juristi

3$rm% *nii sunt l$gic% *nii sunt sc1ema de inerenta $de argumentare%

b% p : 6nii juiristi nu sunt diplomati.>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

& :6nii diplomati nu sunt juristi.

Sc4em% *nii nu sunt l$gic% *nii nu sunt

premisa concluzia

-n ambele cazuri am operat numai cu propozitii adevarate . /entru a veriica validitatea acestor argumente, vom recurge la ometoda simpla, si anume : vom considera ca iecare termen corespunde unei multimi de indivizi $grup% si vom reprezenta iecare


6/35

dintre aceste multimi, printr!un cerc. "upa pozitia in care vom aseza cercurile, vom descrie situatia pe care o reprezinta iecarepropozitie olosita de noi, bazandu!ne insa pe urmatorul aspect : sa tinem permanent seama ca propozitia pe care o reprezentameste adevarata .-n aceste conditii, punctul de plecare va i situatia reala a raportului dintre uristi si diplomati."in acest punct de vedere, in ambele cazuri, vom avea o situatie. Ceea ce ace ca premisa sa ie adevarata este aptul ca in zonade suprapunere exista persoane si uristi si diplomati $zona 1asurata%./e aceeasi sc1ema cautam sa stabilim ce anume ace ca si & sa ie adevarat. 8rebuie ca in zona de intersectie sa existe persoane si

uristi si diplomati si premisa si concluzia sa se reere la acelasi lucru.La punctul b% trebuie sa existe indivizi in zona exterioara lui . /entru ca si & sa ie adevarata, trebuie sa existe indivizi in

partea din exterioara lui . Constatam la punctul b% ca premisa se reera la ceva iar & la altceva .

Conorm celor discutate, in cazul celei de a doua inerente, % ($'t inc%lc%t rinciiul identit%tii.8ocmai de aceea, s!a sc1imbat sistemul de reerinta $p se reera la ceva, in timp ce & se reera la altceva%.ceasta este deosebirea dintre a% si b%! lui a% ii corespunde o orma logica corecta! lui b% ii corespunde o orma logica incorecta

-n ceea ce priveste eicienta , in cazul a%, ce% c$rect%, orice el de inlocuire pentru literele si , care ar transorma ormulapremisei intr!o propozitie adevarata vor transorma automat si ormula concluziei tot intr!o propozitie adevarata. cest lucru numai este posibil in cazul celei de!a doua sc1eme de inerenta b% care este logic incorecta .

D % c % = oameni : *nii oameni nu sunt diplomati ! p*nii diplomati nu sunt oameni ! &

& este alsa ??/remisa adevarata si concluzia alsa .

Si intr!un argument corect si intr!un argument incorect am lucrat doar cu propozitii adevarate. /utem merge c1iar mai departe,dar acesta este un semn ca validitatea unui argument, corectitudinea lui, nu depinde in nici un el de adevarul propozitiilorolosite cap si ."e apt, noi putem rationa corect c1iar daca lucram numai cu propozitii alse .

Fie Csi ,,C, corespund unor grupuri de indivizi .

"aca :

p : C

>>>>>>>>>>>>>>>>>

& : C

= olteni 8oti oltenii sunt aricani = aricani 8oti aricanii sunt aponeziC = aponezi 8oti oltenii sunt aponezi

'ationament corect, dar toate propozitiile sunt alse .

= olteni 8oti oltenii sunt aricani = aricani 8oti aricanii sunt romaniC = romani 8oti oltenii sunt romani

& = adevarata, c1iar daca premisele sunt alse .

-oncluzie nici adevarul, nici alsitatea propozitiilor nu ne spun nimic despre corectitudinea argumentelor Ceea ce dovedeste cavaliditatea $corectitudinea% ormelor logice este independenta de adevarul sau alsitatea propozitiilor cu care lucram .

-n ex. a si b, revenim cu argumentul valid si cel nevalid, constatam ca numai in cazul unui argument corect, din p adevarateobtinem adevarate .Adev%rul c$nclu-iil$r deinde cu nece'it%te de c$rectitudine% %rgumentului .

"in punct de vedere practic, primul lucru care ne intereseaza este : in ce conditii putem fi si%uri ca am obtinut 7 adevarata 83$%rte im$rt%nt 5

2 c$nditii tre)uie ne%%r%t indelinite !16CONDITIA LOGICA *($rm%l%& '% utili-%m $er%tii 'i 'c4eme de r%ti$n%re l$gic c$recte.26CONDITIA #ATERIALA *e/tr%l$gic%& '% ne %'igur%m c% ne )%-%m e d%te7 e r$$-itii %dev%r%te7 in c%lit%te deremi'e .


7/35

+ricare din cele doua conditii, luata separat, reprezinta un temei necesar dar nu si suicient. 3umai daca sunt luate impreunadispun de un temei si necesar si suicient pentru adevarul concluziei .

9Logica udecatoreasca9 ! scrisa de l. man $(@A(%Congresul Mondial de Filozoie ! #. Sperantia $Fac. "r. Clu% $(BA%9Logica interogativa9, disciplina de baza din ......... Logicii udiciare de astazi .M. "uvara $(BA ! (B20%nimic, decat accidental (B2 ! (BB)

0ALIDITATEA 8URIDICA

Corectitudinea logica $validitate% dobandeste o semniicatie speciala in domeniul dreptului .

(% /rimul sens care se da validitatii in drept este acela reeritor la aptul c% $ %numit% lege e'te in vig$%re$nu a ost abrogata%

0% l doilea inteles, are in vedere te4nic% v%l$ri(ic%rii legi'l%tiei$0 variante%a% una dintre cele mai importante probleme in valoriicarea legilor este incadrarea legala sau uridica a aptelor . -n aceasta ordinede idei, despre un articol de lege, sau despre o lege in ansamblul sau, se spune ca este valida daca este relevanta pentru speta incauza si este nevalida daca incadrarea este gresita si deci daca ea nu este relevanta pentru cauza discutata.

b% solutia adoptata in baza articolului sau legii in cauza ."aca solutia are un temei suicient in legislatie, atunci este valida. "aca nu, este nevalida si poate i contestata .

e/emlu!Sa presupunem ca un agent de circulatie suspenda carnetul de conducere pentru aptul ca posesorul lui a depasit viteza legalaadmisa. Solutia aleasa de agentul de circulatie este nevalid incat nu are o baza legala suicienta .

% -n constructia iecarei legi este prezenta uneori implicit, ceea ce numim autoritatea normativa speciica respectivei legi .Aut$rit%te% n$rm%tiv%= persoana sau institutia care au produs legea in cauza .+rganizarea sistemului de institutii in statul modern aca ca dierite institutii sa se ierar1izeze intr!un anume el si, in unctie delocul care le revine, sa li se atribuie prin lege, anumite competente de autoritate normativa .e/emlu:/rincipala autoritate normativa la noi este /arlamentul care produce legile statului .Duvernul poate emite +D.Ministerele pot emite ordine

8ribunalele pot emite decizii, 1otarari ....8oate acestea au un nivel de acoperire si o inalitate speciica. -n raport cu situatia descrisa, o anumita lege va i valida numaidaca autoritatea normativa care a produs!o , a avut competenta legala a producerii ei. -n caz contrar, legea este nevalida sineunctionala .

2% 0 legi oarecare, sunt reciproc valide sau nevalide in unctie de urmatoarele criterii : daca cele 0 legi introduc obligatii,interdictii sau permisiuni, indeamna la conduite care se anuleaza reciproc, cele 0 legi sunt reciproc nevalide. -n caz contrar, cele0 legi se vor numi valide .e/emlu:cu prileul desc1iderii anului uridic (BB@, 7ictor ragnoste, /resedintele *niunii vocatilor 'omani, a acut printre altele siurmatoarea apreciere : modiicarea extrem de rapida si in oarte multe cazuri a legilor prin +D a dus la aparitia unor prevederilegale contradictorii, in raport cu legile in vigoare. u aparut elemente de nevaliditate.ceste situatii ii pun in incurcatura pe magistrati si pe avocati si au eecte negative in domeniul ustitiei si in plan economic .


8/35

LOGICA 8URIDICACur' nr. 9

"ate iind legaturile dintre gandire si limba, analiza limbaului a trezit un interes deosebit specialistilor din maimulte domenii : psi1ologie, lingvistica, ilozoie, logica. Dandirea este in totalitatea sa dependenta de limba.3ici cele mai simple ganduri nu se pot naste ara a recurge la limba c1iar daca atunci cand vorbim de asanumitul limbaj intern, cuvintele nu sunt rostite ci doar imaginate . /e de alta parte, gandurile sau sentimentele

nu pot i exteriorizate, comunicate, altel decat prin intermediul limbaului.

