LIVRABIL 1 - cdn.wwf.ro

Baia Mare, str. Gheorghe Pop de Băsești nr. 11,

Tel./fax: 0362-802044 E-mail: [email protected]

www.fidasolutions.com

0

STUDIU PRIVIND EVALUAREA ȘI CUANTIFICAREA SERVICIILOR ECOSISTEMICE ȘI A

POTENȚIALULUI DE DEZVOLTARE A COMUNITĂȚILOR

LIVRABIL 1




1

Livrabil 1: Studiu privind evaluarea și cuantificarea serviciilor ecosistemice

Titlul proiectului: „Elaborarea Planului de Management pentru situl de importanţă comunitară

ROSCI0285 Codrii Seculari de la Strâmbu Băiuţ” COD SMIS 2014+119050

Beneficiar: WWF România

Contract servicii nr. 17/2.2/119050 din 23.05.2019

Durata contractului: 23.05.2019 – 31.08.2019

Colectiv de elaborare:

Bucur Costel

Bogdan Cătălina

Preda Elena

Vlad Andrei

Ștefan Stanciugelu

Aurel Bilanici

Iulia Dezso

Manager de proiect:

Loredana Furnea




2

CUPRINS:

1. INTRODUCERE – p. 4

2. CERINȚE TEHNICE – p. 6

3. CONCEPT – p. 6

4. SCURT ISTORIC – p. 7

5. IDENTIFICAREA SERVICIILOR ECOSISTEMICE – p. 10

5.1 Identificarea și analiza factorilor interesați – p. 10

5.2 Identificarea serviciilor ecosistemice – p. 13

5.2.1 Identificarea serviciilor ecosistemice la nivel local – p. 13

5.2.2 Identificarea serviciilor ecosistemice la nivel regional – p. 17

6. IERARHIZAREA SERVICIILOR ECOSISTEMICE – p.21

6.1 Ierarhizarea serviciilor ecosistemice la nivel local – p. 21

6.2 1 Ierarhizarea serviciilor ecosistemice la nivel regional – p. 23

7. STABILIREA VALORII MONETARE A SERVICIILOR ECOSISTEMICE – p. 27

7.1 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Menținerea populațiilor de pepiniere

și a habitatelor – p. 29

7.2 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Reglementarea ciclului hidrologic și a

debitului apei – p. 35

7.3 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Caracteristicile sistemelor vii care

permit educația și formarea – p. 38

7.4 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Apă subterană (și de sub suprafață)

utilizată pentru băut și apă de suprafață utilizată pentru băut și ca material – p. 40


permit investigarea științifică sau crearea de cunoștințe ecologice tradiționale – p. 43

7.6 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Procedee de descompunere și de

fixare și efectul lor asupra calității solului – p. 47

7.7 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Procese meteorologice și efectul lor

asupra calității solului – p. 50


permit activitățile care promovează sănătatea, recuperarea sau bucuria prin interacțiuni

active sau imersive – p. 53

7.9 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Controlul dăunătorilor – p. 56




3

7.10 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Fibre și alte materiale din plante

sălbatice destinate utilizării sau prelucrării directe – p.60

7.11 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Bioremediere de către

microorganisme, alge, plante și animale – p. 63

7.12 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Reglementarea temperaturii și

umidității, inclusiv ventilarea și transpirația – p. 67

7.13 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Reglementarea stării chimice a

apelor dulci prin procese vii – p. 69

7.14 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Reglementarea compoziției chimice

a atmosferei și a oceanelor – p. 72

8. EVALUAREA BENEFICIARILOR DIRECȚI ȘI INDIRECȚI ȘI PRIORITIZAREA ACCESTORA – p. 78

9. BIBLIOGRAFIE – p. 85




4

1. INTRODUCERE

Serviciile de elaborare a unui studiu privind evaluarea și cuantificarea serviciilor ecosistemice

și a unui studiu privind potențialul de dezvoltare a comunității se realizează în cadrul

proiectului „Elaborarea Planului de Management pentru situl de importanţă comunitară

ROSCI0285 Codrii Seculari de la Strâmbu Băiuţ” COD SMIS 2014+119050.

Prestarea acestui serviciu are drept scop desfăşurarea Activitatii 2.2 Evaluarea capacităţii de

dezvoltare a comunităţilor locale bazată atât pe serviciile ecosistemice oferite de situl de

importanţă comunitară cât şi pe activităţi tradiţionale specifice zonei Tării Lăpuşului. Studiul își

propune să realizeze o evaluare a serviciilor furnizate de ecosisteme din zona sitului de

importanță comunitară ROSCI0285 – Codrii Seculari de la Strâmbu Băiuţ, utilizând metodologia

de evaluare existentă (Maes și colab. 2014) și abordarea propusă prin Common Internațional

Classification of Ecosystem Services.

Localizarea proiectului: ROSCI0285 – Codrii Seculari de la Strâmbu Băiuţ, suprafața 2962.40 ha,

regiunea de dezvoltare nord-vest, UAT Băiuț.

Descrierea ariei de implementare a proiectului: Situl Natura 2000 care face obiectul proiectului

este situat în judeţul Maramureş, în regiunea de dezvoltare Nord-Vest, NUTS RO11. În partea

nord-vestică situl ROSCI0285 Codrii Seculari de la Strâmbu Băiuţ este adiacent sitului de

importanţă comunitară ROSCI0264 Valea Izei şi Dealul Solovan.

Face parte din rețeaua Natura 2000 fiind desemnat sit de Importanţă Comunitară ROSCI0285

prin Ordinul MMP nr. 2387 din 2011, suprafaţa sa fiind extinsă ulterior în baza Ordinul MMAP

nr. 46 din 2016. O suprafaţă de 598,14 ha de pădure a fost nominalizată ca sit al patrimoniului

natural universal (Sesiunea 41 a Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO, 2-12 iulie 2017,

Cracovia -Polonia).

Situl de importanţă comunitară ROSCI0285 – Codrii Seculari de la Strâmbu–Băiuţ este localizat

în bazinul superior al văii Băiuţ, cel mai important afluent al răului Lăpuş, la altitudini cuprinse

între 600 şi 1350m. În partea de NV situl este adiacent sitului Valea Izei-Dealul Solovan

(ROSCI0264). Sub raport geomorfologic situl este situat în ţinutul Carpaţilor Orientali, subţinutul

Munţilor Vulcanici, Districtul Oaş-Gutâi-Văratec. Substratul este reprezentat de roci vulcanice,




5

puternic modelate de factorii fizici şi roci metamorfice. Relieful este reprezentat de versanţi cu

configuraţie ondulată, cu înclinări repezi (peste 16 grade). Solurile fac parte din clasa

Cambisolurilor – eutricambosol şi districambosol, precum şi a spodisolurilor – prepodzol (sursa:

Formularul Standard Natura 2000).

În sit se regăsesc următoarele habitate de importanță comunitară:

6430 Asociații de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor până la cel

montan şi alpin alpin;

6520 Pajiști montane;

7110* Turbării active;

9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene (1 ha);

91D0* Turbării împădurite;

91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion);

9410 Păduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane (Vaccinio-Piceetea).

Specii prezente în sit, prevazute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate în

anexa II la Directiva 92/43/CEE sunt:

1352* Canis lupus (Lup);

1361 Lynx lynx (Râs);

1354* Ursus arctos (Urs);

1193 Bombina variegata;

4012 Carabus hampei;

4014 Carabus variolosus;

4015 Carabus zawadzkii;

1087* Rosalia alpina.

Capitalul natural se constituie din rețeaua sistemelor ecologice care funcționează în regim

natural și seminatural și din rețeaua sistemelor antropizate. Resursele naturale regenerabile

(inclusiv apa și solul) și neregenerabile (petrol, cărbune), precum și serviciile (controlul climei, al

calității apei și aerului etc.) asigurate de către componentele capitalului natural se constituie ca

unii dintre factorii cheie ai funcției de producție a sistemelor economice și de suport al

dezvoltării sistemelor socio-economice. Capitalul natural și componentele sale au o anumită

capacitate productivă care trebuie cunoscută pentru a evita supra-exploatarea și, respectiv, o

anumită capacitate de suport (parametru esențial pentru a dimensiona corect presiunea

antropică și a evita deteriorarea).




6

2. CERINȚE TEHNICE:

Conform cerințelor beneficiarului studiul va include evaluarea serviciilor ecosistemice cu accent

pe ecosistemele forestiere, și va fi structurat pe 3 etape de lucru:

Identificare - utilizând o listă predefinită de servicii ecosistemice pe baza CICES, vor fi

consultate și validate în cadrul a minim 1 întâlnire cu actorii locali cu interese directe în

zonă și min 1 întâlnire cu actorii de la nivel județean/regional, actori pentru care accesul

la servicile de producție nu mai este la fel de important dar pentru care serviciile de

reglare, suport și culturale capată din ce în ce mai mare importanță;

Ierarhizare prin organizarea a minim 1 întâlnire cu actorii locali, și minim 1 întâlnire cu

actori de la nivel județean/regional sau național;

Evaluare cu privire la contribuția pe care o au la sectoarele economice - stabilirea valorii

monetare a serviciilor ecosistemice, se va realiza utilizând una sau mai multe metode de

evaluare economică, în funcție de necesitatea și relevanța pentru zona țintă a

proiectului.

De asemenea se va realiza evaluarea beneficiarilor direcți și indirecți ai serviciilor ecosistemice,

prioritizarea beneficiarilor în funcție de impactul asupra serviciilor ecosistemice și o bază de

date și harta GIS a serviciilor ecosistemice furnizate de aria naturală protejată la nivel local.

3. CONCEPT

O mare parte din populația lumii depinde, în termeni de supraviețuire, de modul în care

funcționează ecosistemele. Produsele finale ale naturii reprezintă serviciile furnizate de

ecosisteme. În prezent există o serie de strategii, convenții și directive menite să limiteze sau să

stopeze pierderile de biodiversitate: sisteme naționale și transfrontaliere de arii protejate,

coridoare ecologice între ariile protejate sau categoriile de folosința similare, planificare locală,

regională și națională cu considerarea nevoilor de protejare a biodiversității și reglementări

legale la toate nivelurile. Majoritatea soluților încorporate în acestea gravitează în jurul

conceptului de servicii ecosistemice.

Cu toate acestea fenomenul de degradarea continuă a sistemelor naturale este o realitate

dovedită de o serie de fapte precum: reducerea continuă a suprafeței pădurilor, dispariția a

numeroase specii și creșterea numărului speciilor amenințate, proliferarea speciilor exotice

și/sau invazive, etc.




7

Toate aceste schimbări au și un evident impact social. Se estimează că 70% din populația săracă

trăiește în mediul rural și este direct dependentă de resursele biologice care furnizează 90% din

necesarul de hrană, combustibil, adăpost, medicamente și transport. 1,6 miliarde de oameni se

bazează pe produsele forestiere.

Analiza cauzelor pierderii de biodiversitate a evidențiat ca punct final, mecanismul economic. În

acest context, abordarea economică a contribuit la apariția unor concepte noi cu ajutorul

cărora interdependențele complexe dintre oameni și natură pot fi interpretate astfel încât să

furnizeze informații relevante în procesul decizional. O poziție cheie este ocupată de conceptul

de servicii ecosistemice.

Elaborarea prezentului studiu vine în contextul necesității de fundamentare a măsurior de

management din Planul de management al sitului de importanță comunitară ROSCI0285 Codrii

Seculari de la Strâmbu Băiuț cât și din nevoia de a identifica și promova cele mai bune

modalități de a utiliza resursele naturale în această arie protejată.

4. SCURT ISTORIC

Servicii ecosistemice sunt reprezentate de beneficiile pe care oamenii le obțin din natură sub

forma de bunuri și servicii oferite de către ecosistemele naturale și semi-naturale.

Conceptul de servicii ecosistemice a fost introdus în 1981 și își are originea în lucrările anilor

‘60-‘70 în care se evidenția valoarea socială a funcțiior naturii și faptul că o serie de procese din

natura servesc societății umane. În anii ‘80 mulți autori au început să formuleze probleme

ecologice în termeni economici pentru a evidenția relația de dependență dintre societate și

natură și pentru a spori interesul public față de conservarea naturii. La începutul anilor ’90 acest

concept a intrat pe agenda unor institute de cercetare, cu impact major asupra științei.

Rezultatele monetare au atras atât atenția cât și numeroase critici privind metodologiile

folosite, lucru care a a dus la clarificarea în plan teoretic a conceptului. Convenția Cadru a

Națiunilor Unite privind Diversitatea Biologică (CBD) a pus conceptul de servicii ecosistemice în

centrul dezbaterilor pentru elaborarea politicilor de mediu, în special prin adoptarea Abordării

Ecosistemice în cadrul Conferinței Părților (COP) de la Nairobi în 2000.

Consolidarea conceptului și universalizarea folosirii lui în elaborarea politicilor a fost definitivată

prin proiectul Millennium Ecosystem Assessment (MEA) derulat sub egida Națiunilor Unite. La




8

acest proiect au participat 1.360 de experți din 95 de țări și a constituit cea mai amplă acțiune

concertată pe analiza stării și perspectivelor ecosistemului global.

În 2010 Uniunea Europeană a lansat Inițiativa Postadm – Diversitatea Biologică 2010 din care s-

a dezvoltat apoi proiectul Economia Ecosistemelor și a biodiversității (TEEB) care urmărește să

estimeze costurile interacțiunii în termeni de declin al serviciilor de ecosistem.

În 2013 și 2014 în cadrul inițiativei Mapping and Assesment of Ecosystems and teir Services s-a

constituit un grup de lucru pentru a sprijini îndeplinirea eficientă a Strategiei pentru

Biodiversitate a Uniunii Europene, care impune statelor membre ca până în anul 2014 să

carteze și să evalueze starea de conservare a escosistemelor și a serviciilor acestora pe

teritoriile naționale și până în anul 2020 să evalueze valoarea economică a acestor servicii și să

promoveze integrarea valorilor economice în sistemele lor contabile și de raportare la UE.

Cel mai des utilizat sistem de clasificare a serviciilor ecosistemice este sistemul CICES 2013 -

Common International Classification of Ecosystem Services – a cărui structura se leagă de cadrul

furnizat de către ONU prin Sistemul de Evaluare/Clasificare a bunurilor și serviciilor de mediu

(UN System of Environmental-Economic Accounts - SEEA 2003)

Serviciile ecosistemice reprezintă totalitatea beneficiilor și avantajelor generate de existența

unei zone/arii naturale. Surprinderea acestui cumul de beneficii nu este un demers simplu

deoarece natura acționează pe nișe multiple, furnizând o gamă largă de beneficii. Cel mai

adesea acestea sunt clasificate în patru categorii majore și anume:

Servicii de producție – reprezenatate de capacitatea ecosistemelor de a furniza diferite resurse

materiale precum: alimente pentru oameni și animale, fibre, combustibili, apă potabilă,

minereuri, agregate, fructe, etc. Aceste beneficii sunt, de regulă, primele și cel mai ușor

idetificate de către oameni. De aici vine și preocuparea pentru exploatatarea lor.

Serviciile de reglare – sunt reprezenate de capacitatea ecosistemelor de a influența și regla

procesele naturale: reglarea climei, a calității și cantității de apă, protecția împotriva vântului,

stabilizarea alunecărilor de teren etc. Zonele naturale îndeplinesc astfel de funcții care, în

anumite condiții, se dovedesc a fi vitale pentru securitatea oamenilor.

Servicii de suport – reprezintă toate acele avantaje indirecte ce derivă din faptul că

ecosistemele furnizează condițiile necesare pentru manifestarea altor beneficii: furnizarea de

substrat pentru diversitatea biologică, spațiu adecvat pentru activitățile umane, asigurarea

heterogenității abiotice etc.




9

Servicii culturale – reprezintă beneficiile non-materiale oferite de ecosisteme. În această

categorie intră, spere exemplu valoarea istorică a anumitor zone naturale, valoarea estetică a

peisajului, valoarea turistică sau valoarea spirituală generată de localizarea în ariile naturale a

unor activități și simboluri religioase.

Figura 1. Capacitatea sistemelor ecologice de a furniza servicii ecosistemice în funcție de

complexitatea acestora

Existența multor servicii ecosistemice nu este constientizată de majoritatea populației , fiind

considerate un „dat” al naturii, și furnizate de sistemele naturale și semi-naturale fără ca

societatea să plătească în vreun fel pentru furnizarea acestora. Într-o lume în care deciziile sunt

luate în special pe criterii economice este necesară includerea în procesul decizional și a




10

serviciilor pe care natura le furnizează. Sistemul care pune accent pe termenii monetari

simplifică mult argumentația necesară și nu este întotdeauna benefic, dar poate contribui într-o

anumită maăură la întelegerea faptului că sitemele ecologice și zonele de conservare (arii

naturale protejate de interes național, situri Natura 2000, rezervații ale biosfere, etc) au un rol

fundamental în susținerea vieții în general și al societății umane, asigurând în același timp

capacitatea de adaptare și evoluția sistemelor naturale.

Societatea umană are nevoie de toate categoriile de ecosistemă pentru a-și asigura

supraviețuirea și a asigura în același timp menținerea diversității biologice. De aceea tot

spectrul de tipuri de ecosisteme sunt necesare pentru a asigura atât capacitatea naturii de

adaptare cât și pe cea de evoluție, construind în același timp o necesitate a asigurării bunăstării

populației umane. Dificultatea majoră este regăsită în asigurarea unui echilibru între tipurile de

sisteme care furnizează servicii de suport, reglare și culturale pe de o parte și cele care

furnizează servicii de producție pe de altă parte.

Punerea în practică a unui sistem de management care să permită balansarea tipurilor de

sisteme naturale (cu o structura complexă, capabile să furnizeze servicii de reglare, suport și

culturale), cu cele semi-naturale și dominate de om este însă extrem de dificilă.

5. IDENTIFICAREA SERVICIILOR ECOSISTEMICE

În cadrul acestei prime etape au fost identificate serviciile ecosistemice în baza clasificării

Common International Classification of Ecosystem Services (CICES) grupate pe principalele

categorii de servicii: de producţie, de reglare și support, culturale. Validarea serviciilor

identificate pe suprafața ROSCI0285 s-a făcut în cadrul a 2 întâlniri cu actori de la nivel local și

regional.

În prealabil, pentru organizarea celor 2 întâlniri de consultare, a fost necesar să se realizeze o

analiză a factorilor interesați, prioritizarea și gruparea acestora în cele două categorii mai sus

amintite.

5.1 Identificarea și analiza factorilor interesați:

În cadrul activității s-a urmărit identificarea părților interesate (inclusiv datele de contact)

grupate pe categorii de interes și prioritizate pentru a reflecta cei mai importanți actori care vor




11

fi ulterior implicați activ în procesul de consultare. La întocmirea listei factorilor interesați s-a

avut în vedere și baza de date pusă la dispoziție de către beneficiar precum și informațiile

colectate în cadrul contractului cu privire la:

deținătorii și administratorii de suprafețe forestiere de stat și private,

administratorii cursurilor de apă și ai resurselor acvatice vii din zona de

implemenatare a proiectului,

companii care activează în domeniul exploatării resurselor naturale regenerabile și

neregenerabile,

administratori ai ariilor naturale protejate,

asociații de pescari și de vânători,

asociații de apicultori,

proprietari de ferme piscicole,

societăți din domeniul hidroenergetic,

companii de infrastructură rutieră,

industria turismului,

societăți care utilizează produsele accesorii ale pădurii,

autorități publice locale, regionale și centrale,

universități, institute de cercetare,

reprezentanți ai societății civile.

