Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx

7/25/2019 Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx

http://slidepdf.com/reader/full/locul-si-rolul-societatilor-transnationale-in-economia-mondialadocx 1/83

UNIVERSITATEA CRE TINĂ “Ș DIMITRIE CANTEMIR “

FACULTATEA DE RELA II ECONOMICE INTERNATIONALEȚ

LUCRARE DE LICENŢĂ

CONDUCATOR TIINTIFICȘ

Prof.univ. dr. CHI IBA CONSTAN A AURELIAȚ Ț

ABSOLVENT

DELCEA . MĂDĂLIN ANDREI

Bu!ur"#$i

%&'(

UNIVERSITATEA CRE TINĂ “DIMITRIE CANTEMIR“Ș

FACULTATEA DE RELA II ECONOMICE INTERNATIONALEȚ



LOCUL I ROLUL SOCIETȘ Ă ILOR TRANSNA IONALE )N ECONOMIAȚ Ț

MONDIALĂ

STUDIU DE CA*+SAMSUN ELECTRONICS COMPAN,

CONDUCATOR TIINTIFICȘ

Prof.univ. dr. CHI IBA CONSTAN A AURELIAȚ Ț

ABSOLVENT

DELCEA . MĂDĂLIN ANDREI

Bu!ur"#$i

%&'(



CUPRINSINTRODUCERE........................................................................................................1

CAPITOLUL 1:SOCIETĂȚILE TRANSNAȚIONALE........................................................3

1.1. Apariţia și evoluia !o"ie#ţilor ra$!$aţio$ale...........................................%

1.&.'a"orii "are au (avori)a *e)volarea !o"ie#ţilor ra$!$aţio$ale.................+

1.3. Ca*rul le,al -i a*i$i!raiv al "opa$iilor ra$!$aţio$ale.......................1/

1.4. Importanţa alianţelor strategice în dezvoltarea frmeitransnaţionale................................................................................................10

CAPITOLUL &:ANA2EENTUL I PER'ORANTA ECONOICĂ A SOCIETĂȚILOR TRANSNAȚIONALE.................................................................................................1+

&.1. a$a,ee$ul !o"ie#ţii ra$!$aţio$ale....................................................1+

&.&.I$ve!i4iile !rai$e *ire"e............................................................................&1

&.3. So"ieaile ra$!$aio$ale !i per(ora$a e"o$oi"a...............................&%

&.0. I$5ue$ţa !o"ie#4ilor ra$!$aţio$ale a!upra relaţiilor i$er$aţio$ale..........&6

CAPITOLUL 3:IPCTUL STN7URILOR ASUPRA EDIULUI ECONOIC I SOCIAL ALSTATULUI72A8DĂ..................................................................................................&9

3.1 o*ali#ţi *e epa$!iu$e 77 !rae,ii !pe"i;"e........................................&93.&.E(e"ele pe pla$ e"o$oi" ale epa$!iu$ii !o"ie#4ilor ra$!$a4io$ale.......33

3.&.1.Pre4urile *e ra$!(er.............................................................................. 3%

3.&.&. Spe"ulaţii o$eare...........................................................................36

3.3.C<-i,uri -i "o!uri pe$ru ţara ,a)*#.........................................................3+

3.3.1 Co!uri pe$ru ţara ,a)*# .................................................................3+

3.3.& .C<-i,urile ţ#rii ,a)*e ......................................................................3=

3.3.3 C<-i,ul e(e"iv o>ţi$u *e ţara7,a)*#..................................................39

CAPITOLUL 0:STUDIU DE CA8:SASUN2 ELECTRONICS COPAN?.......................01

0.1. I!ori"ul ;rei Sa$!u$, Ele"ro$i"! [email protected]

0.& Servi"iile !i pro*u!ele o(erie....................................................................0%

0.3. De!"rierea pro*u!elor și !ervi"iilor..........................................................0=

0.0.Co$"ure$ii ;rei Sa!u$,........................................................................ %&

0.%.I$*i"aorii e"o$oi"i ai ;rei.....................................................................%%

0.6.i!iu$ea și vi)iu$ea ;rei Sa!u$, Ele"ro$i"! Copa$@........................%+

0.6.1 Polii"a *e pro*u!..................................................................................%=0.6.& Polii"a *e *i!ri>u4ie.............................................................................%9



4.6.3 Politica de preț.............................................................................................6&

4.6.4 Politica de promovare....................................................................................63

0.+.Ipa"ul ;rei Sa!u$, a!upra e"o$oiei o$*iale...............................6%

CONCLU8II............................................................................................................ 6=

ANEE.................................................................................................................. +3

BIBLIO2RA'IE.......................................................................................................++



INTR!UC"R"

În economia mondială contemporană, societăţile transnaţionale au devenit principalii

(cei mai -uternici şi mai dinamici) agenţi economici, forţa acestora fiind determinată de

volumul uriaş de bunuri şi servicii derulat de companiile grupate sub această denumire

generică. stă!i, societă ile transna ionaleț ț influenţea!ă direct evoluţia economiei mondiale.

"ocietă i transna ionale e#istă $n toate sectoarele economice % industrie, agricultură, bănci,ț ț

asigurări, publicitate, turism etc. &le s'au afirmat, $n primul rnd, $n ţările de!voltate cu

economie de piaţă, multe aungnd să aibă o forţă economică mai mare dect a unui stat'

naţiune.

"ocietăţile transnaţionale pot contribui la creşterea competitivităţii e#porturilor ţărilor

$n de!voltare. *e aceea, atragerea acestor firme orientate spre e#port este ea $nsăşi o activitate

competitivă.

devărata dimensiune a comple#ităţii universului economic $n care trăim astă!i o

putem mai bine percepe $n măsura $n care $nţelegem că societatea transnaţională este un

adevărat agent al globali!ării. +lobali!area este, $n primul rnd o consecinţă a

transnaţionali!ării activităţii economice.

ealităţile actuale pun $n evidenţă e#istenţa unor fenomene economice şi sociale care

determină interactiunea economiilor şi acţiunea statelor la nivel internaţional, printre care

avem $n vedere- internationali!area productiei, cresterea substanţială a comerţului

international, formarea pieţelor financiare globale, menţinerea subde!voltării şi sărăciei,

polari!area bogăţiei şi a sărăciei, ratele $nalte ale somaului, traficul de droguri, crima

transfrontalieră, epui!area resurselor şi degradarea mediului natural s.a. oate acestea au

precedat şi $nsotesc globali!area.

În acest conte#t, $n ultimul deceniu al secolului al //'lea, a avut loc o creştere

spectaculoasă a volumului tran!acşiilor financiare şi integrarea pieţelor financiare $ntr'un

sistem global. 0nstitutiile financiare internaţionale create dupa cel de'al doilea ra!boi mondial

şi'au afirmat tot mai mult vocatia mondiala, iar corporatiile transnationale si marile banci si'

au e#tins activitatea la scară globala. ceste procese au fost favori!ate de perfectionarile

aduse miloacelor de transport, de reali!arile revolutionare din domeniul comunicatiilor,

transmiterii si prelucrarii informatiilor. 1olume imense de date privind economia, stiinţa,



cultura, viaţa socială şi politica sunt culese, prelucrate şi difu!ate $n timp foarte scurt $n toate

colturile lumii. Practic are loc o tran!iţie de la economia mondială la o economie globală

integrală.

ctorii principali ai procesului de globali!are sunt firmele private, dar şi cele publice

cu activităţi transnaţionale (numite şi corporaţii transnaţionale), preocupate permanent de

ma#imi!area profiturilor, indiferent de locul unde actionea!ă

"ocietatea transnaţională este un fenomen economic $n plină dinamică- uriaşe imperii

care se $ntind pe tot globul, cu cifre de afaceri anuale ec2ivalente cu P'ul multor naţiuni.

eoriile privind societatea transnaţională nu sunt nici pe departe unitare şi urmea!ă caracterul

dinamic al obiectului lor de studiu. În fapt, pe plan internaţional, nu s'a conturat un consens

nici măcar cu privire la $nsăşi denumirea fenomenului anali!at.



C#PIT$U$ 1%SCI"T&'I$" TR#NSN#'IN#$"5iteratura de specialitate cunoa te mai multe denumiri care definesc acest tip deș

societate anali tii de origine anglo'sa#onă preferă termenul de 7$ntreprindereș

multin ională8(multina ional enterprise) $n cadrul negocierilor 9:* a fost consacratț ț

termenul de 7corpora ie transna ională8(:) dar i cel de 7societate transna ională8,ț ț ș țdenumire utili!ată frecvent $n literatura noastră de specialitate.

*efini ia acceptată de 9:* (9nited ations :onference on rade andț

*evelopment) include anumite cerin e privind partea de active controlate de societatea'mamă.ț

stfel, societă ile transna ionale sunt societă i corporative sau necorporative cuprin!ndț ț ț

societă i ' mamă i filialele lor din străinătate. ; societate ' mamă este definita, $nț ș

accep iunea 9:*, ca o societate care controlea!ă activele entită ilor din alte ări dect $nț ț ț

cea de origine, de obicei de innd o anumită parte din capitalul social. ; parte din capitalulț

social de <=> sau mai mult din valoarea activelor sau a puterii de vot pentru o societate

corporativă sau ec2ivalarea cu o societate necorporativă este considerată ,$n mod normal ,un prag pentru controlul activelor.

:ea mai cunoscută defini ie dată societa ii transna ionale este cea dată de ?o2nț ț ț

*unning, considerat de către mul i speciali ti drept @părintele transna ionalelor@ i careț ș ț ș

consideră transnationala @o firmă care se angaea!ă $n investi ii străine directe i care de ine iț ș ț ș

controlea!ă activită i creatoare de valoare $n mai mult de o tară@. a iunile 9nite considerăț ț

societatea transna ionala drept acea $ntreprindere ce detine i controlea!ă produc ia $n afaraț ș ț

ării $n care operea!a, $ntr'o manieră care $i permite să valorifice oportunită ile globale pe careț ț

le oferă pia a mondiala.ț

"ocietă ile transna ionale repre!intă, de fapt, e#tinderea unei firme $n afara grani elor ț ț ț

propriei tări. &a alcătuie te un ansamblu vast la scara mondo'economică format dintr'oș

societate principală, numită societate mamă i un număr de filiale implantate in diverse ări.ș ț

"unt, deci, entită i economice, formate din unită i legate $ntre ele prin rela ii de proprietate sauț ț ț

de altă natură i care operea!ă $n mai multe tări.ș

"copurile urmărite de societatea transna ională sunt, de fapt identice cu cele ale tuturor ț

firmelor private i anume- profitul i e#pansiunea.ș ș

1

"ocietă ile transna ionale repre!intă unul dintre cei mai importan i factori aiț ț ț

progresului economic contemporan, ele repre!entnd latura Acea mai vi!ibilă a globali!ării8 .*e!voltarea acestor companii a fost favori!ată de liberali!area permanentă a comer uluiț

interna ional i aț ș

1p:u$"a*.or,&.Teorie! A$* Para*i,! O( I$er$aio$al Bu!i$e!! A"ivi@ TeSele"e* E!!a@! o( o$ F. Du$$i$,GHolue IG&//&3 C. Ta$a!oiuGI$repri$*erile uli$aio$aleG TE &%96 pa,. 6%

http://unctad.org/

http://unctad.org/



flu#urilor de investi ii. ceste companii $si desfăsoară activitatea atăt $n tările de!voltate, ctț

i $n tările $n curs de de!voltare.ș

În literatura economică internatională, companiile (societătile) transna ionale sauț

multina ionale sunt definite avnd ca punct de plecare fie statutul uridic al acestora, fieț

comportamentul lor economic, financiar i managerial $n rela iile internatională.ș ț

*e'a lungul timpului au fost utili!ate mai multe definiţii privind aceste companii.

aBmond 1ernon defineşte ca transnaţionale acele societăţi care pot să $ndeplineascăcumulativ condiţiile-

Csă acţione!e $n cel puţin 6 ţări, nu numai ca simple e#portări, ci avnd unităţi de producţie şi comerciali!are proprii pe pieţele respective ($n cadrul cărora se reali!ea!ă o parteimportantă din cifra de afaceri, $n general peste o cincime)

C cifra de afaceri să fie peste <== milioane de dolari

C să aibă un număr important de filiale $n străinătate, care sunt controlate desediul central sau de un cartier general

C indiferent de gradul relativei independenţe de gestiune lăsată uneia sau alteiadin unităţile companiei, politica urmată de acestea este, $n esenţă, stabilită centrali!at,strategia fiind comună, profitul fiind urmărit pe ansamblul companiei, iar patrimoniulfinanciar fiind considerat unic .

Producţia internaţională repre!intă o activitate creatoare de valoare adăugată care seaflă sub proprietatea, controlul şi organi!area unei firme sau unui grup de firme dincolo de2otarele naţionale .

. ainelli consideră că Ao societate transnaţională este o $ntreprindere carecontrolea!ă unităţi de producţie locali!ate $n mai multe ţări, indiferent de talia acestora8.

În opinia economiştilor, o companie multinaţională este o firmă care şi'a e#tins producţia şi marDeting'ul dincolo de 2otarele unei singure ţări.

lţi teoreticienii au conclu!ionat că Aorice mare societate care are filiale $n mai multeţări este o societate multinaţională8 .

Producţia internaţională se află $n centrul procesului de globali!are. +lobali!area oferăatt avantae, ct şi de!avantae. 5ărgirea pieţelor şi de!voltarea te2nicii poate să determinecreşterea productivităţii şi $mbunătăţirea nivelului de trai, dar poate să conducă la instabilitateşi sc2imbări nedorite, cum ar fi- teama de reducere a numărului locurilor de muncă prin

pătrunderea importurilor din străinătate, instabilitate financiară % provocată de flu#urileinconstante ale capitalului străin şi ameninţările la adresa mediului la nivel global. În secolulal //0'lea o ţară va avea succes dacă va reuşi să gestione!e cele două forţe- globali!area şi

locali!area.



1.1. #pariţia (i evol)tia societ*ţilor transnaţionale0nceputul afacerilor internaţionale se pierde in negura timpului. Eărturii evidente ale unui

comerţ internaţional intense e#istă incă de acum F === de ani. 1ec2ii egipteni, grecii,

fenicienii făceau afaceri cu străinii. &i intalneau multe obstacole, pe care le mai intalnim şi

astă!i (diferenţe de limbă, cultură, obiceiuri, dificultăţi de transport, diverse reglementări),

dar, cu toate acestea, dorinţa de a prospera şi de a se de!volta a surmontat toate dificultăţile.

;riginile societă ilor transnaţionale sunt strans legate de marile descoperiri geografice şi deț

coloni!area lumii de către nglia şi ;landa, urmate mai apoi de "pania, Granţa sau Portugalia.

0ncepand cu secolul /10 şi continuand pană in secolul /0/, firme cum ar fi :ompania

0ndiilor de &st au desfăşurat activităţi comerciale in frica, merica sau sia.

*e la umătatea secolului al /0/ lea distingem mai multe etape $n apari ia i de!voltareaț ș

societă ilor transna ionaleț ț -

P"riod d" -/n0 1 1 doi1" r023oi 4ondi1 se caracteri!ea!ă prin de!voltarea

companiilor moderne,integrate $n ările puternic industriali!ate precum "9,Earea ritanieț

sau +ermania.

Earile companii americane ("tandard ;il rust,Gord)s'au transna ionali!at datorităț

multiplicării pie elor de desfacere interne si international impuse de primul ra!boi mondial.ț

:ompaniile &uropene (estle,P2ilips,ritis2 Petroleum)s'au e#tins pe pi e apropiate dinț

punct de vedere geograp2ic prin $nfiin area de filiale cu autonomie considerabilă,ba!ate peț

asocia i de incredere.Girma mama $mpreuna cu filialele sale constituiau un grup $n cadrulț

caruia prima e#ercita controlul strategic.

P"riod !u-rin#0 5n$r" nii '6789'686 se caracteri!ea!ă prin pătrunderea masiva a

firmelor americane $n &uropa ca urmare a pHrocesului de reconstruc ie europeană.ț

*omeniile de interes al companiilor care $ i $nfiin au filiale $n străinătate sunt industriaș ț

petrolieră,c2imică,alimentară,construc iile de masini si ec2ipamente electrice .ț

*upa cel de'al doilea ră!boi mondial s'a stabilit o noua ordine economică

international,penetrarea grani elor statului de către flu#urile comerciale international aț

crescut.$n timp ce tarifele si barierele vamale au inceput să fie considerate obstacole la

&0 Hoi$ea LiviuGCorpora4iile ra$!$a4io$ale și e"o$oiile $a4io$aleGE*iuraI.R.L.I. GBu"ure!i &//1



libertatea mondială a comer ului din perspectiva statelor dar si a activită ilor societă ilor ț ț ț

transna ionale.ț 3

educnd barierele sc2imburilor comerciale prin acorduri bilaterale sau multilaterale s'

au creat pentru soci4etă ile transna ionale pie e largi de desfacere.ț ț ț

P"riod !u-rin#0 5n$r" nii '6(&9'6:7

În aceasta perioadă s'au de!voltat societă ile transna ionale europene.În <IJ4 inț ș

clasamentul celor mai importante F= de societă i transna ionale din lume,H= dintre firmeleț ț

aflate $n clasament erau din &uropa.

0n răndul primelor F= de societă i transna ionale $ i fac sim ită pre!en a si cteva firmeț ț ș ț ț

apone!e(Kitac2i,oBota,Eitsubis2i,KeavB 0ndustrB)

P"riod !u-rin#0 5n$r" nii '6:89'6;6

În această perioadă companiile europene i'a diversificat activitatea transformndu'se inș

socetă i transna ionale organi!ate pe produs,$n timp ce companiile americane au trecut printr'ț ț

un process de restructurare a produc iei i a marDetingului prin intermediul divi!iunilor ț ș

international.

P"riod !u-rin#0 in$r" nii '66& -/n0 5n -r"2"n$ s'a caracteri!at prin cre tereaș

numarului de fu!iuni i ac2i!i ii.c2i!i iile si fu!iunile internationale ,ca forma particulara aș ț ț

investi iilor international,par a fi simptomul cel mai evident al globali!ării.ț

Eaoritatea acestor opera iuni a avut loc $n sectorul bancar,cel de asigurări $nț

industria c2imică,farmaceutică,de automobile,de telecomunica ii i a avut ca obiectț ș

restructurarea globala sau po!i ionarea strategică a firmelor implicate pe pia ă.ț ț

;pera iuniile de fu!iune i ac2i!i ie $ntre societă ile transna ionale se de!voltă cu oț ș ț ț ț

vite!ă i cu o intensitate fără precedent.lian ele strategice $n industria de ma ini $ntreș ț ș

enaul i issan,fu!iunea ăntre moco(Earea ritanie) i tlantic ic2field'rco("9) $nș ș

industria de petrol,crearea unei a treia mari bănci in "9,Gleet osto ,cu active de <L

3% Ni"olae ari$e!"u JEvoluia "opa$iilor ra$!$aio$aleKGRevi!a Co$vor>iriE"o$oi"e G$r &G&//&Gpa, 1+71=

06Co$!a$i$ oi!u" "oor*.G 2lo>al Pro>le! o( e orl* E"o$o@G E*. 'u$*aieiRoa$ia *e ai$eG Bu"ure!iG &//1G p. &//7&/&



bilioane ,printr'o opera ie de fu!iune de <6 bilioane $ntre Ginancial +roup i anD ț ș

oston,sunt doar cteva e#pemle reflect$nd tendin a concentrărilor de capital,ca oț

materiali!are a rolului crescut al acestora pe plan international.

În procesul evolu iei societă ilor transna ionale au fost utili!ate diverse forme i structuriț ț ț ș

organi!atorice,fiecare dintre ele avnd un caracter specific al rela iilor reciproce $n procesulț

de finan are i o strategie determinantă de atingere a scopurilor.ț ș

"ocietă ile transna ionale actuale sunt companiile care se ocupă cu produc iaț ț ț

interna ională i care plasea!ă numai pu in de !ece procente din activele sale $n filialeleț ș ț

straine.

nali!a rela iilor economice interna ionale la nivel mondial arată că proceseleț ț

globali!rii si regionali!ării influen ea!a diferit $ntre ele .Pe de'o parte globali!areaț

favori!ea!ă regionali!area deoarece societă ile transna ionale folosesc intens priorită ileț ț ț

liberali!arii $n limitele grupurilor intergra ioniste.Pe de alta parte,globali!area $mpiedicaț

regionali!area deoarece participă a de!voltarea rela iilor interna ionale depă ind 2otareleș ț ț ș

unei ări.ț

1.+.,actorii care a) -avorizat dezvoltarea societ*ţilor

transnaţionale

"ocietă ile transna ionale au aparut i s'au de!voltat pe fondul a mai multor factoriț ț ș -

5iberali!area politicilor economice *esc2iderea grani elor na ionaleț ț

5iberali!area flu#urilor de investi ii directeț

concentrarea la nivel inalt a productiei si capitalului evolu ia te2nico' tiin ifico,lumea fiind angrenată $ntr'o teribila cursă a inovarilor ț ș ț

"tructura oligopolista international % o mare parte a "'urilor aflndu'se $n situa iaț

de oligopol pe pia a internă.ț

*e!voltarea societă ilor transna ionale a determinat apari ia unei pie e special,re!ultat alț ț ț ț

opera iunilor de vn!are'cumpărare de bunuri i servicii dintre societatea mama i filialeleț ș ș

sale."ocietă ile transnationale au devenit cei mai importan i agen i economici $n economiaț ț ș

mondialăcontemporană i o influen ea!ă $n mod direct.ș ț

Pentru $nceput ele s'au afirmat $n ările $n de!voltare cu economie de pia ă,multe dintreț ț

ele au dobndit de'a lungul timpului o for ă economică mai mare decat a unui statț

na iune.ț



ctualmente societă ilor transna ionale le revine mai mult de H= > din P0'ulț ț

mondial.ctivele societă ilor transna ionale depă esc dupa ritrmurile cre terii P0'uluiț ț ș ș

mondial,a comer ului international i investi iile brute interne de capital.ț ș ț

:ele mai mari societă i transna ionale ale lumii desfă oară o influen ă substantial asupraț ț ș ț

economiilor ărilor de origine i a ărilor receptoare favori!nd de!voltareaț ș ț

producerii,activi!area flu#urilor de capital,marirea ocupării si calificării for ei deț

muncă,de asemenea i sc2imbării condi iilor de concuren ă $n ramuri diferite.ș ț ț

pariţia şi de!voltarea socită ilor transnaţionale au impus noi reguli referitoare laț

concurenţă. &le trebuie să facă faţă acum unei competiţii care se desfăşoară $n condiţiile $n

care putem vorbi despre e#istenţa unei @industrii globale@. vantaele competitive de care se

pot bucura firmele depind acum $n mod nemilocit de specificul ţării $n care operea!ă.

Cor-or$i Tr d"ori<in"

Do4"niu1 d" !$ivi$$" A!$iv" V/n20ri C$=

otale 0nstrainate

otale 0n"trainatate

Vo1@#<"n rou-

+ermania utomobile 446FFF

<J6 6F6 <<L F6< JH <33

Eni S- A 0talia 0ndustria petroliera <I=<HF

<4< =H< <<L F6< H<< 4LL

En"1 SPA 0talia 9tilită i(electricitate,ga!eț

i apa)ș HH6==6

<4= 3I6 <FH 3<3 <=I LL6

EDF SA Granta 9tilită i(electricitate,ga!eț

i apa)ș 3F3FJ4

<3= <6< <=6 IH4 6< L6J

DF SUE* Granta 9tilită i(electricitate,ga!eț

i apa)ș H<IJFI

<H< 4=H <== 364 46 IJL

D"u$#!"