/rima c1estiune legata de analiza limbaului o reprezinta de(inire% lim)%:ului cu scopul de a evita dieritelecontroverse vom da urmatoarea caracterizare : limbaul este un sistem de semne si de reguli privitoare larealizarea semnelor. 8otalitatea semnelor reprezinta le/iculsau vocabularul unui limba in timp ce totalitatearegulilor mentionate ormeaza gr%m%tic% acelui limba. "in aceasta caracterizare reiese ca 'emnul e'teelementul de )%-% %l lim)%:ului. ceasta idee se impune cu atat mai mult cu cat in activitatea lor , oameniiolosesc mai multe eluri de limbae iar dierentele dintre acestea decurg din particularitatile semnelor careormeaza vocabularul acestor limbae.


9/35

"e pilda, orma cea mai complexa de limba la care recurgem noi e limbaul natural cum ar i limbile modernesau nationale . -n cazul acestui limba , semnele coincid cu cuvinte sau combinatii de cuvinte. *n alt limba estecel al asa numitelor semne de circulatie, semnele din vocabular coincid ie cu lumini de dierite culori cum ar icea de la semaoare, desene de diverse tipuri inscrise pe panouri , placute asezat de!a lungul drumurilor. -ncazul unui alt limba pot i olosite in calitate de semne, gesturi, sunete cu dierite instrumente sirene,clacsoane, luiere $in sport%, pozitionari sau miscari de stegulete etc.

Semnul-ndierent de limbaul despre care ar i vorba, semnul in calitatea sa de element undamental al acelui limba ,are in alcatuirea sa componente distincte :

$. un fenomen fiziccare e accesibil simturilor noastre motiv pentru care!l vom numi perceptibil.-n cazul limbaului natural de tip verbal, ii corespund 0 orme de maniestare : r$'tire 'i 'criere.-n cazul rostirii cuvintelor, enomenul izic in cauza coincide cu unele acustici numite sunete dublu articulatede specialisti produse de aparatul vocal al vorbitorului. cest enomen este perceptibil cu autorulanalizatorului analitic. -n cazul scrierii cuvintelor, enomenul izic coincide cu succesiunile de litere realizate cuautorul unui instrument de scris pe un anume material si perceptibil cu autorul vazului -n cazul limbauluiscris al nevazatorilor $rail% acest enomen izic consta dintr!o combinatie de semne realizate cu un instrumentascutit. # perceput cu autorul simtului tactil.

Se stie ca gazul metan utilizat pe scara larga in industrie si in consum cosmic e inodor, iar olosirea lui araprecautie e extrem de periculoasa . /entru a semnala prezenta acestui gaz in stare libera, printr!o conventieinternatioanala s!a auns la olosirea unui limba special care sa ne semnaleze prezenta lui . # vorba deintroducerea in componenta gazului metan a unui alt gaz la randu!i inlamabil, preparat in laborator si care areun miros oarte puternic ! mercaptan. Fenomenul izic speciic acestui semn este mirosul mercaptanului care eevident perceput cu simtul olactiv. cest enomen izic care participa la alcatuirea unui semn se numeste'u)'tr%tul m%teri%l %l 'emnului iar prezenta sa in alcatuirea semnului e indispensabila. -n eventuala saabsenta, limbaul n!ar mai putea avea rolul de suport al inormatiilor al mesaelor noastre. 8rebuie insa retinutca nu orice el de enomen izic accesibil simturilor noastre poate intra in componenta unui semn.

/entru a putea vorbi de substratul material al unui semn trebuie indeplinite 0 conditii esentiale :$. fenomenul respectiv sa fi fost produs de o persoana. sta arata ca limbaul, cel putin in contextul nostru,al nevoilor pentru activitatea uridica, e enomen uman.%. persoana care a produs respectivul fenomen trebuie sa o fi facut exclusiv fie cu intentia de a lega de elun gand, fie o stare sufleteasca a acelei persoane. "e aici reiese ca limbaul are un caracter intentional."aca cumulam cele doua conditii urmeaza ca anumite enomene izice perceptibile, c1iar daca noi le putemvaloriica intr!un anume el, nu au totusi rolul de semne. /entru clariicare vom compara doua situatii in careprima e imaginara:- ! doua persoane si stabilesc intre ele intelegerea : ramane pe loc in timp ce se deplaseaza intr!o altalocalitate unde urmeaza sa realizeze ceva . -ntelegerea dintre si mai prevede si urmatoarele aspecte : daca va aunge la destinatie si va ace ceea ce avea de acut in semn ca a reusit va elibera un porumbel calator.

Sosirea porumbelului calator la locul de unde a plecat avea rolul de substrat material al unui semn deoareceacest enomen satisace ambele conditii .-- ! sosirea randunelelor primavara in tarile cu clima temperata e un enomen izic perceptibil , are un anumerol in viata noastra dar nu are calitate de semn sau de substrat material al unui semn. "e aceasta data nu eindeplinita nici una din cele 0 conditii.

/entru a stabili rolul speciic al unor asemenea enomene, cum ar i sosirea randunelelor trebuie luate inconsideratie urmatoarele aspecte :! migratia pasarilor e un enomen natural care se realizeaza indierent de vointa oamenilor .! acest enomen se realizeaza cu o regularitate implacabila dar numai atunci cand sunt realizate anumite alteconditii naturale.


10/35

Conditiile acestea reprezinta in totalitatea lor un alt enomen natural petrecut si el indierent de vointa noastra.Fenomenul sosirii randunelelor are rol de simptom al unei stari de apt. -n acelasi el spunem ca temperatura eun simptom al unei boli inectioase.

-n cercetarea udiciara exista multe situatii in care urmele materiale realizate cu ocazia savarsirii .unorinractiuni sunt de doua eluri :! unele %u r$lul unui 'imt$m de (%t ! acestea au ost realizate de aptasi dar involuntar, in mod inevitabil ,deoarece altel nu putea sa realizeze apta. #le trebuie valoriicate de anc1etatori in sensul ca pe baza lor poti stabilite unele aspecte legate de elul in care a actionat aptasul, de instrumentele cu care a operat si c1iarlegate de caliicarea lui, de proesia pe care o are .! %ltele %u r$lul de 'u)'tr%t m%teri%l %l unui 'emn si ca atare ele au ost realizate in mod intentionat deaptas cu scopul de a!si ascunde identitatea sau de a deruta investigatia udiciara ! $#milian Stancu !Criminalistica%. ceste urme dovedesc clar ca aptasul era constient de consecintele aptei sale, ca el a actionatpremeditat ceea ce va duce la circumstante agravante si!i va sugera anc1etatorului ca aptasul e un proesionistal crimei si eventual un recidvist.

/entru a nu gresi in evaluarea urmelor materiale e important de retinut ca aprecierea corecta a unui enomenizic ca substrat material tine de contextul in care se produce acel enomen .#xemplu: daca!n timpul unei conruntari dintre 0 tabere, una dintre parti lutura o bucata de panza alba, in

mod obisnuit se considera ca e vorba de un semn prin care respectiva parte arata ca renunta la lupta, ca sepreda, ca cere armistitiu etc. "aca insa aceeasi bucata de panza intr!un alt context , de pilda in timp de pacelutura batuta de vant, agatata de gard, ea nu mai reprezinta un semn. -n timpul primului razboi mondial a ostpentru prima data olosita ca miloc de lupta. 3ici avioanele, nici aeroporturile nu erau atunci la nivelulconditiilor de azi. /istele de aterizare si decolare erau amenaate pe terenuri de panza alba.LOGICA 8URIDICA

Cur' nr. +

2. Ce% de% d$u% c$m$nent% % 'emnului e'te un (en$men de n%tur% 'u)iectiv%7respectiv coincide ie cu un gand, ie cu ostare suleteasca a persoanei care a produs substratul material si pe care respectiva persoana le leaga de acel enomen. ceastacomponenta a semnului = intelessau desens al semnului. Fara aceasta componenta, nu putem vorbi nici de semn si nici delimba.exemplu 9irotii caruleaza elatic.(. data iind independenta pe care o are limbaul in raport cu gandirea, dispunem de posibilitatea de a simula cuvinte si c1iar

propozitii. ceasta constructie poate i analizata din perspectiva gramaticii romane. "upa elul in care este construita, pirotii=subiect Ecaruleaza= predicat Eelatic= complement. Cu toate acestea, discutand in mod riguros, nici un cunoscator de limbaromana nu poate spune ca este vorba de un text in limba romana, iar singurul motiv care sta la baza acestei solutii este ca nici uncunoscator al limbii romane nu poate da un sens acestei constructii. 3eavnd inteles, nu ace parte din limba romana.0. sensul are o importanta speciala datorita aptului ca pe baza sa, semnul dobandeste calitatea de denumire pentru un anumeobiect, proprietate, etc. Multe cuvinte din vocabularul limbii romane au 0 sau mai multe intelesuri. 'eiese ca olosirea unuicuvant cu un anume inteles trimite la un anume obiect sau proprietate, numit den$t%tul acelui semn dar daca respectivul cuvantisi modiica sensul, el se va raporta la un alt obiect sau proprietate, deci la un alt denotat.exemplu. cuvantul 9broasca9

a% animal ! nume pentru un anume tip de brotacianb% incuietoare ! denumire pentru un dispozitiv utilizat pentru blocarea usii.

