LMINTORL - · PDF fileCele trei cqi 30 Bisericile ... corpuri de clqdiri pentru orfelinate....

LUMINQTORULRevista Asociayiei Bisericilor Baptiste Romkne din SUA wi Canada

Anul 93 August-Septembrie 2007 - http://[[[.romanianbaptists.org

Vizitay

i-ne p

e Inter

net

http://[[[.ro

manian

baptis

ts.org

Fratele Niculiyq Moldoveanu a plecat

Din cuprins

Moldoveanu a plecat 3Dragostea, marea foryq a Bisericii 4Care este rostul vieyii? 6 Penultimul drum ... 8Vise 9Ce-i mkna pe ei ‘n luptq? 14Feodor Dostoievs\i 18Cristian Bqrbosu 19Mister la moartea unui rabin mistic 22La Slobozia nu este slobozenie 24Catacombele Romane 26Filiera Milano - Torino 27|a\a 28Maxime, cugetqri 29Cele trei cqi 30Bisericile Asociayiei, |itchener 31Wtiri de pretutindeni 32

Nu uitayi sq vq abonayi la <Luminqtorul>!

Preyul unei reviste este de $2.50 ($30.00 pe an). “ncurajqm abonarea <in bul\> - pe biserici.

Abonamentele se fac la: Ion Cotkrlq - Casier administrativ3015 {. |ilburn Rd. Rochester Hills, Mi. 48306

[email protected] Contribuyiile pentru fondul de misiune se fac la: Moise Filipescu

Romanian Baptist Association, 1417 Ardmore Ave., Glendale, CA 91202

<Luminqtorul>

Revista Asociayiei Bisericilor Baptiste

Romkne din USA wi Canada.

48 biserici - 5500 de membrii

Prewedinte: Liviu Yiplea (626) 839-5432 liviutiplea@

verizon.net

Viceprewedinte Est: George Dancea (847) 774-6199

[email protected]

Viceprewedinte Vest: Daniel Branzai (714) 670-7772

[email protected]

Viceprewedinte Canada: Ionel Pqsui (519) 743-4736

Secretar: Petre Ordeanu

Departamentul de misiune Teofil Cocian (770) 640-7460

[email protected] Sandu Popa, Nelu Brisc,

Mar\ Hobafcovici

Departamentul de sfqtuire Viorel Clintoc (330) 896-1552

[email protected] Dan Paul (216) 642-3131

Octavian Dobow (623) 376-6808

Casier administrativ: Ion Cotarla (248) 373-7324

[email protected]

Casier misiune: Moise Filipescu (818) 240-6368

drfilipescu@]ahoo.com

Wcoala Duminicalq: Eusebiu Rus (503)-521-9853

erusu50@]ahoo.com

Editor al revistei:

Daniel Branzai (714) 670-7772 [email protected]

15572 Ashgrove Dr, La Mirada, CA 90638

Tipar wi expediere Teofil Cocian - Atlanta

Corespondenyi:

Teofil Cocian - Atlanta George Dancea - Chicago

Nelu Ciorbq - Portland Liviu Yiplea - Los Angeles Ioan Ciobotq - Timiwoara

Gicu Cotley - A\ron

Asociayia nu sunt <ei>, nici <noi wi ei>, ci <eu wi cu tine>

3LUMINQTORUL - August - Septembrie 2007

Credeam cq nu se va ‘ntkmpla niciodatq.El ‘nsuwi credea cq se va ‘mplini cuvkntul unora

dintre ckntecele sale, cq va sta cu Mireasa care “l va ‘ntkmpina pe Mire aici. Domnul l-a trecut cu bine spre owtile de crewtini care ckntq ‘n ceruri.

Azi este ziua punerii unei seminye ‘n pqmknt.Nu este <locul de veci>. Trupul este semqnat ‘n ocarq

ca sq rqsarq ‘n toatq frumuseyea, awa cum pui sqmknya urktq wi ‘nghesuitq a florii ca sq rqsarq din ghemotocul maroniu awa de frumoasq wi gingawq floare!

Sq plkngem, sq ne bucurqm? Ce sq facem? Sq plkngem cq am pierdut un drag? Sq ne bucurqm pentru el, cq s-a fericit ‘n glorie?

Wtiu cum sq facem azi: ca ‘n imaginea Mkntuitorului, cu un ochi sq plkngem, cu unul sq rkdem wi sq ne bucurqm cq nqdejdea noastrq este mare.

Ca ‘n ‘mpreunarea dintre ‘ncruntare wi zkmbet, doliul din aceastq zi sq fie unul ALB, ca hainele sfinyilor din Apocalipsa cap. 7:13-15

Acum se aude: <Dar acewtia, acewtia care vin, de unde vin ei wi cine sunt?>

<Doamne, Tu wtii cine sunt, de ce mq ‘ntrebi? Sunt aceia care vin din necazul cel mare wi care wi-au spqlat hainele ‘n Skngele Mielului….>

“n acest grup cu ramuri de finic ‘n mkini wi ‘mbrqcayi ‘n haine albe, care tocmai trece printre poryi ‘n Cetate, se ckntq wi ‘n romknewte.

Sq-l invidiem pe fratele Niculiyq. Asta sq facem! Ce vede el noi nu vedem, ce ckntq el noi nu ckntqm, pe Cine vede El noi auzim doar.

Acum ‘ntr-o singurq zi de vewnicie are timp sq cknte toate ckntqrile pe care le-a compus.

De undeva dinspre partea dreaptq a Tronului se va auzi de vreo ckteva zeci de mii de ori <Spre slava Domnului ckntqm ckntarea ….>

Ckntq-le pe toate, frate Niculiyq, cq venim wi noi imediat! La rkndul cetei noastre! Dacq auzi cumva <‘n umblarea mea prin lume… numai harul!> sq wtii cq noi suntem….Nu ne vom recunoawte dupq haine, cq toate-s albe, numai dupq ckntqri….

Azi sq ne amknqm toate cuvintele wi mai bine sq ckntqm un pic! Domnului!

<Spre Slava Domnului….ckntqm ckntarea: ...>

Mai avem puyin de mers,P’n^ la yinta mult doritq./: Plknsul nostru va fi wters :/De lumina-nvewnicitq.

Marius Cruceru

S-a dus sq cknte cu ‘ngerii ...

Ce parfum !… a dat o floare.Plecarea lui Niculiyq Moldoveanu, este pentru mine,

pierderea unuia dintre puyinele repere morale, ‘n <pustia Romkniei>.

Acest <Bach al romknilor>, cum l-a numit ‘n urmq cu 30 de ani muzicologul George Bqlan, va rqmkne pentru noi, Apostolul ckntqrii crewtine romknewti.

Cknd l-am vizitat prima datq (1974) ‘mpreunq cu un grup de tineri, ‘nsoyitorul nostru (Mia Iovin), ne-a lqsat sq awteptqm, pe o stradq lqturalnicq, pknq s-a convins cq putem fi primiyi (dupq recentq <vizitq> care i-o fqcuse securitatea din Sibiu.)

Am ‘ntklnit atunci, un <uriaw> blajin cu vorba domoalq, care dupq ckteva cuvinte de bun venit, cu mkna sqnqtoasq wi-a ajutat mkna bolnavq deasupra claviaturii wi apoi a anunyat cumva <ceremonios> wi cu bucurie ‘n glas: <Spre slava Domnului ckntqm ckntarea: <Facq-mi-se todeauna dupq Sfkntul Tqu Cuvknt, chiar de-ar fi sq-mi cadq toate planurile la pqmknt> ...

Am aflat cq ‘wi ‘ncepea ziua ckntknd, singur ‘n camera dknsului, ckntqri de laudq:

<Lauda sq se ‘nalye de pe-al inimii altarCqtre Tine, cqtre Tine, nesecat Izvor de Har> …

<E dimineayq slqvit Isus, Somnul mq-nvayq sq fiu supus. Cu prima razq Te regqsesc, Te wtiu de pazq wi-Yi mulyumesc>.

Sunt ckteva viersuri ‘n melodiile dknsului care ‘mi vin ‘n minte wi care ar ilustra bine, cred eu, <mireasma> vieyii frqyiei sale:

<Dacq Doamne m-ai fqcut, O fereastrq cqtre Tine.Cu ckt sunt mai nevqzut, Cu-atkt Tu Te vezi mai bine>.

A plecat un model, a rqmas o nqdejde:

<Sunt un firicel de floare, Lkngq crucea cu piroaneFloarea-i micq dealul mare. Ce parfum sq dea o floare?Dar ca mine Domnul are … Milioane!… Milioane!>

Florian Guler, Detroit

4 RBA - http://[[[.romanianbaptists.org/

sq ‘ngrijeascq orfanii>. “n 7 dec. el a primit prima sumq pentru orfelinat wi ‘n 6 aprilie 1836, ‘ntr-o casq cu chirie a primit 30 orfane. Astfel a ‘nceput orfelinatul, fqrq sq aibq un comitet, fqrq sq aibq o organizayie care sq-l suporte, wi fqrq sq aibq banii necesari. El a pqwit la acyiune, bazat pe fqgqduinya Domnului. Wi la cererile lui ‘n rugqciune, Dumnezeul dragostei a suplinit toate nevoile. Niciodatq nu s-a rugat de oameni.

Dragostea are milq wi ajutq pe cel nevoiaw. Crewtinismul e religia iubirii, a inimii. Azi a devenit prea mult religia capului, a rayiunii. “n pilda cu samariteanul milos, Domnul Isus a zugrqvit ‘n mod izbitor adevqrul acesta. Dragostea nu e teorie, ci acyiune practicq. Noi, uneori, ne pierdem ‘n definiyii. Domnul Isus niciodatq n-a definit dragostea, ci a demonstrat-o. Apostolul Ioan a scris: <Copilawilor, sq nu iubim cu vorba, nici cu limba, ci cu fapta wi cu adevqrul>(1 Ioan 3:18).

Azi se face prea multq vorbqrie de dragoste, dar prea puyinq dovedire a dragostei. Despre Domnul Isus, apostolul Petru, ‘n casa lui Corneliu, a zis: <Dumnezeu a uns cu Duhul Sfknt pe Isus din Nazaret, care umbla din loc ‘n loc, fqcea bine wi vindeca pe toyi cei ce erau apqsayi de diavolul>. Oare pot sq spunq alyii wi despre noi cq facem bine semenilor nowtri? Nu sqrqcia te impiedicq de la a ajuta pe alyii, ci lipsa ta de dragoste.

DRAGOSTEA WI BINEFACERILE

,Sq veghem unii asupra altora, ca sq ne ‘ndemnqm la dragoste wi la fapte bune> Evr. 10:24. <Copilawilor, sq nu iubim cu vorba, nici cu limba, ci cu fapta wi cu adevqrul. Prin aceasta vom cunoawte cq suntem din adevqr> 1 Ioan 3:18,19.

Ce minunatq este dragostea ‘n toate manifestqrile ei. Ea este izvorul tuturor binefacerilor, e motivarea faptelor bune. Din dragoste ykwnesc wuvoaiele de bunuri care potolesc foamea wi stkmpqrq setea orfanului wi a vqduvei. George Muller a fost un credincios sqrac, dar cu o inimq bogatq ‘n dragoste, prin care Dumnezeu a revqrsat binecuvkntqri asupra a mii de orfani. El a zidit cinci corpuri de clqdiri pentru orfelinate. Pentru a-l putea folosi ‘n ‘ngrijirea orfanilor, Dumnezeu s-a folosit de o carte ce conyinea biografia credinciosului german A.H. Franc\e, care a trqit cu vreo 128 ani ‘nainte wi ‘ntemeiase ‘n Germania vreo ckteva orfelinate ‘ntreyinute numai din ajutoarele primite ca rqspuns la rugqciuni. Aceasta a fost scknteia ce i-a aprins dragostea lui Muller pentru orfani. El n-a acyionat pripit, ci s-a cercetat pe sine ‘n faya Domnului ca nu cumva gkndul acesta sq fie din mkndrie sau din slavq dewartq. Wi pe data de 5 decembrie 1835, a scris ‘n jurnalul squ zilnic: <Astq-searq, citind Scripturile, m-au izbit urmqtoarele cuvinte: <Deschide-yi gura larg wi yi-o voi umple> (Ps.81:10). Pknq azi nu mq rugasem niciodatq cu privire la banii wi oamenii care ne-ar trebui la awezqmkntul nostru. Din clipa aceea mi-a fost dat sq pun aceste cuvinte ‘n legqturq cu orfelinatul. I-am cerut Domnului un local, 25.000 lire wi niwte oameni care sq fie ‘nzestrayi

O carte ‘n serial

<DRAGOSTEA>MAREA FORYQ A BISERICII

Mama lui Mood], de tknqrq a rqmas vqduvq sqracq cu vreo wapte copii. “ntr-o searq, la vremea cinei, dupq ce ‘mpqryise toatq mkncarea, a sosit la uwa ei un biet cerwetor. Fiind sqracq, nu avea bani sq-i dea wi nu a vrut sq-l lase pe cerwetor sq plece fqrq sq-i dea ceva. Wtiyi ce a fqcut? L-a invitat wi pe el sq stea la masq, a adus o farfurie goalq wi a rugat pe copii sq punq o lingurq-douq din poryia lor pentru sqrmanul om flqmknd wi astfel, cu dragostea lor, au potolit foamea cerwetorului. Ce lecyie umilitoare poate fi aceasta pentru mulyi din credinciowii de astqzi! O, Doamne, crewte-ne iubirea, care gqsewte ‘ntotdeauna soluyii binecuvkntate ‘n a ajuta pe alyii!

Samariteanul n-a fost medic wi nu a fost ‘n echipq, ci singur, dar a ajutat pe cel nevoiaw. Fiecare, ‘n dragoste, ar trebui sq dea mknq de ajutor, cum wtie wi cum poate. La un mare accident de cale feratq, un medic se plimba nervos wi spunea:<Chiar acum nu am cu mine servieta cu instrumentele mele wi cu pansamente>. De ce nu wi-a rupt cqmawa ca sq panseze pe cei rqniyi? Nici samariteanul nu a avut pansamente, dar i-a legat rqnile. Probabil wi-a rupt cqmawa, nu a stat pe gknduri. “n faya nevoii urgente, dragostea a gqsit soluyia. Faptele mari de marii eroi ‘n ale binefacerii au fost sqvkrwite de oameni slabi, cu mijloace foarte reduse, dar cu rezultate fantastice. La un incendiu petrecut la un teatru ‘n Viena din cauza unui scurt circuit electric, care i-a lqsat pe toyi ‘n ‘ntuneric, oamenii au intrat ‘n panicq wi se cqlcau ‘n picioare cqci nu wtiau ‘n grabq cum sq gqseascq uwa. “n acea ‘nvqlmqwealq, cknd toyi strigau, unul care era lkngq uwq a aprins un chibrit wi toyi s-au salvat. Cu lucruri mqrunte, uneori putem fi de mare ajutor, dacq avem dragoste.

Oportunitqyi de binefacere se gqsesc la tot pasul, dar nu se prea gqsesc persoane care sq aibq dragoste. Iubirea de sine, a ‘nlocuit


iubirea aproapelui. Wi aceasta e un semn cq trqim ‘n vremurile din urmq. Totuwi, ‘n aceste vremuri, preaiubiyii copii ai Domnului au menirea sq-wi adevereascq dragostea lor. Poate e cu risc, dar cu rezultate binecuvkntate. ”n timpul celui de al optulea val de prigoanq ‘mpotriva Bisericii lui Christos Domnul, care s-a pornit din porunca lui Valerian, ‘mpqratul Romei, ‘n Africa de Nord mulyi crewtini au fost martirizayi. Ciprian, care era ‘n fruntea bisericii din Cartagena a luat drmul pribegiei, s-a dus ‘n pustia Africii cu un numqr de credinciowi, unde au petrecut vreo doi ani. Auzind ‘nsq cq ‘n Cartagena a ‘nceput sq facq ravagii o ciumq pustiitoare, ei s-au ‘ntors la Cartagena sq ajute pe cei care i-au duwmqnit, dar acum erau contaminayi de ciumq. Molima a trecut de la casq la casq. Bolnavii erau scowi ‘n stradq, de teamq sq nu contamineze pe alyii. Astfel, celor care altqdatq au strigat: <Ciprian la lei>, acum ‘n agonia moryii, crewtinii le-au venit ‘n ajutor, le-au wters sudoarea de pe frunte wi le-au dat un pahar cu apq rece, i-au ‘ngrijit. De cei de care nimeni nu mai avea milq, crewtinii au dovedit milq. Dragostea e luminq, e foryq biruitoare. Ei au ‘mplinit ceea ce spune apostolul Pavel lui Tit: <Vreau sq spui apqsat aceste lucruri, pentru ca cei ce au crezut ‘n Dumnezeu sq caute sq fie cei dintki ‘n fapte bune>

Nu ai bani? Dar poyi sq faci o faptq bunq wi fqrq bani, vizitknd cu dragoste pe un bolnav. Cqci chiar de yi-ai da toatq averea pentru hrana sqracilor, dacq nu ai dragoste, nu valoreazq nimic. Spitalele sunt pline de bolnavi, care au nevoie de un cuvknt de mkngkiere. Sunt mii de oropsiyi, mii de puwcqriawi, care pot fi vizitayi. Poate yi se pare cq nu meritq, dar Domnul Isus a zis: <Dacq iubiyi numai pe cei ce vq iubesc, ce rqsplatq mai awteptayi? Nu fac awa wi vamewii? Wi dacq ‘mbrqyiwayi cu dragoste numai pe frayii vowtri, ce lucru neobiwnuit faceyi? Oare pqgknii nu fac la fel? (Mat.5:46,47) Formayi, din tineri wi bqtrkni, echipe de ajutor. O echipq poate face vizite la bolnavi acasq sau la spital, alta pentru vizite la azile de bqtrkni, alta pentru vizite la ‘nchisori, echipq de surori care ajutq pe mamele tinere ce au nqscut, echipq ce face curqyenie pe la casele bqtrknilor.

La biserica baptistq Arad - Pkrneava aveam o grupq de tineri cu care fqceam vizite la Sanatoriul de tuberculowi, wi nici unul din ai nowtri nu s-a contaminat, ci unii din cei contaminayi au primit mkntuirea, apoi s-au vindecat chiar wi de tuberculozq, wi au iewit din spital. E bine atkt ca indivizi ckt wi ca bisericq sq folosim oportunitqyile spre gloria Domnului

nostru. <Tot ce faceyi sq fie fqcut cu dragoste> (1 Cor.16:14).

Faptele bune ale celor mkntuiyi sunt bine rqsplqtite. “n ziua cea mare a judecqyii, “mpqratul va spune unora: <Veniyi binecuvkntayii Tatqlui Meu de mowteniyi “mpqrqyia care v-a fost pregqtitq ‘nainte de ‘ntemeierea lumii. Cqci am fost flqmknd, wi Mi-ayi dat de mkncat, Mi-a fost sete, wi Mi-ayi dat de bqut; am fost strqin, wi M-ayi primit; am fost gol, wi M-ayi ‘mbrqcat; am fost bolnav, wi ayi venit sq Mq vedeyi; am fost ‘n temniyq, wi ayi venit pe la Mine> (Mat.25:34-36). Aceasta aratq latura practicq a dragostei, a trqirii crewtine. Oare ni se pot spune wi nouq awa cuvinte?

Binefacerile, faptele bune, se fac cu un prey de bani, de ostenealq. Este <osteneala dragostei> despre care ‘wi aducea aminte cu drag apostolul Pavel, cknd a scris frayilor din Tesalonic (1 Tes.1:3). Oare am ostenit noi din dragoste pentru alyii? Am fost gata sq plqtim preyul?

Trebuie sq nu uitqm cq <dragostea nu se laudq>. Fariseii ‘wi trkmbiyau faptele bune, ca sq fie lqudayi de oameni, iar Domnul a spus cq wi-au luat plata lor. Sq nu ne asemqnqm cu ei. Firii ‘i place lqudqrowia, dar adevqrata dragoste face lucrarea ‘n secret: <Sq nu wtie stknga ce face dreapta>. Wi mare va fi rqsplata datq de Domnul acestora ‘n faya lumii ‘ntregi. <Sq veghem unii asupra altora, ca sq ne ‘ndemnqm la dragoste wi la fapte bune> (Evr.10:24)

<Du-te wi fq wi tu la fel !>, a zis Domnul Isus. Oare tu ‘nyelegi cq acest cuvknt e pentru tine?

Cel mai bun lucru pe care yi-l poyi aduna pentru bqtrkneye ewti tu ‘nsuyi.

O nayiune care face lucruri foarte bune, dar care nu reuwewte sq producq wi oameni de aceiawi calitate, este o nayiune falimentarq.

Nimeni nu wtie cu exactitate vkrsta omenirii, dar toyi sunt convinwi cq este destul de ‘n vkrstq ca sq nu mai facq atktea prostii.

Trqim printre oameni care cred cq a te purta ca ‘n codru este semn de civilizayie.

Cultivarea pqmkntului nu este tot atkt de importantq ca wi cultivarea minyii.

Maxime Cei mai fericiyi oameni din

lume nu sunt de obicei cei mai bogayi oameni, cei mai frumowi sau cei mai talentayi. Oamenii care trqiesc bucuria nu se lasq ‘n voia artificiilor exterioare. Ei se bucurq de obicei de lucrurile fundamentale, neschimbqtoare wi adesea simple din viayq. Fqrq sq piardq prea mult timp cu invidia fayq de ceea ce au ceilalyi, fqrq regrete tardive pentru ziua de ieri wi fqrq ‘ngrijorqri nebunewti pentru ziua de mkine, astfel de oameni wtiu sq preyuiascq ziua de astqzi, bucurowi cq sunt ‘ncq ‘n viayq, fericiyi cu lucrul pe care-l au de ‘ndeplinit, mulyumiyi pentru familiile lor wi pentru lucrurile frumoase din jur. Ei sunt uwor adaptabili, se apleacq sub bqtaia vkntului, se schimbq odatq cu schimbqrile vremii, acceptq ‘ncercqrile ca pe niwte examene necesare wi ‘nfruntq cu anticipayie viaya. Ochii lor nu zqbovesc prea mult asupra lor ‘nwiwi, ci stqruiesc asupra celor ce au nevoie de ajutor wi de iubire.


Care este rostul vieyii? Cum pot

sq am o viayq cu scop, ‘mplinitq wi cu satisfacyii? Voi avea vreodatq posibilitatea sq realizez ceva care sq aibq semnificayie ‘n viaya mea? Existq atkt de mulyi oameni care nu au ‘ncetat sq se gkndeascq la rostul vieyii lor. Ei se uitq ‘napoi ‘n timp wi se mirq de ce relayiile lor cu alte persoane au fost rupte sau de ce se simt atkt de goi chiar wi dupq ce au obyinut tot ceea ce wi-au propus. Un jucqtor foarte celebru de baseball a fost ‘ntrebat ce wi-ar fi dorit sq ‘i spunq ceilalyi atunci cknd a ‘nceput sq joace baseball. Acesta a rqspuns: <”mi doresc ca sq fi existat cineva atunci care sq ‘mi fi spus cq nu voi gqsi nimic ‘n momentul cknd voi ajunge ‘n top>. Multe yeluri ‘wi descoperq goliciunea numai dupq ce au fost irosiyi ani de zile pentru a fi ‘ndeplinite.