De asemenea s-au realizat o serie de deplasări pe teren și discuții cu reprezentanți ai diferitelor

instituții în vederea colectării informațiilor insuficiente sau inexistente și completarea listei

factorilor interesați. Lista factorilor interesați grupați pe categorii de interes este prezentață în

Anexa nr. 1 și face parte integrantă din prezentul raport.

Analiza factorilor interesați și identificarea beneficiarilor/utilizatorilor direcți ai ecosistemelor

din zona țintă a proiectului este necesară pentru a optimiza activitatea de validare a serviciilor

ecosistemice identificate, în cadrul celor două întâlniri de lucru. Beneficiile utilizării analizei

factorilor interesați sunt:

posibilitatea de utilizare a opiniilor celor mai puternici factori interesați pentru a da o

forma studiului înca dintr-un stagiu incipient;

obținerea sprijinului celor mai puternici factori interesați care ulterior pot fi interesați în

atragerea/utilizarea resurselor în beneficiul populației locale;




12

comunicarea din timp și frecvent cu factori interesați asigură înțelegerea pe deplin a

beneficiilor acestui proiect, ceea ce înseamnă că pot sprijini activ la nevoie;

anticiparea reacțiilor oamenilor față de proiect și adaptarea acestuia asfel încât să se

obțină cât mai mulți susținători.

În cadrul acestei activități au fost identificate acele persoane sau grupuri de persoane care pot fi

afectate sau pot influența atât pozitiv cât și negativ implementarea proiectului. În procesul de

inventariere a acestora s-au identificat atât factorii interesați afectați direct cât și factorii

interesați afectați indirect. Ulterior s-a realizat prioritizarea acestora, acordând o atenție

deosebită acelor factori interesați care au o influență și/sau un interes semnificativ în

implementarea contractului.

Prioritizarea factorilor interesați este necesară în vederea estimării influenței pe care aceștia o

vor avea asupra rezultatelor proiectului și punerii în aplicare a acestora. După selectarea

factorilor interesați, următorul pas l-a reprezentat extinderea listei cu informații adiționale

referitoare la nivelul de interes și de influență pe care persoanele respective le au în proiect, și

prioritizarea acestora. S-a acordat un punctaj între 1 și 10 pentru fiecare din aceste două

categorii, 1 reprezentând ponderea cea mai mică iar 10 ponderea cea mai mare. Punctajul

pentru coloana “interes” a fost acordat luând în considerare răspunsul la întrebarea “cum va fi

afectat factorul interesat de rezultatul proiectului?” În coloana “influență” s-a considerat nivelul

de autoritate al factorului interesat. Tabelul cu punctajul alocat fiecărui factor interesat este

prezentat în Anexa nr. 2. Ulterior atribuirii punctajului a fost generată și utilizată matricea din

figura 2, în care:

Zona A conține factorii interesați cu un grad mare de influență și extrem de interesați de

proiect. Cu acest grup trebuie create și întreținute relații strânse de colaborare, trebuie implicați

activ în faza de analiză și informați rapid.

Zona B conține factorii interesați cu puțina putere în a influența evoluția proiectului, însă

extrem de interesați de statusul și impactul acestuia; aceștia vor trebui informați periodic; de

asemenea consultarea acestora pe diferite probleme apărute poate fi benefică în soluționarea

lor.

Zona C – cu factorii interesați din această zonă trebuie menținut un nivel ridicat de satisfacție de-

a lungul derulării proiectului, datorită influenței puternice pe care o au; suportul acestora

trebuie păstrat.

Zona D - deși cu influență și interes reduse, este recomandat ca acest grup să fie monitorizat




13

ocazional pentru a putea înregistra eventualele schimbări.

Figura 2. Matricea părților interesate

Prioritizarea factorilor interesați în funcție de cele 4 categorii, este prezentată în fig. 3.

5.2 Identificarea serviciilor ecosistemice

Pentru realizarea acestei activități s-a utilizat lista de servicii ecosistemice propusă prin

Common International Classification of Ecosystem Services (CICES), versiunea 5.1 din data de

18.03.2018, prezentată în Anexa nr. 3. S-au luat în considerare acele servicii care se regăsesc

pe suprafața ROSCI0285 – Codrii Seculari de la Strâmbu Băiuţ dar și în zonele adiacente.

5.2.1. Identificarea serviciilor ecosistemice la nivel local

Lista mai sus menționată a fost prezentată și explicată în cadrul primei întâlniri de lucru cu

factorii interesați de la nivel local, desfășurată în data de 11.07.2019 la Ocolul Silvic Strâmbu

Băiuț. Au fost alese un număr de 30 de servicii ecosistemice care corespund zonei de

implementare a proiectului. Lista completă este prezentată în tabelul nr. 1. Minuta întâlnirii

este prezentată în Anexa nr. 4 iar lista de participanți este prezentată în Anexa nr. 5.

http://www.pmcommunity.ro/wp-content/uploads/2012/05/stakeholdersmatrix1.jpg




14

Figura 3. Prioritizarea factorilor interesați

Companii din industria extractivă

C

Administratori de pădure de stat

Proprietari privați de pădure

Consiliul Județean Maramureș – Serviciul de amenajare a teritoriului si

urbanism

Consiliul Județean Maramureș – Serviciul de relații publice

Instituția Prefectului jud. Maramureș

Direcția Silvică Maramureș

Autoritatea publică care răspunde de mediu

Autoritatea publică care raspunde de ape și păduri

Societatea civilă

A

Autorități locale (altele decăt primaria Băiuț)

Mangalizarea lemnului

Administratori ai cursurilor de apă

Administratori resurse acvatice vii

Autoritatea publică care răspunde de agricultură

Autoritatea publică care raspunde de resurse minerale

Autoritatea publică care răspunde de finanțe

Autorități în domeniul ordinii publice și a situațiilor de

urgență

D

Primăria Băiuț

Asociații de vânătoare

Companii locale și regionale din industria lemnului

Cariere

Meșteri populari

Companii locale și regionale din industria turismului (societăți

care oferă facilități de cazare și/sau asociații ale acestora) și

operatori de turism

Informare turistică

Societăți care utilizează produse accesorii ale pădurii

Asociații ale crescătorilor de animale

Apicultori/Asociații de apicultori

Autoritatea publică care răspunde de educație la nivel local și

regional

Muzee

Autorități în domeniul construcțiilor

Companii de infrastructură rutieră

Academia Română

Universități

Institute de Cercetare

Administratori de arii naturale protejate

B




15

Tabelul 1. Lista serviciilor ecosistemice indentificate la nivel local

Nr.

crt. Secțiune Diviziune Clasă

1 Reglare și

suport (Biotic)

Reglementarea condițiilor

fizice, chimice, biologice

Reglementarea ciclului hidrologic și a

debitului apei (inclusiv controlul

inundațiilor și protecția coastelor)

2 Producție

(abiotic)

Apă Apă de suprafață pentru băut

3 Reglare și

suport (Biotic)



Menținerea populațiilor de pepiniere

și a habitatelor (inclusiv protecția

genelor)

4 Reglare și

suport (Biotic)



Controlul dăunătorilor (inclusiv

speciile invazive)

5 Reglare și

suport (Biotic)



Procese meteorologice și efectul lor

asupra calității solului

6 Producție

(abiotic)

Apă Apă de suprafață utilizată ca material

(nu pentru băut)

7 Reglare și

suport (Biotic)



Reglementarea compoziției chimice a

atmosferei și a oceanelor

8 Cultural

(Biotic)

Interacțiuni directe, in situ și în

aer liber cu sisteme vii care

depind de prezența în mediul

înconjurător

Caracteristicile sistemelor vii care

permit investigarea științifică sau

crearea de cunoștințe ecologice

tradiționale

9 Cultural

(Biotic)




înconjurător


permit educația și formarea

10 Producție

(biotic)

Biomasă Fibre și alte materiale din plante

sălbatice destinate utilizării sau

prelucrării directe (cu excepția

materialelor genetice)




16

11 Producție

(biotic)

Biomasă Plantele sălbatice (terestre și

acvatice, inclusiv fungi, alge) folosite

ca sursă de energie

12 Cultural

(Biotic)




înconjurător


permit activitățile care promovează

sănătatea, recuperarea sau bucuria

prin interacțiuni active sau imersive

13 Producție

(biotic)

Biomasă Plante sălbatice (terestre și acvatice,

inclusiv ciuperci, alge) folosite pentru

nutriție

14 Reglare și

suport (Biotic)



Reglementarea stării chimice a

apelor dulci prin procese vii

15 Producție

(biotic)

Biomasă Animalele sălbatice (terestre și

acvatice) folosite în scopuri

nutriționale

16 Producție

(biotic)

Biomasă Animale crescute în scopuri

nutriționale

17 Reglare și

suport (Biotic)



Tamponarea și atenuarea mișcării în

masă

18 Cultural

(Biotic)




înconjurător


sunt rezonante în ceea ce privește

cultura sau patrimoniul

19 Producție

(biotic)

Biomasă Plante cultivate (inclusiv ciuperci,

alge) cultivate ca sursă de energie

20 Cultural

(Biotic)




înconjurător


permit experiențele estetice

21 Cultural

(abiotic)

Experiente fizice și interacțiuni

cu componente naturale

abiotice din mediul natural

Caracteristici naturale, abiotice ale

mediului care permit interacțiuni

fizice sau experimentale active sau

pasive




17

22 Cultural

(Biotic)

Interacțiuni indirecte, la

distanță, adesea în interior, cu

sisteme vii care nu necesită

prezență în mediul înconjurător

Elemente ale sistemelor vii care au

semnificație simbolică (partizani

adapostiți în codrii)

23 Cultural

(Biotic)






semnificații sacre sau religioase

24 Producție

(abiotic)

Substanțe minerale utilizate

pentru nutriție, materie prima

sau energie

Substanțe minerale utilizate ca

materie primă

25 Producție

(biotic)

Biomasă Animalele crescute prin acvacultură

in situ pentru scopuri nutriționale

26 Producție

(biotic)

Biomasă Fibre și alte materiale de la animalele

din crescatori destinate utilizării sau



27 Producție

(abiotic)

Apă Apă de suprafață din apa dulce

utilizată ca sursă de energie

28 Producție

(biotic)

Biomasă Fibre și alte materiale din animale




29 Producție

(abiotic)

Substanțe non-minerale sau

proprietați ale ecosistemelor

utilizate pentru nutriție,

materie primă sau energie

Energie solară

30 Producție

(biotic)

Biomasa Animalele crescute pentru a furniza

energie (inclusiv mecanică)

5.2.2. Identificarea serviciilor ecosistemice la nivel regional

Similar întâlnirii cu factorii interesați la nivel local, în cadrul celei de a doua întâlniri de lucru cu

factorii interesați la nivel regional, desfășurată în data de 12.07.2019 la Baia Mare au fost




18

identificate un număr de 34 servicii ecosisitemice care corespund zonei de implementare a

proiectului. Lista completă este prezentată în tabelul nr. 2. Minuta întâlnirii este prezentată în

Anexa nr. 6 iar lista de participanți este prezentată în Anexa nr. 7.

Tabelul 2. Lista serviciilor ecosistemice indentificate la nivel regional

Nr.

crt. Secțiune Diviziune Clasă

1 Producție

(biotic)

Biomasă Plante cultivate (inclusiv ciuperci,

alge) cultivate ca sursă de energie

2 Producție

(biotic)

Biomasă Animale crescute în scopuri

nutriționale

3 Producție

(biotic)

Biomasă Fibre și alte materiale de la

animalele din crescători destinate

utilizării sau prelucrării directe (cu

excepția materialelor genetice)

4 Producție

(biotic)

Biomasă Animalele crescute pentru a furniza

energie (inclusiv mecanică)

5 Producție

(biotic)

Biomasă Animalele crescute prin acvacultură

in situ pentru scopuri nutriționale

6 Producție

(biotic)

Biomasă Plante sălbatice (terestre și acvatice,

inclusiv ciuperci, alge) folosite

pentru nutriție

7 Producție

(biotic)

Biomasă Fibre și alte materiale din plante




8 Producție

(biotic)

Biomasă Animalele sălbatice (terestre și

acvatice) folosite în scopuri

nutriționale

9 Productie

(biotic)

Biomasă Fibre și alte materiale din animale






19


10 Producție

(biotic)

Materialul genetic din întreaga

biota (inclusiv producția de

semințe, spori sau gamet)

Material de animale colectat pentru

menținerea sau stabilirea unei

populații

11 Producție

(abiotic)

Apă Apă de suprafață utilizată ca

material (nu pentru băut)

12 Producție

(abiotic)

Apă Apă de suprafață din apă dulce

utilizată ca sursă de energie

13 Producție

(abiotic)

Apă Apă subterană (și de sub suprafață)

utilizată pentru băut

14 Producție

(abiotic)

Apă Apă subterană (și de sub suprafață)

utilizată ca material (nu pentru

băut)

15 Producție

(abiotic)

Substante minerale utilizate

pentru nutriție, materie primă

sau energie

Substanțe minerale utilizate ca

materie primă

16 Reglare și

suport (Biotic)

Transformarea intrărilor

biochimice sau fizice în

ecosisteme

Bio-remediere de către

microorganisme, alge, plante și

animale

17 Reglare și

suport (Biotic)

Transformarea intrărilor

biochimice sau fizice în

ecosisteme

Screening vizual

18 Reglare și

suport (Biotic)



Tamponarea și atenuarea mișcării în

masă

19 Reglare și

suport (Biotic)



Reglementarea ciclului hidrologic și

a debitului apei (inclusiv controlul

inundațiilor și protecția pantelor)




20

20 Reglare și

suport (Biotic)



Protecție împotriva vântului

21 Reglare și

suport (Biotic)



Distribuția semințelor

22 Reglare și

suport (Biotic)



Menținerea populațiilor de

pepiniere și a habitatelor (inclusiv

protecția genelor)

23 Reglare și

suport (Biotic)



Controlul dăunătorilor (inclusiv

speciile invazive)

24 Reglare și

suport (Biotic)



Procese meteorologice și efectul lor


25 Reglare și

suport (Biotic)



Procedee de descompunere și de

fixare și efectul lor asupra calității

solului

26 Reglare și

suport (Biotic)



Reglementarea stării chimice a

apelor dulci prin procese vii

27 Reglare și

suport (Biotic)



Reglementarea compoziției chimice

a atmosferei și a oceanelor

28 Reglare și

suport (Biotic)



Reglementarea temperaturii și

umidității, inclusiv ventilarea și

transpirația

29 Cultural

(Biotic)




înconjurător


permit activitățile care promovează

sănătatea, recuperarea sau bucuria

prin interacțiuni active sau imersive

30 Cultural

(Biotic)




înconjurător


permit investigarea științifică sau

crearea de cunoștințe ecologice

tradiționale




21

31 Cultural

(Biotic)




înconjurător


permit educația și formarea

32 Cultural

(Biotic)




înconjurător


permit experiențele estetice

33 Cultural

(Biotic)






semnificație simbolică (partizani

adapostiți în codrii)

34 Cultural

(Biotic)






semnificații sacre sau religioase

6. IERARHIZAREA SERVICIILOR ECOSISTEMICE

În conformitate cu cerințele beneficiarului acestă activitate a cuprins realizarea a două întâlniri

de lucru – una cu factorii interesați de la nivel local și una cu factorii interesați de la nivel

regional – în scopul ierarhizarii serviciilor ecosistemice selectate în cadrul activității de

ierarhizare.

6.1 Ierarhizarea serviciilor ecosistemice la nivel local

În cadrul primei întâlniri, care a avut loc în data de 11.07.2019 la Strâmbu Băiut cu factorii

interesați de la nivel local s-au parcurs mai multe etape de lucru.

Astfel, pentru început, a fost trecută din nou în revistă lista cu cele 30 de servicii ecosistemice

selectate la etapa anterioară iar participanților la întâlnire li s-a solicitat sa acorde un punctaj de

la 1 la 10 (1 reprezentând punctajul cel mai mic iar 10 punctajul cel mai mare), în funcție de

importanța pe care aceștia considare că o are, pentru fiecare din cele 30 de servicii ecosistemice.

Prioritizarea serviciilor în funcție de punctajele acordate de câtre participanți pentru fiecare




22

serviciu ecosistemic este prezentată în Anexa nr. 8

S-a facut media aritmetică a punctajelor acordate de către fiecare participant (notați P1,

P2...P12) și în funcție de punctajul obținut în urma centralizarii datelor, au fost alese primele 10

servicii ecosistemice identificate pe suprafața ROSCI0285 – Codrii Seculari de la Strâmbu Băiuţ.

Lista primelor 10 servicii selectate în urma notării sunt prezentate în tabelul nr. 3.

Tabelul nr. 3 Lista primelor 10 servicii ecosistemice selectate la nivel local

Servicii validate - factori locali Punctaj

Reglementarea ciclului hidrologic și a debitului apei (inclusiv controlul

inundațiilor și protecția coastei) 9,75

Apă de suprafață pentru băut 9,42

Menținerea populațiilor de pepiniere și a habitatelor (inclusiv protecția genelor) 8,92

Controlul dăunătorilor (inclusiv speciile invazive) 8,92

Procese meteorologice și efectul lor asupra calității solului 8,92

Apă de suprafață utilizată ca material (nu pentru băut) 8,75

Reglementarea compoziției chimice a atmosferei și a oceanelor 8,58

Caracteristicile sistemelor vii care permit investigarea științifică sau crearea de

cunoștințe ecologice tradiționale 8,58

Caracteristicile sistemelor vii care permit educația și formarea 8,50

Fibre și alte materiale din plante sălbatice destinate utilizării sau prelucrării

directe (cu excepția materialelor genetice) 6,08

Următoarea etapă a constat în ierarhizarea celor 10 servicii selectate. În acest sens,

participanților li s-a solicitat să aloce pentru fiecare serviciu un punctaj de la 1 la 10 (1

reprezentând punctajul cel mai mic iar 10 punctajul cea mai mare), fiecare serviciu primind un

punctaj diferit de celelalte, astfel încât punctajele să nu se repete. Ierarhizarea serviciilor în

funcție de punctajele acordate de către participanți este prezentată în Anexa nr. 9.




23

Centralizând datele a rezultat următoarea ierarhie (S1 reprezentând servicul cel mai important,

S10 servicul cu importanța cea mai redusă) prezentată în tabelul nr. 4.