-n situatiile in care el comunica cu diverse persoane, uristul trebuie sa ie atent la sensul pe care respectivele persoane il daucuvintelor pe care le olosesc.

9. A trei% c$m$nent% % 'emnului regul% de 'emni(ic%tie si este o reglementare care arata ca de un anume enomen cu rolulde substrat material al semnului trebuie sa legam un anume inteles. -n cazul limbaului natural $limba romana% , regulile desemniicatie sunt prezentate explicit doar in dictionarul explicativ, dar nu sunt constientizate direct , explicit atunci cand olosimcuvantul limba romana in situatiile obisnuite . cest apt se petrece pentru ca limbile nationale ca si regulile de semniicatie


11/35

proprii lor, s!au nascut treptat, pe parcursul unei istorii indelungate care coincide cu istoria comunitatii, poporului, care olosestelimba respectiva . Mai exact, ele au aparut in acelasi el in care au aparut traditiile si obiceiurile populare .-n cazul limbaelor artiiciale $au ost inventate de oameni pentru anumite situatii%, limbaul matematic, aceste reguli suntexplicite, ori de cate ori utilizam respectivul limba . 'egulile de semniicatie, indierent de elul in care se maniesta, tacit sauexplicit , reprezinta o componenta indispensabila a semnului .exemplu in momentul in care intentionam sa traversam o intersectie si observam culoarea rosie a semaorului, in minteaoamenilor normali se naste gandul ca traversarea este interzisa exista o regula de semniicatie. "aca nu ar exista reguli desemniicatie, c1iar in cazul limbaului obisnuit, comunicarea ar deveni imposibila, pentru ca iecare dintre partenerii la discutiear avea dreptul sa aleaga arbitrar sensul cuvintelor.

Semnul este un enomen izic perceptibil, produs cineva si de care persoana care l!a produs a legat un inteles pe baza unei regulide semniicatie .

Tipurile fundamentale de limbaj-n activitatea lor, oamenii utilizeaza o mare varietate de limba. /entru o prima clasiicare, vom utiliza drept criteriicomponentele sensului EI Du% 'u)'tr%tul m%teri%l dierentiem :

a% limbaje verbale"semnele coincid cu cuvinte sau combinatii de cuvinte b% limbaje neverbale"semnele coincid cu gesturi, sunete produse de dierite instrumente $luiere, claxoane...%, lumini de

diverse culori, stegulete.Limbaele neverbale sunt mai sarace in numar de elemente si in capacitati de exprimare decat limbaele verbale, dovada ca

operele literale s!au realizat prin intermediul limbaului verbal.Cu toate acestea, cel putin in situatia pentru care au ost create , limbaele neverbale sunt indispensabile .

II Du% intele' *'en'& deosebim :a) limbaj de ordinul , numitlimbaj obiectb) limbaj de ordinul , numitmetalimbaj

Lim)%:ul $)iect are ca denotat obiecte, enomene extralingvistice care apartin lumii in care traim.stel, sa presupunem ca cineva ormuleaza urmatoarea propozitie, despre care presupunem ca este adevarata : $(% 9:abla estenea%ra9.Sa presupunem ca legat de aceasta propozitie, o alta persoana ormuleaza urmatorul enunt : $0% 9#ste adevarat ca tabla e nea%ra9.-n sens strict, acest enunt nu se mai reera la obiectul tabla ci la propozitia 98abla este neagra9, despre care declara ca esteadevarata . -n aceste conditii, prima proprietate este speciica limbaului de ordin - iar cea de!a doua $0% apartine limbaului de

ordin --.#et%lim)%:ulse reera la enunturi care apartin limbaului de ordin -."istinctia este importanta sub 0 aspecte :G in activitatea uridica, se utilizeaza ambele tipuri de limba .Limbaul de ordin - = limba legal si este utilizat de autoritatea normativa, de persoana $institutia% care produce legea. /rinintermediul limbaului legal, autoritatea normativa se reera la apte sau conduite care sunt enomene de limba, in raport cu careintroduce obligatii, permisiuni sau interdictii.l doilea tip de limba olosit de uristi = limba uridic si este utilizat de regula, de persoane competente in domeniu si care, prindeclaratiile lor, se reera la legi sau articole de lege, pentru a spune de exemplu : 9o anumita lege a ost abrogata E alta este invigoare E un articol de lege se aplica sau nu intr!o anumita cauza9. 3u se reera la conduite ci la texte de lege.

ex. Sa presupunem ca o anumita persoana pronunta :9#u acum mint9

#ste iresc sa ne intrebam : oare spune adevarul sau minte 4Sa admitem ca spune adevarul, deci minte. $ p %

daca p H pSa admitem ca minte, deci spune adevarul $ p %

daca H p p

Conorm principiului noncontradictiei, p si Hp nu pot i simultan adevarate. "in aceasta situatie nu se poate iesi decat astel :/rima propozitie $eu mint% apartine limbaului de ordin - E variantele de raspuns nu se reera la comportamentul individului ci la

propozitia 9eu mint9 $antinomii semantice, de sens%.

Du% regulile de 'emni(ic%tie, deosebim :a% limbaje naturale$limbile nationale, materne%! au aparut treptat, iar regulile de semniicatie speciice lor s!au

constituit conorm traditiei si obiceiurilor populare .


12/35

b% limbaje artificiale"au ost inventate constient, de persoane, institutii astel incat regulile de semniicatie proprii lor auost ormulate explicit odata cu inventarea acelor limbae.ceste doua eluri de limbae comparativ, au calitati dar si deecte :! a% are un lexic oarte bogat si mari posibilitati de nuantare. /rivit din perspectiva cunostintelor stiintiice, are ca principaledeecte : ambiguitatea terminologica si neeconomicitate in exprimarea unor idei neintuitive $abstracte%! b% privite din perspectiva cunostintelor stiintiice, sunt avantaoase datorita exactitatii lor si al economiei in exprimare.Simbolul p corespunde la o ininitate de propozitii concrete $economicitatea%."in perspectiva cunostintelor comune, b% sunt saraceiar pentru unele persoane c1iar avide.

Structur% lim)%:ului-n componenta unui limba intalnim :(% 7+C*L'*L $lexicul% = totalitatea semnelor speciice acelui limba reprezinta o parte dinamica, in continua sc1imbare.0% D'M8-C = totalitatea regulilor reeritoare la olosirea respectivelor semne. 'eprezinta partea stabila a limbaului.Sc1imbarile speciice vocabularului sunt de 0 eluri, dupa inalitatea lor :

! unele duc la saracirea vocabularului! altele au ca rezultat ampliicarea vocabularului

-n cazul limbilor naturale, de tip verbal, ambele tipuri de sc1imbari aecteaza atat numarul de cuvinte din vocabular cat sinumarul de sensuri ale anumitor cuvinte .exemple G un cuvant recvent olosit 9calpuzan9 a iesit din uz ca si cum s!ar i invec1it, sensul iind acela de alsiicator de bani. *nderivat al lui este olosit in limbaul uristilor 9documente calpe9 = documente alse.G cuvantul 9spatar9 acum A)) ani avea doua intelesuri de baza :

! parte a unui scaun! dregator, ministru al armatei $inteles ce s!a pierdut%

-n ceea ce priveste celelalte sc1imbari, care duc la imbogatirea vocabularului daca am lua in consideratie perioadele scurte ,putem oeri multe exemple de cuvinte care nu au existat anterior ./rivitor la intelesurile, cuvantului 9arbore9

= copac= intelesuri noi, arbore genealogic, arbore cotit, arbore de decizie .