“n societatea umanistq de astqzi, oamenii urmqresc multe scopuri, gkndindu-se cq ‘n ele ‘wi vor gqsi ‘mplinirea. Unele dintre aceste scopuri includ: succesul ‘n afaceri, sqnqtatea, relayiile bune, sexul, distracyia, filantropia etc. Dupq ce wi-au vqzut ‘mplinite aceste scopuri cu privire la sqnqtate, relayii sau plqceri, mulyi oameni au mqrturisit cq golul adknc din interiorul lor s-a pqstrat, avknd un sentiment de goliciune pe care nimic nu pare sq ‘l poatq umple.

Autorul cqryii biblice Eclesiastul a descris acest sentiment atunci cknd a spus: <Dewertqciune! Dewertqciune!...Dewertqciune a dewertqciunilor! Totul este dewertqciune>. Acest autor a avut bogqyii peste mqsurq, ‘nyelepciune peste cea a oamenilor din timpul squ din zilele noastre, palate wi grqdini de invidiat pentru orice regi, cele mai bune bucate wi cel mai bun vin, wi s-a bucurat de orice formq de distracyie existentq. La un moment dat, el a spus cq orice wi-a dorit a avut. Wi iatq-l trqgknd linia dupq <viaya sub soare> (o viayq trqitq pe pqmknt ‘nseamnq o viayq awa cum o putem vedea cu ochii wi cum o putem percepe utilizknd simyurile noastre) cq ajunge la concluzia cq totul este dewertqciune! De ce o astfel de goliciune? “ntruckt Dumnezeu ne-a creat pentru ceva dincolo de ce putem noi experimenta ‘n sensul de aici-wi-acum. Solomon a spus despre Dumnezeu astfel: <El a pus de asemenea gkndul vewniciei ‘n inimile oamenilor...> ‘n inimile noastre, noi suntem conwtienyi cq acest <aici-wi-acum> nu ‘nseamnq totul.

“n Geneza, prima carte a Bibliei, descoperim cq Dumnezeu i-a creat pe oameni dupq asemqnarea Sa (Geneza 1:26). Aceasta ‘nseamnq cq noi suntem mai aproape ‘n asemqnare de Dumnezeu deckt de orice altceva (orice altq formq de

Devoyional

Care este rostul vieyii?

viayq). De asemenea, descoperim cq ‘nainte ca oamenii sq cadq ‘n pqcat wi ca blestemul sq vinq pe pqmknt, urmqtoarele lucruri erau adevqrate:

(1) Dumnezeu a fqcut omul o fiinyq socialq (Geneza 2:18-25);

(2) Dumnezeu i-a dat omului o ocupayie (Geneza 2:15);

(3) Dumnezeu a avut comuniune cu omul (Geneza 3:8); wi

(4) Dumnezeu i-a dat omului stqpknirea asupra pqmkntului (Geneza 1:26). Ce semnificayie au toate aceste lucruri? Eu cred cq Dumnezeu a intenyionat ca fiecare dintre aceste lucruri sq ‘mplineascq reuwita ‘n viaya noastrq, ‘nsq toate acestea (wi ‘n mod special comuniunea omului cu Dumnezeu) au fost afectate de cqderea omului ‘n pqcat wi de blestemul care astfel a cqzut asupra pqmkntului (Geneza 3).

“n Apocalipsa, ultima dintre cqryile Bibliei, la finele mai multor evenimente care marcheazq sfkrwitul lumii, Dumnezeu aratq cq El va distruge pqmkntul wi cerul actual awa cum le cunoawtem noi wi va aduce starea vewnicq prin crearea unui nou cer wi a unui nou pqmknt. “n acel moment, El va reface comuniunea deplinq cu omenirea rqscumpqratq. “nsq unii dintre oameni vor trebui sq fie judecayi wi declarayi nedrepyi wi astfel sq fie aruncayi ‘n Lacul de Foc (Apocalipsa 20:11-15). Wi astfel

7

blestemul pqcatului va fi ‘ndepqrtat; nu va mai exista pqcat, suferinyq, boalq, moarte, durere etc. (Apocalipsa 21:4). Iar cei credinciowi vor mowteni toate binefacerile lipsei acestora; Dumnezeu va locui ‘mpreunq cu ei, iar ei vor fi copiii Lui (Apocalipsa 21:7). Iatq, am ajuns sq ‘nchidem cercul: Dumnezeu ne-a creat sq avem comuniune cu El; oamenii au pqcqtuit, ‘ntrerupknd aceastq comuniune; Dumnezeu reface ‘n totalitate comuniunea ‘ntr-o stare vewnicq pentru aceea pe care El ‘i considerq vrednici de aceasta. Acum, a merge prin viayq obyinknd orice wi oricum numai pentru a muri despqryit de Dumnezeu pentru eternitate ar fi mai mult deckt inutil pentru oricine! “nsq Dumnezeu a creat o cale nu numai pentru a face posibilq obyinerea fericirii vewnice (Luca 23:43), ci wi pentru a face wi viaya aceasta plinq de satisfacyie wi sens. Cum se poate obyine deci fericirea vewnicq wi acest <rai pe pqmknt>?

ROSTUL VIEYII RESTAURATE PRIN ISUS CHRISTOS

Dupq cum am punctat mai sus, scopul adevqrat atkt acum ckt wi ‘n vewnicie se gqsewte ‘n restaurarea relayiei cu Dumnezeu care a fost pierdutq din momentul ‘n care Adam wi Eva au cqzut ‘n pqcat. Astqzi, aceastq relayie cu Dumnezeu este posibilq numai prin Fiul Squ, Isus Christos (Faptele Apostolilor 4:12; Ioan 14:6; Ioan 1:12). Viaya vewnicq este obyinutq cknd cineva se pocqiewte de pqcatele sale (wi nu mai dorewte sq continue viaya astfel, ci dorewte ca Christos sq ‘l schimbe, fqckndu-l o nouq persoanq) wi apoi se ‘ncrede ‘n Isus Christos ca Mkntuitor personal (vezi de asemenea ‘ntrebarea <Ce este planul de mkntuire?> pentru mai multe informayii legate de aceastq ‘ntrebare foarte importantq).

Astfel, scopul adevqrat ‘n viaya unei persoane se gqsewte ‘n a-L avea pe Isus ca Mkntuitor. Apoi, scopul adevqrat ‘n viayq este descoperit atunci cknd o persoanq ‘ncepe sq ‘l urmeze pe Christos ca ucenic al Squ, ‘nvqyknd despre El, petrecknd timp cu El ‘n Cuvkntul Squ, Biblia, comunicknd cu El ‘n rugqciune, wi pqwind cu El ‘n ascultare de poruncile Lui. Dacq ewti un necredincios (sau poate credincios de curknd) poate cq ‘yi vei spune: <Asta nu sunq foarte interesant ori satisfqcqtor pentru mine!> “nsq aw vrea sq te rog sq citewti numai ckteva paragrafe in plus. Isus a spus urmqtoarele lucruri:

<Veniyi la Mine, toyi cei trudiyi wi ‘mpovqrayi, wi Eu vq voi da odihnq. Luayi jugul Meu asupra voastrq, wi

‘nvqyayi de la Mine, cqci Eu sunt blknd wi smerit cu inima; wi veyi gqsi odihnq pentru sufletele voastre. Cqci jugul Meu este bun, wi sarcina Mea este uwoarq.> (Matei 11:28-30). <Eu am venit ca oile sq aibq viayq, wi s-o aibq din belwug.> (Ioan 10:10b). <Dacq voiewte cineva sq vinq dupq Mine, sq se lepede de sine, sq-wi ia crucea, wi sq Mq urmeze. Pentru cq oricine va vrea sq-wi scape viaya, o va pierde; dar oricine ‘wi va pierde viaya pentru Mine, o va ckwtiga> (Matei 16:24-25). <Domnul sq-yi fie desfqtarea, wi El ‘yi va da tot ce-yi dorewte inima> (Psalmul 37:4).

Ceea ce vor sq spunq aceste versete este cq trebuie sq facem o alegere. Putem continua sq ne ghidqm ‘n viayq dupq propriile noastre idei (cu rezultatul trqirii unei vieyi lipsite de sens) sau putem sq alegem sq ‘l urmqm pe Dumnezeu wi voia Sa ‘n vieyile noastre din toatq inima (ceea ce va conduce la o viayq trqita din plin, la dorinye ale inimii ‘mplinite, wi la a gqsi mulyumire wi satisfacyie ‘n viayq). Acestea sunt posibile pentru cq El, Creatorul nostru, ne iubewte wi dorewte tot ce este mai bun pentru noi (nu ‘n mod necesar cea mai uwoarq viayq, ‘nsq cea mai ‘mplinitq).

“n ‘ncheiere, aw dori sq ‘mpqrtqwesc o analogie fqcutq de un pqstor. Dacq ewti un suporter al unui sport anume wi decizi sq te duci la un meci profesionist, poyi cheltui ckyiva bqnuyi pentru care primewti un loc pe ultimul rknd al stadionului sau poyi sq cheltui ceva mai mulyi, dar sq beneficiezi de un loc ‘n fayq, ckt mai aproape de ckmpul de joc. Tot astfel este ‘n viaya crewtinq. A-L privi pe Dumnezeu lucrknd DIN PRIMUL RKND nu este pentru crewtinii de Duminicq. Ei nu au plqtit un astfel de prey. A-L privi pe Dumnezeu lucrknd DIN PRIMUL RKND este pentru ucenicii adevqrayi, dedicayi din toatq inima lui Christos, care au renunyat ‘n a-wi urma propriile dorinye ‘n viayq astfel ‘nckt sq poatq sq urmeze scopurile lui Dumnezeu ‘n vieyile lor. ACEWTIA au plqtit preyul pentru a sta ‘n fayq (supunerea completq cqtre Christos wi cqtre voia Sa); acewtia sunt cei care experimenteazq viaya din plin; acewtia sunt cei care se pot privi ‘n ochi pe ei ‘nwiwi, ‘i pot privi ‘n ochi pe ceilalyi wi pe Creatorul lor fqrq regrete! Ai plqtit wi tu acest prey? Dorewti sq ‘l plqtewti? Dacq da, atunci te asigur cq nu vei mai tknji din nou dupq rost sau scop ‘n viaya ta.

http://[[[.Got~uestions.org

Cele 13 principii ale lui Benjamin Fran\lin

1. Cumpqtare: nu mknca pknq

la ‘ngreunare.2. Tqcere: nu vorbi deckt ce

poate fi folositor pentru tine wi pentru alyii; ferewte-te de convorbiri dewarte.

3. Ordine: fiecare lucru sq-wi aibe un loc; fiecare afacere un timp hotqrkt.

4. Hotqrkre: fii decis a face ce ewti dator sq faci, executq fqrq amknare ceea ce ai decis.

5. Economie: nu cheltui nimic fqrq a fi necesar.

6. Munca: nu pierde timpul ci ocupq-te ne’ncetat cu ce este folositor; abyine-te de la orice faptq de prisos.

7. Sinceritate: ferewte-te de orice fel de prefqcqtorie, formeazq-yi cugetqri drepte wi sincere wi conformeazq-te lor cknd vorbewti.

8. Dreptate: nu face rqu nimqnui, nu-i vqtqma interesele wi nu ‘ntkrzia sq-i faci binele la care te obligq datoria.

9. Mod de rayiune: ferewte-te de extreme, nu te supqra de nedreptqyile care yi se fac, dacq tu crezi cq nu le meriyi.

10. Curqyenie: nu suferi necurqyia nici pe corp, nici pe haine, nici ‘n casq.

11. Liniwte: nu te tulbura de nimicuri, nici de ‘ntkmplqri obiwnuite de care te poyi scqpa.

12. Castitate: nu te lqsa ‘n voia plqcerilor trupewti.

13. Umilinyq: imitq pe Christos ‘n aceastq privinyq.

LUMINQTORUL - August - Septembrie 2007


Cel mai emoyionant moment a fost acela ‘n care au fost chemayi ‘n fayq cei care au fqcut parte din lotul de puwcqriawi denumit <Pantalonii Scuryi>. Awa erau numiyi cei care au fost arestayi ‘n pantaloni scuryi, ‘n timpul verii. Awa au rqmas ‘mbrqcayi p’nq a venit iarna, ‘n hainele ‘n care au fost arestayi. Iarna ckntau wi ceilalyi deyinuyi politici se mirau de bucuria care se rqspkndea din fiinyele lor.

Fratele Tudose wi fratele Valeriu, care au fqcut parte din acelawi lot cu fratele Moldoveanu, povesteau cq foamea era cruntq acolo, dar bucuria era wi mai mare. Un smoc de iarbq era o sqrbqtoare, dar atunci cknd ‘ncepeau sq cknte se rugau Domnului sq le mai ia din bucurie, pentru cq nu o mai puteau ‘ndura.

“n timpul slujbei de ‘nmormkntare au vorbit frayi din Romknia wi din afara yqrii, dar fratele Gqinq s-a remarcat prin simplitatea mesajului despre felul ‘n care ‘i pregqtewte Dumnezeu pe sfinyi pentru vewnicie. Sfinyii sunt aceia care lasq ‘n urmq binecuvkntarea wi mireasma sfinyeniei cu roadq.

Au fost mai multe asemqnqri ‘ntre fratele Niculiyq wi Domnul Isus, awa cum trebuie sq fie pentru fiecare dintre noi, dar au mai fost douq pe care azi le-au remarcat ckyiva: fratele n-a avut o casq a lui, a stat ‘n chirie, wi n-a fost ‘nmormkntat ‘n mormkntul lui. Wi-a luat cu ‘mprumut mormkntul. Numai pentru o vreme.

S-au ckntat multe dintre ckntqrile fratelui ‘mpreunq cu toyi cei care au umplut sala bisericii,

dar toatq sala a fost ‘n lacrimi cknd s-a ckntat una dintre ckntqrile preferate ale fratelui Niculiyq, era ckntarea prin care ‘wi ‘ncepea timpul de pqrtqwie cu Domnul: Te laud dis de dimineayq, Te laud, Doamne, Te laud.

Sora Lena a dat dovadq de o tqrie demnq de un credincios care wi-a pus nqdejdea ‘n Domnul.

“n cei 60 de ani de cqsnicie nu s-au certat niciodatq.

Serviciul de ‘nmormkntare a fost condus de fratele Beniamin Poplqcean, pqstor la Biserica Baptistq din Sibiu, care a vorbit wi la groapq.

Un moment deosebit a fost acela ‘n care fratele Tudose, prieten vechi wi camarad de puwcqrie, l-a vqzut pe fratele Moldoveanu ‘n sicriu. “n tqcere i-a cuprins mkinile wi l-a binecuvkntat pe Dumnezeu pentru darurile pe care le-a lqsat prin fratele Moldoveanu: 8000 de ckntqri, 50 de cqryi scrise wi alte 50 pentru tipar.

Fratele Niculiyq a fost ‘nmormkntat aproape de locul ‘n care ‘wi doarme somnul de o vreme fratele Trifa, la numai 50 de metri depqrtare.

Dumnezeu sq fie slqvit pentru lucrarea Sa! - Andreas Schoger

D.B. - Precizare: Niculiyq Moldoveanu n-a jucat <wah confesional>. Nu i-au plqcut pqtrqyelele denominayiilor crewtine. El I-a aparyinut ‘n ‘ntregime Domnului Isus wi prin aceasta a fost frate cu toyi cei din Biserica adevqratq a lui Christos. La ‘nmormkntarea lui s-a sqvkrwit wi un act de frumoasq unitate a Trupului lui Christos.

PLECKND ACASQ...(La despqryirea de Nicolae Moldoveanu)

Plecknd Acasq ai lqsat ‘n urmqTezaurul la care ai lucratO viayq-ntreagq sq hrqnewti o turmqCu melodii wi trai ‘nmiresmat.

Cu darul dat de Cel ce e LuminqAi ‘nckntat fiinye – mii wi miiDar undele ckntqrilor wi azi alinqPe cei ce-s ai lui Dumnezeu copii.

Acordurile line vor da ‘nsufleyireWi generayiilor viitoare de crewtiniVor da ‘ndemn la viayq de sfinyireLa toyi ce-or preyui eternele lumini...

Nici temniyele reci unde-ai fost dus,Nici valurile mari de-mpotrivire“n stare n-au fost a te rupe de IsusPe care L-ai glorificat cu mulyumire...

Titan ‘ntre titani; vei fi o pildq viePentru acei ce ‘ncq sunt aiciCare muncesc cu hqrnicie-n VieCqci s-au fqcut cu Regele amici.

<Laudq Pqrintelui> yi-a fost motoulDin fiecare cknt emanq harAi preyuit pe Cel ce-a dat cadoulChiar dacq-a trebuit sq rabzi calvar...

Te-ai dus acum ‘n vewnica GrqdinqO, suflet scump wi jertfitorUnde te vei ‘ntklni cu opera-yi divinqUnde-L vei vedea pe-al tqu Mkntuitor.

Plecknd Acasq ai lqsat ‘n urmqTezaurul la care ai lucratO viayq-ntreagq sq hrqnewti o turmq Cu melodii wi trai ‘nmiresmat.

George Cornici/ 13 Iulie, 2007

Penultimul drum ...

(fotografii de Adrian Miu)

Visqm ceea ce-am fost, visqm ceea ce-am vrea sq fim, visqm ceea ce ne spune Dumnezeu.

Cineva m-a ‘ntrebat de ce la noi, la baptiwti, nimeni nu vorbewte despre vise. Am sq ‘ncerc sq o fac acum, dupq ce am cercetat puyin acest subiect wi mi-am fqcut ckt de ckt o pqrere personalq.

Vise, vise, vise …Nu, nu-i vorba de visele pentru

‘mplinirea cqrora trudim de dimineaya pknq seara, ci de acelea pe care le trqim ‘n timpul odihnei de seara pknq dimineaya. De unde vin aceste vise? Ce mesaj au ele? Ce putem sq ‘nvqyqm din ele? Ckt de mult trebuie sq ne lqsqm influenyayi de mesajul lor?

Oamenii au diferite pqreri wi diferite atitudini ‘n problema viselor. Unii le ignorq pur wi simplu, alyii le noteazq, le interpreteazq wi le trkmbiyeazq ca pe niwte comunicqri supranaturale. Tatql meu, Vasile Brknzei n-a crezut niciodatq ‘n valabilitatea viselor. Mama mea ‘nsq, Carolina Brknzei, l-a fqcut sq se clatine ‘n aceastq convingere nu cu argumente teologice, ci pentru cq unele din visele ei au avut ‘ncqpqyknarea … sq se ‘mplineascq. Ce spune despre aceastq problemq Biblia, cartea pe care ne-a lqsat-o

Dumnezeu ca sq-L ‘nyelegem pe El wi ca sq ne ‘nyelegem pe noi ‘nwine?

Ei bine, Biblia ne spune cq aceste vise pot avea cauze diferite: cauze biologice, cauze psihologice, cauze teologice. Sq le luqm pe rknd … sau mai bine sq ‘ncercqm mai ‘ntki sq vedem ce sunt visele.

Care este definiyia unui vis?Un vis este o serie de gknduri,

imagini wi emoyii experimentate ‘n timpul somnului. “n medicinq, visul este definit ca o punte de legqturq ‘ntre senzayiile conwtiente wi memorie, un rezultat construit ‘n jurul a ceea ce am experimentat, ce am vqzut wi auzit ‘n starea de veghe. “nyeles astfel, visul este un fel de ecou care apare ‘n starea de somn al realitqyii trqite ‘n starea de veghe.

Medicina modernq a pus la punct niwte laboratoare unde se studiazq … somnul. Nu, personalul de acolo nu doarme cu coatele pe masq wi nu-wi primewte salariul … ca prin somn, conform observayiei care spune cq angajayii de la Stat … stau. De dormit, dorm pacienyii, care vin acolo sq scape de sindromul insomniei wi al altor tulburqri de somn. Aceste laboratoare de specialitate au dovedit cq fiecare om viseazq una pknq la douq ore ‘n timpul somnului de noapte. Visele se formeazq ‘n mintea noastrq ‘ntr-o anumitq perioadq a somnului cunoscutq sub denumirea

de <alfa> sau somnul foarte superficial. La fiecare 90-110 minute somnul nostru ‘ncepe cu nivelul alfa dupq care trece ‘ntr-un nivel mai profund, numit <tetha> wi se cufundq apoi la un nivel wi mai adknc numit <delta> (numqrul acestor etape diferq de la o wcoalq medicalq, la alta). La sfkrwitul acestui <ciclu al somnului> de 90-110 de minute, fiecare om revine la nivelul de somn de tip <alfa>, unde are o perioadq scurtq de cinci minute de vise. Cknd urmqtorul ciclu de 90-110 de minute ajunge iar la nivelul <alfa> perioada de vise este de 10 minute. A treia oarq cknd se ajunge la nivelul <alfa> perioada de vise se mqrewte la aproximativ cincisprezece minute wi awa mai departe. Dacq persoana respectivq doarme opt ore, ultima orq de somn e petrecutq aproape ‘n ‘ntregime ‘n … lumea viselor. Adunate la un loc, perioadele petrecute la nivelul <alfa> sunt deci de aproximativ douq ore pentru o persoanq care doarme ‘n mod obiwnuit un somn continuu de opt ore. “n faza <delta>, cea cu somn adknc wi fqrq vise, unde biomagnetice <mkngkie> creierul cu o ratq de una pe secundq, cam de 1.000 de ori pe noapte. Faza <delta> ocupq cam 20 la sutq din durata somnului. Specialiwtii n-au descifrat ‘ncq mecanismul somnului wi nici care este natura wi influenya acestor unde biomagnetice asupra sistemului nervos.