T"1"@o4

+ermania elecomunicatii

<6H6J<

<H= 3F= JI L3F F= =4I

CITICROUP

:2ina *iversificateJ=3666

IJ J3I 6= FL6 << <HJ

S$$oi1 ASA orvegia 0ndustria petroliera<44J4<

JL <LF <=F 446 H3 IF3

Air3u#ru- NV

Granta 0ndustria aeriana<HL JJ 6<4 JL 6JH JH FHF



4J4"n"r1Mo$$or#

"9 utomobile<66344

J= =J4 <FF 4HJ F6 I==

T3"1u1 nr '.-ri4"1" '& !or-or ii $rn#n ion1" n" finn!ir" du-0 vo1u4u1 !$iv"1or 5n #$rin0$$"ț ț

"ursă-Morld 0nvestment eport H=<F

Principalul factor care a stimulat de!voltarea companiilor transnaţionale este revoluţia

te2nico'ştiinţifică actuală.F 0novarea, cercetarea % de!voltarea au o importantă contribuţie

privind angaarea $n producţia internaţională. "ocietă ile transnaţionale americane şi apone!eț

au evidenţiat faptul că cea mai mare parte a c2eltuielilor de cercetare % de!voltare sunt

efectuate de firmele mamă $n cadrul ţărilor de origine, iar filialele au tendinţa de a investi mai

puţin $n acest domeniu de cercetare % de!voltare.

În această perioadă importanţa inovaţiei creşte, aceasta avnd un rol principal $n

e#istenţa corporaţiilor. Pentru a nu fi marginali!ate, societăţile transnaţionale trebuie să'şi

$nlocuiască o mare parte din producţiile actuale. :osturile pentru cercetare şi de!voltare sunt

cu att mai ridicate cu ct efortul pentru inovare este mai rapid. 0novarea se finanţea!ă doar

prin internaţionali!area activităţii.

:reşterea numărului de societă i transnaţionale a fost determinată de impactulț

te2nologiilor informaţionale şi de transport (acestea au avut un important rol $n reducerea

costurilor şi riscurilor $n ceea e priveşte procesul de conducere de la distanţă), crearea de noi

te2nologii (care au sc2imbat dimensiunile unei producţii eficiente) şi disponibilitatea unei

varietăţi crescnde de instrumente financiare (fiind utile pentru susţinerea unei creşteri

comple#e a tran!acţiilor internaţionale) . Procesul de uniformi!are a cererii pe $ntregul

continent autat de marDetingul internaţional prin noile te2nici moderne ale mass'mediei a

creat mediul propice pentru procesul de internaţionali!are .

lţi factori care au facilitat de!voltarea rapidă a companiilor transnaţionale pot fi

sinteti!aţi astfel-

estricţiile de aprovi!ionare. ; parte dintre ţările industriali!ate au $n posesie un

anumit spaţiu $n care se află resurse naturale destul de limitate şi $n care speciali!area

industrială necesită asigurarea aprovi!ionării din e#terior (de e#emplu ?aponia). *iverse ţări

%+UNCTAD Jorl* I$ve!e$ Repor J &/1%



au limitat e#ploatarea propriilor resurse cu scopul de a'şi asigura resurse strategice (de

e#emplu "9, pentru petrol).

*iversificarea geografică. "tatele ga!dă au diverse avantae financiare sau fiscale,

pre!entnd importanţă pentru corporaţii, acestea căutnd noi locuri unde să se instale!e. În

ultimii ani s'au produs mari sc2imbări privind locaţiile optime ale activităţilor companiilor

transnaţionale $n distribuţia geografică a te2nologiei, producţiei şi a activităţilor de marDeting

$n cadrul sistemelor de producţiei internaţională. Producţia a fost dispersată mai multe decenii

din punct de vedere internaţional, dar tendinţa de integrare la o scară geografică din ce $n ce

mai mare este relativ nouă. nsamblul ofertelor au fost e#tinse la noi teritorii ale globului şi

au integrat activităţi de producţie regională distincte. *eşi distanţa nu mai are importanţă

foarte mare pentru numeroase tran!acţii (pentru că a fost $mbunătăţită te2nologia informaţiilor şi comunicaţiilor), apropierea de principalele pieţe a rămas importantă pentru anumite produse

. :orporaţiile multinaţionale sunt interesate de ţările bogate $n resurse naturale, cu cadru

economic favorabil, cu forţă de muncă calificată şi relativ ieftină, cu pieţe interne mari.

"tructura oligopolistă internaţională. Eaoritatea companiilor transnaţionale se află $n

situaţia de oligopol pe piaţa internă, aceasta constnd $n dificultăţi de a mări segmentul de

piaţă din economia naţională. locarea e#pansiunii pe piaţa naţională duce iniţial la e#port şi

mai tr!iu la globali!are .

:osturile de producţie. "căderea costurilor salariale constituie un factor determinant

deoarece investitorii străini preferă ţările cu salarii mici .

1.. Cadr)l legal /i administrativ al companiilortransnaţionale:ompaniile (financiare, industriale, comerciale) se supun legilor ţărilor $n care $şi au sediul,

cu att mai mult cu ct economia internaţională repre!intă un ansamblu de relaţii $ntre centrede interese economice, politice şi militare. elaţiile economice ale acestor centre (state şi

companii) definesc structura şi regulile pieţelor naţionale şi internaţionale.

;rice societate transnaţională se manifestă concomitent $n trei spaţii economice- cel

naţional, auto2ton, $n ca!ul societăţii'mamă, cel străin'$n ca!ul filialelor, cel internaţional'

cnd se discută despre sc2imburile dintre unităţile care o compun sau dintre acestea şi restul

lumii .



tt societă ile transnaţionale, ct cele locale beneficia!ă, $n mod egal, de o serie deț

avantae oferite de ţara ga!dă. 9nul dintre aceste avantae se referă $n mod specific la anumite

sectoare industriale ce dispun, fie de caracteristici comune mai multor ţări, fie de elemente

specifice ţării respective, ca de e#emplu, un număr mare de investitori, forţă de muncă

corespun!ător calificată, acces uşor la capital .

"ocietă ile transnaţionale se de!voltă $n ţările a căror guvernare le apără interesele eleț

nu au o personalitate uridică internaţională, deşi ordinea uridică internaţională le atribuie un

statut internaţional privilegiat.

Pe plan mondial nu e#istă o reglementare generală privind domeniul investiţiilor

internaţionale directe, un sistem general de control prin intermediul dreptului internaţional

public. stfel, $n literatura de specialitate se doreşte crearea unui cod de conduită al

companiilor transnaţionale, care, ar putea fi obligatoriu, cu caracter de constrngere, sau un

cod voluntar, cu aplicare facultativă, dar cu posibilitatea autocontrolului .

Pentru a determin6a caracteristicile companiilor mondiale, trebuie să fie luate $n considerare

două elemente- coaliţiile dintre companii la nivel mondial, care urmea!ă strategii de cooperare

şi competiţie, şi transformarea activelor productive $n active pur financiare. "ocietă ileț

transnaţionale sunt caracteri!ate prin faptul că posedă numeroase active financiare şi productive $n diferite ţări şi prin faptul că utili!ea!ă cu uşurinţă aceste active $n lumea

$ntreagă, instalndu'se acolo unde este cel mai bine pentru obiectivele lor, ţinnd cont de

nivelul fiscalităţii, de costurile salariale, de capacitatea ştiinţifică şi te2nică etc. Pentru acest

lucru, ele au nevoie de complicitatea statului.

5a sfrşitul anilor <I6=, e#ista o mare inflaţie şi de!ordine monetară. *e asemenea, la

sfrşitul anilor <IJ=, măsurile de liberali!are au fost luate pentru a se evita cri!ele financiare,

$n primul rnd $n "tatele 9nite şi Earea ritanie, măsuri puse $n practică prin GE0, + şi,mai tr!iu, ;E:. Pentru a evita stoparea plăţilor, dar şi pentru a creşte profiturile companiilor,

s'a recurs la măsuri reglementare (garanţia datoriilor, planuri de austare, diminuarea sau

suprimarea obstacolelor vamale, tratamentul egal al companiilor străine şi naţionale etc.) şi la

măsuri monetare (privati!area finanţelor, suprimarea obstacolelor circulaţiei capitalului,

plasarea creditelor pe piaţă, oficiali!area operaţiilor Aoff s2ore8 etc.). Gacilitarea sc2imburilor

6='oa Co$!a$i$G Comert international si politici comerciale internationaleG E*. U$iver!iariaGGCraiovaG &//&G p.&&+.



comerciale şi accesul la sursele de finanţare (bănci, subvenţii, burse) este $n beneficiul marilor

companii, care se de!voltă şi se transformă $n companii mondiale.

*ar organi!area unui sistem $n care funcţionarea economiilor şi a pieţelor financiare

necesită un ansamblu de reguli care se stabilesc $n cadrul organi!aţiilor mai sus menţionate,

ceea ce antrenea!ă crearea unui cadru legal mondial al acumulării, care nu are nimic $n comun

cu dreptul internaţional public. *ar economiile naţionale nu au o de!voltare egală şi, de

asemenea, nu este egală puterea marilor companii, nici cea a statelor, astfel că regulile sunt

impuse de către ţările cele mai bogate, $n funcţie de interesele lor.

Pentru a răspunde de actele lor, societă ilor transnaţionale nu este necesar să li seț

acorde o personalitate internaţională, deoarece legislaţiile naţionale dispun de reguli aplicabile

tuturor societăţilor şi e#istă un acord $ntre state pentru a face faţă la conflicte , e#istnd, $n

general, mai multe companii şi un sediu central.

Nările sunt obligate să'şi modifice legislaţiile pentru a le adapta la normele supra'

naţionale, ceea ce creea!ă o problemă pentru ţările cu economie fragilă, ale căror guverne,

alese $n mod democratic pentru a veg2ea la binele public, pierd progresiv controlul asupra

propriilor lor economii. :ompaniile mondiale tind să cucerească pieţele naţionale, lăsnd

companiilor locale alegerea $ntre a supravieţui $n spaţii puţin rentabil sau a se alia cutransnaţionalele aducnd capital, $n timp ce statele sunt incapabile să oriente!e investiţiile

străine şi bugetul naţional către sectoare care asigură coe!iunea spaţiului economic mondial,

ceea ce conduce la creşterea de!ec2ilibrului şi a inegalităţii economice $ntre ţări şi $n interiorul

fiecăreia dintre ele.

rebuie să se facă diferenţa $ntre personalitatea uridică publică şi cea privată.

Personalitatea publică este aceea a statelor, a provinciilor, a departamentelor, a

municipalităţilor sau a altor organisme şi instituţii de stat. *eci, instituţiile statului naţional precum şi subdivi!iunile sale politice si administrative, sunt persoane morale publice. În

ordinea internaţională, persoanele morale publice sunt statele şi organi!aţiile inter'statale.

Personalitatea privată aparţine tuturor indivi!ilor şi anumitor grupuri sau asociaţii de indivi!i

pe care statul $i favori!ea!ă. *ar statele pot $n egală măsură să retragă, $n ca!urile prevă!ute

de către lege, personalitatea uridică atribuită. În ordine internaţională, nu e#istă instituţie

care să poată să favori!e!e sau să retragă personalitatea uridică. :u att mai mult, nu e#istă



norme care să prevadă ca!urile $n care este convenabilă favori!area, sau refu!area, sau

retragerea personalităţii uridice.

"ocietă ile transnaţionale posedă o personalitate uridică privată care le este atribuităț

de către statele $n care $şi au sediul. Pentru moment, nu e#istă personalitate uridică

internaţională. Giind vorba de personalitatea uridică publică internaţională, nu o putem

concepe pentru companiile transnaţionale, $n pofida puterii lor economice actuale, pentru că

acest lucru ar $nsemna să le punem pe picior de egalitate cu statele.

9n rol important $l aJre de asemenea pierderea controlului statelor asupra monedelor

astfel, politica monetară constituie promovarea activităţii monetare de către stat şi se

reali!ea!ă prin intermediul emiterii de monedă şi al nivelului dobn!ilor. Pieţele devi!elor

sunt legate de voinţa statului (variabilitatea dolarului, crearea monedei euro, creşterea sau

scăderea nivelului dobn!ilor etc). 1ec2ea ecuaţie aur'monedă nu mai este $n vigoare, politica

monetară este determinată de către factori economici, politici, de relaţiile $ntre state.

Problema importantă nu este de a defini societăţile transnaţionale, şi nici de a

determina ţara $n care $şi au sediul. *e e#emplu, o societate al cărei sediu este $n frica de

"ud din motive de oportunităţi (impo!ite) este $nscrisă la 5ondra pentru operaţiile sale

bursiere şi, $ncepnd cu acest moment, acţiunile sale scad la ?o2annebourg. *e fapt, beneficiile sunt transferate şi ţara unde $şi are sediul nu mai dispune dect de tran!acţii $n lire,

şi nu $n capital. u este posibil să atribuim o naţionalitate capitalului, nici să determinăm pe

ba!a criteriilor geografice. 9neori, o societate'mamă este supervi!ată de o societate

A2olding8, care se ocupă de investiţiile sale financiare, administraţia sa, cumpărările,

subvenţiile etc, dar fără putere de deci!ie. otuşi, această societate A2olding8 poate să devină

importantă $n interiorul statului $n care ea acţionea!ă şi să obţină spriin important $n ţara unde

$şi are sediul, spriin de care profită societatea'mamă mai mult dect ar primi de la statul unde

$şi are sediul. În ca!uri ca acesta, este dificil de determinat naţionalitatea societăţii, căci ea ar

putea să aibă legături mai puternice cu ţara unde $şi are sediul societatea 2olding dect cu ţara

unde se găseşte sediul său propriu.

Pentru a e#ista un statut al societă ilor transnaţionale este necesar att un codț

obligatoriu, ct şi o organi!aţie internaţională $nsărcinată cu supraveg2erea aplicării şi

respectării acestui cod .

+9Boli$i$ea$u Alea$*ruG Na!a!e A*ria$G Drept international contemporanG I$!iuul Roa$ *eSu*ii I$er$aio$aleG Bu"ure!iG 199%G p. 1+%.



?urisdicţiile internaţionale e#istente nu sunt aplicabile dect la statele care s'au supus $n mod

voluntar la ele (:urtea 0nternaţională de ?ustiţie) şi la anumiţi indivi!i care au comis crime

grave, ca urmare a deci!iilor luate de către :onsiliul de securitate (tribunalele din 0ugoslavia,

uanda etc.) "ocietăţile transnaţionale sunt agenţi economici de drept privat şi sunt supuse, $n

principiu, la dreptul unui stat şi la urisdicţia tribunalelor sale. +rupul transnaţional nu are o

personalitate distinctă a fiecăreia dintre entităţile care o compun, astfel $nct acestea nu pot fi

ţinute să răspundă de actele lor $ntr'o manieră dispersată, beneficiind astfel de interesele opuse

ale statelor $n care operea!ă. endinţa recentă de a considera persoanele morale responsabile

penal nu şi'a demonstrat $ncă eficacitatea.

"ocietă ile transnaţionale $n anumite ca!uri săvrşesc abu!uri, ca de e#emplu,ț

deplasarea industriilor spre ţări $n care mna de lucru este ieftină, iar protecţia socială estemică $n vederea scăderii costurilor de producţie.

Prin politicile aplicate de către societă ilor transnaţionale prin intermediul unor ț

instituţii ca GE0 şi E, care au determinat, $ntr'o anumită perioadă, $ndatorirea ţărilor sărace

şi, mai tr!iu, impunerea măsurilor de austare structurală care au dus la sărăcirea şi mai mare

a ţărilor şi a populaţiilor lor, au fost $ncălcate drepturile fundamentale ale omului, cum ar fi

dreptul la sănătate sau dreptul la viaţă.

"ocietă ile transnaţionale $n anumite ca!uri săvrşesc abu!uri, ca de e#emplu,ț

deplasarea industriilor spre ţări $n care mna de lucru este ieftină, iar protecţia socială este

mică $n vederea scăderii costurilor de producţie.

"tatele cele mai puternice sunt afectate $n proporţie mai mică şi au mai multe

instrumente, astfel $nct pretind şi proteea!ă foarte bine companiile lor. În aceste ţări, dreptul

cel mai bine proteat este proprietatea. În fiecare stat, e#istă dea dispo!iţii legale pentru a

incrimina companiile transnaţionale pentru daunele cau!ate mediului $nconurător, pentrunerespectarea normelor $n vigoare $n materie de drept al muncii sau pentru orice altă crimă sau

delict comis de către companii, dar foarte puţine lucruri sunt făcute pentru a aplica aceste

dispo!iţii. ormele internaţionale nu se aplică $n ca!urile $n care sunt udecaţi aceia care au

servit interesele proteate de către stat.

1.4. Importanţa alianţelor strategice în dezvoltarea frmeitransnaţionale

lianţele strategice sunt, din multe motive, utile ca metodO sau instrument pentrucreşterea transnaţionalO. În primul rnd, concurenţa mondialO a crescut. "atisfacerea cererilor



mondiale din ce $n ce mai mari necesitO capacităţi noi, resurse, legOturi multinaionale, acces

la furni!ori şi pieţe, cunoştinţe. În al doilea rnd, companiile sunt adesea $nfrnate de resursele

limitate. În al treilea rnd, magnitudinea şi vite!a de sc2imbare a lumii este $n creştere,mai

ales pe mOsurO ce se sc2imbO gusturile clienţilor şi te2nologia avansea!O. În al patrulea rnd,

$n acest conte#t global, factorii multinaionali diverşi trebuie integraţi şi controlaţi. În al

cincilea rnd, alianţele strategice sunt obligatorii prin lege şi prin urmare sunt o metodO

obligatorie de a intra şi de a face afaceri $n mai multe ţOri.

ceste aspecte şi tendinţe forţea!O companiile să $nveţe şi sO se adapte!e rapid, să

de!volte abordări antreprenoriale $n managementul strategic. lianţele strategice sunt un mod'

c2eie de a satisface cerinţele mondiale ale unei pieţe concurenţiale $n continuO sc2imbare. &le

pot auta o companie sO de!volte legOturi multiple pe teritoriul multor ţOri, repede şisimultan.*e e#emplu, upert Eurdoc2, preşedinte şi deţinOtor a 3=> din acţiunile eQs

:orporation din ustralia, descrie obiectivul companiei sale ca Ao cOsOtorie a programelor

eQs :orporation cu miloacele de a le distribui8 $n lumea $ntreagO- AsO deţii toate formele

principale de program % ştiri, sport, filme şi spectacole pentru copii % şi sO le aduci via satelit

sau cu staţii 1 $n casele din "9, &uropa, sia şi merica de "ud8.

Pentru a $ndeplini acest obiectiv rapid, din <IIF pnO $n <IIJ . Eurdoc2 a intrat $n

parteneriate $n "tatele 9nite, &uropa, merica 5atinO şi sia. În niciun ca! particular,

compania sa nu a lucrat singurO.

lianţele strategice $ntre companiile aeriene permit liniilor partenere sO funcţione!e ca

transportator fOrO sO investeascO unul $n celălalt. Girmele rOmn separate şi $şi păstrea!ă

capitalul. stfel de alianţe nu sunt $nsă $ntotdeauna de condus, dupO cum se poate observa din

disputele dintre R5E şi ort2Qest şi dintre R5E şi :ontinental irlines, şi $ntmpină adeseaLgreutăţi ce provin din regulamentele guvernamentale şi din sc2imbarea necesitOilor

companiilor, ducnd la sc2imbarea frecventO a partenerului. 9neori, alianele maore pot fi

adesea primul pas $ntr'o fu!ionare, cum ar fi R5E şi litalia $n <III .

Girmele de automobile au format alianţe cu concurenţi, neconcurenţi, concurenţi

potenţiali şi furni!ori. :onsorţiul irbus s'a format astfel $nct ţOrile europene sO poatO sO

cştige masa de resurse vitale necesare pentru a putea concura cu oeingSEc*onnell'

*ouglas. :oca':ola a folosit societăţi mi#te pentru a'şi stabili po!iţia rapid $n usia şi &uropa

:entralO.=



În <III, *eutsc2 anD a folosit alianţe strategice cu parteneri locali $n loc de fu!ionOri

maore, pentru a se e#tinde $n &uropa, cu scopul de a evita manevrele politice generate de o

e#pansiune prea agresivO.

:itigroup a cumpOrat pac2etul maoritar al celei mai bune bOnci corporale din Polonia,

anD KandloQB, pentru suma de un miliard de dolari, la $nceputul anului H=== .

fost o activitate freneticO de a forma alianţe e#terne $n &uropa $n <III, pe mOsurO ce

firmele mici de comunicaţii şi telecomunicaţii şi'au unit forţele pentru a acoperi costurile

trecerii la sistemul digital Aşi pentru a face marDetingul pac2etelor de programe 1, telefoane

şi servicii de 0nternet . *e asemenea, la milocul anului <III, compania france!O Kac2ette a

intrat $ntr'o alianţO cu Pacific Publications din ustralia pentru a publica revistele &lle şi &lle

:uisine (Kac2ette) $n ustralia şi oua TeelandO . +uvernele din lumea $ntreagO au folosit

alianţele strategice cu afaceri multinaţionale $n mai multe feluri- pentru a privati!a firme de

stat $n timp ce continuau sO obţinO profit şi, $ntr'un anumit grad, sO pOstre!e controlul pentru a

atrage capital $n timp ce $ncercau sO de!volte companiile locale sO aducO te2nologie nouO $n

ţarO şi mai ales $n ţOrile $n curs de de!voltare, sO $mbunOtOţeascO performanţa economicO

generalO, fOrO a pierde controlul asupra afacerilor locale $n favoarea investitorilor strOini.

lianţele strategice $ntre un partener puternic şi unul slab sunt doar $n ca!uri i!olateeficiente. *e obicei partenerul slab repre!intO o povarO pentru menţinerea competitivitOţii

parteneriatului. În linii generale, e#perienţa sugerea!O cO fu!iunile şi ac2i!iţiile nu trebuie

demarate, dacO scopul principal este creşterea productivităţii. &şecurile $nregistrate de multe

ac2i!iţii şi fu!iuni de a creşte productivitatea pot fi atribuite dificultăţilor de a combina

diferite stiluri manageriale şi culturi organi!aţionale.

9n parteneriat de succes trebuie sO pre!inte autonomie şi fle#ibilitate. utonomia

presupune cO alianţa strategicO deţine o ec2ipO managerială proprie, deci un corp de directori propriu alianţei, mOsurO care contribuie la eficienti!area procesului deci!ional, permiţnd

soluţionarea rapidO a eventualelor conflicte care pot apOrea. Gle#ibilitatea apare necesarO $n

condiţiile unui mediu dinamic, cnd este necesarO adaptarea rapidO la modificOrile mediului.

&galitatea referitoare la raportul de putere de e#emplu F=>'F=> $n ca!ul unei alianţe

strategice la care participă doi parteneri motivea!O şi impulsionea!O egal partenerii,

constituind de cele mai multe ori cea mai eficienta formO de participare. stfel, strategia de

cooperare nu repre!intO o alternativO la strategia concurenţialO, ci doar un miloc de a obţine

un avanta concurenţial durabil $n relaţia cu rivalii din afara alianţei



"trategiile globale sunt foarte bine prefigurate de preşedintele corporaţiei apone!e

"onB, care a afirmat cO Acea mai bunO cale de a deveni global ar fi aceea de a deveni local

peste tot $n acelaşi timp8, iar acest lucru, $n condiţiile de!voltOrii actuale, nu poate fi reali!at

dect prin cooperarea $ntre organi!aţii.

Giecare firmO are nevoi specifice, care dictea!O dacO sau cum pot fi utile alianţele

strategice $n implementarea sc2emei sale strategice.În conte#tul globali!Orii, $ntreprinderile au

$nceput sO se $ndepOrte!e tot mai mult de la o structurO simplO aflatO $n proprietatea integralO a

unui grup restrns de persoane şi sO accepte forme federative de organi!are, fenomen care a

cOpOtat o amploare deosebitO odatO cu proliferarea sistemului de alianţe şi de reţele strategice.



C#PIT$U$ +%0#N#"0"NTU$ 2I P"R,R0#NT#"CN0IC& # SCI"T&'I$R TR#NSN#'IN#$"

+.1. 0anagement)l societ*ţii transnaţionale*in momentul in care o intreprindere depăşeşte graniţele naţionale, ea se găseşte in

faţa necesităţii de a se reorgani!a. cest proces trebuie să aibă loc la două niveluri diferite- cel

al societăţii'mamă şi cel al filialelor.0n ceea ce priveşte societatea'mamă, nu este vorba despre

reforma serviciilor e#istente, ci, inainte de toate, despre crearea unei structuri noi. 5a inceput,

cand intreprinderea a decis să treacă la investiţIii in străinătate, nu e#ista decat un serviciu de

e#port, adesea integrat serviciului de van!ări.

0n aceste condiţii, activitatea internaţională a firmei ocupa o po!iţie secundară,

subordonată, miloacelor financiare % insuficiente. &tapa următoare de reorgani!are a fost

aceea a integrării activităţilor internaţionale in celelalte activităţi ale intreprinderii.