/oarte important: miscarile din a 0!a categorie, care duc la imbogatirea vocabularului, domina net celelalte sc1imbari, deci unurist competent trebuie sa ie la curent cu noile aparitii in vocabularul comunitatii in care isi desasoara activitatea .7ocabularul se maniesta in 0 eluri :

a% vocabularul general al limbii romane $unic%b% vocabularul individual $speciic cunoscatorilor de romana%

+ricat de educat ar i un individ, niciodata vocabularul sau nu va aunge sa coincida cu vocabularul general. 7ocabularulindividual evolueaza la el ca vocabularul general, dar pe baza altor cauze.

mpliicarea vocabularului individual depinde de 0 actori :G natural ! dezvoltarea biopsi1ica normala a individuluiG social ! experienta de viata si educatie sistematica a iecarui individ.

/entru uristi devine un alt aspect al vocabularului individual : exista 0 componente ale acestuia :

componenta activa $cuvintele corect cunoscute de individ si pe care le oloseste curent in timpul maniestarilor sale%.

componenta pasiva $cuvinte corect cunoscute dar pe care individul nu le oloseste , uneori c1iar deloc%

La audieri si interogatorii, uristul trebuie sa recurga la o categorie speciala de intrebari autatoare, pe baza carora sa poatadetermina pana unde se intinde vocabularul interlocutorului% .

3OR#E DE #ANI3ESTARE A LI#;A8ULUI NATURAL#xista 0 orme de maniestare a limbaului natural :

! limba rostit! limba scris

u rol social dierit. -n cazul lim)%:ului r$'tit7suportul semnelor consta din sunete dublu articulate enomen izic perisabil$vorba volant%."in aceasta cauza, acest el de maniestare a limbaului nu poate i utilizat pentru stocarea inormatiei.# adevarat ca astazidispunem de instrumente perormante pentru inregistrari si reproducerea sunetelor .-n ustitie, inregistrarile de acest el, luate izolat nu reprezinta probe 1otaratoare, decat daca se poate dovedi ca respectiveleinregistrari nu sunt contraacute.


13/35

Limbaul verbal este extrem de plastic in expunerea anumitor idei, si c1iar in persuasiune, cu conditia ca individul care il producesa aiba experienta in domeniu. ceasta calitate a limbaului rostit este datorata semnelor neverbale $gesturi, intonatia vocii...%care insotesc pronuntarea cuvintelor. "atorita acestui apt, in cazul declaratiilor acute in aceasta orma a limbaului, audieriletrebuie acute indirect.Lim)%:ul 'cri'are la baza succesiunile de litere realizate cu un instrument de scris, pe un anume material. Limbaul scris esteorma cea mai buna pentru stocarea inormatiei. -n conditiile unei experiente corespunzatoare, limbaul scris este un instrumenteicient pentru redarea clara si exacta a anumitor idei, motiv pentru care orice act uridic maor trebuie sa!si gaseasca cel putin incele din urma si o orma scrisa.

0%riet%tile lim)%:ului n%tur%l.Limbaul natural exista sub orma unei mari diversitati de limbi nationale $materne%, peste 0)))."aca comparam doua limbi nationale, oricat de apropiate ar i, constatam deosebiri si la vocabular si la gramatica. Cea maiimportanta deosebire la vocabular este aceea ca iecarei limbi materne ii sunt proprii anumite expresii idiomatice $nu au un senscare decurge din cuvintele din care sunt alcatuite nu pot i traduse mot a mot in nici o limba%+ singura limba nationala exista sub orma mai multor varietati, care pot i descrise dupa gradul de cultura, dupa criteriietnograice, istorice .....

! romana literara! romana populara

"ierenta intre varietatile limbii romane este numai de vocabular , gramatica este aceeasi si este obligatorie pentru toti.

Cur' nr. 6nii ? sunt 9"iagrama #uler

7arianta 7enn

+. r$$-itii %rticul%r neg%tive *de ti O&S o 1> 6nii ? nu sunt 9"iagrama #uler

7arianta 7enn

S/=)Preci-%ri !(< simbolurile acestei propozitii provin din cuvantul latinesc a airma, a nega$ afirmo, ne%o).0< pentru a putea analiza corectitudinea argumentelor din propozitiile categorice, vom avea nevoie de ormulele si reprezentarilegraice ale acestor propozitii.

e/. #ste suicient sa comparam ormulele care corespund diagramei 7enn, pentru a ne da seama ca intre cele 2 propozitiicategorice exista 0 raporturi de contradictie, ceea ce inseamna ca respectivele propozitii nu pot i nici adevarate nici alseimpreuna.

"e apt intre cele 2 tipuri de propozitii categorice exista 2 eluri de raporturi dintre care sunt raporturi de opozitie./entru a reprezenta sc1ematic acest raport vom recurge la urmatoarea sc1ema :


23/35

(< propozitiile c$ntr%dict$riinu pot i impreuna nici adevarate nici alse amandoua.0< propozitiile c$ntr%renu pot i impreuna adevarate dar pot i impreuna alse.< propozitiile 'u)c$ntr%repot i impreuna adevarate dar nu pot i impreuna alse .

'aportul de subalternare e raport de alta natura, corespunde raportului intre general si speciic./ropozitia universala se numeste supraalterna iar propozitia particulara corespunzatoare ei ! subalterna.vem 0 solutii sigure :! daca este adevarata supraalterna, automat este adevarata subalterna .! daca e alsa subalterna atunci e alsa si supraalterna ./ropozitiile care nu pot i impreuna adevarate, nu pot i combinate pentru a construi pe baza lor un argument sau o explicatielogic corecta.

Cur' nr. B

rgumente bazate pe propozitii categorice

C+37#'S-*3# si +7#'S-*3# proprietati categorice! cele mai simple argumente cu proprietati categorice pot i realizate cu autorul a 0 operatii de transormare ale acestor

proprietati care ne permit ca dintr!o anumita propozitie categorica utilizata ca premisa sa obtinem automat concluzia care e o altapropozitie categorica. ceste 0 operatii numite conversiune si obversiune ne permit sa stabilim de asemeni anumite relatii logiceimportante intr!una, 0 sau mai multe propozitii.


24/35

rgumentele din aceasta categorie se mai numesc imediate sau directe tocmai datorita aptului ca nu presupun mai mult de opremisa.

C+37#'S-*3# ! ne permite urmatorul tip de transormare : daca premisa e o propozitie categorica de orma S/ concluzia cese obtine prin conversiune va i o propozitie de orma /S.

S/ C7 /S "eci conversiunea sc1imba reciproc premisele celor 0 termeni.

+7#'S-*3# ! presupune un alt tip de transormare

S/ + S /;premisa< concluzia ce se obtine

prin obversiune

"eci termenii isi pastreaza pozitiile si unctiile ce le!au avut in premisa. ara ce se ala deasupra intregii concluzii arata ca prinobversiune se modiica ceea ce numim calitatea unei propozitii categorice. Cu alte cuvinte airmativele se transorma in negativesi invers .ara ce se ala doar deasupra lui / din concluzie arata ca o data cu modiicarea calitativa, predicatul din premisa a ost substituitin concluzie de termenul opus lui $contrariul sau contradictoriul lui%."e exemplu : "aca propozitia ce ne!o asumam ca premisa.*nii studenti nu sunt disciplinati E prin obversiune se obtine .*nii studenti sunt indisciplinati ."atorita aptului ca argumentele care iau nastere cu autorul acestor operatii ac parte din categoria argumentelor deductive in

cazul lor e inadmisibil ca propozitia derivata drept concluzie sa ie mai generala, sa spuna mai mult, sa extrapoleze in raport cupremisa din care a ost obtinuta ./rin urmare daca premisa a ost propozitie airmativa corespunzatoare ormulei S i / $unii S sunt / E concluzia nu poate i suborma S a /.S i /S a /

-ntr!un asemenea caz particularitatea mentionata a unui argument deductiv ar i de 0 ori incalcata .Mai intai luand cele 0 propozitii in intregul lor este evident ca premisa e o propozitie particulara iar concluzia e o propozitieuniversala. -n al 0!lea rand daca tinem seama de cuantorii ce apar in alcatuirea celor 0 propozitii uniiin premisa, totiinconcluzie devine evident si o a 0!a incalcare a regulei .-n premisa extensiunea lui S era luata doar intr!o parte a sa, in concluzie extensiunea aceluiasi termen e luata in totalitatea sa$concluzia spune 98oti S9%/entru a putea tine seama de extensiunea termenilor s!a introdus o terminologie speciala prin care sa se arate daca un termen e

luat in toata extensiunea sa sau nu . 8ermenii a caror extensiune e epuizata se numesc distribuiti, apt pe care!l putem nota cusemnul 9N9 E iar termenii sunt luati doar partial se numesc nedistribuiti ceea ce se poate nota cu 9!9 in dreptul termenuluirespectiv . !S i / $e nedistribuit in premisa% NS a / $e distribuit in concluzie%

La nivelul tuturor celor 0 tipuri de proprietati categorice situatia distribuirii termenilor poate i redata prin urmatorul tabel :

S a /NS

> /

S e / N N

S i / ! !