Ce ar trebui sq wtie Evanghelicii despre

ViseDaniel Branzai



La nivelul de somn <alfa> se observq acea rapidq miwcare a globului ocular (RMO), o intensificare a activitqyii creierului, o accelerare a ritmului de respirayie wi o relaxare aproape totalq a muwchilor. Awa cum o aratq wi numirea, ea este caracterizatq printr-o inexplicabilq miwcare a

ochilor sub plapuma pleoapelor. Este ca wi cum organismul ar urmqri scenele unui film proiectat ‘nquntrul pleoapelor wi-wi miwcq ochii ca sq urmareascq <acyiunea>. Urmqrind wi mqsurknd ce se ‘ntkmplq ‘n aceastq perioadq <alfa> a somnului, medicii au putut determina ‘n laboratoarele de somn ckt wi cknd visqm ‘n timpul nopyii. Creierul are o capacitate ne’nyeleasq de a decupla sistemul locomotor de activitatea sa internq pe timpul viselor, <paralizknd> vremelnic organismul. Altfel, ‘n faza de vise am da din mkini wi din picioare ca un insomniac sau ca un robot telecomandat. Specialiwtii au fqcut aceastq experienyq cu o pisicq la care i-au suspendat <decuplatorul> wi pisica a ‘nceput sq alerge besmeticq prin laborator. Paradoxal, din cauza acestei <decuplqri> de scurtq duratq a sistemului locomotor, perioada viselor este wi cea mai odihnitoare, dewi nouq ni se pare cq ‘n celelalte am dormit <ca un buwtean>.

Una din cele mai surprinzqtoare descoperiri ale lor este cq dacq ‘l trezesc pe pacient ori de ckte ori el intrq ‘ntr-o perioadq de somn la nivelul <alfa>, ‘mpiedicknd astfel trqirea viselor, dupq ckteva nopyi, persoana ‘ncepe sq dea semne de foarte accentuatq obosealq nervoasq wi chiar depresie. Este foarte clar cq visele fac parte dintr-un proces strict necesar al relaxqrii noastre, dintr-un mecanism de eliberare a unor tensiuni lquntrice sufletewti care ne ajutq sq ne pqstrqm echilibrul

sufletesc wi sqnqtatea mentalq. Visele pot fi considerate paznicii stqrii noastre de bunqstare emoyionalq wi mentalq.

Dupq ce am vqzut cq visele fac parte din mecanismele pe care le-a awezat Dumnezeu prin creayie ‘n structura fiinyei noastre, se cuvine sq

ne ‘ntrebqm: care este natura, motivayia wi mesajul viselor noastre.

Biblia ne spune cq existq trei astfel de categorii: vise produse de stimuli biologici, vise produse de stimuli psihologici wi vise pe care nu le putem ‘nyelege wi explica deckt ‘n termeni teologici.

1. Cauze biologice

Biblia ne spune cq unele vise sunt rezultatul felului ‘n care lucreazq organele sistemelor noastre digestiv wi nervos:

Isaia 29:8 <Dupq cum cel flqmknd viseazq cq mqnkncq wi se trezewte cu stomacul gol, wi, dupq cum cel ‘nsetat viseazq cq bea wi se trezewte stors de puteri wi cu setea nestkmpqratq: tot awa va fi wi cu mulyimea neamurilor care vor veni sq lupte ‘mpotriva muntelui Sionului.> Este firesc sq visezi cq stai la o masq ‘mbelwugatq atunci cknd te-ai culcat flqmknd. La fel de firesc este sq visezi cq-yi cad dinyii dacq suferi de paradontozq. Cei cu tulburqri respiratorii viseazq cq se sufocq, iar cei care dorm ‘n frig se viseazq ‘n faya unor wemineuri dogoritoare. Astfel de manifestqri sunt ckt se poate de normale wi foarte uwor explicabile. Visele din categoria aceasta nu au ‘n ele un mesaj, ci numai un fel de diagnostic, un fel de mqrturie a dificultqyilor prin care trecem.

Ele pot fi wi o recapitulare a evenimentelor pe care le-am trqit. Subiectele viselor de amintire ne pot readuce pe ecranul minyii lucruri din cea mai fragedq pruncie. Este o dovadq cq undeva ‘n adkncul fiinyei noastre existq o ‘nregistrare a ‘ntregii noastre vieyi, cu evenimentele ei plqcute sau neplqcute, cu vorbele pe care le-am rostit wi chiar wi cu gkndurile care ne-au trecut vreodatq prin minte. Biblia ne anunyq cq toate

acestea vor fi examinate la marea judecatq de la urmq:

<Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bunq a inimii lui; dar omul rqu scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui. Vq spun cq, ‘n ziua judecqyii, oamenii vor da socotealq de orice cuvknt nefolositor, pe care-l vor fi rostit> (Mat. 12:35-36; Iuda 1:15).

<De aceea sq nu judecayi nimic ‘nainte de vreme, pknq va veni Domnul, care va scoate la luminq lucrurile ascunse ‘n ‘ntuneric wi va descoperi gkndurile inimilor. Atunci, fiecare ‘wi va cqpqta lauda de la Dumnezeu> (1 Corinteni 4:5).

O confirmare despre posibilitatea reamintirii tuturor lucrurilor pe care le-am experimentat este experienya celor care, ‘n moment de mare woc sau crizq <wi-au vqzut toatq viaya treckndu-le pe dinaintea ochilor>. O astfel de experienyq nu este altceva deckt un vis recapitulativ rulat la viteza maximq …

2. Cauze psihologice

Emerson, unul din marii poeyi ai Americii, susyine cq <visele posedq o autenticitate intrinsecq wi o mare dozq de adevqr despre noi ‘nwine … Ele plutesc deasupra realitqyii, nefiind prin aceasta nereale, ci apartinknd unui strat superior realitqyii, din multe puncte de vedere, mai real deckt realitatea ‘nsqwi. Abilitqyile noastre nocturne din vise depqwesc cu mult capacitqyile noastre din starea de trezie. Visele elibereazq o abundenyq wi o fluenyq pe care n-o avem ‘n evoluyia noastrq din timpul zilei. … Un om perspicace wi ‘nyelept va wti sq acorde o atenyie deosebitq propriilor lui vise, pentru cq ele ‘i pun la dispoziyie o materie extraordinar de autenticq despre propria personalitate, nu ‘n detaliile ei, ci ‘n aspectul ei calitativ.> Parafrazkndu-l am putea spune: <Cine reuwewte sq-wi aminteascq visele wi sq le ‘nyeleagq este un om care reuwewte sq-wi priveascq sufletul ‘n oglindq …>. Fratele Richard {urmbrand avea obiceiul sq doarmq cu hkrtie wi creion pe mqsuya de la capqtul patului. (… din Amintiri cu Sfinyi)

Tatql meu, chiar wi dupq ckyiva ani buni de la moartea mamei mele a continuat sq o viseze aproape ‘n fiecare noapte. Este una din cele mai frumoase povewti de dragoste pe care le cunosc. Dknsul abea awtepta sq meargq la culcare, iar dimineaya ‘i pqrea rqu cq trebuie sq se trezeascq.

Pe de altq parte, cam toyi cei care am plecat foarte greu din Romknia, mai ales cei care au trecut prin traumele fugii peste frontierq wi ale


cq ‘l nqscuse la bqtrkneye; wi i-a fqcut o hainq pestriyq. Frayii lui au vqzut cq tatql lor ‘l iubea mai mult deckt pe ei toyi wi au ‘nceput sq-l urascq. Nu puteau sq-i spunq nici o vorbq prieteneascq. Iosif a visat un vis wi l-a istorisit frayilor sqi, care l-au urkt wi mai mult. El le-a zis: „Ia ascultayi ce vis am visat! Noi eram la legatul snopilor ‘n mijlocul ckmpului; wi iatq cq snopul meu s-a ridicat wi a stat ‘n picioare; iar snopii vowtri l-au ‘nconjurat wi s-au aruncat cu faya la pqmknt ‘naintea lui.>

Frayii lui i-au zis: „Doar n-ai sq ‘mpqrqyewti tu peste noi? Doar n-ai sq ne ckrmuiewti tu pe noi?> Wi l-au urkt wi mai mult din pricina visurilor lui wi din pricina cuvintelor lui.

Iosif a mai visat un alt vis wi l-a istorisit frayilor sqi. El a zis: „Am mai visat un vis! Soarele, luna wi unsprezece stele se aruncau cu faya la pqmknt ‘naintea mea.> L-a istorisit tatqlui squ wi frayilor sqi. Tatql squ l-a mustrat wi i-a zis: „Ce ‘nseamnq visul acesta pe care l-ai visat? Nu cumva vom veni, eu, mama ta wi frayii tqi sq ne aruncqm cu faya la pqmknt ‘naintea ta?>

Frayii sqi au ‘nceput sq-l pizmuiascq; dar tatql squ a yinut minte lucrurile acestea> (Gen. 37:3-11).

Este clar cq frayii lui Iosif au clasificat visele lui ca fiind din categoria celor cu cauze psihologice. Din acest motiv s-au grqbit sq-l mustre, sq-l duwmqneascq wi sq-l porecleascq ‘n batjocorq <Fquritorul de vise>.

<Iosif s-a dus dupq frayii sqi wi i-a gqsit la Dotan. Ei l-au zqrit de departe wi, pknq sq se apropie de ei, s-au sfqtuit sq-l omoare.> Ei au zis unul cqtre altul: „Iatq cq vine fquritorul de visuri! Veniyi acum, sq-l omorkm wi sq-l aruncqm ‘ntr-una din aceste gropi; vom spune cq l-a mkncat o fiarq sqlbaticq wi vom vedea ce se va alege de visurile lui.> (Gen. 37:17-

20).Cei din familia

lui Iosif n-aveau de unde sq wtie cq era vorba de o cu totul altq explicayie wi cq Dumnezeu anunya cu mult ‘nainte destinul singular pe care-l va avea acest copil wi modul minunat ‘n care-wi va salva el familia. Visele lui Iosif nu izvorau din dorinya lui de ‘nqlyare personalq, ci dintr-o cu totul altq cauzq ...

puwcqriilor din Iugoslavia sau ale lagqrelor de refugiayi am visat ani de zile cq eram iar ‘n Romknia wi nu mai puteam reveni ‘n America. Veritabile cowmare! Eu, de exemplu, am tot visat cq mq ‘ntorsesem ‘n yarq ca sq-l ajut la o tezq pe prietenul wi colegul meu de bancq. Mq trezeam de fiecare datq leoarcq de sudoare, ‘n panica celui care fqcuse cea mai mare prostie din viaya lui wi acum nu mai putea sq iasq din Romknia. Fiecare trezire dintr-un astfel de vis ‘mi aducea dimineaya aceiawi bucurie imensq pe care o simyisem pentru prima datq cknd aterizasem la Detroit, ‘n Michigan.

<Cqci, dacq visurile se nasc din mulyimea grijilor, prostia nebunului se cunoawte din mulyimea cuvintelor> (Eclesiastul 5:3).

<Cqci awa vorbewte Domnul owtirilor, Dumnezeul lui Israel: „Nu vq lqsayi amqgiyi de prorocii vowtri, care sunt ‘n mijlocul vostru, nici de ghicitorii vowtri; n-ascultayi nici de visqtorii vowtri, ale cqror visuri voi le pricinuiyi!> (Ieremia 29:8).

Cei familiarizayi cu visele nqscute din cauze biologice wi psihologice ne ‘ndeamnq sq fim prudenyi wi sq nu punem un prey prea mare pe vise. Aceastq pqrere a fost ‘mpqrtqwitq wi de ‘nyeleptul Solomon:

Eclesiastul 5:7 <Cqci, dacq este dewertqciune ‘n mulyimea visurilor, nu mai puyin este wi ‘n mulyimea vorbelor; de aceea, teme-te de Dumnezeu>.

Despre cauzele psihologice ale viselor n-au aflat doar oamenii de wtiinyq de azi. Biblia ne spune cq aceiawi convingere o aveau wi cei din familia patriarhului Iacov. Atunci cknd prkslea familiei le-a istorisit frayilor wi pqrinyilor lui douq din visele pe care le-a avut, Iosif s-a pomenit bqnuit pe nedrept de porniri vanitoase, nesqbuite, nqscute ‘n mintea unui copil prea rqsfqyat:

<Israel ‘l iubea pe Iosif mai mult deckt pe toyi ceilalyi fii ai sqi, pentru

3. Cauze teologice

Suntem o mawinqrie fqcutq de Dumnezeu wi El o poate manevra pknq ‘n cele mai mici amqnunte. Creatorul poate comunica cu sufletul uman ‘n toate straturile sufletului uman: conwtient, inconwtient wi subconwtient.

“n Vechiul Testament, cel mai des ‘ntklnit caracter al unui vis este acela de <mesaj din partea lui Dumnezeu>.

<Ascultayi bine ce vq spun! Cknd va fi printre voi un prooroc, Eu, Domnul mq descopqr lui printr-un vis … >(Num. 12:6).

“n sensul acesta, <Dumnezeu a venit la Abimelec> wi i-a vorbit (Gen. 20:3), <a vorbit printr-un ‘nger al Domnului> cu Iacov (Gen. 31:10-11), <a venit wi i-a vorbit lui Laban> (Gen. 31:24) wi <s-a arqtat lui Solomon> (1 Regi 3:5).

Dumnezeu vorbewte cui vrea wi numai atunci cknd vrea El. Comunicarea prin vise nu a fost restrknsq la aria poporului lui Dumnezeu. Faraonul Egiptului a avut vise din partea lui Dumnezeu (Gen. 41). Doi slujitori ai lui au avut wi ei vise cauzate de Dumnezeu (Gen. 40). Iosif a primit ‘nyelepciunea de a tqlmqci aceste vise pentru cei care le primiserq.

Ghedeon a fost ‘ntqrit de un vis pe care l-a avut unul din duwmanii poporului lui Dumnezeu (Jud. 7:13-15). Solomon a avut un dialog profitabil cu Dumnezeu ‘n vis (1 Regi 3:5-15). “n Babilon, ca odinioarq Iosif ‘n Egipt, Daniel a primit de la Dumnezeu darul de a tqlmqci visurile (Daniel 1:17). A fost nevoie de un om ca acesta pentru cq Dumnezeu a avut de gknd sq-i dea niwte vise formidabile lui Nebucadneyar, stqpknul lumii de atunci (Daniel 2, 4). Vise wi vedenii au primit toyi profeyii ale cqror cqryi le putem citi ‘n secyiunea profeticq a Vechiului Testament.

Nu tot ce este supranatural este ‘nsq wi … dumnezeiesc. Wi Diavolul este supranatural, de aceea, anumite vise pot fi wi de naturq demonicq. Patriarhul Iov a avut astfel de experienye: <Cknd zic: „Patul mq va uwura, culcuwul ‘mi va alina durerile> atunci mq ‘nspqimknyi prin visuri, mq ‘ngrozewti prin vedenii> (Iov 7:13).

Majoritatea oamenilor au trqit cowmare. Unele au fost de-a dreptul ‘nspqimkntqtoare. Tatql meu mi-a povestit cq s-a luptat o noapte ‘ntreagq cu Satan wi cu demoni care cqutau sq-l yinq legat de pat wi sq-l omoare. A scqpat doar dupq o luptq teribilq wi numai dupq ce a rostit cu toatq credinya Numele de biruitor al Domnului Isus Christos.


Ceva asemqnqtor este descris ‘n cartea lui Iov: <Un cuvknt s-a furiwat pknq la mine wi urechea mea i-a prins sunetele uwoare. “n clipa cknd vedeniile de noapte frqmkntq gkndul, cknd oamenii sunt cufundayi ‘ntr-un somn adknc, m-a apucat groaza wi spaima wi toate oasele mi-au tremurat. Un duh a trecut pe lkngq mine,... Tot pqrul mi s-a zbkrlit ...> (Iov 4:12-15).

Cartea patriarhului Iov conyine un alt pasaj major despre sursa wi semnificayia viselor cu cauze teologice. Elihu, acest purtqtor de cuvknt al Duhului Sfknt, ne explicq o lucrare tainicq de <reprogramare> mentalq a conwtiinyei pe care o face ‘n mod tainic Dumnezeu prin visele din timpul nopyii. Asemenea unui specialist ‘n computer, Dumnezeu <reformeazq> straturile adknci ale gkndirii wi ale conwtiinyei noastre:

<El vorbewte prin visuri, prin vedenii de noapte, cknd oamenii sunt cufundayi ‘ntr-un somn adknc, cknd dorm ‘n patul lor. Atunci El le dq ‘nwtiinyqri, wi le ‘ntipqrewte ‘nvqyqturile Lui, ca sq abatq pe om de la rqu, wi sq-l fereascq de mkndrie, ca sq-i pqzeascq sufletul de groapq wi viaya de loviturile sqbiei> (Iov 32:15-18).

Oamenii au observat cq <noaptea este un sfetnic bun>. Ce nu wtiu ei, spune Elihu, este cq observayia aceasta este adevqratq pentru cq ‘n timpul nopyii, pe durata somnului, Dumnezeu <’ntipqrewte ‘nvqyqturile Lui> ‘n conwtiinya lor <ca sq abatq pe om de la rqu, wi sq-l fereascq de mkndrie, ca sq-i pqzeascq sufletul de groapq wi viaya de loviturile sqbiei.> “n Noul Testament, apostolul Pavel confirmq importanya lucrqrii conwtiinyei ‘n luarea deciziilor de viayq:

<Pentru cq nu cei ce aud Legea, sunt neprihqniyi ‘naintea lui Dumnezeu, ci cei ce ‘mplinesc legea aceasta, vor fi socotiyi neprihqniyi. Cknd Neamurile, cu toate cq n-au lege, fac din fire lucrurile Legii, prin aceasta ei, care n-au o lege, ‘wi sunt singuri lege; wi ei dovedesc cq lucrarea Legii este scrisq ‘n inimile lor; fiindcq despre lucrarea aceasta mqrturisewte cugetul lor wi gkndurile lor, care sau se ‘nvinovqyesc sau se dezvinovqyesc ‘ntre ele. Wi faptul acesta se va vedea ‘n ziua cknd, dupq Evanghelia mea, Dumnezeu va judeca, prin Isus Christos, lucrurile ascunse ale oamenilor> (Rom. 2:13-16).

Visele nu sunt o cale garantatq pentru aflarea voiei lui Dumnezeu. Nu-L putem forya pe Dumnezeu sq ne vorbeascq. Aceasta a fost experienya ‘mpqratului Saul: <Saul a ‘ntrebat pe Domnul wi Domnul nu i-a rqspuns nici prin vise, nici prin Urim, nici prin prooroci> (1 Samuel 28:6).

Avknd ‘n vedere abundenya de vise ‘nregistrate ‘n Vechiul Testament, trebuie sq luqm ‘n considerare wi avertizarea datq de Dumnezeu ‘mpotriva <falsificatorilor de vise>. Pericolul a fost mare, tentayia irezistibilq pentru mulyi, iar pedeapsa hotqrktq de Dumnezeu pentru astfel de cazuri a fost categoricq:

<Dacq se va ridica ‘n mijlocul tqu un prooroc sau un visqtor de vise care-yi va vesti un semn sau o minune, … zicknd: <Haidem dupq alyi dumnezei>, dumnezei pe care tu nu ‘i cunowti, <wi sq le slujim lor> … sq n-asculyi cuvintele acelui prooroc sau visqtor de vise, cqci Domnul, Dumnezeul vostru, vq pune la ‘ncercare ca sq wtie dacq iubiyi pe Domnul, Dumnezeul vostru, din toatq inima voastrq wi din tot sufletul vostru. … Proorocul sau visqtorul acela de vise sq fie pedepsit cu moartea, cqci a vorbit de rqzvrqtire ‘mpotriva Domnului, Dumnezeului vostru, care v-a scos din yara Egiptului wi v-a izbqvit din casa robiei wi a voit sq te abatq de la calea ‘n care yi-a poruncit Domnul, Dumnezeul tqu, sq umbli. Sq scoyi astfel rqul din mijlocul tqu> (Deut 13:1-5).

Pentru cq pericolul era mortal, wi pedeapsa aplicatq trebuia sq fie cu moartea.

“n mai toate vremurile de decadenyq spiritualq wi moralq au existat astfel de oameni care au stkrnit mknia lui Dumnezeu pentru

falsitatea lucrqrii lor: „Am auzit ce spun proorocii, care proorocesc minciuni ‘n Numele Meu, zicknd: „Am avut un vis! Am visat un vis!> … Proorocul, care a avut un vis, sq istoriseascq visul acesta wi cine a auzit Cuvkntul Meu, sq spunq ‘ntocmai Cuvkntul Meu! „Pentru ce sq amesteci paiele cu grkul? zice Domnul … Iatq,

zice Domnul, am necaz pe cei ce prorocesc vise neadevqrate, care le istorisesc wi rqtqcesc pe poporul Meu, cu minciunile wi cu ‘ndrqzneala lor; nu i-am trimis Eu, nu Eu le-am dat poruncq wi nu sunt de nici un folos poporului acestuia, zice Domnul> (Ieremia 23:25, 28, 32).

<Cqci terafimii vorbesc nimicuri, ghicitorii proorocesc minciuni, visurile mint wi mkngkie cu dewertqciuni. De aceea, ei rqtqcesc ca o turmq, sunt nenorociyi, pentru cq n-au pqstor> (Zaharia 10:2).

“n Noul Testament, din categoria viselor cu caracter sau origine teologicq putem aminti visele de ‘nwtiinyare pe care le-a avut Iosif, logodnicul Mariei, cu privire la pruncul Isus (Mat. 1:20-21; 2:13; 2:19; 2:22).

Un vis de avertizare l-a avut nevasta lui Pilat ‘n timpul procesului Domnului Isus (Matei 27:19).

Revqrsarea Duhului Sfknt la Rusalii wi fenomenele extraordinare de care a fost ‘nsoyitq este explicatq ca o ofertq fqcutq de Dumnezeu pentru intrarea ‘n finalul istoric anunyat prin profetul Ioel:

<Oamenii acewtia nu sunt beyi, cum vq ‘nchipuiyi voi, cqci nu este deckt al treilea ceas din zi. Ci aceasta este ce a fost spus prin proorocul Ioel: „“n zilele de pe urmq, zice Dumnezeu, voi turna din Duhul Meu peste orice fqpturq; feciorii vowtri wi fetele voastre vor prooroci, tinerii vowtri vor avea vedenii wi bqtrknii vowtri vor visa visuri! Da, chiar wi peste robii Mei wi peste roabele Mele voi turna, ‘n zilele acelea, din Duhul Meu wi vor prooroci. Voi face sq se arate semne sus ‘n cer wi minuni jos pe pqmknt, sknge, foc wi un vkrtej de fum; soarele se va preface ‘n ‘ntuneric wi luna ‘n sknge, ‘nainte ca sq vinq ziua Domnului, ziua aceea mare wi strqlucitq. Atunci oricine va chema Numele Domnului, va fi mkntuit> (Fapte 2:15-21).

Din pqcate, evreii nu s-au pocqit de rqul pe care-l fqcuserq prin rqstignirea lui Isus wi <vremurile de ‘nviorare> promise n-au putut veni, ci-wi awteaptq ‘ncq o ‘mplinire viitoare (Fapte 3:12-26).

