LITERATURA - upload.wikimedia.org · nosri cite un neajuns trupesc sail sufletesc: ba cg pe cutare...

HASDEO

LITERATURA

.09OO I

_

BUCURESCI

Siabilimentui grafic I. V. Socectt, Strada BerzeY, 59.

SARCASM 1 IDEAL

1887-4896

ULTIMII NOUE ANI DE LITERATURA

DE

B. P. HASDEO

BUCURESCIEDITURA LIBRARIEI SOCECIJ & Comp,

21, CALEA VICTORIEL 2 I

i897.

729 721 Vif71 7211 7 -5

72ff ,923%---6

PREFATA

D. Hasdeii s'a apucat de redactia unel' none re-viste, dar mai ales de Spiriiism, i incepe a perde

tealitatea cea mai picanta a stilului d-sale: in proportia,tin care devine spintist, inceteza de a fi spirituals.

Thu Maiorescu(Critice, (Alla none, ism, I. III, pag. :At).

Ore asa sa fie ?Logical?Critical ?Logica : o revista noua nu se impaca cu stilul picant.Critica : Hascleti a perdut stilul picant din causa

Spiritismului.Pica Tar in cap sal pice logicului critic o picaturA

de minte mai picanta!Renuntand de asta data la ori-ce stil verbal, fie

picant, fie nepicant, ea me volt' margini a trimite d-luiMaiorescu un mare sernn de intrebare capitali stylo.

Aa dara :

Deceinble 1896 HASDEO.8

a

si

OMENII DRACULUI

Oupg ce se ngscuse pe pgmint nemul omenesc, fieck dinteo mgimuth, fie dintr'o clupercg, fie chiar din petris,

destul cg nu mai era nici petris, nici ciupercg, nicimgimuth, ci era un dobitoc mai pe sus de tOte dobitOcele :dobitoc cu da tglpi pe o schicipg de t6ing si cu omie de gandury in nemArginirea cerului, dupg cedarg se ngscuse pe pgmint némul omenesc, ail trecut vecuripeste vécuri, cine 'mite sg le mai cunOscg sama, si 'ntiità curgerea celor clile dup clile si aril dupg ani, hat-hat,stramosii nostri cer dela inceput erail fericitf.

Dar de ce ore sä fi fost fericiV el' atunci si numaiatunci, pe cand astgcli se vaetg ping si impe'ratii ? Apoide I Omul e fericit dacg se simte bine la trup si binela suflet, trupul tare prin sangtate si sufletul neclintit incredinth. Nu'i vorbg, si pe atunci li se intampla strgbunilornosri cite un neajuns trupesc sail sufletesc: ba cg pe cutareil durea capul, ba cg'i muria cuthrufa un tatg sail un frate, baaltele, mai mari si mai mèrunte. De n'ar fi suferinth, nicifericire nu s'ar pricepe, cgci fericirea este de a biruisuferinta: omul, cel tare prin sgngtate si neclintit incredinth, dovedesce in clipg orf-ce neajuns. Cand if suferiatrupul, omul se ducea pe camp sail in pc:lure, IS cguta unfir de Yérbg cum si'l cauta cgtelul sail pisica, nerneriasi se vindeca. Cand pgtimia sufletul, omul isi rgdicacugetul la Dumnelleil, si manggerea era gata. Si tot

47,900 1

2 oMENII DRACOLITI

ap., de Teri pina astacli, de astacli pina mâTnT, cu firulde iérbg §i cu Dumnecleti, cu cel mai de jos i cu celmai de sus, omul era fericit, far dracul cr6pa deciuda.

Si mult se mai gandi dracul ce sä faca. Nicitrecea prin cap sa alerge la ajutorul muierii. Povesteacea cu Eva este o clevetire de-ale lui Moise, ciufutul celnerecunosator care uita cä numai o inima de femeeii scapase chiar pe dinsul din valurile apei. De cand elumea lume, femeea a fost tot-d'a-una mai burial decatbarbatul ; §i nu era dracul atat de nauc incat sa'§i cauteo unéltà tocmai in partea cea mai dumnecleésca a omenirii.Pe femeea n'ar fi putut dracul s'o in§ele ; i daca adeseao in§éla pe ea barbatul, pricina este a el o prindeprin dragoste, i prin dragoste princli pe insu§i Dum

Tar dracul nu scie sa iubésca, caci de ar scin'ar mai fi drac.

Dupa multe vécuri de gandire §i de resgandire,necuratul clis intr'o cli : bravo! 0 a pornit'o pintre45meni. Mergend el 0 tot mergend, Tata ca vede peunul care nu tacea alt ce-va pe lumea cea alba decatnumai i numai ate un fléc ba vinà la musce §i le omora,ba se repeqia dupa cate o brOsca. §i o spinteca, ba calcacu piciorul cAte un &dace], §i a§a '§i petrecea Vitacliulica. Asta'i otnul meti, IT clise dracul : e prost §i ereti tot-o-data ; tocmai ceea ce'mi trebue mie. $i pre-facendu-se inteun caralbu, ucigal-toca pa§esce incetif,orin calea omului. Omul se repede sal princla. cara-bu§u1 de veclut se vede, dar cand sa pui mana pe el,nu pipal nemic ; inca o 'data, tot ; Inca o data,iar4i degiaba.

Ce dracià sa mai fie i asta-- Nu e dracia, omule ; ii respunde aidoma cara-

bupl. Nu e dracia. Ell yin dela Dumnecleil ca saVspun o vorba mare.

-- Dec !Omenii vo0ri sint nesce gogomani. and vre-

unul se imbolnavesce, umbla zapacit pe campil i pe'n

nu'T

necleti,

:

1

pt-a

Ap I

apa

OMEN1f MAC ULIII 3

paduri, cautanduV buruena cea de léc. N'ar fi Ore maTcu minte sa se vindece bolnavul fara a umbla atata ?

. Ba da.Unul dintre voT trebuT sa stringä el tot felul de

buruetif i sa le aibà la inclmina. Cand se imbolnavescealtul, vine la dinsul, if platesce o nemica tOtacapal lécul. Cel cu lecurile II slice : Tea burtiéna cutaresaii cutare, cä clOra ea le cunosc pe tOte i le sciiimaT bine ceiT trebul. Cela-lalt cum sa n'o créda, candII vede aa de procopsit ?

Se 'ntelege.Si bolnavul se mulOmesce, i doftorul c4tiga.

De ce Ore chiar tu sa nu fii doftor ? .

Apoi carabu0.11 se facu neve'slut, Tar in urma lui,rnult timp, se maT audfa in vasduh bizaitura

DisceRecipe a,

Misce,Decipe,Caeca,Neca,Seca,Sic

Acésta a fost cea de'ntaTu diploma de (doctorin medicina).

Dracul apuca pe un alt drum. Intr'o poTana elzaresce, a,eslat pe iérba verde, un om care manca unvitel intreg, Tar dupa vitel bea o vadra de vin, ter-gendu-se a-lene pe buze i tot cantand o doing pe nas,calci gura IT maT morfolia inca o rema0ta de artan. Asta'iomul mcii, i0 slise dracul e lacom i e lenq tot-o-data; tocmaT ceea ce'mT trebue mie. Si prefacendu-se inteuncristeTu, naTba incepe a da tircolurT impregiurul

Ce cristeTu frumos 1 buTguesce omul. Cum te-amai prinde, de nu mi-ar fi lene 1 Cum te-a maT mânca !Inca de aT fi ce-va maT mai-ice], cat o gaina, ba cat ogasca, ba cat un curcan

Eu nu sint pasere, omule, ci vin dela Dumnesleilca saIT spun o vorba mare.

falticului.

si'si

1

4 6MEN11 DRACULIII

Dec IOmenir vostri sint nesce gogomant. Cand vre-

unul sufere sufletesce, scOte un adânc suspin i se róggferbinte cgtrg Dumnecleti, de se mangae. N'ar fi ore maicu minte a se mang5.6 fgrg a mai suspina i fgrg ase tot ruga atata?

Ba da.Unul dintre voi trebut sa alcgtuesa tot felul de

rugt i de 3uspinuri, unele maT asa, altele maialminterea, dupg cum e i firea suferintet. Când cine-vapgtimesce, vine la cela-lalt, IT plgtesce o nemica tOtg §icapetg cele de cuviintg. Cel cu tipicul citesce el la rugi

trage el la suspinurt ; ba mai 'lice Ina pgtimaului :fg slujba cutare sau cutare, cA dórg ell le cunosc petote 0 le sciti mai bine cell' trebui. Cela-lalt cum sa n'ocréclg, and 11 vede asa de procopsit?

Se'ntelege.Pgtimaul se multumesce, iar popa c4tigg. De

ce Ore chTar tu s nu fit popa ?Apoi cristetul s'a fäcut neveclut, dar nurnat de

departe, de departe, se mat aucliati resunand, pe glasuloptulea, scartietOrele rinjete ale dracului :

!

Ale-luT IAle-luTOsana :

Na !Aghios:

Os,Os,Os !

lie ros !

In acel'ag cli darg, din mila draculut, sgrmanaomenire a capRat un doftor §i un popg. Doltorul omorala musce, la brOsce, la gandacei, ,i'ndopa pe bietit bolnavicu buruent. Popa manca cat trei, bea cat ése, ierta altoraate un Tar terta cate §épte-slecT i épte de

si

Ale-luT

p'0.catel, sie'st

al

&UNA DRACULIII 6

pkAtOe, si tote acestea in numele lut Dumne4eti. Cudoftorul, s'a dus sdnatatea la dracul ; cu popa, s'a dusla dracul credinta I Si când se'ntAmplä din and in cândale un suflet inalt, care sal trecd peste tipic, rddicandu-se printr'o luminOsä cugetare pind la Dumnecleil, pingla Alfa si Omega, pind la netermuritul isvor al Iubirii,al Dreptatii, al Adevrului, al Bunuluf si Frumosului,atunci popil sbérd eretic. Iar and cine-va cutézd a vin-deca pe un frate fdrd sal atbd o tescherea la mai* doftoriTII trimit la puscdrid, act dinsul nu avea dreptul dea se baga in :

DisceRecipes,

Misce,Decipe,Caeca,Neca,Seca,Sic

Si asa, din acea cli, fericirea a perit din lume, nuprin cuccina Ica Adam, nu, ci prin doftor si prin popd.Nu 'Ate fi fericire trupéscd, unde nu e sAndtate ; undenu e credinO, fericire sufletéscd nu pcite sd fie. Necdjitide bole, amdritT de nenorociri, Omenii sail apucat a setot certa unit cu al;iT ; si cine era mat tare, acela dain cap celut mai slab, Tar viclenii legail la gard pe ccinepricep41. Atunci, minunea minunilor chiar draculul is'a fAcut mild de biéta prdsild omenésca ; si, pentru cacertele sà se petrécd mai cu forme, mai incet si mailinistit, chiar dracul ne-a dat noue o noul drAcovenid : peavocat.

Am isprdvit povestel, si tocmai acum irnY treceun fer ars prin inimä. Cum a fdcut si cum a dresdracul, lucrul draculta este a : fdrd popd si frä doftor,omul nici sd se nascd, nici din lumea asta sd se care,nu póte. Ca maine o sä'mT vie rindul sä plec pe cel-lalt

atunci doftorul nu va vré dea revas de inmor-mintare, clicend cal nu e sigur cä eü am murit ; Tar popanu in6 va primi in cimitir, strigand cd cii n'am fost

cg'T

Brim, i sl'mT

aI

I

6 (Smut DRAOULUI

pravoslavnicfalca pope!catul cel cudinsul e tot

Ce'T de fgcut? Din glilara doftorului i dinnu va vrea pe mine sg me scape nict avo-paragraful din pravilg, cgcl. de lal dracului.

Ind lecaT pe-o sea§i v'o spuseT

Ca O. nu strig, am scris ;Ca O. nu pLang, ant ris...

asa

POVESTEA CRINULUI

Comme Faust, je n'ai plus qu'un désir, c'est d'apprendre,De chercher. d'expliquer ce Dieu qui vit en moi;Mais en vain je l'appelle, ii ne veut plus m'entendreDepuis que j'ai perdu l'aveugle et pure foi.Lasso et pale, je sens ma jeunesse volageS'eloigner a grands pas et, sans la retenir,Je la laisse passer, n'ayant plus le courageNi de la rappeler, ni de m'en souvenir....

Julie Hasdeu, Lassitude.

(D-sOra Hasdeil pe catafalc, dupa natura. de Hentia).

Trecuse dece dile dela inmormintarea copilei mele.Sedeam, citind despre dinsa ,i despre cine

altul mai puteam eh citi in acele momente ! citinddespre dinsa o notia publican: atunci de Clavel in «LaRoumanie».

Ajunse la locul unde se amintesce dragostea re-posatei pentru povqti :

c C'est charmant, ce qui montait de ce cceur virginal ;c'est délicieux, ce qui passait sous ce front pur !

cOn ne l'a su, pour la premiere fois, que l'annéederniere, oil, cédant a de longues sollicitations, meme

8 POVESTEL CRINT1LTII

p iternelles, la jeune fille-poete a enfin consenti a livrera la publicité quelques unes de ces fraiches et délicieusespoésies qu'elle a enfermées dans un reliquaire sous letitre de : Bourg-eons d' Avril. Bien que le titre soit aussimodeste que l'auteur, ces bourgeons sont de bellesfleurs bien épanouies. L'éclat en est irisé, le parfum enest doux ; tout y est franc, tout y est jeune, tout y est pur.

«Voici, par exemple, les Contes hleus. Des contesbleus pour Mlle Julie Hasdeu ?

«Dans le discourS ému plein d'un beau souffled'oraison funebre qu'il a prononce, au nom de laRevista Noud, devant le cercueil, lorsque le cortege afait halte a l'Academie, mon confrere Gion, du Romanul,a dit :

«C'est avec plaisir et admiration que j'ai entendu,«Farm& dernière, Mlle Julie Hasdeu discuter les hautes«speculations de la philosophic contemporaine, trancher«et élucider avec une phénomenale penetration les ques-dons historiques et artistiques, et &tiger la conversation

«avec la richesse d'érudition d'un savant de premier«ordre, avec le gait et la grace fascinante de la jeune fille.

Des Conies Hens donc pour cette savante ?«Oui, des Contes Hens, car elle les airne, elle les

adore Peu lui importe qu'on la raille sur ce point. Ellese cornplait dans le fantaqique domaine de ces contesoil elle nous fait vivre en pleine féérie. Tout y prendame et parole. ...

Da ; If placeail ci povestile atat de mult, incat, dejabolnava, ea se apucase a traduce fran;usesce BasmurileIlil Ispirescu.

Dar acurna, iini çlisei eti acuma &and spiritulei flutureza pate lingal acestA masà, unde nu o datascrieam noT amindof in serile cele lungi de tOrnna, eaaseclatg la un cap& si eti la cela-lalt, acuma de ce nu i-as scrieeü o poveste? i anume povestea, pe care mi-a tot frAmin-tat'o mintea in ultimele doe nopti, cand sedeam veghiandla patul suferindei.

«

POVESTEL ORINULUI 9

luand condeiul in mana, am scris pe un petecde hartiä

POVESTEA CRINULUI

In acest moment intrâ in odaea mea un vechiuprieten, care putea sa'mT intelega durerea, cacT are siel un singur copil.

Vedendu.me cu condeiul in mâna si aruncand ocatatura asupra peteculuT de hartia, el me intreba cu mirare :

Cum ? Tu mai pop' scrie ?Me pot spovedi. Spovada, Tata tot ce mai

remâne omuluT in cele din urma, pina a nu'l cuprindepirotéla morPT

A fost o data ca nici o data. Ati fost un imperatsi o imperatésa ; imperatésä frumósd, impel-at voinic ;dar el nu faceail copiT. Dupa multe dile si mulT anT dedor si de suspin, cica in sfirsit le-a dat Dumnecleil uncopil, dar nu un bdiat, ci o Iatä. Ce folos 1 pentru amosteni imperatia, trebuT sabia,. nu furca.

La o septemana dup nascere, éca si cele treiUrsitorT la légenul pruned.

Va trai catu-I lumea ! Oise una.Va muri inainte de a fi cunoscut traTul ! dise

doua.La maritis sa nu se gandésca, dar la insuratóre

da ! a adaus cea de a treia.Mama mósä, care audise sfatul Ursitorilor, re-

mase incremenita credea ca s'o fi imbetat cele treTdine de vorbesc in bobote.

Draguta era copila de s'o sorbi intr'o lingura cuapa ; si de ce crescea, de acet.a se facea tot mai mândrala chip, mai dulce la inirna, mai, intelépta la minte, maicu vino'nccice la ori-ce apucatura. Era o flOre intreflorT, si pace buna. Nu deglaba IT pusese i numeleLilia. 0 Tubia imperatul de i se scurgeati ochiT dupldinsa ; dar fata e tot fata.

:

10 POVESTEA ORINULIII

Ce'f de fAcut ? dicea mereii imperatul i steteaintr'una pe gândurT. Ma! a$éptA ; if respundea imperA-tésa cA dórA va da Dumnedeil sA mai facem i unprat' de zmeti. Trecea ihsA cés dupA cés, i bliat ca inpalmA. Inteo cli imperatul se scarpina la cap, se maiscarpinA Inca o data, IT incretesce fruntea §i dice im-perAtesei : scii ce, nevastA ? eu am audit din bAtrani calo fatA se preface in flacati, the./ merge in genunchrpina la isvorul de unde bea apà curcubeul Amaudit' o i ea, imperate, dela Mos-CrAclun 0 dela Baba-Ana ET, atunci ? Atunci haide sA incercâm I

5i au trimis ei pe bfata domnita sA cerce Inge-nunchfatA marginile pAmintuluf, clutând cu lAcrimf pefatA, in sudOre ;;i'n neodihnA, minunata apa a curcu-beului, pe care n'o gaga nicAirea. In lunga i obositOreasa cale, ea culegea fort" luminóse i mirositOre, din cariimpletia cununA peste cununA, uimind vedul i rApind

privitorilor ; si tot mergea inainte, inainte, inainte,dar din fatA in blfat nu se mai schimba.

Dumnedeu IT deduse un glas de se mi§cau petrele,cind apuca ea sä cante o doinä. Ataa bucuria maiavea i dinsa. anta, cinta mereil, i numaf cânteculif mai usura ahturile. Cânta ca apele, cand trecea pelinga riuri ; anta ca frundele, când strAbAtea o pAdure ;cânta ca ciocArlia la resaritul sóreluT §i ca privighitOreadupA sOre-apune.

Acum duicisa LiliA se deprinsese cu truda, §i in-cepuse ea-insAsT a crede ca e cu putintA sI se Ileaflacâil din fatA. LasA, mama, soptfa dinsa irnpera-tesel lasA, mult a trecut, putin a mai rernas. Dardilele se strecurati una dupa alta, i apa curcubeultfitot nu se mai afla. SA cAuta'm un alt mijloc, segAndi atunci imperatul ; i trirnise porund in tótaimper4ia i rugAminti pe la tote ;erne cele-lalte, ca sase stringa la curte totf doftorii din lume.

Curgeati doftorif dróiA, doftori marl, doftoridoftorf mijlocil. Iinperatul if primesce cu cinsteintrébA : vof, cari sciti cate'n sore lima, nu ca

midi,

s'in

mintile

,

si'i

POVESTEA CRINIILIJI 11

babele cele ce cunosc nurnai ckirg buruienile pamintuluT,spuneti'mi din cartile vóstre cele nazdravane, daca se patesail' nu din fatg sg se facg baiat. De'mi yeti arëtd vorcä nu se pate, atunci imi voiu lua si eü inirna in dintrsi me voiu pleca de'naintea crudei ursite, care asa vafi hotgrit, pe semne, ca némul meü cel vechiu si luminatsg se stinga printr'un cap de muiere.

Un singur doftor, ba i acela dintre cei mititei sinebggati in samg, respunse cu indraznélg: Nu se póte.impel-ate I Muiturnesce-te cu istetimea cea firésca a dorn-niter, pe care nici un bärbat n'o intrece la darurile celemai frumcise ale mintii si ale sufletuluT ; dar nici o dataea nu va pute sg manânce ca un bgrbat, sg bea ca unbgrbat, sg'i indure sinul i plamânii câte rabdg bojociT;i peptul voinicului. Ping acuma tote aü fost bune. NuT-a stricat umblarea dupg apa curcubeului, cad a veclutmulte si a invetat multe, dar mergea tot intre cerulsenin i intre érba verde, cântand la flori si la stele.De acum inainte, opresce-te, imperate I .

Dec I Tocrnai tu te-ai ggsit mai motat! IT

oise restit imperatul. Dumné-lor sg spung, carTsint mai ce-va deca tine : se póte or nu se pate ?

Cei-lalti doftori totT au strigat intr'un glas : s'arputé, mgria ta 1 $i'n ce chip anume s'ar puté ?intréba din noii imperatul. SA. ne Iasi a ne maigAndi . . .

Sfatul doftorilor, imperatul l'a spus apoi imperg-tesei. Ali mai chigmat amindoi pe domnita, ca sa's1dea si ea pgrerea.

Lilio eragg, sufletul tatei, vrei tu sg te facTbarbat pe deplin ?

Cum sa nu ! respunse maréta copilg, in sufletulcgriia se altoise de de-mult dorul cel ferbinte al Orin-tilor, si mai ales asculta ea orbesce in tote pe tata-seii, dupg cum si tatg-seil nui esia nici o data din voe.

Peste noe clile i noe nopti, trei do(tori dintre ceimaT tantosi, aceia adecg cari scriii lécuri peste lécuricate la o suta de bolnavi pe cés farg a mai aye vreme

mi-o

eti POVESTEA CRINIILLII

si poftA de a le cunOsce pesul vreunula din eT, sein faltisézd de'naintea imperatulta, aducend cu dinsiT un fel destAlp, cu doe cutite incrucisate d'asupra'T cu o rcitA lamijloc, pe care cand o invIrtTaU, cutitele fAceati: tac, tac.

Pré-ndltate imperate ; dise unul dintr'insiidup ce anume se cunOsce cd domnita e fiTca mAriel tale?

Negresit dupd chip, dupd boful feteT, dupa:nas, i gurA.Bine; vrea sä clicl, capul domniteT trebuT sal

remand aidoma, i .numai trupul sd i se prefacd?Cam asa.Sà cheml dard maria ta pe domnita si saIT

aducd i vr'un fldcail sdravAn si trupes.Imperatul tdcu semn, i i se implini porunca.Atunci doftoriT ati asedat pe fldca'il in rind cu

donmita, ail pus intre amindoT la mijloc stalpul cel cupricina, asa cal cele doe cutite venial-1 in dreptul gatu-rilor, apoT atI intors rota tac, tac, si cat aT clipi dinochT, arnindoe capetele ati lost tdiate i mutate dintr'odatA capul domniteT s'a aseclat pe gatul flAcAuluT, larcapul fläc'Aulta pe gatul domniteT, si asa de iute, asa deiute, incat capetele i trupurile n'ai1 avut rggaz sä móra,ci lipit bine-binisor fie-care la locul seu.

Mare e mestesugul cel doftoricesc !SA fi veclut minunea minunilor cApelina cea

Ochesa, mustàciós i voTnicésca." a flAcAului se miscaincruntata" pe trupusorul cel subtire si alb al domniteT ;pe and cdpusorul domniteT, un chip de qina, se mira

simtindu-se infipt intr'o maninä de trup, cu ungrumaz de taur, cu nesce brate numal vinà, cu mâni

picióre ca nesce butucT.Halal ! striga imperatul, ne maT sciind de bucurid.

A multumit domnesce celor treT doftori ; a dat o trumOsazestre feta celeT cu mustatT; apoT pe Lilia a botezat'oCrin, mostenitor al tronuluT imperdtesc ; si de aci zornevoe sd'T caute o mirdsd.

Vorba aTa capul face, capul trage. Capului i seplea piciórele, nu picTOrelor capul. Trupul flAcauluT,

--

ochT, si

el-insusl,

ei

Sac

POVESTEA ORINULUI 13.

cat timp ii stApAnise capul cel grosolan, nu se temeade cald si de frig, de vinturT si de ploi, de oti-ce gretisi de orT-ce restriste. Pumnul cel gros al voiniculuT turtia..atuncT pe un bivol ; l'ar fi turtit i anima la adicA, darapusorul cel gingas al luT Crin nu'l lAsa sl omóre nicTmacar o muscA. 0 vijeliA, o furtuna, trasnete si fulgere,if erati nemic altA datA ; :.cuma, de sufla o bore cevamaT tare, junghTul era gata. Vecli bine, orl-ce s'ar çIiceDumnecleil n'a tAcut pe om din bucAti, ci tot unul citeunul din cite o singurA bucatA, si'n fie-care bucatApuse scaunul sufletuluT in cap, nu in picióre. DoftoriTinsA, afarA de cel mititel si nebAgat in samA, n'o spuseseimperatuluT ; si, pOte, nici dIniT n'o pré scieaU, clef-de ! ce'T pasa doftoruluT de suflet cu sufletul are aface popa.