S o / ! N

"in tabel rezulta ca subiectul logic e distribuit in particular. -n timp ce predicatul logic e distribuit in negative si nedistribuit inairmative .'egula generala e urmatoarea :

Regul% di'tri)uirii termenil$r

-ntr!un argument deductiv cu propozitii categorice oricare din termenii concluziei apare ca distribuit numai daca el a ostdistribuit si in premisa din care provine .! nu e posibil ca un termen sa i ost distribuit in concluzie si sa nu ie distribuit in premisa! invers e posibil."aca tinem seama de aceasta regula din cele 2 propozitii categorice numai pot i supuse conversiunii ."intr!o premisa universala airmativa se obtine una particular airmativa .


25/35

16 S a /! C7 / i S conorm tabel / ! nedistribuit

/

26 S e / C7 / e S S

o prop. universal negativa universala

conorm tabel universal negativ are ambii termeni distribuiti

96 S i / C7 / i S S

o particular airmativa tot o particular airmativa

Singura proprietate care nu are termeni distribuiti este particular airmativa./articular negativele $S o /% nu pot i convertite . !S o /

S e nedistribuit in premise ar deveni predicat de negative si orice predicat e nedistribuit.-n legatura cu ormulele conversiunii ! 0 precizari ."aca premisa si concluzia sunt acelasi tip de propozitii ca in cazurile ;0< si ;< vom spune ca e vorba de o conversiune simpla sivom nota dedesubt litera 9S9. -n acest caz de conversiune premisa si concluzia au exact aceeasi valoare de adevar. C1iar se poate

spune ca reprezinta acelasi gand spus in eluri dierite .-n cazul in care premisa si concluzia nu sunt exact acelasi tip de propozitii ;(< ! au dedesubt litera 9/9. -n cazul acestui tip deconversiune nu se mai poate sustine ca premisa si concluzia au creat aceeasi valoare de adevar.-n cazul conversiunii prin accident avem doar doua situatii posibile :16 daca premisa e adevarata atunci automat si concluzia e adevarata.26 daca concluzia e alsa atunci automat premisa e alsa .

-n cazul obversiunii datorita aptului ca termenii isi pastreaza unctiile automat e respectata regula distribuirii termenilor. "repturmare avem 2 propozitii categorice, toate obversibile. Formulele ce corespund acestei obversiuni sunt : >;(< S a / ob S e /

>;0< S e / ob S a /

>;< S i / ob S o /

>;2< S o / ob S i /

/roblema cea mai importanta e insa aceea in practica argumentarii, cate 0 operatii se combina mod repetat in 0 variante dieriteceea ce ace ca o singura propozitie categorica sa se prezinte intr!o multitudine de variante .7om lua ca ea propozitia universal airmativa $restul acem noi% .

- S a / C7 / i S ob / o S prima varianta bloc1eaza in acest loc/

> > > > > > >-- S a / ob S e / C7 / e S ob / a S C7 S i / ob S o /

S /

$se bloc1eaza aici%

+ propozitie categorica se prezinta in orme dierite. -n acest lant daca nu a intervenit C7, toate propozitiile din ragmentulrespectiv sunt ec1ivalente. Cand a intervenit C7 prin accident nu sunt. 8ipuri de exercitii ce vizeaza acest lucru! Se da in limba romana un argument simplu.;(< +rice actiune cinstita e morala

3ici o actiune cinstita nu e morala./rob. rezulta sau nu concluzia;0< Se da o lista de !A! prop. 3i se cere sa stabilim valoarea de adevar a celeilalte. 3u se pot realiza eicient decat apeland laormula :

Sil$gi'm


26/35

! un argument deductiv alcatuit exclusiv din propozitii categorice dar care ace parte din categ. argumentelor mediate sauindirecte-n cazul unui silogism elementar pentru obtinerea concluziei avem nevoie de 0 premiseex. prezentat intr!o orma speciala pentru analiza/ $(% +rice incalcare a Codului /enal e inractiune/ $0% Furtul e o incalcare a Codului /enalFurtul e o inractiune .-n cazul argumentelor mediate analiza argumentelor se ace incepand de la concluzie, mod in care vom proceda si noi .

>

Concluzia de sub linie e o proprietate categorica SS = urt/ = inractiuneSubiectul concluziei se numeste termen maor al silogismului .Luati impreuna S si / din concluzie se numesc termeni extremi ai silogismului-n exemplul nostru se constata ca termenul minim apare in /$0%cu rol tot de subiect logic.-ndierent insa de rolul ce!l are termenul minor intr!o premisa, premisa in cauza se numeste premisa minora. 8ermenul maorapare in cealaltea premisa ce se va numi premisa maora .

-n cazul exemplului nostru termenul maor apare in /$(%si tot in rolul de predica al acesteia ca si!n concluzie.-n aara acestor 0 termeni in alcatuirea argumentului apare si un al !lea care ace legatura intre cele doua premise, motiv pentrucare el se numeste termen mediu, iar prezenta sa e semnalata prin litera M. -n cazul exemplului nostru 8 mediu e dat de cuvintele9incalcare a Codului /enal9 si are rol de subiect logic in premisa maora si predicat logic in premisa minora. /entru a puteasesiza elul in care premisele produc concluzia vom lua in consideratie tipurile de propozitii care in exemplul nostru indeplinesc

rolurile de / maor minora si de concluzii .Concluzia e o universal airmativaM a / ! maor /S a M ! minoraS a / ! concluzie Mconorm diagramei #uler. S

Silogismele $argumentele alogistice% cunosc o oarte mare diversitate ./entru a le clasiica se recurge la 0 criterii :16pozitia pe care o are 8 mediu in premisa ata de ceilalti termeni $are rol premergator acestui criteriu%. vem 2 varianteundamentale numite iguri de rationare silogistica .

a% M/ b% /M c% M/ d% /M

SM SM MS MSS/ S/ S/ S/

26tipurile de propozitii categorice care indeplinesc rolul de premise si pe cel de concluzie in iecare din cele 2 iguri silogistice .8ipurile de iguri silogistice desprinse dupa aceast criteriu reprezinta sc1eme concrete de argumentare si poarta denumirea demoduri silogistice. 3umarul lor e oarte mare. # suicient a apela la o ormula matematica . 2C= 2de moduri silogistice in iecare igura silogistica E in total 0A sc1eme de rationare."in cele 0A doar 02 sunt corecte ./entru a veriica daca un argument silogistic oarecare e sau nu logic corect trebuie sa veriicam daca sc1ema de argumentare caree propriu respecta sau nu @ conditii de rationalitate silogistica. "upa cum urmeaza :16 un 'il$gi'm element%r c$rect c$ntine d$%r trei termeni.ceasta regula se aplica numai in cazul exemplelor concrete deargumente date la nivelul limbaului natural. Multe cuvinte cu doua sau mai multe intelesuri. "aca unui asemenea cuvant iirevine rolul de a vedea termenul mediu nu e exclus sa ie luat cu inteles in maora si cu alt inteles in minora, ceea ce ar insemna

ca nici macar nu are 8 mediu .26T mediu *#& tre)uie '% (ie di'tri)uitl% cel utin un% din cele 2 $er%tiuni %le '%le .sta inseamna ca in cel putin una din

premise e sau universala sau /.96 regul% di'tri)uirii termenil$r.+ri minorul ori maorul poate avea o extensiune mai mare ca!n premise.ex. de rationament gresit ! .......+6 din remi'e %(irm%tive re-ult% e/clu'iv c$nclu-ii %(irm%tive .6 din remi'e c%lit%tiv di(erite 'e $)tin e/clu'iv c$nclu-ii neg%tive .6 cel utin un% din remi'e e r$riet%te univer'%l% .B6 din remi'e c%ntit%tiv di(erite *un% univer'%l% %lt% %rticul%r%& 'e $)tin e/clu'iv c$nclu-ii %rticul%re .+ alta problema importanta legata de argumentarea silogismelor e :! in practica argumentarii intalnim 0 situatii distincte :


27/35

%& entru $)tinere% c$nclu-iil$r d$rite e 'u(icient un 'ingur 'il$gi'm element%r .)& entru $)tinere% c$nclu-iil$r d$rite %vem nev$ie de 2 '%u m%i multe 'il$gi'me element%re c%re $t (i c$n'ider%te trete'ucce'ive 're c$nclu-i% d$rit% .*n argument de acest el se numeste polisilogism si ia nastere astel :! concluzia primului silogism e olosita cu premisa de cel de!al doilea! concluzia celui de!al doilea e olosita ca premisa de al treilea etc., pana se aunge la concluzia dorita.-n ambele cazuri ne conruntam si cu un alt aspect. Fie ca e vorba de un singur silogism, ie ca e vorba de un polisilogismargumentatorul nu ormuleaza explicit toate proprietatile . # o te1nica special olosita de argumentatori pentru a!l inluenta pe celcaruia ii adreseaza argumentul. /ropozitia care lipseste apare automat in mintea autorului si acesta crede ca el insusi a participat

la argumentare .#xista variante :16 li'e'te c$nclu-i% !