; societate cum este *erre and :o ("9), aflată in topul mondial al producătorilor de

maşini agricole şi care posedă filiale in diverse ţări, a integrat operaţiunile sale interne şi

e#terne, dand responsabilităţi pe scară mondială vicepreşedinţilor insărcinaţi cu producţia, cu

marDetingul, cu cercetarea, cu finanţarea etc. ; altă societate americană % Procter and +amble

a desfiinţat vec2iul său departament internaţional pentru a'i substitui Adivi!ii internaţionale8

pe !one geografice, conduse de manageri speciali!aţi pe operaţiuni de import'e#port.

e2nostructura a devenit şi mai comple#ă in momentul in care au fost angaaţi

specialişti in probleme economice, fiscale, uridice, de legislaţie socială etc., specifice ţărilor

in care societatea in cau!ă are filiale.

9<=:onstantin Eoisuc, 5uminita Pistol, &lena +urgu, op. cit., pag. H<<.<<. ari 0oan, +lobali!are si problemeglobale, &d. &conomica, ucuresti, H==<<H.*umitru :amelia8Eanagement 0nternational si relatii economice international8&ditura

Polirom,ucuresti,H===



ceiaşi specialişti anali!ea!ă cu atenţie posibilităţile de implantare a filialelor. "e

cercetea!ă in permanenţă statisticile financiare internaţionale pentru a se depista ţările unde

rata inflaţiei este mai ridicată situaţia din ţările candidate la devalori!are impune măsuri de

prevenire a consecinţelor. 5a *u Pont du emours, deci!iile de instalare a filialelor e#terne se

fondea!ă pe un model care'şi propune să ţină cont de incertitudinile caracteristice anumitor

pieţe străine. "ocietăţile transnaţionale tind să'şi fonde!e deci!iile cat mai puţin pe impresii şi

cat mai mult pe realităţi, pe informaţii Aformali!ate8 de specialişti care se ba!ea!ă pe datele

cele mai recente ale sociologiei, economiei şi ştiinţelor politice.

0n dorinţa de a beneficia de condiţii de e#ploatare cat mai favorabile in diverse ţări, se

urmăreşte stabilirea unor relaţii cat mai amicale cu guvernele respective. u de puţine ori, in

posturi de conducere sunt promovaţi specialişti locali. "e merge c2iar spre o modelare a produsului in raport cu specificul naţional- un Gord'nglia va fi altfel conceput decat un Gord'

+ermania.

:entrali!area este unul din principiile de organi!are adoptat de "ocietăţile transnaţionale ".

elaţiile dintre societatea'mamă şi filialele sale sunt, de multe ori, relaţii de

inegalitate. ;pţiunile cele mai importante, re!ultand din confruntarea capacităţilor firmei cu

mediul inconurător internaţional, acelea care angaea!ă viitorul şi ec2ilibrul de ansamblu,sunt făcute de responsabilii 7sediului social8 al firmei şi impuse filialelor % tipul etnocentric

de organi!are.

:aracterul centrali!at al organi!ării puterii este re!ultatul dificultăţilor pe care le ridică

e#trateritorialitatea operaţiunilor. Gilialele societăţilor transnaţionale sunt situate in ţări care au

caracteristici economice şi social'politice diferite. Guncţionarea unei societăţi transnaţionale

are loc, aşadar, intr'un cadru internaţional e#trem de variat. :a urmare, desfăşurarea

operaţiunilor cere e#istenţa unui centru de deci!ie dotat cu o autoritate mult mai accentuatădecat este necesar in ca!ul intreprinderilor care activea!ă intr'un mediu omogen. 0ncercand să

atenue!e gradul ridicat de incertitudine, societatea'mamă recurge la te2nica planului

imperativ, prin care distribuie unităţilor componente obiectivele ce trebuie atinse.

0n cadrul unei intreprinderi de acest tip, funcţia unităţilor transnaţionale este de a

contribui la ma#imi!area re!ultatelor economice ale ansamblului transnaţional. Giecare filială

beneficia!ă de avantae prin intrarea sa intr'o organi!aţie plurinaţională care'i furni!ea!ă

capital, personal calificat, o informaţie foarte detaliată asupra pieţelor, procedee te2nice

moderne şi maniere de a le utili!a (DnoQ 2oQ) un management modern *ar această serie de



avantae nu este utili!ată intr'o perspectivă ingustă, centrată pe gestiunea filialei, ci pe aceea a

planului firmei.

:entrul coordonator rămane stalpul deci!iilor. ; filială cronic deficitară poate fi

e#clusă din grup sau, dimpotrivă, menţinută, dacă locul pe care'l ocupă pe piaţă, dacă natura

producţiei ei, sau dacă interesul firmei transnaţionale, le cer. &#cedentele reali!ate de alte

filiale vor fi utili!ate pentru acoperirea deficitului acesteia. Gilialele nu au, deci, libertatea

utili!ării veniturilor lor. cestea 72rănesc8 masa de capitaluri pe care societetea'mamă o alocă

filialelor sale in funcţie de strategia sa.

0n ce priveşte managementul descentrali!at , el atribuie o largă independenţă filialelor

% tipul policentric de organi!are. oBal'*utc2 "2ell, cea mai puternică societate europeană,

repre!intă un e#emplu in acest sens. &a a adoptat, incă de la inceput, o structură 7bicefală8 de

organi!are, avand in frunte nu una, ci două societăţi'mamă, de naţionaliăţi diferite.

+rupul oBal'*utc2 "2ell este condus de două firme total distincte- una olande!ă

(.1. RoninDlie ederlandsc2e Petroleum Eaatsc2appi sau AoBal'*utc2 :ompanB8) şi alta

engle!ă (A"2ell ransport and rading :ompanB8). ceasta controlea!ă indirect societăţile

care compun grupul (societăţi operaţionale speciali!ate şi societăţi de servicii) prin

intermediul a două societăţi 2olding- "2ell Petroleum .1., cu sediul la Kaga, şi 2e "2ellPetroleum :ompanB 5imited, cu sediul la 5ondra. olul 2oldingurilor constă in mobili!area

capitalului şi in anali!a re!ultatelor financiare obţinute de către Aoperating companies8. olul

acestora din urmă este de e#ploatare, de producţie, de transport şi de van!are. :ompaniile

operaţionale sunt autonome, intr'o măsură mai mare sau mai mică, in raport direct cu talia lor.

;ricum insă, fiecare companie este responsabilă de elaborarea unui plan care să se refere la

toate activităţile pe care le desfăşoară intr'o anumită ţară in legătură cu acest aspect, in faţa<=grupului se pune o problemă esenţială- aceea a corelării strategiei şi politicii societăţilor

operaţionale cu cele globale ale grupului.

; variantă mai evoluată a tipului policentric de organi!are şi conducere a societăţilor

transnaţionale este cea geocentrică, in care descentrali!area este impinsă la ma#imum.

1/13.Hoi$eaG LiviuG M&//+G JCorporaţiile ra$!$aţio$ale -i "apiali!ul ,lo>alKG E*iura

PoliroG Bu"ure-iG pa,.1+10.Popa Io$G'ilip Ra*u J a$a,ee$ I$er$aio$alKGE*iuraE"o$oi"aGBu"ure!iG&//1



"ocietatea elveţiană Aestle8, de e#emplu, acordă filialelor din străinătate dreptul de a acţiona

ca unităţi pur naţionale, de a adopta 2otărari maore in mod independent (Astand'alone

strategies8). Principala legătură este controlul prin proprietate.

Eulte intreprinderi pornite pe calea descentrali!ării au săvarşit e#cese. :a urmare, de

la un anumit moment, are loc un recul faţă de această formă de organi!are. *upă un studiu al

lui merican Eanagement ssociation, două cincimi din marile intreprinderi din "9 au

revenit la o conducere centrali!ată. cest fenomen este valabil şi pentru &uropa occidentală.

9n e#emplu il poate constitui societatea anglo'o<<lande!ă 9nilever. :u toate că pană la un

moment dat principiul după care se g2ida era Aa descentrali!a sau a e#ploda8, a inceput să

facă Amarc2e'arriere8, reconcentrandu'şi, intr'o anumită măsură, structurile. 0ntreaga

activitate a fost pusă sub indrumarea directă a membrilor comitelului de conducere, fiecăruiarevenindu'i un anumit sector in domeniul alimentar, de pildă, au fost create trei

compartimente- Good 0 (margarină, uleiuri, produse grase), Good 00 (produse congelate,

băuturi, răcoritoare, supe concentrate), Good 000 (carne şi produse din carne). Prerogativele

directorilor regionali au fost limitate la problemele financiare, relaţiile publice, angaarea

personalului.

Printre principalele critici adresate Adescentrali!ării8, cele mai frecvente sunt următoarele-

• proliferarea serviciilor generale constituirea divi!iilor operaţionale in unităţi

autonome determină necesitatea intăririi miloacelor de control şi indrumare, ceea ce

conduce la e#tinderea rapidă a serviciilor generale şi la o creştere considerabilă a

c2eltuielilor generale• dublarea funcţiilor logica descentrali!ării integrale conduce la crearea unui lanţ de

specialişti, la fiecare nivel de deci!ie, ceea ce determină paralelismul intre servicii

generale şi responsabilii divi!iilor operaţionale.

ceste metode de organi!are nu asigură, prin simpla lor aplicare, succesul in afaceri.

&#istă nenumărate e#emple de deci!ii insuficient fundamentale, de lipsă de prevedere, de

adaptare lentă la cerinţele pieţei. 0n industria de automobile este bine cunoscut faptul că toate

eforturile lui +eneral Eotors şi Gord de a introduce, inainte de cri!a petrolului, pe piaţa

americană modelele Acompacte8 mai mici decat obişnuitele limu!ine americane s'au soldat cu

eşecuri răsunătoare. 0n sc2imb, rivali vest'europeni şi mai ales apone!ii au reuşit foarte bine

1113

Du$$i$, So$G op. "i.G pa,. 1/&.10o$ ile@ i$ J'or>e! a,a)i$eKG So$! I$".G Ne ?orG 199+G pa,. 1&.



acest lucru. 0n industria aeronautică, societatea *ouglas domina piaţa americană pană la

sfarşitul celui de'al doilea ră!boi mondial. "ubapreciind insă importanţa deosebită a

te2nologiei motoarelor cu reacţie, locul ei a fost luat rapid de firma oeing, mult mai tanără,

dar care a prevă!ut din timp evoluţia cerinţelor pieţei, adaptandu'se la timpul oportun.

:ele două principii de organi!are amintite nu sunt aplicate in practică in forma lor pură.

"unt ca!uri in care pe un fond de descentrali!are se grefea!ă elemente ale centralismului şi

invers.

Pionierii managementului modern, autorii fundamentelor sale teoretice, sunt managerii de

succes ai marilor companii din anii UF=- lfred "loan r. % +eneral Eotors, alp2 :ordiner %

+eneral &lectric, 2omas ?. Matson % 0..E. Primului i se atribuie meritul de a fi formulat

principiile managementului descentrali!at, printre care cel al organi!ării divi!iilor

operaţionale ca entităţi autonome, model ce a creat sen!aţie la vremea respectivă. "tudiul

asupra Aorgani!ării8 constituie şi astă!i un manual pentru intreprin!ători.

+.+.Investi3iile straine directe0nvesti iile str ț ăine directe se referă la flu#ul interna ional de capital care $i permite uneiț

firme dintr'o ară să cree!e sau să e#tindă o filială $n altă ară. În contrast cu alte forme aleț ț

transferului de resurse, precum $mprumutul sau $mprumutarea diverselor forme ale

investi iilor de portofoliu, investi iile directe e#terne presupun ac2i!i ia directă a controlului.ț ț ț

Giliala nu are doar o simplă obliga ie financiară către societatea'mamă, ci este o parte aț

propriei ei structuri organi!atorice .

9:* define te străine directe ca o investi ie ce presupune o rela ie pe termen lungș ț ț

i reflectă un interes durabil i un control al unei entită i re!idente $ntr'o economie(investitor ș ș ț

e#tern direct sau societate'mamă) $ntr'o $ntreprindere re!identă $ntr'o economie alta dect cea

a investitorului străin direct.<H

"'urile totali!ea!ă acum maoritatea e#porturilor mondiale, $n timp ce vn!ările

filialelor din străinătate depăşesc totalul e#porturilor globale. Eai mult, pe măsură ce "'

1&1%Ru!u irelaG I$ve!iţiile !r#i$e *ire"eG E*iura Se"olul IG CraiovaG &///G p.13%16.2eor,ea IlieGI$ve!i4ii i$er$aio$alGE*iura Diirie Ca$eirGBu"ure!iG&//&

1+.'lori$ Bo$"iu GI$ve!iiile !r#i$e *ire"e Q$ai$e -i *up# "ri)a e"o$oi"#o$*ial#GE*iura U$iver!iar#GBu"ureși &/1&



urile s'au de!voltat, s'a $nregistrat o transnaţionali!are semnificativă a producţiei, e#primată

$n formarea reţelelor globale de producţie şi distribuţie.

În orice economie, investiţiile constituie un fenomen aparte, cu trăsături proprii,

distincte $n raport cu alte activităţi. &l nu are $nsă o manifestare automată, fiind $ntotdeauna

dependent şi subordonat strategiilor şi politicilor de de!voltare ale firmelor, sectoarelor de

activitate, comunităţilor etc. 5a investiţii se apelea!ă numai $n măsura $n care obiectivele

urmărite, referitoare la de!voltarea producţiei şi serviciilor $n concordanţă cu nevoile

identificate, cu cererea previ!ionată, nu pot fi reali!ate $n condiţii avantaoase.

În ceea ce priveşte investiţiile străine directe, acestea au o istorie de

decenii.oţiunile uridice, principiile, normele şi cutumele au evoluat constant, au generat

controverse politice şi e#cese la nivelul economiilor naţionale ale unor state, indiferent de

regimul politic, au cunoscut reglementări diverse $n cadrul organi!aţiilor internaţionale şi

regionale, iar $n pre!ent, se află $n faţa unei provocări maore, căreia trebuie să'i facă faţă,

generată de impetuoasa şi implacabila tendinţă de globali!are a economiei mondiale. În

ultimele două decenii ale secolului //'lea, trăsătura dominantă a flu#urilor de investiţii

e#terne a fost intensificarea $ntr'un ritm fără precedent a flu#urilor de investiţii e#terne directe.

5a $nceputul secolului //0, societă ile transnaţionale repre!intă una din marileț

forţe ce acţionea!ă $n domeniul economic, financiar, ştiinţific şi <3te2nologic, avnd un cuvnt

greu şi $n politica mondială. :ompaniile de acest tip au auns să aibă o asemenea e#tindere,

$nct, şi'au pierdut $ntr'un anumit sens, caracterul naţional. Pentru aceste firme concurenţa nu

se mai duce $n plan naţional, ci $n plan internaţional, cu companii străine de acelaşi profil,

pentru ocuparea unor segmente ct mai mari din piaţa globală..

"ocietăţile transnaţionale organi!ea!ă producţia internaţională, efectuea!ă procesul de

e#pansiune a capitalului peste 2otare. 9rmărind scopul ma#imi!ării profitului prin creşterea

volumului vn!ărilor,societatea transna ională caută $n permanenţă să'şi e#tindă piaţa deț

desfacere att $n ţările de!voltate, ct şi $n cele $n curs de de!voltare. Eanevrnd aparatul

productiv amplasat $n diferite ţări, aceste societăţi găsesc cea mai eficientă utili!are a

capitalului.

0nvesti iile străine directe sunt considerate un factor activ al de!voltării i adaptăriiț ș

economiei la cerin ele pie ei,ale competitivită ii,repre!intă pentru ările aflate $n tran!i ie unț ț ț ț ț

131=Gota :onstantin, Investiţii profesionale pe piaţa acţiunilor , &d. "itec2, :raiova, H==F, p. 6<.<I. &lena

Eoise, 0nvestiţii străine directe (ucureşti- &d. 1ictor, H==F), 3<.&/.UNCTAD JORLD INHESTENT REPORTK &/1/7&/10



element care condi ionea!ă reali!area programului de restructurarea propusă de reformaț

economică.

Table II.1. FDI flows, by region, 2012–2014 (Billions of dollars and per cent)

Region FDI inflows FDI outflows

2012 2013 2014 2012 2013 2014

World 1 403 1 46 1 22! 1 2!4 1 306 1 3"4De#eloped econo$ies 6% 6% 4%% !3 !34 !23

&urope 401 326 2!% 36 31 316'ort $erica 20% 301 146 36" 3% 3%0

De#eloping econo$ies 63% 61 6!1 3" 3!1 46! frica "6 "4 "4 12 16 13 sia 401 42! 46" 2%% 33" 432

&ast and *out+&ast sia 321 34! 3!1 266 2%2 3!3*out sia 32 36 41 10 2 11

West sia 4! 4" 43 23 41 3!,atin $erica and te -ari..ean 1! 1!6 1"% 44 2! 23/ceania 4 3 3 2 1 0

ransition econo$ies !" 100 4! "4 %1 63*tructurall wea #ulnera.le and s$all econo$iesa "! "1 "2 10 13 10

,D-s 24 22 23 " 3,,D-s 34 30 2% 2 4 6*ID* 6 2 1 1

Memorandum: percentage sare in world FDI flowsDe#eloped econo$ies 4!4 4" 406 6!0 63! 60!

&urope 2!6 222 23" 2%3 243 233

'ort $erica 14% 20" 11% 2!" 2%0 2!!De#eloping econo$ies 4"6 4" """ 2! 2%2 346

frica 40 3 44 10 12 10 sia 2!6 2%2 3% 233 2" 31%

&ast and *out+&ast sia 22% 23 310 20 224 2!3*out sia 23 24 34 0! 02 0!West sia 34 30 3" 1! 31 2!

,atin $erica and te -ari..ean 12 12 130 34 22 1

/ceania 03 02 02 01 01 00ransition econo$ies 61 6! 3% 42 0 4*tructurall wea #ulnera.le and s$all econo$iesa 41 3" 43 0 10 0!

,D-s 1 1" 1% 04 06 02,,D-s 2" 20 24 02 03 04*ID* 0" 04 06 02 01 01

Prin intermediul investiţiilor străine directe globali!area a devenit o componentă

cotidiană a vieţii fiecăruia dintre noi, fie prin produsele sau serviciile ac2i!iţionate, fie prin

c2iar locul de muncă sau prin modul de comunicare sau de petrecere a timpului liber.

nul H==I a repre!entat un an de reducere considerabilă a flu#urilor 0"*, trendulacestora continund să fie la fel ca $n anul H==L, conform 9:*, AMorld 0nvestmentProspects "urveB H==I'H=<<, ?une H==I8. În anul H==I au fost anali!ate datele provenite de laH6 de state şi s'a putut oberva că H< de ţări au $nregistrat scăderi ale investiţiilor printre carec2iar şi investitori de calibru, precum Granţa, +ermania şi ?aponia. În anul H==I, flu#urile 0"*au scă!ut cu 46> faţă de aceeaşi perioadă a anului H==L $n ţările emergente şi cu FJ> $n ţărilede!voltate. e!ultatele anului H==I arată efecte negative ale flu#urilor 0"*, reducerea acestorafiind drastică.nul H=<= marc2ea!ă o reluare a creşterii şi progno!ele indică o revenire.

În această perioadă vn!ările globale ale filialelor societăţilor transnaţionale au fost permanent de aproape două ori mai mari dect e#porturile mondiale de bunuri şi servicii,



făcnd ca investiţiile străine directe să fie mai importante dect comerţul din punctul de vedere

al furni!ării de bunuri şi servicii către pieţele străine.

&volutiile economice din ultimi ani au adus sc2imbari semnificative in po!itiile si

tran!actiile financiare inregistrate ca investitii straine directe .:resterea gradului de globali!are

a economiilor a condus la cresterea semnificativa a volumului de investitii straine directe.

"ocietatile ransnationale au devenit tot mai comple#e,iar tran!actiile intra'grup au

devenit o parte importanta a investitiilor straine directe.

0nvesti iile straine directe globale au scă!ut in H=<4 cu <6> de la <,4J trilioane catț

era in H=<3 la <,H3 trilioane .*eclinul 0nvesti iilor straine directe a fost influen at deț ț

fragilitatea economiei globale,politica incertă pentru investitori si riscurile geopolitice



crescute.

Glu#urile de investi ii straine directe au crescut cu HF > $n H=<F fa ă de H=<4ț ț

atingnd cel mai $nalt nivel,de la cri!a financiară incoace.:re terea investi iilor străineș ț

directe $n H=<F a fost atribuita $n mare parte colaborării interna ionale i a ac2i!i iilorț ș ț

.*acă momentul depăşirii cri!ei de către ţările occidentale nu este $ncă prea clar, ceea ce se

ştie $nsă este că el se va produce, fiind $nsoţit $nsă de o modificare a ordinii economice

mondiale. Pnă $n H=H= este aproape cert că primele puteri economice ale lumii se vor afla $n

alte !one ale globului dect &uropa. cest fapt nu va putea $nsă să influenţe!e tendinţa de



creştere pe termen lung a investiţiilor străine directe, precum şi contribuţia lor la activităţile

economice desfăşurate la scară globală.<4

+.. Societatile transnationale si per-ormanta economica

evista ritanică 2e &conomist aunge la conclu!ia că societă ile transna ionale repre!intăț ț

unul dintre cei mai esen iali factori ai progresului contemporan.&le8răspndescț

bogă ia,munca,te2nologiile avansate i contribuie la ridicarea standardului de trai iț ș ș

$mbunata irea mediului de afaceri.În acela timp societă ile transna ionale constituie laturaț ș ț ț

cea mai vi!ibilă a globali!ării.

Performanta economica a firmelor si natiunilor este determinata in buna masura de

abilitatea de a genera ele insele sau de a obtine din surse e#terne resursele productive

esentiale- capital, te2nologie si forta de munca. "ocietatile transnationale, mai e#act sistemul

de productie internationala pe care ele se de!volta se constituie in spatii %retele de creare si

miscare a resurselor, transnationalitatea repre!entand o sursa de competivitate atat pentru

comple#ele transnationale, cat si potential pentru economia ga!da.

5a nivelul stn'urilor, sporul de profit generat de de!voltarea de active productive in

strainatate are o serie de resorturi-

reducerea costurilor de tran!actie prin internali!area unor activitati, printr'o alocare

mai eficienta a resurselor, prin reali!area unei divi!iuni a muncii intrafirma, precum si

prin reali!area unor economii de scara si de diversificare. accesul avantaos la o concentrare de resurse si competente la scara regionala sau

c2iar globala. .e#istenta unei ba!e mai largi de resurse financiare, de posibilitati de finantare, in

general. .re!istenta sporita la socuri, diminuarea riscurilor, in virtutea unei diversificari

transfrontiera a activelor productive, precum si a practicarii unor modalitati diferite deimplicare economica internationala.

5a acestea se adauga avantaele concurentiale care decurg din privarea adversarilor de

accesul la anumite resurse, fie incorporate in active aflate in proprietatea societatii, fie

apartinand mediului de implantare. cestea sunt-

10 'lori$ Bo$"iuGI$ve!i4iile !r#i$e *ire"e și $oua or*i$e e"o$oi"# o$*ial#GE*iuraU$iver!iar#GBu"ureși &//9 UNCTADGorl* I$ve!e$ Repor &/1%

Cii>a Co$!a$aGio$el Oa$a.KRepere a"uale la $ivel e"o$oi" o$*ialKGE*iuraU$iver!iaraGBu"ure!iG&/1&.



a)avantae de proprietate ale societatii %de regula, de ordin te2nologic, informational,

managerial.

b)avantae de internali!are % de creare a unei piete interne a firmei care sa se substituie

pietelor care pre!inta imperfectiuni structurale sau o incidenta crescuta a costurilor de

tran!actie.

c)avantae de locali!are % specifice tarilor ga!da, caracteristici de natura diversa, tinand

de mediul sistemului economic, de cadrul legislativ si institutional, de politica si obiectivele

guvernului, de stadiul de de!voltare, etc.