Pe cand era incA fatA, umbrand peste noue marlnoue terT dupa apa curcubeuluT, domnita cacluse tronc

la inimA multor Fetl-logofetT cu perul de aur. DefrumósA era frumOsA ca o racial ruptà din sore, cu ochii ceTmarl ce scânteTati a intelepcTune i a nevinovatiA tot-o-datA,cu gurita cea micA, al cArila zimbet cald i recoritorte'nveselia i fara voe. Care de care o petise. Bite sa'Tfi plAcut i ei vre-unul. Dar copila vrea cu orl-ce pretsä se facA bAiat ; s'atuncT ce'T maT trebuTail bgietiT ? Camaine 41 glicea ea in Ondul set"' va veni vrerneasa'ml Teaii nevastA.

Si asa s'a si intAmplat.Acum imperatul strinsese la curte, aducendu-le de

prin tOte laturile imperAtieT sale, pe fetele cele maTminunate, tot una i una, si le puse gfur-impregTurca o gradina de florT, clicend luT Crin sA'sT aléga dintreele o mirésA.

Dar cine avea sA. alega ? Negresit capul. Si macar-cA piciórele luT Crin cAlcail a bArbat, insA cripworul ILAcel drag-Alas judeca si simtia femeesce. NicT o fan nu'TplAcuse.

LasA, tan, pe altA datA. AstAcli, nu sciii cum,nu'rriT vine nicT una la socotélA...

1

si

14 POVESTEA ORINULITI

Alta dath, tot asa.Si tot asa Inca o data.Si de cite oti respundea : clasa, tata), o lacrima,

if uda genele'T cele lungi.Inteo cli sedea imp6ratul pe Onduri si se uita

mahnit pe feréstth. lata cä trece un dric cu sése caT,far in cosclug era fata ceia cu mustatf, pe care cum a

impèratul, sT-a adus a-minte.Dar de ce a murit copila ? intrebâ imp&atul

pe un cfoclu.ApoT cum sa nu móra, maria ta ; ca nu era

nicT bdiat, nicTI a trecut imOratuluT ca un fer ars prin

S'a tras cu grciza dela feréstra, s'a gindit ce s'aa poT s'a repeclit spre odaia luT Cdn si s'a uitat pe gaura use.

FOsta domnita, acuma pasa-mi-te baiat, sedea in-cinsa cu sabia, un arc de o parte, un buzdugan dealta, i anta, cânta cu viersu'T de pasere maiastra:

Frund5 verde de su1fin6 IAm fost fatä ca o dIns,Foseam flOre pe pAinint,Facum nu seal ce maT sint !Nu maT am cide senine,LIT tree nopplen suspine :A$ Tubi, $i n'am pe cineDe ce mórtea nu maT vine ?...

Imp&atul innecat plansul, si a tulit'o dela usa.Vecif unde m'a adus sfatul doftorilor 1 TrebuT

gasesc negresit o mirésa...Dar cand se gindia el asa, Tata ca o alt-fel de mirésa

intrase teptil in odaia Jul Cdn, i se Iasi pe pept, strinsein brate, nabusi cu sdrutarile ef...

Era MOrtea.Mirele nu'sf ispravise cântecul, si nu mai sufla.Tthise ca barbat ; a lost inmormintat ca o duke

feciótl, pe care a dus'o la mormint pe un car imbracatnumaT cu alb, caf albT, cfocli albi, doe-spre-cleci fete inalb impregiur, apoT cununf ,si érw cununi.

zarit'o

fata...inima.

gandit,

.

0-a

sa'l

POVESTEA ORINULIN 15

Plangea tOta tipenia de om, privind acesta grozavanunta a lui Crin cu MOrtea.

Sal ye mai spun Ore bócetele impn-atesei ?imperatul nu mai sernena a om : pelea i se lipise

pe ose.Intors a-casa dela grOpa, el chema pe doftorT

gramada, porunci sa se aducà stalpul cel cu cutite,strinse in curtea palatului o multime de flare si dedobitOce ; apoi punea la stalp cate un doftor si cateo vita, invirtia rota, cutitele faceail tac-tac, si Tataca pe trunchiul unui doftor vedeai cap de lup sail debufnita sail de boil, de cane, de pisica, de nal:tat-a, basi maT adesea cate un magar, Tar pe trupurile jivinelorcate un cap de doftor : doftor mare.

De atuncT, mare, se dice ca tote fiarele si dobitO-cele aili capetat darul doftoricesc : cand sint bolnave, isTcauta ele-insesi cu botul cate o iérba, o manâncä si sevindeca. Iar in nOptea spre San-Vasiiu, o singura cli pean can I k este dat dela Dumnedeil ca sa pita grai,sa vedi cinn tote vitele vorbesc letinesce intocmai cadoftoril.

De atunci s'a tras némul doftorilor de astadi,in cari omenesc e numai dOra trunchiul, Tar capulflail sail dobitoc.

Batea doe ore dupa miedul noptii. Gatindu'rnipovestea, me simtiam atat de miscat i atat de obosit,incat imi era peste putinta a me scula. Tinend in manacondeiul, imi rezernal capul de spatele s:aunului, scoseTun suspin, inchisei ochii, si...

§i am murit ffi-6 s'o sciti ;PArea c51 adormire,CitcT nu eram nicT mort, nicT vitt,Simtind o nesimtire ;ApoT o clipS n'a trecut,

firT depline,DoT ei IntregT s'aa desflcutDintr'unul singur mine.

*i don

POVESTEA OILINOLUI

Era un et1 tncremenitJos, Cu condeu In maul ;Sus, erl cel-lalt, privTam uTmitLa fata'T de tarAnt ;Si mentrebain : cum de putuYSa'ndur, o Deanne sfinte ICinadecT de anT In pelea luY,Et inim i minte 1

Dar ce slnt rn'am vedut.Icôna mult maT vieA euluY mea din trecut,PlApAnda, strIvedie,Elastica ne'nchipuit,Ne'nchipuit de finaUn vis, de Mirea zugrAvitDin aburT si lumin I

Ochirea'mY petrundea usorDin zare pina'n zare:;Citlam fAtis a tuturorAscunsa cugetare;Eram stapAn st manuescAcel curent suptire,Pe care Omenil nutnescPreyed i presimtire.

CAt dace'n lut, turtit meredDe-a vasuluT povarl,Sarmanul duh cu mare greilIsT face drum afart ;Din cAnd In cAnd, ca meteor,El sparge négra'T scortd;PedantiT clic In limba lor :Materia i forta.

Cuvinte, tot cuvinte secT,InvaliturT strace,La earl voT alergatT In vecTNescirea s vembrace.Secretul vTeteT nu'T brodit ;§i numal d5r' poetul,AtuncT and este maT smintit,IT pipae secretul I

si

:

8

POVEBTEL CRINULDI 1 7

Ed 11 aflasern. UsuratPrin cugete senine,Simtind ca's bun st ca's curat,M'arn mai ultat la mine :Desi 'Arran, er. rn frumos,CacT orT ce uricluneRemase'n eul cel de jos,Gaut la putregTune.

El rece, stins, Intepenit,S'o lune barbA sura :De n'ar fi eü, l'as fi numitA mea caricatura ;§i m cuprtnse vrend-nevrend0 mila. Cand d'o dataUn glas de Inger fluturand1inT dise vorba : tata I

Era Lilia, crul met,MACstra mea copila,Ce'rnY aparea atuncY and ellAvuT de mine mild. ;

i revèrsand In ochiT meTPrivirea'T desfatataCu miT de stele si ideT,tinT dise TarAsT trial

and ea pleca de pe pimlnt,A vTeteT mele vTeta,Cap genial si suflet sfint,Frumdsg. i maréta,M'a sarutat i mT-a suds

FecTOra pré-curata IDar ochisori'T &ad Inchisand vru Oka tatA..,

Sorbindu'T chipul Ingeresc,SoptTam: murit'a ore 1SA mOra ea, cand eil triesc 1Traesc, cand dinsa mOreS'atuncT strigal: cne-om revedea!,lar mintea'mT sbucTumatitDin gura mOrteT auclia :

La revedere, tata !

47900*

sa'InT

4

18 PO VESTEA ORINIILIII

revederea s'a'mplinit,and sufletele noastre,ScIpind din lut, s'ail Int linitPribegl pe citY albastre.§i ea'mY zimbYa ; apoY maY sus,Pe bratu'inT 1egAnat6,Me sus si tot maT sus, m'a dus,picendu'mT : haide, tata I

Iar eü, sciind cat de cu drag,In lumea plmtntesc5.,Ea asculta pe vr'un mosneagIn limba terlinesaRostindu'Y basmurY rornânestYCu fosead-C,st-o-datl,Am Intrebat'o : vreT povestY ?

0 da ; Incepe, tata....

Si incepui:A fost o data ca nici o data. Au fost un imp'Orat

o impth-atesa ; imperatésa frumcisa, itniArat voinic ;dar nu faceaii copii. Dupa multe (pie i multi ani dedor i de suspin, ci-ca in sfir0t le-a dat Dumnecleilo fata...

Mai dormi Inca ? Imbracat? Sint un-spre-clecetrecute... strigâ de o data linga mine un glas, care nuavea in sine nemic ceresc.

Ce? . . Cum! . . murmurai, sgaindu'mi ochii;veclui de'nainte'mi pe prietenul de a-séra.

Am vanit citesci Povestea Crinului.Vrea sà çlica, eti n'am murit Inca?...

salmi

Ei

si

si

SONATA LA KREUTZER(Dedicat canelul med din curte Cuti)

II faut écorcher un Moscovite pour luIdonner du sentiment.

Montesquieu, EsiSrit des lois,livre XIV, chap. 2.

Consilierul de curte Ivan Ivanovicl Kutoff, dunk ultima fotograiii.(St. Petersburg, Neffsky-Prospakt, 73)

A. fost tot-d'a-una darwinist; adecl tot-d'a-una, chTarinainte de Darwin, ell credeam a omul nu este alt

ce-va deal cea maT inalta manifestatiune pAmintescà1a acelela§T energiT care, pe trepte din ce in ce maT injos, ni se infátiséza in alte dobitdce, in plante, ba chiarin cristalurT. *i nu e de mirare ca" o creslusem ed in-ainte de Darwin, de vreme ce, cu atatea mil de anTinainte de noT tori ceT de asap*, o spusese deja jupinul

,

20 SONATA LA KILEUTZER

Molse, genialul Egipten, ambitiosul bastard al filcel lufFaraon. Tot-o-datä acelasT Mo Tse ne cla a intelege cd la omfemeea std pe scara evolutiunif mai sus de barbat, fiindun animal mai perfect, mal (modern mal de oprimacalitate 2, de Ordce este urditd dupd top' cef-lalti, catrépta cea mai superiOrd.

Feinee 1 De cAnd pe dInsa o fticuse Dumnecleil,Ei nu maT face nemica, fermecat de lucrul

privind cu multumire la lumea cea zlmbitóre,Dice: eg slut rgclacinh, dar femeea este fore 1,..

Darwinist dard pind 'n virful unghiilor, ell nu me'impdcam tottisf cu patronul med Darwin in privintagenealogiel némuluT omenesc. Sub raportul anatomic,fàrà indoéld, omul se apropid forte mult de mdimutd :de orang-utan, de goril, de cimpanze ; dar sub raportulpsichic, cred eli, noi ne asemnâm maT bine cu deose-bite animale domestice, carf simpatiséza cu nor, sesilesc a ne intelege, ne Tubesc si candidézd pentru adeveni i eT Omenf.

Sint acum cAte-va gine, eti am fost la o sintrofid,unde am vOut un gentleman scurt, sprinten, tantos, cunasul incovoiat, fdrd mustetT, cu doue cotlete atirnatede fdlci, cu o cdutAturd semétd, si care din cand in când isTumfla peptul i 'sf rddica glasul maf ascutit, ca si candar fi vrut s incépà un cu-cu-ri-gu. It insotfa un domngras, apesat i flegmatic, cu nesce frumosT ochl marl,marl si frumosT, dar plinT de o nätântócal senindtate.El avea o gurd largd-larga, cu buze suptirf-suptirf, mis-anduse paralel fie-care buzd intr'o directiune opusä,ca si eand ar rumega. D'asupra acestor buze se asterneao pareche de musteti rare, pe carf le umbriad apoT, caun solu de polog stràveçliii, capetele unel alte pdrechfde mustetf i maf rare, esind pe furis din fundul nasulufCând vorbla durduliul individ, resunh o aclancd vocenasald, aprópe ca un lung mu-u-u. Peptenatura fie-cdruladin ceT doi prietenl era si ea caracteristied. GentlemanulCocos avea un mot frizat d'asupra fruntiT, un mot cd-ruia if lipsTa numai culcirea stacojid pentru a fi o

sett,

il

SONATA LA KRETITZLIt 21:

adeveratd cre,tX ; Tar domnul. Boil. 41 tot indrepta insus, cand cu o mând, cand cu cea-laltd, peril din drep-tul tâmplelor, cercand a '0 construi cu orT-ce pret pecap doue respectabile come. NicT unul din el nu semenacitu§T de putin cu vre-una din acele nenumerate mai-mute, pe cart' le vedusem di la Hyde-Park in London

in grddina zoologica din Amsterdam. GentlemanulCoco era pentru mine o invederatd evolutiune d a r-wini an a dintr'un Phasianus gallus, ; domnul Boildintr'un 13os domesticus».

Gandindu-me la acestea, o firéscd asociatiune deidei mi-a adus a-minte pe canele meg din curte, pe carenoT l'am botezat Cuti», find-ea de vet) sese orTprinseserd hengherif i tot-d'a-una el a isbutit sà scapetéfer din cu ti a lor. Este un admirabil specimen de caneciobAnesc, mare, puternic, cu per sur fOrte aspru, cuun lung bot negru, cu nesce ochT de 'ti pare ca ar vresä vorbéscd. Cuti nu e de loc red. Cel putin pestedi el nu mu,c1 pe nimenT, i rare-orT i se'ntampla aface cui-va cinstea de a '1 saluta printr'un lenevos larat.Existd insa doue exceptiunT semnificative din acéstaregula generala. Cuti nu pOte suferi pe lampagii i peimpartitori de gazete. In fie-care sérd, cand intrá larnpa-giul in curte, slugile trebuf srt alerge ca sä '1 aperecontra luT Cuti, care se aruncä furios ca sà sfd,ie pebietul om. Tot aa cand se aratà un impartitor degazete. i find-ca lampagiii §i impartitorii de gazete seschimbd mered, nu se póte dice cd figura individilorsupe'ra pe Cuti, ci II supera anume meseria bor. Fienalt, fie scurt, fie bAlan, fie dchq, fie tiner, fie batran,tot una : pentru Cuti este un principid absolut imper-sonal de a nu primi in curte pe un larnpagiii i pe unimpartitor de gazete in genere, orT-care ar fi infaiti,arealor cea individuala. Ce-va maT curios decat atata. Une-orT o grava ocupatiune in bucataria impedeca pe Cutide a observa intrarea lampagiului in curte. Peste o &A,terminancl minutiOsa analiza a oscioruluT de ros, Cuti

pi

il

IT

0

22 SONATA LA KREUTZER

ese din bucataria §i horrrrribile dictu vede incurte lampa aprinsa. DecT i§T clice el atund in gindul

'n graiul seii criminalul a desparut, dar corpuldelictuluf probeza ea el fusese pe aice, i Cuti serepede ca un adevërat judecator de instructiune, lattindindignat la lampa cea aprinsa.

Inteo cli, dupa ce impartitorul de gazete, care imfadusese pe Mof-Ticel, abia scapa de a nu fi muscatintr'un chip mai putin innocent decum sint mu§caturileluT Mo,r-Ticd, eti am chemat pe Cuti i I-am adresaturmatórea cuvintare : g MAT Cuti, tu egf un dobitoc«fórte inteligent, adesea maT inteligent deca Mo,r-Ticd,'care totu0 cata s'o recunóscem cu impartialitate

une-ori este mai inteligent ded.t tine. (Cuti da dingcdda in semn de aprobare, dar fail a pare pré-magulitgprin comparatiune). Latratul teti la lampa aprinsa do-gvedesce chlar, inteun mod necontestabil, aptitudineagta de a combina silogisme, de0 n'al invqat Logicacd-lul Maiorescu, sati pcite tocmal pentru el n'aT in-«vetat'o. (Cuti imf linse mina, ca sa manifeste gratitudineagsa pentru acest compliment). Cum darl nu intelegi tu,c I lampagiul §i impartitorul de gazete sint tocmaT

gacefa pe cari un cine civilisat trebui sa 'T respectegmaT cu deosebire ? (Cuti a incetat a da din cOda, ingsemn ca nu me maT intelege). Lampagiul impra0i5.4 intunerecul printr'o lumina materiala, impartitorul deggazete se presupune a impr4tia intunerecul printr'og lumina intelectuala, amindoT sint consideratT ca lurni-gnatorf aT no§tri, i tu (Cuti s'a culcat, avend aerulg de a fi obosit prin atAta morala) si tu, bestiä, eWie un du§man al lumina l Ultimele cuvinte fiind rostitecu multa energia, Cuti §T-a radicat capul §i s'a uTtatdrept in ochif mef, ca §i când mf-ar fi clis Que faire ?C'est plus fort que moi I,

Eli nu me indoesc c, printr'o ulteriOra evolutiunedarwiniana, Cuti al mei nu e departe de a deveni om.Dar ce fel de om ? el, cartaa if desnlace atAt de multori-ce aducaor de luming

si

1

I

---

BONATA LA KREUTZER 23

Peste cate-va dile in urma dialogului meti cu in-corigibilul Cuti, eram culcat dupa prand, citind unjurnal, in care se vorbia despre uneltirile Ru0lor inBulgaria, despre spionagiul muscalesc in Dobrogea,despre faimosul consul Imbecilidachi etc. «In sfir0t,voiu scrie i e11 despre Muscali m'am gandit eii ;

trill mai pot atepta ; mi-a venit timpul ; dar cum Oresà ?, Cugetand la acest «cum Ore sä scriu ?, etisimtii ochii mei inchidendu-se, i mi se parea a ingiurul meil, cu monotonia unui adormitor tic-tac atcesornicului, resunA silabele : ci-li-bi... li-bi-ci. , . ci-bi-li...bi-ci-li... im-be-ci-li... De o data s'a audit forte limpede :va kak ? ceea ce insemnéza rusesce in stilulelegant : «cum scrii dumnéta ?)>. Credend dintru'ntalu caeste românesce, eu m'am speriat, am deschis ochii marl,am sarit sus 0 me vedui pe o intinsä campi, acAriia nemarginire era acoperità de mil 0 mii de canide tot felul, de tote culorile §i de tote mArimile, in-cepend dela dulal cat un vitel §i pina la nesce javre cato veverita.

VeY kak p4ite ? imi repeta acum alevea un marecane ciobanesc, in care cu uimire ell am recunoscutpe Cuti.

EU. :

Tu, Cuti, imi vorbesci muscalesce ?

Cuti:

Te rog, stapane, a nu 'mi mai dice gCuti,, ci:g Ivan Ivanovici Kutoff».

:

Fie 1 Dar ce trébX ai tu de a. me intreba pe minecum scriti ?

serif;

EA

p4ite

24 SONATA LA ICREUTZER

Cuti :

Neaperat, stgpine ; d-ta sciT cg in viéta mea ceaco.nesca nu 'tni placead lampagiii si impartitorii degazete. TotT ace ce aduceail vre-un nem de lumina, mesuperad foc. Acuma dara, pe cale de a deveni si eilom, adecA anurne Rus, cacT pentru tot! câniI evolutiuneacea normalI, ca primul grad de umanizare, este de arenasce Muscall, imi pregAtesc de mai 'nainte viitorulnieti rol de censor. Vont fi censor in Rusia, cu rangulde nadvornen savietnik, adeca s consilier de curte), omare inaintare asnpra trecuteT mele functiuni in curtead-tale. VoTu censurà fara mila ori-ce cartc sail publica-tiune periodica. Voiu sterge din ea cu toptanul toteideile cari mi se vor pare a fi idei, läsAnd numaT peacelea cad nu vor fi ideT. Am dreptul dara, stapâne,de a te intreba cu tot respectul : s cum scrii dutnnéta ?,

Bravo, Ivan Ivanovici I striga pitigaios un mops,care se tot invirtia printre piciOrele luT Cuti. Bravo 1Ideia d-tale despre ideT e tot ce pOte fi maT nostim.Esti un idealist in sensul cel mai muscalesc al cuvintulta.Bravo ! Haide sa ciocnim

NurnaT atunci am observat eli ciudata particularitatecal fie-care cane avea atirnate de gat ca'te doue skulete :unul cu carti de joc, Tar cela-lalt cu cate un paharut sio sticla de rachiii. Cuti a ciocnit CIJ mopsul, apoiamindoi aseciat pe érba i ati inceput a juca ,stos.

Privesce-ne, stApithe, irni clise Cuti, intre-rurnpendu-se din joc; singura nOstrà preparatiune pentrua puté deveni mai curând Muscali este de a inveta sabern si sa jucArn in carp'. Din cele-lalte calitati curatrusescl nu ne lipsesce nici una.

Vedi bine ! Daca nu veT be si nu vei juca inarti, ce alta tréba sa mai fad in Rusia, undeeste o datoria de cetatén ca neininea sa. nu cugete ?dise erasT mopsul cel pitigaios, maT adaogend dreptconclusiune : Hai sa mai ciocnim o data, Ivan Iva-novici I

!

s'aU

SONATA LA KREUTZES 25

Bucuros! rnpunse Cuti si, dupa ce goli paha-rutul, se intOrse catra mine : Permite' mi, stapane, a'ffrecomanda pe amicul me5 Stepan Stepanovici Azoroffsky,care in Rusia va ajunge un mare literat, un literat detot mare, ce-va ca Dostoieffsky sa ca Nekrasoff, si deaceea el imi face curte mai de 'nainte, pentru ca e sanu '1 pre censurez ; dar degeba!

Te rog acuma, domnule Kutoff, spune'nff, dece anume totl cânii se fac Muscali ?

Apoi judeca singur, stapane : exista Ore vre-unalt dobitoc mai supus, mai credincios, mai slugarnic ?Bate '1 cat poftesci, el tot iti linge piciorul. Chinuesce'lcat de cumplit, el uità tOte si &AO' se gudurg. Robiaeste in natura cea intima a canelui, si eta de ce Mus-calif vor remâne robi in vecii vecilor.

Intre calif si intre Muscali este o afinitateelectiva ; adaose cu ifos mopsul cel cu pretentiurif deliterat.

In intervalul acestei convorbiri, mai multi canfs'ail apropiat pe nesimtite si ail format un cerc ingiurul me5.

Pazesce-te, stApane, de Kuzma Kuzmici $arloff;imi dise de o data Cuti, aratandu'mi pe un jerpelitcane cu spume la bot. El a fost turbat...

Turbat ? intrebaf eli cu gróza, facend un pasindarit.

Da,imi respunse cânele cel cu pricina, rinjindcu un fel de mandria ; da, turbat adevèrat...

Cum ? Sint si turbati neadevèratf ?Se 'ntelege. Asa, bunA-cirà, eel omoriti

pentru ca ail muscat pe cine-va, numai ail muscat, desinu eraii turbati. Pe acestiia adaose Kuzma Kuzmicicu despret e5 if numesc pseudo-turbati. Rusesce lacel turbat se dice be,sendt; pseudo-turbatul s'ar putenumi ba-bevencli. Este o specialitate a amicultif nostruDoctor Babes.

Da'mi voe, domnule arloff, fàr ca sa tesuperl, cad n'as vre sa 'mf atrag nemultumirea d-tale,

26 SONATA LA KREUTZER

voe a te 'ntreba cu discretiune : care va fi rolulsemenilor d-tale in Rusia ?

VreT sA dicT : rolul canilor celor turbatT ?Da, cam asa .

AdecA rolul celor adeverat turbatf, nu al celorpseudo-turbatT ? Un rol mare, dornnule. 0 misiune inaltAsi delicatà. NoT vom fi tetnnicerT, jandarmf,ispravnicT i chfar gubernatorT.

Nu si judecAtorT ?Ha 1 ha 1 ha l NaivA intrebare 1 JudecAtoriT in

Rusia nu existA. NoT judecam, si tot noT executamsentinta. Cu noi vor aye a face mizerabilil aceTa cadumnelui de exemplu ... 1 mArgi Kuzma KuzmicT, uftându-se incruntat la un sprinten soricar, pe care ping atundetI nu'l bAgasem in samA.