+rice incalcare a Codului /enal e o inractiune .Furtul e incalcare a Codului /enal.26 li'e'te min$r% .+rice incalcare a Codului /enal e o inractiune, prin urmare urtul e inractiune .96 li'e'te m%:$r% .Furtul e incalcare a Codului /enal prin urmare urtul e inractiune .

-n cazul polisilogismelor in mare vorbind exista 0 variante de simpliicare :16 nu m%i 'unt enunt%te c$nclu-iile relimin%re num%i remi'ele ure 'i c$nclu-i% (in%l%.rgumentul se numeste S+'-826 e %lic%)il% de regul% c%nd $li'il$gi'mul e %lc%tuit din num%i 2 'il$gi'me element%re ."in primul silogism se elimina una din premise. $apare a 0!a/ si Concluzie%

rgumentul se numeste #/-CQ#'#M./roblema de baza e urmatoarea :! pentru a stabili daca un argument de acest el e corect sau nu primul lucru trebuie acut e ca argumentul sa ie reconstruit inorma completa, deci sa ie explicitate propozitiile subintelese. -n aceste conditii daca e vorba de un polisilogism argumentul inintregul sau este corect numai daca iecare argument silogistic elementar din alcatuirea sa e el insusi logic corect .

Cur' nr.

Argumente cu r$$-itii c$mu'e

rgumentele din aceasta categorie sunt mult mai numeroase decat cele de origine silogistica si sunt extrem de utilizate in celemai dierite si diverse situatii .

7ariante de argumente si metode de stabilire a validitatii oricarui argument de acest el :! argumente ipotetico!categorice : sunt argumente deductive si un argument de acest el contine doar 0 premise din care seobtine....... speciicul lor : prima premisa este un conditional sau o implicatie.ex. "aca atunci . 0!a premisa coincide ie cu antecedentul sau consecventul premisei initiale, ie cu negatia unuia dintreacestia. ca exista 2 varietati de argumente ipotetico categorice :

H ! nu este adevarat H daca atunci sau non H $non% H


28/35

$(% argument airmativ $0% argument negativ $% $2% $modus poneus% $modus tolleus%

"eosebit de important este aptul ca numai primele doua corespund unor argumente valide $( si 0% E ultimele 0 $, 2% corespundunor argumente nevalide . *n argument valid $sau logic corect% nu poate produce din premise adevarate concluzii alse. "eci,alegem varianta in care premisele sunt amandoua adevarate si sa stabilim valoarea concluziei .

= ( , = ( = ( , = (

= ( ( = (

= ( $0% ( )

"eci, daca premisele sunt adevarate, atunci si concluzia este adevarata.*n conditional al carui consecvent e adevarat, e adevarat indierent de valoarea antecedentului ."eci, plecand de la premise adevarate ie concluzii adevarate ie alse. "esi sc1emele si 2 sunt nevalide. #xista numeroasesituatii in care olosirea argumentelor de acelasi tip este inevitabila. cest aspect este cu atat mai important cu cat multe situatiide acest el au o importanta deosebita .e/. presupunem ca in ata unui complet de udecata este adus un dosar din care reiese ca un anume individ 6 s!a ace vinovat deasasinarea prin otravire a unui alt individ R . 7om rezuma continutul dosarului astel : 6 l!a otravit pe R si vom reprezentasimbolic .propozitia cu litera . "eci, este o cauza de natura penala E in urma dezbaterilor din proces, completul trebuie sastabileasca daca este adevarata sau alsa. "aca se aunge la prima concluzie $adevarata% instanta va pronunta condamnarea lui6, iar daca se aunge la cea de!a doua concluzie $alsa%, instanta va pronunta ac1itarea lui 6.

-n stabilirea oricarei dintre concluzii, pe langa udecator mai sunt implicate 0 parti : acuzarea, care urmareste sa convinga peudecator ca este adevarata si apararea cauta sa convinga completul ca este alsa. Fiecare parte cauta sa!si atinga scopul prindiverse miloace. /resupunem ca dupa un timp acuzarea reuseste sa aduca in instanta urmatoarea proba o c1itanta sau o acturadin care ca anterior decesului lui R, 6 a cumparat o substanta toxica de la o societate, suicienta pentru otravirea lui R. Sarezumam continutul c1itantei prin propozitia 6 a avut la dispozitie otrava si o notam cu . -nainte de evaluarea probelorretinem : implicatia daca atunci sunt adevarate, indierent de validitatea probei. "aca 6 a avut otrava, l!a otravit pe R.poi se trece la evaluarea probelor iar rezultatul este : proba este autentica. Iudecatorul dispune de 0 premise :

sc1ema

! premisa e autentica

Concluzia evenimentelor care s!au petrecut , nu!i permit udecatorului sa spuna despre ea, nici ca e adevarata nici alsa. crescut

gradul de probabilitate ca sa ie adevarata. cuzarea si apararea sunt obligate sa c1imbe strategia : acuzarea cauta sa!lconvinga pe udecator ca pe langa implicatia unanim acceptata ca adevarata, este adevarata si implicatia inversa .

"aca 6 a cumparat otrava, atunci el l!a otravit pe R. pararea demonstreaza ca numai prima implicatie este adevarata si a douaeste alsa .-- argumente disunctivo!categorice : - premisa este o disunctie sau , -- premisa coincide cu unul din termenii acesteidisunctii sau cu negatia uneia dintre ei. /ractic, putem vorbi doar de 0 variante :

$sau%$(% 7 $0% 7 $(%nevalida

H

H

1&reprezinta un argument valid numai daca disunctia initiala este tare sau exclusiva. #ste un argument nevalid daca aceastadisunctie este slaba sau neexclusiva . Spre deosebire de limba latina, in limba contemporana expresa prin care este redat acestoperator propozitional nu dierentiaza clar intre cele 0 eluri de disunctii. Cand despre o disunctie spunem ca e tare intelegem cauna singura din cele 0 variante este adevarat, iar cealalta este automat alsa. Cele 0 variante nu pot i impreuna adevarate sauimpreuna alse .Cand spune, despre o disunctie ca este slaba sau neexclusiva intelegem ca este exclusa o singura situatie : ambii termeni ar ialsi. 8oate celelalte situatii posibile sunt admise. cest el de disunctie era redata prin expresia : 9vel, vel9. -n romanelecontemporane oricare dintre disunctii este redata prin acesta expresie : 9sau, sau E ori, ori9Singura posibilitate de a stabili daca aceste cuvinte corespund unor disunctii exclusive sau unei disunctii neexclusive, este aceeade a anliza cu atentie contextul in care apar. /entru a dierentia cu autorul simbolurilor vom dubla semnul :

% H sc1ema de argumente valida


29/35

este o sc1ema de argumente valida indierent de tipul disunctiei. "ar in legatura cu sc1ema 0 se ridica o alta problema pentrusituatia in care disunctia initiala ar i slaba, neexclusiva. + disunctie tare nu admite orice numar de termeni iar conditia ca ea saie adevarata este minima,. cel putin unul dintre acestia trebuie sa ie adevarat ./resupunem ca sc1ema 0 ar debuta cu o disunctie slaba care are in alcatuirea sa termeni :

7 7 C si numai ultimul este adevarat C = ( = = )

Luata in orma completa, aceasta disunctie este adevarata, dar daca in momentul in care am ormulat argumentele am luat doarprimii doi termeni inseamna ca premisa initiala este alsa. "in premise alse se obtine orice el de concluzie. rgumenteledisunctivo!categorice sunt utilizate inevitabil atunci cand suntem pusi in situatia de a alege, de a decide intre 0 sau mai multevariante, care este cea adevarata. -n astel de situatie, prezentarea variantei ia orma unei disunctii, dupa care veriicam iecarevarianta .--- argumentele lematice $disunctivo!ipotetice%. ceasta debuteaza cu o.... daca disuntia are doi termeni argumentul se c1eamadilema. #le sunt extrem de utilizate si in ustitie si in viata publica, datorita aptului ca sunt extrem de spectaculoase. "aca evorba de o dilema, argumentul mai contine 0 premise, iecare iind un conditional sau o implicatie, dupa care urmeazaconcluziile. Se stie ca in inalul bataliei de la Calugareni comandantul ostii otomane a dezertat. vand in vedere stadiul luptei, nue exclus ca 1otararea de a dezerta sa ie luata dupa ce a gandit : am 0 posibilitati : sa ordon continuarea luptei sau retragerea9 ! -

premisa : 9daca ordon continuarea luptei armata va i inranta9 E -- premisa : 9daca ordon retragerea, voi pierde batalia, deoarecemulti soldati se vor ineca in mlastina9 ! --- premisa 7 Concluzia este airmativa si este o propozitie simpla.