Tabelul nr. 4 Ierarhizarea serviciilor ecosistemice la nivel local

Servicii validate - factori locali Ierarhizare

servicii

Menținerea populațiilor de pepiniere și a habitatelor (inclusiv protecția genelor) S1


inundațiilor și protecția coastei) S2

Apă de suprafață pentru băut S3

Caracteristicile sistemelor vii care permit educația și formarea S4

Procese meteorologice și efectul lor asupra calității solului S5

Controlul dăunătorilor (inclusiv speciile invazive) S6


cunoștințe ecologice tradiționale S7

Fibre și alte materiale din plante sălbatice destinate utilizării sau prelucrării

directe (cu excepția materialelor genetice) S8

Apă de suprafață utilizată ca material (nu pentru băut) S9

Reglementarea compoziției chimice a atmosferei și a oceanelor S10

Minuta intâlnirii pentru ierarhizarea serviciilor ecosistemice la nivel local este prezentată în

Anexa nr. 10, iar lista de participanți în Anexa nr. 11.

6.2 Ierarhizarea serviciilor ecosistemice la nivel regional

Similar primei întâlniri de lucru, în cadrul celei de a doua întâlniri, care a avut loc în data de

12.07.2019 la Baia Mare, cu factorii interesați de la nivel regional s-au parcurs aceleași etape de

lucru.




24

În prima etapă, a fost trecută din nou în revistă lista cu cele 34 de servicii ecosistemice selectate

la etapa anterioară iar participanților la întâlnire li s-a solicitat să acorde un punctaj de la 1 la 10

(1 reprezentînd punctajul cel mai mic iar 10 punctajul cel mai mare), în funcție de importanța pe

care aceștia considera că o are, pentru fiecare din cele 34 de servicii ecosistemice. Prioritizarea

serviciilor în funcție de punctajele acordate de către participanți pentru fiecare serviciu

ecosistemic este prezentată în Anexa nr. 12.

S-a facut media aritmetică a punctajelor acordate de către fiecare participant (notați P1, P2...P9)

și, în funcție de punctajul obținut, în urma centralizării datelor au fost alese primele 10 servicii

ecosistemice identificate pe suprafața ROSCI0285 – Codrii Seculari de la Strâmbu Băiuţ. Lista

primelor 10 servicii selectate în urma notării sunt prezentate în tabelul nr. 5.

Tabelul nr. 5 Lista primelor 10 servicii ecosistemice selectate la nivel regional



inundațiilor și protecția pantelor) 8,56

Menținerea populațiilor de pepiniere și a habitatelor (inclusiv protecția genelor) 8,44

Procedee de descompunere și de fixare și efectul lor asupra calității solului 8,11

Caracteristicile sistemelor vii care permit educația și formarea 8,00

Apă subterană (și de sub suprafață) utilizată pentru băut 7,56


cunoștințe ecologice tradiționale 7,56

Caracteristicile sistemelor vii care permit activitățile care promovează sănătatea,

recuperarea sau bucuria prin interacțiuni active sau imersive 7,22

Reglementarea temperaturii și umidității, inclusiv ventilarea și transpirația 7,22

Reglementarea stării chimice a apelor dulci prin procese vii 7,22

Bio-remediere de către microorganisme, alge, plante și animale 5,89

Următoarea etapă a constat în ierarhizarea celor 10 servicii selectate. În acest sens,

participanților li s-a solicitat să aloce pentru fiecare serviciu un punctaj de la 1 la 10 (1




25

reprezentând punctajul cel mai mic iar 10 punctajul cea mai mare), fiecare serviciu primind un

punctaj diferit de celelelte, astfel încât punctajele să nu se repete. Ierarhizarea serviciilor în

funcție de punctajele acordate de către participanți este prezentată în Anexa nr. 13.

Centralizând datele a rezultat următoarea ierarhie (S1 reprezentând servicul cel mai important,

S10 servicul cu importanța cea mai redusă) prezentată în tabelul nr. 6.

Tabelul nr. 6 Ierarhizarea serviciilor ecosistemice la nivel regional


Menținerea populațiilor de pepiniere și a habitatelor (inclusiv protecția genelor) S1


inundațiilor și protecția pantelor) S2

Procedee de descompunere și de fixare și efectul lor asupra calității solului S3

Caracteristicile sistemelor vii care permit educația și formarea S4


cunoștințe ecologice tradiționale S5

Caracteristicile sistemelor vii care permit activitățile care promovează sănătatea,

recuperarea sau bucuria prin interacțiuni active sau imersive S6

Apă subterană (și de sub suprafață) utilizată pentru băut S7

Bio-remediere de către microorganisme, alge, plante și animale S8

Reglementarea temperaturii și umidității, inclusiv ventilarea și transpirația S9

Reglementarea stării chimice a apelor dulci prin procese vii S10

Minuta întâlnirii pentru ierarhizarea serviciilor ecosistemice la nivel regional este prezentată în

Anexa nr. 14, iar lista de participanți în Anexa nr. 15.

În urma celor două întâlniri a rezultat o listă finală de 15 servicii ecosistemice din care 5 servicii

ecosistemice comune selectate și de către participanții întâlnirii la nivel local și de către cei la

nivel regional, 5 servicii ecosistemice selectate doar în cadrul întâlnirii cu factorii interesați la




26

nivel local și 5 servicii ecosistemice selectate numai de către factorii interesați de la nivel

regional. În baza clasamentului și a punctajului atribuit celor 15 servicii ecosistemice s-a facut o

ultimă clasificare prezentată în tabelul nr. 7. Facem mențiunea că serviciul ecosistemic “Apă

subterană (și de sub suprafață) utilizată pentru băut” identificat la nivel regional a fost comasat

cu serviciile “Apă de suprafață pentru băut” și “Apă de suprafață utilizată ca material (nu pentru

băut)” identificate la nivel local și vor fi tratate în ansamblu din considerentul că pentru

stabilirea valorii monetare se va folosi aceeași metodologie de calcul care va avea în vedere

toate sursele și folosințele.

Tabelul nr. 7 Ierarhizarea finală a serviciilor ecosistemice

Servicii ecosistemice validate Punctaj

total

Punctaj

regional

Punctaj

local

Ierarhiz

are

servicii

Menținerea populațiilor de pepiniere și a

habitatelor (inclusiv protecția genelor) 20 10 10 S1

Reglementarea ciclului hidrologic și a debitului apei

(inclusiv controlul inundațiilor și protecția pantelor) 18 9 9 S2

Caracteristicile sistemelor vii care permit educația și

formarea 12 6 6 S3

Apă subterană (și de sub suprafață) utilizată pentru

băut si apă de suprafață utilizată pentru băut și ca

material

12 4 8 S4

Caracteristicile sistemelor vii care permit

investigarea științifică sau crearea de cunoștințe

ecologice tradiționale

10 6 4 S5

Procedee de descompunere și de fixare și efectul

lor asupra calității solului 8 8 0 S6

Procese meteorologice și efectul lor asupra calității

solului 6 0 6 S7

Caracteristicile sistemelor vii care permit activitățile

care promovează sănătatea, recuperarea sau

bucuria prin interacțiuni active sau imersive

5 5 0 S8




27

Controlul dăunătorilor (inclusiv speciile invazive) 5 0 5 S9

Fibre și alte materiale din plante sălbatice destinate

utilizării sau prelucrării directe (cu excepția


3 0 3 S10

Bio-remediere de către microorganisme, alge,

plante și animale 3 3 0 S11

Reglementarea temperaturii și umidității, inclusiv

ventilarea și transpirația 2 2 0 S12

Reglementarea stării chimice a apelor dulci prin

procese vii 1 1 0 S13

Reglementarea compoziției chimice a atmosferei și

a oceanelor 1 0 1 S14

7. STABILIREA VALORII MONETARE A SERVICIILOR ECOSISTEMICE

Evaluarea economică a mediului reprezintă în continuare o provocare, metodele și tehnicile fiind

insuficient consolidate și neputând să furnizeze toate informațiile necesare procesului de

elaborare a politicilor de mediu în ritmul, volumul și la calitatea necesare pentru asigurarea

eficienței acțiunilor. Majoritatea acestora pot fi derulate până la nivelul decalajelor temporale și

spațiale dintre cauze și efecte, amplificate de subiectivitatea percepțiilor și prioritățile pe termen

scurt ale dezvoltării.

Există o serie intreagă de surse de ambiguitate pentru metodele și tehnicile dezvoltate până în

prezent, determinate de: incertitudini în cunoașterea interacțiunilor ecologice, percepții

subiective, calitatea și cantitatea datelor, gradul insuficient de dezvoltare a sistemelor de

monitorizare, costurile ridicate ale aplicării, transferabilitatea limitată și contestabilă a

evaluărilor, corelarea tehnicilor cu scopul evaluării și caracteristicile ecosistemului și serviciile

ecosistemice evaluate, cunoașterea incompletă a determinanților inconsistenței rezultatelor

obținute prin diferite metode.

Fiecare din metodele și tehnicile de cuantificare a serviciilor ecosistemice prezintă atât avantaje




28

cât și dezavantaje. În elaborarea prezentului studiu s-a realizat o analiza atentă a fiecărei metode

în scopul alegerii celei mai eficiente.

Cuantificarea serviciilor ecosistemice se realizează folosind o varietate de metode și tehnici cum

ar fi: costurile de călătorie, prețurile hedonice, costuri de evitare/înlocuire, evaluarea

contingentă, modelarea alegerii. La acestea se adaugă o serie de metode și tehnici care

utilizează date secundare cum ar fi transferul de valoare/beneficii și tehnicile de meta-analiza.

Deși, în general, fiecare metoda este avantajoasă într-un anumit context, s-au dezvoltat și

tipologii ale acestora.

Cele mai cunoscute criterii se bazează, pe de o parte pe existența sau nu a prețurilor de piață și

pe de altă parte pe modul în care sunt exprimate preferințele. Metodele bazate pe mecanisme

de piață iau în considerare preferințe relevante, în timp ce metodele care cuantifică servicii

ecosistemice fără prețuri de piață se folosesc, în principal, de preferințele declarate în raport cu

o serie de scenarii care descriu o piață ipotetică.

În alegerea metodei, este necesară realizarea unor compromisuri importante. Decizia privind

tipul de serviciu ecosistemic care trebuie cuantificat impune, în mare parte, și metoda care va fi

folosită. Limitările bugetare și de timp pot influența, de asemenea, rezultatul fie prin

determinarea gradului de adecvare între scopul evaluării și metoda folosită, fie prin impactul

asupra rigurozității aplicării metodei. De precizat că în cadrul etapei de analiză a valorii monetare

a serviciilor ecosistemice, s-a ținut cont în principal de obiectivul final al exercitiului și anume

acela de elaborare a planului de management pentru sit. Prin urmare deși valoarea în sine a unui

serviciu poate fi foarte redusă, importanța permanentizării acestuia poate fi critică și deci, se

justifică și se impune securizarea lui prin prevederile planului de management.

Pentru stabilirea valorii monetare a serviciilor ecosistemice din prezentul studiu s-a avut în

vedere cel de-al doilea raport MAES în care sunt prezentați indicatorii care pot fi utilizați de către

statele membre ale Uniunii Europene în scopul cartării și evaluării stării de conservare a

ecosistemelor și evaluarea serviciilor ecosistemice în concordanță cu clasificarea CICES.

Indicatorii sugerați/propuși în acest raport au fost fiecare evaluați în funcție de 2 criterii:

disponibilitatea datelor și capacitatea de a transmite/transfera informații în cadrul procesului de

elaborare și implementare a politicilor de mediu.




29

Pentru indicatorii marcați cu verde literatura menționează disponibilitatea datelor pentru

măsurarea cantității serviciului ecosistemic la un anumit nivel CICES, pentru care există date

spațiale explicite la nivel european și care sunt usor de transmis factorilor de decizie sau

publicului larg.

Pentru indicatorii marcați cu portocaliu se menționează disponibilitatea datelor pentru

măsurarea cantității serviciului ecosistemic la un anumit nivel CICES, dar pentru care fie nu există

date spațiale explicite la nivel european, fie există date parțiale sau care sunt utilizate mai mult

decât o dată în procesul de evaluarea a ecosistemului, astfel încât pot să genereze interpretări

multiple.

Indicatorii marcați cu roșu sunt considerați indicatori cu utilizare limitată pentru evaluarea unui

ecosistem, fie din cauza incertitudinii datelor, fie din cauza întelegerii conceptuale limitate

despre modul în care ecosistemele furnizeaza diverse servicii.

Pentru indicatorii ramași necolorați nu s-a realizat evaluarea /nu există informații referitoare la

criteriile de evaluare a lor.

În continuare s-a utilizat același cod de culori pentru a evidenția situația acestor indicatori în

raport cu cele două criterii enumerate mai sus.

7.1 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Menținerea populațiilor de pepiniere

și a habitatelor (inclusiv protecția genelor) (2.2.2.3 – cod CICIES v5.1)

Diviziune: Reglarea condițiilor fizice, chimice sau biologice;

Grup: Întreținerea ciclului de viață, protecția habitatului și protecția genetică;

Clasa: Menținerea populațiilor de pepiniere și a habitatelor (inclusiv protecția genelor)

(Maintaining nursery populations and habitats (Including gene pool protection)).

Menținerea populațiilor de pepiniere și a habitatelor (inclusiv protecția genelor) este identificat

ca:

Serviciu de reglare furnizat de ecosistemele forestiere;




30

Serviciu de reglare furnizat de agro-ecosisteme;

Serviciu ecosistemic furnizat de ecosistemele de apă dulce; (lacuri, râuri, zone umede);

Serviciu ecosistemic furnizat de ecosistemele marine.

7.1.1 Analiza metodelor de cuantificare monetară existente

Considerațiile de mai jos reprezintă reflecții asupra modului general de abordare a serviciilor

ecosistemice sub aspectul modului de cuantificare monetară și sunt practic aplicabile tuturor

serviciilor ecosistemice care vor fi tratate în acest capitol.

Habitatele care furnizează o moștenire genetică valoroasă pot fi definite ca habitate peste media

celorlalte habitate sub aspectul importanței și valorii serviciilor ecosistemice furnizate. Motivele

sunt evident date de facilitarea reproducerii indivizilor valoroși sub aspectul densității, creșterii,

supraviețuirii plantulelor sau a indivizilor în primele stadii de dezvoltare, calității, capacității de

înlocuire a populației adulte sau o combinație a acestora.

În contextul serviciilor ecosistemice este încă neclar dacă aceste habitate și funcțiile lor ar trebui

considerate și recunoscute ca serviciu ecosistemic distinct sau ca o componentă a biodiversității.

Spre exemplu, TEEB 2010 propune ¨menținerea ciclurilor de viață a speciilor migratoare¨ ca un

serviciu ecosistemic, postulând că atunci când speciile migratoare au o valoare comercială și se

reproduc într-un anumit habitat, funcția de reproducere a habitatului respectiv ar trebui

evaluată în sine și separat.

În mod similar, deși nu explicit, prin descrierea CICES a acestui serviciu ecosistemic se pare că

acesta se restrictionează/limitează la funcția de reproducere/menținere a populațiilor pentru ca

acestea să poată ulterior să furnizeze celelalte servicii de care sunt capabile în evoluția lor

naturală (e.g. polenizarea ca proces de sprijinire a culturilor comerciale).

Alți autori includ menținerea tuturor populațiilor de plante și animale precum și capacitatea lor

de adaptare și reziliența printre serviciile de reglare și suport, ceea ce este dificil de detașat de

integritatea ecologică sau biodiversitate.

În figura 4, funcțiile și procesele ecosistemelor includ toate rolurile biofizice care susțin

furnizarea unor servicii ecosistemice specifice, indicând astfel capacitatea naturală de furnizare a




31

acestor servicii.

Figura 4. Funcțiile și procesele ecosistemelor.

Serviciile ecosistemice reprezintă de fapt contribuții ale componentelor ecosistemelor (ca bunuri

sau servicii) la bunăstarea omului. Beneficiile și valorile atribuite oferă percepția sau evaluarea

pe care oamenii o dau unui serviciu specific.

Managementul și reacția societății reflectă modul în care deciziile politice și individuale

actionează ca pârghii care afectează condiția și starea ecosistemelor. Biodiversitatea reprezintă

varietatea vieții, incluzând variabilitatea genelor, speciilor, ecosistemelor și habitatelor.

Pentru evaluarea acestui tip de serviciu ecosistemic s-au dezvoltat 3 opțiuni și anume:

1- Excluderea funcției de menținere a populațiilor de pepiniere și a habitatelor din lista

serviciilor ecositemice considerând că este deja cuantificată prin furnizarea de materie

primă, hrană sau alte servicii. Motivul acestei abordări este de a evita dubla evaluare și

suprapunerea cu analiza generală a biodiversității. Totuși, riscul acestei opțiuni este de a

ignora capacitatea naturală de furnizare a bunurilor pe care funcția de menținere a

populațiilor o joacă și, prin urmare, promovarea unui management nesustenabil dacă

analiza condițiilor ecosistemelor nu este realizată în paralel.

2- A doua opțiune este de a include acest serviciu printre serviciile ecosistemice dar




32

folosirea practică a unui surogat în evaluare, de exemplu prin includerea acestui serviciu

în analiza generală a biodiversității sau în cea a integrității ecologice. Opțiunea este de

înteles în anumite circumstanțe cum ar fi lipsa resurselor adecvate pentru evaluare, a

datelor sau a timpului necesar pentru o evaluare integrală și integrată. Exemple tipice

sunt evaluarile locale bazate pe imagini satelitare în țările dezvoltate (Liquete et al.,

2016). Principalul risc al acestei opțiuni este de a crea confuzie între componentele din

figura de mai sus și anume ¨biodiversitate și condiția ecosistemului¨, ¨funcțiile și

procesele ecosistemului¨ respectiv ¨fluxul de servicii ecosistemice¨.

3- A treia opțiune include serviciul ca serviciu ecosistemic însă de data aceasta sprijinit de o

evaluare integrată care ia în considerare cel putin ¨biodiversitatea și condiția

ecosistemului¨ precum și parțial sau integral celelalte componente din figura de mai sus,

făcând o distincție clară între acestea și având referințe directe asupra utilizării

serviciului de către oameni. Într-o astfel de evaluare, relevanța serviciului ecosistemic

poate fi analizață ca și element constitutiv al biodiversității. Riscul care apare este de a

omite contribuția/evaluarea unor procese, mai ales daca exercitiul de evaluare este

focusat pe serviciile de producție exclusiv.

7.1.2 Alegerea metodei și modului de lucru

Luând în considerare argumentele prezentate mai sus, considerăm alegerea celei de a treia

opțiuni pentru evaluarea monetară.

Considerăm că acest serviciu ecosistemic trebuie considerat de sine stătător având în vedere că

furnizează un beneficiu concret și tangibil societății (furnizarea de material genetic de calitate

excepțională pentru brad, o specie critică pentru stabilitatea și reziliența pădurilor de amestec în

contextul schimbărilor climatice) și nu este reprezentat doar ca o componentă generală a

biodiversități.

Riscul dublei cuantificări este evitat datorită planificării și obiectivelor clare ale studiului.

7.1.3 Evaluarea valorii monetare

Valoarea monetară este stabilită luând în considerare suprafața arboretelor constituite ca

rezervații surse de semințe în sit, productivitatea acestora și diferența dintre costul puieților

obtinuți din surse convenționale, respectiv din populația de brad din proveniența nordică

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1470160X15006986#bib0180





33

¨Strâmbu Băiuț¨.