Evanghelistul Filip a primit printr-un ‘nger ‘nwtiinyarea de a merge spre ‘ntklnirea cu famenul etiopian (Fapte 8:26). Anania s-a lqsat cu greu convins de un asemenea vis-vedenie care-l trimitea sq-i vorbeascq prigonitorului Saul din Tars despre planurile pe care le avea Dumnezeu cu el ‘n vestirea Evangheliei (Fapte 9:10-16). Sutawul Corneliu a primit ‘ntr-un vis-vedenie porunca de a-l chema pe Petru ca sq primeascq mkntuirea wi botezul prin Evanghelia Domnului Isus (Fapte 10:3-6). Tot


printr-un vis-vedenie a trebuit sq fie pregqtit wi Petru pentru aceastq nemaiauzitq lucrare printre cei netqiayi ‘mprejur (Fapte 10:9-20). Un vis de descoperire profeticq l-a avut wi proorocul Agag care a vestit <Cq va fi o foamete mare ‘n toatq lumea. Wi a wi fost ‘n adevqr, ‘n zilele ‘mpqratului Claudiu> (Fapte 11:27-28).

Apostolul Pavel a avut parte de niwte vise-vedenii care l-au direcyionat ‘n lucrarea lui misionarq spre teritoriile neevanghelizate ale Europei: <Noaptea, Pavel a avut o vedenie: un om din Macedonia sta ‘n picioare wi i-a fqcut urmqtoarea rugqminte: <treci ‘n Macedonia wi ajutq-ne!> (Fapte 16:9).

Cknd greutqyile din Corint ‘l fqceau pe Pavel sq se gkndeascq sq plece de acolo, Dumnezeu l-a convins sq rqmknq tot printr-un astfel de vis-vedenie: < Noaptea, Domnul i-a zis lui Pavel ‘ntr-o vedenie: „Nu te teme; ci vorbewte wi nu tqcea, cqci Eu sunt cu tine; wi nimeni nu va pune mkna pe tine, ca sq-yi facq rqu: vorbewte, fiindcq am mult norod ‘n aceastq cetate> (Fapte 19:9-10).

De fapt, foarte multe pasaje biblice dovedesc cq termenul de vis wi acela de vedenie erau echivalente ‘n gkndirea poporului lui Dumnezeu. Aceastq asociere de termeni este ‘ntklnitq wi ‘n Fapte 23:11, unde, dupq ce fusese prins de iudei wi dat pe mkinile dregqtorilor romani, Pavel este ‘nwtiinyat de Dumnezeu cq misiunea lui printre evrei se apropie de sfkrwit wi cq va trebui sq plece din Israel ca sq mqrturiseascq despre Domnul Isus la Roma: <”n noaptea urmqtoare, Domnul s-a arqtat lui Pavel wi i-a zis: „“ndrqznewte, Pavele; cqci, dupq cum ai mqrturisit despre Mine ‘n Ierusalim, tot awa trebuie sq mqrturisewti wi ‘n Roma> (Fapte 23:11). O carte ‘ntreagq a Noului Testament, a fost scrisq ca o ‘nregistrare a unor imagini mentale primite de apostolul Ioan cknd era exilat pe insula Patmos pentru credinya crewtinq.

Considerayii finale. Acolo unde fiecare trebuie sq tragem

niwte concluzii.

1. Incontestabil, visele sunt o realitate din viaya copiilor lui Dumnezeu, atkt ‘n Vechiul Testament, ckt wi ‘n Noul Testament.

2. Ca fenomene necontrolate rayional, visele pot avea cel puyin trei cauze diferite: fiziologice, psihologice wi teologice.

3. Biblia conyine wi relatqri pozitive despre vise, dar wi avertizqri foarte categorice ‘mpotriva lor, informkndu-ne despre posibilitatea pervertirii

mesajului lor prin contaminarea cu factorii decadenyei umane wi chiar cu factori de ‘nwelare demonicq.

4. Ca metodq de revelare wi de cunoawterea voiei lui Dumnezeu, visele sunt inferioare Scripturii wi trebuiesc subordonate ei. Dacq ar fi fost altfel, Dumnezeu nu s-ar mai fi ostenit sq ne dea Biblia wi sq se ‘ngrijeascq de traducerea ei ‘n atktea limbi de pe faya pqmkntului. Calea cqlquzirii prin visuri ar fi fost mult mai uwoarq wi mai la ‘ndemkna fiecqrui om. Ar fi fost ‘nsq wi mult mai … periculoasq. Awa cum am arqtat deja, visele noastre pot avea cauze multiple. Dupq cum nu tot ce zboarq se mqnkncq, nici tot ce visqm nu <vine de la Domnul>. Varietatea de provenienye ale viselor subliniazq wi mai mult cq ele nu sunt o cale incontestabilq de cunoawtere a voiei lui Dumnezeu. Majoritatea viselor sunt trqiri la nivelul psihicului, reacyii la solicitqrile vieyii wi limpeziri ale proceselor noastre mentale tulburate de confuziile de peste zi. Visele sunt afectate de factori subiectivi wi pot produce multq confuzie. Dumnezeu a gqsit cu cale sq ne lase la dispoziyie mqrturia obiectivq a Cuvkntului revelat wi scris pe paginile Scripturii.

5. “n vechime, Dumnezeu le-a poruncit celor din Israel sq arate prudenyq wi discernqmknt ‘n ceea ce privewte sursa wi interpretqrile viselor. Awa cum am vqzut deja, ele pot fi reflexii ale propriei personalitqyi, efecte ale tulburqrilor de metabolism sau chiar pot avea origini demonice (Ier. 23:28). Dumnezeu le-a spus evreilor sq-wi verifice ‘ntotdeauna visele cu standardul absolut al poruncilor lui Dumnezeu (Deut. 13:1-5).

6. Vise cu conyinut <teologic> ar ‘nsemna astqzi o continuare a <revelayiei> Scripturilor wi ar nega ‘nvqyqtura despre canonul complet al Bibliei, awa cum o cunoawtem noi astqzi. Conyinutul unor astfel de vise ar trebui colecyionat ca o <completare> la conyinutul Noului Testament. Awa ceva ar fi sinonim sau cu valoarea <tradiyiei> privitq de Biserica ortodoxq ca o completare wi chiar corectare a revelayiei scrise. Awa ceva ar valida activitatea wi ‘nvqyqtura lui Mahomed, profetul lui Alah care susyine cq a primit conyinutul Coranului prin niwte vise avute ‘ntr-un rqstimp de 23 de ani. Islamul nu contestq valoarea Vechiului wi Noului Testament, dar le trece prin validarea sau infirmarea adusq de conyinutul ultimei revelayii dqruite de Dumnezeu prin <visele lui Mahomed>. Se ‘nyelege de la sine cq nu putem sq fim de acord cu plasarea viselor cu caracter teologic pe acelawi plan valoric cu revelayia scrisq ‘n canonul Bibliei.

7. Revelayia Scripturilor este definitivq wi deplinq. Visele au fost un instrument de cqlquzire mai ales pentru vremea cknd oamenii nu aveau la ‘ndemknq Cuvkntul scris, awa cum ‘l avem noi astqzi. Dewi credem ‘n probabilitatea ‘mplinirii viitoare a profeyiei lui Ioel ca semn al vremii sfkrwitului, norma generalq pentru Biserica crewtinq de azi, nu pentru poporul Israel, este mesajul Scripturilor: <Toatq Scriptura este insuflatq de Dumnezeu wi de folos ca sq ‘nveye, sq mustre, sq ‘ndrepte, sq dea ‘nyelepciune ‘n neprihqnire, pentru ca omul lui Dumnezeu sq fie desqvkrwit wi cu totul destoinic pentru orice lucrare bunq.> (Tim. 3:16-17).

8. Este ‘nyelept sq nu luqm niciodatq hotqrkri majore bazate doar pe conyinutul unui vis pe care l-am avut noaptea. Un astfel de vis trebuie verificat dacq se armonizeazq cu ‘ntreaga revelayie scrisq a Scripturilor, cu sfatul unor oameni spirituali pe care ‘i respectqm wi mai ales cu pqrerea pqrinyilor sau a celorlalyi copii ai lui Dumnezeu cu care El ne-a awezat sq trqim wi sq cqlqtorim ‘mpreunq prin viayq. Verificayi ‘ntotdeauna dacq aveyi <pacea care ‘ntrece orice pricepere> ‘n hotqrkrile luate wi nu vq lqsayi purtayi ‘ncoace wi ‘ncolo de impulsuri violente wi porniri necontrolate.

Prin anul 1980, cineva lansase zvonul cq se va scufunda California. Ziarele wi emisiunile de televiziune publicau tot felul de reportaje despre o anumitq aliniere a planetelor wi tot felul de <specialiwti> profeyeau catastrofe ‘nspqimkntqtoare. “n psihoza generalq, ‘ntr-o bisericq romknq din Los Angeles, o femeie care se pretindea profetesq a spus ceva de genul: <poporul Meu, vreau sq te scap pentru cq te iubesc. Nu vreau sq te pedepsesc atunci cknd voi pedepsi pqcatul oamenilor din aceste locuri. Fq-yi bagajele wi pleacq spre Portland, Oregon.> Aproape ‘ntreaga Biserica a ascultat acest anuny wi s-au mutat la Portland. Nu s-a ‘ntkmplat nimic. Planetele wi-au vqzut de mersul lor, iar California a rqmas acolo unde o wtie toatq lumea. Ironia mare este cq wi femeia care a fqcut atunci profeyia … a rqmas wi ea tot ‘n Los Angeles.

Apostolul Ioan le-a scris celor din vremea lui, <Frayilor sq nu dayi crezare oricqrui duh, ci sq cercetayi dacq …, cqci ‘n lume au iewit ….> Parafrazknd mesajul lui Ioan, ‘ncheiem acest mic studiu spunknd wi noi: <Frayilor, visele sunt o parte din existenya wi din trqirile noastre; numai … nu dayi crezare oricqrui vis, ci cercetayi totul wi opriyi doar ce este bun.>



Sic transit gloria mundi ... Awa trece slava lumii ...

Care a fost personalitatea numqrul unu a lumii?

Fiecare generayie wi-a avut candidatul ei. Iatq ckyiva care wi-au depus candidatura. Ce i-a mknat pe acewti oameni? Dorinya de a ‘nfrunta wi depqwi graniyele lumii cunoscute, ispita nemuririi, neastkmpqrul migrator, obsesiile civilizatoare? Sau pofta de putere, lqcomia, nevoia de a se substitui divinitqyii, sub semnul vremelnic al unei autoritqyi lumewti tiranice? Toate laolaltq, ori numai unele dintre ele? Fie wi doar enumerkndu-i pe marii „arhitecyi> de imperii, ne vom da seama ckt de greu e de trasat un portret unitar al Cuceritorului. Daniel Nicolescu i-a invitat totuwi la „wedinyq foto>.

Alexandru Macedon

356-323 ‘.Hr., adicq 33 de ani. Atkta a trqit Alexandru, fiul lui Filip al II-lea al Macedoniei. “n acest interval mai scurt deckt o viayq de om, dar, prin consecinyele sale, de lungimea eternitqyii, a supus ‘ntreaga Grecie, a cucerit uriawul imperiu al Persiei wi s-a pregqtit sq ia cu asalt actuala Peninsulq Arabicq. Aidoma lui Columb, Alexandru a schimbat cursul istoriei. O datq cu el, vechiul Polis a cedat locul Statului. A creat ideea imperialq wi a ‘ntemeiat o monarhie ‘n care a difuzat cultura elenq.

Mulyi au vqzut ‘n el un precursor al lui Hitler sau al lui Stalin, ‘n timp ce pentru alyii a fost un profet al fraternitqyii

universale wi al armoniei rasiale. Aceste interpretqri moderne profund contradictorii nu fac deckt sq reflecte diversitatea judecqyilor pe care cuceritorul le-a suscitat ‘ncq din timpul vieyii. “n vreme ce generozitatea wi capacitatea sa de muncq, practic nelimitatq, stkrneau admirayia tuturor celor care l-au cunoscut, spiritul squ curios wi deschis tuturor experienyelor a provocat bqnuiala cq s-a dedat moravurilor „orientale>, fapt ce a iscat de’ndatq numeroase povewti de scandal. De cealaltq parte, sunt istoriile, mult mai numeroase, care ‘i descriu harul de conducqtor. Plutarh povestewte cq, ‘nainte de plecarea spre Asia, ‘n anul 334 ‘.Hr., Alexandru le-a fqcut daruri coplewitoare prietenilor sqi, pknq-ntr-atkta ‘nckt sq constate cq nu mai are suficiente resurse pentru viitoarea expediyie. „Dar pentru tine, rege, ce-ai pqstrat?> <Speranya>, a rqspuns Alexandru. <Ei bine, a spus Perdiccas, atunci asta o sq-mpqryim cu tine, noi, tovarqwii tqi de arme.>

Bunul stqpan al satrapilor: Darius

„Darius al lui Istaspe>, cum i-a spus Eminescu, a fost unul dintre cei mai de seamq suverani ai Asiei antice.

Luptknd pe mai multe fronturi deodatq, cu o energie wi o inteligenyq iewite din comun, Darius a reuwit, fqrq sq fie de stkrpe regalq, sq punq mkna pe tronul persan, ‘nfrkngkndu-i pe magul Gaumata wi pe alyi opt pretendenyi. Dupq 7 ani de strqdanii wi 19 bqtqlii, fiul lui Vishtaspa sau H]-staspe se proclamq rege. “n anul 512 ‘.Hr. cucerewte Gandhara wi Valea Indului, apoi pornewte prima mare expediyie ‘mpotriva sciyilor din Europa, care, potrivit obieciurilor de luptq ale nomazilor, ‘l atrag din ce ‘n ce mai adknc ‘n interiorul stepei. Darius are ‘nyelepciunea sq dea ‘napoi ‘nainte sq fie doborkt. Printr-un general al squ, supune cetqyile grecewti din Tracia, iar ‘n 499 ‘.Hr. face fayq revoltei ioniene, plecatq din Milet wi susyinutq de atenieni. Ca sq se rqzbune pe acewtia din

Ce-i mkna pe ei ‘n luptq?


urmq, pornewte primul Rqzboi Medic, cqruia i se pune capqt la Marathon, ‘n anul 490 ‘.Hr. La puyinq vreme dupq asta, face din Egipt a 6-a satrapie (din totalul de 23 de provincii conduse de satrapi) a imperiului squ, ‘wi asigurq sprijinul clerului egiptean wi ‘i ridicq, la Theba, un templu zeului Ammon. Construiewte orawul mitic Persepolis wi impune o singurq lege pentru toate popoarele cucerite, manifestknd o largq toleranyq fayq de religia wi obiceiurile fiecqruia.

Glorie wi dewertqciune: Napoleon Bonaparte

„Sq trqiewti ‘nvins wi vqduvit de glorie ‘nseamnq sq mori zi de zi>, spunea cel mai cutezqtor rqzboinic francez al tuturor timpurilor. Oscar {ilde afirmq fqrq tqgadq cq „secolul al XIX-lea a iewit ‘n mare mqsurq din creierul lui Napoleon>. Wi astqzi, ‘ncq, Micul Caporal nu lasq pe nimeni indiferent. Zeu sau impostor, cqpcqun sau salvator, Prometeu sau despot, Attila sau Cezar, noul Alexandru cel Mare sau precursor al lui Hitler (minus nota rasistq), responsabil pentru ireversibilul declin francez sau, dimpotrivq, culme a gloriei nayionale, strateg genial care a suferit ‘nfrkngeri uriawe, Napoleon Bonaparte rqmkne eroul celei mai mari epopei a timpurilor moderne, cel care a fqcut turul Europei cqlare, din ewec ‘n victorie wi, de aici, direct ‘n Panteon. De la primul squ triumf ‘mpotriva armatelor hispano-engleze, la Toulon, trecknd prin bqtqlia Piramidelor, prin Abu

-\ir, Muntele Tabor, Trafalgar, Jena sau Moscova, omul care wi-a awezat singur coroana imperialq pe crewtet wi-a awternut sub ea wi cununa de spini a propriului martiriu. Pqrqsit de adoratori wi de prieteni, a murit singur, cu otrava disperqrii ‘n suflet wi cu cea, la fel de letalq, pe care se pare cq i-au administrat-o duwmanii, ‘n trup.

Veni, vidi, vici: Cezar

Caius Julius Caesar s-a nqscut la Roma ‘n anul 100 ‘.Hr., pe 13 ale lunii ~uinctilis, numitq mai tkrziu Iulius (de unde wi luna iulie), ‘n cinstea sa. A murit ‘n timpul Idelor lui Marte, la anul 44 ‘.Hr., asasinat de un grup de conspiratori printre care se afla wi fiul squ adoptiv Marcus Junius Brutus. Cariera lui politicq a urmat un curs constant ascendent – tribun militar, chestor, edil wi apoi pretor. “n anul 60 ‘.Hr., formeazq, ‘mpreunq cu Pompei wi Crassus, un triumvirat; ‘n 59 este numit consul, iar ‘n 58 pornewte celebrul „bellum gallicum>, rqzboiul ‘mpotriva galilor, ‘ncheiat, ‘n anul 51, prin victoria de la Alesia. Este momentul cknd triburile adunate ‘n jurul lui Vercingetorix sunt pacificate („pax romana>), dupq ce pierduserq sute de mii de vieyi omenewti. Cezar se ‘ntoarce triumfal ‘n Italia trecknd Rubiconul wi, dupq moartea lui Crassus wi alungarea lui Pompei, devine singur stqpknitor al Peninsulei Italice. Dupq o suitq impresionantq de alte victorii ‘n Spania, Grecia, Asia (unde l-a ‘nfrknt pe fiul lui Mithridate, regele Pontului, ocazie

cu care a scris lapidara sa misivq cqtre Senat: „Veni, vidi, vici>) sau Africa (luptele de la Thapsus), Cezar ajunge dictator absolut al lumii cunoscute, titlu decernat de Senat pentru o perioadq de 10 ani. “nfrumuseyeazq wi modernizeazq Roma, construiewte un port la vqrsarea Tibrului, ridicq din ruine Corintul wi Cartagina, ‘wi iartq toyi duwmanii politici wi rostewte, inocent-nedumerit, atunci cknd vede pumnalul lui Brutus mknjit cu propriu-i sknge: „Tu ùoùe, fili mi?>

Cum se traduce cuceritor ‘n spaniolq? Hernando Cortéz...

Celebrul conchistador s-a nqscut ‘n 1485 la Medellin (nu este vorba de bkrlogul drogurilor din Columbia, ci de un orqwel iberic din Extramadura, ‘n apropiere de Sevilla), ca fiu al unui scutier sqrman. Dupq doar doi ani de studii la Universitatea din Salamanca, unde ‘nvayq noyiuni de drept wi ajunge sq stqpkneascq limba latinq, ‘ncepe o viayq tumultuoasq, plinq de orgii wi dueluri. Se ‘mbarcq pe un vas cu destinayia Santo Domingo, luptq ca ofiyer ‘n Cuba wi, dupq multe acte de bravurq, primewte titlul de alcade de Santiago de Baracoa wi se ‘mbogqyewte. Cum spiritul de aventurq nu-i dq pace, acosteazq, ‘n 1519, pe yqrmul Mexicului, la Tabasco, unde ‘i supune rapid pe localnicii indieni. Mqrwqluiewte spre capitala aztecq, unde suveranul Montezuma ‘i deschide poryile dupq ‘ndelungi ezitqri. Dupq ce reprimq violent rqzmeriyele bqwtinawilor wi comite


oribile acte de cruzime, Carol ~uintul ‘l numewte guvernator al Mexicului. Cu vistieria doldora wi cu conwtiinya la fel de ‘ncqrcatq, cuceritorul moare ‘n dizgrayie, iar hispano-americanii ‘i profaneazq mormkntul.

“nfruntkndu-i pe vandali: Justinian din Bizany

Flavius Petrus Sabbatius Justinianus s-a nqscut la Tauresium (aproape de actualul Sòplje), ‘n anul 483 d.Hr., ‘ntr-o modestq familie de iliri romanizayi. Dewi foarte departe de tron, printr-un fericit concurs de ‘mprejurqri, dar wi datoritq personalitqyii sale puternice wi aplecqrii cqtre studiu, Justinian este pregqtit sq devinq, ‘n 527, capul Imperiului Bizantin. Se ‘nconjoarq de colaboratori admirabili, o ia de soyie pe Teodora (wi ea de origine umilq) wi ‘wi fixeazq drept scop suprem reconstruirea Imperiului Roman ‘n jurul bazinului Mqrii Mediterane. Primul pas: cucerirea regatului vandalilor din nordul Africii wi doborkrea lui Gelimer (cel care ‘l pusese pe fugq pe predecesorul squ probizantin Hilderic). Mknate de furia cuceririlor, armatele lui Justinian supun Corsica, Sardinia wi Sicilia. “ncrederea datq de aceste triumfuri ‘l poartq pe suveran pe urmele ostrogoyilor, ‘n Italia, unde cucerewte Napoli, Roma (in 536) wi Ravenna (540), ‘n ciuda rezistenyei disperate a regelui Vitiges. “n 554 impune suveranitatea bizantinq wi ‘n regatul vizigoyilor. Reunificat,

cu un prey uriaw, imperiul ‘ncepe sq fie reconstruit din temelii. De la jurisprudenta (Codul lui Justinian) pknq la edificii (Biserica Sfknta Sofia) sau la politica religioasq, influenya ‘mpqratului este covkrwitoare pentru progresul Europei.

Culoarea aurului: Francesco Pizarro

Un alt mare conchistador al Indiilor, Francesco Pizarro (nqscut, potrivit lui Garcilaso de la Vega, ‘n anul 1475), este cel care a ‘ngenuncheat Imperiul Incaw (Peru) wi a atins miticul Eldorado. Aflknd cq, undeva ‘n interiorul continentului, localnicii aruncq ofrande de aur ‘n apele unui lac, ofiyerul Pizarro pornewte ‘ntr-acolo, din Panama, ‘mpreuna cu 100 de oameni. Dupq incredibile peripeyii, boli wi accidente, tovarqwii sqi vor sq dea ‘napoi. Din mijlocul grupului de supravieyuitori, Pizarro face un pas ‘nainte wi, cu un gest ce sfideazq teama, trage cu spada o linie pe sol, de la est la vest. Indicknd sudul, le spune companionilor: „Prieteni, de partea asta se aflq moartea, chinurile wi foamea.> Apoi aratq nordul spunknd: „De cealaltq, plqcerea. Sunteyi martori cq am fost primul aflat ‘n nevoie. Cel dintki cknd a fost vorba de atac wi ultimul cknd s-a pus problema sq ne retragem. “n partea asta mergem spre Spania, rqmknknd sqraci; de cealaltq ‘n Peru, ca sq ne ‘mbogqyim wi sq ducem cuvkntul Domnului nostru Isus Christos. Voi alegeyi!> Awa fac wi au fqcut marii cuceritori: le-au

dat mereu senzayia celor pe care ‘i foloseau drept carne de tun cq ei sunt cei ce aleg. “n 1578, Pizarro este ucis, precum Cezar, de un grup de conjurayi, cu lovituri de sabie.