+.4. In)enţa societ*3ilor transnaţionale as)pra relaţiilor

internaţionale15

"ocietă ile transnaţionale sunt un element definitoriu al noii economii mondiale. Procesulț

de globali!are are att avantae, ct şi de!avantae. Prin lărgirea pieţelor şi de!voltarea te2nicii

se observă o creştere a productivităţii şi $mbunătăţirii nivelului de trai. *ar ele pot să

determine instabilitate şi sc2imbări nedorite- teama de reducere a numărului locurilor de

muncă prin pătrunderea importurilor din străinătate, instabilitate financiară, provocată de

flu#urile inconstante ale capitalului străin şi ameninţările la adresa mediului la nivel global.

olul societă ilor transnaţionale $n economia mondială rămne $n continuareț

controversat. :riticii susţin ca investiţiile directe străine şi internaţionali!area producţiei

transformă natura economiei mondiale şi a afacerilor politice $n modele care subminea!ă

naţiunile şi integrea!ă economiile naţionale. "e presupune că forţele de piaţă impersonale şi

strategiile corporaţionale domină natura şi dinamica economiei mondiale şi a sistemului

politic. În vreme ce Renic2i ;2mae şi mulţi alţii consideră că o astfel de de!voltare este

benefică pentru omenire, alţii privesc societă ilor transnaţionale ca pe un imperiu e#ploatator ț

care ţine $n loc progresul mondial. ceşti critici consideră ca firmele gigant sunt societăţiintegrate cu o dimensiune enormă, $n care indivi!ii şi grupurile pierd controlul asupra

propriilor vieţi şi sunt subugaţi activităţilor e#ploatatoare ale firmei. 5umea, susţin aceşti

critici, se află sub aripa unui imperialism capitalist nemilos $n cadrul căruia singura

preocupare o repre!intă linia de os.

1%&1. 'oa Co$!a$i$G E"o$oie i$er$aio$alaG E*iura U$iver!iariaG CraiovaG &//1G p. 306.Cii>a

Co$!a$a JE"o$oia o$*iala *i$ vi)iu$e ,lo>alaKGE*iura Prou$iver!iaraGBu"ure!i G&/10



Pe de altă parte, mulţi şi poate cei mai profesionişti economişti (cu e#cepţia importantă

a economiştilor de afaceri), de!aprobă semnificaţia companiilor transnaţionale $n funcţionarea

economiei mondiale. 0nterpretarea neoclasică recunoaşte că firmele oligopolistice mari pot fi

importante din punct de vedere politic şi pot afecta de asemenea distribuţia venitului $n cadrul

economiei naţionale. otuşi, aceşti economişti neagă faptul că investiţiile, marDetingul şi alte

activităţi economice ale acestor firme $mprăştiate pe mapamond ar avea vreun impact

$nsemnat asupra economiei 7reale8 a comerţului internaţional, a locaţiei activităţilor

economice sau asupra raţelor naţionale de creştere economică sau de creştere a productivităţii.

În economia neoclasică, locaţia globală a activităţilor economice şi tipurile de comerţ

internaţional sunt determinate conform teoriei locaţiei şi conform principiului avantaului

comparativ.

"ocietă ile transnaţionale au o densitate mai mare $n ţările care au cele mai buneț

perspective de creştere şi cu multe resurse naturale, forţă de muncă calificată şi destul de

ieftină, pieţe interne mari, iar economia să fie propice de!voltării lor.

În ceea ce priveşte comerţul mondial, societă ile transnaţionale au un rol 2otărtor ț

deoarece deţin ponderi importante att $n cadrul e#portului, ct şi $n cadrul importului.

Prin natura lor, societatile transnationale integrea!ă producţia la nivel internaţional şi,

$n acest mod, oacă un rol central $n creşterea economică. ceste firme sunt principalii factori

$n de!voltarea şi răspndirea te2nologiei care se consideră a fi de o mai mare importanţă ca

determinant al competitivităţii internaţionale şi progresului naţiunilor.

"ocietatile transnationale contribuie şi la formarea de capital, furni!ea!ă pregătirea

profesională şi oaca un rol important $n comerţ, oacnd un rol pivot $n organi!area

activităţilor economice internaţionale şi susţine considerabil bunăstarea economică şi socială a

ţărilor ga!dă şi de origine $n sens po!itiv.

Nările ga!dă privesc societatile transnationale ca o sursă suplimentară de investiţii,

te2nologie, inovaţie, angaare, moderni!are a managementului, calificare a forţei de muncă,creştere a puterii concurenţiale naţionale, o mai mare integrare $n economia mondială şi

oportunitatea unor noi pieţe de e#port, precum şi venituri din $ncasări şi ta#e.

Prin contribuţia la aceste obiective societatile transnationale pot aduce un aport

important la de!voltarea ţării ga!dă, dar pe de altă parte ele pot $năbuşi de!voltarea indigenă

printr'o varietate de practici de afaceri care pot afecta $n sens opus $ntreprinderile auto2tone.

Eaoritatea guvernelor au redus sau au eliminat restricţiile asupra investiţiilor directe spre

interior şi au introdus noi stimulente fiscale sau de altă natură pentru a le atrage.



"ocietatile transnationale au propriile lor obiective pe termen lung, cnd $ntreprind

operaţii peste frontiere $nainte de a investi intr'o anume ţară, ele iau $n considerare mărimea

şi creşterea pieţei locale sau regionale, alte locali!ări alternative, costurile de producţie şi

climatul general de investire. În practică, L=> din investiţiile străine directe sunt $ndreptate

spre ţările de!voltate. Nările $n curs de de!voltare ' ga!dă se confruntă cu o provocare politică

privind creşterea atractivităţii lor ca locali!are pentru investiţiile străine directe, precum şi $n

ceea ce priveşte asigurarea ca astfel de investiţii contribuie la $ndeplinirea obiectivelor lor

naţionale de de!voltare.

"ocietă ile transnaţionale se afirmă ca principala forţă a globali!ării economice deoareceț

ele oacă un rol important $n crearea de noi locuri de muncă, $n transferul de capital şi

te2nologie, $n prom<6ovarea e#portului, $n infu!ia de elemente manageriale de $naltă calificare.

16&&2eor,e Po!el$i"uG C##li$ Po!el$i"uG 2lo>ali)area e"o$oieiG E*.E"o$oi"#



C#PIT$U$ %I0PCTU$ STN6URI$R #SUPR# 0"!IU$UI"CN0IC 2I SCI#$ #$ ST#TU$UI6#7!&

.1 0odalit*ţi de e8pansi)ne 66 strategii specifce.*acă iniţial, investiţiile $n străinătate au fost făcute $n vederea e#ploatării unor resurse

de materii prime, care să fie apoi livrate $n ţara de origine a investiţiilor, ulterior investirea de

capital $n străinătate s'a deplasat tot mai mult spre sectoarele de vrf ale industriei, avnddrept obiectiv producerea de mărfuri care să fie desfăcute $n primul rnd c2iar pe pieţele

respective dar şi pe alte pieţe.

*e!voltarea societăţilor transnaţionale nu este o caracteristică e#clusivă a industriei.

semenea societăţi s'au e#tins şi $n alte sectoare ' bănci, asigurări, turism etc. *eosebit de

intensă a devenit activitatea internaţională a mărilor firme comerciale care tind să'şi cree!e

filiale $n tot mai multe ţări- "ears oebucD ' cea mai mare societate de vn!ări prin

corespondenţa şi "afeQaB ' leader de supermarDet' uri, ambele din "9, s'au instalat ferm pe

pieţele vest'europene. În domeniul publicităţii, cele mai puternice agenţii transnaţionale sunt

cele din "9 (?. Malter, 2ompson, Ec. :ann'&ricDson etc) şi ?aponia (*entsu). &#tinderea

publicităţii peste graniţele naţionale a fost legată de transnationali!area activităţii din celelalte

domenii.

:reşterea taliei unei societăţi transnaţionale se produce pe următoarele căi- integrarea

internaţională pe ori!ontală, integrarea internaţională pe verticală şi conglomerareinternaţională. În general, strategia de creştere este determinată de societatea'mamă.

0ntegrarea internaţională pe ori!ontală, semnifică creşterea taliei $ntreprinderii prin

fu!ionarea sau absorbţia pe plan naţional sau internaţional a unor firme precum şi prin crearea

pe loc gol de firme şi ca urmare creşterea numărului de filiale $n aceeaşi ramură de activitate

cu societatea'mamă. cest gen de integrare, nu antrenea!ă părăsirea ramurii de ba!ă. "ocietăţi

transnaţionale mai cunoscute care au adoptat integrarea internaţională pe ori!ontală sunt-

+eneral &lectric, Gord, :2rBsler, +eneral Eotors, toate cu cartierul general $n "tatele 9nite.



+eneral Eotors s'a de!voltat că societate transnaţională prin ac2i!iţionarea firmelor

dam ;pel (+ermania) şi 1au#2all (Earea ritanie), ca şi construirea de $ntreprinderi de

monta $n diferite ţări. +eneral Eotors, @suveranul automobilului@, a promovat, $nsă, şi un

proces de diversificare intrasectoriala, fiind $n pre!ent implicat şi $n producţia de motoare

pentru nave, de material rulant feroviar, de aparate electrice etc. În sc2imb, +eneral &lectric s'

a e#tins peste graniţă pe calea sporirii participării la societăţi că ull (Granţa), &+

(+ermania) şi ;livetti (0talia), toate din electronică.

0ntegrarea internaţională pe verticală ' $nseamnă creşterea taliei firmei, prin

ac2i!iţionarea sau construirea de $ntreprinderi $n alte ţări situate $n @aval@ sau $n @amonte@, $n

raport cu activitatea societăţii mamă. ceste gen de integrare este caracteristică de obicei,

societăţilor transnaţionale care operea!ă $n domeniul produselor primare. În acest fel,societăţile ac2i!iţionea!ă surse de aprovi!ionare cu materii prime, crea!ă societăţi de

e#ploatare şi de!voltă şi reţele de distribuţie S comerciali!are pe $ntreg globul.

mbele forme de integrare sunt considerate forme @clasice@ de centrali!are şi

urmăresc diversificarea producţiei. "unt vi!ate $n special, firme cu forţă de concurenţă relativ

mică, aflate $n declin. ctivnd $n industria alimentară,<J societatea elveţiană estlV a practicat

diversificarea intersectorială, avnd un nomenclator de produse foarte variat- de la concentrate

(lapte, ciocolată, cafea solubilă) pnă la produse alimentare congelate.

"ocietatea transnaţională "inger a recurs la diversificarea intersectorială, plecnd de la

tradiţionalele maşini de cusut pnă la cel mai comple# utila te#til, dar şi la diversificarea

intrasectorială, fabricnd maşini de calcul, mobilă, climati!oare, ec2ipament de simulare la sol

etc .

:onglomerarea este considerată o formă mai nouă de centrali!are a capitalului, apărută ca

urmare a influenţei revoluţiei te2nico'ştiinţifice, a accentuării fără precedent a luptei deconcurenţă. :aracteristic pentru această formă de integrare, este faptul că firmele absorbite fac

parte din ramurile cele mai diverse. &a $nseamnă @uniunea@ unor firme din diferite ţări, ale

căror activităţi sunt, de cele mai multe ori, fără nici o complementaritate, nici c2iar pe linie

te2nologică. cest aspect este determinat de $nsuşi scopul operaţiunii de absorbţie, nu se

urmăreşte sporirea capacităţii de producţie, ci mărirea profitului, aşadar absorbţiile sunt

determinate de motive pur financiare, din motive de rentabilitate.

1+&3

:orporatiile transnationale@, 0lie "erbanescu, &d. Politica, ucuresti, <ILJ, pag. <<J



Prin conglomerare sunt absorbite firme $n plină e#pansiune, de talie mare, care deţin o

po!iţie puternică pe o anumită piaţă. În numeroase ca!uri, candidaţii la absorbţie sunt aleşi

printre cei care au un raport profitSvaloare bursieră, inferior celui reali!at de conglomerat.

ceastă diferenţă constitue punctul de plecare $n declanşarea operaţiunii. "unt situaţii cnd

conducătorii firmelor vi!ate a fi absorbite nu acceptă tran!acţia propusă. În aceste situaţii,

conglomeratul recurge la surse e#terne pentru finanţarea operaţiunii, face apel la acţionari

printr'o @ofertă publică de cumpărare@, adică emit un număr suplimentar de acţiuni $n scopul

procurării capitalului necesar ac2i!iţionării forţate a unei anumite societăţi. <L

Politică de conglomerare internaţională este caracteristică mai ales firmelor americane. În

&uropa occidentală, această politică se $ntlneşte mai puţin.

"pecialiştii aprecia!ă ca pieţele financiare europene au miloace mai reduse pentru

finanţarea unor astfel de operaţiuni şi de aceea, conglomeratele mai importante din &uropa

aparţin statului.

vantaele implantării de filiale peste graniţă sunt diverse. Între acestea pot fi amintite

următoarele-

$n condiţiile unor politici comerciale care au devenit tot mai protecţioniste, este

dificil să se păstre!e o piaţă numai pe calea e#porturilor clasice, de aceea a devenit tot

mai necesar să se producă direct $n străinătate şi, astfel, apare posibilitatea

ocolirii barierelor vamale societate transnaţională poate profită cel mai bine de

pe urmă diferenţelor dintre ratele naţionale ale dobn!ii folosind reţeaua de

comunicaţii dintre filialele e#terne, această va $mprumuta acolo unde condiţiile

sunt cele mai favorabile şi va acorda fondurile obţinute unei alte filiale, care ar

fi fost obligată, ca şi firmele concurente, să suporte efectele @banilor scumpi@ societăţile transnaţionale au posibilitatea să profite din plin de pe urma

fluctuatilor monetare, opernd concomitent multe . stfel, ele masiv unde

se o revalori!are, pe care o sc2imbe apoi pe monedele ale căror cursuri au

constante reali!nd cştiguri apreciabile conglomeratele o stabilitate profitului pe ansamblul firmei, pentru , un

sector un declin afacerilor, el poate fi compensat prin re!ultatele altor firme

care operea!ă dinamice

1=



conglomeratul permite ocolirea efectelor antitrust, prin care s'a urmărit

limitarea monopoli!ării producţiei prin integrarea pe ori!ontală şi pe verticală $n conformitate cu dispo!iţiile fiscale din ţările de!voltate, $n ca!ul $n care o

absorbţie este plătită prin acţiuni ale societăţii absorbante, tran!acţia nu este

impo!abilă.

:el mai mare de!avanta al conglomeratelor este acela că, prin politica lor financiară

sunt silite să apele!e e#cesiv la surse e#terne de finanţare aungnd astfel să aibă datorii

e#trem de mari.

0mplantarea e#ternă a societăţilor transnaţionale se produce $n diverse modalităţi

concrete, care merg de la o participare minoritară pnă la deţinerea integrală a capitalului unei

filiale şi anume- de cele mai multe ori, se preferă o participaţie minoritară la o firmă străină

e#istentă.

cest tip de asociere permite societăţii mamă să pătrundă pe multe pieţe cu un capital

iniţial mai mic. "e pare că alt motiv ar fi acela că se reduce riscul naţionali!ării. *e asemenea,

poate fi evitat riscul pierderii e#clusivităţii unui procedeu te2nic, a unui brevet, prin anali!ă

atentă a partenerilor, iar $n contractul de asociere se pot include prevederi pro2ibitive.

În mod curent, capitalul american şi cel apone!, pătrund pentru $nceput, $ntr'oanumită societate străină cu scopul de a studia şi a cunoaşte piaţa locală, de a $ncepe relaţii de

afaceri, de a evalua posibilităţile de e#tindere a cererii, a ofertei etc. *upă această fa!ă de

informare, dacă perspectivele sunt atrăgătoare, se solicită o creştere masivă a capitalului, şi

cum capitalurile locale sunt insuficiente, de obicei, societatea transnaţională preia controlul

asupra societăţii şi $ntr'un interval de timp mai scurt sau mai lung, prin cumpărarea de titluri

de valoare, partea intereselor auto2tone este redusă la o mărime ne$nsemnată.

:umpărarea unor societăţi dea $n funcţiune este strategia cea mai convenabilă de

implantare e#ternă a firmelor americane şi apone!e.

:umpărarea este decisă $n ultimă instanţă, de raportul preţ plătit S profit previ!ibil.

ceastă cale permite economie de timp şi bani, asigurarea cu salariaţi care'şi cunosc bine

munca lor, avantaele unei conduceri care cunoaşte caracteristicile pieţei locale etc.

formă specială de implantare a societăţilor transnaţionale o constitue, $ntreprinderile

comune cu repre!entanţii statului (mi#ed oint ventures), care constă $ntr'o asociere

$ntre una sau mai multe firme străine cu o firmă de stat auto2tonă, $n condiţii



apro#imativ egale. ceastă formă de asociere este $ntlnită mai mult $n ?aponia.

5egislaţia nipona impune o participaţie a capitalurilor auto2tone proporţii egale cu

cele ale capitalului $ntreprinderile conugate (oint business ventures), de obicei

alte , general curs de de!voltare, un re!ultat unui contract, care obţine

recunoaşterea valorii aportului propriu (resurse naturale, capital, forţă de muncă ) de

către firma străină care aparţine $n general, unei ţări de!voltate. crearea unor filiale pe loc gol, este ca!ul cel mai puţin $ntlnit.

Principalul element de atracţie pentru societatea transnaţională este pe care o o , prin

avantaele pe care le - de aprobare a investiţiilor străine, participarea admisă pentru capitalul,

repatrierea capitalurilor, transferul de profit, de dividente, de impo!ite, alte de ordin

economic ' financiar etc.

.+."-ectele pe plan economic ale e8pansi)nii societ*3ilortransna3ionale

ctivităţile desfăşurate pe plan internaţional de către firmele transnaţionale a consacrat

o serie de practici specifice, e#plicate de concurenţa ascuţită dintre @noii veniţi@, filialele

firmelor străine care $ncearcă să ocupe o po!iţie şi marile firme auto2tone, care vor să'şi apere

po!iţia pe care o au dea.

ceste practici derivă din structurile economico'organi!atorice ale acestor companii,

din faptul că activitatea lor se desfăşoară $n cadrul unei reţele integrate de unităţi situate pe

pieţele mai multor ţări. şa cum s'a arătat, $n ba!ă unei strategii globale, profitul este urmărit

pe ansamblul acestei reţele, rolul fiecăreia din unităţile componente fiind de a contribui pe o

cale sau altă, la ma#imi!area acestuia. "copului respectiv $i sunt subsumate toate funcţiile

fiecăreia din unităţile componente precum şi organi!area legăturilor dintre ele.

:ompaniile transnaţionale sunt importante deoarece repre!intă un element c2eie al

globali!ării economiei mondiale. otuşi, opiniile privind importanţa globali!ării activităţilor

transnaţionale pentru afacerile economice internaţionale sunt diferite. ; parte dintre analiştii

economici consideră că aceste companii transnaţionale s'au eliberat de economia naţională şi

au devenit o forţă puternică şi independentă, determinantă att pentru afacerile internaţionale

economice, ct şi pentru cele politice cealaltă parte resping această afirmaţie şi consideră că,

aceste companii rămn un element al economiei naţionale.

olul companiilor transnaţionale $n economia mondială rămne $n continuarecontroversat. :riticii susţin ca investiţiile directe străine şi internaţionali!area producţiei



transformă natura economiei mondiale şi a afacerilor politice $n modele care subminea!ă

naţiunile şi integrea!ă economiile naţionale. "e presupune că forţele de piaţă impersonale şi

strategiile corporaţionale domină natura şi dinamica economiei mondiale şi a sistemului

politic. În vreme ce Renic2i ;2mae şi mulţi alţii consideră că o astfel de de!voltare este

benefică pentru omenire, alţii privesc companiile transnaţionale ca pe un imperiu e#ploatator

care ţine $n loc progresul mondial. ceşti critici consideră ca firmele gigant sunt societăţi

integrate cu o dimensiune enormă, $n care indivi!ii şi grupurile pierd controlul asupra

propriilor vieţi şi sunt subugaţi activităţilor e#ploatatoare ale firmei. 5umea, susţin aceşti

critici, se află sub aripa unui imperialism capitalist nemilos $n cadrul căruia singura

preocupare o repre!intă linia de os.

Pe de altă parte, mulţi şi poate cei mai profesionişti economişti (cu e#cepţia importantăa economiştilor de afaceri), de!aprobă semnificaţia companiilor transnaţionale $n funcţionarea

economiei mondiale. 0nterpretarea neoclasică recunoaşte că firmele oligopolistice mari pot fi

importante din punct de vedere politic şi pot afecta de asemenea distribuţia venitului $n cadrul

economiei naţionale. otuşi, aceşti economişti neagă faptul că investiţiile, marDetingul şi alte

activităţi economice ale acestor firme $mprăştiate pe mapamond ar avea vreun impact

$nsemnat asupra economiei 7reale8 a comerţului internaţional, a locaţiei activităţilor

economice sau asupra raţelor naţionale de creştere economică sau de creştere a productivităţii.În economia neoclasică, locaţia globală a activităţilor economice şi tipurile de comerţ

internaţional sunt determinate conform teoriei locaţiei şi conform principiului avantaului

comparativ.

:ompaniile transnaţionale au o densitate mai mare $n ţările care au cele mai bune

perspective de creştere şi cu multe resurse naturale, forţă de muncă calificată şi destul de

ieftină, pieţe interne mari, iar economia să fie propice de!voltării lor.

În ceea ce priveşte comerţul mondial, companiile transnaţionale au un rol 2otărtor deoarece

deţin ponderi importante att $n cadrul e#portului, ct şi $n cadrul importului.

În ţările cu venituri mici, prin creşterea rapidă a economiei se produc anumite facilităţi

(de e#emplu, autostră!i, maga!ine cu aer condiţionat), dar, doar pentru anumite persoane

privilegiate foarte rar se $ntmplă să acopere nevoile de trai ale maorităţii populaţiei. Prin

acest gen de creştere economică se doreşte ca economia să fie orientată spre e#porturi, $n

scopul cştigării valutei străine, necesară cumpărării lucrurilor pe care le doresc oamenii bogaţi. stfel, săracii sunt e#propriaţi de pe pămnturile lor pentru a se crea loc recoltelor



destinate e#portului. Goştii agricultori, deţinători ai acestor terenuri, $n sc2imbul unor salarii

foarte mici, vor lucra la $ntreprinderi care produc mărfuri pentru e#port, avnd un program

epui!ant .

.+.1.Pre3)rile de trans-er; practică larg utili!ată de societă ile transna ionale $n vederea transferului de fonduriț ț

$ntre unită ile componente productive, comerciale sau financiare, o constituie manevrareaț

pre urilor la produsele i serviciile ce fac obiectul sc2imburilor dintre unită ile respective.ț ș ț

:unoscută sub denumirea de practica @pre urilor de transfer@, aceasta a devenit oț

componentă esen iala a strategiei de ma#imi!are a profitului pe o scara globală. Problemaț

pre urilor prive te societatea transna ionala din două puncte de vedere- marimea pre urilor laț ș ț ț

intrări redă puterea ei de a cumpara la pre uri mici, iar marimea pre urilor la iesiri reflectăț ț

puterea ei de a vinde la pre uri mari. "e cunosc pu ine aspecte despre avantaele globaleț ț

ob inute astfel, informa ii complete ar putea fi ob inute numai printr'o mai mare accesibilitateț ț ț

la evidentele contabile ale firmelor transna ionale.ț

Pre urile folosite $n transferul de bunuri pot fi @lucrate@ usor de societăti i modificarileț ș

acestor pre uri implica modificări ale profiturilor $n fiecare din ările implicate.ț ț

9n determinant important al pre urilor de transfer este impo!itul pe profit care trebuieț

plătit $n diferite ări stfel dacă ara ga!da introduce impo!ite mari pe profituri, $ntreprinderileț ț

transna ionale, pentru a reduce profiturile $nregistrate, vor tinde să aplice pre uri sca!ute deț ț

transfer pentru bunurile e#portate din acea ară i pre uri ridicate pentru serviciile,ț ș ț

componentele i te2nologia importate din ara de origine.ș ț

*acă totu i ara ga!dă aplică impo!ite scă!ute sau ac ionea!ă ca un refugiu vamal, vaș ț ț

domina tendin a opusă. 0deea practică pe care se ba!ea!ă mic orarea impo!itelor pe profit prinț ș

practica pre urilor de transfer este interpunerea $n tran!ac ii a filialei S filialelor din tări cu unț ț

nivel de impo!itare scă!ut. "unt posibile anumite verificari (daca produsul transferat are un

pre de pia ă), dar un numar important de materii prime (de e#. bau#ita) i cateva produseț ț ș

semifabricate i industriale nu au o pia ă perfecta i nu pot fi controlate nici c2iar de catreș ț ș

firmele transna ionale.ț

9n alt determinant al pre urilor de transfer este nivelul dobn!ii variabil de la o ară laț ț

alta. Eecanismul este acela i. 0mplica iile i consecin ele unor asemenea practici seș ț ș ț

conturea!ă prin privarea autorită ilor statale de importante incasări bugetare, afectarea iț ș



compromiterea controlului guvernamental asupra sc2imburilor i miscărilor e#terne deș

capital afectarea unor obiective ale politicii economice a ării ga!dă, cum ar fi combatereaț

infla iei sau promovarea investi iilor, restrngerea sau lărgirea masei monetare etc.ț ț <I

.+.+.Spec)laţii monetare.Practicile folosite de catre companiile transna ionale $n domeniul financiar'valutar au,ț

dupa cum am aratat, o pondere deosebit de importantă $n ma#imi!area profiturilor lor.