Având în vedere izolarea genetică a bradului în aceste arborete naturale față de surse de polen

inferioare din punct de vedere genetic, s-a considerat că puieții obtinuți din această sursă au

calitatea puieților obtinuți prin polenizare controlata care au un preț de minim 3 ori mai mare

decât puieții obținuți prin metode clasice.1

Se poate deci calcula valoarea puieților obținuți în mod normal la O.S. Strâmbu

V= P*N, unde

V – valoarea în euro a puieților obținuți prin metode clasice (0.1 euro/puiet);

P – prețul puieților de brad – 0.1 euro/puiet;

N - necesarul anual de puieți de brad al Ocolului Strâmbu Băiuț – 50.000 puieți/an (60kg – 5

ari*12 kg/ar pentru o cantitate de 10.000 puieți/ar);

V=50.000 puieți * 0.1 euro/puiet =5.000 euro.

Aceasta valoare este cea de producție însă valoarea reală a acestor puieți este de 3 ori mai

mare datorită caracterelor genetice moștenite (15.000 euro). Diferența de valoare (10.000

euro) reprezinta valoarea anuală a serviciului ecosistemic 1 (VS1).

Cantitatea de semințe recoltabilă anual este însă mult mai mare (estimativ de 4-5 ori mai mare

decât necesarul anual al ocolului) însă producția de puieți este limitată de restricția legală a

transferului materialului genetic de reproducere, ceea ce face ca piața să fie relativ limitată și

anume doar pentru regiunea de nord a Carpaților Orientali.

Astfel, cantitatea de puieți care poate fi produsă anual este dată de formula:

Q=N*C, unde

Q – cantitatea de puieți care poate fi produsă anual tinând cont inclusiv de periodicitatea

fructificației;

C – factor de corecție exprimat ca raport între potențialul anual de producție al rezervațiilor de

1 https://www.uaex.edu/publications/PDF/FSA-5030.pdf

https://www.uaex.edu/publications/PDF/FSA-5030.pdf




34

semințe din sit (ținând cont și de periodicitatea fructificației) și necesarul OS Strâmbu Băiuț

(necesarul este confirmat cu evidențele ocolului silvic). C poate avea valori între 3 și 10;

Dacă considerăm o valoare acoperitoare pentru C ( să spunem valoarea 4), obținem o valoare a

lui Q de 200.000 puieți iar valoarea lui V devine 20.000 euro (V1).

VSE1 – valoarea serviciului ecosistemic 1 devine astfel:

VSE1=3V1-V1= 2*20.000=40.000 euro.

Valoarea serviciului ecosistemic este de 40.000 euro anual.

7.1.4 Interpretarea rezultatelor

Serviciile ecosistemice au prin definiție un focus antropogenic. Ele sunt direct sau indirect

contribuabile la binele societății, al omului. Pentru a fi considerat ca serviciu ecosistemic, trebuie

să existe o solicitare pentru el sau beneficiari identificați (Haines-Young & Potschin, 2013).

Cu toate acestea, asta nu înseamnă că serviciile ecosistemice promovează o viziune utilitară a

naturii; ele au scopul mai degraba de a sublinia procesele de la nivelul ecosistemelor și

rezultatele acestora care contribuie la binele omului și al societății și care sunt de obicei trecute

cu vederea, în special în sectoarele care nu sunt legate de conservare sau acolo unde protecția

naturii nu este o prioritate.

7.1.5 Beneficiarii direcți și indirecți ai serviciului

Direcți: administratori de pădure de stat, asociații de vânătoare, companii din industria

lemnului, proprietari privați de pădure, meșteri populari, mangalizarea lemnului, apicultori,

autoritatea publică care răspunde de educație, administratori ai resurselor acvatice vii,

autoritatea publică care raspunde de finanțe, Academia Română, universități/institute de

cercetare/muzee, societatea civilă, administratori de arii naturale protejate.

Indirecți: comunități locale, companii din industria turismului, informare turistică, societăți care

utilizează produse accesorii ale pădurii, autoritatea publică care raspunde de resurse minerale,

autoritatea în domeniul construcțiilor.

7.1.6 Harta serviciului

Indicatori propuși pentru acest serviciu în ce-l de al doilea raport MAES (2014):





35


o Distribuția speciilor forestiere;

o Investiții pentru conservarea ecosistemului;

o Arii protejate cu scop de protecție a populațiilor de pepiniere;

o Suprafețe forestiere desemnate în scop de protecție a habitatelor și a peisajului:

Natura2000, etc.


o Procent de terenuri agricole cu valoare ridicată de conservare;

o Livezi tradiționale;

Serviciu ecosistemic furnizat de ecosistemele de apa dulce; (lacuri, râuri, zone umede);

o Valoarea biodiversității (diversitatea speciilor sau abundența, speciile aendemice

sau înscrise pe listele rosii, zonele de reproducere);

o Starea ecologică;

o Starea morfologică.


Harta servicului are la bază parcelele și subparcelele forestiere care au atribuită ca funcție

principală sau secundară producerea de semințe ca material genetic de calitate superioară

(Grupa 1, categoria 5H) și este prezentată în Anexa nr.16

7.2 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Reglementarea ciclului hidrologic și a

debitului apei (inclusiv controlul inundațiilor și protecția pantelor) (2.2.1.3 – cod CICES v5.1)

Diviziune: Reglarea condițiilor fizice, chimice sau biologice;

Grup: Reglementarea fluxurilor de bază și a evenimentelor extreme;

Clasa: Reglementarea ciclului hidrologic și a debitului apei (inclusiv controlul inundațiilor și

protecția pantelor) (Hydrological cycle and water flow regulation (Including flood control, and

coastal protection)).

Reglementarea ciclului hidrologic și a debitului apei (inclusiv controlul inundațiilor și protecția

pantelor) este identificat ca:


Servicu de reglare furnizat de agro-ecosisteme;




36

Serviciu ecosistemic furnizat de ecosistemele de apă dulce; (lacuri, râuri, zone umede);



În cadrul proiectului SOLIDARON - „Solidaritate și respect pentru oameni și natură – proiect pilot

pentru dezvoltarea, testarea și promovarea legislativă a principiului “beneficiarul

plătește” pentru serviciile de mediu din România” a fost utilizată metoda costurilor potențiale și

respectiv costurilor de evitare a pagubei luând în considerare valoarea lucrărilor ce se efectuează

pentru evitarea pagubelor produse de inundații (prin construcția de diguri, regularizări și

amenajări) ca o măsură indirectă a serviciului ecosistemic de control al inundațiilor.


În lucrarea sa Metode și tehnici pentru cuantificarea valorii serviciilor de ecosistem – G.

Grădinaru recomandă utilizarea metodei costurilor de evitare pentru servicii de regularizare

precum reducerea incidenței și intensității hazardelor naturale. Această metodă poate furniza

indicii privind valoarea acestor servicii, ținând cont, desigur, de limitările acestei metode.


Pentru estimarea valorii monetare a acestui serviciu ecosistemic vom utiliza tehnica costului de

înlocuire prin care se pleacă de la presupunerea că dacă oamenii suportă costuri pentru a evita

pagubele determinate de pierderea sau înlocuirea serviciilor de ecosistem, aceste servicii ar

trebui să valorize cel puțin atât cât s-a platit pentru a fi înlocuite.

Hărții zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații, elaborată de ABA Someș – Tisa figurează

zona de studiu ca una care nu prezintă un risc potențial ridicat la inundații. Acest lucru se

confirmă și prin faptul că la nivelul Primăriei Băiuț nu sunt consemnate astfel de evenimente.

Acest lucru indică eficiența maximă a serviciului ecosistemic.

Pentru estimarea costului serviciului ecosistemic pornim de la ipoteza că acesta fie lipsește fie

este ineficient. În cazul unor fenomene naturale extreme, în lipsa acestui serviciu, obiectivele cu

cel mai mare potențial de a fi afectate sunt drumurile forestiere. Rețeaua de drumuri forestiere

de pe suprafața sitului însumează 20,437 km.




37

Considerând că în urma unui eveniment meteo rețeaua de drumuri poate fi distrusă, în medie,

într-un procent de 30%, vom calcula costul refacerii acestor obiective, respectiv costul refacerii

a 6,130 km de drum forestier.

Din devizele de lucrări ale Direcției Silvice Maramureș reiese că estimarea costurilor pentru

construcția a 1 km de drum forestier este de 100.000 euro.

Rezultă că valoarea servicului ecosistemic: Reglementarea ciclului hidrologic și a debitului apei

(inclusiv controlul inundațiilor și protecția pantelor) este de 613.000 euro.

VS2 = km de drum refăcut * preț/km

VS2 = 6,130 km * 100.000 euro/km

VS2 = 613.000 euro

VS2/an = 613.000 euro* 2% = 12.260 euro

Estimând că probabilitatea de apariție a unor fenomene meteorologice care să producă

pagubele mai sus menționate este de 2% (o dată la 50 ani), rezultă o valoare anuală a servicului

de 12.260 euro.


În mod natural reglementarea ciclului hidrologic este asigurată de ecosistemele forestiere,

vegetația ripariană și de către zonele umede. Asigurarea continuității covorului vegetal și a

vegetației forestiere și succesiunea generațiilor, cât și păstrarea zonelor umede neperturbate,

constituie elemente cheie în prevenirea fenomenelor de eroziune, pierdere a solului fertil și a

scurgerilor de suprafață și evitarea inundațiilor.


Direcți: comunități locale, administratori de pădure de stat, proprietari privați de pădure,

asociații ale crescătorilor de animale, administratori ai resurselor acvatice vii, administratori ai

cursurilor de apă, autoritatea care răspunde de resurse minerale.

Indirecți: asociații de vânătoare, companii din industria lemnului, companii din industria

turismului, puncte de informare turistică, companii de infrastructură rutieră, ISU, societatea

civilă, administratori de arii naturale protejate.




38


Indicatori propuși de pentru acest serviciu în ce-l de al doilea raport MAES (2014):


o Suprafața de pădure (cu rol de protecție a resurselor de apă);

o Numărul de viituri;

o Retenția de apă de către pădure;

o Stratul de zăpadă;

o Infiltrarea;

o Capacitatea de menținere a fluxurilor de bază;

o Capacitatea de retenție a solului;

o Alimentarea cu apă și evacuarea;

o Zone de importanță pentru infiltrarea apei și zone din apropierea izvoarelor,

acoperite de pădure;

o Secetă și lipsă de apă.

Servicu de reglare furnizat de agro-ecosisteme;

o Capacitatea de retenție a apei în solurile utilizate în agricultură

Serviciu ecosistemic furnizat de ecosistemele de apă dulce; (lacuri, râiuri, zone umede)

o Volumul de apă sau de zăpadă – pentru lacuri;

o Debitul – pentru râuri

Harta servicului este prezentată în Anexa nr. 17.


permit educația și formarea (3.1.2.2 – cod CICES v5.1)

Diviziune: Interacțiuni directe, în situ și în aer liber cu sisteme vii care depind de prezența în

mediul înconjurător

Grup: Interacțiuni intelectuale și reprezentative cu mediul natural

Clasa: Caracteristicile sistemelor vii care permit educația și formarea (Characteristics of living systems that enable education and training) Caracteristicile sistemelor vii care permit educația și formarea este identificat ca:

Serviciu cultural furnizat de ecosistemele forestiere;




39

Serviciu cultural furnizat de agro-ecosisteme;

Serviciu cultural furnizat de ecosistemele de apă dulce (lacuri, râuri, ape subterane);

Serviciu cutural furnizat de ecosistemele marine.

7.3.1 Analiza metodelor de cuantificare monetară existente Pentru acest serviciu nu au fost identificate metode de cuantificare monetară. 7.3.2 Alegerea metodei și modului de lucru Pentru evaluarea valorii acestui serviciu ecosistemic propunem metoda valorii de utilizare a serviciului care include următoarele posibilități de cuantificare:

prețuri de piață;

modelul utilității aleatoare;

costurile de călătorie;

prețuri hedonice;

comportament de evitare;

Considerăm că pentru acest serviciu, prețurile hedonice pot furniza o evaluare la un nivel de acuratețe acceptabil. Preţurile hedonice (Hedonic Price Method – HPM) atribuie o valoare serviciilor de ecosistem prin estimarea relaţiei statistice dintre atributele sistemului evaluat şi un alt bun sau serviciu pentru care există o valoare de piaţă. Astfel, valoarea unui teren va fi influenţată de starea ecosistemelor din vecinătate. Analiza urmăreşte să evalueze serviciile de ecosistem prin cuantificarea efectului pe care îl au acestea asupra preţului unui teren. Se bazează pe conceptul economic conform căruia valoarea proprietăţii, bunului sau serviciului este raportată direct la valoarea prezentă a fluxului de beneficii considerat a deriva din proprietate (Rojanschi şi colaboratorii, 1997). Pentru situl în cauza există deja o valoare de referință pentru tururile ghidate în pădurile virgine și cvasivirgine astfel că acestea se pot foarte ușor asimila cu serviciile care permit educația și formarea.


Valoarea serviciului de tur ghidat în pădurile seculare de la Strâmbu Băiuț este de 70 euro/zi/grup de 10 de persoane.




40

Perioadele în care serviciul se pretează a fi utilizat sunt cu precădere primăvara și toamna adică o perioada de maxim 6 luni/an. Iarna accesul este foarte dificil iar vara este o perioadă de vacanță în care serviciul poate fi furnizat cca o lună. De notat că există doar două trasee educative care pot fi folosite de 4 ori pe lună timp de 6 luni pe an. Valoarea rezultată este deci: VSE3 = 6 luni*4 tururi/lună*2 trasee*70 euro /tur = 3.360 euro/an.

7.3.4 Interpretarea rezultatelor Serviciul ecosistemic “Caracteristicile sistemelor vii care permit educația și formarea” are o valoare simbolică însă educația ecologică produce efecte deosebit de benefice atât la nivel comportamental cât și la nivelul întelegerii proceselor ecosistemice. 7.3.5 Beneficiari direcți și indirecți ai serviciului Direcți: companii din industria turismului, informare turistică, autoritatea publică care răspunde de educație, Academia Română, universități/institute de cercetare/muzee, societate civilă. Indirecți: comunități locale, administratori ai pădurilor de stat, asociații de vânătoare, proprietari privați de pădure, meșteri populari, administratori de arii naturale protejate. 7.3.6 Harta serviciului Indicatori propusi pentru acest serviciu în ce-l de al doilea raport MAES (2014):


o Citări, distribuția proiectelor de cercetare, a proiectelor educaționale, număr de

citări istorice;

o Număr/valoarea publicațiilor vândute.


o Număr de ferme didactice.

Serviciu cultural furnizat de ecosistemele de apă dulce (lacuri, râuri, ape subterane).

o Număr de vizitatori

o Arii protejate de interes național sau situri Natura2000.

Harta servicului are la baza rețeaua de trasee turistice și educative din sit și este prezentată în

Anexa nr. 18.

7.4 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Apă subterană (și de sub suprafață)

utilizată pentru băut și apă de suprafață utilizată pentru băut și ca material (4.2.2.1, 4.2.1.1 si




41

4.2.1.2 - coduri CICIES v5.1)

Diviziune: Apă

Grup: Apă subterană utilizată pentru nutriție, materiale sau energie, Apă de suprafață utilizată

pentru nutriție, materiale sau energie

Clasa: Apă subterană (și de sub suprafață) utilizată pentru băut și apă de suprafață utilizată

pentru băut și ca material (Ground (and subsurface) water for drinking, surface water for

drinking and surface water used as a material (non-drinking purposes)).

Apă subterană (și de sub suprafață) utilizată pentru băut și apă de suprafață utilizată pentru băut

și ca material este identificat ca:

Serviciu de producție furnizat de ecosistemele forestiere;

Serviciu de producție furnizat de agro-ecosistme;

Serviciu de producție furnizat de ecosistemele de apă dulce;

Serviciu de producție furnizat de ecosistemele marine (doar apă furnizată ca material).


Pentru evaluarea monetara a serviciilor de producție, este în general unanim acceptată metoda

prețurilor de piață, fiind combinația cu cea mai buna acceptabilitate și, în același timp, metoda

cea mai des utilizată. O altă metodă care poate fi utilizată este cea a productivității, care

presupune colectarea de date privind modul în care schimbările în cantitate și calitate a

serviciului afectează costul de producție al bunului final.


În baza datelor disponibile, s-a ales metoda prețurilor de piață, care are la bază estimarea valorii

serviciilor de ecosistem care sunt tranzacționate pe piață. Se folosesc tehnici economice

standard pentru măsurarea beneficiilor economice ale serviciilor comercializate, pe baza

cantităților cumparate sau furnizate la diferite prețuri. Neajunsul acestei metode constă în faptul

că valoarea de utilizare a bunului furnizat de ecosistem este adesea asimilată cu valoarea totală

a serviciilor furnizate de ecosistemul respectiv.


La nivelul comunei Băiuț, cu cele trei localități aparținătoare: Băiuț, Strâmbu Băiuț și Poiana




42

Botizii, utilizatorii resursei de apă sunt în marea majoritate utilizatori casnici, resursa de apă fiind

utilizată pentru uz gospodăresc. Este menționată o gospodarie care utilizează resursa de apă

pentru acvacultură, însă nu în scop comercial, motiv pentru care considerăm acest consum

pentru uz gospodăresc.

În prezent nu există activități industriale consumatoare de apă, nici activități de tipul

microhidrocentralelor.

Localitățile Băiuț și Strâmbu Băiuț beneficiază de sistem centralizat de alimentare cu apă. Apa

este furnizata prin sistemul propriu al comunei nu prin intermediul unor operatori economici

specializați în acest sens. Furnizarea apei se realizează în sistem paușal, la prețul de 6

lei/persoană/ lună, conform datelor obținute de la Primăria Băiuț. Anual un locuitor al comunei

Băiuț ar avea de achitat 72 lei (15 euro) în schimbul necesarului de apă pentru băut și consum

casnic.

Gospodăriile din localitatea Poiana Botizii beneficiază de resursă de apă prelevată în sistem

propriu, fie prin aducțiuni din surse de apă de suprafață, fie prin intermediul forajelor (fântâni

sau puțuri forate). Această resursă nu este plătită de către populație, însă pentru o evaluare

monetară cât mai completă a acestui serviciu, considerăm că populația localității Poiana Botizii

ar plăti aceeași apă consumată la același preț ca și locuitorii celorlalte două localități ale

comunei.

Din datele cele mai recente furnizate de Primăria Băiuț, comuna totaliza în 2018 un număr de

2308 locuitori.

Astfel, rezultă o valoare a servicului ecosistemic “apă subterană (și de sub suprafață) utilizată

pentru băut și apă de suprafață utilizată pentru băut și ca material” de 34.620 euro/an.

VS4 = nr. locuitori * preț/personă/an (euro)

VS4 = 2308 locuitori * 15 euro/pers/an

VS4 =34.620 euro/an





43

Se va avea în vedere că metoda utilizată este o subestimare a valorii de furnizare a bunului,

întrucât prețurile de piață nu reflectă decât o parte din valoarea totală a acestuia.

7.4.5 Beneficiari direcți și indirecți ai serviciului

Direcți: comunități locale, companii din industria turismului, informare turistică, asociații ale

crescătorilor de animale, administratori ai resurselor acvatice vii, administratori ai cursurilor de

apă.