Parlez-vous le russe? Petru I

Proclamat yar al Rusiei ‘n 1682 wi devenit cel dintki ‘mpqrat al ei, ‘ntre 1721 wi 1725, Petru cel Mare (Piotr Alexeevici Romanov) era mare la modul absolut: doi metri ‘nqlyime. Mare wi la sfat, Petru i-a ‘nfrknt pe tqtarii din Crimeea, a dat lovituri grele armatelor otomane, a cucerit pqryi importante din Suedia, pknq la graniya cu Finlanda, a anexat teritoriile baltice wi wi-a extins imperiul, ‘n est, pknq la graniya cu China. A modernizat Rusia, wi-a bqrbierit boierii, a franyuzit moravurile, a construit San^t Petersburg-ul pe malurile Nevei, a introdus cifrele arabe, a simplificat alfabetul chirilic wi – iatq cq revenim la Cezar – a introdus calendarul iulian, a ‘nsqrcinat Sfkntul Sinod sq conducq Biserica Ortodoxq wi a ordonat sq aparq primul ziar ‘n limba rusq. Prieten al lui Cantemir wi Voltaire, doi cuceritori ‘n spayiul spiritului, Petru a ‘ntrupat cel mai rotund vis de expansiune presovieticq al „Maicii Rusia>.

Duios emirul ucidea: Tamerlan

Exhumat ‘n 1941 de cqtre un medic legist rus, Tamerlan sau Timur Len\ (Timur cel Wchiop) s-a dovedit o huidumq: avea 1,72 m, ceea ce, la vremea cknd vieyuia wi yinknd seama de trqsqturile sale mongoloide, era un record


de ‘nqlyime. Legendele avertizau cq, ‘n momentul ‘n care i se va deschide mormkntul, asupra lumii se vor abate mari nqpaste. Chiar ‘n ziua excavqrii, Hitler a lansat ‘mpotriva URSS-ului operayiunea Barbarossa. Peste timpuri, spiritul rqzboinic, de o nemai’ntklnitq cruzime, al lui Timur ‘wi aflase re’ncarnarea. Wchiopul-cel-de-fier s-a nqscut la Samar\and, ‘n Uzbe\istan, ‘n 1336. Natura simpaticq wi cu porniri de tandreye, iubitor al Coranului – awa cum wi-l amintesc cei ce i-au fost aproape ‘n tinereye –, Tamerlan ajunge emir pe la 1358 wi devine un mare conducqtor militar. Cucerewte aproape ‘ntreaga Asie Centralq, toate provinciile Persiei (inclusiv |arbala, |urdistan wi Bagdad), ajunge ‘n Rusia wi doboarq rezistenya Moscovei, intreprinde campanii skngeroase pknq ‘n India wi, ‘n ultimele bqtqlii, aweazq, ‘n semn de victorie, capete ‘nskngerate pe meterezele Alepului wi Damascului. Moare ‘n 1405, dupq ce face din Samar\and cel mai strqlucitor oraw al Orientului.

Suveranul „oceanic>: Gingis Han

„Awa cum nu existq deckt un singur zeu invizibil ‘n Cer, tot awa nu se aflq deckt un singur stqpkn pe Pqmknt, adicq eu, Gingis Han. Datoria mongolilor este sq vinq cknd ‘i chem, sq dea fuga atunci cknd le-o poruncesc, sq omoare pe cine vreau eu...> Temujin (numele squ iniyial) s-a nqscut ‘n 1162 la Dunlunboldag, ‘n Mongolia. Dupq o copilqrie wi o adolescenyq cqlite ‘n hqryuielile crude dintre triburi, tknqrul cu vocayie de lider poartq mai multe bqtqlii cu tqtarii, cu turcii naimani wi cu ceilalyi rivali mongoli, edificq un sistem de

alianye ‘nyelepte wi izbutewte sq devinq conducqtor al clanurilor mongole ‘n 1206, data la care istoricii consemneazq nawterea Imperiului Mongol. Temujin devine Gingis (‘n mongola tengis wi ‘n turcq deniz ‘nseamnq mare, ocean), adicq Hanul Universal, sau, literal, Oceanic. “n 1211 cucerewte China de Nord, dupq doar doi ani trece de Marele Zid, iar ‘n 1215 zdrobewte capitala }anjing (viitorul Pe\in). “n 1218, imperiul squ ‘wi ‘ntinde fruntariile la vest pknq la Bal\ash |ol, lac situat ‘n centrul |azahstanului de azi, wi se ‘nvecineazq cu statul musulman |h[arizm, al cqrui teritoriu se ‘ntindea de la Marea Caspicq pknq la Golful Persic. “n 1227, cu o armatq de 180.000 de oameni, Gingis realizeazq campania sa finalq, prin care supune aproape ‘n ‘ntregime teritoriul chinez.

Ecce Homo!

Dacq n-ar fi cqryile de istorie, toyi acewti oameni ne-ar fi niwte necunoscuyi. Singura personalitate a istoriei care este ‘ntotdeauna cu noi wi nu va putea fi niciodatq scoasq din <cotidianul fiecqrei generayii> este Isus Christos!

Viaya Lui a ‘mpqryit istoria ‘n douq, fqcknd ca oricine scrie data din calendar sq facq inevitabil referinyq la persoana wi lucrarea Lui. Atitudinea fayq de El determinq atitudinea lui Dumnezeu fayq de noi wi va ‘mpqryi ‘ntr-o zi omenirea ‘n douq: cei care L-au primit wi au devenit prin aceasta copiii lui Dumnezeu wi cei care nu L-au primit wi-wi vor

petrece vewnicia departe de faya lui Dumnezeu, ‘n chinuri groaznice. Cu adevqrat, Isus a fost, este wi va fi unic, irepetabil, inimitabil wi ... inevitabil.

IATQ UN OM…

Iatq un om nqscut ‘ntr-un sat ne’nsemnat, fiul unei yqrqnci, crescut la yarq. Pknq la vkrsta de 30 de ani a lucrat ‘n atelierul unui tkmplar, iar apoi, timp de 3 ani a fost predicator ambulant. Nu a avut vreodatq o casq a lui wi nu a scris vreodatq o carte.

Nu a avut o slujbq continuq. Nu a avut familie, nu a mers la vreo wcoalq, nu a cqlcat vreodatq pragul unei metropole. Nu a cqlqtorit niciodatq mai departe de 300 de \m de locul ‘n care se nqscuse. Nu a sqvkrwit vreuna din lucrqrile care ‘nsoyesc de obicei mqreyia.

Nu a avut alte scrisori de acreditare deckt pe Sine ‘nsuwi. “ncq de tknqr fluxul opiniei publice s-a ridicat ‘mpotriva lui. Prietenii l-au pqrqsit. Unul din ei L-a vkndut. A fost dat ‘n mkinile duwmanilor, a trecut prin batjocura unei judecqyi nedrepte wi a fost yintuit pe o cruce ‘ntre 2 tklhari. “n timp ce ‘wi dqdea duhul, cqlqii lui trqgeau la soryi pentru singura proprietate pe care o avusese vreodatq pe acest pqmknt - haina Lui. Dupq ce a murit, a fost coborkt wi awezat ‘ntr-un mormknt de ‘mprumut prin mila unui prieten.

20 de secole au venit wi s-au dus wi astqzi El este

capodopera rasei umane wi conducqtorul coloanei progresului. Wi nu exagerez cu nimic cknd afirm cq toate armatele care au mqrwqluit vreodatq, toate flotele ce au fost vreodatq construite, toate parlamentele care s-au adunat vreodatq la sfat wi toyi domnitorii ce au domnit vreodatq, adunayi la un loc, nu au afectat viaya omului pe acest pqmknt atkt de puternic ca wi aceastq viayq solitarq.

Traducere wi adaptare dupq o predicq a lui Dr. James Allan Francis (in “The Real Jesus and Other Sermons” © 1926 by the Judson Press of Philadelphia (pp 123-124 titled “Arise Sir Knight!”)


Cu numai wapte ani mai ‘n vkrstq ca Tolstoi, dar

fqrq sq se ‘ntklneascq vreodatq, un alt mare scriitor rus e consumat de experienya spiritualq. Pe cknd Tolstoi se lupta ascetic pentru perfecyiune, acesta se prqbuwea periodic ‘n alcoolism wi patima jocurilor de noroc. “n schimb mesajul lui Dostoievs\i comunica har wi iertare, poate cu o foryq tolstoianq.

Fiul unui chirurg pios wi caritabil, Feodor Dostoievs\i rqmkne wi el dublu orfan ‘n adolescenyq. Dupq promovarea academiei tehnice militare, ca proaspqt sublocotenent, Dostoievs\i ‘wi dq demisia ca sq trqiascq din producyii literare, spre care se simyea atras. Astfel la 25 de ani, dupq ce a publicat romanul squ <Oameni sqrmani>, cel mai exigent critic rus ‘n viayq a exclamat: <Un nou Gogol este printre noi!> La 26 de ani, indignat de robia iobagilor, Dostoievs\i se alqturq cercului Petrasevs\i, un grup de socialiwti utopici wi revoluyionari anti-yariwti. Dupq numai doi ani, Dostoievs\i este arestat wi condamnat la moarte. “n ajunul Crqciunului lui 1849, tknqrul este dus ‘naintea plutonului de execuyie, cu alyi 29 de camarazi. Era ‘mbrqcat doar ‘ntr-un halat mortuar, ‘n timp ce afarq era un ger cumplit. Treizeci de sicrie aliniate la zid ‘i awteptau. Timp de jumqtate de orq, condamnayii, ‘ngheyayi fizic wi sufleteste, au asistat la slujba de ‘ngropqciune. Apoi primii trei au fost aliniayi. <Puwtile sus>, s-a auzit comanda. “ncqrcqtoarele au pqcqnit... wi, ‘nainte de a se rosti <Foc!>, un ofiyer gonind pe cal apqru cu un mesaj din partea yarului: <Opriyi!> Arqtknd multa ‘ndurare a ‘nqlyimii sale, ordinul aducea vestea

comutqrii pedepsei cu moartea la muncq silnicq... Experienya aceasta de o intensitate inexprimabilq ‘l va marca pentru tot restul vieyii. Ckyiva din condamnayi ‘nnebunesc. Alyii se sting curknd dupq aceea. Dostoievs\i se alege doar cu o epilepsie de care va fi chinuit tot restul vieyii.

Pedeapsa ‘nlocuitoare suna: patru ani de muncq silnicq, urmayi de alyi wase ani de armatq corecyionalq.

Cknd convoiul sosi ‘n Siberia, douq femei din piayq ‘i strecoarq ‘n buzunar un Nou Testament. Printre paginile lui, Dostoievs\i gqsewte 25 de ruble. Providenya lui Dumnezeu ‘l emoyioneazq. Pentru Dostoievs\i, bezna dezolqrii este ‘nlqturatq acum de izbucnirea de luminq pe care o gqsewte ‘n Isus Christos pe care nu-L cunoscuse. Citewte wi recitewte Noul Testament, memorknd o bunq bucatq din el. Acolo ‘n Siberia, Dostoievs\i se regqsewte ‘n rolul fiului risipitor: ‘ntr-o yarq depqrtatq, printre cele mai de jos fqpturi, dar amintin du-wi de bunqtatea Tatqlui pe care L-a pqrqsit... Acolo trqiewte Dostoievs\i experienya convertirii: se dezice de aroganya intelectualitqyii ruse; renunyq la ideile sale politice wi se dedicq din strqfundul inimii doar lui Christos.

La capqtul celor zece ani lungi siberieni, Dostoievs\i se re’ntoarce ‘n viaya petersburghezq cu o credinyq de nezguduit:

<Dacq cineva mi-ar dovedi cq Christos se aflq ‘n afara adevqrului, atunci aw prefera sq rqmkn cu Christos deckt cu adevqrul.>

Curknd dupq aceea, ‘n anii 40 ai vieyii, Dostoievs\i pornewte sq colinde, ca wi Tolstoi, Europa. Aici, atras de ruletq, cunoawte cqderi zdrobitoare wi ceasuri de amarq

cqinyq. “ntors ‘n Rusia, Dostoievs\i se apucq sq scrie romanele sale introspective. Din nefericire, viaya lui cunoawte recqderi ‘n alcoolism wi blestemate jocuri de noroc. “ntr-o lipsq financiarq cronicq wi dependent de creditori nemilowi, Dostoievs\i se aflq ‘ntodeauna ‘n urmq cu scrisul. “n aceastq goanq primewte ajutorul nepreyuit al tinerei stenografe Ana, care, din compqtimire pentru omul cu douqzeci wi cinci de ani mai ‘n vkrstq, se dedicq scrierii zi wi noapte cu succes. La scurt timp se cqsqtoresc. Ca o mkngkiere, Ana aduce, pentru ultimii sqi 15 ani, ordine financiarq wi adqpostul unui cqmin crewtin.

Toate scrierile sale ulterioare graviteazq ‘n jurul ‘ntoarcerii wi re’ntoarcerii la Dumnezeu. Toate culmineazq cu dragostea lui Dumnezeu pentru pqcqtosul nenorocit, o dragoste care se jertfewte. Cerul ‘ncqrcat al romanelor lui izbucnewte de bucuria mkntuirii. Cu timpul, faima lui se extinde pretutindeni, stkrnind gelozii wi aprecieri. Retras wi bolnav, la waizeci de ani, chiar de ziua aniversqrii cqsqtoriei cu Ana, Dostoievs\i moare.

Aimee, fiica lui, povestewte: <Ne-a chemat lkngq pat, ne-a luat mknuyele (avea patru copii) wi ne-a spus: Copii, niciodatq sq nu uitayi ce vq spun acum. Aveyi credinyq ‘n Dumnezeu wi nu vq ‘ndoiyi niciodatq de iertarea Lui. Vq iubesc mult, dar iubirea mea este nimic ‘n comparayie cu iubirea Lui. Chiar dacq vreodatq veyi ajunge disperayi wi veyi face lucruri urkte, ca wi mine, sq nu vq pierdeyi niciodatq ‘ncrederea ‘n Dumnezeu. Umiliyi-vq ‘naintea Lui ca ‘naintea unui tatq. Implorayi-I iertarea, wi El se va bucura de pocqinya voastrq tot awa cum s-a bucurat tatql de ‘ntoarcerea fiului risipitor... >


“n momentul ‘n care mi-am dedicat viaya lui Isus, lucrurile acestea au dispqrut. Libertatea pe care o simyeam acum wi satisfacyia deplinq ce am primit-o, n-am reuwit sq o primesc din altq parte.

De aceea sunt convins cq ‘n Dumnezeu poyi gqsi cu adevqrat ‘mplinirea realq, totalq.

Tinerii se plkng cq tayii sunt foarte severi wi doar ‘i criticq, nu le apreciazq munca, nu le spun niciodatq <te iubesc>. Sunt prea ocupayi cu munca, cu banii, cu prietenii lor.

Prin legea a 2-a a termodinamicii, totul merge spre dezintegrare continuq. Unii filozofi observq acest lucru, dar nu gqsesc soluyia wi atunci cad ‘n pesimism existenyialist, cad ‘n depresie continuq wi se sinucid.

Stilul de muzicq, cuvintele, violenya, vulgaritatea, tot ceea ce exprimq aceastq muzicq este de fapt nemulyumirea lor interioarq cq golul lor interior nu poate fi ‘mplinit de nimeni din aceastq lume.

N-am putut sq zic nimic, ci pur wi simplu am izbucnit ‘n plkns wi am fost frknt wi rupt ‘naintea Celui Divin.

Simyeam ‘n mine cq filosofia, conceptul pe care ‘l primeam ‘n wcoalq - cq totul a apqrut awa ca rezultat al unui Big-Bang, a unei teorii evolutive, dintr-o <ciorbq> a existenyei, un amestec, un vacarm infinit - nu era adevqrat.

Care erau valorile ‘n care credea Cristian Barbosu ‘nainte de a-L ‘ntklni pe Isus Christos ‘n mod personal?

Cristian Barbosu: “mi plqcea ‘n general muzica

Heav] Metal, Trash, Hard Roc\, mai ales Metallica. Titlurile erau destul de sugestive: <See\ and destro]> - <Cautq wi distruge>, <|ill them all> - <Ucide-i pe toyi>, <Justice for all> - <Justiyie pentru toyi>.

Cknd eram ‘n anturajele acelea mq ‘ndemnau sq beau bere, vin, tot felul de bquturi. “ncercam, dar beam cq wi cum aw bea oyet. Simyeam ‘n mine o repulsie a trupului, dar totuwi o fqceam, pentru cq ceilalyi o fqceau, iar dacq eu nu eram ca ei, nu eram privit cu aceeawi ochi.

Reporter, Ioan Ciobotq: Dacq yi-au plqcut distracyiile, am

putea spune cq o viayq fqrq Dumnezeu este ca o distracyie fqrq muzicq.

Cristian Barbosu: “ntr-un fel da. Probabil anturajul

de atunci, vkrsta adolescenyei, personalitatea mea de sanguinic-coleric, m-a fqcut sq-mi placq muzica puternicq, wi care dovedea patos.

Imediat dupq nawterea mea, pqrinyii au divoryat. Eu am rqmas sq fiu crescut de bunici. “n copilqrie, bunicul meu fiind croitor, sqracul de el nu wtia ce este <Metallica> wi l-am pus sq-mi decupeze din piele literele <Metallica> wi sq mi le punq pe o geacq de blugi. Dupq vreun an sau doi a dat peste una din casetele mele wi a rqmas wocat. Atunci i-am spus ce este <Metallica> - nu este o firmq de vknzare a metalelor feroase, ci o formayie de muzicq extrem de durq. Aceastq muzicq genera ‘n mine un sentiment de gawcq de o mare violenyq.

Reporter: Cum simyeai presiunea din partea

grupului? Erai acceptat de grup? De ce aveai aceste ‘nclinayii? Doar pentru plqcerea ta sau din dorinya de a fi acceptat de grup?

Cristian Barbosu: La liceu anturajul conteazq foarte

mult. Tot ce se ‘mbrqca, tot ce se asculta ‘n muzicq, am ‘ncercat sq fac wi eu la fel. M-am lqsat purtat de val wi dus de <furtunq>.

Reporter: Bucuria mare este cq ‘n mijlocul

<furtunii> ai ‘ntklnit <Stknca> - Isus Christos. El este <Stknca veacurilor>.

Cristian Barbosu: Awa este wi de aceea mq bucur,

pentru cq ‘n EL am gqsit ‘mplinirea nu doar a aspirayiilor mele spirituale, a destinului meu, ci wi a ceea ce simyeam eu trupewte, sufletewte vorbind, wi anume, patosul pe care ‘l aveam, energia din mine. Mi-am dat seama cq pot sq-mi investesc toate aceste lucruri ‘n ceva ce dqinuie, ‘n ceva ce e curat, ‘n ceva ce-mi dq stabilitate.

Adevqrul este cq dupq chefurile ‘n care erai undeva sus de tot wi toatq lumea, toatq clqdirea zbkrnkia, te ‘ntorceai acasq wi a doua zi erai praf. Simyeai un fel de vinq a conwtiinyei, tot felul de lucruri care ‘yi veneau ‘n minte, de care ‘ncercai sq te debarasezi, dar toatq cenuwa aceea, tot acel balast rqmknea ‘n conwtiinya ta.

“n momentul ‘n care mi-am dedicat viaya lui Isus, lucrurile acestea au dispqrut. Libertatea pe care o simyeam acum wi satisfacyia deplinq ce am primit-o, n-am reuwit sq o primesc din altq parte. De aceea sunt convins cq ‘n Dumnezeu poyi gqsi cu adevqrat ‘mplinirea realq, totalq.

CRISTIAN BQRBOSU


‘n nimic. Au observat cq existq o foryq degradantq, care tot timpul deformeazq, rupe, fragmenteazq, lucru care scriptural vorbind este pqcatul. Prin legea a 2-a a termodinamicii, totul merge spre dezintegrare continuq. Ei observq acest lucru, dar nu gqsesc soluyia, wi atunci cad ‘n pesimism existenyialist, cad ‘n depresie continuq wi se sinucid.

Atunci stilul de muzicq, cuvintele, violenya, vulgaritatea, tot ceea ce exprimq este de fapt nemulyumirea lor interioarq cq golul lor interior nu poate fi ‘mplinit de nimeni din aceastq lume.

La fel mq simyeam wi eu wi la fel se simt mulyi alyii care ascultq acest gen de muzicq wi se identificq cu rebeliunea din ei, cu nemulyumirea wi insatisfacyia de a nu fi ‘mpliniyi. DAR SOLUYIA EXISTQ.

Mq bucur cq pot sq spun wi altora despre ceea ce a fqcut Dumnezeu ‘n viaya mea wi sper cq awa cum eu am fost ajutat prin influenya unora wi a altora, s-ar putea ca Dumnezeu sq te ajute wi pe tine, cel care citewti acum, prin experienya mea. Este mai bine sq ‘nvqyqm de la alyii deckt sq ne dqm noi cu capul de pereyi.

Reporter: Revenind la idolii tqi din

adolescenyq…

Cristian Barbosu:Pe vremea aceea ‘mi plqceau

filmele la nebunie. A fost lansat Rambo, Stallone cu stilul lui. Niciodatq n-am wtiut, de exemplu, cq Stallone este un tip foarte scund. “ntotdeauna ‘l vedeam mare, tare, cu stilul lui flegmatic, muwchi, totul coardq wi vknq, wi ‘mi plqcea de el, ‘mi plqcea stilul lui.

Mai apoi Sch[arzeneger wi awa mai departe. Exact pe tematica lui Mettalica - <See\ & Destro]> - <Cautq wi distruge> - asta era de fapt wi tematica lor. Acewtia erau idolii mei. Pe de altq parte, undeva ‘n conwtiinya mea, ‘nlquntrul meu, totuwi ‘i stimam foarte mult pe unii dintre oamenii care vedeam cq sunt integri.

Reporter: Ai avut ‘n anturajul tqu pe cineva

care nu era neapqrat <consumator> de ceea ce oferea lumea; care avea poate o altq scarq de valori, un alt sistem de referinyq?

Cristian Barbosu: “ncepknd din clasa a 9-a wi pknq ‘n

clasa a 12-a Dumnezeu mi-a dat un coleg de bancq pocqit. Imagineazq-yi: colegul meu de bancq era singurul

Reporter: Vina pe care o simyeai dupq

ckte un chef <monstru>, venea din conwtiinya ta, fqrq sq fi cunoscut standardele lui Dumnezeu?