Da, da 1 striga cu indfaznelA soricarul cu noTveT aye a face, si te vonn inveta nof

Apoi intorcendu-se cAtrA Cuti, soricarul dise cudemnitate, arAtand la mine :

FiT bun, Ivan IvanovicT, de a me prezentadomnuluT

DumnéluT iml dise Cuti este Osip Osipo-vicT PincTovenko, un viitor celebru nihilist.

Imi pare bine. Sint incantat de cunoscintad sale. Mie tot-d'a-una mi-aii plAcut soricarif. Dar dece anume va fi dumneluT nihilist, si nu alt ce-va ?

Sà fo explic eu, intrerupse mopsul cel literat.UniT cani nu pot suferi sgarda. Vedendu'l fArA acestsimbol de ordine socialA, hengherif iT prind, if chinuesc

'T ornOra. Perind, sufletele acelor nenorocitT se sbu-ciumA din corp i ipg desperate : jos sgarda 1 suslibel tatea 1 sA tralescA Constitutia 1 Si dupg aceea ei sefac nihilitT. DumnéluT este unul din aceT onorabilfnebunT, cArora li se pare cu putintA o Constitutil inRusia. Un Muscal constitutional, un cane WA stalpin,este ce-va contra previsiunilor celor intelepte ale na-ture . .. Nu te supera, Osip OsipovicT, i haTde sa.cTocnim 1

da'ria

politer,

si

;

I

SONATA LA KREUTZER 27

Amindoi canii aü tras eke o duset ; apoi mopsuIcel neastëmperat se adresa din nod carà mine :

D-ta nu bei ?Nu.Ciudat 1 In Rusia un bun literat nu e trér nici

o dath : de'ntaiu se 'mbétà si apoi scrie. Lectorii factot asa de'ntaiu se 'mbétà, i apoT citesc. Betia stabi-lesce un nivel de intimitate intre ideial si intre poet,intre poet si intre admiratorii lul. Cu cat cine-va e marslab la picióre, cu atata prin compensatiune e mai tarela cap. Bei i geniti sint sinonimi, cIcI geniul e un felde betig, Tar prin urmare si betia e un fel de geniti.Geniul i betia sint de o potrivä inconsciente. Intrearnbele existà o reversibilitate, dup4 cum ar dice Her-bert Spencer. Si corect : este un proces de endosmossi exosmos. In lumea modernl, carciuma represinaceea ce era fa'ntana Castaliei in anticitate : este unkrendez-vous al Muzelor. Am audit cg. si 'n Romaniaunii . . .

Nu cum-va sà vorbesci reil de Romania, hàräiCuti, cà te 'nhat 1

MaT incet 1 Te fad' censor inainte de vreme.Cuti era gata sA se 'nfurieze, si ar fi sartna.nat

reit pe jigAritul seü amic, dacA nu se punea la mijlocun colosal Saint-Bernard, de 'naintea caruia ei amindois'ati dat in laturi cu veneratiune, dicendul : gvel kakzdravd, Petro Petrovici ?2, ceea ce rusesce in stilul archaicinsemnézA : cce mai faceti ?) ; Tar cand Petro Petrovicitrecu majestos printre dinsii, flrA a deschide gura, Cutiimi sopti

L'ai vèclut, stApane ? Sa nu se clicl cA siprintre Muscali nu sint eimeni bunT. Acest puternic sisimpatic Saint-Bernard se va face doftor, va ajuta cudragoste si va vindeca gratis pe cei Arad', va calutasä faca tuturora cat se va puté mai mult bine petAcute cAci lui nu 'T place gAlggia, va remanetot-d'a-una särac, se va jertfi pentru omenire, i deaceea. . .

:

mai

:28 SONATA LA ICREUTZER

De aceea va fi Tubit de totT, intrerupseiBa nu ; va fi dat afard din Rusia ca un om

neblagonamierenudt, adecg nu-bine-intentionat , de vremece nu bea, nu jdca in art! si nu vorbesce. Asemenea-OrnenT sint tot-d'a-una bgnuiti acolo de a medita si dea ascunde nesce planurT infernale, mat ales dacg ci sint

OmenT bunT tot-o.datg.Omeni bunt 1 mormgi mopsul. Bungtatea duce

la popularitate, Tar popularitatea intr'un Stat autocraticeste o crimg de lese Majesti. i apoT adaose dupg oclipa de adâncd reflexiune : Muravieff, marele Muravieff,nernuritorul Muravieff bine clicea cà cetAtenuluT rusescit este iertat a fi bun numai atunci and e bet. Mus-calul, dacg se 'mbétg, sgrutg pe rand tOtg. lumea ; si-daa tOtg lumea este in aceiasT stare normalg, Ii sarutasi pe el tótg lumea. Acesta se chlamg rusesce : slavn4eAudi, adecg in stilul familiar : cOmenT gloriosTv. Mar-turisesce insutT, domnule, c glorificarea cea rusescg estepling de originalitate.

Lasä, o sg regulez ell o data i pe Petro Pe-trovicT al vostru ; scrasni din dinti canele cel turbat.

Se 'ntelege, murmural et"' cu frica de a nusuOra pe bglosul Kuzma Kuzmict ; se 'ntelege, PetroPetrovicT pentru Muscali nu pOte fi un slavndtcelaviek.

In acest moment un mare cane alb flocos mt-afacut d'o-clatä sluj, aseglandu-se cu multä elegantg pepiclOrele de 'ndgrit i salutându-rn gra0os cu labele de'nainte ; apoT hgmai cu 0 vorbg dulce :

Ich habe die EhreAu4ind cdie Ehrep , creclusem cg delicatul

dobitoc se plange de diared §i erain sg '1 trimit la uninstitut de patologig bacteriologia, and pudelul mi-arepetat a doua Org forte limpede:

Ich habe die EhreNetr4esce ? Nu rusesce ? Cum asa ? intrebat et.NoT, pudelii, sintern NemOT cet nascutt sail

pripIsitT in Rusia : supusiT ceT mai spelaV, ceT mai

ell.

zi

ea

SONATA LA KREOTZER 29

peptenati, ce mai curati, cei maT alintati al' marelui im--Noi nu semenam de loc cu Nerntii cei-lalti, cari sint

buclucasi in felul lor, sint nazurosi, sint botosi, sint trans--cendentali, pe cand noi sintem pasivitatea personificata..

De aceea, domnule baron, voi toti ajungetigenerali si ministri I intrerupse soricarul cel nihilist.

Si nu ye expuneti, excelenta, a fi asasinati canoi astiia, cad sintem pusi sub ordinile vOstre ; adaosecanele cel turbat.

Frumosul pudel me salutâ din not!, clicendu'miinca o data :

Ich habe die EhreApoi intorcéndu-se card doi cant-, el

rosti cu mult sange rece intr'o rusésca forte stricataGheneral, ta ; minister, ta ; asa not' ; nu spion ca fol.

Aceste cuvinte au produs un murmur nedescriptibil.Audi ausli I auçllI adeca prescurtat: au au I aul resuniconfus din tote pärtile.

Ce insernnéza acésta muzica? intrebai e5 pe Cuti_Cum ce, stapane ? N'ai audit pe Némt mus-

trandu-ne pe not' cä sintem spioni?Ei bine ?Spioni Apoi tocrnai acésta este trasura cea

mai caracteristica §i, as puté dice, trasura cea mai nobiila canimii.

Cea mai providentiala 1 tipa mopsul cel literat_Cea mai muscalésca! racni cânele cel turbat.Explicati-vë, me rog ; e5 unul nu ye mai pricep_

Larnuresce-me d.ta, Stepan Stepanovici, viitórea gloriaa literature rusesci.

Cu multa placere. Din tate anirnalele, numalcânii se mil-Cosa mere5 unit' pe altii pe sub códa, adecaisi baga nasul chiar in regiunile cele mai ascunse, acolaunde n'ar trebui neminea sa se amestece. De aci origineaspionagiului. Dela spionagiu pina la diplomatia este maiputin decat un pas. Diplomatia s'ar puté numi titlulacademic al spionagiului. Iata de ce Rusii exceléza nunumai ca spioni, dar sint tot-o-data cei mai marl' diplo-

cei-lalti

pend.

I

I

30 SONATA LA KREUTZEN

mati in lumea intréga. Spionagiul este o aureola aRusiei. Toti Muscalii sint moralmente datori a se spionanecontenit unii pe altii, in Stat, in societate, in familia,(WO cum noi necontenit ne mirosim unit' pe altii pesub códa Sintem mandri de a fi spioni. Este o fala anationalitatii tuistre. Chiar un strain, cand vrea sa serusifice pe de 'ntregul, incepe prin a invëta arta spiona-giului, adeca prin a mirosi pe sub cOda. Dovada GreculImbecilidachi din Dobrogea, care din pré mult zel Iibaga nasul in Romani dupa cum se baga sabia in teca,departe, pré-departe, pina unde nu strAbate nici o dataun nas de cane ; i totug el n'are un miros destul defin, nu adultneca adevèrat cânesce, fiind-ca nu e Muscalget-beget. Muscalul cand introduce nasul pe sub ccida,o 1 el afla instantaneil tot ce se petrece acolo §i deacolo pina la virful limbei, strAnuta de fericireca g-a indeplinit misiunea. S'aii vèclut chiar unii...

Destul! Am inteles! Acum nu rn6 mai indoescca voi yeti fi Muscali i ca Muscalii aü fost voi 1 Probacea olfactiva e sdrobitóre. 11U mir numai cum de n'arernas la Rug nici o aducere aminte inconscientadespre originea lor cea cânesca, atilt de bine demon-strata .

Ba da! ba da! se aucli din tOte boturile.SA ti-o spun eil, Vise §oricarul ; i m6 surprinde

cum de n'o scii d-ta, care e-itti nu numai filolog, darincA membru al Acaderniei Imperiale de Sciinte i alSocietatif Imperiale Archeologice din Petersburg, adeciun cgros bonnet) in sciinta muscalésca. Inca o data,tocrnai d-ta sa n'o scii? 0 aducere a-minte inconscientanegregt ca exista i se manifesta in fie-care cli, la ori-ce pas, in viéta cea mai intima. Muscalii cand vor sase laude saü sa se mangae unit' pe a1iT, ig çlic unulaltula ; sukin-san, adeca cfecior de cateap. Apoi ce altadovada mai autentica vrei sa mai fie ?

SA fim mai metodici, Vise mopsul cel literat,voind din gelosia a micura intru cât-vi meritulcaiunii lui Osip Osipovici. Sukin-tha este o proba aa

expli-

s'apoI

SONATA LA KREDTZER 31

slicend directa% 0 aflA orf-cine farA multA incordare amintiT. EU me cunosc insA o altA probA, o probl in-directa, dar nu maf putin convingaóre. SA ne intrebAm,domniT meT: din tote natiunile Europa, de ce ore nu-maT Muscalff se scopesc cu grAmada ?

AscultAl cu atentiune, stApâne ; imi hArnAiCuti. Ei ti-am spus cA Stepan StepanovicT are sl fieun mare literat rusesc. Ideile luT sint tot-d'a-una maTmult deca caraghTOze. Solutiunile, la carT ajunge, sintcu totul neprevNute pentru orT ce capëtinA ne-ruséscA.Geniul ti,nesce dinteinsul cascadicesce, nu ese pe Orateca la un Némt...

Intrega cânime dinpregiurul meIi wepta cu urechilerIclicate deslegarea problemeT.

Ef bine, repet incA o data, de ce Ore numela MuscalT existA o grAmadA de scopitl ? Eti sustin cAacésta este o aducere a-minte inconscientA despre ori-ginea lor cea cânéscd.

Mergf pré-departe, Stepan Stepanovicf; observeea, perclend rebdarea. Dar cuin de tap' cal tocmal câinilnu se scopesc nicT o datA ?

Da, o sciti. Veclf aci e profunditatea lucruld. .

CaiT se scopesc, boil se scopesc, berbeciT se scopesc,porciT se scopesc, coco,if se scopesc, cânif nu. A,ae? IatA dara: de ce MuscaliT se scopesc. ET se scopescpentru ca sA ascunyll originea lor cea cânescA, pentruca adecA lumea sA crécll cA eT n'ati fost canT, cA n'ada face cu ceniT ; Tar prin urmare, de vreme ce vor s'oascunclA, deci : aduc a-minte intr'un mod in-conscient.

Aplausele unanime au acoperit acest strallucit ratio-nament, demn de corifeiT criticismule rusesc al-de Bielinskysi al-de Mikhailoff.

Cuti era maT cu saml impresionat. Ce logicA 1urla el o logicI la care se póte radica numaT thirdcreerul Muscalule, cAci in Rusia se screm câne-cânesceo sutA de rniliOne pentru ca sA és1 tome din fundcate un ghem de literat. Adanc ! Adânc de tot I Kakala.

31-o

32 SONATA LA KaEUTZER

galava ! Esti' sublim, Stepan Stepanovici I Esti incom-parabil I Hai sI mai docnim I i dupà ce amindofciocnirn, Cuti a adaos cu o expresiune melancolicn : Teadmir, dar totusi, ca censor, 41 vol'u sterge argumen-tatiunea. Slujba e slujbn !

Stepan Stepanovici zimbi.Dar dacn te volu mitui eil cu un oscfor. ?

slise el cu o strimbäturn sarcastica a botulta.Cuti tncea.

Un oscl'or I repeto. mopsul.Cuti se silia a in' respunde.

Un oscior, bre l clise din non mopsul, fncendgrimasa de a rode.

Un oscior? De 1 respunse Cuti, asupra cArtaaoscl'orul avusese de atatea on puterea de a'l face sn'Tscape chiar lampagiii si impArtitorif de gazete, de Itu sciT cn in Rusia poti dacil veY asvirli cateun oscior la drépta si la stanga. Despre osciOre sn nuvorbescn cine-va cu usurintn. A refusa un oscior, sn't1spun drept, parola mea de cane, a refusa un oscl'or nue lucru cinstit.

Si istoria urma inainte mopsul istoriane arat c Muscalif ail sciut sä znpäcésca' prin osciOrechiar puterile strnine. Printr'un oscior, aruncatPetru cel Mare a scnpat in campania dela Prut. Pentruun alt oscior, dat dragomanulta turcesc, Rush' ail apucatBasarabia...

Ba din oscl'or in oscior striga cu entuziasmCuti nol vom ajunge la Tarigrad. Acolo e trait]Cainif se 'ntind, se lungesc, se tolnnesc, se Infnesc inmijlocul stradelor, i beii trecelorY sint datoti a 'i'ocoli, ca sn nu le strice tabetul. Un oras predestinatpentru Muscalf I

Si Cuti incepu a urla din resputeri imnul rusescnational:

Boje tzarrea hrrrani . 1

Auqindu'l, en am profitat de o ocasiune atat depotrività pentru a face o noun intrebare :

vizirului,

.

...

ori-si-ce,

I

.

SONATA LA ICREUTZER 33

MuscaliT cliseT evoluézA din canT.Perfect. Dar tzaril...?

Abia restif ultimul cuvint, si 'ntr'o clipA a des-pArut vasta campiA, a despArut nernarginitul orizont,a despArut nenumerata canirne, aii despArut toti si tOte.

Mi se pAru CA me desteFt dintr'un lung somndupà un vis forte tulburat. Me veclui intr'o ocialtA in-tunecOsA, cu dese gratiT la o mica ferestruicA. Eramsingur i aveam grele obecy la maul' si la picióre. Deo data up s'a deschis cu sgoinot, si pe prag apArir uncApitan cu uniforma rusesca cea albastra a jandarmilor.Chipul luT avea ce-va selbatec ingrozitor. Desi om,totusT el semena aidoma cu canele cel turbat din visul

Tocmai cand eram sA '1 clic eKuzma KuzmicTI,el imf racni cu bale la gurA :

Peste cind minute ye primi cinci-cled de lovi-tuff, si apol la Siberia I

Siberia ? Dar pentru ce ?TI-aT batut joc de sfinta matzqka Rusia.Dar era in vis...Nu e permis a visa astfel de lucrurf.Dar tot ap vorbIaii Ivan Tvanovid Kutoff,

Stepan Stepanovid Azoreffsky, Osip OsipovicT PincTo-venko .

A ! un cornplot intreg 1 Cu atat mai bine ! TotTla Siberia l

Dar...-- SA tacT din gurA cand vorbesci cu mine I AT

avut chlar nerusinarea de a huli pe sfintul batrzqka tzar!N'am hulit, ci numaT visaT intentiunea de a...Nici in vis nu se Tértä asemenea inteOunIDar judecali-me mai intaTu! Lasati-me sa me

Asa, hotule ? Imf vine sA te musc I sA te rupcu dintiT 1 Nu cinci-clecT, doue-sute de bice I NicT ovorbA maT mult I SA nu carcnescl 1 Pe el, baTeff 1...

47900

eu

I

aper 1...

met.

3

34 SONATA LA. KREUTZER

pece Cazaci ndvglira in odgitd, dece bice suerargin aer, dece siróie de sAnge eraa sd me brAsdeze.

De astd. data insd ea strigai ca apostolul Pavel :(Sum civis Romanus si tot-o datg m'am desteptatd'a-binele tocmai la timp, scapAnd in momentul oportunde civilisatiunea cea ruséscg cu sfinta matu,ska i cusfintul battu,ska, cad altmintrelea biciul cdzAcesc n'arfi crutat nici chiar pe apostolul Pavel.

Esii in curte, ca &1 me incredintez pe dep'in cgnu lipsesce Cuti. II gasif in luptd cu vechiul sea dus-man impartitorul dela Mo,s-Tecd, farg ca sA scie, sgracul,cd tovargsul sea Kuzma Kuzmici cat p'aci era salexpedieze la Siberia. Bucuros cà Cuti n'a devenit 'Incacensor muscAlesc, ea me intorsei in casa si me asedaiginditor.

Me supera o scApare din vedere. In visul meacainii mi-aa vorbit despre tote elementele cele mai mar-cante ale vietei rusesci, dar nemic despre femei. Sitotusi imi diceam eu , dacd este adeverat ca,printr'o evolutiune darwiniand, cainii trec d'a-dreptul inMuscali, atunci Muscalii, prima incarnatiune omeneseadin cani, trebui sd pgstreze ce-va din doctrina canéscgcea specified in privinta sexului frumos.

Din intamplare, aveam pe mesa cartea lui Tolstoy,adecd a Muscalului celui mai Muscal : (Sonata laKreutzerD. Era o traducere francesg, si nici cal se puteasA nu fie francesg., cad puparea cea nu-s'ar-mai pupa cudespotismul cAzAcesc a fAcut pe republicanii cei in-transigenti Rochefort sA respupe tote bazaconiilerusesci. Ore ce fel de pArere va fi avend Tolstoy desprefernee ?

In c La sonate a Kreutzer, eroul este o canalid,adecl literalmente cnérn de caneD, care tarn-nisain, farg.nici o vind, third. nici un chichirez, iT asasinézd pe ne-vésta sa, murnd a cinci copii alAptati i crescuti deea.insgsi, s'apol dupg aceea intr'un voluin intreg iT des-v6ltd dinsul teoria cl' amour et le mariage proviennent

aT luf

ea:

It

SONATA LA KREUTZER 35

en grande partie de la nourriture» (pag. 54) ; : tunejeune fille pure desire des enfants» (pag. 74) ; cd chcause des enfants la vraie vie de famille n'existe plus»(pag. 128) ; ca omul ar trebui sä se bucure de vietaconjugala numal la intervaluri fisicesce peri o di ce, cadasa fac dobitOcele des animaux suivent en cela uneloi fixe» (pag. 98) ; si la urma urmelor, din nalsdrAvanidin nasdravdnia, ajunge la prdpdstiOsa dogma cd mdritisuleste un adulter tradultere se rapporte non seulementh la femme étrangere, mais aussi et surt out a sapropre femme» (pag. 249), o dogma pe care arputé s'o iscalésca cu tus.patru labele totif dul5.1 de pe fatapämintulut, fericiti de a nu aye nici unul sapropre femme,.

SI vedem dara, inca o data, ce fel de Orere vafi avend Tolstoy despre femee ?

LuaT in mand «La sonate h Kreutzer i o de-schisei la pagina 104, acolo unde autorul vorbescedespre femei in genere tTous leurs sentiments se«concentrent en cette vanite, non de femme, mais de«femelle qui cherche a attirer autour d'elle le plus grandtnombre possible de males pour pouvoir mieux choisirtensuite. II en est de meme pour les jeunes filles et4pour les femmes mariées...»

Dupa acestà definitiune generala abStractd, eroulluf Tolstoy, temendu-se a nu va fi destul de bine in-teles, face apor la pag. 226 o aplicatiune specialaconcreta la propria lui fetnee, mumà a proprief luiince, care e sora cu propriii la fir : Non, ce n'est pasune femme, c'est une chienne, une ignoble chienne I»

Cu alte cuvinte, in resumat, pentru Muscal femeeheste o cdtea cdtea fetà mare si cdtea maritatd, cateanevéstd, catea-mumd, cdtea-sord, cdtea-Eicd...

MI-am intregit visul.Par'cd n'ar fi un vis!

chiar dacd a, tot clice eti un vis, ar pro-.testa Tolstoy cà dinsul n'a visat.

lad ce este Sonata la Kreutzer !

a:

:

:

:

:

ca'T*i

NOI IN 1892.

Conferinta tinuta la 9 Februarid pentru inaugurareanAleneuluT Roman".

Ve multumesc cu dragg inimà pentru aceste caldurOseaplause; dar ... sg vedem, dacal me vett- aplauda si

la sfirsit.Am temeiuri de a me indoi, cAcT: de 'nfaiii, n'am

fost nici-o-datg orator ; al douilea, n'am vinat nid-o-datapopularitatea, si o voiu vina cu atAt si maT putin acuma,ca.nd peril' albf si barba surg imi strigg : troppo tardi!Asa darg, vorbind tArà frase si fgrg a cocheta, me temcd.... mi-gi dat o arvun g. de aplause, dar voiti remânénumaT cu arvuna.

Sint trei locuri, in caff irra dg mama de a lua cu-vintul. Este Academia, este Universitatea, si este aci laAteneit Dar la Academia sint fotoli, sint fotolii in tOteAcademiile din lume, i ori-ce fotoliti te indemng amotgi ; la Universitate sint catedre, de pe carY profeso-rul e dator a discuta controversele, ferindu-se de ori-cedogmatism ; aci, la Ateneii, nu e fotoliii, nu e nici Ca-tedra; aci este un amvon, un amvon pe care se urcg unsacerdote, un preut, nu pentru a dormita dupg usul aca-demic, nu pentru a controversa dupg modul universitar,ci pentru ca... pentru ca din baerele inimei sale sA re-

NOI IN 1892 37

verse in iniinele ascultgtorilor o credintA cala, adâncasi roditóre.

Inca o-dat5, la Ateneil eti nu sint nicr academician,nici profesor ; in acésta biserica eu sint preut, preut inintelesul evangelic al cuvintului: ca apostolif lui Crist,tare prin credintà, nu me sfiesc de niminea si nu metem de nimic.

Subiectul i titlul conferinteT mele este: Not in 1892.Ciudat titlu I cdc-i dela inceputul acestuT an ail

trecut abia 40 de dile, si in aceste 40 de dile nu s'aflcut nimic despre care sà pot vorbi cii, cii care nici-o-datà nu me amestec in alegeri parlamentare; ba m'amamestecat alVi-datai in doe rindurf si am sfeclit'o, incAtmi-a trecut pofta.

Ce insemnéza dara' : Noi in 1892 ?Sint dator din capul locului sa ye lainuresc acest

titlu si acest subject.and clic «non, inteleg si pe mine, si pe dv., pe

noi toff, natiunea rom'anésca intréga in trasurile ei celegenerale, nu inteleg pe nimine personal : pe cutaresail cutare. 0 personalitale pOte sa fie o exceptiune, siexceptiuni trebue sa fie multe ; dar off-cat de numerósear fi exceptiunile, nu ele m6 preocupa in acéstal confe-rinta', ci me preocupa numai regula, norma, totalitatea.Exceptiunile sint ca muntii i vaile, cari nu impiedecapamintul de a fi rotund.

Când clic in 1892,, nu inteleg nici luna, nicianul, ci o perioda de timp, care se deosebescede cele-lalte periOde printr'o sumal de simptome carac-teristice si din care periOda acest an 1892 face si elparte. PeriOda cuprinde in sine mai multi aril' din tre-cut, si va mai cuprinde inch' cine scie c'ati aril din viitor.

Când clic dara cNoi In 1892», eü am in vederevrista actuala a natiuniT române. Natiunele ail vri-stele lor, ca si indiviclii.

Intre individ si intre speciea canT Ii apartine indi-.

lungs

38 NOI IN 1892

vidul, intre ontogenia si filogenig, dupa cum se exprirnanaturalistii, se aft' cea mai strinsa legatura de desvol-tare paralela. Darwin a examinat ernbrionul individuluiomenesc, i observând intr'insul caracterele anirnalilor in-feriori in seriea zoologica, pe temeiul acestor caractereimiividuale el descoperi marea lege a evolutiunii specieiornenesci intregi din animalul inferior cutare sari cutare.