&fectele sunt pe masură acestei ponderi. "e aprecia!ă că marile perturba ii din sistemul valutar ț

occidental nu pot fi e#plicate fără a avea $n vedere practicile financiare ale $ntreprinderilor

transna ionale.ț

ceste practici se referă la- transferarea dintr'o moneda $n alta a lic2idită ilor ob inuteț ț

$n func ie de evolu ia cursurilor valutare, de perspectivă acestei evolu ii, de masurile luate oriț ț ț

previ!ibil de a fi luate de către autorită ile monetare din diverse state, contractareaț

$mprumuturilor, $n ările unde nivelul dobn!ilor este redus i folosirea fondurilor $n ărileț ș ț

unde dobn!ile sunt ridicate, efectuarea pe scara largă a opera iunilor de tipul @leads and lags@ț

(amanarea plă ii $n valute cu cursuri $n scadere i devănsarea plă ii $n valute cu cursuri $nț ș ț

crestere ), contractarea de $mprumuturi $n monede slabe pentru cre terea po!i iei debitoare $nș ț

astfel de monede i rambursarea urgentă $n monede forte, plasarea de capitaluri pe pie eleș ț

ărilor ale caror monede pre!intă perspective spre sporirea po!i iei creditoare a companiei $nț ț

astfel de monede etc.

apiditatea reac iei la sc2imbarea situa iei monetare de pe diverse pie e,implicit aț ț ț

cursurilor valutare, este esentială .

În condi iile actuale ale fluctua iei cvasigenerali!ate ale principalelor monedeț ț

interna ionale, autorită ile monetare nu mai intervin pe pia ă pentru sustinerea monedelor i deț ț ț ș

aceea posibilitatile de c tig din asemenea transferuri speculative s'au redus i transferul deș ș

fonduri dintr'o moneda $n alta nu mai repre!intă mare importan a practică.ț

*e aceea, societă ile transna ionale au procedat la o diversificare ct mai largă aț ț

monedelor $n care sunt de inute lic2idită ile i $n care sunt concentrate $mprumuturi ' pentruț ț ș

19&0estructurarea ordinii internationale@, imbergen ?an, &d. Politica, ucuresti, <IJL, pag. 4L6HF

@:orporatiile transnationale@, 0lie "erbanescu, &d. Politica, ucuresti, <ILJ, pag. <J4



că $n special prin practica @leads and lags@ ' să poată fi folosite $n beneficiul propriu, cele mai

mici fluctua ii !ilnice ale unui numar ct mai mare de monede.ț

:eea ce este important de relevat este faptul că toate practicile monetare men ionate nuț

ar putea fi promovate dacă gestiunea financiară nu ar fi centrali!ată la nivelul $ntregii re eleț

interna ionale. +estiunea financiară centrali!ată, func ionarea ca un tot a resurselor financiareț ț

' innd cont de dimensiunile resurselor atinse de unele corpora ii ' sunt considerente careț ț

arată for a lor la scară interna ională, la nivelul unei !one vaste sau c2iar pe ansamblul pie eiț ț ț

mondiale.

În acest sens, trebuie eviden iată for a economico'financiară a societă ilor ț ț ț

transna ionale datorată cuantumului lic2idită ilor (resurse lic2ide i resurse mobili!ate peț ț ș

termen scurt, cu alte cuvinte, fonduri ce pot fi puse oricnd $n mi care pe pie eleș ț

interna ionale), care uneori pot fi att de mari $ncat pot ec2ivala cu valoarea maselor monetareț

ale mai multor ări, c2iar de!voltate, sau cu re!ervele valutare mondiale ale unor ări.ț ț

*eplasarea a numai <> din aceste fonduri, ca reac ie la slabirea sau $ntărirea uneiț

valute, este suficientă pentru a provoca o cri!ă profunda.

Eanipularea capitalurilor $n func ie de situa ia diferitelor pie e monetare a devenit oț ț ț

adevarată artă $n cadrul a numeroase companii transna ionale. "itua ia aceasta corespundeț ț

amploarei acestui nou sistem monetar cu caracter privat, independent de institu iile na ionaleț ț

si interna ionale din domeniu.ț

..C9/tig)ri /i cost)ri pentr) ţara gazd*.

..1 Cost)ri pentr) ţara gazd* ."ocietatea transna ionala tinde să' i adune toate beneficiile re!ultate din e#ploatareaș ș

propriilor factori de produc ie printr'un comportament centrali!ator. ceastă ac iune, poateț ț

accelera unele de!ec2ilibre din economia ării ga!dă dacă aceasta intervine pentru a sus ineț ț

cererea unui factor real, provocnd astfel, cre terea anormala a costului său relativ.ș

9n cost de altă natură decurge din utili!area ec2ipamentelor i infrastructurii ăriiș ț

ga!dă (comunica ii, telecomunica ii etc), utilită i de care beneficia!ă i societă ileț ț ț ș ț

transna ionale, pe cnd ta#ele pentru $ntretinerea lor sunt suportate de utili!atorii locali.ț

5a o privire generala, societatea transna ională tinde să' i e#ercite puterea de monopolț ș

pe principalele pie e unde activea!ă. ceastă activitate presupune un cost suplimentar ori deț

cte ori o situa ie de concuren ă este $nlocuită cu o situa ie restrnsă sau nulăț ț ț



"upracosturile ce grevea!ă conte#tul economic al ării'ga!da sunt mai u or de pus $nț ș

eviden ă. 9n supracost suportat de ara'ga!dă este acela că uneori este mai scumpăț ț

implantarea directă a societă ii transna ionale dect formarea internă de capital sau de te2nică.ț ț

0ntr'o formulare mai largă, se poate spune ca pentru ara ga!dă este mai costisitor să apele!e laț

o societate transna ională pentru a' i procura factorii de produc ie lipsa fa a de combinareaț ș ț ț

factorilor e#isten i pe plan na ional.ț ț

9n alt supracost reiese din orientarea produc iei societă ilor transna ionale $ntr'un sensț ț ț

nedorit, anume catre produse considerate @socialmente inde!irabile@.

Putem oferi ca demonstra ie urmatoarea situa ie- stimulnd consumul i deci, indirect,ț ț ș

produc ia de automobile $ntr'o ară, societatea transna ională deturnea!ă factorii de produc ieț ț ț ț

(capital, for ă de muncă) de la o produc ie socialmente mai utilă i mai pu in costisitoareț ț ș ț

(produc ia de miloace de transport $n comun).ț

:ostul cel mai des citat impotriva societă ilor transna ionale se situea!ă la grani aț ț ț

politicului cu economicul, afectarea independen ei economice a statului ga!dă. În esen ă, esteț ț

vorba despre controlul pe care $l pot e#ercita societă ile transna ionale asupra unei frac iuniț ț ț

mai mici sau mai mari din economia na ională ' $ndeosebi sectorul industriei prelucratoare iț ș

al resurselor naturale (de e#. companiile transna ionale cu sediul $n alte ări controlea!ă $nț ț

:anada 6=> din produc ia de energie electrică, J=> din produc ia de combustibili minerali,ț ț

L=> din produc ia de otel etc ).ț

lte costuri sunt de natura sociopolitică. 9n prim aspect ine de lipsa controlului asupraț

managementului societă ii transna ionale. *eci!ia de transferare, de stramutare a uneiț ț

activită i industriale dintr'o ară $n alta este puternic resim ită de ara ga!dă de i pare că nuț ț ț ț ș

este diferită de cea pe care o $ntreprindere na ională o ia $n interiorul ării.ț ț

9n de!avanta maor este dat de degradarea sistemului socio'cultural, a caracteristicilor unei

civili!a ii i $nlocuirea lor cu noi valori, impuse din e#terior, din partea societă ilor ț ș ț

transna ionale. ceasta a fost deseori resim ită ca o pierdere a valorilor fundamentale $n ara'ț ț ț

ga!dă, putnd provoca $nstrainarea individului $n propria patrie.

..+ .C9/tig)rile ţ*rii gazde .vantaele pentru ara'ga!dă cunosc mai multe forme-ț

cre terea directă de activitate ce re!ultă din crearea de noi unită i de produc ie de catreș ț ț

societatea transna ională $n ara'ga!dă sau prin transformarea unită ilor dea e#istenteț ț ț



cre terea indirectă de activitate care decurge din transferul de factori ' capital, te2nicș

i organi!atoric ' $n ansamblul economieiș

contribu iile fiscale ale societă ilor transna ionale $nregistrate ca venit la bugetul deț ț ț

stat al ării'ga!daț

sporirea re!ervelor valutare datorita aportului străin $n devi!e.

9ltimile două avantae arată că din punctul de vedere al statului, ca tigul poate fi apreciatș

sub dublu aspect- cantitativ ' pentru contribu iile fiscale, cantitativ i calitativ ' pentru aportulț ș

$n devi!e.

cestor c tiguri cuantificabile li se adaugă altele, mai dificil de măsurat, cum ar fi-ș

consolidarea po!i iei concuren iale a tării'ga!dă fa ă de alte ări, $ntarirea rela iilor e#terne aleț ț ț ț ț

ării'ga!da etc. *e fapt, un castig durabil pentru ara'ga!dă este aportul te2nic receptat deț ț

catre aceasta, care are un dublu efect- fie lansarea de noi produse, fie suplimentarea produc ieiț

care daca nu s'ar fi reali!at ar fi trebuit suplinită prin importuri.

*acă unele efecte care se a teaptă de la aportul străin sunt incerte sau $n parte nedorite,ș

valoarea altor avantae nu poate fi evaluată cu preci!ie. Pătrunderea pe pia ă a unei societă iț ț

transna ionale străine provoaca o crestere a productivită ii, prin prisma restructurărilor ț ț

declan ate de ea $n economie. *ar acest fenomen cere timp sau poate fi $nsotit de efecteș

negative, falimentarea unor $ntreprinderi na ionale secundare, intensificarea concurentei $ntreț

investitorii na ionali i străini.ț ș

9nele aporturi transna ionale nu sunt $nsa decat temporare i nu au valoare decat la unț ș

moment dat pentru că intrările de factori de produc ie se transformă la sfar it $ntr'o iesire netăț ș

(intrări W ie iri). : tigul nu este dobndit dect pe termen scurt i are un caracter par ial iș ș ș ț ș

conunctural. Pe termen lung, c tigul poate fi nul sau c2iar se pot $nregistra pierderi.ș

:u alte cuvinte, valoarea reală a c tigului cunoa te diferen ieri $n func ie de cond tiileș ș ț ț ț

ării'ga!dă i de natura aportului societă ii transna ionale.ț ș ț ț

.. C9/tig)l e-ectiv o:ţin)t de ţara6gazd*.: tigul efectiv $nseamna o cre tere cantitativă a produc iei sau scăderea pre urilor laș ș ț ț

bunurile i serviciile puse la dispo!i ia consumatorului. Produc ia nu este un element de c tigș ț ț ș

cert pentru ara'ga!dă. 5a rndul ei, produc ia poate fi perturbată dacă re!ultatele ei suntț ț

@confiscate@ de societatea transna ională, $n favoarea ării de origine. ceasta insu ire aț ț ș

re!ultatului produc iei poate lua forma unei repatrieri de profit provenit din diferen a deț ț



productivitate sau a unei rente ob inute de societatea transna ională $n raport cu $ntreprinderileț ț

locale.

gen ia omnă de *e!voltare sinteti!ă unele aspecte po!itive mai semnificative pe careț

le antrenea!ă investi iile străine de capital atunci cnd are loc o integrare armonică inț

economia ării'ga!da i anume-ț ș

• de!voltarea unei re ele de subfurni!ori localiț

• crearea de noi locuri de muncă, direct $n unitatile de produc ie sau indirect,ț

• prin cre terea cererii pentru produse intermediareș

• ridicarea nivelului de calificare a for ei de munca localeț

• solu ii organi!atorice moderneț

• penetrarea pe pie e e#terne.ț

5a acestea se mai pot adauga i alte obiective specifice domeniului $n care e#istă interesulș

atragerii de investi ii e#terne-ț

• descoperirea i valorificarea de noi !ăcăminte minerale, petroliere, .a.ș ș

e2nologia de investigare i resursele financiare mari pe care le implică aceste proceseș

sunt cau!ele care au determinat ării $n curs de de!voltare să recurgă la cooptarea de societă iț ț

transna ionaleț

• atragerea $n circuitul economic a unor !one insuficient de bine puse $n valoare din

punct de vedere al poten ialului lor economic.ț

C#PIT$U$ 4%STU!IU !" C#7%S#0SUN "$"CTRNICS

C0P#N;



"amsung +roup este o companie din :oreea de "ud, $nfiin ată $n <I3L, avnd caț

obiect principal de activitate produc ia de produse electronice i 0. :ompania este numărul <ț ș

mondial $n produc ia de memorii, monitoare G i telefoane :*E. "amsung areț ș

apro#imativ <LL.=== de angaai i $n <LF de birouri din 6F de ări,ț ț

fiind alcătuită din opt divi!ii principale de afaceri. 1eniturile

"amsung repre!intă apro#imativ H=> din P0'ul :oreei de "ud,

estimat la <.H== miliarde de Qoni.

4.1. Istoric)l frmei Samns)ng "lectronics Compan<"amsung &lectronics :ompanB este principalul subsidiar al gigantului Rorean

"amsung +rup i este unul dintre cei mai mari producători de electronice din sia iș ș

mondiali.Produsele construite de "amsung &lectronics include ec2ipamente audio'video,ec2ipament de telecomunica ii i computere. :el mai important produs al său este repre!entatț ș

de circuitele integrate.Eanagementul strict i investi ii masive $n cercetare $n anii <IL= iș ț ș

inceputurile anilor <II= au transformat compania $ntr'unul dintre liderii mondiali pe pia aț

electronicelor.

"amsung &lectronics a fost creat $n <I6I ca o divi!ie a mamutului Rorean a a !isulș

7c2aebol8 "amsung +roup. *ivi!ia a fost $nfiin ată pentru a introduce "amsung $n industriaț

cu cre tere puternică a televi!oarelor i a electronicelor de consum.Primul produs alș ș

companiei a fost un televi!or cu diagonala mica,simplu,alb'negru ,cu care a $nceput vn!area

la $nceputul anilor <IJ=. *e la acest produs, "amsung &lectronics a de!voltat gradual linii de

produse diverse care au fost $nti vandute pe pia a internă i ulterior i la e#port. "pecialitateaț ș ș

companiei pentru $nceput au fost televi!oarele color. În anii <IL=, "amsung manufactura iș

e#porta $n $ntreaga lume o gamă diversificată de eleH=ctronice de consum.

*e i cre terea "amsung &lectronics a fost e#plo!ivă $n anii <IJ= i anii <IL=,ș ș ș

acest lucru nu a luat prin surprindere pe cei familiari!a i cu grupul "amsung,acesta cunoscndț

$n toate domeniile de activitate aceea i de!voltare.ș

+rupul "amsung a fost $nfiin at $n <I3L de Bung':2ull 5ee, un om de afaceri devenitț

legendă $n :oreea. 5ee a $nfiin at o companie de comer cu o investi ie de H=== 9"* si cu 4=ț ț ț

angaa i.ine$n eles H=== 9"* $nsemnau altceva $n anii 3=. numit această companieț ț

A"amsung8 care $nseamnă 7trei stele8 $n limba coreeana. :ompania a $nregistrat o cre tereș

moderată pnă la inva!ia comunistă din <IF= care l'a for at pe 5ee să abandone!e opera iunileț ț

&/&6..SASUN2."o



din "eul. "olda ii i politicienii de ambele păr i ale conflictului au efuit compania de activeleț ș ț

sale lăsndu'le aproape !ero.:u economiile aduse de unul dintre managerii companiei, 5ee a

reluat activitatea companiei $n <IF< i $ntr'un an activele companiei au crescut de H= ori.ș

5ee a $nfiin at o rafinărie de !a2ăr $n <IF3, o mi care care a fost criticată laț ș

timpul respectiv deoarece !a2ărul putea fi foarte u or ob inut de la autorul american de dupăș ț

ră!boi. otu i pentru 5ee această ac iune a fost foarte importantă deoarece a fost primaș ț

facilitate industrială desc2isă $n :oreea de "ud după ră!boi. *e la !a2ăr,lna i alte articole aleș

industriei u oare, 5ee a trecut la industrie grea,siderurgică i contruc ii de ma ini iș ș ț ș ș

nave.:ompania a prosperat sub filo!ofia lui 5ee care a insistat ca "amsung să devină lider $n

orice ramură industrială $n care se implica.

*e la produc ia de bunuri alimentare i de larg consum, "amsung i'aț ș ș

diversificat activitatea economică $n diferite domenii , inclu!nd asigurări, sta ii radio i deț ș

televi!iune, companii de securitate i c2iar un maga!in universal. 5ee a avut de facut fa ă laș ț

cteva e ecuri $n această perioadă. *e e#emplu,la sfr itul anilor <I6=, la scurt timp după ceș ș

"amsung &lectronics a fost creată, 5ee a fost acu!at de vn!ări ilegale de bunuri i eva!iune $nș

valoare de F= === 9"*.cu!a iile s'au dovedit a fi fabricate de un oficial guvernamentalț

căruia 5ee a refu!at sa $i dea mită.

9nul dintre fii lui 5ee a fost arestat i 5ee a fost obligat să cede!e guvernului o fabricăș

de $ngră ăminte artificiale pentru a ob ine eliberarea sa. În ciuda acestor probleme i a altora,ș ț ș

:ompania "amsung a continuat să se de!volte.Întradevăr, la sfr itul anilor <I6=,ș

conglomeratul "amsung genera venituri anuale de <== mil 9"*.

5a pu in timp după ce fiul lui 5ee a fost arestat, acesta a decis să intre $nț

industria mass media prin lansarea unui post de televi!iune i a unui post de radio, dar i prinș ș

fabricarea de televi!oare i componente. ceastă industrie era dominată la acea vreme deș

firme din "tatele 9nite i din &uropa,dar i cteva companii apone!e $ncepuseră să intre $nș ș

această industrie.otu i $n aceste condi ii, 5ee era $ncre!ător că "amsung va avea locul său peș ț

pia a internă i eventual va deveni un ucător mondial. 5a $nceputul anilor <IJ=, "amsungț ș

&lectronics a beneficiat de investi ii imense,a $mprumutat,a cumparat i a furat te2nologii deț ș

la principalii producători de electronică mondiali i a apelat la rela iile sale economice iș ț ș

politice,favoritisme, mită i corup ie pentru a ob ine o ni ă pe pia a electronicelor..ș ț ț ș ț

"amsung &lectronics i $ntregul c2ebol "amsung au fost beneficiarii politicii luiș

2ee Eai multe ări inclu!nd i ?aponia aveau interdic ie la vn!area de electronice de largț ș ț



consum $n :oreea, astfel fiind eliminată o competi ie e#trem de dură pentru "amsung. Eaiț

mult,de i "amsung putea investi $n companii multi'na ionale, investitorii străini nu aveau voieș ț

să investească sau să cumpere păr i din "amsung. :a re!ultat,"amsung a putut să de!volteț

e#trem de rapid marca sa de electronice i să ob ină o cotă pe pia a na ională maoritară iș ț ț ț ș

c2iar să e#porte.

Între anii XJ= i XL= ,"amsung a creat mai multe grupuri de companii fabricanteș

de electronice care au fost grupate mai tar!iu sub o singura entitate cunoscuta sub numele de

"amsung &lectronics :o. 5td.

0ntrarea "amsung $n produc ia i comerciali!area de semiconductori a fost unț ș

pas important $n istoria companiei.. 5ee a fost convins la milocul anilor <IJ= că industria

2ig2'tec2 a comonentelor semiconductoare (integrate) miniaturi!ate avea să fie o industrie cu

poten ial foarte bun de cre tere $n viitor, i "amsung avea să fie un ucător important pe aceastăț ș ș

pia ă. &l a $nfiin at "amsung "emiconductor and elecommunications :o. $n <IJL. Pentru aț ț

face fa ă lipsei de e#perti!ă $n acest domeniu 2ig2 %tec2 de pe pia a coreeana, guvernul "ud'ț ț

:oreean a cerut producătorilor străini de semiconductori i ec2ipamente de telecomunica ii săș ț

cede!e informa ii i utilae pentru produc ia semiconductorilor Kig2'ec2 $n sc2imbulț ș ț

accesului pe pia a coreeana. cest lucru s'a dovedit a fi crucial pentru "amsung care astfel aț

ob inut paten e i licen e originale de la Eicron din "tatele 9nite i de la "2arp din ?aponia $nț ț ș ț ș

<IL3. 9tili!nd informa iile i paten ele nou dobndite , "amsung $ncepe primul produc ia $nț ș ț ț

:oreea, a memoriilor E 64Dbit.

5a scurt timp după lansarea pe pia ă a cipului 64Dbit, "amsung intră $nț

competi ie cu al i producători coreeni $ntr'un proiect de cercetare coordonat de guvernulț ț

coreean i de 0nstitutul de studii i cercetare $n &lectronica .e!ultatul a fost cipul de <'ș ș

megabit *E ( i mai tr!iu cel de 4'megabit *E) . 5a milocul anilor <IL=, "amsung aș

prospectat pia a mondială,a $nc2eiat alian e i contracte pentru a deveni principalul furni!or ț ț ș

mondial de circuite integrate loQ'tec2 cu densitate mică.Între timp, opera iunile sale $nț

domeniul electronic au continuat să crească. "amsung a desc2is o fabrică de asamblat

televi!oare $n <ILH, $n Portugalia, pentru a furni!a pe pia a europeană 3==.=== televi!oareț

anual. În <IL4, a construit o fabrică de HF mil 9"*, care era capabilă să producă < mil

televi!oare pe an i 4==,=== cuptoare cu microunde. poi $n <ILJ a desc2is o altă fabrică deș

HF mil 9"* $n nglia,fabrică ce producea 4== === televi!oare color,3== === video recordere

si 3== === cuptoare cu microunde .



Între <IJJ i <ILJ, veniturile "amsung au crescut de la <.3 mil 9"* la peste HHș

miliarde 9"*(cam H=> din produsul intern brut al :oreei la acea vreme).Eare parte din

această cre tere a fost datorată divi!iei "amsug &lectronics.ș

Bung':2ull 5ee a murit $n <ILJ i a fost succedat de fiul său, Run'Kee 5ee. Run'ș

Kee 5ee i'a dat seama de importan a divi!iei de electronice i a făcut tot posibilul ca aceastaș ț ș

să fie cea mai mare divi!iune a grupului "amsung. ot el a consolidat unele ramuri ale

grupului "amsung i a renun at la altele. *e asemenea, el a introdus numeroase ini iativeș ț ț

manageriale pentru motivarea angaa ilor i pentru cre terea calită ii produselor.ț ș ș ț

1n!ările grupului "amsung au crescut de peste H.F ori $ntre anii <ILJ i <IIH.ș

Eai mult, profitul de pe urma investi iilor $n cercetare a crescut foarte mult ca parte a pariuluiț

lui Run'Kee 5ee de a face din "amsung lider mondial $n electronică, semiconductor iș

telecomunica ii. În plus, fa ă de colaborarea cu firme de electronice din "tatele 9nite iț ț ș

?aponia , "amsung &lectronics a ac2i!i ionat firme care posedau dea te2nologie , inclu!ndț

Karris EicroQave "emiconductors and 0ntegrated elecom ec2nologies. În <II3, Run'Kee

5ee a vndut <= dintre subsidiarii "amsung +roup, a mic orat compania i a unit diverseș ș

ramuri pentru a se concentra numai asupra a 3 mari ramuri- electronica, inginerie i industriaș

c2imică.