Cristian Barbosu: Pot sq zic da wi nu, adicq

‘ntr-un fel sau altul wtiam ckte ceva <despre> Dumnezeu. Bunicul meu era credincios wi ‘mi vorbea despre Dumnezeu. Aveam wi ‘ntre colegi oameni care credeau ‘n Dumnezeu.

Pe de altq parte, cred cq fiecare avem ‘n noi acest <chip> care este conwtiinya noastrq, care te face sq-yi dai seama cq lucrul respectiv nu este cel mai potrivit.

Dumnezeu m-a ferit de alcool. Nu mi-a plqcut. Dar totuwi beam deoarece ceilalyi beau wi nu puteam sq fiu eu altfel. Dumnezeu m-a ferit wi de curvie, cu toate cq-mi plqceau fetele. Dar ‘n momente cheie, Dumnezeu m-a oprit.

Reporter: Dincolo de presiunea aceasta

sufocantq din partea grupului, care crezi cq ar fi alte motive pentru care tinerii cad la aceste examene, ‘n ciuda conwtiinyei lor care le spune cq nu este bine ceea ce fac? Ce anume ‘i ‘ndeamnq sq facq aceste lucruri? Lipsa dragostei ‘n familie, lipsa dragostei de tatq, ce anume?

Cristian Barbosu: Trqim ‘ntr-o epocq ‘n care totul

este foarte diferit fayq de generayia de dinainte de 1980. Copiii nqscuyi dupq aceastq datq gkndesc altfel. Gusturile lor sunt altele. Modul ‘n care ‘nyeleg cum sq se joace chiar - nu mai joacq un fotbal, nu mai merg prin parc, ci stau la computer.

Am fost de curknd la Strasbourg wi am vqzut rochii de mireasq de un rowu aprins sau verde strqveziu. TOTUL ESTE ALTFEL.

Sunt diferenye uriawe, dar nu putem sq ne separqm unii de alyii. Sunt anumite chestiuni valabile de-a lungul generayiilor - nevoia de afecyiune, de afirmare, de ‘mplinire. Totuwi, nevoile acestea prind diferite nuanye cu fiecare generayie, mai ales ‘n postmodernism, unde tknqrului nu-i mai poyi spune doar ce sq facq: <Fq asta sau nu fq asta!>, ci ei cer wi o explicayie: <De ce sq fac asta?>. Nu este o chestie de obrqznicie, cum mulyi o interpreteazq, ci este pur wi simplu un alt mod de gkndire.

Datoritq expunerii unor surse informayionale - computer, internet, cqryi wi unui nivel de educayie mult

mai dezvoltat deckt ‘n anii 40, 50, 60, generayiilor de astqzi trebuie sq li se dovedeascq anumite lucruri. Trebuie discutat cu ei: <Bun, ai trecut prin ispita asta, hai sq vedem de unde a ‘nceput, ce s-a ‘ntkmplat>.

Tinerii se plkng cq tayii sunt foarte severi wi doar ‘i criticq, nu le apreciazq munca, nu le spun niciodatq <te iubesc>. Pqrinyii sunt prea ocupayi cu munca, cu banii, cu prietenii lor. NE CLQDIM CASE, DAR NE PIERDEM CQMINELE.

Dacq ‘i explici tknqrului ce ‘nseamnq pqcatul sexual, sau drogurile sau anturajul sau muzica aceea care distruge sau bqutura, punknd ‘nsq limite neexplicate sau restricyii, pe un ton wi cu o atitudine destul de nepotrivitq, reacyia tknqrului va fi de luptq wi explozie. Apoi urmeazq victime.

Tinerii ‘wi pierd nqdejdea dacq sunt ‘ntqrktayi la mknie. Orice le cerem, trebuie ‘nfqwurat ‘n dragoste, tandreye, stare de vorbq wi comunicare.

Le spunem: <Doar aici wi awa sq faci, pentru cq awa am fqcut wi eu>. Multe dintre principiile din trecut sunt principii bune, dar nu putem conduce pe un drum public uitkndu-ne doar ‘n oglinda retrovizoare.

Tinerii din zilele de azi sunt buimqciyi de tot ce se ‘ntkmplq ‘n jurul lor - sexul, internetul, filmele, Holl][ood-ul, muzica, toate acestea le intrq direct ‘n creier, fqrq a fi <mestecate> deloc.

Reporter:Unul dintre lucrurile extraordinare

pe care Dumnezeu le-a fqcut ‘n dorinya aceasta de a comunica cu oamenii, este trimiterea Fiului Squ Isus Christos, care este <comunicarea, vorbirea> lui Dumnezeu cqtre oameni.

Dumnezeu a vrut dintotdeauna sq comunice cu oamenii. Probabil ai ascultat Ozz] Osbourne, Led Zeppelin, AC/DC sau Iron Maiden, care pqreau cq transmit sau comunicq un mesaj bun. Ai avut wi <idoli> - modele de urmat?

Cristian Barbosu:Oamenii care ckntq ‘n aceste

grupuri sunt oameni inteligenyi. Sunt influenyayi de o foryq spiritualq a celui rqu, dar sunt oameni inteligenyi.

Mq uit la un |urt Cobain din Nirvana, care wi-a clqdit ‘ntreaga carierq pe filozofia lui Sartre wi Camus, cum este Cioran ‘n cultura romkneascq. Filozofii acewtia au observat ceva din realitatea de zi cu zi, wi anume pesimismul existenyialist, care spune cq nu poyi gqsi ‘mplinire


pocqit din clasq. Nu era un tip, sq-i zic eu. . .

Reporter: Ghinion! Tocmai ‘n banca ta. . .

Cristian Barbosu: Da. Nu era un tip agresiv, nu era

un tip fanatic, ci era un om foarte stabil ‘n ceea ce credea, un om care nu se ruwina de convingerile lui, un om care nu numai cq ‘nvqya bine, dar avea o mqrturie extraordinarq. Era foarte curat ‘n conwtiinya lui, de o integritate exemplarq wi a arqtat o rqbdare wi o dragoste fayq de mine, la care, adevqrul e, am cqzut de multe ori. “n ce sens? “mi spunea: <Mqi Cristi, observ cq vrei sq fii ca ei, observ cq vrei sq intri ‘n anturajul acesta <elitist> al wcolii noastre. Dar nu uita cq farmecul unui om ‘l face bunqtatea lui.> Eu ‘i spuneam: <Du-te de aici! Ce mq iei cu din astea?>

Dar mi-am dat seama de un lucru foarte interesant, wi poate cq o sq zkmbiyi wi dumneavoastrq - pocqitul qsta avea un succes la fete de mq dqrkma. Mq dqrkma! De ce? Prin farmecul lui - avea o bunqtate deosebitq, era un om plin de dragoste, cu o integritate extraordinarq. Wi cknd spun cq fetelor le plqcea de el, nu spun ‘n sensul negativ, nici nu mq gkndesc la awa ceva, ci aveau o stimq fayq de el, aveau o deschidere fayq de el, ‘l tratau cu respect wi toatq lumea ‘l trata la fel. Omul aceasta a avut o influenyq deosebitq ‘n viaya mea.

Nu numai prin mqrturia lui de fiecare zi, ci wi prin faptul cq de multe ori ‘mi punea ‘ntrebqri de conwtiinyq. “mi punea ‘ntrebqri legate de Cel Divin, legate de modul meu de a fi wi de a gkndi. Wi nu de puyine ori pot sq spun cq mergeam acasq wi cugetam la aceste ‘ntrebqri.

Reporter: Probabil cq ‘ntrebqrile acestea

‘yi sunau ca un mesaj din altq lume, ca un limbaj de lemn, ca ceva ce nu puteai ingera. Erau totuwi niwte concepte complet strqine de valorile pe care tu le cunowteai ‘n momentul acela.

Care a fost ziua <H> din existenya ta? Ziua cknd ai capitulat ‘naintea lui Dumnezeu wi ai fost cucerit de Dumnezeu, dar nu prin putere wi prin foryq, ci prin dragostea Lui, dragoste pe care yi-a arqtat-o prin faptul cq L-a dat pe Fiul Squ, pe Domnul Isus Christos, sq moarq ‘n locul tqu.

Cristian Barbosu: Dumnezeu mi-a vorbit inclusiv

prin creayia Lui: ‘mi plqcea la nebunie natura. De mic copil zburdam prin Retezat, Parkng, Fqgqraw, ‘mi plqcea alpinismul, eram ‘nnebunit dupq lucrurile acestea. Admirknd munyii, simyeam ‘n mine cq filozofia, conceptul pe care ‘l primeam ‘n wcoalq - cum cq totul a apqrut awa, ca rezultat al unui Big-Bang, a unei teorii evolutive, dintr-o ciorbq a existenyei, un amestec, un vacarm infinit - nu era adevqrat.

“mi era imposibil sq mq gkndesc

cq din acel abis totul s-a creat ‘ntr-un mod atkt de organizat, atkt de structurat, cu un design atkt de inteligent. Fiind odatq ‘n Retezat, pur wi simplu plkngeam uitkndu-mq la perfecyiunea creayiei. Nu cq mq ‘nchinam munyilor, dar simyeam ‘n mine cq trebuie sq fie ceva dincolo de actul creayiunii, trebuie sq fie o inteligenyq care sq fi creat toate acestea. Era imposibil pentru mine sq accept cq totul a apqrut la ‘ntkmplare.

Am avut un prieten ‘n copilqrie - Daniel Mariw - care acum este pastor la biserica Golgota din Bucurewti. Daniel, fiind foarte sensibil wi cu multq, multq tenacitate, mi-a vorbit despre Dumnezeu. M-a pus pur wi simplu sq citesc douq versete din Romani, capitolul 1, versetele 19 wi 20 care m-au yintuit la podea: <Ce se poate cunoawte despre Dumnezeu, le este descoperit ‘n ei, cqci le-a fost arqtat de Dumnezeu>. “l simyeam pe Dumnezeu undeva ‘n fiinya mea.

<”n adevqr, ‘nsuwirile nevqzute ale Lui, puterea Lui vewnicq wi dumnezeirea Lui se vqd lqmurit de la facerea lumii, cknd te uiyi cu bqgare de seamq la creayia Lui, ‘n lucrurile fqcute de El, awa cq oamenii nu se pot dezvinovqyi>, ‘ncheie textul.

“ntr-o iarnq am fost plecayi la schii pe Semenic, cu niwte tineri dintr-o bisericq. Veneam ‘napoi cu trenul wi eram ‘ntr-un vagon fqrq cqldurq, fqrq geamuri, era zqpadq wi gheayq inclusiv pe scaunele vagonului. Eram toyi ‘nvqlmqwiti, aveam douq lumknqri ‘n vagon, dar acewti tineri ckntau <de rupeau pqmkntul>, probabil de frig …

Eu eram acolo ‘ntre ei wi aveam awa un fel de sentiment de <bit and s[eet>, de dulce wi amar, wtiind cq pe de-o parte acesta sunt eu, cel cu Mettalica la polul opus - dacq m-ar vedea prietenii mei m-ar face

de doi bani - pe de altq parte simyeam un altfel de ‘mplinire wi un altfel de bucurie ‘n anturajul lor. Nu wtiam ce sq cred.

Acolo m-am plecat pe genunchi pentru prima datq ‘mpreunq cu Daniel Mariw wi nu mq mai interesa cq era noroi, cq era frig, cq era ‘ntuneric. Yin minte cq efectiv ‘n timp ce el se ruga, urmknd sq zic wi eu ceva, n-am putut sq zic nimic, ci pur wi simplu am izbucnit ‘n plkns wi am fost frknt wi rupt ‘naintea Celui Divin.

………………“ntre timp am studiat

teologia ‘n Statele Unite, wi m-am cqsqtorit cu o franyuzoaicq - Anne - o femeie foarte deosebitq. Avem douq fete: Tara wi

Fiona. Dumnezeu ne-a dat o

responsabilitate nouq, ca soyi wi tayi: “n primul rknd sq fim lideri spirituali ‘n familiile noastre. “n momentul ‘n care ‘mi asum responsabilitatea aceasta, vqd wi ‘mplinire.

Vqd ‘mplinire din momentul ‘n care ‘mi fac timp sq petrec ‘n rugqciune cu soyia mea, cu copiii mei. Vqd o ‘mplinire ‘n plan profesional wi ‘n toate celelalte aspecte ale vieyii, ‘n momentul ‘n care arqt afecyiune soyiei mele. Scriptura ‘mi spune sq-mi iubesc wi eu soyia awa cum Christos wi-a iubit Biserica. “n momentul ‘n care EU ‘mi ‘mplinesc rolul, vqd o supunere, un respect, o admirayie extraordinarq din partea soyiei mele.

Ne iubim mult unul pe altul, wi yinknd cont de ceea ce clqdewte Dumnezeu wi ceea ce El ‘mi spune vis-a-vis de viaya de familie, cum sq clqdesc wi eu, ‘mi dau seama cq wi aici, ascultkndu-l pe El, am un viitor fericit, din experienya trecutului wi a prezentului.

Este un proverb care spune: <Secretul ‘n cqsnicie nu este sq gqsewti persoana potrivitq, ci sq fi tu ‘nsuyi persoana potrivitq. >


3Misterul lui Mesia urmeazq

moryii unui rabin mistic

Respectat lider apocaliptic de cabalq din Israel wocheazq evrei wi crewtini cu numele <}eshua>

_______________________ Rabbi }itzcha\ |aduri

O controversq legatq de publicarea postmortem a ceea ce un respectat rabin Sefardic susyinea ca fiind numele lui Mesia ‘ncinge spiritele ‘n Israel, ‘n cercurile evanghelice din SUA wi pe forumurile cabala din ‘ntreaga lume.

Cknd rabinul }itzcha\ |aduri a murit ‘n Februarie 2006, la o vkrstq undeva ‘ntre 106 wi posibil 117 ani, 300.000 de oameni au participat la funeraliile sale ‘n Ierusalim.

Cabalistul nqscut ‘n Bagdad a devenit cunoscut ‘n lumea ‘ntreagq datoritq avertismentelor apocaliptice wi faptului cq a declarat ca l-a ‘ntklnit

Perspective profetice

Mknia Domnului nu se va potoli pknq nu va ‘mplini wi va ‘nfqptui planurile Lui. Veyi ‘nyelege lucrul acesta ‘n cursul vremurilor> (Ier. 23:20)

Chuc\ Missler, unul din teologii americani pasionat de profetologie, ‘ntreyine un <site> de Internet unde urmqrewte zece miwcqri mondiale care prevestesc apropierea venirii Domnului.cotim de interes general pentru noi toyi.

1. Arme de distrugere ‘n masq Mat. 24:222. Pericolul Islamic Dan. 113. Bqtqlia pentru Ierusalim Zah. 12; Luca 214. Invazia lui Magog Ezech 38, 395. Apariyia superstatului european Dan. 7:76. Ridicarea Chinei Isaia 49; Apoc. 197. Plqgi biotehnice globale Apoc. 6:88. Religia ecumenicq Apoc 13, 17, 189. Guvernul mondial Apoc. 1310. Rolul Americii 2 Cron 7:14

Vom cquta sq pqstrqm numerotarea aceasta wi vom identifica specificul unei wtiri dupq numqrul perspectivei profetice ‘n care se ‘ncadreazq. Cu prudenya recomandatq ‘n astfel de ‘ndeletniciri, vom parcurge ‘mpreunq studiile acestui om de excepyie.

personal, ‘n Noiembrie 2003, pe mult-awteptatul Mesia al Evreilor.

“nainte de a muri, |aduri se presupune cq ar fi scris numele lui Mesia pe o micq notq, cerknd ca aceasta sq rqmknq sigilatq un an dupq moartea sa. Nota dezvqluia numele lui Mesia ca fiind <}ehoshua> sau <}eshua> – sau varianta ‘n ebraicq a numelui Isus.

Cu toate acestea, complicknd wi mai mult povestea, nota este contestatq de fiul squ de 80 de ani, rabinul David |aduri, ca fiind un fals.

<Nu este scrisul squ> este el citat ca declarknd pentru Israel Toda].

Nota, scrisq ‘n ebraicq wi semnatq cu numele rabinului, spune: <”n ceea ce privewte prescurtarea numelui lui Mesia, El va ridica oamenii wi va demonstra cq legea wi cuvkntul squ sunt adevqrate. Aceasta semnez ‘n luna binecuvkntqrii. >

Propoziyia ‘n ebraicq este compusq din wase cuvinte. Prima literq a

fiecqruia dintre cele wase cuvinte formeazq numele ebraic }ehoshua sau }eshua.

Descoperirea a declanwat un amestec de entuziasm wi controverse atkt ‘n cercurile evreiewti ckt wi ‘n cele crewtine – dar foartq puyinq atenyie din partea media. Blogurile wi forumurile evreiewti sunt pline de analize sceptice wi perplexitate.

<Asta ‘nseamnq ca rabinul |aduri a fost crewtin?> ‘ntreabq retoric un participant.

Altul scrie: <Crewtinii danseazq wi sqrbqtoresc.>

Nu chiar.De fapt, multe, multe grupuri de

discuyii crewtine spun cq descrierea fqcutq de |aduri lui Mesia – oricare ar fi numele acestuia – nu se potrivewte descrierii biblice a ‘ntoarcerii lui Isus din Nazaret, care, cred ei, va stqpkni wi va ‘mpqrqyi Pqmkntul din Ierusalim pentru 1.000 de ani.

“n ceea ce privewte ‘ntklnirea sa cu Mesia, |aduri susyinea cq acesta trqiewte astqzi ‘n Israel, dupq cum se pare cq le-ar fi zis unor rude apropiate: <El nu spune, <Eu sunt Mesia, dayi-mi puterea.> Ci mai degrabq nayiunea ‘l ‘mpinge sq-i conducq, dupq ce vor afla (‘n cuvintele mele) semne cq el are statutul de Mesia.>

|aduri este de asemenea citat ca spunknd cq sosirea iminentq a lui Mesia va <salva Ierusalimul de Islam wi Crewtinqtate care vor sq ia Nayiunii Evree Ierusalimul – dar nu vor reuwi wi se vor bate ‘ntre ei.>

Astfel de declarayii i-au fqcut pe unii crewtini sq se ‘ntrebe dacq nu cumva |aduri vorbewte despre un alt }eshua – poate chiar un <fals Christos> fqcqtor de minuni despre care mulyi evanghelici cred cq va preceda adevqrata ‘ntoarcere a lui Isus.

<Este greu pentru mulyi oameni de bine din societate sq ‘nyeleagq persoana lui Mesia,> a scris |aduri ‘nainte de a muri. <Conducerea wi ordinea unui Mesia ‘n carne wi oase este dificil de acceptat pentru mulyi din yarq. Ca lider, Mesia nu va deyine nici o funcyie de stat dar va fi printre oameni wi va folosi media ca sq comunice. Domnia lui va fi purq wi fqrq dorinye personale sau politice. “n timpul dominionului squ, doar dreptatea wi adevqrul vor stqpkni.>

|aduri a scris cq nu toyi vor crede ‘n Mesia – wi cq de multe ori va fi


La scurt timp dupq ceea ce |aduri numea ca fiind ‘ntklnirea lui din 4 Noiembrie 2003 cu Mesia, cknd spunea cq i-ar fi aflat numele, rabinul a ‘nceput sq vorbeascq despre dezastre iminente la nivel mondial.

“n Septembrie 2005, ‘n timpul unui curs la seminarul squ ]eshiva din Ierusalim, |aduri le-a cerut evreilor din toatq lumea sq se ‘ntoarcq ‘n Israel datoritq calamitqyilor ‘n curs sq se ‘ntkmple pe Pqmknt wi pentru a reconstrui Templul Evreiesc.

<”n viitor, Cel Sfknt, Binecuvkntat sq fie El, va aduce mari dezastre ‘n yqrile lumii pentru a ‘ndulci Judecata Yqrii Israelului,> spunea el.

“n 1990, rqposatul Lubavitcher Rebber Menachem Schneerson i-a spus lui |aduri cq va trqi sq vadq venirea lui Mesia.

Tot ‘n Septembrie 2005, |aduri a declarat: <Mesia este deja ‘n Israel. Orice oamenii sunt siguri cq nu se va ‘ntkmpla este probabil sq se ‘ntkmple wi orice suntem siguri cq se va ‘ntkmpla s-ar putea sq ne dezamqgeascq. Dar pknq la urmq va fi pace peste tot ‘n lume.>

Ca student wi profesor de cabalq de o viayq, |aduri a respins cererea starului pop Madonna care a avut ckteva tentative ‘n arta strqveche a misticismului iudaic. El se spune cq ar fi declarat la momentul respectiv: <Este interzis sq ‘nveyi un non-evreu cabala, nici mqcar Talmudul sau chiar simpla Tora.>

mai uwor pentru cei nereligiowi sq-l accepte. El descrie de asemenea un Mesia care, la ‘nceput, nu este conwtient de poziyia sa.

Cu puyine luni ‘naintea moryii sale, |aduri a yinut un discurs de }om |ippur ‘n care a dat indicii despre cum poate fi recunoscut Mesia. El le-a spus celor strknwi ‘n sinagoga sa pentru Ziua Reconcilierii cq Mesia nu va veni pknq cknd nu va muri Primul Ministru Ariel Sharon.

|aduri^s funeral

Sharon a avut un atac cerebral pe cknd era ‘n funcyie pe 4 Ianuarie 2006. A rqmas ‘n comq pknq cknd a fost ‘nlocuit de Primul Ministru Ehud Olmert. Dewi mulyi awteptau moartea iminentq a lui Sharon, acesta a rqmas ‘n viayq dar inconwtient din momentul atacului.

|aduri se spune cq a fost printre puyinii practicanyi cunoscuyi ‘n viayq care a folosit cunowtinyele sale de cabala pentru a aduce schimbqri ‘n lume. El distribuia adeseori amulete destinate sq vindece, sq sporeascq fertilitatea wi sq aducq succes. Se crede de asemenea cq ar fi fost implicat ‘n scoaterea a 20 de d]bbu\s sau suflete pierdute care bkntuiau trupurile nefericite ale unor oameni ‘n viayq pentru a-i chinui.

Aviel Schneider, autorul relatqrii de la Israel Toda], a spus cq reacyia mondialq la wtirea despre nota lui |aduri a fost <o nebunie>. Acesta a zis cq nu a mai primit niciodatq atktea emailuri wi telefoane de pe ‘ntregul glob.

El spune cq a fost somat de organizayia ]eshiva a rabinului sq nu publice wtirea, susyinknd cq este <imposibil> ca nota sq fie scrisq cu adevqrat de |aduri.

Dar Schneider a avut acces la multe din manuscrisele rabinului, scrise de mkna acestuia pentru uzul exclusiv al studenyilor sqi. El a fost surprins de simbolurile desenate de |aduri peste tot ‘n pagini.