Acesta corelatiune intre individ si intre specieeste singura temelia adeverat sciintifica, singurul piedestalpe care se pate asecla si pe care trebue sa fie aseclatafilosofia istoriei.

Cum se desvoltg individul, tot asa, prin aceleasitrepte evolutive, cata sl se desvolte si o natiune, catasa se desvolte speciea omenésca peste tot.

Dar curn Ore se cirsvoltà individul ?Trecend prin cele tref vriste: copilaria, barbatia si

batrânetea.si Ore numai atAta? adecg numai trecénd o data

si nimica mai mult ?La acésta intrebare ne respunde Crist. Intr'o su-

blima convorbire cu Nicodim, strecuratä in Evangeliutlui Joan, Mantuitorul ne spune Ca individul nu se pateimbunatati altfel deca't re na s c ê nd u - se, renascendu-semereil din ce in ce mai bun, adecg trecénd succesivde mai multe on prin aceleasi trei vriste din ce in cemai perfectionate.

Acestä invetatura a Jul Crist, Neapolitanul Giam-battista Vico, parintele filosofiei istoriei, a aplicat'o catraviéta natiunilor. Natiunile, si ele, se nasc, trec prin co-

trec prin barbatig, trec prin batrânete, apoi morsi se renasc iaràT, dar se renasc mai bune, perinandu.se din not"' prin copilarig, prin barbatia, prin batthnete :corsi e ricorsi2.

Crist, Vico si Darwin, in aceste trei numi se re-suinà sciinta vietel.

S'a spus adesea instinctiv si s'a repetat inconscient

pilgria,

NOI IN 1892 39

existinta actualA a Românilor constitue o renascere ;ap este.

Pe la finea veculuT XVII, sint acum doue sute deanT, sub Cantemir in Moldova i sub Brâncovénu inMuntenia, natiunea romang se imbolnAvise gre i n'amai putut sà se intremeze. Un secol si mai bine a du-rat agonia némuluf românesc intréga epoca a Fana-

In dilele mistre s'ati aflat scriitorT, cart' s'a5 apu-cat a face panegiricul bragagiilor din Fanar, bragagiTurcatT pe tronul luT Stefan si al luTMircea, al lul PetruRare, si al luT Mihaiii Vitézul. PlAng pe acesti scriitori,carl n'ati brodit ce-va maT bun de aperat; dar plâng sipe clientil lor, carl n'ati putut gAsi decal avocati decause perdute.

Ca st:i scitl cine au fost Fanariotil, imi ajunge acita doe docurnente : conversatiunea unul Domn Fanariotcu amicul seti i scrisOrea unel mume fanariote cAtrAfiicA-sa.

La 1802, acum tocmai go de anT, un Fanariotdicea doctoruluT Zallony: dn lurnea acésta nu trebue«sA privirn lucrurile pré d'a-mAnuntul, ci sA mergem«drept la tinta, iar tinta este bogatia. Ori-cine scapA din«manA prilejul de a se imbogati, merità de a fi sArac...1-ApoT maT departe: «SA scii cAl un Domn Fanariot tArg.cambitiune si fArà intrigA este ca un orator tArA elo-o.quenta, ca o cochetà fArA pretentiune si ca un pop5.(p opA grecesc, neaperat) farA fAtArniciA. E5 sci5 cA un

«Domn trebue sà fie drept i desinteresat, dar acéstA«rnoralitate nu se potrivesce cu sistema fanariotica.«Crede-me, nu pcite sA alerge cine va tot-o-datA dupldreptate si dupa hogAtiä....»

latA Fanariotul ISa vedetT acuma i pe Fanariota.0 murual scriea atm fiicA sa : limp" Ba nu;

despre nicT un fel de suflet ea nu vorbia, ci incepead'a-dreptul : cTe poftesc Ina o-datà sa gAsescI cu ori-«ce pret un mijloc de a te cAsAtori cu alt cine-va

cA

riotilor.

40 NOI 1N 1892

maT de soie si pe care ti'l ofera Provedinta. (In ce«gura Provedinta 1) Barbatul tell de asta cli era bun a-ttuncr cand resboTul intre Turd si intre RusT ne irn-e pi edeca a ne intórce in Romania si a te marita cu tinboer; asta-cli insa, cand tatal tetl, boer el insusT, cas-

ctiga atatla barn' incat avern dreptul de a nadajduicpe ste pu tin va fi milionar, , asta-qf etI doresc4sa te vecl in bratele until boier. Cugetil, fiTca mea,ca" acest nou barbat te va acoperi cu euvaericale...

lard si femeia Fanariota !

FanariotiT ail lost o filoxera care, roclend din rada-cina, adusese lunga agonia si inceta mórte a viteT ro-maneceT celei vechT. Dar murind Romania cea veche, aaparut la Iumin o Romania noua. Zamislita la 1821sub stegul !LIT Tudor Vladimirescu, acesta Romanianoua s'a nascut la 1848 si a primit botezul in clivauniriT Principatelor.

Ce sintem dara nol astiia, RornaniT de asta-cli ?Sintem o naliune.copil in Ora puterea cuvintuluf ;

o natiune, care de o cam-data se jOca si nurnai se jócain asteptare ca sa'T vina tiinpul de a lucra : se jócacde-a politica», se j6c1I tde-a sciinta», se jOca 4.de-a di-plomatia», de-a critica», ide-a....1

OrT-ce renascere e un progres, un pas inainte pecalea evolutiuniT. Romania cea noua, cea renascuta,este, si nu pote a nu fi, cu mult maT bine inzestrata dinfire decum fusese Romania cea veche. Este un copilminunat de istet, minunat de voinic, minunat de vioiüin tote apucaturile sale, dar Inca i inca o dataeste un copil ; i vrista copilarieT, la o natiune ca sila un individ, se impleticesce cu o multime de c u -suru ri.

Despre aceste cusuruff voesc a ve vorbi, si numaTdespre unele din ele

Copiii lesne se supera unul pe altul. Le sare tan -dara pentru te mirT ce: o papusa, o panglicuta de aca-dea, un portofoliti de ciocolata. Si cand se aprind co-

ca

NOI IN 1892 41

sa'i vecli atunci cum de se mai injura pe intrecute,se injurd in prozg si 'n versuri, se denuntg si se acusape drept sati pe nedrept, cate.o-datd ajunge lucrul si Iaperuiala. 01 nu ye speriati. Ura la copil nu tine multtimp, dupg cum nu tine mult timp la copil nici amicia.Totul e efemer. Dupg superare, dupg injuraturg, dupgbgtae, sa'i vecli iardsi cum se mai imbratiseza si cu cefoc se sdruta 1 Dar tocmai acésta este si norocul inchin astd-séra. Noi ne certdm, nu'i asa ? ET bine, mainevom fi iargsi prietenil Vecl cd ne am impacat chiar depe acuma.

Acéstg particularitate a copilariei, acesta caraghiOzaalternativg de ahotule, i dragaD cdragg, si <rho-tule>, este un cusur, dar un cusur nu dintre cele mairele. Sint altele mai periculOse si mai mucalite tot-o-datg, insa tot asa de scusabile din punctul de vedereal vristei.

Copilul e egoist. El iubesce forte mult pe sine in-susi, iar pe aitil ii iubesce numal inteataa intru catdinsii 11 desmérdd, ii resfata, 11 rsgâe, 11 fac a petrece

lasd sa'si petrécg. Adeverata inbire, iubirea interne-iatg pe ideal, pe altruism, pe jertfire de sine, pe lipsade scop ,mgruntel, o asemenea iubire e necunoscutd co-pilului. Ore noi o cunciscem ? In starea actuald a socie-tdtii romane cuvintul iubire ar puté sa fie sters din die-tionarul limbel nu 1 trebue sd'l lasAm in dictionar pen-tru alte vremuri mai cOpte, când el va puté sa fie in-teles, dar sal Igs'arn farä o explicatiune de prisos, saqicem numai iubire vecli zestre; lubire vecli

juceirid. Zestre i juthrid, una din done, adeca petre-cerea saii rnijlOcele de a petrece, iatg ce este la nor in-birea de o carn-datd. i dacä s'a stricat jucgria norII dam cu piciorul; i dacd s'a risipit zestrea divort 1

A cere dela copil statornicig, principie nestrAmu-tate, lipsa de ori-ce sovalre, este a nu'si da samd deinsgsi natura cea sovaitOre a vristei copildresci. Copilul

dcirg :

pit!,

sail

si '1

42 NOI IN 1892

nu pOte sA nu fie schimbacios, cad el cresce, iar crescerea este o necontenità schimbare organic/ Astdclicu p& blond si cu ochiT albastri, peste cati-va anT iiveT vede Oches. Ba 'Inca adesea se intAmplä ca un co-pil forte frumos se face urit cu timpul, un copil forteurit devine frumos, un copil bland capnA artag si din-tr'un copil gald.cios ese un model de astirnper. Din albrosu, din rosu negru sail vice-versa, asa se schimbA co-phi I SA nu cereti dela dinsif c a rac ter e, si sA nu v'emiratT de sArAcia caracterelor la o natiune in copildrid.Caracterele se vor forma mai tat-chi:1, se vor ali, sevor cristalisa, atund and copilul de astdcli nu vamai alerga dupa zmeT si nu va maT suspina dupa a-cadele.

Copilul este egalitar din fire. BAiatul de portar sibAiatul de irnperat, and e vorba de joc, fac nebuniiimpreuna : gra tior, zai gra irrov. Dar in natura egalita-tea nu existA, nici egalitate fisicA, nici egalitate mo-ralä, nicT egalitate intelectuald ; existA si póte sa existenumaT dOra egalitatea sociald de 'naintea legiT. De aci,invidia copilului de ate orT un alt copil Ii intrece; deaci dorinta'T cea invdpAiatd, and il vede pe altul maTsus, de a'l pogori cu orT-ce pret, sail cel putin de a seurca aldturi cu dinsul. Mai clilele trecute caquse o zä-

pada mare. Saniile patinail pe tote stradele. Dupd obi-ceTul cunoscut, la spatele fie-cariT sAniT se acdta pe fu-rls ate un mic strengar. Alt strengar, care nu puteasä se acate si el, din pizrna pe cel acAtat II denuntdbirjaruliT, strigind: arde'l! Tot asa si noT strigim :arde'l! de ate orT vedem ate unul mai fericit saü maTindemânatec acAtându-se de sania StatuluT.

Din aceiasT invidia, din acelasT egalitarism red in-teles, copilul este maT tot-d'auna dispus a se credevictima parteniriT sail a nedreptAtiT celor marl faä cuun alt copil mai destept sail maT stAruitor : n'a scristesa el, ci i-a scris'o cutare; cutare i-a suflat la ure-

NOI IN 1892 43

the; profesorul la examen i-a spus mai de 'nainte bile-tul ; profesorul l'a meditat a-casg ; i altele cAte si maicAte, din cari abia una la suta pOte sg fie intemeiata. 0 na-tiune-copil procede dupg acelasT tipic. OrT-ce somitatetrebue sa fie cel putin banuita ; ori-cine trece peste ni-vel, cata sg fie micsurat, scaclut, redus la calapodul co-mun. Si acesta nu numai in politica, dar pina si in lite-ratura. Cutare btrata n'a scris'o Alexandri, ci un Ore-care Ruso; cutare poema nu este de Costachi Negruzzi,ci de un ore-care Balsuca ; basmurile luT Crenga nu sintde dinsul, ci de Iks sail de Igrec, etc. etc. Sint StanPgtitul si eti in acéstg privinta. Când publicaT in tinereteprimele mele studie istorice, uniT magari asiguraii ca 'miscrie tatal meti; Tar când publicat cele trei volumedin operele postunle ale fikei mele : Bourgeons d' Avril,Chevalerie i Theatre, s'ail gasit 135.rfitori cari nu s'atisfiit a sopti la umbra ca eti as fi autorul lor. Copilariasi acésta, dar o copilariàl desgustgtOre, cacT nimic maTdesgustator ca pizma, chiar cand pizma e copilarescg.

Copilul mereii irnitéza. Prin vrista, el este maTaprOpe de trépta zoologica cea anteriOra omuluT: deantropoicli. El rnai m utéza tOte, dar mai cu sama ifplace a maimuth ceea ce e reti. ceea ce e curios sailanormal, ceea ce e oprit. Intr'o societate forte batrângse nasce un Zola, se nasce par ipuiseinent, prin coin-pensatiunea propria extreme batrâneti de a inlocui faptaprin vorbg, de a flecari bietele carjaturf când societateanu mai pcite lucra, dupa ce lucrase mult si bine in cursde vecurl, dupg ce a produs pe Montaigne si pe Pas-cal, pe Corneille si pe Descartes, pe Montesquieu si peVoltaire, ba chiar alaturea cu piticul Zola a pututca lumina cea orbitOre a sOreluT când este gata sa asfin-tésca a putut societatea sa produca pe uriasul VictorHugo. Un Zola acolo se intelege si se iérta, se iertä si seintelege a col o. Dar zolismul la noi ? La scolari, carln'am creat 'Inca absolut nimic, nimic in sciinta, nimicin literatura, nimic in arta, zolismul la noi este... am

s'ail

44 NOI IN 1892

spus'o este trgsura cea caracteristica a copiluld dea se simti forte fericit cand pOte sa mgimuteze gri-masele altora, cand pote sa se schimonosescg.

E i mai comic, cand vedi pe un copil pessimist.«Le pessimisme du bébé« ! In tera cea clasicg a filoso-fiel moderne, in patria marelui Leibnitz si a marelurKant, in cuibul atator cugetatori formand fie-care cate oputernica scOlä, s'a ivit prin antitesa, prin contrast, unfilosof genial, da genial, insa atilt de excentric incatprintre Germanf fost peste putinta de a's1" insghebaun grup pessitnistUl Schopenhauer. El manca cat épte,tipand ca mancarea e prdsta; el bea sdravän, vociferand

vinul nu face doe parale; el declama pe tote tonu-rile cà lumea e atat de rea si viéta e atat de nesufe-rita incat omul trebue sg doresca mOrtea, mOrtea catmai curând, dar dinsul, papa pessimistilor, fugia defrica din ora in ora, numaY cand audia ca se apropiecholera. In Germania Schopenhauer este la locul setica Falstaff intr'o drama shakspearian satI ca Tersit inIliada. Acolo el d maT multä varietate tablouluf. Darpessimism la noi ? Copilasi pesimi;iti ? N'am trait Inca,si deja ne vaetam ca tita nu e buna I apoT, pe candin Germania Schopenhauer remâne aprOpe isolat, la noi

cei nevrisnici a ajuns o imperiósa moda nu numaide a fi pessimi5ti, dar inc g. de a ne servi de pessimism cade o infalibila bussola a literaturei romane intregi :cutare e mare poet numai si numai fiind-cg e pessi-mist; cutare e mare dramaturg, cutare e mare nuvelist,iar cine nu e pessimist este tombatera !

Zola sari Schopenhauer, una din doe, adica lipsäde ori-ce ideal, lipsa de ori-ce credinta, lipsg de oil"-ce avint generos, de ori-ce aspiratiune inalta. Ce lepasg copiilor, ea dela Platone, dela Aristotele, delaCicerone si ping la Bacon, ping' la Newton, ping laGoethe, ping la Russel Wallace, Crookes, Edison, Pas-teur etc., capetele cele maT sublime si tot-o-datg celemai sciintifice ale omeniriT aveati aspiratiuni in-alte ? Ce le pasa! D'abia urnbland Inca cu

ia

cl

d'abusilea,

NOI IN 1892 45

urechea atintitd pentru a prinde din aer echouri scan-dalcise, ei all audit cd un Evred din Torino, faimosulLombroso, dl grande pazzificatore», a scris o carteca sd dovedéscd cd top' Omenii de genii.' au fost ne-buni ; §i audind acesta, mdimuele all strigat : eureka !Dar printre ace Omeni de geniti Lombroso numerd

pe Schopenhauer. Ce le mai remAne data copila0-lor? Remâne numai Zola, remâne Nana, pentru a crescenémul romd.nesc, pentru a'l duce pe calea viitorului IAr fi ru0ne, dacd n'ar fi un simplu simptom de co-

In fine caci trebue sd pun capet acestei con-ferir4e in fine, o naOune-copil are trebuintd de ace-laT ca §i copilul.individ : a fi intarita in launtru0 a fi aperatd de vremea rea din afard. SA nu nitd.rno singurd clipa, sd nu uitd.m cd mortalitatea la copil,fie individ, fie natiune, este cu mult mai mare decd.tmortalitatea la Omeni vrisnici. 0 imprudentd.., §i s'a is-pravit. Asta-di, in periOda in care ne afiàm, cel maimare patriotism, cel mai adeverat serviciu adus causerromânesci peste t o t, cea mai sigurd garantiä de is-bAndal in vii t o r, este ca sä nu ne gandim la alt-cevadecat a ne intari in läuntru, in lduntru §i iard0 in laun-tru aci la noi intre Carpaci i intre Dundre, fara a neamesteca copildresce in afard. Dupa ce in lduntru vornajunge a fi taxi, tarT materialmente §i mai ales moral-mente ; dupd ce vor trece pecatele copilariei: egoism,nestatornicid, guduratura pentru die o bombOnd, in-vidid, mdimuarea a tot ce e ; dupa ce adolescentane va aduce cu sine impulsuri mdrinimcise, adeverataiubire, sacrificiul de sine, credinp. a crede este aputé, atunci i numai atunci ne va veni rindul ca säne uitâni i nor in afara, i ne vom uita atunci vultu-resce.

Dea Cerul ca acea Ord a adolescer4ei, cu porni-rile cele nobile ale sufietului, cu minunile iubirii 0 ale

pilarilL

regim

rein

46 NOI IN 1892

credintei, ale credintei si ale iubirii, cele doue aripicarl prefac pe dobitoc in Inger, dea Cerul ca aceaOra a adolescentei sa sosésc g. mai curind 1 De o camdata sa rn6 iertati c v'am obosit, sa nu ye supe'ratica am vorbit verde, sg mergem fie care pe a-cas i sameditam sg. meditam despre «Noi in 1892.»

NO1 $1 VOL

Conferinta rostitii pentru inaugurarea sesiunil Ateneulul Romanla 20 Decembre 1892.

Deimnele mele, Domnir met,

plausele Dv. Irni dovedesc done lucrurl :1°. curna Dv. ye mai aducetT Inca aminte con-

ferinta mea de an, prin care fuseT fericit, se vede, adobandi simpatia ascultatorilor;

20. cumcl D-v. n'ati aplaudat an pe acei onorabiliconferentiati, carI venirä in urinal a combate conferintamea de atund.

Pentru ambele aceste motive, sint dator a ye im-pgrt4i cea mai calda multumire din parte'rni.

In adever, Térna trecutg, ca i acuma, mi-a fostdat mie a inaugura seratele literare ale AteneuluiRoman.

darg voe de a incepe presentul printr'oamintire a trecutului.

Ve vorbisem despre eNoT in 1892), incercandu-mea demonstra cA natiunea rornanal, martirisatä i omoritade cgtra FanariotT hi curs de un secol intreg, s'angscut din noti intre anii 1821-1848, a fost botezatala 1866, i acuma vecif bine e plina de viitor, un

Dati'rni

48 NO/ 1 VOT

viitor minunat de frumos, dar... n'a esit inca din vristacopilarieT, o vrista prin care trebuT neaperat sa trécaorT-ce fiinta rendscuta, fiinta colectiva ca i fiinta in-dividuala.

Acea conferinta a mea de an g NoT in 1892» nuintargliase de a stirni asupra'mT pe neasteptate ocena furtuna diplomatica, furtund deslantuita tot de peacest amvon al AteneuluT. De'ntaln mi-a aruncat ma-nua un diplomat batrân, 1) apoT o alta ma.nusä undiplomat titter, 2) nu o singura md.nusa desparechiata, cio alianta diplomatica de manusT.

Dar intre diplomatiT ceT bdtrânT si intre diplomatiiceT tinerT cata sa facem o mare deosebire: nu e tot oapa. VechTul principiti al diplomatieT este de a nu vorbiotnul ceea ce cugeta. De aci batrAnul diplomat, istetsi iscusit, ciscodelnic) cum ar clice el insusT in stilul

vorbia una si cugeta cu totul alt ce-va; Tar tineruldiplomat, ca sa fie mai original, vorbia fdra a cugeta;da: vorbia fara a cugeta. Buna-Ord, el nT-a spus cdpessimismul este: g ca paserea care calatoresce de asupramäriT cu nesce aripi intinse vesnic si bine incordate,

inchipuiti-ve daca ye place o asemenea pasere, inlocul cariTa atT pute pune cu mult maT potrivit: gopisica négra i sbirlita, care calatoresce panditOre deasupra strésinelor, cu ghiarele intinse vesnic si bineincordate). El ne-a maT spus ca: gin dantul nostrunational e vede fisionomia uneT vietT apesate) ; si scitipentru ce ? pentru ca tbratele se intind si se pogOra",pe cand d-sale i se pare, negresit, ca ele in semn delibertate ar trebui sa se stringa si sa se radice (enpain de sucre, d'asupra capulta, ca un sail de bonetfrigian I El ne-a maT spus ca... si tote cke a spus, casi tote cite a scris, ca i tOte cate a tiparit, tOte tara

1) A. Odobescu, prnn-secretar de legapune.2) N. Petrwu, atapt de legapune,

cran-

sett,

BO! Fp vot 49

a cugeta, ceea ce se chiarna românesce : car mancazapada fripta), 0 mai bine Iatinesce :

Petrasqu e prost antes emulgere velit,..Antes emulgere vett...

Se mulgere velit... 1)

Daca conferinta mea de an avusese sOrta de aface pe un batrân diplomat sa vorbésca ceea ce nucugeta 0 pe un tin& diplomat sä vorbésca fard acugeta ; daca acea conferinta, afara de eel doi diplomati,a mai gasit 0 in presa cea anonima un Ore-care re-sunet artitor ; apoi cu atAt mai virtos trebui sa meaSept a nu va trece nehârtuita conferinta mea deastacli. Par'ca prole() a o sa se scOle de asta datavre-un al treilea diplomat, fie batrân, fie tiner, fie maiales vre-un diplapomat din junime, care sa strige ca eilsint un eretic, cal ea nu sint ortodox, a ea sint numai sal ce, temendu-se, pe semne, ca nu cum-vasa'mi pun candidatura la vre-o vacanta de mitropolit.

TOte acestea sint bune, §i el unul me bucur maide 'nainte. Me bucur, cad cu chipul acesta voiu pro-cura Ateneului vr'o doe-trei conferinte neanuntate inprograma, conferinte nascute din a mea pe o cale a.aclicend parasitica. Me bucur, cad ori-cAt de multa apäyeti turna, apa multa, apa §i era0" apa, unt-de-lemnulese tot-d'a-una d'asupra apei, 0 prin acesta se cunOsceca nu e apa, ci este unt-de-lemn, pe care'l puteti in-trebuinta la o candela. Me bucur, in sfir0t, fiind-canumai ast-fel voiu puté sa aflu : pe cine anume il usturamai tare cuvintele mele, pe cine anume il dOre de OApe cine anume am isbutit a'l atinge drept la buba.

cNoi §i yob., ce insemnezd Ore acest titlu al con-ferintei mele ?

2) cAr vré O. mulgX petrele ce 'T ese tnainte, ar vré sl muleharaciT, ar vré s5. mule pe sine InsuO,s

.079oo 4

50 iiol i vol

Un titlu curat pronominal, ca si acela de an :(NoT in I892z. Vedend o dragoste atat de statornicadin parte'mf pentru pronume, ar puté cine-va sä predicade pe acuma, ca. in anul viitor eü voiü deschide Ate-neul printr'o conferinta intitulata cEl i ea' sai:i siele) sail cAmindoT i amindouek). $i lucrul e forte cuputinta.

Pronumele imi place, o marturisesc, fiind-ca pro-numele, maT cu sarna la plural, are in vedere o colec-tivitate, nu o individualitate : fie-care este (eh), estechi', este R eh, lar totT la un loc sint eel), evof),

pe cand nu fie-care e Petru sail Ion sail Spiridon.De cate orT vorbesc in public, m'am ferit i me voiilferi cu stäruinta de a lovi vre-o individualitate. if lasmaT bine pe ascultatorT sa ghicesca numele eT-insii,daca e vorba de o persona, ceea ce insä mi se intamplaforte rar, cacT in genere nu persOnele me preocupa pemine, ci me preocupa directi u nil e. NumaT directiunilesint importante. NumaT ele daii nascere la curenturTcolective, curenturT bune sail rele, curenturT earl tre-buesc respindite prin sghiaburT saü infrinate prinstavilare.