"ub conducerea e#ecutivă a lui Rim RQang'Ko, "amsung &lectronics a produs

furtună pe pia a mondială a microcipurilor, prin introducerea memoriei 4'megabit *E $nț

<II4. 1n!ările acestui integrat au autat la mărirea vn!ărilor "amsung de la <=.JJ miliarde

9"* $n <II3, la <4.I4 miliarde 9"* in <II4. Profitul companiei s'a marit de asemenea de la

<J3,=== 9"* la aproape <.3 miliarde 9"*. În acela i timp, "amsung i'a mărit cota de pia ăș ș ț

$n :oreea, $n <IIF, prin scăderea cu aproape <6> a pre urilor la toate ec2ipamenteleț

electronice i a surprins competitorii prin pre!entarea unui semiconductor la un trg deș

electronice din ?aponia care va duce la revolu ionarea displaB'urilor de laptop i telefoaneț ș

mobile i televi!oare,G'ul (2in Gilm ransistor).ș

:re terea rapidă a companiei "amsung &lectronics $n domeniul te2nologiei deș

vrf a pus această companie $n lumina reflectoarelor pe pia a mondială.Procesorul său Eț

4'megabit a facut din "amsung &lectronics principalul producător mondial de memorii

*E. Eai mult , "amsung &lectronics a mărit investi iile sale $n cercetare $n acest domeniu,ț

eviden iată de o investi ie de H.F miliarde 9"* pentru a de!volta 64'megabit *E cip $nț ț

<IIL.



*rumul de la !ero la locul secund nu a fost presărat cu petale de trandafiri. Pe la

umătatea anilor UI=, Run'Kee 5ee, preşedintele "amsung, a făcut cadou, cu oca!ia

sărbătorilor de iarnă, prietenilor apropiaţi şi conducerii companiei cte un model din cele mai

noi şi scumpe terminale produse de companie.

*in gest nobil, iniţiativa s'a transformat $ntr'un fiasco, pentru că mai toate aparatele

funcţionau foarte prost sau c2iar deloc. *upă ce vacanţa de sărbători a luat sfrşit,

preşedintele "amsung s'a deplasat $n oraşul +umi, unde sunt produse maoritatea telefoanelor

mobile. uns aici, Run'Kee 5ee a dat ordin ca toţi angaaţii să'şi facă ţăndări telefoanele

personale, să le aşe!e $ntr'un morman, $n curtea interioară a fabricii, pentru ca mai apoi să le

dea foc.

@0ncinerarea@ de la +uami a fost punctul de cotitură $n istoria tulburentă a companiei

coreene. Înainte de <IIF, "amsung era perceput de cumpărători drept un producător de

electronice foarte ieftine şi de calitate $ndoielnică.

*upă această dată, concernul coreean a $nceput să'şi sc2imbe imaginea, dramatic, am

putea spune, pentru că astă!i "amsung este aproape sinonim cu inovaţia şi calitatea. otuşi,

odată cu transformarea, compania coreeană şi'a pierdut principalul atu, preţuri imbatabile pe

piaţa de electronice.

e2nologiile de ultimă oră şi mai ales managementul de calitate au căpătat un nou sens

$n cadrul companiei "amsung.

Euncitorii de pe liniile de asamblare au noi reguli stricte de muncă, precum @line

stop@, un sistem ce permite muncitorului să oprească linia de producţie dacă a descoperit

vreun produs defect ce a trecut de controlul te2nic de calitate.

4.+ Serviciile si prod)sele o-erite"amsung este compusă din companii care stabilesc noi standarde $ntr'o gamă largă

de domenii, de la electronice la servicii financiare, de la substan e c2imice şi industrieț

grea la comerţ şi servicii. cestea $mpărtăşesc angaamentul de a crea produse şi servicii

inovatoare, de calitate $naltă, pe care milioane de oameni şi afaceri din $ntreaga lume se

ba!ea!ă $n fiecare !i.

Indu#$ri "1"!$roni!

<. "amsung &lectronics este lider pe piaţa globală $n domeniul fabricării dispo!itivelor



digitale 2ig2'tec2 şi a celor multimedia digitale prin produse şi servicii inovatoare,

fiabile, oameni talentaţi şi o ne$ncetată căutare a descoperirii.

H. "amsung "*0 preia conducerea $n de!voltarea de noi solu ii energetice fabricnd ceaț

mai performantă baterie mică 5i'ion din lume, baterie auto, &"" ("isteme de "tocare

de &nergie) i materiale electronice.ș

3. "amsung &lectro'Eec2anics produce componente integrate de $naltă te2nologie pentru

dispo!itive electronice şi mecanice care utili!ea!ă acea energie invi!ibilă, dar

incredibilă, care pune lumea $n mişcare.

4. "amsung "*" este un furni!or de servicii din domeniul informaţiilor şi al

te2nologiilor de comunicaţie (0:) care oferă produse inovatoare pentru a face din

lume un loc mai inteligent şi mai confortabil.

F. "amsung *isplaB este liderul la nivel global $n domeniul afişaelor şi reali!ea!ă

te2nologii incredibile utili!nd aptitudini te2nice superioare, pentru a pune afişae

5:* şi ;5&* pe produse mici, medii şi foarte mari.

6. "amsung :orning dvanced +lass este lider $n domeniul materialelor electronice,

producnd suporturi de sticlă pentru afişae ;5&* şi ţinte de degaare.

Indu#$ri <r"

<. "amsung :Y &ngineering Y :onstruction +roup oferă clienţilor săi o valoare

e#cepţională, prin intermediul celor mai avansate cunoştinţe te2nologice la nivel

mondial, al e#perienţei din domeniul ar2itecturii, construcţiilor civile şi de!voltării

urbanistice.

H. "amsung KeavB 0ndustries, liderul la nivel mondial $n construcţia de nave şi

de!voltare offs2ore, este un pionier $n domeniul te2nologiilor noi şi a serviciilor de cea

mai bună calitate pentru diverse sectoare industriale, inclusiv construirea de nave de

calitate $naltă, soluţii pentru energie, sisteme de producere a energiei şi de comandă.

3. "amsung &ngineering este o companie speciali!ată $n domeniul proiectării, procurării,construcţiei şi managementului de proiect pentru pieţele globale.

S"rvi!ii finn!ir"

<. "amsung 5ife 0nsurance este cea mai mare companie de asigurări din :oreea de "ud,

deţine primul loc $n inde#ul ational :ustomer "atisfaction 0nde# (:"0) şi se

mndreşte cu faptul că este orientată către client şi repre!intă un partener de viaţă al

numeroaselor persoane asigurate.

H. "amsung Gire Y Earine 0nsurance, o companie de servicii financiare de prim rang,oferă poliţe de asigurare competitive la nivel global şi servicii $n regiuni care includ



".9.., &uropa, :2ina, 0ndone!ia, 1ietnam şi :oreea.

3. "amsung sset Eanagement, cea mai mare companie de management al investiţiilor

din :oreea, este speciali!ată $n managementul fondurilor mutuale şi de tip rust,

consultanţă, precum şi $n furni!area produselor şi serviciilor associate

4. "amsung 1enture 0nvestment, o firmă cu asociere $n participaţiune, investeşte activ $n

afaceri de perspectivă dintr'o varietate de domenii, oferind o soluţie completă şi

cuprin!ătoare, care include nu numai fonduri de investiţii, ci şi consultanţă pentru

management, asistenţă te2nică şi $nregistrare pe piaţă.

S"rvi!ii #i 1$"1"

<. "amsung :Y rading Y 0nvestment +roup are drept obiectiv de!voltarea

afacerilor sub devi!a Aselectare şi concentrare8 pentru asigurarea competitivităţii

att $n domeniul comercial, ct şi $n cel al de!voltării.

H. "amsung :Y Gas2ion usiness este lider $n industria modei coreene, acumulnd

o e#perien ă de succes $n domeniul $mbrăcămintei casual i pentru bărba i, prinț ș ț

intermediul unor mărci de top precum +ala#B i &P;5&.ș

3. "amsung Eedical :enter este un spital cu activitatea orientată către pacienţi, lider

al comunităţii medicale $n acordarea de $ngriiri de cea mai bună calitate pentru

pacienţi, $n cercetarea medicală avansată şi $n instruirea şi perfecţionarea

personalului medical.

4. "amsung &conomic esearc2 0nstitute, cea mai importantă resursă privată de idei

din :oreea, oferă anali!e referitoare la de!voltarea macroeconomică, probleme

globale, tendinţe din industrie şi te2nologie, politici publice, resurse umane şi

probleme de management.

F. "amsung iologics de!voltă şi produce produse biofarmaceutice de $naltă calitate

$n scopul de a oferi medicamente e#istente accesibile şi convenabile şi de a furni!a

medicamente revoluţionare pacienţilor din $ntreaga lume.6. "amsung ioepis s'a angaat să contribuie la de!voltarea industriei farmaceutice şi

sănătăţii umane prin crearea de produse biofarmaceutice şi biosimilare accesibile şi

convenabile.

J. "amsung MelstorB oferă e#perienţe care sporesc valoarea unei vieţi sănătoase prin

servicii inovatoare $n alimentaţie. Prin fidelitatea clienţilor şi calitatea serviciilor

noastre, ne $ndreptăm către statutul de furni!or de servicii de alimentaţie la nivel

mondialL.



4.. Porto-oli) de prod)se"amsung &lectronics :ompanB detine o gama vasta de produse,fiind impartite in mai

multe categorii dupa cum urmea!a-

Telecomunicatii si telefonie mobile- aparate de telefonie +"E cat si aparate de telefoniefi#a atat fara fir cat si digitale.

*ivi!ia de electronice mai desfasoara deasemenea activitati in domeniul comunicatiilor

personale ce include telefoane celulare, *&:, si smartp2one'uri.

'TV - televi!oare cu ecran plat, cu plasma, cu diagonal mare, televi!oare 5:*,5&* si

smart tv'uri.

"amsung este unul dintre cei mai mari producatori de televi!oare color din lume si este

recunoscut pentru te2nologiile inovatoare si e#perienta sa in fabricarea acestora.



' Audio/Video- EP3 PlaBer, lu'aB, sisteme 1: si *1*, Komet2eatre, sisteme

audio portabile,camere Qeb.



'Camere foto si video

' Produse IT - monitoare, notebooD'uri, imprimante si multifunctionale, tablete, video

proiectoare, sticD'uri, flas2'uri, casti etc.

' Electrocasnice- frigidere, cuptoare cu microunde, aparate de aer conditionat,

aspiratoare, masini de spalat.

4.4.Conc)rentii frmei Sams)ngPe plan internaţional concurenţii firmei "amsung sunt foarte numeroşi-

Panasonic,P2ilips, "onB, oQenta, "iemens, raun, abBliss etc.

ceştia se diferenţi!ă $n funcţie de tipul pieţei-

$n telefonia mobila i telecomunica ii concuren ii sunt- oDia, Eotorola,ș ț ț

"iemens, "onB'&ricsson, 5+, etc. "amsung este lider $n domeniul creării

sistemelor de comunicaţii de afaceri. pe piaţa televi!oarelor concuren ii sunt- Panasonic, "onB, P2ilips.ț



pe piaţa produselor audioS video- Panasonic, 5+, "onB, P2ilips, etc camere foto si video- "onB, :annon, Kp, enZ, etc produse 0- ;:, 5+, &i!o, enZ, etc imprimante si multifunctionale- Kp, :annon, 5e# EarD pe piaţa produselor electrocasnice- P2ilips, Panasonic, 5+, Tanussi.

No@i lider mondial $n domeniul industriei de comunica ii i internet, produce o gamă largăț ș

de dispo!itive mobile, oferind oamenilor acces rapid i u or la vi!uali!are video, 1, mu!ică,ș ș

servicii de naviga ie, re ele de telecomunica ii.ț ț ț

:ompania oDia a fost $ntemeiată $n anul <L6L de

către Grederic 0destam. umele i l'a luat după loculș

$n care a fost $ntemeiat, a!i oDia fiind un oră elș

finlande! situat la <F Dm de ampere.

+rupul oDia a lansat primul smartp2one cu [a2oo

Eobile % oDia 66L=, care poate sincroni!a

fotografiile din e'mail'urile de pe [a2oo, numerele de

telefon,

publică fotografiile pe internet, creea!ă mesae vocale pentru messenger i prime te notificăriș ș

legate de e'mail'urile primite, salvea!ă c2iar i datele de contact $n re eaua proprie i importăș ț ș

agenda electronică i ar2iva de e'mail'uri de pe [a2oo.ș

În limitele proiectelor similare, compania oDia oferă o susţinere multilaterală tuturor

partenerilor care au obţinut autori!aţie. cest spriin presupune nu doar produse originale şi

pre!entarea maga!inelor $n stilul oDia, ci şi training'uri permanente pentru personalulmaga!inelor.

9n alt competitor este :'"oft. Programele reali!ate sunt re!ultatul cerin elor de pe pia aț ț

romanească, firma fiind @client'oriented@. oate produsele informatice sunt reali!ate de către

un personal tnăr i dinamic i desc2is sc2imbării. oate update'urile pentru produseleș ș

ac2i!i ionate de la firma :'";G sunt oferite $n mod gratuit.ț

9n alt competitor este A--1". pple 0nc. (pnă $n ianuarie H==J numită pple:omputer, 0nc.), este o companie din "ilicon 1alleB cu sediul $n :upertino, :alifornia, cu scop



principal de activitate $n te2nologia computerelor. :unoscută mai ales pentru computerele

model Eacintos2, pple are o reputa ie de inova ie $n industria de $naltă te2nologie.ț ț

0nteresant este că "amsung vrea să se po!iţione!e

drept competitor al lui pple, dar este, $n acelaşi timp,

producătorul procesorului pe ba!a căruia funcţionea!ă iPad' ul.

*esigur, acest lucru nu $mpiedică deloc compania coreeană să

se lanse!e pe piaţa tablet P:'urilor.

În pre!ent, $ntre cele două companii e#istă desc2ise H3

de procese, $n ări precum Gran a, ?aponia, +ermania,ț ț

:oreea de "ud i "tatele 9nite.Pnă acum, pple pare să fi ie it $nvingătoare $n disputele cuș ș

cei de la "amsung. :ompania americană a reu it să bloc2e!e vn!ările tabletei +ala#B abș

<=.< $n +ermania i să provoace retragerea modelului +ala#B ab J.J din trgul 0G erlin.ș

"amsung este unul dintre cei mai mari furni!ori ai pple şi, probabil, cel mai

important. :ompania sud'coreeană reali!ea!ă memoriile *E şi ""* pentru laptopurile

Eac ooD Pro, precum şi procesoarele de ultimă generaţie 4 şi F, folosite pentru iP2one,

iPod ouc2, pple 1 şi tabletele iPad. :u toate acestea, pple nu a arătat nici un fel de

clemenţă $n ceea ce priveşte procesele intentate "amsung.+urile rele spun că, pe lngă faptul

că pple $ncearcă să'şi apere cota de piaţă cel puţin $n ceea ce priveşte piaţa tabletelor,

compania americană $ncearcă să obţină şi reduceri pentru componentele produse de "amsung,

precum şi o creştere a producţiei unor componente necesare produselor din gamele iP2one şi

iPad.

9n alt concurent important al lui "amsung $l repre!intă 5+. 5+ &lectronics este cea

mai importantă divi!ie a 5+ +roup i una dintre cele mai mari companii sud'coreene, fiindș

pre!entă $n circa L= de ări. *ivi!iile 5+ &lectronics sunt- Kome &ntertainment, Eobileț

:ommunications, Kome ppliances, ir :onditioning i usiness "olutions.ș

Pre!entă pe pia ă din anul <II=, compania se po!i ionea!ă ca brand premium, de inndț ț ț

prima cotă de pia ă pe mai multe categorii de produse printre care televi!oare cu plasmă,ț

monitoare 5:*, sisteme audio, digital storage iș

sisteme de climati!are pentru segmentul re!iden ial.ț

5+ este brandul care a adus pentru prima data $n

frigiderele "ide'bB'"ide, crend produse premiumcum sunt telefoanele Prada bB 5+, frigiderele cu



cristale "QarovsDi, aparatele de aer condi ionat rt:ool sau televi!oarele 5:* "carlet.ț

4.5.Indicatorii economici ai frmei

"amsung are o cifră de afaceri anuala de cca HF= miliarde dolari ,cam ct P0'ul Portugaliei

.rebuie spus ca "amsung ocupa doar un modest loc I $n clasamentul mondial al

companiilor $n func ie de venituri,fiind precedata de alti gigantic ca :2evron,oBal *utc2ț

"2ell sau &##on Eobil.

Sua Miliar*e *olari

"amsung &lectronics a anunţat re!ultate financiare peste aşteptări pentru primele treiluni ale acestui an. :ompania a $nregistrat venituri de 43,L miliarde de dolari şi un profit deF,FL miliarde de dolari. mbii indicatori sunt $n creştere, cu <H>, respectiv 6>, comparativcu perioada similară din H=<F.

Potrivit "amsung, re!ultatele bune se datorea!ă succesului de care s'a bucurat $ncă dela lansare noul său smartp2one vrf de gamă +ala#B "J.

T3"1u1 Nr %+D"!1%'r ii d" v"ni$ 1 niv"1 <1o31 1 fir4"i S4#un< E1"!$roni!#ț

Co4-nD"!1r iiț

d" v"ni$=1niv"1

<1o31?

%&'& %&'' %&'% %&' %&'7 %&'8

&1&+GQQQ.doingbusiness.ro



V/n20rin"$"

<F4,63= <6F,==H H=<,<=4 HHL,6I3HHI,J

A!$iv"$o$1"

<34,HLI <FF,L== <L<,=JH H<4,=JF3L3,J <<F,63J

P#iv"$o$1"

44,I4= F4.4LJ FI,FI< 64,=FIH<6,H FL,664

Nu40r$o$1 d"!Giuni

LI,34I <=<,3<4 <H<,4L= <F=,=<6<6J,F <6<,=3F

V"ni$ n"$<6,<4J <3,JFI H3,L4F 3=,4JF

<6,6

F1uuri d"nu4"rr

din!$ivi$$i

d""-1o$r"

H3,LHJ HH,I<L 3J,IJ3 46,6=JHL,<HI H4,6L6

F1uuri d"

nu4"rrdin!$ivi$$i

d"inv"#$i$i"

H3,ILF H<,<<3 3<,3HH (44,J4J)<6,<6I H6,64L

F1uuri d"nu4"rr

din!$ivi$$i

finn!ir"

(<FH) 3,<<= <,L6F (4,<3J)H<,=3F H6,J4L



T3"1u1 nr +Indi!$ori finn!iri S4#un< E1"!$roni! Ro4ni

Indicato

ri din:ilant

+=1= +=11 +=1+ +=1 +=14

Totalactiveimo:ilizate

&./61.=3+

&./60.&0/

0.+61.=6+

0.9=0.&19

3.=+/.3&1

Totalactive

circ)lante

&/9.69=.3=/

&66.190.+13

0/=.==1.%/&

03+./&+.6+1

093.00/.66&

Stoc)ri 11.&1=.+9%

9.6=0.6&/

10.09+.=3/

13.=&0.993

10.0%1.999

Casa sicont)ri

&+6.63+ 3.+&+.06%

%%0.1&& 1/.+%/.+6&

3.360.=+&

Creante 19=.&/&.90=

&%&.+=&.6&=

393.=&9.%%/

01&.0%1.916

0+%.6&3.+91

Capital)ri total

13./90.%/%

6%.0++.3&+

11=.160.%39

1+%.966.616

&3%.&/0.%=6

Capitalsocial

16%.6// &/.69%.6//

&/.69%.6//

&/.69%.6//

&/.69%.6//

Provizioane

13.9=%.+19

&0./9=.6=0

36.0%3.%9+

36.=9/.&=+

39.6+&.9&&

!atoriitotal

1=%.331.9&9

1=/.&31.109

&6/.191.&%&

&3/.1+3.6&0

&&3.%36./9=

QQQ.doingbusiness.ro

T3"1u1 nr 7.Indi!$ori din Con$u1 d" -rofi$ i -i"rd"r" 1 fir4"i S4#un< E1"!$roni!ș

Ro4niIndi!$oridin Con$u1d" Profi$ #i

Pi"rd"r"

%&'& %&'' %&'% %&' %&'7

Cifr d"f!"ri

F66.JLJ.HLH <.F3=.4JH.<FI

H.3JL.LJF.6FJ

H.L43.JIJ.I=H

H.JJ<.FII.4L4

To$1v"ni$uri

F6I.JJ4.6L= <.F46.3H<.==J

H.3IJ.4H6.<L3

H.L66.J3=.3H6

H.JI=.4=L.L3H

http://www.doingbusiness.ro/




To$1!"1$ui"1i

FFL.=6<.I4J <.F=F.J36.3=3

H.3H=.=IJ.LF<

H.JI4.FJ3.<4F

H.J<L.JFJ.I44

Profi$ 3ru$ <<.J<H.J33 4=.FL4.J=4 JJ.3HL.33H JH.<FJ.<L< J<.6F=.LLLProfi$ n"$ L.33F.3H< 3<.LFH.LHH 63.<6I.=<F FJ.L=H.=JJ FI.H3J.I6I

Nr#1ri$i

L4 I= <3< <HL <3I

QQQ.doingbusiness.ro

4.>.0isi)nea (i vizi)nea frmei Sams)ng "lectronics

Compan<

*e la fondarea sa $n "uQon, :oreea, $n <I6I, "amsung &lectronics a evoluat, devenindun lider global $n domeniul te2nologiei informaţiei şi gestionnd peste H== de filiale $n

$ntreaga lume.

;fertele companiei includ aparate electrocasnice precum televi!oarele, monitoarele,

imprimantele, frigiderele şi maşinile de spălat, precum şi produse esenţiale din domeniul

telecomunicaţiilor mobile, precum smartp2one'uri şi tablete. "amsung continuă, de asemenea,

să fie un furni!or de $ncredere pentru componente electronice esenţiale precum memoriile

*E şi semiconductorii cu memorie volatilă.

"amsung garantea!ă crearea şi furni!area unor produse şi servicii de calitate care

sporesc comoditatea şi favori!ea!ă un stil de viaţă mai inteligent pentru clienţii săi din

$ntreaga lume. "amsung s'a dedicat $mbunătăţirii comunităţii globale prin căutarea

permanentă a unor inovaţii revoluţionare şi prin creare de valoare.

1i!iunea "amsung &lectronics pentru noul deceniu este A0nspire t2e Morld, :reate t2e

Guture8 (0nspiră lumea, creea!ă viitorul). "amsung s'a angaat să de!volte te2nologiiinovatoare şi procese eficiente care să cree!e pieţe noi, să $mbogăţească vieţile oamenilor,

menţinndu'şi $n continuare po!iţia de lider $n domeniul digital.

5a "amsung, filo!ofia de afaceri simplă- să puna talentul şi te2nologia $n sluba

creării unor produse şi servicii superioare care să contribuie la crearea unei societăţi globale

mai bune.

&c2ipa pune $n practică această filo!ofie $n activitatea de !i cu !i. 5iderii caută cele

mai strălucite talente din $ntreaga lume şi le oferă resursele necesare pentru a fi cei mai buni $n





ceea ce fac. *rept urmare, toate produsele % de la cipurile de memorie care aută companiile

să $şi stoc2e!e informaţiile vitale, pnă la telefoanele mobile care conectea!ă oamenii de'a

lungul continentelor % au puterea de a $mbogăţi vieţile. \i aceasta $nseamnă crearea unei

societăţi globale mai bune.

4.>.1 Politica de prod)s

Produsele companiei "amsung vin $ntr'o varietate mare de sortimente pentru a putea

satisfice pnă i cele mai ingenioase idei ale utili!atorilor săi.stfel, i'a adaptat designulș ș

telefoanelor mobile i acesorilor acestora $n func ie de preferin ele clien ilor,fără să neglie!eș ț ț ț

nici unul dintre se#e,oferindu'le acestora produse $ntr'o gamă largă de culori.:alitatea

produselor acestei mărci este e#trem de ridicată,"amsung utili!nd materii prime atent

selec ionate dar i te2nologii avansate $n vederea atingerii scopului final, acela al satisfaceriiț ș

nevoilor clientului.

