REGULT pENTRU REZoLVAREA iNTREBARILoR DE LoGlcA lsroRlcA

L Se va alege raspunsul A atunci cAnd ambele enunturi sunt adevarate 9i ele se afla intr-una din

urmatoarele situafi i :

1. Unul dintre enunturi descrie un proces istoric de ma iar celilalt prezinti u!--aspee!-al

acstuipr999sJ'j,@-E!g1E-ded'9p.-endentadintreintreg9ipa(i|esa|e)'ExemPle:

intre lBSg gl 1g66 Alexandru loan Cuza intreprinde o vasld operd de reformare a societalii

rom|negti; in august 1 864, domnitorul sanctioneazit legea agrara.

in veacul rezistenlei armate, voievozii romdni s-au afirmat ca un factor impoftant in cruciada t1rzie;

in vara anului 1456, lancu de Hunedoara apdrd cu succes Belgradulimpotriva armatelor otomane

conduse de Mahomed alll-lea.

Z. Unul din enunluri descrie un docgm€Illglgri.c (tratat de pace, convenfie, lege,,constitufie, proclamafie

etc,) in general, iar celilalt pr-erintil prevgde:e a r t (documentul in intregul sdu este

.,cauza" tutu ror prevederilor sale).

Exemple:

prin tratatul de pace semnat in 1829 ta Adrianopo! se punea capdt unui nou conflict ruso-turc;

domnitorii celor douit Principate dundrene armau sd fie numiti pe viatd'

in iulie 7866 esfe promulgatd prima Constitulie internd a romilnilor; potrivit articoluluiT alacestei

Constitutii, impdm1nteniia (naturalizarea) nu putea fi acordatd decat strdinilor de religie cregtinit

, 3, intre cele doui enunfuri existi o legituri de consecin{i logici, in sensll ci unuf "dinlfe 1ce9te,9,91te-r Jeierminat sau depinde de celdlalt (intrebAhdu-ne ,,de ce?" se intampta evenimentele descrise !e,unul dinlrg, ,enun,turi, putem rdspunde cu celdlalt enun!)'

Exemple:

Grecii au fost primri straini care au ridicat colonii in spatiul istro-pontic; primele informa,tii despre

geti ne parvin de la greci.

La Colomeea, in 1485, $fefan reinnoiegte jurdndntul personal de fidelitate fala de regele Poloniei;

in vara anului 1484, in urma unui atac turcesc fulgerdtor, sultanul Baiazid al ll-lea cuceregte Chilia

gr Cetatea Albd, oragele Moldovei de la gurile Dundril'

ll. Se va alege raspunsul B atunci cdnd ambele enunturi sunt adevarate 9i intr:e ele exista unul dintre

u rmetoarele raPorturi:

1. Raport de reflectare = unul dintre enunfuri descrie un eveniment sau un proces istoric concret, iar

celdlalt prezintd felul in care acesta este oglindit intr-o operi istorici sau artistici'

ExemPlu:

Supugii tur Gelu erau romani gr siavi,' aceasta realitate etno-lingvisticd esfe csnfirmatd de

Anonymus in oPera sa.

Bdtalp pentru cucertrea Sarmizegetusei. capitala Dacrei a avutlcclnvara anulur 106; episoa0ele

acesteia pot fi reconstituite dupa Cclumna lttiTraran ridicati ta Rcma ce ,Apollcdcr citn Damasc

2. Raport de analogie = cele doud enunluri descriu evenimente sau procese istorice diferite, dinperspectiva aseminiri i lor sub un anumit aspect.

Exemple:

Grecii gi romanii credeau in mai multe divinitdti, geto-dacii aveau o reltgie politeistd, dominatd deun zeu suUrem.

Voievodul Senes/au gi-a afirmat autoritatea asupra ambilor versanli ai munlilor Fitgdrag; Litovoi,care igi avea centrul puterii in zona subcarpaticit a Olteniei, stdpanea gi lara Hategului.

3, Raport de antitezi = cele doui enunluri descriu demersuri istorice opuse,

Exemple:

Potrivit lui Franz Joseph Sulze6 romdnii s-ar fi format ca popor in Peninsula Balcanicd, de unde arfi emigrat la nord de Dunitre in secolul al Xlll-lea: in Cronica lui Anonynus esfe mentionat Gelu,,,un anumit romdn", care domnea pesfe romaniigr s/avii din partea centraLvestica a DepresiuniiT ran stlv a ni ei. (antiteza tare)

Potrivit Regulamentelor Organice, domnitorii celor doua Principate dunarene urmau sd fie ategi peviala de o Adunare Obgteascd Extraordinara; in 1834, Rusia gi Turcia au numit primii domniregulamentari in Moldova gi lara Romaneascd. (antiteza slaba)