C rgumentul se va numi dilema constructiva si simpla deoarece concluzia C coincide cu o propozitie elementara.

C

lt argument : /laton olosea o dilema pentru a le spune conationalilor lui ca scrierile lui Qomer sunt literatura beletristica, nustiintiica. #l olosea urmatoarele argumente :9"aca Qomer spune adevarul despre zei atunci eroii erau copii ai zeilor9 ! - premisa.9 "aca Qomer spune adevarul despre zei atunci zeii au savarsit multe apte reprobabile9 ! -- premisa9"ar, nu este adevarat nici ca eroii sunt iii zeilor si nici ca zeii ar i savarsit apte reprobabile9 ! --- premisa.Concluzie : Qomer nu spune adevarul despre zei $in sens stiintiic%

C

H H C ! este ec1ivalent cu negatia unei disunctii H $ 7 C%

H $nu e adevarat %

"ilema olosita de /laton este simpla, dar intrucat concluzia neaga se numeste destructiva ."ilema compusa in ex. de argument : Culmea absolutismului medieval l!a reprezentat Qenric 7---. #l a avut curaul in conditiitotal adverse sa promulge un act uridic ! de suprematie si avea urmatorul rost : conorm acestui decret regal, seul statuluidevenea si seul bisericii din Marea ritanie. "orind sa impuna acest act, el a avut nevoie de acordul tuturor marilor unctionariai imp., care cu o singura exceptie au ost de acord cu acest decret. Singura persoana care nu s!a pronuntat era un om care ocupaa doua unctie dupa rege $cancelar% ! "andu!si seama ca abtinerea cancelarului pune in pericol actul de suprematie, Qenric 7--- a

proitat de o situatie speciala si in ata intregii curti i!a pus 0 intrebari : "e ce pana la acea data nu a dat un raspuns laintrebarea : "aca actul este drept sau nedrept .Care este optiune cancelarului pentru

'aspuns : m 0 posibilitati sa spun ca e drept sau nedrept ! - premisa"aca spun ca e drept atunci imi voi pierde suletul ! -- premisa

"aca spun ca e nedrept atunci imi voi pierde trupul ! --- premisa>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>Concluzie : Sau imi pierd suletul sau imi pierd trupul ! propozitie compusa, deci dilema compusa .


30/35

Cur' nr. 1

ARGU#ENTE INDUCTI0E

- ! Spre deosebire de argumentele deductive in care concluzia nu depaseste ca grad de generalitate premiseledin care a ost obtinuta in argumentele inductive concluzia extrapoleaza, e mai generala in raport cu premiseledin care a ost obtinuta .ex : (< Furtul reprezinta incalcare a Codului /enal

0< Falsiicarea banilor reprezinta incalcare a Codului /enal

< "area si luarea de mita reprezinta incalcare a Codului /enal2< Furtul, alsiicarea banilor, darea si luarea de mita, sunt inractiuni.

Concluzii : +rice inractiune reprezinta o incalcare a Codului /enal.La nivelul premiselor sunt enumerate cateva exemple de inractiuni, concluzia vorbeste despre orice tip deinractiune ! extrapoleaza .

-- ! "atorita acestui raport concluzie ! premise, ce inseamna ca sub aspectul inormatiilor ce le oerapremisele nu sunt temei suicient pentru concluzii, in argumente inductive, concluziile nu rezulta cu necesitatedin premise .


31/35

#ectul acestei particularitati e urmatorul :! in inductii c1iar de plecam de la premise sigur adevarate, concluzia ce o obtinem e doar probabila .-n ce priveste utilitatea ! argumentele inductive au o larga olosinta :! ele sunt utilizate in acele domenii de cercetare sau activitate practica in care solutiile pe care le cautam seobtine pe baza unor date concrete empirice, obtinute prin observatii, toate etc...-n drept, argumentele inductive ocupa locul principal in cercetarea criminalistica..... cauta solutia .....reerindu!se la urme $ora, locul, data...%-n activitatea teoretica si practica deductia si inductia se completeaza reciproc dupa cum vom vedea nu sepoate ace deductie ara inductie si nici invers .

0%riet%tile inductiei+arecum asemanatoare, argumentele deductive si cele inductive cunosc o oarecare diversitate .Forma cea mai simpla de argument inductiv poarta numele de analogie ! acest tip de argumente e atat desimplu si usor de realizat incat el utilizeaza in mod spontan in cele mai diverse situatii inclusiv persoane carenu sunt .... logic. cest tip de argument e probabil cel mai recvent tip de argument de la nivelul cunoasteriicomune. "ar el ocupa un loc oarte important si in drept .Simplitatea acestui argument reiese din aptul ca el se bazeaza pe cea mai simpla operatie de gandire : Simplacomparare a 0 obiecte sau 0 situatii menita sa stbileasca eventual asemanari si deosebiri intre cele 0 obiecte,

situatii comparate .cest argument se produce in urmatorul caz :

Se descopera ca poseda proprietate suplimentar nedescoperita la $/nN(%Concluzia obtinuta prin analogie are cel mai redus grad de probabilitate ."e aceea exista oarte multe dierente contrare intre sistemele de drept privind locul si rolul analogiei in

rezolvarea unor cazuri in instanta.Common elt1 acorda un loc oarte important analogiei in solutionarea a dierite cazuri in instanta.La noi e dierit :! in dreptul de sorginte anglo!saxona ...... de organizare a institutiilor uridice prin legislatia in vigoare prinregulile de procedura speciice se acorda o ..... importanta precedentelor, aplicandu!se in situatii noi aceeasisolutie.Sunt in vigoare si legi de prin (0)), ()). /entru ca o analogie sa ie cat de cat credibila ea trebuie neaparat sasatisaca anumite conditii :

(< intre si trebuie sa existe un numar cat mai mare de asemanari, iar eventualele deosebiri trebuiesa ie neesentiale, sa nu ie neaparat indispensabile pentru respectivele obiecte

0< trasaturile comune trebuie sa ie undamentale pentru obiectele comparate .< intre proprietatile comune trebuie sa existe legaturi speciale adica sa se presupuna atrase una de alta

$/( sa atraga pe /0 etc%.#x. de analogie ce nu respecta aceste reguli :"avid Qube :"upa cum stearul tanar care e nascut din g1inda produsa de un stear batran aunge sa sedezvolte intr!atat incat suoca stearul parinte, nu are nici o vina tot asa patricidul nu are nici ovina .Cuvintele tot asa corespund in mod sintetic celei de!a doua premise.-ntre cele doua obiecte comparate stear si om ...... insa deosebiri undamentale ."estul de recvent cuvantul analogie e utilizat si intr!o alta acceptiune, nu de argument ci de simpla ilustrare.-n una din lucrarile sale redactate la /ontul #uxin, +vidiu relateaza :


32/35

sa dupa cum soarecii nu mai viziteaza un 1ambar golit de grane, tot asa oamenii nu!si mai viziteaza prieteniidecazuti din avere si din demnitati si asta nu e analogie ci e o extractie $4% dorind a ace evidenta singuratatea .tat in cunoasterea comuna cat si stiintiic sunt utilizate 0 mari varietati de inductii.! inductia completa! inductia incompleta

(< -nductia completa ! e total nesemniicativa deoarece cazurile in care se poate utiliza un asemenea argumentsunt extrem de rare si de cele mai multe ori atat respectivele cazuri cat si concluziile obtinute prin un asemenea

argument nu au o importanta deosebita. "e regula singura valoare a concluziei e ca a spus sintetic.-nductia completa are urmatoarea sc1ema :( / $(are proprietatea /% Se constata :0 / (< clasa elementelor un numar init de. elemente. 0< pentru cel care a savarsit argumentul,. a putut sa!l examineze unul cate unuln / toate elementele clasei .(, 0, ..., nsunt toti S