(NoT i voil nesfirsita lupta Intre astAd1 si ieri,intre astädT i maIne, intre astadi i astacli ; dualismullui Zoroastru i antinomia luT Kant; antagonismul intrelumina, care are si ea umbre, si intre intunerecul, careare si el rade ; cnoT i voT), este istoria omeniriTistoria nature.' intregl, viéta totulta si viéta fie-cariTparticele din tot. Ar pute cine-va sa faca o mie deconferinte despre cnoT i voT1, i totusT ar remandd'abia la inceputul teorieT. IntelegetT bine, ca din-tr'un asemenea virtej fara marginT eib nu volt' putesä 'mT aleg cleat un punctulet microscopic, un punc-tube; care sa nu fie maT pre sus de agerimea mintiTmele si care tot-o-data sa 'mT permita a nu fi mai' presus de agera pricepere a altora. Imi trebue un enoTvoT, nu cosmologic, i nicT macar antropologic, ci un

1ET

enoT,,

§i

si

i

NOI FA 1701 51

noi i vol, de tot mititel, dar care sa póta fi folositornémuluf rornânesc. D-v. credeti ca m'ati ghicit,cred CI v'ati ine1at. eNor i vol, sint cele doe partitepolitice, ye veti fi clicend in gAndul Dv. ? Nu, nu !,-;i nu.

El nu sint nici alb, nicr rop4, adeca nicr liberal-conservator-national, nicr conservator-liberal-national, nicinational-liber-conservator, nici national-conservator-liberal.1+2+3 sati 3+2+1, face tot 6. Singura deosebire edeosebirea de stapa'n, caci un stapAn trebue sa fie inorT-ce partit, Tar temperamentul meil, un temperamentnenorocit, tocmai la ideia unui stapAn se 'nfiorézafuge mancand pamintul. imi aduc a minte o convorbirecu un cap de partit, care nu mai traesce. Voind a meface sa n supun discipliner, el imi clicea inteo cli cuo admirabill fineta D-le Hasdeil, el te recunosc destapan al meil in istoria, recunOsce-me i d-ta pe minede stapan al d-tale in politica: gvattov xcel gva(10v.Pré bine, if respunser ; me recunosci de stapan in is-toria ? Da. Cata dara sa admiti ca. Luther a fostcausa RevolutiuniT Francese §i a caderii lui Napoleon.

Cum asta ? Nu te inteleg. Da'mT voe sa protesteztot aa, de ate or; nu te voiu intelege pe d-ta

in politica ; insa atunci s'a dus disciplina. MAI de ceam remas i voiu remané i eli färI stap'in, prin ur-mare fara partit, prin urmare sa las'am partitele inplata lui Dumneclefl, nu despre ele voesc ell a yevorbi astacif.

Dada Noi §i voT0 nu sint partitele politice, atuncinu cum-va... dv. iara0 credeti cI m'ati ghicit, i eacred ca v'ati inelat 'Inca o data. Mi se pare a citi incugetul dv. c ye ginditi la bazaconiile de peste Car-patf, la mofturile Jur Dr. Lucacitt, la cruciata contraUngariei. Dar Tan sa judeca' m o clipa Ungaria existaea Ore ? Dada exista, apt:A' numar dOra intr'o stareembrionara, adeca nu se scie daca va puté slésl via dinpAntecele mumei, este o cestiune de mo0t, o pro-blema de mamos, asupra cariia sint silit a me opriin trécet.

si ea

:

ei

52 NOl §I Vol

Nationalitatea maghiara cea veche traise vr'o éptesecoir, inainte de a cade gret bolnava pe farmosulcamp de batae dela Mohan., in 1526. Epoca er ceamai stralucita, un fel de asfintit de sore incununat cuo lumina feeria, a fost datorita marelui Materu Corvin,firul marelur Ion Huniade, o vita curat românesca, dupacum o recunosc in00' Ungurii. Murind acest crex Va-lachusp, a rèrnas in Ungaria un proverb in latinéscaacelor timpuri: cobiit Matthias, obiit justitiaD, ca muritMateru, a murit Areptatea.» Trebura s fi venit unRoman pentru ca némul la A rpad sa invete ce estedreptatea, s'o invete indata s'o i desvete pentrutot-d'a-una.

In acea veche existinta a nationalitAtir maghiare,Rorna.nii all dat Ungurilor generalf vitejr, regi intelepti,pina §i mitropoliti invetati ca Nicolae Oldh, i n'auprimit dela lingua in schimb nemic, absolut nemic,pote numar vizeter ca i 'n cliva de astaclr, o speciali-tate ungurésca ab antiquo, ast fel ca pina i 'n occiden-tul Europe' numele vizeteului, francesul ecochery, eng-lesul ccoach-manp, germanul eKutscherD etc. derivapretutindenea din maghiarul ekotsis). In loc de recu-noscinta, UnguriT s'au incercat nu o data de pe atuncia strivi pe Romani; dar all fost tot-d'a-una batutiinteun mod atat de sistematic, atat de stereotip, incatun Engles ar fi putut sa parieze mar de'nainte cä inorr-ce batalia cu Románii, fie din Moldova, fie dinMuntenia, Ungurif vor ispravi prin a perde pintenir §ipotcOvele. In lupte cu Polonii §i cu Turcii, une-ori norIT batearn pe din0r, une.ori din0i ne batea pe nor ; inluptele insa cu Ungurii nu s'a pomenit ca Romanul safie batut vre-o data. 14a a fost sub Alexandru Basarab,sub Vladislav, sub Mircea, sub tefan cel Mare, subPetru Rare, mai tarcliii sub Mihail.' 0 sub RaduSerban.

Dela 1526 pina pe la finea secoluluf XVII, aprOpedouë-sute de anT, UnguriT o dusera intr'o langecléla,apor intr'o agonia, dupa care a urmat intepenéla vechii

s'apoT

Not p Vol 53

nationalitati maghiare. Si mina a r&nas ea de atunciincOce, in asteptarea unei viit6re renasceri. Dar oasemenea renascere s'a intamplat ea 6re pina acuma ?0 nationalitate se re'nasce cand apuca din nog a träida se, prin propria sa viéta individuala. 0 nationalitatepOte sà existe in perspectiva, dar ea nu traesce, nu einca re'nascuta, pe cat timp face o parte integranta dincorpul unui alt Stat. Exista individi cu musteti lungisag scurte bursucate si cu cizme cat tote dilele ; existaindividi cari hodorogesc unguresce, dupa cum ar putésa hodorogésca si in limba sanscrita ; existä indiviçiicarl, une-ori renegati din alte nemuri, mai ales Evrei,fr dart numele conventional de Maghiari; dar o nationa-litate ungurésca nu exista de o cam data.

Vecina nOstra. Austria e in pozi ti a. In panteceleei se svircolesc o multime de embrioni gemeni, intreearl embrionul unguresc, desi cel mai mititel si cel maislut, un plod in care nu deosebescl Inca bine daca e om,clacae caine, daca e pesce, sta la mijloc i (IA ghionturi la dréptasi la stanga, batendu's1 joc de cei-lalti, ca i cand ar fi elcel mai mare si cel mai mandru. Zapacita de turbatelemiscari ale embrionului unguresc i amagindu-se a credeca turbarea e un semn de putere, Austria si-a datnumele de Aust r o-Ungari a, ca dOra-dOra mica po-citura sal se mai linistésca. Dar momentul nascerii n'asosit inca. and va sosi, o s'o vedem atuncea Este osarcina grea pentru biéta Austria. FaimOsa prin aven-turele sale galante de alta data ; cfelix Austria nubet),ea 41 plange acuma risul, nu de asta vérà ca fata dinbasmul românesc, ci risul de mai multi secoli. Dinsasufere, i sufere cu atat mai mult a nu scie cine va fimamos, nu scie cat o sa cOste mositul, i daca nu cum-va mamosul va aye apucaturi de veterinar. POte va fiGermania. 136te Rusia. Se póte intampla chiar o facerenaprasnica, pe neasteptate, inainte de termen si faraajutorul artei obstetrice. In ori-ce cas, e grozav a segandi batrana cocheta la posibilitatile unei faceri I Cinegarantéza Ca tocmai embrionul cel unguresc nu se va

I

54 No/ fg Vol

nasce mort ? Cine pOte sd asigure, a. nu va muri in-sasi muma in durerile facerif ?

Ori-curn ar fi, vedeti bine cd nationalitateamagbiard nu existà incd. Si deci nu despre ea, nudespre o fictiune politicd, am voit eü sà ye vorbesc incNof i vol.) Nationalitatea romând e un copil, darexistd. Ea n'arp nevoe de mamosf, ci de pedagogr. Sidacd pedagogii vor fi la inältimea misiunif lor acestfalnic copil de vital imperdteicà va uimi la timpul setiEuropa prin istetimea i virtutea adolescenteT sale.Putin ne va pesh atunci, &far dacd se va renascenationalitatea maghfard: if vom mai da Corvini, i vomprimi dela ea apd.de-Buda, care si aceea pórtd numelede (Huniad).

iNoT i yolk, pedagogi bun1 si pedagogi ref ;nu pedagogr ai copilasilor individualf, ci pedagogi aTuriasului copil colectiv; nu pedagogi crescuti in scólaluf Pestalozzi si a lui Frobel, ci pedagogi addpati lacele doe isvOre imponcisate: optimism si pessimism.Acestila sint cNoi i voT. ,

NM", optimi§tii, vedem forte bine a multe inlume se petrec adesea nu asa cum ar trebui sd sepetrecd: apesdtorul zimbesce i apesatul IT innécd plan-sul, trindtivia se toldnesce pe tapete si munca asuddpentru un cdru de pafne, sarlatanul cAstigà si dreptulperde, nevinovatia e batjocoritd i nerusinarea se res-fa td. strdlucind c no.oful la lumina, bäIriile ascundinndbusesc trandafirii, si cAte si maf cAte ; dar vedendtote acrstea, noi totusi credem cu tärid, pentru individca i pentru natiune, c reul nu e universal si exclusiv,cd multe sint bune, cd binele e dator sd dea pept cureul fard sfiald i fard crutare, cal e frumos a se jertfipentru binele altuia, cd omul are un liber arhitriü i eresponsabil daca persistd in reit in loc de a tinde labine, cd numai binelth if apartine isbanda la urma ur-melor, ad': este un Dumnedeil I este un Dumnedeiichiar pentru fiintele cele mai perverse ! este un Dum-

;;i

.

Not ci vot 55

chTar pentru Jean Valjean din gMiserabiliT, lulVictor Hugo.

Pescimistul ride de Victor Hugo. El nu vedenu vrea sg véclà binele nicgirea. El patimesce de cu-noscuta Mg a vederiT jumatatite, i pretinde ca sintbolnavl tocmaT acela earl' se bucurg de o vedere in-trégg. Lumea pentru dinsul a fost, este 0 va fi ve,nicrea. Reul e fatal. Indreptarea, peste putintg. Dumnecleil,o vorbg. Liberul arbitriji, responsabilitatea individualg,nesce vise de nebun. Patria ce póte sa fie patria pentru oma0ng fard targ responsabilitate individualg,frä Dumneqleil ? A iubi este a crede 0 a spera. Intercatde credintä i de speranta, pessimistul nu numal cg nuTubesce 0 nu póte sg iubescg nemica, dar incg sedistinge prin trasura caracteristicg de a uri mai cu in-ver§unare tocmaT ceea ce e mai aprópe de dinsul. PestrainT el nu 'I' Tubesce, pe T sel IT detestézg. eMT-eru0ne cg sint Némt , clicea Schopenhauer. cCopiiT teTnu pot fi decAt nevoTa§f sati mieT, una din do0,, strigaLeopardi Carl Italia, catra acea Italia in care eraildeja ngscutT Cavour, Mazzini §i Garibaldi.

0 miseri o cOdardiFiglmoh avrai I

Rechigmata din mortl prin suflul luT Tudor Vla-dimirescu, rendscutä la o noug vietá prin avintul ge-neratiuniT dela 48, botezatg prin trecerea DungriT §ighTulelele dela Grivita, copil a treT mornente sublime deentuzLism §i numaT entuziasm, natiunea româng a intratacuma in crilg i, intrând in cólà, ea cere dela pe-dagogiT seT sa-T dea carti ca sa invete. Optimismul ITpune in rnâng operele celor maT inalte spirite aleglobuluT pamintesc, incepend dela Platone §i Aristoteleping. la Bacon i Shakspeare, ping la Newton .0 Cor-neille, ping la Kant i Göthe. Ce'l da Ore pessimismul ?Pe Schopenhauer i pe Leopardi, pe Leopardi 0 peSchopenhauer, Targ0 pe Schopenhauer i pe Leopardi.

Predomnitor in literatura cultg, opthnismul e stApinnernarginit in literatura cea poporana. Un popor póte

necleti

si

liber-arbitrill,

f

56 Ng fg wit

sa fie ot-T-cat de asuprit, pcite sg fie orl-cat de marti-risat, i totusT el nu e pessimist nici.o-data, ci tot-d'a-una crede si spera intr'o indreptare pe pamint sailintr'o altg viéta. In povestI, in legende, in cantecepoporane, eroul se luptg, eroul sufere, eroul trece prinpedecT peste pedecT, dar nu se sperig de nemic, infruntäprimejdiile, merge inainte, merge cat merge, rabdg sibiruesce. Nu politia si nu jandarmiT irnpedeca suspinulpoporuluT de a se preface pretutindenea intr'o neter-muritg flacarg, care ar mistui cu rapeslicTunea uraganuluTpe cer avutT si civilisatiunea tot-o.data ; nu politianu jandarmil, ci filosofia basmuluT, o filosofig in carepoporul se nasce si cresce, asteptand cu seninatatesfirsitul povestiT. In literatura cultg este un Schopen-hauer si este un Leopardi; in literatura poporana,oglindg nemestesugitg a intregeT firT omenescT, nu seaflg nici mgcar o asemenea singuratecg pareche deapostolT aT reuluT. NumaT optimismul cel inngscut explicglunga rabdare a popOrelor, o rgbdare fail care s'arsgudui la tot momentul ordinea socialg si omenirea s'arselbat&i printr'o sfasiare farä cap6t. T&anul induratOte, cacl intocmaT ca Socrat si ca Leibnitzteranul scie Ca nu numaT dinteun singur reil, ci chiardintr'o suing de rele póte sa ésa un bine.

Fata cu imensa biblioteca a acelora carT cred sispell cu neclintire in victoria finalg a bineluT asuprareului, pessimistiT se 'ncérca cu dibacid a multiplica peSchopenhauer i pe Leopardi, a le da un stat-majorimposant, a lipi pe furis cgtrg dinsiT pe Byron, peAlfred de Musset, pe Heine, carT n'ail fost de loc pes-simistT.

Byron 41 inchipuia cä e nefericit, se simtla chiaromul cel maT nefericit in lume, 41 da aerul de a finumaT dinsul nefericit in mijlocul unui banchet de feri-cire: era optimist pentru omenirea intrégg si se plangeaca lui nu'T e dat sa impartgsésca si el fericirea altora.Cam tot asa este Alfred de Musset care, optimist

ni

NIA I vot 57

pentru toff afard de propria sa persOnd, numal ca.te odatd aducea a-minte a mai sufere din cand in cand

altii afard de dinsul:

Car, lorsque nous avons quelque ennui dans le cceur,Nous nous imaginons, pauvres fous que nous sommes,Que personne, avant nous, n'a connu la douleur...

Pentru Musset nefericirea este : cquelque ennui 1,Cat pentru Heine, acel Heine care admitea posibilitateaca doe suflete sä se Tubesca unul pe altul in mai multeexisti* succesive, acel Heine care prevestia descope-rirea unei noue lumi spirituale prin filosofia sanscritd,dupd cum fu descoperita lumea cea materiald a Ame-ricei prin clutarea unei cai spre India ; apoi tocmal laHeine se gasesce cea mai frumOsd caracteristica corn-parativa a optimismului .5i a pessimismului in urinal-areacugetare : eLumea e tot-d'a-una ap cum este i omulcare o privesce: paradis pentru cel bun, infern pentru

tee! red .2 1).

cInfern pentru cel red>) , adecd infern pentru Scho-penhauer §i pentru Leopardi, infern pentru ucenicil lor,infern pentru pessimitii carl voesc a fi pedagogi aiplApandei nationalitäti romane

Byron, Musset, Heine, nu sint pessimi§ti, dupacum nu e pessimist Chateaubriand, de0 a scris pe René,0 nu e pessimist Göthe, de0 a scris pe Werther, René

Werther veri-primari cu Rolla §i cu Child-Harold.Pessimi0i vorbim despre Omeni de genii, vorbimdespre maistri, nu despre calfe, nu despre (dii m a i o-r es que gentium minorum,, pessimi§ti sint numai

numai Schopenhauer i Leopardi, cad' nurnai din0iad intocmit o teoria metodicd universald a victorieireului asupra binelui. i cine ore sint ace§tia?

1) (Die Herrlichkeit der Welt ist immer adaquat der Herrlichkeitdes Geistes, der sie betrachtet. Der Gute findet hier sein Paradies, derSchlechte geniesst schon hier seine Mlle,.

ipi

pi

pi

58 NO I vot

Este drept a stabili intre amindoi o mica deose-bire din capul Schopenhauer era voInicsanatos; Leopardi era ubred, bolnav, schilod, ceea ceil face mai simpatic. Mai simpatic il face i impregfurareaca era poet 0 a murit mai tin&; póte i aceea ca nuera burghes ca Schopenhauer, ci nascut dintr'o familiaforte aristocratica scapaata, fil'u al unuT conte 0 alunei marchezine. Mai simpatic, fie; mai bun nu. Dealtmintrelea, clacà e vorba de forma si nume de forma,apoi amindoi sint de o potriva simpatici ca a rt ica sculptori- aT frasei, ca me,teri de a rotundi, de apolei si de a parfuma hapul. Un pessimist pe deplinconsecinte n'ar trebui nici macar sä scrie artistic, pentrua dovedi chiar prin acésta el despretuesce pina i limbaomenésca i ea nu e nimic frumos in lume I

Simpatici in p/us saü simpatici in minus, conse-cintl sail neconsecintl, Schopenhauer i Leopardi sintintocmaY ca cel doi fratl din Siam unitY spate la spate,cari nu s'ail vNut nici o data ochT in ochi, dar pecart' e fisiologicesce cu neputinta de desparti pe unulde altul.

Amindoi incepusera ca optimi01 : Schopenhauer,prozaistul, prin nesce versuri pline de credinta si desperanta, in carT cânta binele alungind pe reit; Leo-pardi, poetul, printr'o proza in care ap6ra cu emfasareligiunea cre0ina, ba inca in specie catolicismul. Dinaceiasi epoca datéza o cugetare aprOpe spiritista a ltaLeopardi : ITOte in lume sint sail pot fi multumite de(sine, numai omul nu, ceea ce dovedesce ca numaTpentru om existinta nu se marginesce cu lumea cea

g pamintésca.

1) Tutto e o pm!) esser contento di se stesso, eccetto l'uomo, iiche mostra che la sua esistenza non si limita a questo mondo, comequella delle altre cosep.

loculta.

a'T

1)

ptt,

io I vof 59

Dupà o diminép atat de luminOsä, de o data seintunecg. Schopenhauer turbeza veclend ca n'a pututsd atragä la cursul sal universitar mai multi de patruascultdtorT, dintre cari unul giarnba, pe cand la cursulluT Hegel nu incapeaT de multimea studentilor; Leopardise Infuriaz cà corpul serva la ceea ce ar trebuisri servésca ; i latVT amindoT reversand urgia pe naturaintréga, pe omenire, pe parinti.

Schopenhauer ura pe muma-sa ; Leopardi urà petatd-seii.

Schopenhauer i Leopardi strigail de o potrivacà viéta e nesuferitä, cä nimicirea prin mOrte e singurascapare a omuluT, cd dorul lor cel mai invapdiat estede a muri cat mai curand, i totu.g la 1831, candisbucni cholera, de frica mortiT Schopenhauer fuge dinBerlin §i Leopardi o tulesce din Neapole.

Schopenhauer era bogat, dar sgarcit, capitalisandca i cand ar fi avut sd traesca. vecurT; Leopardi erasarac, dar baniT if placeati atat de mult, !neat segandia numaT la c4tig cand publica o carte: La ques-tione 6 di trarne la maggior somma possibile di danaro,.

Schopenhauer propoveduTa desfiintarea casatorief,ascetism, abstinentà sexuala, i dinsul facea copiT dinfort pe carT fara mild if arunca apoT pe drumurT;Leopardi nu putea sà faca nicT un fel de copiT, dar eraatat de lipsit de inima, Inca pina i sentimente nu lescotea din sine, ci le iinprumuta din altl poetT: epiitcapi di sen ti in enti si possono prender da Oraziol»

Pentru Schopenhauer i sa nu credetT ca etiglumesc: nu avetT decal a citi pe elevul seri Frauen-städt, Lichtstrahlen aus seinen W erken, a 3-a editiunedin 1874, p. 53 pentru Schopenhauer tot ce e maronest pe suprafata pdmintuluT, este modul cel prietenoscu care cainele IT mica coda. Cel mai frumos com-pliment, pe care Schopenhauer 11 putea face undiadmirator al luT, era de a'T 4ice: e§ti onest ca o códd

ruff

60 Ad EA TA

de cane Pentru Leopardi nu e onesta nici macar codade caine, tote sint ridicole, trite sint de plans :

Non so se il riso o la pieti prevale

Cine vrea sa se vindece de pessimism, dar sä sevindece cu totului tot, sa nu citésca nuinai pe Schopen-hauer sail numai pe Leopardi, ci sal citésca din scdrtain scórta pe amindoi la olalta in mixtum-compositum.Ast-fel in medicina opium si belladona sint doue grOz-nice otravuri fie-care in parte, si totusl din amestecullor ese o minunata doftoria.

La 18 z 8 Schopenhauer calatoria prin Italia, darn'a dat peste Leopardi. Pecat I Dacä ei s'ar fi privitfatien fata, daca si-ar fi desvaluit fie-care unul altuiamonstrudsele lor conceptiuni asupra universului, Scho-penhauer cu eWeltschmerz, si Leopardi cu anfelicith),tote din mil in mai retl, nicT iubire, nicT patria, niciDumnecleil ; daca intamplarea ft aducea sa se intalnescain ap fel dupà cum se intalnesc une-ori doe epidemifla un loc, pOte cä i-ar fi cuprins pe amindoi o spaIma,o grOza, o scarba atat de covirsitOre, incat unul sa seintOrca la sonetele sale despre lumina i cela-lalt laapologia catolicismului. Ar fi fost cu un poet mediocrumai inult si mai mult cu un mediocru teologian, darar fi mai putin cu doe baccile, cu doi microbi carise sbuciuma a irnbala in inima omului ori-ce pornire inalta I

Aci se termina NoI si vol.Sintem in septemana Craciunului. Fata cu nasce-

rea lui Crist, a acelui Crist care prin minunea iubiriia pogorit pe Dumnecleii ping la om si a radicat peom pina la Dumnecleti, sintem datori a ierta chiar peSchopenhauer, chiar pe Leopardi, chiar pe pedagogiicel miruitm de dinsii ; sintem datori erta, numainumai sä lase 0 el' in pace natiunea romanésca I onatiune care, mai pe sus de tote, are nevoe de cre-(lino, de speranta, de ideal, de painea lui Isus, nu depainea Jiff Mammona.

a'i

I

4;

.1.. Legenda biblica. pro-vestesce c Mos-Adam

chiamase dinainte'i tote dobitócele, si le-a dat fie-caruiacate un nume, asa ca leul sa fie lei i magarul magar.

Se vede insa ca strabunul némului omenesc a lasatun fel de dobitOce fgra nume, de vreme ce pina asta-cliexista anon

Leul se bucura de ceea ce se cuvine leului, ma-garul rabda ceea ce se cade magarului, i asa inainte,pina la cea de pe urma musculità, fie-care se cunOscecine este si lumea scie cu cine are a face. NumaTan o ni m ul scapa de ori-ce rafuéla, ast-fel ca, prin lipsade nume, magarul póte sa-sl dea ifosul de leti.

Tocmai din causa acesteT positiuni forte indema-natice, varietatea dobitcicelor an ni me s'a inmultitpeste mesura; i ciudata contradictiune ea s'a in-cuibat m:.i virtos in asa clisa cpublicitate,, desi cpubli-citate, insemnéyla lumina, pe cand acela care n'arenume nu pOte sa fie o fiinta publica, ci numai clOraprivata, ba Inca privata de cea mai prOsta categoria.

ZACHERLINANo. 1.

imil.

I

?