Indirecți: administratori ai pădurii de stat, asociații de vânătoare, companii din industria

lemnului, proprietari privați de pădure, mangalizarea lemnului, autorități din domeniul

construcțiilor, societatea civilă.




o Date inexistente


o Zone de importanță pentru extracția apei freatice în agro-ecosisteme


o Indicele de exploatare a apei;

o Corpuri de apă freatică;

o Extragere apei freatice;

o Consumul de apa potabilă;

o Disponibilitatea surselor de apă de suprafață;

o Apa utilizată/extrasă

Harta serviciului are la bază rețeaua hidrografică cu cele 4 bazine de pe suprafața sitului. Au fost

luate în considerare atât cursurile de apă permenente cât și cele cu caracter temporar. Harta

serviciului este prezentată în Anexa nr. 19.


permit investigarea științifică sau crearea de cunoștințe ecologice tradiționale (3.1.2.1 – cod

CICES v5.1)

Diviziune: Interacțiuni directe, in situ și în aer liber cu sisteme vii care depind de prezența în




44

mediul înconjurător;

Grup: Interacțiuni intelectuale și reprezentative cu mediul natural;

Clasa: Caracteristicile sistemelor vii care permit investigarea științifică sau crearea de cunoștințe

ecologice tradiționale (Characteristics of living systems that enable scientific investigation or the

creation of traditional ecological knowledge).

Caracteristicile sistemelor vii care permit investigarea științifică sau crearea de cunoștințe

ecologice tradiționale a fost identificat ca:




Serviciu cutural furnizat de ecosistemele marine.

7.5.1 Analiza metodelor de cuantificare monetară existente Pentru acest serviciu nu au fost identificate metode de cuantificare monetară. 7.5.2 Alegerea metodei și modului de lucru Culturile din întreaga lume au dezvoltat diferite interpretări ale naturii de-a lungul istoriei umanității. Multe dintre ele sunt ancorate în sisteme tradiționale de credință, prin care populațiile indigene obițnuiau s înțeleagă și interpreteze mediul biofizic în care trăiau (Iaccarino, 2003).

Aceste sisteme de gestionare a mediului înconjurător constituiau o parte integrală a identității culturale și integrității sociale a multor populații de indigeni. În același timp, cunoștințele lor reprezentau un capital de cunoaștere și experiență despre natura castigat de-a lungul mileniilor din observații directe, și transmise – cel mai adesea pe cale orală – peste generații.

Importanța acestor cunoștințe tradiționale pentru protecția biodiversității și atingerea dezideratului de dezvoltare durabilă începe să fie încet recunoscută internațional (Gadgil et al, 1993). Spre exemplu, Articolul 8 al Convenției privind Diversitatea Biologică îndeamnă la “…respect, protejare și menținere a cunoștințelor, inovațiilor și practicilor indigenilor și a comunităților locale întruchipând stiluri de viață tradiționale relevante pentru conservare și utilizare durabilă a diversității biologice…”(Națiunile Unite, 1992). În plus, cunoștințele tradiționale sau indigene au fost redescoperite ca model pentru interacțiunea cu mediul respectiv utilizare sănătoasă a acestuia, și ca o sursă bogată de exploatat pentru dobândirea de noi perspective cu privire la relația dintre oameni și natura.




45

Totuși, dificultatea în abordarea cunoștințelor provenite de la culturile indigene este deja reflectată în modul în care o descriem și o denumim. Nu există o definiție universală ci mai degrabă o serie de termeni sunt utilizați pentru a stabili ce știu populațiile locale/indigene (Berkes, 1993) incluzând: cunostințe tradiționale sau cunostințe ecologice tradiționale, cunostințe locale, știinșa sau cunoașterea indigenă, cunoștințe populare, cunoștințe ale fermierilor sau pescarilor, cunoștințe tacite.

Fiecare din acești termeni poartă diverse implicații și există discuții în continuare despre care este cel mai potrivit. Cuvântul “tradițional” spre exemplu, subliniează transmiterea cunoștințelor de-a lungul unei continuități culturale dar poate ignora abilitatea societăților tradiționale de a se adapta unor schimbări circumstanțiale.

Un alt cuvânt larg răspândit și folosit este “indigen”, menit să sublinieze natura autohtonă a cunoștințelor dar care poate trece cu vederea cunoștințe ale populațiilor care nu sunt oficial recunoscute ca indigene.

Termenul “local” poate fi aplicat diferitelor contexte geografice însă îi lipsește specificitatea.

În prezent, cunoștințele ecologice tradiționale sunt interpretate ca un tot cumulativ de cunoștințe, practici și reprezentări care descriu relațiile organismelor vii între ele și cu mediul lor fizic, care au evoluat prin procese adaptative și au fost predate generațiilor prin transmitere culturală (Berkes at al, 2000).

În condițiile în care pentru situl Natura 2000 în cauză toate cunostințele, practicile și reprezentările mai sus amintite sunt încorporate în regelmentări, este practic imposibil a se realiza o cuantificare monetară a acestora.

Caracterul primar al unei părți a ecosistemelor forestiere din sit (aproximativ 600 ha) nu doar permit dar și reclamă investigare științifică menită cel puțin a clarifica reziliența ecosistemelor forestiere reprezentate în contextul schimbărilor climatice.


Având în vedere cele expuse mai sus, considerăm investigarea științifică ca fiind relevantă cel

puțin o data la 10 ani, pe parcursul campaniilor de amenajare, când gospodărirea pădurilor din

trecut este considerată ca un ingredient important în alegerea soluțiilor tehnice de maximizare a

potențialului ecoprotectiv și bioproductiv al ecosistemelor forestiere. Deși pădurile cu caracter

primar aflate în sit nu au făcut obiectul gospodăririi active, neintervenția este considerată cel

puțin la fel de valoroasă ca și managementul activ pentru identificarea soluțiilor de regenerare a

pădurilor de valoare ecologică și economică.




46

În acest context, datorită reprezentativității ecosistemelor primare în structura arboretelor OS

Strâmbu Băiuț, s-a considerat că lipsa modelului natural ar putea afecta posibilitatea de produse

principale a unității de gospodărire în proporție de 50%, cel puțin pe o perioadă de planificare

(10 ani).

VSE5 = Pa(m3)*50%*10ani*Pmml(euro) ;

Unde,

Pa – posibilitatea medie anuală a ocolului în mc;

10 ani – perioada de planificare;

Pmml – prețul mediu al masei lemnoase pe picior;

Astfel,

VSE5 = 48.000 mc*50%*10*40euro/mc = 9.600.000 euro/an

7.5.4 Interpretarea rezultatelor Valoarea semnificativă a acestui serviciu este dată de faptul că modelul natural este practic inestimabil din punct de vedere monetar pentru asigurarea rezilienței ecosistemelor forestiere în condițiile schimbărilor climatice și a altor factori pertubatori (poluare, gradații de insecte, viroze, etc.). În plus, capacitatea de autoreglare a pădurii naturale este maximă în condiții de echilibru dinamic atins, cu efecte benefice evidente și în proximitatea extinsă a pădurilor cu structuri primare. 7.5.5 Beneficiari direcți și indirecți ai serviciului Direcți: administratori ai pădurilor de stat, autoritatea publică care răspunde de educație, Academia Română, universități/institute de cercetare/muzee, societate civilă. Indirecți: comunități locale, companii din industria turismului, informare turistică, administratori de arii naturale protejate. 7.5.6 Harta serviciului Indicatori propuși pentru acest serviciu în ce-l de al doilea raport MAES (2014):


o Citări, distribuția proiectelor de cercetare, a proiectelor educaționale, număr de

citări istorice;

o Număr/valoarea publicațiilor vândute.


o Număr de studii științifice cu privire la agro-ecosisteme.




47

Serviciu cultural furnizat de ecosistemele de apă dulce (lacuri, râuri, ape subterane).

o Puncte de monitorizare (de oameni de știință);

o Număr de proeicte științifice, articole, studii;

o Situri clasificate (patrimoniu universal, etc)

Harta servicului are la bază pădurile cu structuri primare identificate conform criteriilor din OM

3397/2012 și este prezentată în Anexa nr. 20.

7.6 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Procedee de descompunere și de

fixare și efectul lor asupra calității solului (2.2.4.2 – cod CICES v5.1)

Diviziune: Reglementarea condițiilor fizice, chimice, biologice

Grup: Reglementarea calității solului

Clasa: Procedee de descompunere și de fixare și efectul lor asupra calității solului

(Decomposition and fixing processes and their effect on soil quality)

Procedee de descompunere și de fixare și efectul lor asupra calității solului a fost identificat ca:



Serviciu de reglare furnizat de ecosistemele de apă dulce (lacuri, râuri, ape subterane);

Serviciu de reglare furnizat de ecosistemele marine;


Pentru acest serviciu nu au fost identificate metode de cuantificare monetară.


Organismele din sol joacă roluri cheie în ecosisteme prin efectul lor asupra proprietăților fizice și

proceselor, și prin contribuțiile biologice asupra fluxurilor de energie și carbon, respectiv

ciclurilor de nutrienți. Importanța faunei din sol pentru proprietățile fizice ale acestuia crește în

general cu marimea corpului organismelor. Macrofaună din sol, cum ar fi viermii de pământ,

furnicile și termitele, pot avea efecte extrem de puternice asupra porozității solului prin crearea

de macropori și tunele care permit un circuit preferențial al apei în profilul solului. Mișcarea

macrofaunei prin profilul solului poate amesteca particulele minerale dintr-un orizont în altul și




48

poate aduce fragmente de litieră de la suprafață la nivelul orizonturilor minerale, afectând în

consecință textura solului, structura lui și conținutul de materie organică. O excepție notabilă în

sensul influenței asupra proprietăților fizice o constituie rolul microbilor în formarea agregatelor

din sol. Activitatea acestora și în special a micorizelor produce exudate care ajută la consolidarea

particulelor de sol în agregate.

Aproximativ 80-90% din producția primară netă intră în sol ca materie moartă provenită din

plante (litieră, crengi, tulpini, rădăcini) sau exudate organice din rădăcini. Aceasta este

descompusă în principal de către bacterii și ciuperci aflate în sol și în orizontul de litiera.

Descompunerea este un proces fiziologic și o digestie enzimatică a microbilor ca și o interacțiune

trofică în sistemul de hrănire care controlează ciclul nutrienților din sol. Descompunerea asigură

transformarea unui substrat organic dintr-o formă în alta și sursa dioxidului de carbon absorbit

din sol prin respirație precum și recircularea nutrienților.

Descompunerea este controlată de interacțiunile mediului fizic, calitatea substratului, respectiv

de comunitatea de organisme descompunătoare. Temperatura și umiditatea solului sunt

determinante, solurile mai umede și mai calde având evident rate superioare de descompunere

a materiei organice.

Date fiind complexitatea proceselor de descompunere precum și importanța critică pentru toate

procesele de asimilare, creștere, producție și reglare, evaluarea contravalorii monetare este

extrem de dificilă. Aceste procese sunt practic existențiale și nu pot fi evaluate, lipsa lor ducând

practic la colapsul vieții pe pământ.

Literatura de specialitate recunoaște lipsurile și nevoia de cuantificare a beneficiilor aduse de sol

și ecosistemele specifice acestuia.

Una dintre evaluările existente se referă la beneficiile furnizate de biodiversitate cu o atenție

specială dată biodiversității din sol, fără însă a exista o defalcare la nivel de procese de

descompunere (tabelul nr. 8).

Dată fiind lipsa unor evaluări, este evident că și metodele de calcul lipsesc. Metodele bazate pe

costuri (metoda costului de înlocuire a procesului, metoda evitării perturbărilor sau metoda

cheltuielii preventive) sunt nepotrivite pentru procesele critice și de neînlocuit. În astfel de

condiții considerăm că cea mai potrivită metodă de estimare este metoda valorii de producție.




49

Tabelul nr. 8 Evaluarea serviciilor ecosistemice legate de sol la nivel global (modified from

Pimentel et al. 1997)

Service /Activity World economic benefits (x 1 billion US dollars per year)

Organic matter cycling/waste recycling 760 Soil formation 25 Nutrient cycling 90 Bioremediation 121 Pest Control 160 Fertility/ pollination 200 Wild food 180 Biotechnology industry 6 Total 1542

Astfel considerăm creșterea medie în biomasă la hectar pentru estimarea valorica a proceselor

de descompunere și de fixare și efectul lor asupra calității solului.


VSE6 = Q(t/an/ha) * S(ha) * P (euro/t)

Unde,

Q = producția medie de materie primă (lemn) pe an și ha = 7t/an*ha;

S = suprafața (2900 ha);

P = pretul mediu al biomasei/t = 45 euro/tona

Rezultă deci

VSE6 = 7t/an*ha*2900ha*45euro/tona = 913.500 euro/an


Valoarea estimată pentru acest serviciu nu indică neapărat caracterul lui critic, însă oferă o bună

înțelegere a contribuției la economia ecosistemului mai ales prin continuitatea lui și gradul

scăzut de risc în a-și diminua aportul atâta timp cât procesele de descompunere sunt securizate

prin protejarea de intervenții de natură antropică a caracterului lor natural.


Direcți: Academia Română, universități și institute de cercetare.

Indirecți: comunități locale, administratori ai pădurilor de stat, asociații de vânătoare, asociații

ale crescătorilor de animale, societatea civilă.




50



Serviciu de reglare furnizat de ecosistemele forestiere

o Materia organică din sol;

o Cantitatea de lemn mort;

o Grosimea stratului de natură organică.


o Suprafața acoperită cu plante fixatoare de azot;

o Balanța brută de azot.


o Date inexistente.

Harta servicului are la bază producția medie de biomasă la nivelul sitului și este prezentată în

Anexa nr. 21.

7.7 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Procese meteorologice și efectul lor

asupra calității solului (2.2.4.1 – cod CICES v5.1)


Grup: Reglementarea calității solului

Clasa: Procese meteorologice și efectul lor asupra calității solului (Weathering processes and

their effect on soil quality)

Procese meteorologice și efectul lor asupra calității solului este identificat ca:











51

Societatea Americană de Științe a Solului (SSSA) și Karlen și colab., ( 1997) au propus o definiție,

care prezintă o integrare a cunoștințelor științifice cu abordarea practică calității solului. SSSA a

definit calitatea solului prin "capacitatea unui anumit tip de sol să funcționeze, în limitele

ecosistemelor naturale sau administrative, pentru a susține productivitatea plantelor și a

animalelor, să mențină sau să îmbunătățească calitatea apei și a aerului și să sprijine calitatea

umană și locuințele". După părerea majorității specialiștilor, această definiție poate să fie

considerată ca fiind unul dintre cele mai cuprinzătoare privind calitatea solurilor. Calitatea

solului poate fi definită pe scurt ca "durabilitatea unui sol pentru un anumit tip de utilizare a

acestuia" (Gregorich și colab., 1994).

De asemenea, conţinutul solului în humus reprezintă una din însuşirile fundamentale ale stării

de calitate a acestuia. Conţinutul solului în humus şi calitatea lui diferă atât în funcţie de

condiţiile climatice cât şi de întregul complex al factorilor pedogenetici.

Așa cum s-a prezentat la serviciul anterior, sunt identificate ca nevoi metodele de cuantificare a

serviciilor ecosistemice legate de sol și deci și a impactului proceselor meteorologice asupra

calității solului.

Procesele meteorologice care pot influența calitatea solului sunt pentru cazul sitului în discuție

ploile torențiale care pot genera eroziunea și destructurarea solului însă acest proces se poate

declanșa sau poate fi favorizat printr-o gestionare necorespunzatoare a vegetației forestiere.

Aceasta ar putea duce la declanșarea fenomenelor erozionale pe căile de extragere a lemnului

amenajate necorespunzator și prin înlăturarea pe un timp mai îndelungat a protecției conferite

de vegetația forestieră.

În astfel de condiții calitatea solului poate fi diminuată semnificativ. În aceste condiții s-a recurs

la una dintre cele trei metode bazate pe costuri pentru a evalua contribuția acestui serviciu

ecosistemic la economia sitului N2000 și anume metoda costului evitării deteriorării (“damage

avoided cost”). Metoda presupune evaluarea costului de reabilitare apărut în cazul absenței unui

sistem funcțional.


Pentru cazul de fața, pierderea calității solului ar putea duce la diminuarea clasei de producție cu




52

una sau două trepte, ceea ce s-ar traduce într-o reducere a acumulării de biomasă de până la

50%.

La extrem s-ar putea pierde integral solul prin eroziune, caz în care costul de reabilitare ar fi cel

de reconstrucție ecologică. Acest caz este puțin probabil însă, pentru referință menționăm costul

reconstrucției ecologice în cazul eroziunii solului care poate ajunge la 6000 euro/ha până la

încheierea stării de masiv. Pentru suprafața sitului ar însemna un cost de 2900ha*6000 euro/ha

adică 17.400.000 euro.

Considerăm reducerea productivității cu o treaptă față de cea existentă, adică de la clasa de

producție medie II, la clasa de producție medie III. Aceasta aduce o reducere a acumulării anuale

de la 7 t la 5,6 t la ha, adică cca 20%.

VSE7 = Q(t/an/ha) * S(ha) * P (euro/t) *20%

Unde,

Q = producția medie de materie primă (lemn) pe an și ha = 7t/an*ha;

S = suprafața (2900 ha);

P = prețul mediu al biomasei/t = 45 euro/tonă

VSE7 = 7t/an*ha*2900ha*45euro/tonă *20% = 182.700 euro/an


Menținerea modului responsabil de gospodărire a pădurilor ținând cont și de rolul antierozional

al acestora se traduce în caștiguri semnificative, nu prin plus valoare ci prin evitarea costurilor de

reabilitare și prin asigurarea continuității și predictibilității producției de biomasă.


Direcți: comunități locale, administratori ai pădurilor de stat, companii din industria lemnului,

proprietari privați de pădure, Academia Română, universități și institute de cercetare.

Indirecți: administratori ai cursurilor de apă, societatea civilă.




o Suprafața acoperită cu pădure;




53

o Costuri de restaurare/refacere;

o Calitatea solului din zonele împădurite: proprietățile chimice ale solului.


o Ponderea agriculturii ecologice;

o Conținutul de materie organică a solului;

o PH-ul solului vegetal

o Capacitatea de schimb de cationi


o Suprafața fluvisolilor – pentru lacuri

o Prezența/absența solurilor hidromorfice – pentru zone umede;

o Suprafața zonelor inundabile.

Harta servicului are la bază consistența arboretelelor și este prezentată în Anexa nr. 22.


permit activitățile care promovează sănătatea, recuperarea sau bucuria prin interacțiuni active

sau imersive (3.1.1.1 – cod CICES v5.1)

Diviziune: Interacțiuni directe, in-situ cu sisteme vii care depind de prezența în mediul

înconjurător.

Grup: Interacțiuni fizice și experimentale cu mediul natural.

Clasa: Caracteristicile sistemelor vii care permit activitățile care promovează sănătatea,

recuperarea sau bucuria prin interacțiuni active sau imersive.