<Erau cruci,> a spus Schneider. <”n tradiyia iudaicq nu se folosesc cruci. Nici mqcar semnul plus nu se folosewte pentru cq ar putea fi confundat cu o cruce. Dar iatq cq erau acolo, desenate de propria lui mknq. >

“ntrebayi ce ‘nsemnau acele simboluri, familia lui |aduri a rqspuns cq erau <semne ale ‘ngerului.>

Ce sunt crewtinii ?Textul din Ioan 17 menyioneazq de wapte ori ceva din specificul acestui grup de oameni. Gqsim o perspectivq a individului, o viziune a slavei, a vewniciei, a alegerii din cer.

Dumnezeu ne-a <dat> Fiului mai ‘nainte ca noi sq ne nawtem!

1. O relayie specialq 17:2 <pe care I i-ai dat Tu>2. O hranq specialq 17:6 <viaya vewnicq> (Evrei 1:1-2)3. O poziyie specialq 17:9 <pentru cq sunt ai Tqi>4. O providenyq specialq 17:11 <ai Tqi, dayi Mie>5. O grijq specialq din partea lui Christos 17:12 <Eu am pqzit, niciunul n-a pierit>6. O excepyie specialq 17:12 <afarq de fiul pierzqrii>7. O perspectivq specialq 17:24 <cu El ‘n slavq>

Observayie: Ioan 17 nu amintewte nimic de pqcat. Sunt hotqrkri luate ‘nainte de cqdere (Ioan 15:16).


La Slobozia nu este slobozenie

Pqstorul Pelease relateazq despre o gravq ‘ncqlcare a drepturilor omului la Slobozia de Argew.

(continuare din numqrul trecut)

EPISODUL 2: 21 APRILIE 2007

Pe 21 aprilie bqrbayii din biserica din Pitewti ne-am apucat de construcyia bisericii din Slobozia. Vestea s-a rqspkndit ca fulgerul. Preoyii au ‘nceput sq treacq nervowi la deal wi la vale de nenumqrate ori. Au ‘nceput sq sune la episcopie, sq intervinq wi sq facq ceva pentru a stopa construcyia bisericii.

Mqrturia o am de la vknzqtoarele unui magazin de vis-a vis, unde preoyii au intrat sq vadq mai bine lucrarea noastrq (magazinul are wi etaj).

Duminica care a urmat, ‘n repetate rknduri, ‘n timpul slujbei, preotul Jianu Ionel a instigat oamenii sq intre pe proprietatea noastrq sq surpe temelia wi sq dea foc la materiale, pentru cq aceasta este biserica satanei.

EPISODUL 3 : 1 MAI 2007

Pe data de 1 mai ( ‘n zi liberq !) Episcopia Argewului wi Muscelului a solicitat primarului o audienyq. S-au anunyat pentru o audienyq la ora 10, dar au sosit abia la ora 18, dupq ce toatq ziua au petrecut la casa preotului Jianu.

Vreme de aproape 3 ore, reprezentanyii Episcopiei au fqcut

presiuni asupra primarului wi a unui consilier pe care primarul l-a luat ca martor, ca acewtia sq retragq autorizatia de construcyie pentru Biserica Baptistq. De asemenea au cerut sq vadq wi sq facq copii de pe proiectul nostru. Pentru cq au fost refuzayi, au devenit agresivi, recurgknd la ameninyqri subtile.

“ntre timp a sosit wi viceprimarul. Acesta, deranjat de atitudinea reprezentanyilor Episcopiei, a avut puterea sq-i ‘nfrunte wi sq-i ‘ntrebe ‘n baza cqrei legi solicitq retragerea autorizayiei de construcyie pentru un locaw de cult care nu yine de Biserica ortodoxq. De asemenea ‘n baza cqrei legi solicitq verificarea proiectului. I-a ‘ntrebat wi dacq se erijeazq ‘n organe de control.

Au plecat fqrq nici un rezultat.Aici din nou devine lqudabilq

atitudinea celor doi oameni!

EPISODUL 4: 6 MAI 2007

“n duminica din 6 mai, preoyii ortodocwi au organizat o slujbq pentru aducerea ploii, ‘n diferite locuri ale comunei. Unul din locurile alese de preotul Jianu a fost ‘n faya proprietqyii unde construim locawul de ‘nchinare. “n colyul proprietqyii se aflq o troiyq rqmasq demult ‘n paraginq. “n aceastq duminicq de 6 mai, preotul, ‘nsoyit de aproape 150 de oameni au venit sq sfinyeascq troiya punknd lumknqri, covoare, apq etc.

“n acest loc a yinut un discurs instigator wi cel mai periculos, spunknd cq seceta prelungitq care a fqcut prqpqd ‘n Slobozia este pedeapsa lui Dumnezeu pentru localnici pentru cq permit ‘ncq existenya unei biserici a satanei pe teritoriul lor. Dumnezeu nu dq ploaie din cauza celor 14 pocqiyi.

Dacq pknq ‘n 6 mai instigqrile lui vizau distrugeri de bunuri, acum el instigq impotriva oamenilor.

Au trecut de ckteva ori, gqlqgios, pe lkngq casa ‘n care credinciowii baptiwti erau adunayi la ‘nchinare. Casa se afla ‘n vecinqtatea proprietqyii noastre, deci wi a troiyei.

EPISODUL 5: 26 -27 MAI 2007

Pe 26 mai 2007 dimineaya, sora Cqlin Maria, ‘n casa cqreia

funcyioneazq de ani de zile Biserica Baptistq, wi cea care ne-a donat terenul pentru bisericq, a trecut la Domnul, ca urmare a unui accident vascular. Fiind extrem de cald, soyul wi cei 4 copii au hotqrkt sq o ‘ngroape ‘n ziua urmqtoare, duminica 27 mai.

Bqiatul defunctei a mers la cimitir sq arate groparilor locul pentru groapq. Numai cq preotul Jianu <s-a ‘ntkmplat> sq fie la bisericq…L-a interpelat pe fiul defunctei wi i-a comunicat cq ‘wi poate ‘nmormknta mama doar dacq el oficiazq slujba de ‘nmormkntare, atkt acasq ckt wi la bisericq. “n ciuda explicayiilor fiului (care este ortodox) cq mama lui wi-a dorit sq fie ‘nmormkntatq dupq specificul baptist, preotul Jianu a rqmas categoric ‘n rqspuns: fqrq slujirea lui este exclusq ‘nmormkntarea ‘n cimitirul respectiv.

Fiul a invocat wi faptul cq familia wi-a plqtit taxele cqtre biserica ortodoxq (soyul wi 3 copii sunt ortodocwi), cq acolo sunt ‘nmormkntayi ‘naintawii lor, cq locurile sunt cumpqrate etc.

Nici aceste lucruri nu au putut sq-l ‘nduplece pe preotul Jianu. “n aceste condiyii, familia mi-a adus la cunowtinyq situayia de crizq care s-a ivit.

Skmbqtq la ora 17, ‘mpreunq cu unul din diaconii bisericii, fr Dobrin Viorel, am mers la preotul Jianu. “ntklnirea s-a desfqwurat la Biserica ortodoxq. Vreme de 2 ore wi jumqtate am cqutat sq-l convingem sq dea voie familiei sq sape groapa wi sq ne lase sq ne desfqwurqm slujba. Am ‘ncercat sq discutqm wi omenewte, dar wi sub aspect legal.

Ne-a spus cq nici mqcar ‘n mormkntul familiei nu o poate pune pentru ca oasele ei fiind baptiste vor pkngqri oasele familiei ei ortodoxe.

I-am prezentat Legea Cultelor. Reacyia lui a fost uluitoare. Ne-a rqspuns cq pe el nu-l intereseazq legea cultelor wi cq nu dq doi bani pe ea. “n biserica lui, Legea o face el ‘mpreunq cu enoriawii !!! El nu ascultq deckt de Episcopul Calinic, Episcopul Argewului wi Muscelului. “n consecinyq slujba o face el. Pentru cq sora Calin mai ‘nainte de a fi baptistq a fost ortodoxq ..

Slobozia, Romknia


I-am solicitat sq dea o rezoluyie pe cererea formulatq de familie prin care solicitq ca ‘nmormkntarea sq fie fqcutq de biserica baptistq. A refuzat!

La ora 19.30 ne-a spus cq ‘ntrevederea s-a ‘ncheiat.

Am fqcut demersuri prin autoritatea localq wi prin 2 senatori de Argew, care sq sesizeze ierarhii acestui preot de abuzul wi gravele ‘ncqlcqri ale legilor. S-au dovedit neputinciowi.

La ora 22.30 familia defunctei nu wtia dacq va fi sau nu ‘nmormkntarea.

La 22.45 situayia a ajuns sq fie cunoscutq wi de secretarul general al Guvernului Romkniei.

Dknsul a luat legqtura cu primarul comunei, cu mine wi cu preotul Jianu.

La ora 23.30 preotul Jianu Ionel s-a prezentat la familia defunctei plin de bunqvoinyq, anunykndu-i cq ‘wi pot ‘ngropa defuncta dupq ritul baptist, dar condiyioneazq cq dupq slujba baptiwtilor sqvkrwitq acasq, sq aibe wi el slujba potrivit cu ritul ortodox, o slujbq ‘n care promite cq nu va supqra pe nimeni. Iar apoi cortegiul sq fie condus de el, iar ‘n biserica ortodoxq, sq slujim la fel ca wi acasq, atkt dupq ritualul baptist ckt wi dupq cel ortodox.

Pentru dezamorsarea situayiei s-a acceptat acest compromis.

EPISODUL 6: 3 IUNIE 2007

La ora 13 a ‘nceput slujba de ‘nmormkntare dupq specificul baptist, ‘n faya unei asistenye foarte mari. Potrivit cu ‘nyelegerea, slujba noastrq s-a terminat la 14.15, cknd

preotul Jianu a ‘nceput slujba dupq rit ortodox. Timp de o orq wi ceva, uitknd de promisiunea fqcutq, a lezat cu premeditare demnitatea familiei, memoria celei decedate, prin yinuta,atitudinile wi afirmayiile fqcute, repetknd obsesiv, de aproape o sutq de ori (!!!) cu o rqutate wi ‘ncrkncenare a feyei greu de explicat: <sq ne rugqm pentru izbqvirea wi mkntuirea sufletului roabei Cqlin Maria, pentru cq a murit fqrq lumknare, fqrq sq se ‘mpqrtqweascq wi fqrq sq se spovedeascq>.

Familia, dewi ortodoxq ‘n marea ei majoritate, a fost lezatq de aceste cuvinte wi acest fel de comportament pentru cq soyia wi mama lor a fost o femeie de excepyie, cu o reputayie deosebitq. Din momentul ‘n care sora a ‘nchis ochii, ei au avut convingerea cq dknsa este ‘n cer. Iar acum, prin slujba pe care o yinea, preotul Jianu acredita ‘n faya mulyimii ideea cq sufletul ei este pierdut.

La cimitir am condus-o pe sora noastra wi noi, baptiwtii... Nu numai cq baptiwtii nu au fost invitayi sq cknte, sq se roage sau sq predice, potrivit cu ‘nyelegerea, ci am fost tratayi ‘ntr-un mod incalificabil. “ncq de la intrarea ‘n bisericq, preotul Jianu care pknq atunci ‘wi ‘nfrknase ura, spre stupefacyia noastrq, a rqcnit la cel ce filma ‘nmormkntarea, cerkndu-i imperativ sq ‘nchidq camera de filmat. Apoi, ca wi cknd nimic nu s-ar fi ‘ntkmplat, s-a dus ‘n altar wi a ‘nceput slujba de…<aducere a sufletului din pierzanie ‘n fericire>.

“n timpul slujbei, oamenilor li se cerea sq ‘ngenuncheze. Vqzknd

cq noi baptiwtii nu ‘ngenunchem, s-a oprit din slujbq, wi de acolo din altar, a rqcnit din nou, de aceasta datq la mine acuzkndu-mq cq nu ‘ngenunchez la sfintele evanghelii.

Mi-a cerut sq ‘ngenunchez. Nu am rqspuns wi am continuat sq rqmkn ‘n picioare. Din nou a rqcnit, de aceasta datq cerkndu-ne tuturor sq iewim afarq. Ne-am conformat wi ne-am retras ‘n pragul uwii bisericii, ca sq asistqm la tot ce se va ‘ntkmpla.

Pentru cq una din fiicele defunctei (care este wi ea baptistq) a refuzat sq ‘ngenuncheze ‘n acest fel, i-a cerut wi ei sq iasq afarq!!! Slujba de la bisericq a durat o orq wi jumqtate! Repetknd desigur cu aceeawi obsesie aceeawi formulq pe care a rostit-o wi acasq.

La sfkrwitul slujbei, dewi era tot la altar, iar moarta era pe nqsqlie, sub privirile uluite ale familiei wi asistenyei ‘n general, s-a lansat ‘ntr-un atac virulent la adresa mea, a autoritqyilor locale, a bisericii baptiste, a credinciowilor baptiwti din Slobozia, proferknd aceleawi acuze, cq am venit ‘n comunq ca lupi rqpitori,mituind primarul,etc.

Le-a promis enoriawilor lui cq atkta timp ckt el va fi preot ‘n Slobozia, va lupta cu crucea ‘mpotriva pocqiyilor, cq nimeni nu va fi ‘nmormkntat ‘n cimitir deckt potrivit cu ritul ortodox.

“n ‘ncheierea awa zisei slujbe, a strigat: <Dragi enoriawi ai comunei Slobozia, vreau sq wtiyi cq azi noapte la ora 1 am fost wantajat de Guvernul Romkniei, dar cu toate astea peste mine nu va trece nimeni deckt trenul.>


Cu mai bine de un veac wi jumqtate ‘n urmq, ‘n 1849, arheologul italian G.B. De Rossi a fqcut o descoperire de o importanyq coplewitoare pentru lumea crewtinq. “n apropierea zidurilor Romei, ‘n afara orawului, a gqsit o reyea de catacombe, un cimitir subteran, ‘n care ‘wi dormeau odihna vewnicq primii crewtini ai Imperiului, printre care wi primii papi ai Bisericii. Descoperirea l-a emoyionat profund pe Pius al IX-lea, papa ‘n momentul respectiv, care s-a grqbit sq vadq catacomba cu mormintele strqmowilor sqi. Arheologul fqcea de mulyi ani cercetqri, dupq ce, lknga Via Appia, gqsise o capelq crewtinq ‘n care a vqzut o lespede care pqstra doar o jumqtate de inscripyie. Surse literare menyionau cq ‘n zonq se gqsea catacomba Sfkntului Callistus, care nu fusese ‘ncq descoperitq. De Rossi a continuat sqpqturile wi rezultatul

a fost de-a dreptul spectaculos. El a gqsit un labirint de coridoare ‘n care era nu doar jumqtatea

de lespede cqutatq ci wi niwa cu mormintele papilor.

Acesta reprezintq o parte din catacombele sqpate ‘n secolul al III-lea, numite Saint Callistus. Catacombele serveau ca locuri de ‘ntklnire ale crewtinilor pknq ‘n secolul al IV-lea, cknd religia a fost oficial recunoscutq. Erau galerii care se ‘ntretqiau, adesea sqpate pe mai multe nivele, ducknd cqtre ‘ncqperi speciale. Cu toate cq asemenea complexe mortuare au fost gqsite wi ‘n Malta sau Asia Micq, cele mai cunoscute rqmkn cele din Roma, sqpate ‘n apropierea drumurilor, ‘n afara zidurilor, deoarece ‘nmormkntqrile ‘n oraw erau interzise de lege.

Cu toate cq ‘n timpul lui Nero (54-68) se declanwaserq

persecuyiile ‘mpotriva crewtinilor, ei continuau sq se ‘ntklneascq ‘n catacombele care erau considerate, chiar wi de romani, locuri sacre wi deci nu erau jefuite sau distruse deckt extrem de rar. Lkngq Via Appia exista o serie de asemenea catacombe, cele mai cunoscute fiind cele numite dupq sfinyii ‘nmormkntayi aici: Callistus, Sebastian wi Domitilla. Toate sunt alcqtuite din coridoare ‘nguste de-a lungul cqrora sunt aliniate rknduri de niwe numite „loculi> ‘n care se aflq rqmqwiyele pqmkntewti ale crewtinilor din primele veacuri de dupq Christos, ‘nvelite ‘n giulgiuri sau acoperite cu o crustq de var. “n capetele acestor coridoare se gqseau cavouri de mqrimi impresionante, adqpostind moryi ai aceleiawi familii. Pereyii erau ‘mpodobiyi cu simboluri sacre precum ancora

sau pewtele wi cu fresce cu subiect biblic, motivele preferate fiind

‘nvierea lui Lazqr sau imaginea lui Isus pqstor.

“nmormkntqrile erau considerate de primii crewtini o datorie sacrq wi de aceea o parte importantq din sumele colectate de comunitqyi era folositq pentru ‘nmormkntarea celor sqraci pentru cq toyi trebuiau ‘ngropayi dupq legea lor. Credinciowii se ‘ntklneau ‘n aceste locuri pentru rugqciuni, pentru comemorqri, pentru

‘mpqrtqwanie. Catacombele erau sqpate de muncitori profesioniwti numiyi fossores wi erau executate ‘n tuful vulcanic, adeseori pe terenurile unor latifundiari convertiyi wi ei la crewtinism. “n secolul al V-lea s-a renunyat la construirea lor, iar acestea au fost jefuite ‘n timpul invaziilor goyilor wi longobarzilor ‘n anii 537 wi 755. De teama profanqrilor ‘n secolele VIII-IX moawtele sfinyilor, martirilor wi papilor au fost mutate de autoritqyile eclesiastice ‘n bisericile din oraw.

Evul Mediu a awternut uitarea peste aceste catacombe dar secolul al XIX-lea le-a readus ‘n atenyia oamenilor care de atunci wi pknq ‘n zilele noastre vin aici sq se pqtrundq de atmosfera cu adevqrat sacrq.

IRINA STOICA

Catacombele romane

27LUMINQTORUL - August - Septembrie 2007 27

Filiera Milano - Torino

La Convenyia de la Sacramento din 1 – 3 septembrie 2006, au fost prezentate succint wi diverse aspecte legate de activitatea evanghelisticq wi misionarq a Bisericii Baptiste Romkne din Torino ‘n orawul Milano, activitate desfqwuratq cu scopul concret de a planta acolo o Bisericq Baptistq Romknq.

Ca wi date de referinyq precizqm: 25 ianuarie 2004 – ‘nfiinyarea unui punct misionar permanent ‘n Milano, cu demararea unei activitqyi evanghelistice wi misionare efectuatq, din acea datq, ‘n mod sistematic, ‘n acel oraw; apoi, 30 ianuarie 2005 – constituirea Bisericii Filialq Baptiste Romkne din Milano, cu organizarea funcyionqrii serviciilor de cult specifice unei Biserici de acest fel wi a unei activitqyi pastorale pe mqsura nevoilor specifice diasporei romkne din Europa de Vest. Relatqrile noastre s-au oprit la informarea privind cel de-al doilea botez ‘n Milano care a avut loc ‘n 23 iulie 2006.

“n cursul anului 2006, Biserica din Milano a crescut atkt numeric ckt wi din punct de vedere spiritual. Ea a devenit mult mai stabilq prin re’ntregirea unui numqr important de familii wi constituirea, prin botez wi prin cqsqtorire, de familii noi devotate lqrgirii ‘mpqrqyiei lui Dumnezeu ‘n acea localitate. Suplimentar s-a conturat un nucleu de slujitori locali ‘n mqsurq sq asigure hranq spiritualq wi sq dea o direcyie clarq bisericii locale („...un sunet de trkmbiyq desluwit...> – 1Cor. 14: 7-8). Toate aceste realitqyi ‘mbucurqtoare au pregqtit terenul ca sq fie

posibilq trecerea ei de la un statut de bisericq filialq la o bisericq de sine stqtqtoare.

Dupq o perioadq de post wi rugqciune yinute de ambele biserici, printr-o hotqrkre de Adunare Generalq, Biserica Filialq Baptistq Romknq din Milano a devenit Bisericq de sine stqtqtoare. Evenimentul s-a desfqwurat ‘n pace deplinq, cu participarea Comitetului Bisericii din Torino ca invitayi. Tot ceea ce s-a desfqwurat ‘n acea zi de 11 februarie 2007 a constituit un veritabil examen de maturitate pentru tknqra Bisericq din Milano.

Toyi cei prezenyi, ‘n unanimitate, wi-au exprimat dorinya ca pqstorul Bisericii din Torino sq continue sq fie wi pqstor al Bisericii din Milano, atkta timp ckt va fi necesar acest lucru. Tot atunci a fost ales un Comitet format din cinci persoane incluzknd wi pqstorul Bisericii din Torino care a acceptat sq gireze aceastq Bisericq o perioadq de timp, ‘n regim de pqstor interimar, pknq cknd Biserica din Milano va fi ‘n mqsurq sq-wi aleagq un pqstor propriu.

“n 11 februarie 2007, Biserica Baptistq Romknq din Milano avea 47 membri scriptici wi ‘ncq circa 30 aparyinqtori wi vizitatori. Serviciile divine au loc duminica orele 12:30 – 14:30 cu timp de rugqciune, program de laudq wi ‘nchinare

precum wi predicarea Cuvkntului, ‘n localul Bisericii Baptiste Italiene din via Pinamonte da Vimercate, 10 Milano – 20121. La serviciile divine de duminicq participq, de regulq, peste 70 persoane mature. Biserica se ‘ntrunewte la studiu biblic wi rugqciune, miercuri orele 20:00 – 21:45, tema studiului pentru anul 2007 fiind „Legqminte divine>. Demn de remarcat este faptul cq dintre participanyii la studiu biblic, 3 – 5 persoane vin din afara orawului Milano, de la o distanyq de 40 – 50 \m.

Tineretul ‘wi are ‘ntrunirile sale skmbqta orele 18:00 – 20:00, pentru pregqtirea participqrii lor la programul de duminicq. Ne bucurqm de existenya unui grup semnificativ de tineri devotayi slujirii lui Dumnezeu prin ckntare wi poezie. Ei biruie atkt oboseala ckt wi criza de timp wi ‘wi pregqtesc cu conwtiinciozitate jertfa lor de duminicq.

“n derularea timpului, toate compartimentele de lucru ale Bisericii din Milano se contureazq tot mai mult wi trec printr-un proces de maturizare lentq, dar sigurq. Wi ‘n acest sens, nu vom uita precizarea pe care a fqcut-o Domnul nostru Isus Christos ‘n Evanghelia dupq Matei, capitolul 16, versetul 18 „...voi zidi Biserica Mea, wi poryile Locuinyei moryilor nu o vor birui>. - Samoil Saviuc


Dupq ce ‘nscrie, |a\a ridicq ambele mkini wi aleargq cu capul ridicat spre cer. Pentru mulyi dintre noi,

pare doar un alt mod de a celebra bucuria marcqrii golului, ‘nsq, pentru el, e mai mult deckt atkt. Wi asta pentru cq starul brazilian este unul dintre cei mai credinciowi jucqtori de fotbal din lume.