.V1P-

trr:,

tie t

62 ZLOHERLINA No. 1

Romania in specie pare a fi téra de faggcluintapentru präsirea i misuirea condeielor celor nebotezate.Orl-ce lancasterian, orl-ce colegian, ori-ce calemgiti delavr'o logofetia, ori-ce retoqué) dela bazalaureat, ori-ce der-bedeti isT cautg 0-0 ggsesce un coltusor intr'o foitg, deunde apoi aceste dobitOce, nebagate in sama de Adam,judeca universul si chiar pe Dumnecleti, laudâni pe unil,injurand pe altii, punend la cale téra, Europa, pamintulsi sórele, färà ca sa fil* in stare a ghici jivina, cad ean'are nume, sati iY cla un nume fali, ceea ce 'I tot unafie d. X sati Y, fie d. Inot, d. Memphis, d. Ramses sailun Mester Manole, care cManole, pOte sa fie, dar mes-ter, n'a lost si nu va fi nici o data.

Intelegem an oni m a tu l in partea cea curat po-litica a presel periodice, unde nu vorbesce un individin numele seti propriti, ci printr'insul se rostesce un par-tit sari un grup intreg, incat o iscalitura individuallnu incape. ET bine, la noI, din contra, tocrnal acolo,toctnal- in cPrim-Bucuresci, sail in «articol de fond)vecli adesea subscrise cu ostentatiune in fruntea gazeteinisce personalitati obscurantisime, ate tin ipochimen«ca Sparanghelachi Fasolide, sari «Fasolachi Sparan-ghelide,.

Intelegem éra.0, i chiar aprobam, an o n im at u 1 dinpartea until liner neincrecletor in sine, care, desi une-oriplin de talent, totu0 intra cu sfiala in cariera literarg,temendu.se a nu se poticni, si de aceea, ca sä nu riclaaltif de dinsul, pasind dintru cu fata acoperita,pinà ce se calesce 0 se asigura cg pOte sa-0 radicefruntea. EI bine, la noI, din contra, tocmai o asemeneareservà este ce-va forte rar : un «Barbu de la Vrancea),un g Gheorghe din Moldova), un cBadea Pletea, si altidatrei

Afarg de aceste douè sfere: politica militantanoviciatul literar , an onim at ul cu chichitele sale,anonimatul propriti clis sall pseudonimatul, este oscarbósa pecingine a gazetgrid peste tot si a preseiromane in parte, pecingine care ca orl-ce parasitism

si

ZACHERLINA No. 1, 113

se lätesce, se intinde, cotropesce, coplesesce .si vier-muesce.

Intr'o i d. Dioghenide publicase intr'o fOia unarticol, in care clicea ca d. Nicolae PAtrascu a demon-strat ignoranta d-lor Hasdeil si Maiorescu. Era subscriscu litere marl : EDUARD DIOGHENIDE. Subscrie-rea salva situatiunea. Scieam cu cine am a face. Eranobil, era frumos, era cavaleresc din partea criticule:

infrunta fatä in fata. Daca, insa in loc de cEduardDioghenide» ar fi fost un a no n i m , adeca un dobitocnesocotit de Adam, un Inot, un Memphis, un X sari unY, publicul cel stereotip dela ne, areopagul de pe lacafenele, ar fi putut s5 crecla a sub anonim se ascundeBismarck, sail cel putin Dr. Babes, si atuncT

J'ose dire pourtant que je n'ai méritéNi cet excès d'honneur, ni ceue indignité....

atuncT d. Patrascu devenia de o data mare, iar cii erampierdut in opiniunea acele minunat public, despre careAlexandru Lapusnénul 4icea : cprosti, dar mulV1, mieinsä imi place mai bine a 'lice : (multi, dar prosti.»

De o bucata de vrerne, de cand cu filoxera an o-nimatulta, OmeniT marl pe campul literature romanecresc ciupercesce.

Gratig anonimilor inumai anonimilor,iata' ca :

d. Gherea, cu idealurile sale muscalesci cu eru-ditiunea cea de vitrina, ajuns ccel mai mare critic» ;

d. Vlahuta, bun versificator fãrà indoialà, dar forteunilateral si aprOpe sterp, ccel maT mare poet i chiarccel mai mare romancier» ;

d. Carageale, cgarconz de talent si numai atata,cel maT mare dramaturg» ;

pina i d. Traian Dimitrescu, ping i d. AntonBacalbasa, pina si Dr. Urechia marl, cmarT»,(marl); i fiind-c 5. lipsesce o specialitate pentru man-mea lor, eT sint (mail a r ti stio, ce-va ca cidee»

me

§i

cmarT,,

64 ZACHERLINA No. 1

in loc de ctuicgs saü ca cpatricians in loc de cirnatv.Rival cu Iordachi Ionescu din Covaci, d. Gherea a ngs-cocit pe cartist, ca un marafet de buck-tang pentru apreface zerul in smântâng, macar cg un zero remine totun zero, Tar trei zero tot incg nu sint maT mult deal unsingur zero, si cand tref zero figuréza 16.nga d. Gherea,din acOsta nu results o mie, ci numaT i numal un «maresz e r o.

Chiar in momentul and scriti aceste rindurT, pri-mesc sipanainI dela 6 Decembre, in care pe prima pa-gina se atesce:

4D 1. A. Vlahu0 i Dr. A. Urechig stint singurilfcOmeni care vor sa se conqacre cu totul literatureT, asaecle parasite de copiii ei. ET bine, s'ar cuveni ca, lasandg de o parte publicatiile mediocre care résar din and in

lutnea sa dea o mama de ajutor acestor Omeni,«cari Ii pan talentul lor, marele lor talent, pen-ctru sustinerea, pentru ridicarea nivelululf literar i inte-«lectual....)

Si cine Ore le spune astea?Domnul... domnul... domnul cAsNe asteptam acuma ca domnul cl3s qg ante

marele talents al d-luT Anton Bacalbasa, apoi ((dom.nul «Cs sg urce in slava cerului emarele talents al d-luTTraian Dimitrescu, un card de cmarT talentes descope-rite prin ABC, care ABC mai sciT n'ar fi de mi-rare sa fie in realitate identic cu acele «mart talentes,cgci trasura cea esentialg a anon im atului este quitecpopa, nu e popas.

Nimic mai nesabuit, bung-6ra, ca... ca caraghTos-licul intitulat Mo,s-Ticel ; §i totusT anonimil ne trim-bitécla ca acOsta bazaconid a avut deja o multime deeditiunT, atAt e de nostimg, atAt e de hazlig, atat e dejinduitg. Am dori forte mult si am aye dreptul tie acere, ca din fie-care editiune s ni se arate ate unexemplar, nu pentru alt ce-va honni soit qui mal ypensel deat numaT pentru ca sg se lamurésca, dacgnu cum-va in faptg va fi una singurg editiune, la care,

scam',

1

I

ZACHERLINA No, 1. 65

prin cunoscuta stratageml de librdrid, s'a schimbat fron-tispiciul, dupa cum un fost mufluz, când re'rnâne cu ve-chea pravalia, unde nemine nu vrea sd mai intre, 41'pune o noud firma.

E timp ca sà inceteze o data, sad incai sd sedea in vilég, acest samsarlic literar.

Pentru puled i cele-lalte gize s'a aflat un prafnumit Zacherlina Un fel de Zacherlind trcbue i pen-tru dobitOcele cele ultate de Adam. Deschidem .dardo rubrica, in care se vor inregistra treptat de acuminainte tote osanalele cele a n on i me : reclame necinstitechiar in comeq, murdare in literatura.

(Revista-noul. 1893, Noemb. I 5.)

47900.

ZACHERLINA No. 2.

11 y a certainement dadivin dans une puce : elksaute cinquante lois sahauteur.

Voltaire.

IutT mai sint pureciT1 S'apoT el sint i atata degrozayi tot-o-datà, incat matematiciT au calculat cA, dacg.un purece ar cresce cat un cal §i T-ar cresce in aceiagmesurl darul de a OA, el dintr'o singurd sgriturl are0 din atmosfera plmintuluT. Dar orT-cat de TuV §iorl-cat de grozayi ar fi pureciT, en nu credeam totug

vor sgudui a,a de tare cele doe pagine trecute aleZacherlinet.

De atundi incOce Adev2lrul me tot face: ba Mo-ralescu, ba ProdAnescu, ba printr'o scIdere treptatg nuTmaT remane decat a me face Anton Bacalbaa,

De atuncT anonimul (Memphis) dela Lupta meporeclesce (Alexandru Machedonl, ca dóral-dcirà sA mebage i pe mine in tagma a non i mil o r.

De atundi, ce-va mg gray, printre purecT, Mil afi purece din nIscare, s'a na'ajit foc pe mine d. Vla-hutA ; s'a nUcäjit aa de strapic :

At tuba terribili sonitu taratantara dixit...

incat nu s'a cumpenit de a me face pe mine Rus cad. Gherea: (amindoT Slav I), uitand ca eü sint fiTul

luT Alexandru Hasden, celuT maT patriot boier romandin Basarabia, admirat pe la 1840 de reposatul Cogll-nicenu in Archiva Romanéscd i pe care, pentru ultra-

ca-T

si

ZAOHERLINA No. 2

rornanescul cDiscurs despre arnica gloria a M31dovei),Academia Roafinà ii alesese la i866 intre membrii seifundatori. Inte leg sa me faca Slav un nu sciii care«Klapps, dela Adeverul, dar nu d. Vlahuta, caruia ba-tranul sal colaborator d. V. A. Urechia ar fi trebuitsa.i arate p FlIsdei cel putin in cronica lui Miron Cos-tin. Ore d. Vlahuta va fi mai Rom-in decat mine? De 1E cam a.nevoe. Cat despre d. Gherea, gratil caruia[n'am pomenit de o data slavisat i eü intr'un chipatat de carambolic, se va vedé mai jos.

In fruntea a doe nutnere consecutive din Viéta, d.Vlahuta IT revérsa arnaraciunea sub diferite : odata cZacherlina d-lui HasdetI, apoi cGherofobia dlufHasdeii )), dupà aceea ar puté sa mai urmeze de acuminainte pe acelag ton: cl3acalbwfobia,, cPetra;cofo-biaz, «DioghenidofobiaD, i cate altele, tote reducen-du-se in ultima analisa la cPsyllophobil A, la acea orOrede pureci, de care era patimesc in adever i care meface a me tine de proverbul german : cNichts mit Histals Flöhe fangen = cand vrei s. prindi pureci, numaiatunci grabesce-te).

Dar de ce sa." se supere toeing d. Vlahuta ?De ce sä se pIãng c eii a fi voit sa-i fac

«sange reit ?

De ce sa banuésca din parte-mi dorinta de ca-Iprapacli» ?

Linitesca-se.

Apaise, ma Chimère, apaise ta douleur....?

D. Vlahutä nu este un anoni m.D. Vlahuta nu va pretinde, nici chiar el insW, ca

este cat.colo un «mare poet', §i cu atat §i mai putinun cmare romancierv, singurele doe insuOri pe cari ile-a tagaduit Zacherlina No. I.

D. Vlahuta nu va crede, sail incai nu ne va spune,cumca

....dela Nistru pin' la Ma

67f

titlurT

68 ZACHERLINA No. 2

numai cl-sa i cu Dr. Urechia sint ursiti < a tliclica ni-velul literar si intelectuah, dupg cum ne asigurd un a-noni ni, pe cand in Viera lor, din contra, mai alesin ilustratiunile cele cu Hotentcitele, se ridicg cu totulalt ce-va deca «nivelul literar si intelectual».

In sfirsit, pe d. Vlahuta ea unul l'am socotit, iisocotesc voiti socoti tot-d'a-una ca f:".rg alaturaremai pre sus de lighióiele cele färg nume, mgcar cgaci sa" ne intelegem mai bine nici odatg, nici ochtg,nici odatg, fie atunci cind era la Revista-nauci, fie atuncicAnd propusei in Academia Româng de a i se decerneun prernitt, eui nu Yam calificat unde-va direct sail in-direct «m are poe ty, ferésca-me Dumnecleti, ci numaiun «distins poet), anume un distins poet eminescian,tot asa precum d. Macedonski este un «distins poets-anti-eminescian, arnindoi necesari la un loc pentru a secantari prin ;intitesg adeverata valcire equilibratd a multdescântatului «curent Eminescul.

Nu se va gasi in scrierile mele nici o singurg frasg,in care cii sg fi fgcut din d. Vlahuta ce-va augmenta-tiv ; dar Inca o data, if recunosc pe deplin talentul, dasi da, regretând numai, pi ecum am mai spus'o, ca acesttalent este cfoarte unilateral» si «aprope sterp), cel pu-tin ping acuma, ceea ce firesce s'ar puté indreptape viitor, nu s'a indreptat insg in present, nici prin ro-manul Dan, nici prin revista Piela.

Ii rog pe d. Vlahutg a me crede, ea cii nici nu-1uresc, nici nu-I iubesc, dar il consider ; il consider,farg ca penttu acésta d-sa sg aiba trebuinta, dui-Acum o face, de a se identifica in sus cu Delavranceasi in jos cu Dr. Urechia. Ca valóre literarg, Dr.Urechia nu existg Inca : el sta ascuns in posteritate, deunde in zadar se screme a esi cu ajutorul indigestului«Ghivecith, in care cautg sg aiba spirit, ceea ce dove-desce ca nu-1 are. Delavrancea, al iata un adeverat ta-lent nu departe de a fi mar e, un «enfant terrible, pecare poti sg'l desaprobT une-ori, dar nu pop' sg nu-I iu-

si 'I

ZACRERLINA No, 2 69

besci, cad este numaf inima chiar daca se contradice :Delavrancea crede cand te lauda, Delavrancea credecand te 'njura, si taria de credniti 11 mantuesce. D. Via-huta, din nefericire, nu e Delavrancea ; dar, din fericire,nu este nici Dr. Urechia. In orr-ce cas, e un c i n e-v a,cu C ire pots( sa star la vorba. Daca d. Vlahuta iT vada ostenéla de a reciti ceea ce l'a mahnit atata, se vaincredinta ca cef trer zero de acolo nu'I privesc nici ped-sa, nici pe d. Carageali, talente necontestabile, desinu marl.

De ce dara, inca o data, s'a supe'rat d. Vlahuta peZacherlina No. 1, procurandu-mr ast-fel neasteptata pla-cere de a-1 impaca prin Zacherlina No. 2?

Sup&area d-luf Vlahuta este cu atat mai ne'nte-meiata, cu cat in principiii el se unesce cu Zacherlina,de vreme ce dice fard sovaéla ca ea are dreptate de alua «la refec pe gazetaril a noni mb.

Ce resulta din acésta fatisa intelegere intre noTarnindof ?

Resulta forte logic un despret comun pentru aceT«gazetari anon im b.

If despretuesce d. Vlahuta ca si mine.Ca si mine, d. Vlahuta este desgustat de a vedé

In Romania unele for' quotidiane avénd in capul lor, subbrobócla an oni rn a tulu cate un ne-absolvent a vre-otref clase gimnasiale; for de altnnintrelea destul de rës-pandite, si nu e de mirare, cacf marea majoritate dincititorif lor se alcatuesc din ne-absolventf a vre-o trefclase primare, ast-fel ca pentru diniT, orf si-curn, delaABC pina la XYZ este «o rädicare a nivelulur literar

intelectual).Ca si mine, d. Vlahuta n'a putut sa nu fie seal-bit,

de pilda, citind in Lupta dela 2 1 Decembre 1893, subrubrica t Bibliografil), o reclama a non i m a despreLumea ilustraM, unde se dice «poesia d luf A.Vlahuta castiga farmece prin ilustratia ce o comple-técla», adeca fara acen ilustratia nu le-ar aye ; si apofurméda :

:

zi

70 ZAOHENLINA No, 2

«Nuvela de Anton Bacalba;a, Vieça, ne infdtisezd«pe autor in tótd mdrim ea lul hte r a rd. Vie/a etscrisà cu atAta sentiment, finete i delicatete,4n cat si fdrd semndturd am recunOste in-«tr'ensa pe maestrul Anton Baealbaqa....,

Despre Goethe, despre Victor Hugo, nu puti vorbimai cu admiratiune.

«Maestrul Anton !» «TOM mdrimealui literard, 1 «Atata sentiment, finetä i delicatetdD(Se recunOsce i fArd semndturdv ! Bre, bre, bre !

Se recunOsce fàrä semndturd numai dórà autorulascuns sub anonim: ex ungue leancm, ex aurzbusasinum.

Dacd d. Vlahuta se unesce dard cu mine, si nupOte sä nu se unescd, in privinta egazetarilor a n o-niml, atunci cum Ore de ingadue d-sa acestd gretOsd.pacoste in propria sa revistd ?

In adevèr, in Viiia dela 26 Decembre 1893, subtitlul Albumul nostru,, ne intimpind urmdtórele, deastd-datd nu despre d. Anton Bacalbasa, ci despre d.Gherea :

Lu p ta dintre el si D-nu Maiorescu s'a terminat.«Gherea a esit triumfdtor, i sdgetile de carton, pe cari4 le mai aruncd din cand in cand cati-va arc*" copi-ddrosi, Ii fac sd zimbéscd. Asta-di e cea m ai inse m-«natä figura in literatura nOstrd...,

Unii iT inchipuesc cd d. Gherea, intr'un fel sailin altul, este o vita. de Roman cine scie de unde. Nicicatu-i negru supt unghia. Multi II cred anume B as a-rabia n. Nici in clin, nici in manecd. E un strain de-la tAlpi in sus si dela crestet in jos. D. Gherea pe de'ntregul, i chiar dacd n'ar fi tocmai intreg, fie botezat,fie nebotezat, fie cum o fi, este un Ru s, un pribeg ni-hilist, avintat la noi forte de departe de pe la Ecate-rinoslav. TOte acestea, negresit, nu ating intru nimic,in sensul comercial al cuvintului, onorabilitatea Sail ca-pacitatea d-lui Gherea; dar ele trebuiati. sd se constate.

B-a-c-al-b-a-s-a!

ZAOHERL1NA No, 2 71

pe prima linia fatA cu ne-maT pomenita reclamA de maTsus din revista cl-luT VlahutA.

Un nihilist Muscal de cea maT insemnatA figurA inliteratura nOstrA,.

Ce fel de literaturA a n str A o fi aceea in careun nihilist M u s cal este dcea maT insemnatA figurA»?

E intocmaT ca si cum ar dice cine-va : cAnarchistulp ru s i an Anacharsis Klotz a fost cea mai insemnatA fi-gurA in Revolqiunea Franc es A,.

$i cine Ore iscAlesce acéstA bAtae de joc, publicatArepet Inca o data in revista d luT VlahutA?

0 iscalesce RADU.SA punem acum fatA in fa.A reclama anonim A

din Lupta dela 2 1 Decembre i reclama an onim Adin Viefa dela 26 Decembre :

Lupta:

$i farä semAnAturA'am recunOste pe maestrulAnton Bacalbasa

Vie"ta:

Gherea e cea mai'insemnatA figura in litera-tura nOstrA...

ET bine, dupA verdictul egazetarilor anoni tnT,,cine din ceT doT sa fie Ore maT mare : d. Gherea sail d.Anton Bacalbasa ?

Faptul este ca fall al-de d. Gherea n'ar puté sIse nascA al-de d. Anton Bacalbasa, iar fara al-de d.Anton Bacalbasa n'ar puté sa trAésca al-de d. Gherea.

D. Gherea fiind in Romania stegarul teorieT cuincl literatura este o industria, de aci apoi, alAturea cuvechea breslA pré-deochiatà de dcavalerT de industril,,s'a plAsmuit sub conducerea d-sale o nota cétA malcilibia de :

cavalerT de literaturA.Nu intre acestia, cred eti, este locul d-luT Vlahutg.

Domnia-sa a renuntat cu parapon de a fi membru co-respondent al AcademieT Romane nu cicirA ca sA cores-punda exclusiv cu Academia Off dela Gara-Ploesci,

72 ZACHERLINA No. 2

acea inucalita pe care viitOrele Zacherline cuincetisorul o vor improsca cad' pré-pre ainceput a off-usca orizontul literature române.

D. Vlahuta IT inchee articolul <Gherofobia d-luiHasdel» prin duiosul strigat : <0, maestre, al' spiritmult, ce e drept e drept, dar inim N'am i-nima ? A 1 de sigur d. Vlahuta intelege inirnd numalcu sensul in care se dice: ell dOre la inimd». <Ce e drepte drept», dupa saila cea ateisto-cosmopolito-socialistäa d-lui Gherea, stomahul singur pote fi inima, man-carea inlocuesce religiunea, lista de bucate tine loc deEvanghelia, chelnerul e preot, birtul biserica: nici Dum-nedeil, nici natiune, nici suflet 1 Dup acea scóla, di-gestiunea este scopul final, tinta cea suprema,de evolutiune al omenirif caletoare. 0, trubadurule ! o,bardule ! o, ratacitule rapsod scapd cat maY curanddintr'un asemenea falanster PENTRU BARBATIPENTRU DAME! Lasa acolo, <in tóta marimea buTliterara», pe d. Anton Bacalbasa cel cu dece pseudo-editiuni din Mo,r-Tic lasa-I sä manânce si sal digere,sa tot digere i sa tot manance editiune peste editiune.

(Revista-notta, 1893 Dec.)

off-icinA,d'a-fir-a-pth-,

n'ai...»eti

idealul

!

ZACHERLINA No. 3.

TXcere de o cam data. Las sä se at* vorbindVlahuta', Carageali, Doctor Bacalba,a, Anton Ure-

chea etc. Scóla d-lui Gherea este in ajun de a reinânénumai cu d. Gavanescul, trecut acum dela prozA lapoeziA, destoinic pe viitor de a face Academid Off de-la Gara-Ploesci o muzica. funebrä. $i fiindca d. Gaya-nescul pus de prisos un / in coda numelui, ar tre-bui sä-§i mai bage aa ce-va i la mijloc, pentru a gal-vanesculà din mory pe d. Gherea.

(Revista-nouil, 1894 Ian.)

dali

ai-a

ZACHERLINA

Suspensi u n e.

No. 4-

(Revista-nota 1894 Mart.)

;X )4,..g'1,

0 RESTAURATIUNE

Dr. W. Ruduw, Geschiclue des lumiinisthen Schrifttz,ms his zur Gegen-wan', ausgearbeitet mit Unterstatzung der angesehensten Sri/rifts/eller,durchgesehen und erganzt Auftrage des Bukarester Cuitusministeriums

,von Prof. 7. Negruzzi mid G. Bogdan. Herausgegeben mit Unterstii-hung des Kg/. Preuss. Cultusministeriums. Wermgerode, 1892.

Cartea, intitulata eGeschiche des rumänischen Schri ft-tums, si publicath sub numele d-lui Rudow, este unscandal in sciinta germana, o sciinta care rni-a fost tot--d'a-una atat de draga, o sciinta in care istoria literara fuinaugurata de Schlep el si Gervinus, de Koberstein, Scherr,Menzel. Scandal, asa este ; dar cine sä fie cel vinovat

EU cred ca singura vina a d-luf Rudow este a,ademenit de perspectiva unei subvenouni, a permis sa-Tcerceteze i sa-i indrepteze cartea d-nii lacob Negruzzisi G. Bogdan : edurchgesehrn und ergänzt von J. Ne-gruzzi und G. Bogdan). Daca censorii erati nesce bar-bap' mai almintrelea, ei ar fi respuns tinerului Germanlasa-te, d-le, a nu te pricepi. In loc de acesta, cerce-tând i indreptind, tocmai d-lor, iubitul mei coleg Jacob-Negruzzi mai cu sama, ati putut si ati trebuit sä adaogemulte greseli peste greselele autorului. In zadar ni sespune pe pagina 232 CA acele adaosuri nu trec pestedoe la suth din carte : die Erganzungen nur ein, höch-stens zwei hundertstel des Werkes ausmachen), caci ecu putin0 ca pina i acesta nostima comptabilitate SA hetot din péna d-lui Iacob Negruzzi, caruia d. Rudow nu

im

1-

a

76 0 RFSTAIIRATIIINE

i-a refusat nimic, absolut nimic. S'apot de ce Ore se vor-besce nurnaT despre adausuri, (Erganzungen,, si nici ovorbd de revisuire : cdurchgesehens, prin care d. IacobNegruzzi putea sal stergd cu toptanul tot ce va fi fostbun la d. Rudow ?

In cas, asa cum ni se infdti,éza cartea, to-talul cade pravilnicesce in sarcina celor dof g i r ant I,pe respunderea cdrora Ministeriul InstructiuniT Publicedin România, nesciind nerrqesce, s'a poticnit de a sub-ventiona pe d. Rudow.