Concluzie : 8oti S sunt / ./e aceasta baza s!a obtinut concluzia : .....(< concluzia spune pe scurt ceea ce au spus premisele dar intr!o orma lapidara .0< e singurul tip de argument inductiv care se abate de la regula pentru ca in cazul unui asemenea argumentconcluzia rezulta cu necesitate $daca avem premise adevarate concluzii adevarate%./rob : cand putem valoriica acest argument 4(< Clasele de obiecte ce au un numar limitat de obiecte sunt relativ putine $ex. studentii din anul -, 8itu M.sunt in numar limitat ...... aplica o inductie de acest tip, putem cerceta pe iecare in parte%./rob. e cam cate propr. avem noi studentii si cele comune ce importanta au 40< #xista si clase limitate unde nu putem cerceta iecare element al clasei $ex. atomii de Q intr!un pa1ar deapa% pentru ca numarul e asa de mare%

0< -nductia incompleta :! e singura orma de inductie semniicativa,! e de 0 eluriSc1ema acestei inductii e urmatoarea :( /0 /...n /(, 0, ..., nsunt unii dintre S

concluzii : 8oti S sunt / .Se observa ca acest tip de inductie corespunde integral particularitatilor argumentului inductiv! concluzia extrapoleaza in raport cu premisele! tocmai datorita acestui apt concluziile nu rezulta cu necesitate din premise ."upa strategia utilizata in constructia argumentului si in evaluarea concluziei, deosebim doua variante deinductie incompleta.

-nductia vulgara si inductia stiintiica-nductia vulgara ! e caracteristica cunoasterii comune unde activitatea teoretica se bazeaza prioritar peexperienta de viata a individului si nu pe o educatie sistematica elaborata .


33/35

/ractic in in inductia vulgara, realizarea rationamentului se ace aproape exclusiv pe constatari accidentale. -naceste conditii lucrurile se petrec astel : -ndividul constata ca intr!o serie de situatii anumite evenimente sepetrec aidoma ara sa stabileasca ara sa caute existenta unor legi naturale, sociale etc care ar explica de celucrurile se petrec asa, individul trage concluziile ca in toate situatiile de acest el se vor produce respectiveleevenimente .Dradul de probabilitate al concluziei obtinuta in acest el e extrem de redus. Cu toate acestea acest tip deinductii a dus desigur intamplator si la anumite concluzii care ulterior au ost preluate de la nivelul gandiriipopulare de cunoastere stiintiica in contextul carora respectiva concluzie a dobandit o ..... mult mailaborioasa .Concluzii de acest el ar i :! metalele incalzite se dilata! obiectele de sticla se sparg etc*nele dintre concluzii din acest tip de inductie stau la baza unor proverbe populare :ate ierul cat e caldltele stau la baza unor superstitii, preudecati, tocmai pentru ca gradul de probabilitate e oarte redus :8rioiul cu 2 oi, nr. (, potcoava etc."oua erori logice sunt oarte recvente in acest tip de inductii incomplete .(< Deneralizare pripita ! oamenii constata ca lucrurile stau asa ! conc1id ca toate .......ex. /ana la sarsitul sec. 67---, pana sa aunga europenii in ustralia, erau convinsi ca toate lebedele sunt

albe.0< Cea de!a doua concluzie $superstitii% ! ......... = dupa aceasta, deci din cauza aceasta .+ succesiune intamplatoare e gandita ca iind o succesiune cauzala .

-nductia stiintiica! e speciica cunoasterii stiintiice sistematice. /resupun o strategie speciala :! inainte de a olosi premisele pentru constructia argumentelor, ele sunt supuse unui examen special iecare inparte. Faptele despre care vorbesc premisele sunt comparate cu alte apte, sunt clasiicate, se veriica daca elesunt rezulatele unor inregistrari exacte si abia apoi sunt olosite pentru a construi argumentul .! pentru a trece de la premise la concluzie utilizam in unctie de situatia in cauza asa zisa metoda de cercetareinductiva. #xistenta acestor metode a ost sesizata inca de ........

/roblematica lor a ost reluata de un persona celebru ! Francis acon si au dobandit standard prin contributiaaltui celebru britanic I. Stuart Mill. /rima dintre aceste metode ! Metoda concordantei ! ea poate i aplicatacand avem o situatie de tipul analogiei.Metoda parcurge urmatorul drum :se iau in considerare mai multe situatii care se produce in mod constant de iecare data acelasi enomen .

/entru selectarea situatiei respective avem in vedere ca eventuala cauza a producerii lui a trebuie sa se aleneaparat printre enomenele care ..... in cazurile respective au precedat aparitia lui a. tentia e acordatatocmai acelor enomene. Si respectivele situatii sunt supuse unei comparari :"aca exista un singur enomen intre cele ce au precedat aparitia lui a care apare totdeauna, se considera

tocmai ca acest enomen e cel al lui a.

Sc1ematic : , , C, " a singurul enomen comun, , F, " a e , F, D, Q a

a $ e cauza lui a%

Metoda se bazeaza pe constatare , observatii, nu se analizeaza intern iecare enomen, iar aplicarea acesteimetode in mod automat, ... critic poate duce la insuccese .ex. producerea .......... constant care nu e cauza, dar e indispensabila%


34/35

-- . Metoda dierentei ! se bazeaza pe experiment deci pe interventia cercetarilor in derularea enomenelor ceprovoaca intentionatanumite situatii, dar nu poate i olosit decat in situatii speci .Se iau in considerare doar 0 situatii legate de enomenul a carui cauza o cautam :! prima situatie e selectionata din ......................! a doua sitiatie e provocata de cercetator pe baza cercetarii sistematice pe care a acut!o pentru a selecta

aceasta prima, ..... ca enomenul din aceasta prima situatie ar i c1iar cauza lui a! el cauta sa reproducaenomenele care au precedat initial aparitia lui a, cu exceptia enomenului ce!l presupune drept cauza a lui a.

Sa presupunem ca reuseste :, , C, " a

! , C, " ! $nu mai apare enomenul a%, a starnit cauza concluzia ca e cauza lui a

a

Dradul de probabilitate e mai mare pentru ca carcetatorul se implica eectiv in derularea evenimentelor."in pacate exista oarte putine situatii in care poat5e i aplicata aceasta metoda $ nu poate i aplicata incercetarile politologice%ex. Miscarea unei planete poate inluenta miscarea altei planete. 3u putem ace nimic.Sc1ema acestei metode e ideala$nu putem extrage inima sa vedem daca organismul mai unctioneaza%

! e aproape imposibil sa reproducem o situatie de elul celei de!a doua premisa .Metoda a servit unor descoperiri oarte importante! s!a constatat pe baza ei ca o anume maladie recventa in cazul marinarilor .... se datoreste lipsei vitaminei C .

--- . Metoda a aplicata numai in cazul in care enomenul a carui cauza o cautam e inconstant se modiica dela o situatie la alta, isi modiica intensitatea . Se cauta mai multe situatii in care enomenul respectiv a aparut

avand modiicari ....... enomenele ce au precedat aparitia lui ain iecare din respectivele situatii :! ........... enomenele ce au precedat aparitia ...... exista unul ale carui modiicari concorda cu modiicarile lui

a

), , C, " a) Metoda =Aetoda variantelor concomitente

(, , C, " a(n, F, D, Q an a

! nu se aplica decat in anumite cazuri :ex. modiivcarea temperaturii duce la topirea metalelor

-7. Metoda reziduurilor $a resturilor sau ramasitelor% ! e cea mai complexa , presupune un eort sistematicpentru valoriicarea ei, dar si existenta unor cunostinte anterioare .

! in aceasta metoda se apeleaza la o singura situatie reala : Cautam cauza luia, el ace parte dintr!un complexde enomene iar aparitia lui ae precedata de producerea enomenelor , , C, despre care avem urmatoareleinormatii :

, , C, " a, b, c, d bC c" d

concluzie : a

ceasta metoda a ost olosita de un matematician care pe baza acestei metode si a unor calcule speciale a ostde apt descoperitorul autentic al planetei 3eptun ! e rancezul Leveiler ! in cazul lui *ranus se inregistrauanumite perturbatii. gasit cauza iecarei perturbatii cu exceptia perturbatiilor traiectoriei .


35/35

! a zis ca intre 0!02 august (@ aceasta planeta ar trebui sa se gaseasca pe o anume constelatie.-n acest el /lant a descoperit primul planeton .ceste metode sunt valoriicate impreuna, sunt combinate . *neori nu e posibil toate doar 0, .

Date post:	04-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	crina-pindic
View:	264 times
Download:	1 times

Logica universitara

Documents