*e la smartp2one'urile de $naltă performan ă, la cele pentru toate bu!unarele, de laț

tabletele u oare i intuitive, la smart device'uri, toate dispo!itivele mobile "amsung au $nș ș

comun e#perien a unică de utili!are.ț

:reate pentru a veni $n $ntmpinarea celor mai $nalte e#igen e, dispo!itivele mobileț

"amsung oferă o varietate de modele ec2ipate cu cele mai importante sisteme de operare

mobile- ndroid, MindoQs P2one i ada.ș

:alitatea recunoscută a produselor "amsung, gria pentru consumator i politica foarteș

consistentă de oferire a unui portofoliu de produse de ultimă genera ie au făcut ca "amsung săț

se clase!e printre primele branduri $n materie de telefoane mobile.

"uccesul companiei este construit pe F valori- calitate ,creativitate, competi ie,ț

cultură, societate,dar i pe talentul i pasiunea ec2ipei "amsung care $ i e#primă valorileș ș ș

,calită ile, performan ele dovedite $n fiecare !i.ț ț

Earcarea este o componentă foarte importantă a strategiei de produs a firmei, care

conferă avantae att producătorului, ct şi consumatorului. Earca oferă garanţia calităţii şi

funcţionalităţii produsului, $l personali!ea!ă, facilitea!ă recunoaşterea rapidă, de!voltă un

sentiment de $ncredere şi securitate favorabil din partea clienţilor ' prin reducerea riscurilor la

ac2i!iţia şi consumulSutili!area sa.

Pentru consumator, marca-



' economiseşte timp şi efort, $ntruct consumatorul ştie la ce să aştepte cnd

cumpără produsul

' conferă siguranţă şi reduce riscurile ac2i!iţiei- marca este o garanţie a calităţii

' poate oferi beneficii psi2ologice ' prin asocierea cu o imagine dorită, care poate

sc2imba statutul cumpărătorului.

Pentru producător, marca-

' permite practicarea unor preţuri de vn!are mai ridicate datorită valorii pe care

consumatorii o acordă siguranţei conferite de marcă (mărcile avnd o notorietate ridicată sunt

mai scumpe)

' facilitea!ă lansarea de noi produse c2iar dacă un produs este nou şi pre!intă un

grad ridicat de incertitudine, consumatorii se vor simţi mai siguri dacă acesta aparţine unei

mărci cunoscute

' poate genera economii $n domeniul promovării ' dacă marca se aplică mai multor

game de produse

' repre!intă un bun al firmei drepturile asupra mărcii pot fi valorificate ($nc2iriatesau vndute).

4.>.+ Politica de distri:)3ie

9n produs nu'şi poate $ndeplini rolul, raţiunea sa de a fi, dect $n momentul $n care

intră $n consumul final, satisfăcnd nevoia consumatorului care l'a cumpărat. *ar, drumul de

la producător pnă la consumator, $n condiţiile contemporane nu este $n general, nici simplu,

nici scurt şi nici ieftin. *in acest motiv, $ncă de la apariţia economiei marfare, legătura dintre

producţie şi consum s'a $nfăptuit prin intermediul circulaţiei mărfurilor.

provi!ionarea cu marfă a firmei "amsung omnia se face din fabricile şi depo!itele

companiei e#istente $n alte ţări.



5ista distribuitorilor "amsung din intreaga lume

&#istă produse care pentru omnia au un rula mai mic, acestea sunt ac2i!iţionate din

depo!ite. *epo!itele pe care firma "amsung le deţine, servesc unui număr mare de ţări care

doresc să comerciali!e!e anumite produse c2iar şi $n ca!ul $n care numărul de unităţi vndute

anual nu este foarte mare. stfel, depo!itul funcţionea!ă ca o firmă separată care

ac2i!iţionea!ă cantităţile necesare tuturor ţarilor pe care le deserveşte şi le revinde acestora $n

cantităţiile dorite. 9nul din aspectele negative ale acestui sistem $l repre!intă numărul redus

de produse al catalogului $n comparaţie cu fabricile.

&#istă posibilitatea ca un anumit produs să nu e#iste $n catalogul depo!itului. cest

fapt se datorea!ă cererii foarte mici sau lipsei cererii pentru produsul respectiv. stfel, nicio

ţăra nu va putea coemerciali!a acel produs. "oluţia, $n acest ca!, o repre!intă aprovi!ionarea

direct de la u!ină (dacă ţara respectivă poate atinge un anumit volum anual). :ea de a doua

posibilitatea de ac2i!iţionare a mărfii o repre!intă u!ina. vantaul maor al aprovi!ionării

direct de la u!ină este acela de a putea comanda orice produs care e#istă $n producţie. \i $nacest ca! avem de a face cu o anumită limită cantitativă impusă de nivelul global al cererii

pentru acel produs.

"e ştie că $n orice u!ină e#ista un volum minim produs dintr'o referinţă. *e e#emplu,

volumul minim pentru un televi!or 5:* Glat v este de H=.=== de unitati. În ca!ul $n care

comen!ile globale pentru acest produs ating nivelul de H=.=== de unităţi, producerea acestui

tip de televi!or este posibilă. În ca!ul $n care e#istă o singură cerere, sau mai multe, dar care

nu ating acest nivel avem de'a face cu urmatoarele situaţii- ori ţara respectivă sesuprastoc2ea!ă ori renunţă la a comerciali!a acest produs.



Pentru "amsung omnia furni!orii sunt att depo!itul ct şi u!ina.

Gurni!orii de servicii pentru departamentul de marDeting sunt de obicei agenţiile de

publicitate.

"amsung omnia lucrea!ă pe plan international cu mai multe mari agenţii printre

care cea mai importantă este :arat'Eedia, iar la noi $n ţară cu dviser.Giecare dintre aceste

agenţii se ocupă de o parte dintre divi!iile firmei. *e e#emplu, :arat'Eedia se ocupă de

divi!iile electronice şi electrocasnice, iar dviser se ocupă $ndeosebi de divi!ia

telecomunicatii si telefoane mobile.

gen iile se ocupă de bugetele media ale mărcilor pe care le repre!intă (cumpărareț

spaţiu 1, presa scrisă, outdoor etc.).celeaşi agenţii se pot ocupa i de evenimenteleș

speciale, activităţi de P.., lansări, ca şi de creaţia şi producţia publicităţii la locurile de

vn!are.

Distribuitori

paratele electronice şi electrocasnice sunt distribuite prin +enco &lectric, telefoanele

mobile, prin Kat +roup :o., iar componentele şi ecranele pentru calculator, prin *ecD

:omputers 0nternational.

Prin asocierea *&:R'"E"9+ ca branduri de top $n omnia, a fost creat unul

dintre cele mai dinamice i eficiente parteneriate. *&:R este imaginea "E"9+ la trguriș

i e#po!i ii de profil, $n presa 0 i de business , $n proiecte comple#e i $n parteneriate deș ț ș ș

durată cu ucătorii maori de pe pia ă, de mai mult de <= ani. umeroasele distinc ii deț ț

prestigiu acordate $n fiecare an firmei *&:R :;EP9&" i produselor distribuiteș

marc2ea!ă, o dată $n plus ,notorietatea pe care compania o are pe pia a 0 din omnia iț ș

evolu ia permanentă cu performan e de top $n portofoliu.ț ț

9nicul distribuitor autori!at al telefoanelor "amsung $n omnia este compania

K... omnia, "amsung renunţnd la serviciile na &lectronics. K... omnia va lucra

cu o largă reţea naţională de dealeri, dar va desfăşura şi activităţi de comerciali!are directă

către operatorii de telefonie mobilă, oferind tuturor partenerilor săi suport de marDeting şi

vn!ări, precum şi servicii post vn!are.

:onstantin 5ucescu, Eanaging *irector K... omnia, a declarat căobiectivul "amsung şi al K... omnia este de a impune "amsung ca o marcă de primă



mărime pe piaţa locală, cu o cotă de piaţă de L'<=> pe termen mediu, $n acord cu obiectivul

"amsung la nivel global, de a deveni numărul H pe piaţa de telefoane mobile. ;biectivul

nostru pe termen lung este ca "amsung să devină al doilea brand ca importanţă pe piaţa

romnească7. K... omnia a fost $nfiinţată $n <III ca subsidiară a K... 0nternational,

avnd o e#perienţă de 4 ani de e#perienţă pe piaţa de telefoane mobile, timp $n care a

colaborat cu operatorii locali de telefonie mobilă şi cu principalii distribuitori şi companii de

retail de pe piaţa de profil din omnia.

elefoanele mobile sunt distribuite printr'o re ea vastă de maga!ine.lian ele formateț ț

$ntre operatorii de telefonie mobila i firmele producătoare au permis elaborararea uneiș

matrici de distribu ie cu o acoperire largă.ț

Eaga!ine precum +ermanos i 0nternitB cu sedii $n aproape toate ora ele dinș ș

ară aduc consumatorului ultimele modele oferite de producători.ț

7.(. Po1i$i! d" -r"ț

Produsele "amsung au pre uri competitive deoarece raportul dintre calitate'pre esteț ț

unul foarte bun,pre urile variand in functie de caracteristicile i specifica iile fiecăruiț ș ț

telefon.Produsele si serviciile puse spre van!are au o gama foarte larga si variata astfel

se adresea!a pietei in mod global ,in plus preturile sunt pentru o gama foarte variata de persoane ,produsele putand fi cumparate fara a avea un nivel de trai ridicat.

evelatia celor de la "amsung in telefoane mobile a fost "amsung +ala#B incepand de

la " pana la "J. ceste telefoane au avut cea mai mare van!are apro#imativ H== de milioane

de bucati pe intreg globul.

*atorita intampinarii e#igentelor pietei, respectiv satisfacerea acestora la un nivel

foarte inalt, "amsung este o firma de prestigiu, in special a#ata pe bunurile de folosinta

indelugata, care pune accent pe calitate si care, in ca!ul in care, ulterior van!arii, apar unele

defectiuni de utili!are, inlocuiesc operativ si gratuit accesoriul sau c2iar produsul defect, cu

unul nou (de e#emplu stricarea unui buton de la un telefon mobil, nefunctionarea adecvata a

displaBului, etc).

"amsung este lider in numeroase sectoare de piata. Publicitatea foarte buna,gama

larga de produse si pretul foarte bun in raport cu calitatea au adus un rating foarte ridicat si o

notorietate pe masura. "amsung are numeroase avantae fata de concurenti, de la calitatea mai



buna a produselor pana la comunicarea dintre van!ator si client au facut ca firma aibe un grad

de agresivitate foart

Pnă $n pre!ent, "amsung s'a concentrat asupra terminalelor bogate $n funcţii şi

scumpe, destinate consumatorilor din sia şi din ;ccident. :onform unui repre!entant al

companiei, "amsung doreşte $nsă acum să se oriente!e şi spre telefoanele mai ieftine,

destinate pieţelor $n curs de de!voltaree ridicat, de unde se urmareste cresterea rapida a cotei

de piata.

În perioada următoare, cei de la "amsung plănuiesc să lanse!e mai multe telefoane

foarte sub iri, $mbrăcate $n carcasă metalică i dotate cu ecrane de $naltă defini ie.ț ș ț

:2iar i modelele mai ieftine vor fi construite cu materiale de $naltă calitate. "amsungș

$ncearcă astfel o recucerire a cotei de pia ă pe care a pierdut'o $n fa a producătorilor c2ine!i peț ț

segmentul telefoanelor inteligente cu pre scă!ut.ț

Pe segmentul telefoanelor scumpe, "amsung vrea să lanse!e un contraatac $mpotriva

americanilor de la pple, ale căror vn!ări de telefoane au crescut spectaculos după lansarea

modelelor iP2one 6.

7.(.7 Po1i$i! d" -ro4ovr""amsung este compania care c2eltuie cel mai mult pe publicitate pentru a' i faceș

cunoscută firma i produsele .ș

otorietatea ridicată a brandului "amsung care este cunoscut $n intreaga lume,pentru

calitatea serviciilor i produselor dar i pentru o publicitate e#celentă.ș ș

"trategiile de marDeting al companiei $ncorporea!ă o gamă largă de te2nici i metodeș

de la bannere uria e,brosuri,pliante, spoturi publicitare la campanii promo ionale intense.ș ț

În principiu strategia de marDeting a companiei "amsung este foarte mult orientată

spre consumatori, spre noutăti, spre organi!area de evenimente inedite care plasea!ă marca $n

centrul aten iei.ț

"amsung, fiind un brand pentru care noile te2nologii nu au secrete,a derulat campanii pe

bloguri pentru promovarea produselor din gama +ala#B ote i a +ala#B "4, a avut articoleș

pe bloguri pentru sus inerea campaniilor online (+ala#B :amera % 7; ela ie Perfectț ț

:onectată8 +ala#B "3 Eini % 7Gas2ion dviser8 Kome ppliances % 75egile confortului

"amsung8 5ive "mart) i derulea!ă Programul de esting "amsung care se adresea!ăș



"re-ereav<$)#rilor

.arirea

$u.arului"lie$ilor

"o$vi$,erea"o$!u.aorilor

!# Q$"er"epro*u!ul

o"uparea u$ei

po)iţii *e li*erpe piaţ#

urnali tilor i bloggerilor. Pe langă paginile de GacebooD ("amsungomnia,ș ș

"amsungEobileomnia i "amsung rends of omorroQ), brandul derulea!ă foarte multeș

activită i pe GacebooD, att pentru promovarea paginilor, ct i a campaniilor online % ț ș

aplicatii, GacebooD ds, "ponsored "tories, 5iDe ds, eQsfeed ds. *in activitatea

brandului nu lipsesc contul de Qitter ("amsungEobileo), conturi [ouube ("amsung

omnia i Eanifest pentru creativitate), conturile de 0nstagram si Pinterest. "amsungș

reali!ea!a activitati de customer prin intermediul paginilor de GacebooD.

stfel, promovarea orientată spre consumatori urmăreşte-

vnd $n vedere că $n ceea ce priveşte produsele electrice şi electrocasnice premium

calitatea primea!ă, "amsung are un avanta calitativ faţă de concurenţii săi. 0nvestiţiile făcute

de "amsung $n media, pentru promovarea produselor electrice şi electrocasnice s'au dovedit a

fi $ncununate de succes. Pre!enţa $n maga!ine, printr'un sistem de merc2andising de foarte

bună calitate, au contribuit la menţinerea şi promovarea imaginii de produs de lu#. Pe lngă

acestea, sistemul de distribuţie ales special a fi unul selectiv, contribuie la menţinerea acestei

imagini. "ponsori!ările de evenimente pot fi o alternativă pentru creşterea notorietăţii mărcii,

fiind $n centrul atenţiei prin mediati!ări ale evenimentelor pe care le poate sponsori!a



"amsung omnia va fi mereu proaspată $n mintea consumatorilor sai. 5ansarea de noi

produse la intervale foarte mici, aută marca $n mod evident. Pe piaţa produselor electrice şi

electrocasnice consumatoarii trebuie să fie $n permanenţă surprinşi de ceva nou, astfel $nct ei

să fie opriţi să plece către o altă marcă

4.?.Impact)l frmei Sams)ng as)pra economiei mondialePrin produsele şi serviciile inovatoare, fiabile, prin oamenii talentaţi, prin abordarea

responsabilă a afacerilor şi a po!iţiei de cetăţean corporativ, prin colaborarea cu partenerii şi

clienţii , "amsung duce lumea $n noi direcţii, pline de imaginaţie.

*e la $nceputurile sale, ca o companie mică de comerţ, "amsung a evoluat la statutul

de corporaţie la nivel mondial cu afaceri care fac să progrese!e te2nologia, semiconductorii,

!grie'norii şi construcţiile de fabrici, industria petroc2imică, cea a modei, medicina,

finanţele, 2otelurile şi multe altele. *escoperirile, invenţiile şi produsele revoluţionare ne'au

adus pe primul loc $n aceste !one, contribuind ne$ncetat la progresul acestor domenii.

*e la inovaţiile din domeniul produselor electronice de consum pnă la reali!ările din

domeniul biofarmaceutic, "amsung a $mpărtăşit mereu e#perienţele sale cu impact puternic

asupra oamenilor din $ntreaga lume. Prin angaamentul de a crea produse şi servicii superioare

$n toate domeniile de afaceri, se străduiesc să $mbunătăţeasca vieţile oamenilor de pretutindeni

şi să aduca sc2imbări po!itive $n lumea din urul nostru.

Eăsura succesului nu este dată numai de reali!ările din domeniul afacerilor, ci şi de

gradul $n care servesc comunitatea, $n care proteea!a resursele planetei şi de modul $n care

sc2imbă vieţile oamenilor. 0si asuma angaamentul de a contribui ca un bun cetăţean,

acţionnd $n $ntreaga lume pentru o societate mai bună, pentru a protea şi $mbunătăţi mediul

şi pentru a consolida comunităţile noastre.

e2nologia este fără $ndoială ultrapre!entă $n vie ile noastre personale i profesionale.ț ș

0ar atunci cnd gestiona i un business sau lucra i $ntr'un mediu dinamic, ave i nevoie deț ț ț

conectivitate pentru a păstra sub control activită ile de !i cu !i i pentru a fi ct mai eficient $nț ș

munca voastră.

Pornind de la mobile devices i aplica ii de business, pnă la sisteme de smart printingș ț

sau connected displaB i re ele integrate de comunica ii $n companie, "amsung oferă oș ț ț

platforma de te2nologie dedicată business'urilor pe care se regăsesc resurse i aplica ii pentruș ț



o varietate de domenii de activitate-educa ie, finan e'bănci, administra ie publică, spitale iț ț ț ș

clinici, 2oteluri, retail, transport i logistică, divertisment.ș

Educatie:

9tili!area te2nologiei la clasa sc2imba e#perienta de invatare si insusire de

informatii.9tili!area de aplicatii destinate educatiei crea!a un mediu interconectat de

colaborare si invatare care ofera inspiratie atat elevilor cat si profesorilor."amsung are in

vedere urmatorele 3 obiective in ceea ce priveste noua e#perienta de invatare-

Finante-anci:

"amsung conectea!a clientii serviciilor financiar'bancare prin intermediul device'

urilor mobile ."amsung vine in autorul bancilor cu obiectivul de a creste mobilitatea

conectivitatii clientilor,pastrarea securi!ata a datelor si mentinerea loialitatii si implicarii

clientilor oriunde ar fi si pe orice device.

Administratie Publica:

"amsung incuraea!a comunicatiile fle#ibile si eficiente intre agentiile guvernamentale

prin stabilirea unui sistem solid de securitate."amsung ofera o gama vasta de dispo!itive si

infrastructuri inovatoare,pentru ca mediul de lucru sa devina propice colaborarii.

!pitale-Clinici:

e2nologiile "amsung din domeniul sanatatii si ingriirii acopera atat nevoile

pacientilor de a fi informati,cat si a personalului medical de a stoca si anali!a informatiile

legate de sanatate a pacientilor.

Industria "oteliera:

Principalele aspecte luate in considerare in crearea aplicatiilor sunt construirea

loialitatii fata de marca oferind servicii personali!ate mai presus de asteptarile

oaspetilor,simplificarea prin gestionarea automata si integrata ,amplificarea e#perientei de lu#

la 2otel printr'o te2nologie digitala de varf.

Transport si #o$istica:

"amsung cu autorul te2nologiei de ultima ora aduce o noua vi!iune si un nou mod delucru in domeniul transportului si logisticii.



Divertisment:

"amsung ma#imi!ea!a e#perienta clientilor oferindu'le un plus de confort creand o

atmosfera spectaculoasa cu autorul solutiilor de afisae captivante.

CNC$U7II

În pre!ent, societăţile transnaţionale sunt principalii agenţi economici, augnd să aibă

o forţă economică mai mare dect a multor ţări de!voltate.

0mportanţa crescndă a societăţilor transnaţionale $n cadrul economiei mondiale a

devenit un subiect e#trem de controversat. *e unii apreciate, de alţii contestate, cert este căaceste firme gigant repre!intă o realitate a economiei actuale şi sunt cei mai importanţi agenţi

economici de pe glob.

"ocietă ile transna ionale, ca agent de interna ionali!are crescandă a produc iei, seț ț ț ț

$nscriu $ntre componentele esen iale ale cadrului mondo'economic actual. &le e#istă $n toateț

sectoarele economiei - industrie, agricultură, bănci, asigurări, publicitate, turism etc.

firmndu'se $n primul rnd $n tările de!voltate cu economie de piată, multe au auns, $ntr'un

timp relativ scurt, să aibă o for ă economică mai mare dect a unui stat na iune. În ultimulț ț

deceniu familia transna ionalelor s'a mărit cuprin!nd o serie de noi societăti, originare dinț

ările $n de!voltare relativ avansate. !i, societă ile transna ionale influentea!ă nemilocitț ț ț

mersul economiei mondiale, avnd un cuvnt greu de spus $n ceea ce prive te direc ia,ș ț

amploarea i gradul de comple#itate al de!voltării rela iilor economice interna ionale $nș ț ț

ansamblul lor. Prin influen a pe care o e#ercită asupra de!voltării ecomomiei, ele determinaț

att efecte po!itive, ct i negative.ș



"usţinătorii lor le consideră avantaoase att pentru economiile de!voltate, ct şi

pentru cele $n de!voltare apreciind că ele contribuie la folosirea eficientă şi productivă a

resurselor mondiale, ceea ce sporeşte bogăţia globală şi prosperitatea economică.

Pe de altă parte, criticii societăţilor transnaţionale acu!ă aceste companii că

subminea!ă democraţia, afectea!ă societăţile naţionale şi conturea!ă o nouă formă de

imperialism. În opinia lor ele repre!intă un agent important $n economia mondială, dar statele

naţionale continuă să fie actorii principali.

"tatistici $n domeniu apro#imea!ă numărul acestor societă i la peste 4.=== pe scarăț

planetarăestimarea s'a făcut lundu'se $n considerare numai societă ile comerciale care $ iț ș

desfă oară activitatea pe teritoriile a cel pu in ase ări,au vn!ări anuale de minimum <==ș ț ș ț

milioane de dolari "9 i reali!ea!ă cel pu in H=> din cifra de afaceri in alte ări dect aceeaș ț ț

unde i'au stabilit sediul central.ș

"trategia lor a fost ,$n ultimele decenii,foarte bună,$n ceea ce le prive te -valorificareaș

superioară a oportunită ilor oferite de spa iul economic global.Practic ,acestea au trecut $ncaț ț

din ani X6='J=X ai secolului trecut la strategia de ra ionali!are a produc iei,vi!nd in principalț ț

e#ploatarea diferen ialului de costuri(manoperă,resurse primare etc )in !onele deț

implementare -locali!area produc iei $n ăr $n curs de de!voltare cu disponibilită i de materiiț ț ț

prime i for ă de muncă ieftină sau $n !one care oferă o pia a sigură de desfacere aș ț ț

produselor.În plus, incepnd cu anii XL=,strategiile s'au diversificat,au apărut strategii globale

de afaceri(marile firme'practic societă ile transna ionale'se pun de acord si fac alian eț ț ț

strategice si cooperări interna ionale).ț

În ultima vreme asistăm la suprema ia societă ilor transna ionale.&ste semnificativ,$nț ț ț

acest sens,faptul că mai pu in de F= de societă i transna ionale controlea!ă peste 4=> dinț ț ț

comer ul mondial.stfel de companii controlea!ă $n fapt toate aspectele legate deț

finan are,cercetare'de!voltare,produc ie,marDeting,management etc..,toate acestea fiindț ț

coordonate global ,ăeste puterile i,uneori ,peste interesele statului na ional.ș ț

Principala modalitate de e#pansiune a corporaţiilor transnaţionale, $n varii domenii de

activitate, a fost şi a rămas investiţia e#ternă de capital. *e aceea, uneori, $nsuşi conceptul de

flu# investiţional este asociat automat pre!enţei şi activităţii acestor firme.

Pe parcursul ultimilor ani investiţiile e#terne directe au fost unele dintre cele maiimportante trăsături ale economiei mondiale şi ale globali!ării. cestea implică crearea noilor



$ntreprinderi peste 2otare sau ac2i!iţionarea de acţiuni semnificative $n firmele străine.