Caracteristicile sistemelor vii care permit activitățile care promovează sănătatea, recuperarea

sau bucuria prin interacțiuni active sau imersive este indentificat ca:




Serviciu cutural furnizat de ecosistemele marine;


Metodele folosite pentru evaluarea monetară a serviciile culturale sunt, în principal, metoda

costurilor de călătorie, evaluarea contingentă și metoda alegerii contingente (Grădinaru, G.,




54

2013)


Metoda costurilor de călătorie a fost propusă în 1947 de Harold Holding pentru evaluarea

(estimarea valorii) parcurilor naționale. Este o metodă proiectată pentru a măsura în termeni

monetari beneficiile obținute de oameni pentru vizitarea zonelor de recreere.

Costul de călătorie este considerat o aproximație a prețului pe care vizitatorii sunt dispuși să îl

plătească pentru serviciul de ecosistem. S-au identificat două tipuri ale metodei: costul de

călătorie individual, respectiv costul de călătorie zonal.

Din rațiuni care țin de disponibilitatea datelor, evaluarea monetară a acestui serviciu în cadrul

studiului este realizată prin metoda costului de călătorie individual. Acesta stabilește relația

dintre numărul anual de vizite și costul călătoriei și eventual alte variabile (vârsta, sex, educație,

venituri) dacă aceste variabile influențează semnificativ numărul vizitelor.


Turismul nu a cunoscut până în prezent, pe suprafata ariei protejate, o dezvoltare pe măsura

posibilităților. Există clasificată în comună o singură pensiune turistică cu 7 camere oferind

cazare pentru un număr de 14 persoane. Comunitatea locală ar putea beneficia de pe urma

potențialului turistic al zonei.

Zona luată în studiu cuprinde localitățile de pe raza administrativ teritorială a comunei Băiuț,

respectiv: Băiuț, Strâmbu Băiuș și Poiana Botizii, precum și localitățile invecinate: Botiza, Cavnic

și Poienile Izei. În ceea ce privește infrastructura de cazare, conform site-ului Ministerului

Turismului, în zona de referință există un număr de 78 unități de cazare care oferă în total un

număr de 723 locuri de cazare, distribuite conform tabelului nr. 9.

Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, indicele de utilizare netă a

infrastructurii de cazare pentru județul Maramureș este de 12,8% (anul 2011). Durata medie de

şedere a turiştilor este de 1.9 zile. Valoarea medie zilnică a cheltuielilor turiștilor cazați în unități

de cazare înregistrate (anul 2011) este de aprox. 60 euro.

Pentru a calcula valoarea economică a acestui serviciu cultural, s-a estimat numărul de turiști

care se cazează pe teritoriul ariei protejate, folosind datele privind infrastructura de cazare

existentă și indicele de utilizare netă a acesteia.




55

Tabel nr. 9 Situația locurilor de cazare

Localiatea Număr unități de

cazare

Număr de locuri

Băiuț 1 14

Strâmbu Băiuț - -

Poiana Botizii - -

Botiza 24 212

Cavnic 22 325

Poienile Izei 18 172

TOTAL 78 723

NT - Lc * G * 356/S

NT - număr total de turiști/an

Lc - număr locuri de cazare

G - gradul de ocupare

S - durata sejurului

Astfel, pentru capacitatea actuală de 723 locuri de cazare, la un indice de utilizare netă a

infrastructurii de 12,8%, cu o durată a sejurului de 1,9 zile, numărul de turiști pe care îi poate

susține infrastructura existentă din zona de referință este de aproximativ 17.865 persoane/an.

Luând în calcul o valoare medie a cheltuielilor de 60 euro/turist/zi obținem o valoare estimată a

servicului de 1.071.900 euro/an.


Serviciul de recreere și turism este un serviciu integrat la care contribuie cumulate ecosistemele

acvatice, forestiere, infrastructura zonei și oferta organizatorică a zonei. Absența unor măsuri de

management în ceea ce privește activitatea de recreere și turism, identificate în mod

corespunzător și reflectate în Planul de management, poate conduce la degradarea

ecosistemelor și implicit influențează starea de conservare a speciilor și habitatelor. Interesul tot

mai mare pentru turism trebuie compensate de măsuri care să încurajeze și să optimizeze




56

potențialul său.

Prezentul rezultat are menirea de a constitui un argument în plus în promovarea activităților de

conservare a diversității biologice.


Direcți: administratorul de pădure de stat (silvoturism), companii din domeniul turismului,

puncte de informare turistică.

Indirecți: comunitățile locale, meșteri populari, autoritatea publică care răspunde de educație,

societatea civilă, administratori de arii naturale protejate.



Serviciu cultural furnizat de ecosistemele forestiere

o Distribuția florei și faunei sălbatice/speciilor emblematice asociate cu tipul de

pădure;

o Zone de importanță avifaunistică asociate cu pădurea;

o Suprafața de pădure accesibilă pentru recreere;

o Număr de vizitatori;

o Număr de vânători;

o Operatori de ecoturism;

o Suprafață de pădure accesibilă pentru vânătoare;

Serviciu cultural furnizat de ape dulci;

o Număr de vizitatori ai obiectivului (lac, râu, zonă umedă)

Harta servicului are la bază rețeaua de drumuri și poteci care permit accesul vizitatorilor în

scopuri de recreere, și este prezentată în Anexa nr. 23.

7.9 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Controlul dăunătorilor (inclusiv

speciile invazive) (2.2.3.1 – cod CICES v5.1)


Grup: Controlul dăunătorilor și al bolilor

Clasa: Controlul dăunătorilor (inclusiv speciile invazive) (Pest control (including invasive species))




57

Controlul dăunătorilor (inclusiv speciile invazive) a fost identificat ca:








Starea de sănătate a pădurilor este perturbată de dăunători abiotici, cauzați în deosebi de

valorile minime sau maxime ale factorilor climatici, de evoluția stațiunilor în care acestea sunt

instalate, cât și de acțiunea omului. Mărimea efectelor nefavorabile ale dăunătorilor asupra

vegetației sunt direct proporționale cu intensitatea și întinderea factorilor perturbatori.

În situația înregistrării unor situații de apariție a ciupercilor sau a insectelor dăunătoare,

administratorul fondului forestier are obligația legală de a identifica de îndată agentul

vătămator, suprafața pe care se întinde, intensitatea atacului și de a stabili măsurile necesare de

protecție în vederea evitării eventualelor pagube.

Pentru cuantificarea valorii monetare a acestui serviciu, vom considera valoarea serviciului ca

fiind cel puțin egală cu valoarea utilizată în gospodarirea pădurilor pentru activitatea de

protecție a pădurilor și combaterea dăunătorilor.


Starea de sănătate a pădurilor se asigură prin lucrări de protecție, care se efectuează pe baza

cunoașterii nivelului populației și bolilor. Verificarea acesteia se face periodic de către personalul

ocolului silvic.

Dăunătorii biotici vegetali (ciupeci, bacterii, virusuri) și animali (insecte, mamifere rozătoare) pot

afecta vegetația în oricare din stadiile sale de dezvoltare. Apar astfel boli ale semințelor, atunci

când recoltarea semințelor este realizată în condiții de umezeală iar depozitarea este

necorespunzătoare, boli ale radacinilor, ale tulpinilor și ramurilor, boli canceroase, boli vasculare




58

și alterare cromatică, boli care produc putrezirea lemnului, boli ale frunzelor sau antofitoze

produse de dăunători vegetali. În ce privește dăunătorii animali, insectele sunt principalii

dăunători forestieri, fiind categorisiți în gandaci defoliatori, gandaci de scoarță, insecte xilofage.

Prevenirea și combaterea dăunătorilor se face ținând seama de caracteristicile biologice ale

dăunătorilor, natura și structura culturilor și a arboretelor cât și de importanța economică și

socială a acestora. Măsurile de combatere a dăunătorilor constau de obicei în aplicarea unor

metode integrate care presupun îmbinarea măsurilor silviculturale cu procedeele fizico-

mecanice, biologice și chimice.

Măsurile siviculturale sunt lucrări menite să asigure o dezvoltare viguroasă a culturilor create din

esențe forestiere autohtone, adaptate condițiilor locale de vegetație și încep, în mod obișnuit,

de la recoltarea semințelor din arborete de înaltă productivitate, cu condiții staționale similare

sau cât mai apropiate de suprafețele în care se va introduce materialul săditor, continuând cu

producerea materialului săditor, până la exploatarea arboretului.

Pentru evitarea dublei cuantificări, nu ne vom raporta la elementul component al a serviciului

ecosistemic, care se regăsește evaluat în mare măsură în cadru serviciului ecosistemic:

menținerea populațiilor de pepiniere și a habitatelor (inclusiv protecția genelor).

Cealaltă componentă a lucrărilor de protecție o constituie măsurile preventive. Acestea, în

majoritate se realizează prin procedee fizico-mecanice și chimice cum ar fi combaterea ipidelor

cu ajutorul arborilor cursă sau cu ajutorul curselor feromonale, recoltatul pontelor de Lymantria

dispar, a cuiburilor de omizi sau a larvelor diferitelor specii.

Având în vedere cele de mai sus, pentru evaluarea monetară a acestui serviciu avem la bază

valorile devizelor de lucrări de prevenire și combatere a dăunătorilor de la Ocolul Silvic Strâmbu

Băiuț. Pentru astfel de lucrări ocolul alocă anual în medie 4.500 lei, echivalentul a 1.000 euro.

Din această sumă, 20% este chetuita pentru tratarea și pregătirea puieților din pepinieră, restul

de 80%, reprezentând 800 euro anual, sunt utilizați pentru realizarea lucrărilor fizico-mecanice și

chimice de combatere.

Dacă raportam suprafața ocupată de situl de importanţă comunitară ROSCI0285 Codrii Seculari

de la Strâmbu Băiuţ (2.962 ha) la suprafata Ocolului Silvic Strâmbu Baiut (12.532 ha), rezultă că




59

situl ocupa 23.62% din suprafața ocolului. Calculăm astfel valoarea serviciului ca:

VS9 = Pa * S%

Pa – prețul anual al lucrărilor de prevenire

S% - procent din suprafața ocolului ocupată de situl ROSCI0285

VS9 - 800 euro/an* 23,62%

VS9 = 188,96 euro/an


Natura și structura pădurilor, cât și modul lor de gospodărire, au importanță deosebită în

privința stării lor de sănătate. Arboretele formate din specii autohtone, de valoare economică si

socială, sunt totodată rezistente față de boli și dăunători. Pădurile formate din specii improprii

stațiunii și gospodărite necorespunzător, exploatate irațional sau pășunate abuziv, reprezintă

zone favorabile de înmulțire a insectelor și ciupercilor. Capacitatea de autoreglare a pădurii

naturale este maximă în condiții de echilibru dinamic atins, cu efecte benefice evidente și în

proximitatea extinsă a pădurilor cu structuri primare.

Trebuie subliniat faptul că metoda nu furnizează o măsură corectă a valorii economice a

serviciului ci, așa cum am meționat în rândurile de mai sus, reprezintă doar o parte din valoarea

economică totală.


Direcți: administratori de pădure de stat, asociații de vânătoare, companii din industria

lemnului, proprietari privati de pădure, apicultori, Academia Română, universități/institute de

cercetare/muzee.

Indirecți: comunități locale, companii din industria turismului, informare turistică, societăți care

utilizează produse accesorii ale pădurii, asociații ale crescătorilor de animale, administrartori ai

resurselor acvatice vii, administratori ai cursurilor de apă, societatea civilă, administratori de arii

naturale protejate.




o Abundența speciilor forestiere gazdă;




60

o Suprafața acoperită cu padure sănătoasă (parametri care indică starea de

sănătate a pădurii);

o Număr de boli și dăunători;

o Suprafața afectată de boli și dăunători;

o Costurile daunelor.


o Densitatea de garduri vii;


o Specii invazive (specii de plante acvatice și ripariene introduse);

o Numărul de nevertebrate acvatice introduse;

o Numărul de vertebrate introduse în râuri și zone ripariene.

Harta servicului are la baza distribuția fondului forestier pe tipuri funcționale, și este prezentată

în Anexa nr. 24.

7.10 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Fibre și alte materiale din plante

sălbatice destinate utilizării sau prelucrării directe (cu excepția materialelor genetice) (1.1.3.2

– cod CICES v5.1)

Diviziune: Biomasă

Grup: Plante terestre cultivate pentru nutriție, materiale sau energie

Clasa: Fibre și alte materiale din plante sălbatice destinate utilizării sau prelucrării directe (cu excepția materialelor genetice) (Fibres and other materials from reared animals for direct use or processing (excluding genetic materials))

Fibre și alte materiale din plante sălbatice destinate utilizării sau prelucrării directe (cu excepția

materialelor genetice) a fost identificat ca:




Serviciu de producție furnizat de ecosistemele marine (doar apa furnizată ca material).


Metoda folosită pentru cuantificarea acestui serviciu este aproape exclusiv cea a valorii de

utilizare și mai precis a valorii de piață. Având în vedere acuratețea modului de cuantificare și




61

ancorarea puternică în realitatea pieței, explorarea unor metode alternative nu își găsește

justificarea.


Metoda folosită este cea a valorii de piață a lemnului de lucru respectiv a lemnului pentru foc.

Evaluarea volumelor rezultate s-a facut luandu-se in considerare atât încadrarea funcțională a

arboretelor din sit cât și obiectivele de conservare pe termen lung în contextul socio-economic

real.


Pădurile din sit sunt încadrate în regim de non intervenție în proporție de 20% - 877,38 ha

încadrate ca sit al patrimoniului mondial UNESCO). În vederea asigurării unei zone tampon

pentru aceste păduri, s-a agreat desemnarea încă a unei suprafețe în care nu se reglementează

producția, în suprafață de 713.1 ha.

Prin urmare, rămâne o suprafață de aproximativ 1.400 ha pentru reglementarea procesului de

producție. Având în vedere caracterul general al evaluării și necesitatea identificării valorii

serviciului pe termen lung, s-a luat în considerare servicul de producție la nivelul unui ciclu de

producție de 120 de ani și s-a lucrat cu creșterea medie a arboretelor din sit.

Avem astfel o creștere medie de 6.4 mc/an/ha și o posibilitate anuală de aproximativ 4.5

mc/an/ha din care datorită compoziției pe specii și claselor de producție se obține 60% lemn de

lucru și 40% lemn de foc.

Rezultă astfel un volum de 6.300 mc/an valorificabil la prețul de 35 euro/mc lemn pe picior.

Valoarea anuală a serviciului este deci de 220.500 euro

VS10 = 6.300 mc*35euro/mc = 220.500 euro/an.


Servicul de producție ”fibre și alte materiale din plante sălbatice destinate utilizării sau

prelucrării directe” este cel mai important serviciu de producție asociat sitului. Considerarea lui

are o importanță critică dincolo de valoarea în sine generată de veniturile înregistrate și de




62

disponibilitatea masei lemnoase pe piața locală. Serviciul transmite un mesaj de coexistență a

activităților economice bine reglementate cu obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000,

conferind perspectivele pozitive ale acceptării restricțiilor și sprijinului activ pentru măsurile de

conservare.


Direcți: comunități locale, administratori de pădure de stat, companii din industria lemnului,

proprietari privați de pădure, meșteri populari, mangalizarea lemnului.

Indirecți: asociații de vânătoare, companii din industria turismului, informare turistică, societăți

care utilizează produse accesorii ale pădurii, societatea civilă, administratorii de arii naturale

protejate.




o Volumul pe picior;

o Acumularea de biomasă (creșterea);

o Păduri de producție;

o Posibilitatea de produse principale(anuală și decenală)

o Arbori pentru produse accesorii: stejar de plută, pini pentru rășină, etc.

o Arbori pentru producția de masă lemnoasă;

o Consumul de lemn (industrial, combustibil)

o Consumul de plută și rășini;

Serviciu de producție furnizat de agro-ecosistme

o Recolta de plante cultivate pentru fibre (t/ha, t/substanță uscată/ha);

o Suprafața cultivată cu plante pentru fibre.

Serviciu de producție furnizat de ecosistemele de apă dulce

o Cantitatea de lemn produsă de pădurile ripariene (tone sau volum);

o Suprafața de păduri din zone umede exploatată (ex. plop, salcie)

Harta servicului are la bază zonarea funcțională a pădurilor, cu evidențierea zonelor unde se

reglementează producția de masă lemnoasă (tipurile funcționale III și IV) și este prezentată în

Anexa nr. 25.




63

7.11 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Bioremediere de către

microorganisme, alge, plante și animale (2.1.1.1 - cod CICES v5.1)

Diviziune: Medierea deșeurilor sau a substanțelor toxice de origine antropică prin procese vii;

Group: Mediere prin procese vii;

Clasa: Bio-remediere de către microorganisme, alge, plante și animale.

Bioremediere de către microorganisme, alge, plante și animale este identificat ca:


Serviciu de reglare și suport furnizat de agro-ecosisteme;

Serviciu ecosistemic furnizat de ecosistemele acvatice de apă dulce (lacuri, râuri, ape

sbterane)

Serviciu ecosistemic furnizat de ecosistemele marine;


Nu au fost identificate metode existente de cuantificare monetară a acestui serviciu.


În lucrarea Metode și tehnici pentru cuantificarea valorii serviciilor de ecosistem – G. Grădinaru,

sunt menționate o serie de metode de cuantificare a valorii monetare a serviciilor ecosistemice

de reglare și suport, aplicabile la modul general. Dintre aceste metode menționăm: metoda

productivității, metoda prețurilor hedonice, metoda costurilor de evitare/de substituire.

Lipsa datelor face imposibilă alegerea unei metode cunoscute de evaluare a valorii monetare,

pentru acest serviciu propunem o adaptare a metodei costurilor de substituire. Estimarea se

face pe baza costurilor furnizării unor substituenți ai serviciului, altfel spus, folosirea costurilor

pentru estimarea beneficiilor.

Trebuie subliniat faptul că, deși această metodă nu furnizează o măsură corectă a valorii

economice, determinarea costurilor este importantă pentru că indică avantajul net al accesului

la un input prozitiv asigurat de ecosisteme, față de situația în care același input se obține printr-o

opțiune alternativă. În general, această informație asigură un argument inițial pentru decizia de




64

conervare a ecosistemelor.


Timp de sute de ani alături de agricultură și exploatarea lemnului, mineritul a fost una din

principalele activități tradiționale din comuna Băiuț. Prima atestare documentară despre

exploatările de aur din Băiuț datează din anul 1315 când este amintită o mină de aur în regiunea

izvoarelor râului Lăpuș. După evenimentele din decembrie 1989 activitatea minieră în zona

Băiuțului s-a redus treptat, urmand ca în anul 2006 minele din zona Băiuț să intre în conservare.

În prezent, activitatea de minerit este evidențiată atât ca presiune cât și ca amenințare. În sit

sunt localizate numeroase halde de steril și galerii de mină. Acestea sunt o sursă de poluare

continuă cu metale grele atât a solului cât și a apei. Absența unei politici naționale în domeniul

resurselor minerale, fac puțin posibilă pe termen mediu și lung, finanțarea activităților de

ecologizare a zonei.

Bioremedierea “in situ” este utilizată pentru depoluarea acviferelor și a solurilor contaminate cu

solventi clorurați, hidorcarburi petroliere, explozibil, nitrați și metale toxice. Fitoremedierea

reprezintă un set de procese care utilizează plantele pentru a îndepărta, transfera, stabiliza și

distruge poluanți organici și/sau anorganici din sol și sedimente, pânza freatică, apele de

suprafață și apele de infiltrație.