Nqscut pe 22 aprilie 1982, Ricardo Izecson dos Santos Leite este cunoscut sub numele de |a\a grayie fratelui squ mai mic, care ‘n copilqrie nu putea sq-i pronunye numele corect. A fost evanghelizat la 12 ani, vkrstq la care a ‘nceput sq aibe <o relayie de tipul tatq - fiu cu Dumnezeu>. Tot atunci, a ‘nvqyat cq <ceea ce decide dacq ceva se ‘ntkmplq, sau nu, este credinya ‘n Dumnezeu>.

“n octombrie 2000, la vkrsta de 18 ani, aflat ‘n vizitq la bunici, |a\a a adormit pe un tobogan aflat pe marginea unei piscine. A alunecat wi s-a lovit la cap, fracturkndu-wi ‘n acelawi timp wi o vertebrq. Doctorii i-au spus cq e norocos sq poatq merge normal. Referindu-se la acel moment, care putea pune capqt carierei sale, |a\a spune: <”n timp ce doctorii vorbeau de noroc, familia mea vorbea de Dumnezeu. “ntorwi acasq, i-am mulyumit cu toyii, pentru cq mkna Lui a fost cea care m-a salvat.>

Starul brazilian nu s-a limitat la a trqi ‘n spiritul crewtin, ci a ales sq ‘mpqrtqweascq credinya lui wi semenilor sqi. Este membru al organizayiei <Sportivii lui Christos>, o organizayie care propqvqduiewte spiritul crewtin evanghelic, s-a implicat ‘n mai multe acyiuni de binefacere wi, la competiyiile importante, poartq un tricou pe care scrie: <”i aparyin lui Isus>,

transmiyknd astfel un mesaj puternic ‘ntregii lumi.

“n 2006 i-a reprowat selecyionerului Braziliei, Carlos Alberto Parreira, faptul cq le-a permis colegilor sq facq sex ‘n timpul

Campionatului Mondial de fotbal wi, tot ‘n acelawi an, |a\a se declara mkndru de faptul cq s-a cqsqtorit virgin. Se descrie ca fiind <un tip calm, rqbdqtor, sincer, care merge la bisericq, la mall sau la restaurant wi a cqrui carte preferatq este Biblia.> Ascultq muzica gospel, idolul squ este Isus, iar versetul preferat este Filipeni 4:13: <Pot totul ‘n Christos, care mq ‘ntqrewte.>

Cknd s-a auzit fluierul arbitrului care marca sfkrwitul de meci dintre Fc Liverpool wi Ac Milan, ‘n finala Champions League, 2007, am asistat la o dovadq incredibilq de mulyumire adresatq Domnului nostru Isus Hristos, de cqtre <cel mai mare fotbalist la ora actualq>, conform specialiwtilor de la Gazzetta dello Sport. El este golgheterul din ediyia actualq a Cupei Campionilor, brazilianul |a\a!

Acesta a cqzut ‘n genunchi, wi-a dat tricoul echipei jos, purtknd un altul pe sub, pe care era inscripyionat mesajul <I BELONG TO JESUS> (APARYIN LUI ISUS), wi s-a rugat, acolo, pe teren, sub vqzul

a cktorva zeci de mii de spectatori, wi a celor peste 200 de milioane de telespectatori din lumea ‘ntreagq. Cu siguranyq, dacq yinem cont de durata <momentului>, de impact, de persoanq, putem afirma cq este una din cele mai eficiente propovqduiri a lui Isus din toate timpurile. “n toatq istoria nu cred sq fi existat vreun evanghelist care sq <predice> la atkt de mulyi oameni odatq! |a\a wi-a ‘ndeplinit la cel mai ‘nalt nivel, rolul squ de ambasador al cerului sub privirea plinq de bucurie a Lui Dumnezeu care a fost reprezentat ‘n faya ‘ntregii omeniri de ‘ncq un copil al Squ.


Ce sq faci ca sq mergi ‘n iad ?

Ai aflat ceva ? Nimic ? Pqi chiar acesta-i rqspunsul ! Nimic ! Absolut nimic !

Chiar awa ? Nu mai este nevoie sq facem nimic pentru a merge ‘n iad <cqci toyi au pqcqtuit ... wi plata pqcatului este moartea> (Romani 3:23; 6:23). Ne aflqm deja cu un picior ‘n iad !

Drumul spre iad este pavat cu intenyii bune! Orice amknare nejustificatq este ‘nsq actul de deces al hotqrkrii luate! Cea mai grozavq constatare a celor care vor ajunge ‘n iad va fi: ar fi putut sq fie altfel ...

Dante Alighierii, ‘n celebra sa <divina comedia> spune cq la uwa iadului scrie: <Lqsayi orice speranyq, voi care intrayi aici !>

Totuwi este ceva ce putem face pentru a merge ‘n rai! Biblia spune: <Cine crede ‘n Fiul, are viaya vewnicq; dar cine nu crede ‘n Fiul, nu va vedea viaya, ci mknia lui Dumnezeu rqmkne peste el> (Ioan 3:36).

Iadul nu este o glumq, nici o invenyie omeneascq. Domnul Isus Christos a avertizat foarte serios pe toyi oamenii cq iadul este un loc real, un <cuptor aprins> unde va fi <plknsul wi scrkwnirea dinyilor> (Matei 13:32).

Vestea cea bunq este cq Dumnezeu nu vrea ca nici un om sq petreacq eternitatea ‘n ‘ntunericul chinuitor al iadului, despqryit de El. De aceea El a trimis pe Fiul Squ (Isus Christos) ca sq sufere pedeapsa pentru pqcatele noastre.

Poyi fi sigur(q) cq vei avea un loc ‘n cer ‘n vewnicie, dacq ‘yi pui credinya ‘n El. Dacq vrei asta, roagq-te awa:

<Doamne, recunosc cq am pqcqtuit wi merit pedeapsa iadului. Te rog sq mq ieryi pentru pqcatele mele. Cred cq jertfa Fiului Tqu este de ajuns ca sq plqteascq vina mea wi de aceea ‘yi mulyumesc cq L-ai trimis sq moarq ‘n locul meu wi cq L-ai ‘nviat. Vreau sq renuny la pqcatele mele wi sq trqiesc ‘n ascultare de Tine. Mkntuiewte-mq, te rog. Mulyumesc>.

Ce sq faci ca sq mergi ‘n iad?


S


Cele trei cqi

Se spune cq erau trei prieteni care ‘wi doreau sq urce un munte pentru cq ‘n vkrful lui trqia un bqtrkn plin de ‘nyelepciune pe care doreau sq-l cunoascq.

La un moment dat, cei trei au ajuns la o rqscruce, wi fiecare a continuat drumul dupq cum ‘l ‘ndemna sufletul.

Primul a ales o cqrare abruptq, care urca drept cqtre vkrf. Nu-i pqsa de pericole, dorea sq ajungq la bqtrknul din vkrful muntelui ckt mai repede.

A doua cale nu era chiar atkt de abruptq, dar strqbqtea

un canion ‘ngust wi accidentat, bkntuit de vknturi puternice.

Al treilea a ales o cqrare mai lungq, care dqdea ocol muntelui, werpuind ‘n pante line.

Dupq 7 zile, cel ce urcase pe calea cea abruptq a ajuns ‘n vkrf extenuat wi plin de rqni. Nerqbdqtor, s-a awezat sq-wi awtepte prietenii.

Dupq 7 sqptqmkni, ameyit de vknturile puternice care i se ‘mpotriviserq, ajunse wi al doilea. Se awezq ‘n tqcere lkngq cel dintki, awteptknd.

Dupq 7 luni, sosi wi cel de al treilea, cu faya strqlucind de fericire, semn al unei profunde stqri de liniwte wi mulyumire interioarq.

Cei doi erau furiowi wi pentru cq drumul lor fusese mai greu, dar mai ales pentru cq trebuiserq sq awtepte awa de mult, ‘n timp ce al trelea se plimbase vesel pe cale. Awa cq l-au ‘ntrebat pe bqtrknul ‘nyelept care a ales cel mai bine.

- Ce ai ‘nvqyat tu? ‘l ‘ntrebq bqtrknul pe primul.

- Cq viaya este grea wi plinq de pericole wi greutqyi; cq este plinq de suferinyq wi adeseori ceea ce ‘ntklnesc ‘n cale ‘mi poate provoca rqni, cq pentru fiecare pas ‘nainte trebuie sq duc o luptq

‘ncrkncenatq care mq sleiewte de puteri. Spune-mi,… am ales eu calea cea mai bunq cqtre tine?

- Da, ai ales bine…

- Tu, ce ai ‘nvqyat? “l ‘ntrebq pe al doilea.

- Cq ‘n viayq multe lucruri mq pot abate din cale, cq uneori pot sq mq rqtqcesc, ajungknd cu totul altundeva deckt doresc … Dar dacq nu-mi pierd ‘ncrederea, pknq la urmq reuwesc. Spune-mi … am ales eu calea cea mai bunq cqtre tine?

- Da, ai ales bine … Wi tu, ce ai ‘nvqyat? ‘l ‘ntrebq

bqtrknul pe al treilea.- Cq mq pot bucura de fiecare

pas pe care ‘l fac dacq aleg sq am Rqbdare, cq dacq privesc cu “nyelegere, viaya nu este o povarq grea, ci un miracol la care sunt primit cu bucurie sq iau parte, cq Iubirea care mq ‘nconjoarq din toate pqryile ‘mi poate lumina sufletul, dacq ‘i dau voie sq pqtrundq acolo. Spune-mi … am ales eu calea cea mai bunq cqtre tine?

- Da, ai ales bine … Uimiyi de rqspunsurile

bqtrknului, cei trei prieteni au cqzut pe gknduri wi au ‘nyeles ‘ntr-un tkrziu cq la orice rqscruce poyi alege… iar viaya fiecqruia este rezultatul alegerilor fqcute de-a lungul ei.

Mqcar pe undeva, prin vreun coly de suflet … sq mai gqsim puyinq Rqbdare, un strop de “nyelegere wi ... poate, Iubire!


Sq ne cunoawtem Asociayia

Aceastq rubricq este destinatq prezentqrii bisericilor din Asociayia noastrq wi a lucrqrilor lor misionare.

Bisericile Asociayiei - 2007

Dupq cum wtiyi deja, Convenyia Asociayiei Baptiste Romkne din Statele Unite wi Canada se va yine anul acesta ‘n |itchener, Ontario, Canada, 31 August – 3 Septembrie, gqzduitq fiind de Prima Bisericq Baptistq Romknq din |itchener. Noi suntem ‘n plinq pregqtire pentru acest eveniment deosebit al Bisericii noastre. De aceea am dori ca sq postayi pe Roboam acest anuny, wi totodatq sq-l publicayi ‘n Revista Asociayiei, Luminqtorul.

“n primul rknd am fqcut aranjamentele necesare ca programul de Skmbqtq seara sq fie transmis pe calea undelor prin postul de radio FM 98.5 C|~R, ‘ntre orele 6:00 wi 9:00 PM. Acest program va putea fi ascultat de frayii nowtri care nu pot participa la Convenyie pe Situl: [[[.c\`r.com, oriunde ‘n lume.

Pentru cei ce vor veni la Convenyie au fost rezervate camere la douq hotele, cei care doresc sq stea la hotel pot telefona la Hotelul HOLIDA} INN la telefonul:519-894 8514 persoana de contact este Lisa D\andrea - E_Mail:[email protected] - Adresa hotelului este: 30 Fair[a] Road South, |itchener, Ontario, Canada N2A 2N2.

Cel de al doilea hotel este: Radisson Hotel |itchener, Telefon 519 - 894 9500 Ext. 101, persoana

de contact Eleanor Eicher, Sales manager, E_Mail: [email protected]. La fiecare hotel au fost rezervate ckte 25 de camere, wi vor fi reyinute pentru Convenyie pknq la data de 24 August 2007, deci pknq la o sqptqmknq ‘nainte de convenyie. Problema care este ‘n acea perioadq este cq ‘n |itchener de mai bine de 20 de ani se desfqwoarq un festival romknesc la care vin romkni din SUA wi Canada, wi hotelurile vor fi foarte aglomerate. De aceea cei ce vor sq facq rezervqri sq facq din timp.

Vq awteptqm cu toatq dragostea sq participayi

la aceastq Convenyie, care de fapt e cea de a doua Convenyie yinutq ‘n Canada (prima s-a yinut la Hamilton cu mai mulyi ani ‘n urmq).

Cu multq dragoste frqyeascq: Rev. John Pqsui,Pqstor, First Romanian Baptist Church of |itchener

Constantin [email protected]


Pqyania mqgarului bqtrkn

“ntr-o bunq zi, mqgarul unui yqran cqzu ‘ntr-o fkntknq.

Nefericitul animal se puse pe zbierat, ore ‘ntregi, ‘n timp ce yqranul cquta sq vadq ce e de fqcut. Pknq la urmq, yqranul hotqr’ cq mqgarul wi-awa era bqtrkn, iar cq fkntkna, oricum secatq, tot trebuia sq fie acoperitq odatq wi-odatq. Wi cq nu mai meritq osteneala de a-l scoate pe mqgar din adkncul fkntknei. Awa cq yqranul ‘wi chemq vecinii, ca sq-i dea o mknq de ajutor. Fiecare dintre ei apucq ckte o lopatq wi ‘ncepurq sq arunce de zor pqmknt ‘nquntrul fkntknei.

Mqgarul pricepu de ‘ndatq ce i se pregqtea wi se puse wi mai abitir pe zbierat. Dar, spre mirarea tuturor, dupq ckteva lopeyi bune de pqmknt, mqgarul se potoli wi tqcu. Yqranul privi ‘n adkncul fkntknei wi rqmase uluit de ce vqzu.

Cu fiecare lopatq de pqmknt, mqgarul cel bqtrkn fqcea ceva neawteptat: se scutura de pqmknt wi pqwea deasupra lui. “n curknd, toatq lumea fu martorq cu surprindere cum mqgarul, ajuns pknq la gura fkntknei, sqri peste ghizduri wi iewi fremqtknd...

Viaya va arunca poate wi peste tine cu pqmknt wi cu tot felul de greutqyi...

Secretul pentru a iewi din fkntknq este sq te scuturi de acest pqmknt wi sq-l folosewti pentru a urca un pas mai sus. Fiecare din greutqyile noastre este o ocazie pentru un pas ‘n sus. Putem iewi din adkncurile cele

Maxime, cugetqri wi ‘ntkmplqri cu tklcmai profunde dacq nu ne dqm bqtuyi. Folosewte pqmkntul pe care yi-l aruncq peste tine ca sq mergi ‘nainte.

Amintewte-yi de cele 5 reguli pentru a fi fericit:

1) Curqyq-yi inima de urq, fricq, egoism. 2) Scutewte-yi mintea de preocupqri inutile. 3) Simplificq-yi viaya wi fq-o mai frumoasq. 4) Dqruiewte mai mult wi awteaptq mai puyin. 5) Iubewte mai mult wi... scuturq-te de pqmknt,

pentru cq ‘n viaya asta, tu trebuie sq fii soluyia, nu problema.

CARTEA CQRYILORCu ajutorul vknzqrilor fqcute de Amazon.com

<http://Amazon.com> (cel mai mare magazin online din lume), cu o relativq marjq de eroare, s-a realizat topul celor mai vkndute 10 cqryi din lume.

“n fruntea clasamentului se estimeazq cq ar fi Biblia, precum wi <Citate ale prewedintelui MaoTse Tung>. Astfel cq despre prima carte se aproximeazq o sumq a vknzqrilor de aproape wase miliarde de copii, iar despre a doua de circa un miliard. Alte cqryi aflate ‘n lista Amazon, wi nu numai, sunt <Abecedarul american>, trilogia <Stqpknul inelelor> ale lui Tol\ien, <Cronicile din Narnia> ale lui C.S. Le[is – toate cu vknzqri de peste o sutq de milioane de exemplare.

Surprinzqtoarea Romknie - <Cine-a pus fkntkna-n drum?> wi <Parcare handicapayi>


Duminicq 10 Iunie ‘n Biserica <Good Ne[s> Romanian Baptist Church din Seattle a avut loc un botez ‘n care Anders Dqniley l-a mqrturisit pe Domnul Isus ca Mkntuitor personal. A fost o sqrbqtoare deosebit de frumoasq la care au participat ‘n jur de 300 de frayi, surori wi musafiri din area Seattle.

Corul bqrbqtesc din Portland (dirijor Fr. Cornel Plewiu), grupul Sunset din Beaverton au participat la botez wi au slqvit pe Domnul, iar fr. pqstor Iosif Yon a vestit cu mare putere Cuvkntul Domnului. Pentru toate slavq wi gloria sq fie aduse Domnului.

Pqstor Cornel Turcu

Wtiri de pretutindeni

Familia Raslqu Lia wi Mircea (Chicago) wi familia Gal Ana wi Cornel (Atlanta) wi-au vqzut copiii cqsqtorindu-se ‘n cadrul unei frumoase ceremonii de nuntq organizatq la una din cele mai istorice sqli din Atlanta. Au predicat: Petru Popovici wi Matei Istudor, pqstori ai bisericii din Atlanta wi Daniel Branzai, unchiul invitat din Los Angeles. Iatq-i pe fericiyii proaspeyi cqsqtoriyi: Cristina wi Flavius Raslqu. Casq de piatrq wi multq binecuvkntare!

Seattle

Atlanta

Biserica pqstoritq de Valentin Popovici wi Petricq Ordeanu a aniversat 37 de ani de la ‘nfiinyare ‘n ultimul [ee\end din luna Iulie. Hqrnicia membrilor gqsewte biserica gqzduitq ‘ntr-o nouq wi foarte frumoasq casq de rugqciune.

La mai mare, la mai departe, la mai mulyi wi la mai sus!

Dumnezeu sq-wi reverse harul Squ nemqsurat peste voi!

Chicago


Holl][ood, Florida

Sqrbqtoare la Holl][ood - Florida

Duminicq, 13 mai 2007 ‘ntr-o atmosferq de sqrbqtoare cereascq, Prima Bisericq Baptistq Romknq din Holl][ood – Florida a celebrat mqrturia publicq ‘n apa botezului a trei suflete care s-au adqugat Bisericii lui Cristos: Philip BARB, Rucsandra BITERE wi Vasilica CROITORU.

Corul mixt al bisericii dirijat de Florea Burcq wi Otnel Ciurdar, alqturi de corul tinerilor (dirijor Joseph Ciurdar) au ‘mpodobit minunat programul de dimineayq.

Cuvkntul lui Dumnezeu a fost predicat de fratele pqstor George Dancea, iar actul botezului a fost oficiat de cqtre fratele pqstor Cristian Paul. Dorim celor trei multq cqlquzire wi ocrotire pe calea credinyei.

Dupq serviciul de botez s-a trecut la actul de punere a mkinilor pentru binecuvkntarea celor trei candidayi. Au fost prezenyi la acest moment frayii pqstori: Petricq Matcqu, Dr. Titus Sfkrlea, Teofil Talpew, George Dancea wi Cristian Paul.

Mulyumim Domnului ori de ckte ori ne ‘ngqduie sq vedem roade pe ckmpul Evangheliei!

Pqstor Cristian Paul

Credincios misiunii ‘ncepute acum ckyiva ani, fratele Wtefan Fericean continuq lucrarea misionarq muzicalq. “n cinci ani de zile au fost ‘nfiinyate nu mai puyin de 12 orchestre ‘n localitqyi din Oltenia. Costul misiunii de anul acesta depqwewte suma de $20.000. Efortul face parte dintr-o strategie misionarq prin care se urmqrewte aducerea copiiilor wi tinerilor ‘n bisericile baptiste wi ‘nviorarea lucrqrii ‘n bisericile locale din Oltenia.

Oricare persoanq sau bisericq din America se poate asocia acestei lucrqri prin donayii materiale sau prin participarea directq la misiunea din Romknia.

Donayiile financiare pot fi trimise pe adresa bisericii:

Bethel Baptist Church310 S. Lemon St. Anaheim, CA 92805Adresa de Email: [email protected]

Oltenia


RBC Dallas TXhttp://[[[.romdallas.org/

RBC of Ridge[ood, N}http://[[[.mrbcny.org

RBC of Atlantahttp://[[[.frbcatlanta.org/

RBC Vancouver, BC, Candahttp://[[[.harul.bc.ca/

RBC Montreal, Candahttp://[[[3.s]mpatico.ca/[ebimage-sol/Baptist/

roBaptist_ro/despreNoi_ro.htm

RBC Toronto, Candahttp://[[[.bisericabaptistatoronto.org/

Eu-Ro-Baptistiihttp://euro-baptist.com

CristiaNethttp://cristianet.fr/index.php

Tknqr crewtinhttp://[[[.tanarcrestin.ro

Resurse crewtine romknewtihttp://[[[.rcrwebsite.com

Resurse crewtine ‘n limba romknqhttp://[[[.resursecrestine.ro

Asociayia romknq de studii religioasehttp://[[[.rars.ro/rom/membrii_rom.php

Bloguri

Patratosu - Marius Cruceruhttp://patratosu.[ordpress.com/

Blog Digesthttp://romblogdigest.blogspot.com/

Barzilai en Danhttp://barzilaiendan.[ordpress.com/

Dezvaluiri, dezinformqri wi divagayiihttp://dezvaluiri.[ordpress.com/

Prezenye pe Internet

Asociatia Bisericilor Baptiste Romanehttp://[[[.romanianbaptists.org

Romanian Baptist }outh Associationhttp://[[[.rb]a.org/

Romanii Baptisti din America - Roboamhttp://roboam.com

Vox Dei - Apologetica crewtinqhttp://[[[.voxdeibaptist.com

Predici audiohttp://[[[.predici2.org

RBC Betania L. A.http://[[[.bethan]romanian.com

RBC Bethel, L. A.http://[[[.bethelanaheim.com

RBC of Chicago - video wi audiohttp://[[[.rbc-chicago.org/

RBC Portland - video wi audiohttp://[[[.rbcportland.com

RBC Eben-Ezer Atlantahttp://[[[.bisericaebenezer.org

RBC of Tro] MIhttp://frbct.net

RBC of {arren MIhttp://biserica.com/

RBC of Charlotte NChttp://rombcc.com/

Traduceri romknq-englezq, englezq-romknqDocumente, diplome, articole, etc.

(714) 658-2302http://[[[.theother[ords.com/

From:Romanian Baptist Association1280 La[renceville-Su[anee RdLa[renceville, GA, 30043

Vkrful Moldoveanu din Carpayi

Date post:	06-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	nguyenanh
View:	224 times
Download:	2 times

LMINTORL - · PDF fileCele trei cqi 30 Bisericile ... corpuri de clqdiri pentru orfelinate....

Documents