0nvestiţiile e#terne directe au $nregistrat de la un an la altul noi recorduri, fie po!itive, fie

negative, ele fiind o urmare firească a intensificării activităţii societăţilor transnaţionale şi a

eforturilor de liberali!are a pieţelor şi comerţului.

Promotorii principali ai investiţiilor e#terne directe sunt statele de!voltate şi societăţile

transnaţionale care $şi au originea acolo. Nările de!voltate au constituit motorul creşterii

economice mondiale şi forţa propulsatoare a globali!ări. &le au avut un rol deosebit de activ

$n creşterea volumului investiţiilor e#terne directe şi alcătuirea ar2itecturii economiei globale

de astă!i.

ceastă creştere a investiţiilor directe $n !ona economiilor de!voltate se e#plică prin

mai mulţi factori. În primul rnd, ea este re!ultatul direct al procesului de formare a

capitalului intern, absorbit $n bună măsură de pieţele auto2tone, dar, pe de altă parte, aflat $n

căutare de noi pieţe. În al doilea rnd, aceste ţări s'au remarcat prin stabilitate politică şi

socială, legi clare şi simple, care au oferit siguranţă şi garanţie investitorilor. otodată, aceste

state au $nlăturat obstacolele din calea investiţiilor e#terne directe, asigurnd liberali!area

acestora. *esigur, liberali!area nu s'a $nfăptuit dintr'o dată, unele ţări fiind nevoite să atragă

atenţia altor state asupra $nlăturării unor restricţii care mai persistau şi necesităţii promovării

unor politici mai liberale $n ceea ce priveşte regimul investiţiilor e#terne.

Gără $ndoială, principalul motiv care $ndeamnă o firmă să'şi globali!e!e activitatea

rămne ma#imi!area profitului. Eai e#act, la ba!a deci!iei unei corporaţii de a opera peste

graniţă stau trei factori, şi anume- necesitatea procurării de resurse naturale şi umane mai

ieftine, posibilitatea pătrunderii pe anumite pieţe, unde e#portul ar putea oferi mare mai mari

de rentabilitate, iar cel de al treilea factor este condiţionat de creşterea eficienţei tuturor

operaţiunilor desfăşurate de o firmă cu vocaţie mondială.

În ultimii ani desc2iderea economică a multor state $n de!voltare, le'a inclus ca o

puternică piaţă potenţială $n rndul locaţiilor investiţionale avute $n vedere de comunitatea

internaţională de afaceri, de corporaţiile transnaţionale. 0nteresul pe care $l pre!intă aceste ţări

pentru investitori ţine $n primul rnd de masele de consumatori cărora li se pot adresa, dar şi

de costurile reduse ale unor factori de producţie, $n primul rnd al forţei de muncă, putnd

asigura o competitivitate prin preţ a produselor sau serviciilor.

În conte#tul actual, $n care economia mondială se află $n plin proces de globali!are,

investiţiile e#terne de capital tind să devină alături de resursele proprii fiecărei ţări o



principală sursă de finanţare şi antrenare a de!voltării economice. Ginanţarea creşterii

economice şi restructurarea nu se pot face doar din surse interne. *e aceea, investiţiile e#terne

de capital sunt indispensabile.

0mportanţa transnaţionalelor $n sporirea volumului e#porturilor ţărilor ga!dă derivă din

capitalul şi te2nologia adiţională, din DnoQ'2oQ'ul managerial implementat, dar şi din accesul

la pieţele regionale sau globale. otodată, resursele locale pot fi completate cu alte resurse ce

vor permite diversificarea tipurilor de produse consumate pe piaţa internă sau destinate

e#portului, ceea ce va conduce la creşterea competitivităţii şi a avantaelor economiei ga!dă.

În ca!ul ţărilor confruntate cu investiţii interne reduse, datorită constrngerilor financiare,

corporaţiile transnaţionale pot conduce la sporirea e#porturilor prin simplul aport de capital

pentru e#ploatarea resurselor naturale şi a forţei de muncă ieftine.

stfel, societăţile transnaţionale preiau riscul lansării unor noi produse la e#port.

cesta a constituit, de fapt, rolul societăţilor transnaţionale $n sporirea e#porturilor ţărilor $n

de!voltare. În ultimul timp, acest rol s'a a#at $n special pe e#porturile de produse care

$ncorporea!ă un grad $nalt de te2nologi!are, spre produse a căror cerere este $n continuă

creştere la nivel mondial- produsele electrice şi electronice, aparatură, maşini etc.

*e!voltarea sistemelor internaţionale de producţie ce au un rol c2eie $n creştereacompetitivităţii e#porturilor agenţiilor economici din ţările ga!dă, reflectă răspunsul

corporaţiilor transnaţionale la sc2imbările dramatice din mediul economic global- accentuarea

progresului te2nologic, liberali!area politicilor economice, creşterea concurenţei. "ocietăţile

transnaţionale sunt $ntr'o continuă căutare a avantaelor- costuri scă!ute, pieţe de desfacere,

resurse din abundenţă etc.

"c2imbarea strategiilor şi a sistemelor de producţie specifice transnaţionalelor,

desc2ide noi oportunităţi pentru economiile ţărilor ga!dă deoarece acestea au posibilitatea săintre $n activităţi intensive te2nologic şi orientate către e#port, pe care altfel nu le'ar putea

aborda, şi nu ar putea deveni parte a sistemelor internaţionale de producţie. În plus, cererea $n

creştere ridică o serie de bariere pentru furni!orii mai mici şi mai noi din ţările $n de!voltare,

care nu au atuul e#perienţei şi al competitivităţii pe care sistemul modern de producţie $l

solicită.

"ocietă ile transnaţionale s'au de!voltat $n ultimele decenii, deoarece şi'au e#ploatatț

pe plan internaţional avantaele competitive. ceste avantae decurg din economii de scară,

din te2nici superioare de management şiSsau reţele mondiale de vn!ări



:onsider că, din momentul $n care au devenit cei mai importanţi agenţi economici de

pe glob, avnd o forţă economico'financiară mai mare dect a unor state mici de!voltate, $n

sfera preocupărilor lor trebuie să intre şi sporirea responsabilităţii pe plan social şi cultural,

fapt benefic nu numai pentru cetăţenii statelor ga!dă, dar şi pentru ţările de origine şi pentru

imaginea societăţilor transnaţionale $nseşi.

Aransnaţionalitatea8 constituie un atribut nu al firmelor slabe, ci al celor moderne,

dinamice, rentabile, deci purtătoare de progres economic.

Avantaele globali!ării sunt vi!ibile8, afirma secretarul general al ;9, Rofi nnan-

o de!voltare economică mai rapidă, condiţii de trai mai bune, inovaţie accelerată şi

răspndirea te2nologiei, capacităţi de administrare, noi posibilităţi economice pentru indivi!i,

firme şi ţări. 0nsa pentru mulţi oameni globali!area $nseamnă un grad mai mare de

vulnerabilitate faţă de forţele necunoscute şi imprevi!ibile, care pot genera instabilitate

economică şi probleme sociale. \i de aceea pentru a supravieţui şi progresa, o economie

mondială trebuie să dispună de o ba!ă mai solidă $n valori şi practici instituţionale % ea trebuie

să promove!e mai insistent scopurile sociale.

:onclu!ionnd, societăţile transnaţionale sunt o certitudine a economiei mondiale şi

trebuie să $ncercăm să le acceptăm cu avantaele şi carenţele lor, deoarece influenţa pe care oe#ercită la nivel mondial aceşti Agladiatori globali8 bulversea!ă ordinea e#istentă şi modifică

regulile ocului.



#N"@"

&/ < -&&9 +5;5 "E"9+ &5&:;0:" :;EP[

5,/B, &D78R&R*

*a$sung &lectronics -o ,td

12% *a$sung+ro 9eongtong+gu

*uwon+si 5eonggi+do :orea

el; !2+2+22""+0114

wwwsa$sungco$<sec

*&/-/ /FFI-&

*a$sung &lectronics -o ,td

*a$sung &lectronic Bldg 11*eoco+daero 4+gil *eoco+gu*eoul :orea

R&5I/', &D78R&R*

'ort $erica *a$sung &lectronics 5u$i =lant 1

*a$sung &lectronics -ina ead>uarters 244 1gongdan+ro 5u$i+si

'ort $erica ead>uarters (De#ice *olutions) 5eongsang.u+do :orea

!" -allenger Road 1"F -loud 'ine =la?a el; !2+"4+4%+"114

Ridgefield =ar '@ 0660 8* '/ 111! 9an n (W) RD

*angai -ina 2000"2 5u$i =lant 2

*a$sung &lectronics 302 3gongdan 3+ro 5u$i+si

$erica ead>uarters @apan 5eongsang.u+do :orea

(De#ice *olutions) *a$sung &lectronics el; !2+"4+4%+"11436"" 'ort First *treet @apan ead>uarters

*an @ose - %"134 8* (De#ice *olutions) 5ieung -o$pleA

10F *inagawa 5rand -entral %" *a$sung 2+ro 5ieung+gu

,atin $erica ower 2+16+4 :onan inato+:u 9ongin+si 5eonggi+do :orea

*a$sung &lectronics oo 10!+!240 @apan el; !2+31+20%+114

,atin $erica ead>uarters

#enida das 'acoes 8nidas -I* waseong =lant

12%01 ! andar orre /este *a$sung &lectronics 1 *a$sungCeonCa+ro waseong+si

Broolin 'o#o -&= 04"!+000 -o ,td -I* ead>uarters 5eonggi+do :orea

*o =aulo Bra?il Floor " B 5ne?dnio#s el; !2+31+20%+114

=ereulo 1 *troenie 2 10300%

&urope oscow Russia /nang =lant

*a$sung &lectronics 1"! Bae.ang+ro san+si

&urope ead>uarters *outwest sia -ungceongna$+do :orea

*a$sung ouse *a$sung &lectronics el; !2+41+"40+114

1000 illswood Dri#e *outwest sia ead>uarters

-ertse *urre :16 0=* 8: 2nd 3rd E 4t Floors ower+- 5wangCu =lant

ipul ec *>uare *ector+43 10 ana$sandan 6.eon+ro

*a$sung &lectronics 5olf -ourse Road 5urgaon 5wangsan+gu 5wangCu :orea

&urope ead>uarters India 122002 el ; !2+62+%"0+6114

(De#ice *olutions)

:olner *tr 12 iddle &ast *I =-IFI-

D+6"60 &sc.orn 5er$an *a$sung &lectronics

iddle &ast ead>uarters -ina

*outeast sia 43rd Floor Business -entral ianCin *a$sung /pto+&lectronics

*a$sung &lectronics ower *ei Gaed Road -o ,td (*/&) ianCin

+%



*outeast sia ead>uarters =/ BoA "0004 el; !6+22+23!!+!!

30 =asir =anCang Road Du.ai edia -it Du.ai 8&

H1+31<32 apletree Business -it ianCin *a$sung &lectronics

*ingapore 11440 frica -o$pan (*&-) ianCin

*a$sung &lectronics el; !6+22+2"32+1234

*a$sung &lectronics frica ead>uarters

*outeast sia ead>uarters edsce$e /ffice =ar =ase 1 ianCin *a$sung

(De#ice *olutions) 10 uswell Road *out Branston eleco$$unication ecnolog

3 -urc *treet @oannes.urg *out frica 2021 -o ,td (*-) ianCin

H26+01 *a$sung u. el; !6+22+!3%6+%600

*ingapore 04%4!3

-ina

ianCin *a$sung ,&D -o ,td

(*,&D) ianCin

*a$sung &lectronics el; !6+22+23!!+""!!

-ina ead>uarters =R/D8-I/' '&W/R:

23F -ina ercants ower *a$sung &lectronics *u?ou

'o11! @ian 5uo ,u :/R& -o$puter (*&*-) *u?ou

-ao 9ang District el; !6+"12+62"3+!%!! (66!!)

BeiCing -ina 100022 *uwon -o$pleA

12% *a$sung+ro 9eongtong+gu *a$sung &lectronics *u?ou

*uwon+si 5eonggi+do :orea *e$iconductor (*&**) *u?ou

el; !2+31+200+1114 el; !6+"12+661+1121

*u?ou *a$sung &lectronics ietna$ eAico *ingapore

-o ,td (**&-) *u?ou *a$sung &lectronics *a$sung &lectronics eAico *a$sung sia =te ,td

el; !6+"12+62"!+1234 ietna$ (*&) anoi (=roduction) (*&+=) 7ueretaro (*=,) *ingapore

el; !4+241+36%+604% el; "2+442+2%6+%003 el; 6"+6!33+3106

*a$sung &lectronics ui?ou

-o$pan (*&G) ui?ou *a$sung ina &lectronics *a$sung eAicana aiwan

el; !6+"2+3!%+ -o ,td (*I'+=) * De - (*&) iCuana *a$sung &lectronics

o -i in -it el; 1+61%+61+166% aiwan -o ,td (*&) aipei

*en?en *a$sung :eCian o.ile el; !4+!+3!%6+""00 el; !!6+2+6603+"16!

eleco$$unication ecnolog

-o ,td (**:) *en?en -I* ailand

el; !6+""+26%%+0!!! ai *a$sung &lectronics

Russia -o ,td (*&+*) Bango

*a$sung &lectronics ainan ,,- *a$sung &lectronics Rus *,&* '&W/R: el; 66+2+6%"+%000

Fi.eroptics (*&F) aiou :aluga (*&R:) :aluga

el; !6+!%!+66!3+2100 el; +4!4+3!+6+000 *I =-IFI- ietna$

*a$sung ina &lectronics

*a$sung &lectronics (*andong) IDD,& &* ustralia -o ,td (*I'+*)

Digital =rinting -o ,td (**D=) *a$sung &lectronics o -i in -it

Weiai &gpt ustralia =t14 ,td4 (*&8)3 *1dne1 el; !4+!+3!21+1111

el; !6+631+"62+6!6! *a$sung &lectronics el; 61+2+%63+%00

&gpt (*&&5) Beni *uef -I*

-ina =rinted Board el; 20+2+2"2!+"%1 -ina

sse$.l (-ina =B) Goungsan *a$sung -ina In#est$ent Russia

el; !6+60+!30+4!4! (21%) &8R/=& -o$pan (*-I-) BeiCing *a$sung &lectronics

el; !6+10+6"66+!100 Russia ,td (*&R-) oscow

India ungar el; +0%"+%+2344

*a$sung India &lectronics of *a$sung &lectronics ungarian of ong :ong

=roduction ,td (=roduct) =roduction -o ,td (*&+=) *a$sung &lectronics : 8raine

(*I&,+=(')) 'oida @as?fens?aru -o ,td (*&:) ong :ong *a$sung &lectronics 8raine

el; %1+120+2"6+!2"1 el; 36+"+"22+200 el; !"2+2!62+6300 (6%00) -o$pan (*&8-) :ie#

el; 3!0+44+3%0+"333

*a$sung India &lectronics *lo#aia India

=roduct (-ennai) (*I&,+=(-)) *a$sung &lectronics *a$sung India &lectronics of :a?astan

-ennai *lo#aia sro (*&*:) 5alanta *ales ,td (*I&,+*) 5urgaon *a$sung &lectronics :G and

el; %1+44+610+3000 el; 421+31+!!2+111 el; %1+124+4!!+1234 -entral sia ,,= (*&:G)3 l$at1

+6



el; +2+321+1212

Indonesia =oland Indonesia

= *a$sung &lectronics *a$sung &lectronics =oland = *a$sung &lectronics &8R/=&

Indonesia (*&I'+=) -iarang anufacturing (*&=) Wroni Indonesia of *ales (*&I'+*)

el; 62+21+!%!3+114 el; 4!+6+211+41+00 @aarta ustria

el; 62+21+"2%%+1 *a$sung &lectronics

alasia &RI-s ustria 5$. (*&5) ienna

*a$sung &lectronics Displa () @apan el; 43+1+"16+1"2!

*dn Bd (*D) *ere$.an 8nited *tates *a$sung &lectronics

el; 60+6+6!+%14 *a$sung ustin @apan (*&@) oo *er.ia

*e$iconductor ,,- (**) ustin el; !1+3+623!+40!2 *a$sung &lectronics

*a$sung &lectronics alasia el; 1+"12+62+1000 dria (*&D) Belgrade

*dn Bd (*&) :lang alasia el; 3!1+11+4141+301

el; 60+3+316+20"0 Bra?il *a$sung alasia

*a$sung &lectronica Da $a?onia &lectronics *dn Bd (*&) France

ailand ,tda (=roduct+anaus) :uala ,u$pur *a$sung &lectronics

ai *a$sung &lectronics of (*&D+=()) anaus el; 60+3+216"+0000 France (*&F) =aris

=roduction -o ,td (*&+=) el; ""+%2+400%+1141 el; 33+1+4%21+000

*riraca =ilippines

el; 66+3!+320+ *a$sung &lectronica Da $a?onia *a$sung &lectronics =ilippines

,tda (=roductJ-a$pinas) -orp (*&=-/) anila

(*&D+=(-)) -a$pinas el; 63+2+241+

el; ""+1%+4"01+2003

5er$an -?ec :ena

*a$sung &lectronics *a$sung &lectronics *a$sung &lectronics

5$. (*&5) -?ec (*&-G) =raa &ast frica (*&&) 'airo.i

*cwal.ac el; 420+22"+020+10 el; 2"4+20+3"2+31

el; 4%+61%6+6660

,at#ia '/R &RI-

5reece *a$sung &lectronics

*a$sung &lectronics Baltics (*&B) Riga -anada

5reece * (*&5R) tens el; 31+6"0+!"00 *a$sung &lectronics

el; 30+213+016+3!00 -anada Inc (*&-) oronto

IDD,& &* E FRI- el; 1+%0"+"42+3"3"ungar

*a$sung &lectronics ungarian 8nited ra. &$irates 8nited *tates

-o ,td (*&+*) Budapest *a$sung 5ulf &lectronics *a$sung &lectronics $erica Inc

el; 36+1+4"3+11!0 -o ,td (*5&) Du.ai (*&) Ridgefield =ar '@

el; %1+4+440+6000 el; 1+201+22%+4000

Ru$ania

*a$sung &lectronics ure *a$sung eleco$$unications

Ro$ania *R, (*&R/) Bucarest *a$sung &lectronics $erica ,,= (*) Dallas A

el; 40+31+620+2333 ure ,td (*&:) Istan.ul el; 1+%2+61+000

el; %0+212+46+0600

Ital ,I' &RI-

*a$sung &lectronics @ordan

Italia *= (*&I) ilan *a$sung &lectronics eAico

el; 3%+02+%21+!%1 ,e#ant -o ,td (*&,) $$an *a$sung &lectronics

el; %62+6+"!0+102 eAico (*&+*) eAico -it'eterlands el; "2+""+"4+"100

*a$sung &lectronics Israel

BeneluA B (*&B') Delft *a$sung &lectronics rgentina

el; 31+1"+21%+6100 Israel (*&I,) el #i#+@affa *a$sung &lectronics

el; %2++%02+626 rgentina * (*&*)

=oland Buenos ires

*a$sung &lectronics orocco el; "4+11+410%+4000

=olsa (*&=/,) Warsaw *a$sung &lectronics

el; 4!+22+60+4400 orocco ,td (*&R-) Bra?il

-asa.lanca *a$sung &letronica Da $a?onia

++



=ortugal el; 212+22+33"+3!3 ,tda (*&D+*) *o =aulo

*a$sung &lectronics el; ""+11+"644+6400

=ortuguesa * (*&=) ,is.on unisia

el; 3"1+21+42"+1000 *a$sung &lectronics -ile

unisia (*&') unis *a$sung &lectronics -o ,td

*pain el; 216+1+!60+234<2" -ile (*&-) *antiago

*a$sung &lectronics el; "6+2+4!"+!"00

I.eria * (*&*) adrid =aistan

el; 34+%1+14+300 *a$sung &lectronics -olo$.ia

=aistan (*&=:) ,aore *a$sung &lectronics

*weden el; %2+42+3"%4+12!3 -olo$.ia * (*-/,) Bogota

*a$sung &lectronics el; "+1+4!+00

'ordic B (*&') *tocol$ *out frica

el; 46+!+"""0+"00 *a$sung &lectronics *out frica =ana$a

(=9) ,td (**) @oannes.urg *a$sung &lectronics ,atin

8nited :ingdo$ el; 2+11+"4%+1"00 $erica * (*&,) =ana$a -it

*a$sung &lectronics el; "0+210+1122

8ni ted :ingdo$ (*&8:) ,ondon 'igeria

el; 44+1%32+4""+000 *a$sung &lectronics =eru

West frica ,i$ited (*&W) ,agos *a$sung &lectronics

el; 234+!0+62!3+!4!3 =eru (*&=R) ,i$a

el; "1+1+11+4!01

+=



AIA$IR#,I"

<.al na,8&conomie mondiala8,&d "&,H==6

H..olintineanu le#andru, ăstase drian, *rept internaţional contemporan, 0nstitutul

omn de "tudii 0nternaţionale, ucureşti, <IIF, p. <JF.

3.adrus +2eog2e, adaceanu &duard, +lobalitate si management, ucuresti, &ditura ll

ecD, <III, p.L<.

4.ari 0oan, +lobali!are si probleme globale, &d. &conomica, ucuresti, H==<, p. <I

F.onciu Glorin,0nvesti iile străine directe i noua ordine economică mondială,&dituraț ș

9niversitară,ucure ti H==Iș

6.onciu Glorin ,0nvestitiile străine directe $nainte şi după cri!a economică

mondială,&ditura 9niversitară,ucure ti H=<Hș

J.:onstantin Eoisuc, 5uminita Pistol, &lena +urgu, op. cit., pag. H<<.

L.:2itiba :onstanta A&conomia Eondiala in vi!iunea globala A ,&ditura

Prouniversitara,ucuresti,H=<4.

I.:2itiba :onstanta ,Eionel ;ana,8epere actuale la nivel economic mondial8,&ditura

9niversitara,ucuresti,H=<H

<=.*unning "o2n, op. cit., pag. <=H.

<<.*umitru :amelia AEanagement 0nternational si relatii economicce Eondiale8,&ditura

Polirom,ucuresti,H===

<H.Popa 0on,Gilip adu 8Eanagement 0nternational8,&ditura &conomica,ucuresti,H==<.

<3.Gota :onstantin, :omerţ internaţional şi politici comerciale internaţionale, &ditura

9niversitaria, :raiova, H==H, p. HH6'HHJ

+9



<4. 0lie +eorgeta,investi ii international,&ditura *imitrie :antemir,ucuresti, H==Hț

<F. *unning ?o2n K,1olume 0, 2eories nd Paradigms ;f 0nternational usiness

ctivitB 2e "elected &ssaBs ,H==H

<6.MileB ?o2n in 7Gorbes Eaga!ine8, "ons 0nc., eQ [orD, <IIJ, pag. <H.

<J.Eoise &lena, 0nvestiţii străine directe (ucureşti- &d. 1ictor, H==F), 3<

<L. Earinescu icolae 7&volutia companiilor transnationale8,evista :onvorbiri

&conomice ,nr H,H==H,pag <J'<L

<I.Postelnicu +2eorg2e, Postelnicu :atalin, +lobali!area economiei, &d. &conomică

H=.usu Eirela, 0nvestiţiile străine directe, &ditura "ecolul //0, :raiova, H===, p. <3F

H<.estructurarea ordinii internationale@, imbergen ?an, &d. Politica, ucuresti, <IJL,

HH. "erbanescu 0lie @:orporatiile transnationale@, , &d. Politica, ucuresti, <ILJ, pag.

<J4

H3.anasoiu :onstantin,@0ntreprinderile multinationale@, & HFSI6 pag. 6F

H4.1oinea, 5iviu, 7:orporaţiile transnaţionale şi capitalismul global8, &ditura Polirom,

ucureşti, H==J

HF.1oinea 5iviu,:orpora iile transna ionale i economiile na ionale,&ditura 0..5.0.ț ț ș ț

,ucuresti H==<

H6..9:* 7Morld 0nvestment eport8<ILI'H=<F

HJ.QQQ.samsung.com

HL.QQQ.doingbussines.ro

HI.QQQ..ro

3=.2e &conomist, HI ?anuarB H===, p. H<.

3<.2ttp-SSQQQ.revistabi!.roStop'social'brandsS

=/



Date post:	28-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	vasilache-alina
View:	218 times
Download:	0 times

Locul si rolul societatilor transnationale in economia mondiala.docx

Documents