Metoda de evaluare a costurilor serviciului de mediu furnizat de vegetația forestieră și ierboasă

instalată pe haldele de steril și de-a lungul cursurilor de apă cu ape de mină uzate are la bază

costurile potențiale pentru realizarea activității de depoluare a ecosistemelor, raportate la

unitatea de suprafață.

Astfel presupunând că pe suprafețele contaminate nu este instalată vegetație, ne propunem să

calculam care sunt costurile realizării acestei activități prin intermediul fitoremedierii. S-a luat în

considerare o zonă de aproximativ 30 m de o parte și de alta de-a lungul următoarelor cursuri de

apă: Izvorul Roșu, Cizma Mică și Văratec, însumând o suprafața de 635.009 metri pătrați.

Costul fitoremedierii pentru ecosistemele acvatice, conform lucrării Biotehnologii de depoluare a

sistemelor ecologice (Dana Maischi, 2014) este cuprins între 5-18 euro/mp. Utilizând un preț

minim de 5 euro/mp, au rezultat costuri totale pentru fitoremedierea cursurilor cu ape de mină




65

uzate de 3.175.045 euro.

Pentru fitoremedirea haldelor de steril s-a luat în considerare suparafața acoperită de halde de

steril de pe văile: Izvorul Roșu, Cizma Mică și Văratec, însumând un total de 35.300 mp.

Considerând că procesul de fitoremediere se realizează la o adâncime medie de 1 m, rezultă un

volum mediu de sol de 35.300 mc. Costurile fitoremedierii pentru ecosistemele terestre,

conform lucrării Biotehnologii de depoluare a sistemelor ecologice (Dana Maischi, 2014) variază

între 10 euro/mc pentru un sit ușor contaminat și 150 euro/mc pentru un sit dificil. Utilizând un

preț minim de 10 euro/mc, au rezultat costuri totale pentru fitoremedierea haldelor de steril de

353.000 euro.

Tabel nr. 10. Calcului serviciului: Bio-remediere de către microorganisme, alge, plante și animale

Tip de suprafață

supusă

fitoremedierii

Toponim U.

m.

Suprafața

ocupată

Preț

fitoremediere/

u.m.(euro)

Cost total

(euro)

Ape de mină uzate Izvorul Roșu mp 96.135 5 480.675

Cizma Mică mp 175.996 5 879.980

Văratec mp 362.878 5 1.814.390

Total ape de mină uzate 3.175.045

Halde de steril Izvorul Roșu mc 11.917 10 119.170

Cizma Mică mc 1.947 10 19.470

Văratec mc 56.926 10 569.260

Cireșu mc 9.868 10 98.680

Total halde de steril 806.580

Total general 3.981.625

Total/an 306.278

Valoarea serviciului ecosistemic: Bio-remediere de către microorganisme, alge, plante și animale




66

se poate estima la 3.981.625 euro.

Pentru a stabili valoarea anuală a serviciului raportăm valoarea totală a serviciului la numarul de

ani care s-au scurs de la intrarea în conservare a minelor de pe suprafața sitului, adică 13 ani.

VS11/an = 3.981.625 euro / 13 ani

VS11/an = 306.278 euro/an


Conceptul de bioremediere este acceptat ca o însumare a proceselor de descompunere a unor

constituenți naturali sau sintetici prin activitatea unor organisme specializate, având drept

rezultat produși finali utili sau aceptabili din punct de vedere al impactului supra mediului

(Pamfil, 2011).

Soluționarea pe cale biotehnologică a problemelor de poluare prin bioremediere “in situ”, are

avantajul că prezintă siguranța pentru mediu, nu generează deșeuri, sunt auto-sustenabile, nu

produc sau produc perturbări minime ale sitului, au costuri medii de implemenatare.

Existența pe termen lung a pădurilor ripariene și a proceselor microbiene naturale asigură, în

lipsa intervenției umane, reducerea perturbării mediului, fără costuri suplimentare. Păstrarea

pădurilor ripariene și asigurarea non-intervenției industriale aduce un plus valoare mai mare sau

egal cu costul de reglare a nutrienților identificat mai sus.


Direcți: administratori ai cursurilor de apă, administratori ai resurselor acvatice vii.

Indirecți: comunitatea locală, companii din industria turismului.


Indicatori propuși de pentru cartarea acestui serviciu, în ce-l de aldoilea raport MAES (2014) :


o Date inexistente


o Date inexistente




67

Serviciu ecosistemic furnizat de ecosistemele acvatice de apă dulce (lacuri, râuri);

o Indicatori privind calitatea apei (date microbiologice, concentrația de nitrați,

concentrația de fosfați, concentrația de oxigen, sistemul saprobilor);

o Incărcarea cu nutrienți;

o Starea ecologică;

o Starea trofică;

o Suprafața ocupată de păduri ripariene;

o Numărul și eficiența speciilor utilizate pentru fitoremediere (treatments

plants);

o Gestionarea deșeurilor.

Serviciu ecosistemic furnizat de ecosistemele marine;

o N/A

Harta serviciului are la baza suprafețele ocupate cu halde de steril și ape uzate de mină și este

prezentată în Anexa nr. 26.

7.12 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Reglementarea temperaturii și

umidității, inclusiv ventilarea și transpirația (2.2.6.2 – cod CICES v5.1)


Grup: Compoziția și condițiile atmosferice

Clasa: Reglementarea temperaturii și umidității, inclusiv ventilarea și transpirația (Regulation of

temperature and humidity, including ventilation and transpiration)

Reglementarea temperaturii și umidității, inclusiv ventilarea și transpirația a fost identificat ca:

Serviciu de reglare și suport furnizat de ecosistemele forestiere;


Serviciu de reglare și suport furnizat de ecosistemele de apă dulce (lacuri, râuri, zone

umede);

Serviciu de reglare și suport furnizat de ecosistemele marine.






68


Acest seviciu este considerat mai degraba un serviciu suport, reprezentând un serviciu necesar

pentru realizarea tuturor celorlalte servicii ale ecosistemului. Pentru serviciile suport nu se

realizeaza cuantificarea, întrucât sunt exprimate prin valoarea de cuantificare indirectă (Liekens

& colab., 2010).


n/a


În general fitocenozele, mai ales cele forestiere, crează un microclimat cu diferențieri evidente

față de zonele lipsite de vegetație. Tendința generală este atenuarea diferiților factori climatici.

Fitocenozele bine structurate reduc amplitudinea oscilațiilor termice, sporesc cantitatea și

frecvența precipitațiilor și relgează evapotranspirația. Regimul termic mai moderat este o

caracteristică a pădurilor încheiate şi în primul rând al celor de molid, fag şi brad. În funcţie de

consistenţă, înălţime, structură şi alte caracteristici ale pădurii, regimul termic al acesteia poate

fi mai puţin moderat sau chiar mai excesiv decât al campului deschis. Astfel, influenţa

moderatoare a pădurii asupra temperaturii aerului scade odată cu reducerea consistenţei.

Principalul rol în exercitarea funcţiei hidrologice a pădurii îl joacă capacitatea acesteia de a reţine

în coronament şi litieră o cantitate importantă de precipitaţii, și eliminarea acestora prin

evapotranspirație. 80% din precipitaţiile incidente se reîntorc în atmosferă prin

evapotranspiraţie.

Cu toate ca acest serviciu ecosistemic nu poate fi cuantificat în bani, valoarea dată de existența

unui ecosistem forestier bine structurat este evidentă.


Direcți: administratori de pădure de stat, Academia Română, universități / institute de cercetare

/ muzee.

Indirecți: societatea civilă.





69




o Hărți ale albedoului;

o Indicele suprafeței foliare;

o Ozonul și poluarea cu particule.

Serviciu de reglare furnizat de agro-ecosisteme

o Indicele de umiditate.

Serviciu de reglare furnizat de ecosistemele de apă dulce (lacuri, râuri, zone umede)

o Date inexistente

Harta servicului are la bază distribuția tipurilor de habitate forestiere pe suprafața sitului și este


7.13 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Reglementarea stării chimice a

apelor dulci prin procese vii (2.2.5.1 – cod CICIES v5.1)


Grup: Condițiile apei

Clasa: Reglementarea stării chimice a apelor dulci prin procese vii (Regulation of the chemical

condition of freshwaters by living processes)

Reglementarea stării chimice a apelor dulci prin procese vii este identificat ca:



Serviciu de reglare furnizat de ecosistemele de apă dulce (lacuri, râuri, zone umede);

Serviciu de reglare furnizat de ecosistemele marine.




Reglementarea starii chimice a apelor prin procese vii este, în fapt, un proces de bioremediere

realizat la o scară extinsă, motiv pentru care la evaluarea monetară a acestui serviciu vom utiliza




70

aceeași metodă utilizata în cazul servicului “bio-remediere de către microorganisme, alge,

plante și animale”. Vom utiliza, astfel, metoda costurilor de substituire, adaptată. Estimarea se

face pe baza costurilor furnizării unor substituenți ai serviciului, altfel spus, folosirea costurilor

pentru estimarea beneficiilor.


Procesele microbiene naturale contribuie nemijlocit la modificări în compoziția chimică a apelor

dulci. Capacitatea organismenlor vii de a îndepărta, transfera, distruge sau stabiliza compuși

organici sau anorganici printre care și substanțe poluante, stă la baza activității de bioremediere.

Reprezentative pentru aria protejată Codrii Seculari de la Strâmbu Băiuț, sunt procesele care

utilizează plantele în procesul de reglementare a stării chimice a apelor dulci. Metoda de

evaluare a costurilor serviciului de mediu are la baza costurile potențiale pentru realizarea

activității de fitoremediere furnizată de vegetația forestieră și ierboasă instalată de-a lungul

cursurilor de apă, raportate la unitatea de suprafață.

Astfel presupunând că de-a lungul cursurilor de apă nu este instalată vegetație și astfel procesul

de reglare a stării chimice a apelor nu se realizează, ne propunem să calculăm care sunt costurile

realizării acestei activități prin intermediul fitoremedierii.

S-a luat în considerare o zonă de aproximativ 15 m de o parte și de alta de-a lungul cursurilor de

apă de pe suprafața sitului însumând o suprafață de 3.726.409 mp.

Pentru evitarea dublei evaluări, din această suprafață se scade suprafața de 635.009 mp pentru

care s-a calculat valoarea monetara a serviciului ecosistemic: Bio-remediere de către

microorganisme, alge, plante și animale. Rezultă o suparfață de 2.791.400 mp care va intra în

calculul acestui serviciu ecosistemic.

Costul fitoremedierii pentru ecosistemele acvatice, conform lucrării Biotehnologii de depoluare a

sistemelor ecologice (Dana Maischi, 2014) este cuprins între 5-18 euro/mp. Utilizând un preț

minim de 5 euro/mp.

Pentru a stabili valoarea anuală a serviciului am avut în vedere faptul că de-a lungul cursului de




71

apă vegetația este alcătuită din specii ierboase și lemnoase, anuale și perene în proporție de

aproximativ 1:1.

Valoarea anuala a serviciului realizată de plantele anuale este, așadar, de 6.978.500 euro, iar a

plantelor perene reprezentate de tufișuri și arbuști, cu ciclu de viață de aproximativ 25 ani, este

de 279.140 euro.

Tabel nr. 11 Calculul serviciului: Reglementarea stării chimice a apelor dulci prin procese vii

Tip de suprafață U.M. Suprafața

ocupată

Preț

fitoremediere/u.m.

(euro)

Cost total

(euro)

Vegetație cu rol de reglare

a stării chimice a apelor

mp 2.791.400 5 13.957.000

Tip de vegetație Valoare

serviciu /tip de

vegetație

(euro)

Ciclu de viață (ani) Valoare/an

(euro)

Plante anuale 6.978.500 1 6.978.500

Plante perene 6.978.500 25 279.140

Total/an 7.257.640

Valoarea anuală totală a serviciului: reglementarea stării chimice a apelor dulci prin procese vii

este de 7.257.640 euro.


Existența pe termen lung a pădurilor ripariene și a proceselor microbiene naturale asigură, în

lipsa intervenției umane, reducerea perturbării mediului, fără costuri suplimentare. Păstrarea

pădurilor ripariene și asigurarea non-intervenției în aceste zone, aduce un plus valoare mai mare

sau egal cu costul de reglare a nutrienților identificat mai sus.





72

Direcți: administratori ai resurselor acvatice vii, administratori ai cursurilor de apă.

Indirecți: comunitățile locale, asociații ale crescătorilor de animale, societatea civilă.





o Calitata apei;

o Suparafețe forestiere cu rol de protecție a surselor de apă;

o Costul purificării apei.


o Date inexistente


o Starea chimică a apei

o Starea ecologică a apei

o Potențialul de purificare a apei – numai pentru zonele umede.

Harta servicului are la bază vegetația cu rol de protecție a malurilor de pe suprafața sitului și

este prezentată în Anexa nr. 28.

7.14 Stabilirea valorii monetare a serviciului ecosistemic: Reglementarea compoziției chimice a

atmosferei și a oceanelor (2.2.6.1 cod CICES v5.1)


Grup: Compoziția și condițiile atmosferice

Clasa: Reglementarea compoziției chimice a atmosferei și a oceanelor (Regulation of chemical

composition of atmosphere and oceans)

Reglementarea compoziției chimice a atmosferei și a oceanelor a fost identificat ca:




Serviciu de reglare furnizat de ecosistemele marine.




73


Reglementarea compoziției chimice a atmosferei și oceanelor este un serviciul ecosistemic a

cărui balanță reală se realizează la nivel planetar iar efectele lui se percep în consecință. Totuși,

anumite zone pot beneficia de îmbunătățiri substanțiale prin măsuri de management concertate

pentru maximizarea efectelor acestui serviciu.

Specifică sitului N2000 în cauză, este contribuția ecosistemelor forestiere din sit la reglarea

compoziției atmosferice, vis-a-vis de concentrația gazelor cu efect de seră și mai precis de

capacitatea de sechestrare și stocare a dioxidului de carbon.

Metodele de cuantificare monetară în acest caz sunt diverse în funcție de nevoile de purificare a

aerului în anumite zone, de legislația locală, de politicile de mediu și industriale și, nu în ultimul

rând, de costurile financiare, sociale și de mediu asociate activităților cu emisii semnificative de

gaze cu efect de seră.

Evaluarea ciclului de viață (LCA-Life cycle assessment) produce o imagine completă a intrărilor și

ieșirilor legate de poluanții atmosferici, consumul de apă și producerea de apă uzată, consumul

de energie, emisii de gaze cu efect de seră și orice alt parametru similar și de interes în inițiative

de analiză cost – beneficiu. Pentru scopul amprentei de carbon, LCA estimează gazele cu efect de

seră emise/absorbite în fiecare fază identificată în ciclul de viață a unui produs și e recunoscută

ca și contabilitatea gazelor cu efect de seră.

Există câteva metode/resurse pentru efectuarea acestor calcule dintre care amintim:

1- GHG protocol of World Resource Institute – furnizeaza metode de calcul generale și

sectorial specifice precum și acorduri pentru reducerea gazelor cu efect de seră;

2- ISO 14064 (partea 1 si 2): e un standard internațional pentru determinarea limitelor,

cuantificarea și eliminarea din atmosferă a gazelor cu efect de seră;

3- Specificații diponibile publicului – 2050 (PAS 2050) ale Institutului Britanic pentru

Standarde (BSI): specifică cerințele pentru evaluarea gazelor cu efect de seră ale ciclului

de viață a bunurilor și serviciilor;

4- 2006 IPCC (Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice) îndrumar pentru

inventarierea gazelor cu efect de seră la nivel național. În acest îndrumar toate sursele

antropice de emisii de gaze cu efect de seră sunt clasificate în patru sectoare: energie,




74

procese industriale și utilizarea produselor, agricultură, silvicultură și alte utilizări ale

terenurilor și deșeuri.


Dintre metodele menționate anterior a fost aleasă a patra având în vedere specificitatea

îndrumărilor pe sectorul forestier și comparabilitatea datelor între statele semnatare ale

protocolului de la Kyoto.

Au fost folosite date din amenajamentele silvice având în vedere caracterul oficial al datelor,

actualizarea lor și nivelul de precizie corespunzător nevoilor proiectului.


În evaluarea monetară s-a plecat de la câteva premise existente și câteva ipoteze predictibile

pentru managementul ariei protejate.

Acestea sunt:

Zonarea funcțională a pădurilor din sit;

Procentele de intervenție/recoltare de masă lemnoasă;

Contextul general al gestionării sitului: structura proprietății, disponibilitatea resurselor

forestiere în jurul acestuia, accesibilitatea, structura claselor de vârstă.

Peste 50% din suprafața sitului este acoperită cu păduri din TI și TII ca și tipuri funcționale, ceea

ce implică practic un regim de non intervenție. Restul arboretelor sunt aborete mai tinere, care

generează atât acumulări mai importante de biomasă (până la 10-12 mc/an/ha) cât și emisii în

mod proporțional având în vedere că se generează în principal lemn de mici dimensiuni care

urmează a fi folosit ca și combustibil într-o perioadă de până la 4 ani. În acest context, partea de

sechestrare a carbonului este practic neglijabilă, balanța dioxidului de carbon fiind practic

aproape de zero.

Pe de altă parte, biomasa existentă se constituie într-un veritabil rezervor de carbon, bine

conservat și securizat pe termen lung și foarte lung prin perspectiva managementului sitului

N2000 și a pădurilor seculare incluse în patrimoniul UNESCO.

În urma calculelor efectuate a rezultat un volum de dioxid de carbon stocat(VCO2) de

784947.625 tone.




75

Schemele de compensare monetară a dioxidului de carbon sunt voluntare sau impuse prin lege,

prețurile putând să varieze foarte mult.

Am considerat prețul actual (PaCO2) de 26 euro/tona conform CO2 European emission

allowance, https://markets.businessinsider.com/commodities/co2-european-emission-

allowances, acesta reprezentând costul social și de mediu al unei tone de dioxit de carbon

emise de industrie în atmosferă.

Valoarea serviciului de reglementare a compoziției chimice a atmosferei și a oceanelor pentru

situl N2000 în discutie este de 145.714 Euro.

VSE14 = VCO2*PaCO2/140 ani = 145.714 Euro

Perioada de acumulare a stocului de carbon existent și atingerea stadiului de echilibru dinamic

al acestei rezerve a fost asimilată la nivelul unui ciclu de producție pentru producerea de

sortimente superioare (datorită dimensiunilor excepționale ale anumitor arbori) și anume 140

de ani.

Desigur că rezervorul de dioxid de carbon din sit nu este tranzacționabil însă ne dă o idee

despre valoarea serviciului de stocare a unei cantități impresionante de carbon și securizarea

acestuia fără investiții prealabile ci doar printr-un management adecvat obiectivelor de

conservare.


Absorbția din atmosfera a dioxidului de carbon în procesul fotosintezei reprezintă poate cel mai

important serviciu pe care lumea vie ni-l oferă. Plantele reușesc să transforme un gaz nociv

pentru planeta noastră în biomasă destinată diverselor utilizări cu degajare de oxigen. Acest

proces trebuie recunoscut de către toată lumea în orice decizie legată de gestionarea

ecosistemelor naturale sau seminaturale conținând plante fotosintetizatoare.

