Politistul care a inspirat personajul comisarul Moldovan, unul dintre cei mai odiosi criminali ai Romaniei postbelice
Cezar Padurariu,
Masina de propaganda a regimului comunist din Romania postbelica a creat un erou dintr-un politist bucurestean a carui aura inca mai dainuie. Cercetarile istorice au aratat ca politistul a fost, de fapt, un criminal
In 1972 a fost lansat filmul "Cu mainile curate", regizat de Sergiu Nicolaescu, care avea sa explodeze in scurt timp ca un "succes de box-office". Succesul peliculei a determinat producerea unei mini-serii, continuate de acelasi regizor cu ,,Ultimul cartus" (1973), ,,Un comisar acuza" (1974), ,,Revansa" (1978), ,,Duelul" (1981) si terminate abia in 2008, cu filmul "Supravietuitorul".
" deschide celebra serie a policierurilor lui Sergiu Nicolaescu. Actiunea se desfasoara in 1945 cand, pe fondul razboiului si al saraciei tot mai accentuate, in tara nivelul criminalitatii atinsese cote alarmante. Roman (Ilarion Ciobanu) este un proaspat politist, fost comunist ilegalist, numit la conducerea uneia dintre cele mai sectii de politie din Capitala. Lipsit de experienta, el apeleaza la ajutorul comisarului Miclovan (Sergiu Nicolaescu), un politist cu metode neconventionale si cu o afectiune fara limite fata de revolverul sau Smith&Wesson. Cu scene de actiune si cascadorii in stil hollywoodian, e un film care entuziasmeaza si amuza la fel de tare ca acum aproape 35 de ani si care a creat personaje de neuitat din care ii amintim doar pe Semaca si Lascarica", este descrierea facuta peliculei de catre site-ul cinemagia.ro.
Politistul care a stat la baza personajului comisarului Miclovan, devenit Moldovan incepand cu urmatorul film din miniserie, a trait in realitate si poarta numele de Eugen Alimanescu. A fost angajat in 1945 la Prefectura Politiei Capitalei, initial ca informator platit. Provenea din mediul interlop al Capitalei, iar situatia in Bucurestiul postbelic era dezastruoasa. Crimele, violurile, talhariile si furturile erau infractiuni la ordinea zilei. Majoritatea erau comise de catre soldatii Armatei Rosii, care actionau in grupuri restranse si organizate. Abuzurile uriase comise de catre sovietici i-au inspirat insa si pe interlopii romani, care au inceput sa dea tot mai multe spargeri imbracati in uniforme militare rusesti.
FOTO Eugen Alimanescu, fotografie ilustrativa a unuia dintre sutele de articole care l-au avut in prim-plan in perioada 1945-1950. Ziarul "Momentul" - 1946 FOTO wikipedia.org
Pe deasupra, structura Politiei Romane se reorganiza drastic si haotic. Profesionistii scoliti si experimentati in perioada interbelica erau inlocuiti la repezeala cu oameni care aratau fidelitate noului regim, cel comunist. Unul dintre acestia a fost Eugen Alimanescu, trecut in scurt timp in fruntea unei unitati speciale care avea sa-l faca celebru unul dintre cei mai celebri politisti romani ai tuturor timpurilor. Intitulata "Fulger", brigada era compusa din 22 de tineri comunisti si avea ca sarcina ,,starpirea banditilor si borfasilor din Capitala si provincie".
In foarte scurt timp, brigada lui Alimanescu a ajuns celebra datorita actiunilor in forta. Politistul, avansat de urgenta pana la gradul de chestor (1946) foto jos, actiona dupa principiul "nu luam prizonieri". Marturii din epoca ilustreaza in mod cinic urmarile actiunilor politienesti. Se spunea ca membrii brigazii obisnuiau sa someze abia dupa ce trageau. Urmarea a fost un sir de sute de morti lasati in urma, de obicei cateva zile pe caldaram, in vazul altor infractori, dar si ai oamenilor simpli. In plus, Alimanescu a alimentat nevoia de justitie a populatiei inspaimantata de infractiunile fara sfarsit si a devenit un adevarat erou national.
"Banditii si borfasii erau executati in momentul retinerii lor sub motivul ca s-au opus arestarii sau in timpul reconstituirii infractiunilor pentru care au fost arestati. De aceasta data, pretextul era ca au incercat sa fuga de sub escorta. Conform declaratiei locotenentului major Gheorghe Cristescu, Alimanescu mai folosea insa si o alta metoda: lua . Metoda de operare a lui Alimanescu este prezentata si de Tandin in volumul : (T. Tandin, 2009)", scrie cercetatorul Dumitru Lacatusu, in articolul "Eugen Alimanescu, justitiar sau criminalu".Actiunile "comisarului de fier", cum a fost numit in epoca, erau sustine discret de catre ministrul de Interne, Teohari Georgescu, pe care l-ar fi cunoscut inca dinainte de inceperea primului razboi mondial.