Nu e vinovat darà nici diletantul prusian, nici gu-vernul romanesc, ci numai d-nii Jacob Negruzzi si G.Bogdan ; ba incd s'ar puté clice cà nici d. G. Bogdannu e vinovat, fiind un nu-se sciecine, literat necunoscutchiar in istoria literaturei pe care o revisuesce si pe-care póte ca nici a citit'o mdcar, ci este vinovat singur-singurel d. Iacob Negruzzi, profesor la Universitatea dinBucurescl, membru al Academid Romine si deputat :a Professor, Akademiker und Abgeordneterp, dupa cum

vedem pus pe frontispiciulD. Iacob Negruzzi e vinovat, când ne asigura cd

d. Maiorescu este un Lessing. AuiT poznd ! Lessingpoetul, Lessing drarnaturgul, Lessing archeologul, Les.sing autor al ha (Laokoon, i al anteleptului Natham,,Lessing sublimul optimist din (Die Erziehung des Men-schengeschlechts,, Lessing piticit la talia d-lui Maiorescu,adecd la cele doe volumase pessimiste de (CriticdD (nuLogica) ;si de (Logicd, (nu Critica) 1 Ce-va mai mult ;ni se mai destäinuesce cd d. Maiorescu e nu numalLessing, dar d. Maiorescu, mititelul d. Maiorescu, mi.

..crocefalul hemipogonatul d. Maiorescu, mai are Inca siun cap de Napoleon... da, un cap de Napoleon! i]

Pag. 138 : 4Beides (Scharfblick und noch mehr Mut) besitzttin hervorragendem Masse (wie schon aus seinem Napoleonskopfe zucersehen) Titu Maiorescu... verdient deshalb als der rum. Lessing an

--4erster Stelle besprochen zu werden).

ori-ce

ii cgrtii.

l)

0 R MAU ann. NE 77

D. Iacob Negruzzi e vinovat, cand ne spuneVasile Pogor nu este tocmai Alecsandri, dar

un admirabil t o tD. Iacob Negruzzi e vinovat, când vorbesce cu

seriositate in patru locuri despre opereie d-lui SamsonBodngrescu, uitind numaf dórg de al boteza un Goethecu cap de Cesar,

D. Iacob Negruzzi e vinovat, cand contemplézg.printeacelas'i fantastic telescop pe d. Naum i o mul-time de alte quasistele din aceia0 quasi-constelatiune.

Pag. 144: c Wenn auch kein Alecsandri, ist doch Vasile Po-gor ebenfalls emer der bedeutendsten.....

u§i I

cltotusf...1),.

-78 0 RESTAIIRATIUNE

In sfirsit, d. Jacob Negruzzi e vinovat cand, in-fundat intr'o asemenea nebulósä, nu vede nimic afaradin ea, sail pe tote le vede alandala.

Intr'un singur punct, psicologia desvinovatesceintru cat-va chiar pe d. Jacob Negruzzi, i anume atuncicand d-sa se lasa a fi !Audit el insusi cel putin nem-tesce. Ce-T dreptul, d. Iacob Negruzzi nu spune ca este

buna.-6ra un Voltaire cu cap de Genghis-khan,..dar nu ne-o spune nu dintr'un paroxism de molestia,ci póte numai si numai pentru ca. se incurca el insusiin alegerea paralelelor, fiind-ca in d-sa mai este si Heine,mai este si Uhland, mai este si si cine mTscie cine !

Grozav e d. M dorescu, groziv e d. Pogor, grozive d. Bodnarescu, grozav e d. Naurn, dar i mT grozave d. Iacob Negruzzi, cad' ascultati:

Ca eroil, d-sa cuceritor nu este, insa a fost alta-data in tinerete un mare duelist : (grosser Fechter,(p. 146), ceea-ce e bine sa se scie tocmai in istoria lite--.curer române

Chiar poesiele sale cele juvenile, unele dejaHeine csein Vorbild Heine*, sint plapinde, spirituale,gentile, reusite : e s ch machtend , geistreich, hiibsch, ge-lungen (p. 146).

MaT tárçliti, d-sa a scris nesce balade puternice :(kraftige Balladen), unele (an Uhland erin-nernth,, in carT duel sint defecte.,aceleas3 defecte se afla

a-la-

a-la-Uhland:

Schiller,

0 RESTAURATIIINE 79

si la Schiller: (gilt dasselbe von den Balladen Schillers»,balladele amindurora Schiller si d. Iacob Negruzzi,d. Iacob Negruzzi si Schiller oferinda-ne de opotrivl frumuseti sculpturale : eMarmorschönheiten,(P. 173).

Apoi bucata d-luT Iacob Negruzzi intitulatal atironFlorica» este unica idil cu care se faience literatura

româng : cdas einzige Idyll des Rurnänischen geriihrnt,(P. 173).

Ce sA mai clicem insa despre Copii de pe naturA»,cari sint {Ara' comparatiune si-.0 mai reuOte : cungleichgelungener,, ast.fel c de'naintea lor se intunecl pin

romanul (Mihaiu Vereanu» (p. 173 74)1De aci, in genul epistolar, in genul aforistic, in

genul satiric, d. lacob Negruzzi priméza asupra tuturora :gist vor alien zu nennen» (p. 190).

Mai incolo, sl nu Latina operele cele teatrale aled-luT Iacob Negruzzi, carT tote sint minunate : cam bes-ten gelungen», sint minunate pin g. si cZeflemele,(p. 186) :

fine, dui:4 apoteosa (ZeflemelelorD, pentru cafigura d-lui Iacob Neg.ruzzi s ne aparä si mai mitolo-gicg, d-sa este unicul cm' in lume care nu s'a nIscutintr'un singur an, ci printr'o miraculOsa spintecaurg.drept la mijloc intre doi ant: (zwischen 42 und 43 istIacob Negruzzi zu Iassi geborenv (p. 146)1

D. Maiorescu = Lessing + Napoleon ; d. Pogor= mai maT mai Alecsandri; dd. Naum Bodnärescuet C-nie, metamorfosati in luceferi; pIn i pe d. Burla,

Semibovemque virum, semivirumque bovem,

devenind (fOrte temeinic», Isehr griandlich,; s'apoi d'a-

§i

9.1=1-11 aft'an -i 3fr0111.1111. eft IN V' .11 MS wfalata4116~111111tVIIIII

1711i "ur 1.4sig IP

5i'n

ai

80 0 RESTAIIRAIIIINE

supra tuturora fálfaind incomparabilul autor al «Zefleme-lelorD; pe cand sarmanil ne-cardag al" acestor fetl-logo-fey se vëd ca vat' de el : uniT ghemuitT in nesce ha-purl homeopatice, altiT expu0 la o lumina ruptaruptà din nesciin i falsa din spirit de ga5ca, Tata.in ce se cuprinde istoria literaturel romane, greveclutapeste tot .0 completata« «durchgesehen und erganzt»

de catra d. Jacob Negruzzi !Intr'un indice d. Rudow ne spline la pag. 236

de asta data ne-o spune de sigur insu0' d. Rudowcum-cd in numele «Rudoini» litera w e muta : «w iststurnm it,. In realita«e, afara de acel indice, e mut inrestul carpi nu numal w, ci e inut d. Rudow intreg,lasand in locu'l sa glasuesca la indelete aceateraro-politicg, al cartia obiclnuit representant nominal,nu 0 verbal, este d. Jacob Negruzzi.

Atribuità fär rost nevinovatului d. Rudow, ne-responsabiluluT d. Rudow, mutulul d. Rudow, acéstlcarte este aidoma, «durch und durch und ganz im Gan-Zen', aa numita Noua Direclid, care cautä printr'insaa se restaura cel putin in traducere, simtind ea insa0'cal pré s'a invechit i s'a deochiat originalul, maT alesde cand l'a maT gaurit perderea Jul Alecsandri.

Inainte de a recurge la strainatate, se incercasemai intaiii cu vai cu chiü o restauratiune in térl prinumbra Jul Eminescu; dar umbra e tot umbra, fie eaori-cat de lungita i largita, ori-cat de disproportionatacand privesce cineva de departe. Deificarea posturnä anenorocitulul poet, caclut victima morala i intelectualaa veninulul pessimist cu care'l imbuibase tocmal NouaDireclid o niuma lacoma de a mo0eni averea co-pilului omorit de ea ins4T acesta deificare a ajunsdeja la ridicol 0 este in precliva de a plesni ca bróscadin fabula. NicT un feti,c nu duréza. 0 reactiune firescanu va intarclia sa tagaduéscl bictulta Eminescu pinamult-putinul cat i se cuvine cu dreptate, facendu'l ast-fel pentru a doua óra jertfa inconscienta a ace1eia0"carda0f.

si

scal li-

faint,

si

0 REBTAIIRATIIINE 81

Nici «Drang und Drang3 in tera, nicT Drang undDrang3 in strainatate, prin umbre locale, nici prin-tr'un ics din Brandenburg, nici literatura proptita prinpolitica, nici politica prin literatura, nici acOunea dinsus in jos, nici actiunea prin acele aliante despre carTvorbesce Dante :

nella chiesaCo santi, e in taverna co' ghiottoni.,

prin nemic restauratiunea a,a nurnitilor junimi,a nu maie cu putinta.

Fie restauratorul chiar d. Gherea, mult mai me,-ter deca d. Iacob Negruzzi cel «grosser Fechter3,

tot Inca din asemenea ingrediente nu va fi in staresa gatesca alt dean deal o jalnica «olla-podridar, ungliivectu de pseudo-Napoleoni i de Zeflemele, de c Aegrisomnia i de tScrisorl perdutev, de tot ce josoresce

nemic care sa incaldésca, sal insufleOsca, sa radice,sal inalte, sa fie spornic in intelesul lui Goethe :

Denn das Herrlichste, das Beste,Bringt allein dem Geist Gewinn...

Rindurile de mai sus erail scrise i date la tipar,cand am vedut d'o data in diarul Timpul din 4/16 Oc-tobre urmatórea scrisOre :

cDomnule Redactor,

Intorcendu-mè in BucurotT, dup?1 o absentl de maT multe lunY,cam esit pe masa unuT amic o carte scrisl In limba germanK de d-nultW. Rudow i Intitu1at6 clstoria literatureT române pinii. In zileletnoastrep.

47900 6

nici

si

si

1:12 0 RESTAITRATIIINE

aSpre marea mea mirare am maT citit pe copertg uringtorul a-.2daus din partea autoruluY cRevautit si compbctati din Insgrcinarea

rninisterulia de culte din Bucuresa de profesorul I. Negruzzi, acade-2mician i deputat, si G. Bogdan,.

elleclar cit n'am prima nicY 0 Insgrcinare din partea Onor. mi-tnister relativit la scrierea d-lta Rudow, clt n'arn revèzuio, nicY com-cplectaeo, ba nicY chiar pang azY.

cPrin urmare, se Intelege de la sine, cg n'am putut autoriza pee d. W. Rudow de a se servi de numele meg pentru notita de pe co-2perta citreT domnieT sale.

.V6 rog, domnule redactor, sg bine-voitY a publica aceste ate-cva rendurY si sit prirr4 tot de odatg Incredintarea distinsg melecconsideratiT.

I. C. Negruzzi.2BucurestY, 2 Octombre 18922.

Acuma lucrurile se incurca. Daca d. Iacob NegruzziisT va publica epistola nemtesce, neapërat intr'un or-gan cunoscut de publicitate, chiemind tot-o-data pe d.Rudow la legitima respundere de'naintea MinisteriuluTdin Berlin, care a patronat cartea in cestiune, atund sinumaT atund se va limpeçli scabrosul mister.

abuseze d. Rudow de numele d-luf Iacob Ne-gruzzi, ba incI si de al d-luf G. Bogdan, punen-du-se in acelasT timp sub auspiciele guvernuluT im-perial german si ale guvernuluT regal românesc, ar fi oinfamia interna0onala fara pereche in istoria uifiversalala literaturelor.

OrT-cine insa e autorul, faptul positiv re'rnâne calucrarea intréa dela inceput ping la sfir;rit, oglindescefaimósa Nouel Diregicl, «die neue -Richtungs, pe caredin resputerT se silesce a o r estaur a. De nu e aa, d.Iacob Negruzzi este dator, printr'o a doua epistola, sadesaprobe insasi cartea in cuprinsul eT, Tar nu numaTfrontispiciul, adical sA declare a e ridicol a face din d. Maio-rescu un Lessing, ca e ridicol a celebra pe dd. Pogor,Bodnarescu, Naum etc., ca e ridicol a sada in ambrosiaoperele lui insusT d. Iacob Negruzzi, si asa mai incolo

si

SA

coit's

0 RESTAURATIIINE 83

din ridicol in ridicol pina la archi,ridicol dächerlichst,tocmai din punctul de vedere al luT Lessing , ne-gresit nu al lin' crumänischer Lessing,, ci al celui ade-ve'rat, acelufa care isT bgtea joc fgra mila de tot felulde Koromandeli, buna-Ora :

Er, der der Feinheit keuscher Ohren,Dem Witz, den Regeln, dem VerAtandDen lacherlichsten Krieg geschworen,Der je im Reich der Sittenlehe entstand,Fitt- ihn ein unentdecktes Land !...

Intru cat d. Jacob Negruzzi aproba prin tacerecuprinsul cartiT, marginindu-se a pune la adapost nu-maT propria sa frontispicialitate ; intru cat d-nu Ja-cob Negruzzi vorbesce chiar despre furtul nurnelui seücu mult sange rece, fara a se suOracu (mare mirarep, dar nu cu neplacere ; intru cat d.hcob Negruzzi nu infierézg: cu indignatiune pe d. Ru-dow, ci par'ca se sfiesce si se teme de a'l atinge, par'caar dori sa cocolosésca scandalul in fasg; protestarea iu-bitului meti coleg se pOte interpreta ca o indemanatecatragere de spuda pe turta : eti nu sciii, cii n'ameii n'am ce face, nu e vina mea cal pe nof, Noma Di-reclid in genere si pe mine mai in specie cu Zeflemelecu tot, ne admira Germania, ne admira Europa, ne ad-mira cosmosul.

Acésta interpretare a protestariT die hcob Ne-gruzzi se mai justifica si se intaresce prin chipul in caree anuntata cartea negresit tot dup a. exemplarul celtgasit pe masa unui arnicp in Convorbiri literarepe Octobre, si anurne: zUn studiti condensat asupra in-t tregulul material al literaturei romine pang in dilele«nOstre, in care se afla intercalate si cate-va traduceri4.germane forte bune a poesiilor caracteristice. Autoriidin secolul nostru sunt top' trecutl in revista, de la

Conachi-Vacarescu-Beldiman ping: la N. D. Popescu=Smara. Autorul arata pe coperta cailit in mod in e-

catu-sT-de-putin,

v6clut,

rsi

84 0 BESTAURATIDNE

cs ac t cA d. Iacob Negruzzi ar fi revedut i complectata opera sa din insiircinarea Ministerulta de Culte ro-«man, Atata e inexact in cartea intréga S'apoT eu-femismul «un mod inexact, pentru o fapth care, dacAe adeve'rath, este o curatA plast ogr a fi àI Tonul ade i maT blAjin decat in scrisOrea din Timpul, cad d.Rudow citesce Converbirile, pe cAnd diarele quotidianepot sa-T scape din vedere. SA se observe tot-o-datA ac-robatica elasticitate a expresiuniT : «inexact cA D. I. N.ar fi revedut i completat din insarcinarea Ministerului,,ca i cand ar pute sA fie exact fArà atare insarcinareoficiala, de pildA pe o cale oficiOsA, urmath apoT de co-municarea epistolara de notite despre Lessing-Napoleon

ceT-Ialti Koromandeli, adeca : (per epistolas nego-tiando, videlicet negruzziando,.

Paraponul Iacob Negruzzi nu pare a fi altuldecat acela de a se vede figurand pe frontispiciti. D. Ru-dow a fost pré nedibacTu. D-sa nu era (autorisab dea pune punctul pe i :

Veuillez etre discret,Et n'allez pas, de grace, éventer mon secret I

DacA d. Iacob Negruzzi nu era dat in vileg, a-tuna d-sa ar fi capetat dreptul de a dice : nu di amscris'o, ci lumea intréga scie cA Iacob Negruzzi este :(grosser Fechter, schmachtend , geistreich, hiibsch ,

kraftig, an Uhland erinnernd, mit Schiller vergleich-bar, vor allen zu nennen, am besten gelungen, zwi-schen etc. etc.', tote cite sint pentru d-sa, dupA vorbaJul' Corneille :

Lauriers, sacrés rameaux qu'on veut récluire en poudre,Vous qui mettez sa tete a couvert de la foudre

LAsand dar intactA apreciarea nOstra asupra cartii

I

d-lui

si

0 REST/MATO:ME 85

atribuite d luT Rudow, cad acestd apreciare se inteme-iazg pe textul cel publicat, no a.teptArn cu multA ne-rebdare ca d. Iacob Negruzzi sg cérd o socotéld sericisg,fárte serielsd, cat se pOte de sericisd, aceluia sad aceleiasati acelora carY, vgpsindu'1 i poliindu-1, cutézg al in-trebuinta ca o simp11 firing de R es t aurat iu n e.

FEMEEASCHITA DRAMATICA IN 5 ACTE

PERSONELE:DOMNITA ROSANDA, Ma Domnului

moldovenesc Vasile Lupul.PRINCIPELE DIM ITRIE KORIBUT ,

aristocrat polon.MILESCU, mare-spitar, nepotul lui Vocla.SAFTA, féla din casi.BARBUFALCA 1CODREANUTRANDAFIR )

OT IMPIADAEULAMPIAUn baiat mut.Un CazasUn cioban.Ostasi, aprodi, calugèri. cot de copile etc.Epoca : mijlocul se, olului XVII.A. tul I sj II in palatul princiar din Iasi;

actul III in Ora cizacesci; actul IV incetatea Sucevei; actul V intr'o mana-stire femeesci la nordul Moldovel.

Calugarite.

ACTUL I

FLORILE(Odaia de primire a Domnite Rosanda. 0 usg in fund, alta Ia. drépta.

La stânga o feréstrg deschisg),

SCENA ISafta (singurg, examinând florile asedate pe etajere).

Flori si érasi floril Domnita mea s'ar potrivi maibine sl fie o fét g. de grAdinar.... (uTtandu-se ImpregTur).De nu m'ar much cine-va.... Macar c eü o Tubesc,

o iubesc de mi-as da sufletul pentru dinsa, darori-sicum pre s'a intrecut cu gluma. Arata dragoste

Cipita

FEMEEA 87

pentru nesce Terburi Tóta qiulica mi se desfetéza cuaceste burueni mirositOre, ba unele chiar farg miros, pecari si-le aduce de prin tóte terile lurnii... Ce train osa mai fie si atunci cand se va marita ? In loc sg-sT des-mierde barbgtelul, o sa petrécà cu sadurT i resaduri pingce i se va un i JuT, vai de dinsul, dupg cum mi s'aurit mie. Dar ce vorbesc ei.1 de barbat I Domnita nici cgse gandesce la una ca asta. (Chpitanul Trandafir so:Ste capulprin crepkura i4eY). Tot astépta, pe semne, sa-§T ggsescäun barbat trandafir....

SCENA II

Safta Trandafir

Trandafir (intrand). Vorbesci despre mine, si cii megandiam la d-ta. Asta se chiamg dragoste !

Safta. Ba vorbiam despre trandafir, §i am datpeste....

Trandafir (Intrerumpênd). Peste bor§ cu stir, vorbaRomanului. Fie si asa I Pe d-ta eti nu me super, ori-cemi-ai çlice, ori-ce mi-ai face, cg mi-ai pre-caclut troncla inima....

Safta. Fugi, ca: vine Domnita....Trandafir. As! Am zarit'o plimbandu-se pe'n gra-

ding si tot plecandu-sT capul, cand in drépta, cand instanga. Se vede cg numera bobocii ce n'ati inflorit incg ;

fiind-ca sint cam multi, avem destulà vreme sà vor-bim in liniste. Adeca ce fel de liniste ? Foci vgpaia I numaT pot rabda si pace bung I Uitat'ai tu cà parintii ne-at"' logodit de mici? cand ore, DOmne si sfinte VisariOne,va ajunge o data la cununig ? Me tot mai dintr'o clipealta....

Safta (Intrerupénd, cu aer de suOrare). AT invetat gre-cesce ? Ha ?

Trandafir (nAnios). Ce'nni pasa mie de grecesce sailturcesce I Eu scii ca te iubesc romgnesce. Sint Roman,esti Româncg. Nu sintem Grecotel.

I

88 FEMEEA

Safta. 5i totug el nu te voln lua ping ce nu verinveta grecescel Vréi.1 sà am un bärbat, care sg aTba."drum deschis la mgrire, sg pOtg fi in mila donmésca,sg ajungg la divan..

Trandafir. DOrg sint i eul fecior de boTer, nulTude printre cg1gra0"; ba incg sint boier de vitg ye-che. Au fost doT vornici marl in némul melt Sintrudg cu...

Safta. Dar din tine nu se va alege nimic, cacT nuscil grecesce. (incet) UTtat'aT cg avein Domn pe...

Trandafir. Maria Sa Vasile-vodg ce-i clic Grecul.Si ce are a face? Când un Grec domnesce pestemiT de miT de Romani, este lucru firesc ca el sg sefacg Roman, Tar nu Românil sa se facg Greci pentr'unpuiu de ... fie de vrabig! Grecescel grecesce! grecescel...Ian lasa-me 'n pace cu grecésca ta! VreT cu orT-ce pretsg ingrecatg ?

Safta. Eti om perdut I Dupg ce nu sciT grecesce,apol maT aT i o gurg slobodg... par'cg te ved ca mainein pucarig.

Trandafir. 0 sg me scape spatarul Milescu, cgOne mult la mine. E nepot al Mariel Sale, dar e Ro-man curat...

Safta. Roman Roman, cu tote astea scie gre-cesce mai bine decat GreciL.. (speriatit). Se aude oFugT lute 1 vom mai vorbi aka.

Trandafir (retrHendu-se spre usa din drépta). Sg scii ,Safto, cg nu te las o data cu capul ! SaIl tu veT fi amea, on eIl al teii, una din dog. Si Inca fara gre-cesce I (ese).

SCENA III

Safta (singurA), apoT Milescu.

Mi-e drag baiatul; numai inimg; dar n'o sg ajunganicT odatg boTer mare... (fredonézN.:)

miT si

usd...

fit...

FEMEEA 39

'..%2 TO The 8,44n, 'o r Ban( Met,Kai 'a Toil Ba0aotoij TO! W;,11.70)'...

Milescu (intrand cii un vas cu (ice in rntinK). Grecesce ?..Dar de unde at inveat ?...

Safta (cu suiArare). DOrai nu degiaba slujesc laCurte, jupane spatare. Am invetat dela al-de-d-vOstrA,rboierl mart cu nume pa:minter' cu limba strAinä...

Milescu. SA schimbam vorba. (aparte) Nu'mt vinela socotélA (tare). Unde't Domnita ?

Salta. E in fl boerule. S'a dus sl vé, da:alail inflorit mic0.ine1ele de Tarigrad.

Milescu. Cunoscut lucru ! Muierile trebue sA iu-loescA ce-va. De'ntaiil le plac florile sail pApwele sailalte jucArit ; apol incep a le place bAetir ; mat in sfir0t,la bAtranete, cand nu mai gAsesc flacat, le plac matele

cAteit! Tu at ajuns ore la bäteti, SAftico ? ori tot mai.ett la fort?

Safta. Atata trébal at i d-ta, boerule, s feat tettà1 umea in ris.

Milescu. i las ca altif sä ridA de mine : acesta sechiamä a fi orn cum se cade, o n de nétn, oin de curte....

Safta. Dar de unde este acestA frumOs1 elA cifort ?

Milescu. Ai gre0t cu vorba : nu e frumOsA Ola, ciflorile sint frumese. Aa dar trebue sä scif c1 acestefrumOse fort eü le aduc din partea pAhArniceset, careare un copilandru voinic ca de opt-spre.clece ant....Dar nu inteleg, (WI, de ce sA ti o sputu tocmai tie ?par'cl tu n'ai cunOsce pe top' voinicit cei de opt-spre-lece ant din tótA téra Moldovei I

Safta. A !Milescu MArturisesce singurA: cunosci pe

balatul pAharnicesei?Safta. AdicA l'am veclut o data la bisericI ; dar

ce are a face ?Milescu. Ce are a face ? Ciudatà intrebare! Ce are

a face bAiatul pAhdrnicesei cu biserica ?

1

rant,

asal' cal

FEMEEA

Safta. Ba nu...Milescu. Ce are a face bgiatul pghgrniceseT cu

tine ?Safta. Ba nu si nu. boierule 1 Nu me maT incurca

Ce are a face bgiatul pghgrniceseT cu aceste ?

Milescu. Uitasem cg-T vorba de flori I ApoT bine,SAftico; cum de nu intelegi tu, fatg cu minte; tu, cres-cutg la Curte; tu adgpata ca si not totT cu laptele fg-Orniciel; cum de nu intelegI tu, cg aceste florl, dgruitedin partea pghgrniceseT la o Domnitg, mirOsg (rnirOsA flOrea)da 1 mirós1 a boerig pentru bgiatul pghgrnicesec? Cualte cuvinte, pghgrnicésa ar dori sg-Si vedg bgiatul inmila domnescg, adica de-o cam-datg macar aprod laCurte, iar dela aprod nu-T departe ping la mare-logo-fet, cad numal inceputul este gra' pe lingg Domni, side aci merge, merge iute, lute ca o reng pe osiL. . fi-resce and osia se unge din and hi când.