Valoarea semnificativă a serviciului nu face altceva decât să atragă atenția asupra importanței

acestuia, chiar dacă atributul lichidității îi lipsește de cele mai multe ori.


Direcți: administratori de pădure de stat, companii din industria lemnului, proprietari privați de

https://markets.businessinsider.com/commodities/co2-european-emission-allowances

https://markets.businessinsider.com/commodities/co2-european-emission-allowances




76

pădure, autoritatea publică care raspunde de finanțe, Academia Română, universități / institute

de cercetare / muzee.

Indirecți: comunități locale, societatea civilă, administratori de arii naturale protejate.




o Depozitele de carbon în ecosistemele forestiere;

o Sechestrarea carbonului de către escosistemele forestiere;

o Cresterea padurii, volumul arboretelor;

o Numărul de credite de carbon;

Serviciu de reglare furnizat de agro-ecosisteme

o Sechestrarea carbonului de către plante cultivate perene;

o Sechestrarea carbonului de către pașuni.

Serviciu de reglare furnizat de ecosistemele de apă dulce (lacuri, râuri, zone umede)

o Sechestrarea carbonului (creșterea anuală a carbonului sechestrat în biomasa

pădurilor ripariene);

o Sechestrarea carbonului în plantațiile de plop;

o Carbonul organic stocat în fluvisoli.

Harta servicului are la bază stocurile de dioxid de carbon acumulate la nivelul subparcelelor

forestiere pe trei categorii (sub 500 tone, între 500 și 1000 t și respectiv >1000 tone) și este


În concluzie valorea totală a serviciilor ecosistemice furnizate de aria protejată ROSCI0285 Codrii

Seculari de la Strâmbu Băiuţ este de 19.788.661 euro/ an. Situația centralizată este prezentată

în tabelul nr. 12.




77

Tabelul nr. 12 Valoarea serviciilor ecosistemice în aria protejată Codrii Seculari de la Strâmbu

Băiuţ

Nr.

crt.

Serviciul ecosistemic Valoare (euro/an)

1 Menținerea populațiilor de pepiniere și a habitatelor

(inclusiv protecția genelor)

40.000

2 Reglementarea ciclului hidrologic și a debitului apei

(inclusiv controlul inundațiilor și protecția pantelor)

12.260

3 Caracteristicile sistemelor vii care permit educația și

formarea

3.360

4 Apă subterană (și de sub suprafață) utilizată pentru băut

și apă de suprafață utilizată pentru băut și ca material

34.620

5 Caracteristicile sistemelor vii care permit investigarea

științifică sau crearea de cunoștințe ecologice tradiționale

9.600.000

6 Procedee de descompunere și de fixare și efectul lor


913.500

7 Procese meteorologice și efectul lor asupra calității solului 182.700

8 Caracteristicile sistemelor vii care permit activitățile care

promovează sănătatea, recuperarea sau bucuria prin

interacțiuni active sau imersive

1.071.900

9 Controlul dăunătorilor (inclusiv speciile invazive) 189

10 Fibre și alte materiale din plante sălbatice destinate

utilizării sau prelucrării directe (cu excepția materialelor

genetice)

220.500

11 Bio-remediere de către microorganisme, alge, plante și

animale

306.278

12 Reglementarea temperaturii și umidității, inclusiv

ventilarea și transpirația

-

13 Reglementarea stării chimice a apelor dulci prin procese

vii

7.257.640

14 Reglementarea compoziției chimice a atmosferei și a

oceanelor

145.714

TOTAL 19.788.661




78

8. EVALUAREA BENEFICIARILOR DIRECȚI ȘI INDIRECȚI ȘI PRIORITIZAREA ACESTORA

Literatura de specialitate prezintă “beneficiarii” ca fiind acele persoane sau grupuri de persoane

ce beneficiază de bunurile și serviciile ecosistemelor, printr-un consum activ sau pasiv sau prin

simpla apreciere ce rezultă din conștientizarea existenței și importanței acestor servicii de mediu

(Nahlik et al., 2012).

Beneficiarii direcți sunt entități cu un avantaj direct cuantificabil, provenind din utilizarea

serviciilor ecosistemice.

Beneficiarii indirecți sunt reprezentați de entități ce beneficiază în mod indirect sau pasiv de

serviciile ecosistemice.

Categoriile de beneficiari ai serviciilor ecosistemice, idetificați în situl de importanţă comunitară

ROSCI0285 Codrii Seculari de la Strâmbu Băiuţ sunt:

autorități locale/comunități locale;

administratori de pădure de stat;

asociații de vânătoare;

companii din industria lemnului;

proprietari privați de pădure;

meșteri populari;

companii din industria turismului;

informare turistică;

societăți care utilizează produse accesorii ale pădurii;

mangalizarea lemnului;

asociații ale crescătorilor de animale;

apicultori;

autoritatea publică care răspunde de educație;

administratori de resurse acvatice vii;

administratori ai cursurilor de apă;

autoritatea publică care răspunde de resurse minerale;

autoritatea publică care răspunde de finanțe;




79

autorități în domeniul construcțiilor;

companii de infrastructură rutieră;

autorități în domeniul ordinii publice/ISU;

Academia Română;

universități/ institute de cercetare/ muzee;

societatea civilă;

administratori de arii naturale protejate.

În urma analizei beneficiarilor direcți și indirecți s-a generat tabelul nr. 13, care cuprinde

serviciile ecosistemice identificate și categoriile de beneficiari.

Importanța serviciilor ecosistemice poate fi diferită, mai ales pentru beneficiarii direcți. În acest

sens, s-au utilizat următoarele criterii de departajare în funcție de importanța serviciului pentru

categoria respectivă de beneficiari (D –beneficiari direcți, I – beneficiari indirecți):

D1 – importanță critică (beneficiarul depinde de serviciu la un nivel la care lipsa acestuia poate

duce la strămutare);

D2 – importanță mare (beneficiarului îi este afectată bunăstarea/calitatea vieții la un nivel

semnificativ, care-i poate influența decizia de a locui sau investi în zonă);

D3 – importanță medie (beneficiarului îi este afectată bunăstarea/calitatea vieții la un nivel

mediu, care-i generează o preocupare de restaurare a serviciului respectiv);

D4 – importanță scăzută (beneficiarului îi este afectată bunăstarea/calitatea vieții la un nivel

scăzut, serviciul respectiv fiind perceput ca substituibil sau compensabil de alte servicii, încă

neafectate);

I – entitatea beneficiază în mod indirect sau pasiv de serviciul ecosistemic; serviciul generează

unul sau mai multe servicii secundare care au la rândul lor beneficiari (indirecți);




80

Mențin

erea

populaț

iilor de

pepinie

re și a

habitat

elor

Regleme

ntarea

ciclului

hidrologi

c și a

debitului

apei

Caracte

risticile

sisteme

lor vii

care

permit

educați

a și

formar

ea

Apă

subtera

nă

utilizată

pentru

băut și

apă de

suprafa

ță

utilizată

pentru

băut și

ca

materia

l

Caracteri

sticile

sistemel

or vii

care

permit

investiga

rea

științifică

sau

crearea

de

cunoștin

țe

ecologic

e

tradițion

ale

Procedee

de

descompu

nere și de

fixare și

efectul lor

asupra

calității

solului

Procese

meteor

ologice

și

efectul

lor

asupra

calității

solului

Caracteris

ticile

sistemelor

vii care

permit

activitățile

care

promovea

ză

sănătatea,

recuperar

ea sau

bucuria

prin

interacțiu

ni active

sau

imersive

Controlul

dăunător

ilor

(inclusiv

speciile

invazive)

Fibre și

alte

material

e din

plante

sălbatice

destinat

e

utilizării

sau

prelucrăr

ii directe

Bio-

remedi

ere de

către

microor

ganism

e, alge,

plante

și

animale

Regleme

ntarea

tempera

turii și

umidități

i, inclusiv

ventilare

a și

transpira

ția

Regleme

ntarea

stării

chimice

a apelor

dulci prin

procese

vii

Regleme

ntarea

compoziț

iei

chimice

a

atmosfer

ei și a

oceanelo

r

Autorități locale/

comunități locale

I D2 I D1 I I D3 I I D2 I n/a I I

Admin. pădure de

stat

D1 D2 I I D2 I D2 D4 D2 D1 n/a D4 n/a D4

Asociații de

vânătoare

D3 I I I n/a I n/a n/a D3 I n/a n/a n/a n/a

Companii din ind.

lemnului

D2 I n/a I n/a n/a D4 n/a D3 D1 n/a n/a n/a I

Proprietari privați

de pădure

D3 D2 I I n/a n/a D3 n/a D3 D1 n/a n/a n/a D4

Meșteri populari D2 n/a I n/a n/a n/a n/a I n/a D3 n/a n/a n/a n/a




81

Mențin

erea

populaț

iilor de

pepinie

re și a

habitat

elor

Regleme

ntarea

ciclului

hidrologi

c și a

debitului

apei

Caracte

risticile

sisteme

lor vii

care

permit

educați

a și

formar

ea

Apă

subtera

nă

utilizată

pentru

băut și

apă de

suprafa

ță

utilizată

pentru

băut și

ca

materia

l

Caracteri

sticile

sistemel

or vii

care

permit

investiga

rea

științifică

sau

crearea

de

cunoștin

țe

ecologic

e

tradițion

ale

Procedee

de

descompu

nere și de

fixare și

efectul lor

asupra

calității

solului

Procese

meteor

ologice

și

efectul

lor

asupra

calității

solului

Caracteris

ticile

sistemelor

vii care

permit

activitățile

care

promovea

ză

sănătatea,

recuperar

ea sau

bucuria

prin

interacțiu

ni active

sau

imersive

Controlul

dăunător

ilor

(inclusiv

speciile

invazive)

Fibre și

alte

material

e din

plante

sălbatice

destinat

e

utilizării

sau

prelucrăr

ii directe

Bio-

remedi

ere de

către

microor

ganism

e, alge,

plante

și

animale

Regleme

ntarea

tempera

turii și

umidități

i, inclusiv

ventilare

a și

transpira

ția

Regleme

ntarea

stării

chimice

a apelor

dulci prin

procese

vii

Regleme

ntarea

compoziț

iei

chimice

a

atmosfer

ei și a

oceanelo

r

Companii din ind.

turismului

I I D3 D4 I n/a n/a D2 I I I n/a n/a n/a

Informare turistică I I D3 D4 I n/a n/a D2 I I n/a n/a n/a n/a

Soc. care utilizează

prod. accesorii ale

pădurii

I n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a I I n/a n/a n/a n/a

Mangalizarea

lemnului

D3 n/a n/a I n/a n/a n/a n/a n/a D1

n/a n/a n/a n/a

Asoc. ale

crescătorilor de

animale

n/a D3 n/a D3 n/a I n/a n/a I n/a n/a n/a I n/a




82

Mențin

erea

populaț

iilor de

pepinie

re și a

habitat

elor

Regleme

ntarea

ciclului

hidrologi

c și a

debitului

apei

Caracte

risticile

sisteme

lor vii

care

permit

educați

a și

formar

ea

Apă

subtera

nă

utilizată

pentru

băut și

apă de

suprafa

ță

utilizată

pentru

băut și

ca

materia

l

Caracteri

sticile

sistemel

or vii

care

permit

investiga

rea

științifică

sau

crearea

de

cunoștin

țe

ecologic

e

tradițion

ale

Procedee

de

descompu

nere și de

fixare și

efectul lor

asupra

calității

solului

Procese

meteor

ologice

și

efectul

lor

asupra

calității

solului

Caracteris

ticile

sistemelor

vii care

permit

activitățile

care

promovea

ză

sănătatea,

recuperar

ea sau

bucuria

prin

interacțiu

ni active

sau

imersive

Controlul

dăunător

ilor

(inclusiv

speciile

invazive)

Fibre și

alte

material

e din

plante

sălbatice

destinat

e

utilizării

sau

prelucrăr

ii directe

Bio-

remedi

ere de

către

microor

ganism

e, alge,

plante

și

animale

Regleme

ntarea

tempera

turii și

umidități

i, inclusiv

ventilare

a și

transpira

ția

Regleme

ntarea

stării

chimice

a apelor

dulci prin

procese

vii

Regleme

ntarea

compoziț

iei

chimice

a

atmosfer

ei și a

oceanelo

r

Apicultori D4 n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a D3 n/a n/a n/a n/a n/a

Autoritatea

publică care

răspunde de

educație

D3 n/a D2 n/a D3 n/a n/a I n/a n/a n/a n/a n/a n/a

Admin. resurse

acvatice vii

D3 D3 n/a D1 n/a n/a n/a n/a I n/a D2 n/a D3 n/a

Administratori ai

cursurilor de apă

n/a D2 n/a D1 n/a n/a I n/a I n/a D1 n/a D2 n/a

Autoritatea

publică care

I D4 n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a




83

Mențin

erea

populaț

iilor de

pepinie

re și a

habitat

elor

Regleme

ntarea

ciclului

hidrologi

c și a

debitului

apei

Caracte

risticile

sisteme

lor vii

care

permit

educați

a și

formar

ea

Apă

subtera

nă

utilizată

pentru

băut și

apă de

suprafa

ță

utilizată

pentru

băut și

ca

materia

l

Caracteri

sticile

sistemel

or vii

care

permit

investiga

rea

științifică

sau

crearea

de

cunoștin

țe

ecologic

e

tradițion

ale

Procedee

de

descompu

nere și de

fixare și

efectul lor

asupra

calității

solului

Procese

meteor

ologice

și

efectul

lor

asupra

calității

solului

Caracteris

ticile

sistemelor

vii care

permit

activitățile

care

promovea

ză

sănătatea,

recuperar

ea sau

bucuria

prin

interacțiu

ni active

sau

imersive

Controlul

dăunător

ilor

(inclusiv

speciile

invazive)

Fibre și

alte

material

e din

plante

sălbatice

destinat

e

utilizării

sau

prelucrăr

ii directe

Bio-

remedi

ere de

către

microor

ganism

e, alge,

plante

și

animale

Regleme

ntarea

tempera

turii și

umidități

i, inclusiv

ventilare

a și

transpira

ția

Regleme

ntarea

stării

chimice

a apelor

dulci prin

procese

vii

Regleme

ntarea

compoziț

iei

chimice

a

atmosfer

ei și a

oceanelo

r

răspunde de

resurse minerale

Autoritatea

publică care

raspunde de

finanțe

D3 n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a I

Autorități în

domeniul

construcțiilor

I n/a n/a I n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a

Companii de

infrastructură

rutieră

n/a I n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a




84

Mențin

erea

populaț

iilor de

pepinie

re și a

habitat

elor

Regleme

ntarea

ciclului

hidrologi

c și a

debitului

apei

Caracte

risticile

sisteme

lor vii

care

permit

educați

a și

formar

ea

Apă

subtera

nă

utilizată

pentru

băut și

apă de

suprafa

ță

utilizată

pentru

băut și

ca

materia

l

Caracteri

sticile

sistemel

or vii

care

permit

investiga

rea

științifică

sau

crearea

de

cunoștin

țe

ecologic

e

tradițion

ale

Procedee

de

descompu

nere și de

fixare și

efectul lor

asupra

calității

solului

Procese

meteor

ologice

și

efectul

lor

asupra

calității

solului

Caracteris

ticile

sistemelor

vii care

permit

activitățile

care

promovea

ză

sănătatea,

recuperar

ea sau

bucuria

prin

interacțiu

ni active

sau

imersive

Controlul

dăunător

ilor

(inclusiv

speciile

invazive)

Fibre și

alte

material

e din

plante

sălbatice

destinat

e

utilizării

sau

prelucrăr

ii directe

Bio-

remedi

ere de

către

microor

ganism

e, alge,

plante

și

animale

Regleme

ntarea

tempera

turii și

umidități

i, inclusiv

ventilare

a și

transpira

ția

Regleme

ntarea

stării

chimice

a apelor

dulci prin

procese

vii

Regleme

ntarea

compoziț

iei

chimice

a

atmosfer

ei și a

oceanelo

r

Autorități în

domeniul ordinii

publice/ISU

n/a I n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a

Academia Română D2 n/a D3 n/a D2 D3 D3 n/a D4 n/a n/a D4 n/a D4

Universități/

Institute de

cercetare/ Muzee

D3 n/a D3 n/a D1 D3 D3 n/a D3 n/a I D3 n/a D3

Societate civilă D3 I D4 I D4 I I I I I I I I I

Admin. arii

naturale protejate

D3 I I n/a I n/a n/a I I I n/a n/a n/a I




85

9. BIBLIOGRAFIE

Adamescu, M., Cazacu, C., Arhire, G., Nitu, F., Toc, S., Negrei, C., Marin, E. (2016), Ghid

metodologic pentru evaluarea rapida a serviciilor ecosistemice in ariile protejate din Romania ,

Bucuresti.

Bateman, I.J., et al. (2013), Bringing Ecosystem Services into Economic Decision-Making: Land

Use in the United Kingdom, Science 341(6141):45-50.

Fornara, D.A., Tilman, D. (2008), Plant functional composition influences rates of soil carbon

and nitrogen accumulation, Journal of Ecology 96(2):314-322.

Gallaun, H. et al. (2010), EU-wide maps of growing stock and above-ground biomass in forests

based on remote sensing and field measurements, Forest Ecology and Management 260(3):252-

261.

Ganey, P.E., Boyd, S. (2005), An approach to evaluation of effect of bioremediation on

biological activity if environmental contaminants: dechlorination of Polychlorinated biphenyls,

vol. 113, nr. 2, Environmental Health Perspectives.

Gradinaru, G. (2012), Conceptul “servicii de ecosistem – abordare economica, vol.8, Revista

Romana de Statistica.

Gradinaru, G. (2014), Metode si tehnici pentru cuantificarea valorii serviciilor de ecosistem,

vol.5, Revista Romana de Statistica.

Ioan, I., Bran, F., Radulescu, C. V. (2010), Dimensiunea manageriala a conservarii naturii,

Editura Universitara, Bucuresti.

Layke, C., Mapendembe, A., Brown, C., Walpole, M., Winn, J. (2012), Indicators from the

global and sub-global Millennium Ecosystem Assessments: An analysis and next steps,

Ecological Indicators 17:77-87.

MAES (2014), Indicators for ecosystem assessments under Action 5 of the EU Biodiversity

Strategy to 2020, 2nd report, European Union.

Malschi, D. (2014), Biotehnologii si depoluarea sistemelor ecologice, Bioflux Publishing House,

Cluj-Napoca.

MEA (2003), Ecosystems and human well-being. Curent state and trends; volume 1, Island

Press.

TEEB (2008), The Ecomomics of Ecosystems and Biodiversity, An interim report.

Turkelboom, F. et al. (2013), CICES going local: Ecosystem services classification adapted for a

highly populated country. In: Jacobs S., Dendoncker N., Keune H. (Eds.), Ecosystem Services:

Global Issues, Local Practices. New York: Elsevier.

Date post:	03-Nov-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	3 times
Download:	0 times

LIVRABIL 1 - cdn.wwf.ro

Documents