4. Raport db concesivitate ,= unul dintre enunfuri. descrie un eveniment sau un proces istoric care -seintAmpli in ciuda piedicii prezentati de celdlalt enunt;

. . - . . " . . . rdscoa.!aai t tptomandt|aBuiciuregt i , . .5upr imAnd'credi Ior i i le ivant in iBucuregti. ;

5, Raport de compatibil i tate =' cele doud enunluri nu se exclud reciproc, Se poate vorbi desprecompatibil i tate in urmdtoarele situali i:

a) intre evenimentele descrise de cele doud enunturi nu exr'sfd nici o tegdturd (fie intre cele doudevenimente s-a scurs o perioadd mai mare de un secof fie ele se referd la zone geografice sau lapersaane diferite).

Exemple:

Romanizarea geto-dacilor reprezintd premisa fundamentatd a etnogenezei romdnegfl; in secotu! alX-lea, sub influenta slavilor meridionail, se formeaza adstratul slav al limbii romdne.

in 1396, Mhcea cel Bdtran se aldturd cruciadei antiotomane organizatit gi condusd de regeleUngariei, Sigismund de Luxemburg; la mijlocul secolului al XV-lea, pe tronul Moldovei esteinscdunat $fefan cel Mare, care va continua lupta antiotomand.

b) Cele doud enunfuri descriu acelagi eveniment sau proces istoric din perspective diferite

Exemple:

Proclamatta de la lstaz afcsl adoaiatain runie 1B1Bj in:adrul une. nar. adunitripnLlare ee e reprezentatprinctpalul documeni programattc ai revoluttei munterte si conttnea 21 cje arttccle.

)

c) Cele doud enunluri descriu prevederi diferite ale aceluiagi document istaric,

Exemple:

Constitulia din 1866 consacra monarhia constitulionala ereditard ca forma de organizare potiticd aRomdniei; aceeagt Constitutie prevedea ci sentintele gi hotararile judecatoregti se pronuntd innune.le legii.

Tipuri de excepli i posibile (exceptii le la B sunt intotdeauna A)

unul dintre enunturi introduce o prevedere care apare in respectivul document deoareceacesta conline o alta prevedere, care o presupune pe prima gi este introdusd prin celdlaltenunt;

Exemole:

Potrivit Tratatului de la Adrianopol, raialele furcegfi de pe malul stttng al Dunarii erau retrocedate^farii Romanegtt, prin acelagttratat, granita dintre lmperiul Otoman giTarile Romdne se stabilea pe' talvegulDunair. (A)

- unul dintre enunturi introduce un termen istoric cheie. iar celi lalt i l explica:

Exemole:

Constitulia dtn 1866 consacra principiutegatitatiiin fala legii; potrivit aceluiagiact constitutiona!, toticetateniitarii, indiferent de starea sau pozitia sociala, erau obligati sa participe la darile gi sarcinile

t ' 'publice (A)

intre cele doud enunluri existd un raport de succesfune, care, de regula, nu presupune cauzalitate. Al ,

loileg enun( insd, esfe:introdus prin expresii de genul ,,un an mai tiniu", ,,ulterior,lr r;anterioflrits,lstrl'!., ,,mai devrem:e!',.care sd creeze aparenla unei legdturi cauzale cu primul enun,tlt.legitufd,tcatr€i,de cele'thai ','multe o;ri, nu exisfd.

trXemple; : ' ; '

in 1453, Constantinopoluleste cucerit de armatele otomane conduse de Mahomed al tt-lea, trei animat tdrziu, lancu de Hunedoara apdrd cu succes Belgradul impotriva armatelor otomane condusede acelagisultan.

i ,In mod exceptional, legdtura de cauzalitate nu este aparenta, ci reala. Se verifica dacd poate fi vorbadespre o excep{ie punand intrebarea ,de ce?" la al doilea enun!, daca acesta este introdus prin expresiicare indica viitorul, respectiv la primul enunt, daca al doilea este introdus prin expresii care indica trecutul.Dacd se poate rdspunde cu celSlalt enunt, atunci intre ele va exista legatura de cauzalitate gi rdspunsul vadeveni A in loc de B.

Exemole:

in noiembrie 1918 este adoptat decretut-tege prin care se introducea votul universalin Romdnia; olund maitdrziu, la Bucuregti, lon Mihalache punea bazele Partidului Taranesc. (A)

ln primdvara anului 1868, fruntagit romdnilor ardeleni redacteaza Pronunciamentul de la Blaj, princare cereau restabtlirea autonomierTransilvaniei; cu un an inainte, prtn pactul dualtst austro-ungar,Transilvania devenise parle inteqrantit a L)nqarret (A)