Safta. *i de ce tocmaT d-ta, boerule, te-aT insgr-cinat a aduce DomniteT acéstg flOre?

Milescu. De ce ? AT ghicit, dragg, de vreme ceme 'ntrebT. Pgharnicésa dgruiesce DomniteT o óla cu

florT, sciind cg. Domnita e nebund dupg acest fel de ier-; iar mie, care sint ver-primat cu Domnita, mie

mi-a dgruit o pareche de pistOle turcescl, precum n'are,cred, nici marele vizir. Acum, Sgftico, pentru ca sg puT

tu vre-o doue-tref vorbe la urechea Domniter, cad ofeta din casa, descéptg ca tine, este si ea mai-mai ca unver-primar, tie 'ti dgruesc ea... las' sg pun flórea peferéstrg... (pune Ola i scOte din deget un inel) na, acest inelea l'am cumperat eften in Italia, unde am invetat inscOle tot ceea ce nu scia...

Safta (land inelul). Acolo te-aT fgcut doftor, jupAnspatare ? M. S. Vodg dice mere(' ca maT bun doftor cad-ta nu se aflg in tera Moldova...

Milescu. Intr'o cli M. S. sughith, i eii T-am spussa bea apà rece .. Se vede cg de atuncT mi-a esit nu-mele de mare doftor... Almintrea, dacg te &ire ce-va

90

burl

yi

ITMEEA ci

pe tine, di am un léc, eram sg clic un ac pentruce cojoc...

SCENA IV

Acela§i, un aprod.

Aprod (intrh prin usa din fund). Printul Koribut in-trebà, dacd M. S. Domnita...

Milescu. Nu vecli, voinice, cg M. S. lipsesce ?Safta. Nimica, nimica. Poftesce 1 Domnita o sg.

vinä indatg (Aprodul ese).

SCENA V

Milescu, Safta.

Milescu. Apoi eti me car de pe aicea, Saftico,cad nu-mi place nici de fricg acest mandru print po-lecesc. Dumnecleti l'a plasmuit din film, iar nu din lut,ca pe cenalti Omenf. Inchipuesce-ti cg sint done lunfde clile de c'ind eti 11 rog mere' sA2mT vin calul setícel roib, si nu vrea sg mi'l vinda mie, mie care pllitesc totd'a-una si drept dovada ti-am dat arvuna, Saftico!(ese prin usa din drépta, pe eand Koribut intrl prin usa din fund.Safta sth cufundath In privirea

SCENA VI.

Safta i Koribut.

Koribut. Puté-voiti sà astept pe Domnita in a-céstà odaig ?

Safta (distrash, cu ochiT la inel). Da, boerule print; M.S. nu va zabavi.

Koribut (asedându-se). Privescf o sculg, cuconita ?

ori-

ineluluT).

'92 FEMEEA

Safta. Da, mi-a claruito cine-va... o prietenA. D-ta-cunosci pretul sculelor, boierule print ?

Koribut (se uTit cu despret la Mel). Face vr'o cicif taleri.Fata din casä a unel Domnite este vrednica de un darmail de solti (scOte lanjul de pe piept). Tine acésta si osalba. (Safta iea lantul cu sfiél j '1 ascunde iute In buzunarul scur--teiceT). Scii Ore, draga, ca eii iubesc.... adica ti-o spuiud-tale numal intre p itru ochi... iubesc pe stapana d-tale?0 iubesc precum n'am iubit Inca' nicT o altacu tOte acestea plec astadi din Moldova, cu inima sfäsiatade necaz si de rusine ca n'am putut sal plac Domnitei. Celputin asa mi se pare cal nu i-am placut de loc. D-tatrebue s'o fi sciind mai bine cleat ori-cine..

Safta (cu nedomerire). Nu sciii, boerule print... darcred... pOte... n'ar fi lucru de mirare...

Koribut. Asculta I As clod forte mult sa aflu... clacaa-séra a fost aci o vrajitOre Tiganca.

Safta (iute). 0 dat Vrea sa dica d-ta al trimis-o ?D-ta In adever, ne facuse chiar icOna d-tale 1 Ne-aspus cà Domnita va ave un barbat leit-leit cum estid-ta. Ce prOsta am mai fost si err sä nu ghicescindata!

Koribut. N'am trimis-o eti. Este o cutezare dinparte-ti a cugeta macar acesta despre un om ca noi.Dar vrajitórea a trecut si pe la mine, si mia spus, nusciii cum, in trécet, mentelegi ! (se sold). Insa DornnitaintArdia si eü trebue sa plec astadl negresit, iar mal'nainte de a pleca as vré sa ieaiii diva buna de pe latoti boierii...

Safta. Sal nu pled Inca, boerule print.. mai adastavr'o ca'te-va

Koribut. i ce o sa ésa din aceste addstari fIràcapet ? Ore imi fagaduescl d-ta cà Domnita va voi insfirsit sa me bage i pe mine in sama dupa sese lunide nepasare, cu care eti unul nu sint deprins?

Safta (gAndindu-se). Ai facut reti, ca nu mi aT spusmai' de 'nainte... dar timpul nu-i perdut... MaT bine...

fa-fi

fooled,

?

dile...

pi

FEMBEA.

mai bine depgrtézg-te acum pentru o clipg ; eli voitivorbi cu stgpAna mea, apol vino 0 fà cum vet socoti.

Koribut. CuconiVd I VeT maT ave cercei de mgrga-ritar! (vré s iésa si se Intitorce dela uW. Adeverat spuT, draga;irra pare reit' i mie cg n'am vorbit cu d-ta ping acunr,dar este vina d-tale. De ce sg nu me fi insciintat cäprimesci darurT? De ce sg nu-mT fi aretat nici-odatàmacar un inel, ca sg pot pricepe? (cu ironia). SciT ca errsint strein; in tera mea sint alte obiceiurT... si se o-presce la usa). Cercei de mgrggritarl... (ese).

SCENA VII

Safta privind dupa Koribut),

10 cam bate joc de mine De térg, nu de mine....Venetic !... Dar ce-'mT pasg mie 1 (scdite lantul din busunar).Frumos! frumos I scumpl (ascunde lantul). i cerceT de mar-ggritar I... 0 zestre intrégg

SCENA VIII

Safta i Rosanda.Rosanda (aruncand privirea asupra vasulta cu florY). De

unde-T acestg &ire, draga Safto ? Ce frumusete 1Safta. A adus'o... ba nu, n'a adus'o, ci a trirnis'o

M. Tale printul Koribut....Rosanda. A ? printul e pré bun... Did cg a trimis

printul? piseg, pare-mi-se, a a adus ?Safta. Ba a trimis, nu a adus (Rosanda distras h. se a-

sé0 pe divan, cu capul plecat). EtT cam trista, scumpa meaDomnitg ?

Rosanda. Dal sint forte tristg. Nu pot uita cu-N intele vrgjitórei de-asérg. AI fgcut reit Igsind-o sg.intre.

(singurl,

(plea

I...

I

FEMEEA

Satta. E cea mai vestitg vrgjitOre din tOtg OraMoldova.. Si apof, oti-si-curn sd fie, nu inteleg de cesä te 'ntristezi, trumOsa mea stgpang ? Tiganca nu ti-aspus nimic rat, nimic neplgcut, nimic...

Rosanda. Si tocmaY asta me 'ntristezg. SI me fisperiat ea cu tin viitor intunecat, sili a fi ye-selg. Cel p4in ping atunce mi-as clice : mane me as-téptg nori i vijelig, astgcli este o cli seninä si frumósà.Dar vrgjitOrea mi-a povestit o sOrtg aa de dulce, in-cat nu vreati, nu pot rgbda, asteptand ping cine scieand .... (se Ondesce). Oare ce mia spus vrajitórea,Safto ?

Safta. AT uitat, Domnitg. ?Rosanda. S'o uit? nici o datg.! Dar tu, Safto, nu

cunosci inima cea slat:4 a omuluf. Noue ne place aaucli mereii cele dorite, a le aucli din tote gurele si latot pasul, a le aucli chiar atund cand le cunóscem, side le-am cunOsce ori-cat de bine. Ce mi-a spus vrgji-tOrea, Safto ?

Safta. A spus, cg. bIrbatul M. Tale va fi dintr'oet-g strging, de nem mare, tiller, frumos, vitéz de

frunte...Rosanda. De ném mare, tiner, frumos, vitez de

frunte...Safta. Si dintr'o érg strging. Bagg séma, Domnitg,

cg va fi dintr'o térg strging.Rosanda. VrgjitOrea a uitat insg sg'mI spung, dacg:

bgrbatul meti va iubi florile.Salta. Te va iubi pe tine, Domnip.' si...Rosanda. Si ce...?Safta. Dacg M. Ta da voig...Rosanda. Spune, spune, Safto.Safta. Mi se pare cg cuvintele vrgjitOrei se po-

trivesc intocmai cu chipul unuf bIrbat Ore-care dintr'otér strging , de nein mare, finer, frumos, vitéz de.frunte, 0 care nu póte sa nu iubéscg florile, de vre-me ce...

Rosanda (Cu nerThdare). De vreme ce ?... Sfirsesce

94

ea

..

m'as

FEMEEA 95

Safta (araind vasui cu florT). De vreme ce ti-a tri-anis M. Tale acéstg frumosg fleire.

Rosanda. (sculándu-se). Printul ?...Safta. Dintr'o ;erg strging, tin6r, frumos, vitéz de

frunte...Rosanda. Dar de unde sal tu, Safto, cg printul

iinI place mie ?Safta. 14a s'ar puté crede dupg spusele vrajitcirei.

SCENA IX

Aceia§i, Milescu.

lescu (intrand prin u$a din drdpta). E vorba de vrgji--tore. 0, nu te speria, veri3Org ! Numal atata am audit

dacg vrgjitOrea este in adevèr bung, trebui sg-tifi spus mai dinainte cg voiü audi numai atAta.

Rosanda (confus1). Iml pare bine, vere, cg e,t1" tot-ea-una vesel; dar... al venit s 'ml spul ce-va, jupo.nespatare. ?

Milescu. Cam ap... Te vëcl insg ca nu e,ff inapele d-tale... POte suferl... Set' cà sint cam doftor.Nu deglaba am o lungl batalamh dela ,cola dinPadova...

Rosanda (rece). Te asigur cg nu sint bolnavg, jupânespatare...

Milescu. Fie! Cu atat mai bine... Eram sg te 'n-treb, dac aT primit o Olg cu nisce florI ?

Safta (iute), Da-da I Domnita a primit, boerule.Rosanda (ro$ind). 5i ce te privesce, vere, dacg am

primit sail dacg n'am primit ?.Milescu (cu mirare, uitfindu-se la amlndoué). Vedl bine

cg m6 privesce.... Cum, Winne, s'i nu nA privéscg 1....Acea olg este...

Safta (tntrerupend), Este de unde este... Nu intelegi,boerule, cg Domnita e obositg dupi plimbare i vrea sgse odihnéscg ?...

ti eil, ti

9 6 FEMEEA

Milescu (salutAnd Cu respect). Dacg-T aa, me ducPaharnicésa intrébg... (audind aceste cuvinte, Safta face o mis-care cu rnfina si restórra dupä feréstrá vasul cu florY, care cade afdrAin grildins).

Rosanda falergand la feréstr4 Ce-aT fgcut, Sgftico0, DOmne 1 0 flóre a.a de frumOsg 1 Se va fi vAtAmat !...Nu inteleg, cum sal nu bagi de samg!... (scene capul pe fe-restrh, apoY se Opede la usa din fund si ese).

SCENA X

Safta i Milescu.

Milescu (cu mânile In soldurT). Apol bine ?Safta (tot asa). ApoT bine ?Mzlescu. Adicg-te?Safta. Adicg-te ?Milescu. Jute, vu1pOicg Ce insemnézg tote asteaSafta. Ia insemnézg atAta, cg Domnita nu vrea

acuma sA aucig nimica. 0 sg-'T spuiu mai tat-chi:1 de bg-iatul pAhArniceseT d-tale; itT faggduesc, dei inelul nuface nicT doT taleri, mgcgr cg T din strgingtate. Numaid-ta sg nu te maT amesteci.

Milescu. Ap tot se maT pcite. Cautg s5. nu medaT de ruOne, Sgftico. vré, dragA, ca lumeacrédg cg nu am nimic stint pe fata pgmintuluf, nicT chiarpistOle turcesci. Dar de ce Ore iti strglucesc asa ochi-orii? SciT cg incep a crede cg qti frumuOcg ? Si ca

sg. nu te indoesci, sint gata da o sgrutare...Safta. PAstréz'o pentru altele, boerulelMilescu. Nu, nu, nu 1 E peste putintg ca s'o pgs-

trez Cel putin sg nu aibT inelul de tot degeba, dacg.nu'nif veT face ispravg pentru bgiatul pghgrnicesei. VeclfcA te cam pricep, iréto? Aa darg, prin urmare....(Saila se Impotrivesce, Milescu o sNrutà).

?-

N'as sl

a-ti

2

FEMEEI,

SCENA XI

Aceia0, Koribut.

Koribut (oprindu.se In qa din fund). A l ce intamplarelMilescu. 0 nimica tea f Dacd nu vedear d-ta,

printule, o vedea5 paretir ; este tot una ; adica vrea5 sdçlic cd nicr d-ta nu ver spune nimenui, ca si pAretir. Asdori sä sci5 insd, sä nu fie cu supèrare, cum de-ar in-trat asa de lesne in odaia Domniter, lard ca sa fir femeesati cel putin un verisor ca mine ?

Korthut. Oho I me iar pre din scurt, boerule I Nusint ata de vinovat precum ti se pare d-tale. N'amgasit pe nimeni la intrare, éca totul. D-ta intelegr fortebine, cd un om ca mine nu pOte astepta dupa 10.

Safta. Dar unde sa fie aproqii?Milescu (gesticulhnd). FlOrea a alergat dupd ferestrà ;

Domnita a alergat dupd flóre ; aproclif au alergat dupd.Domnita... Incuratura s'a iimpeçlit, printule, si te iertde astd data ca n'ar asteptat dupd usd ; dar nu-ti potierta nici decum cä nu-mi vincil calul singurul lucruce.rni lipsesce 'Inca pentru ca sd gust deplina fericire auflul cuget impdcat.

Koribut. In adever, boerule, vind calul mei),dar te rog sä-1 primescr in dar, ca semn de prietesug.Este chiar acum la pOrtd, infrinat i inseuat...

Milescu. IT multumesc, printule...ICoribut. Rofbul te astepta, boerule...Milescu. Cu tOte astea, as puté sa-I ieati

Koribut. Dar de ce nu acuma ?Milescu. (lovindu-1 pe unnr). Te inteleg, printule.Koribut. Ce vrei sa chef cu asta ?Milescu. Vrea5 sà clic, cd une-ori caii reall ndra-

vurile stapânilor, i ca, prin urmare, roibul d-tale nu

479°0 7

nu-t1

si matDIOR)

98 FEMEEA

scie nici el a a,tepta dupa u. Te las darg singur cuSafta. Vedl ca ne-am inteles, printule ?... Sluga ple-catal (Ese).

SCENA XII

Koribut, Salta.Koribut. In sfir,it am scapat de pacaIi ! Spune-mi,

Safto, ce veste ?Safta. De minune, boerule print !Koribut. pert?Safta. Domnita te iubesce, te iubesce insa fara

a'si da samg, fa'ra a sci ea singura... Dar iaca mai' vinecine-va. l'une-te la o parte...

SCENA XIII

Aceiaqi, Rosanda.

Rosanda (fArS a vede pe Koribut). S'a turtit sarmanafloricica Am dat'o grgdinarului s'o caute ca pe o fiintabolnava, care-rni este dragg. N'am avut parte de darulprintului.

Koribut (c'un gest de mirare). De darul med? Ce fel?(Safta=1 face sernn).

Rosanda. Al D-ta erg aicT, printule ?Koribut (salutand'o). Da, Domnita, i tocmai cat

p'aci era sä uit de darul meti, de acea flOre, pare-mi-se...o jucaria, de care nici nu'nif aduceam arninte i alcarii singurul pret este de a fi placut MarieT-Tale.

Rosanda. In adeve'r, o flóre atat de fruniOsa....Sint forte mahnita...

Koribut. Lasa, Domnita, nu te mai mihni de pier-derea uneT &oh', cad mane o s'o uii, capaand o aka..Aa se tree tOte in lume, (oftind) i sint pré putinsi aceinefericiti, cad n'ail darul de-a uita o flóre ce-ati iubit

FEMEEA 99

odatA 0 asa scirtg me astept g. pe mine... Am venitsA te ved pentru cea din urmg data, mult frurndsgDomnitA.

Rosanda (turburatN). Nu te 'nteleg, printule.Rosanda. Peste un cias pgrasesc Moldova.Rosanda. PArAsesci Moldova ? Dar ce ti-a fAcut öre

biata nóstrA teriscird ?Koribut. Me intrebT, DomnitA ? Sint lucruri ce nu

se pot spune l Sint tene ce se citesc in ochi, in fie-care pas, in aer, dar nu se vor citi nici-odatA in cu-vinte , cAcT vorba rece si mesuratd este giulgiulni met ...

Safta (la urechea RosandeT). SArmanul! curn te iubesce I..Adu-t1 aminte de vrAjitóre...

Rosanda. Dar dacg eil te-a.s ruga... dacg te as rugaea, ca sA nu ne IaT asa curind ?

Koribut. Prin acésta, scumpa mea DomnitA, aTrosti o osandai sail o bine-cuvintare, una din doue (Inge-nunchind). Me vet' osAndi tu Ore a muri d'o n-iie de oriin fie-care clipg, sciindu-me linga tine, trAind cu aceiasisuflare ce adiézA buzele tale, si silindurne a nAbusi inmine glasul desperArif care'mi strigA necontenit : ea nute bagg in samg... ea nu te iubesce 1... (Rosanda IT Intinde

Koribat o slrutA).

SCENA XIV

A ceiali, Miles eu.

Iklilescu (oprindu-se in us1). tn sfirsit, iatA ca teamprins si cii, printule I

100 PEMEE1

ACTUL H

V LA DICII GRECI(GrAdina palatuluT domnesc, a cdruT fatadl se vede la stAnga).

SCENA I

Trandafir, Barbu, Falcã, Codrénu.

Barbu. De ce Ore ne va fi chemat spgtarul ?Trandafir. De sigur pentru nunta Domnitef... (sus-.

pinfind, a-parte). CArld Ore imi va veni i mie rindul cuSaftica ?

Falcd. Nunta Domnite!... VeçIT, tocmal asta nu'miplace... Inca un venetic pripa0t in téra Moldovell

Codrenu. Mai incet, mai Falca... Zidurile a i eleurechi. .

Trandafir. Ba sà trgese, dragg Falcuta 1 Numal cutine 6.1 me mai" impac. Tu nu te-af grecit, nicf te-aiturcit, nici te-ai polecit... Nu era destul Ore ca pe Dom-nita Maria a d'at'o Voda." hurduz-burduz dupg un printde pe ceia lume ? Tot o liftg. strging

Codrenu spaTin4 Tss!Trandafir (aprins). Ef da lasa-rne sà strig ca me

dOre 1 Tot o liftg straina trebtfia sg aduca i pentruDomnita Rosanda.. ? Nu era bun logofetul Gheorghita ?...I se scurgeati ochiT dupa Domnita 1 S'apoi nérn boierescvechiu, pgmintén din mo0-strämo0"...

Falcd. i pecat 1 mare pecat ca-I bung RomancaDomnita 1 Sémena in tote cu reposata Dómng, sg-r fieterina usóra... . N'are nimic grecesc dela tata-seil 1...Atata romanesc mai avem §i noT la Curte...

Trandafir. Ba i verul Domnitef, spatarul Milescu,e bun Roman, n'ai ce'l" clice l Cam glumet, dar sufletromânesc...

Barbu. 0, cat despre spgtar, sa nu cut.eze cine-va

(et%

I

FEMEEA 101:

sg artescg... Mi-a dat o doftorig de m'a scapat defrigurT...

Trandafir. M'as jura cà T-a dat'o in glumg.Fa Ica. Glumesce si el, ca sg uite cele de plans._

SCENA II

Aceia§1,

Milescu (intrand). SintetT aice ? Bine...Tali. SA träesci, jupane spatareMilescu. Am sa. ye spuiu la fie-care câte o vorbg,

acela cum me va au4i, indata sg piece ; apoT cum vapleca, sa spung si el cafe o vorbg la dorobantil seT,aceTa cum il vor aucli, indatg si eT sg plece... AV( in-teles ?

Trandafir. Ba n'am inteles, jupa'ne spAtare. Sg fiecu iertare

Milescu. Vrea sg clicg voi, cenalt1 treT, atlteles ?

Barbz i Codrinu. Am inteles, jupâne spgtare.Milescu. Sinteti prosti. Mai bine m'a inteles cgpi-

tanul Trandafir, de vreme ce dice verde a mi rn'a in-teles, cacT nici ell nu pré inteleg ceea-ce am spus...

Eram sa clic si et, jupáne spatare, cg nuinteleg,

Milescu. Nu eraf sigur, dacg intelegi sail nu. Estipe juingtate prost, cgpitane Falcg.

Toti (riclend). Sg trgescT, jupâne spgtareMilescu. 1mT pare bine cI ye ved veselT, cg ye ga-

sisem aice pré posomoritT... sciti de ce.. dar mutrele vOstrenu'mi placeati, mgcar-ca... de 1... avetT i voi dreptate!Acuma ascultatT. E nunta MgrieT Sale DomniteT...

Trandafir (Cu entusiasm). Buna nóstrg DomnitgMilescu. Tu, capitane Barbule, cu dorobantii teT

vei face alaiti dupg trgsura pré-sfintitului chir-Ioanichie,mitropolit de Chesaria. (Barbu se inehinit si ese). Tu, clpi-

Milescu.

si

lii-

I

si

Bala.dar...

!

102 PENEEA

tane Fa lcg, cu dorobantiT tei vel face alai5 dupg trä-sura pre sfintitului chir-IVIavrichie archiepiscop de Ga-zaria. (Fala se inchin g. si ese) Tu, cgpitane Codrene, cu do-robantif tei vei face alaiti dupg trasura pre-sfinOtului"chir... çIi.T pe nume.

Codrénu. Chir Pavliché. .

Milescu. pi Lichie, nu Liché, desi se cam po-trivesce. Asa dar, tie dail pe samg pe pre-sfintitulchir-Pavlichie, episcop de Nazaria. (Codrénu se inchina i ese).Tu, cgpitane Trandafire, cle5 nu sci5 ce alai5 sg maTfad si tu! Iértg m, DOmne. c multi mitropolitY, arhie-piscopf si vlgdid de prin tote unghiurile terei grecescis'ati mai' incuibat pe la noT sub domnia M. Sale VacileVodg, unchiu ineti, tgrg sg scie cum, pentru ce, de undesi ping cand ! loanichie, Mavrichie, l'avlichie, Chesarie,Gazarie, Nazarie...

Trandafir. Mai ales acuma, jupame spgtare, cit pri-lejul nuntei, Iasul nostru s'a umplut (a ne altà-data detot felul de sfintenii, care de care mai pocità! Asérgam veclut cu ochiT mei sosind, incunjurat de vre-o sutgde ucenici, pre sfintitul chir-Macarie...

Milescu. Patriarhul de Antiohia, un stint argbesc,negru ca pecatul 1 Apoi tocmai gsta, cgpitane Tranda-fire. Du-te dar cu dorobantif tef de' là alaiii pré-sfintiersale... (Trandafir se 1nchinA §i ese).

SCENA III

Milescu (singur).

Bre-bre-bre-bre l SX vedem si catastiful (scOte din bu-zunar a condicuca i cetesce). Opt-clecT i nott egumeni : la fie-care pe cli dela Visterig : o pane albg de fging picluitg,o pane négrg, o litra de unt-de-lemn, o oca de yin deOdobesci... cam putin pentru un gatlej de cgluggr ; olitrg de lumingrT de cérg, o litrg de lumingri de seil, olgmaig, patru brate de lemne... sint frigurosi

'ti

Grecoteill...

FEMEEA 103

o 1itr orez, arpacas, linte, fasole, melit.. pecat cif nule dâ si oyes 1... o legatura de cepa, doe cunune de us-turoTu... asta, pe semne, ca sa nu mirOse a tamie... Sax-mana tera Moldova" ALl dreptate capitaniT ma de li'sasa de uriV veneticif. Trandafir, maf sarna, T-ar mâncape toff friptf pirjolitT. Intre noT fie vorba, logofetul Gheor-ghita a spus un mare adever, thud a cuteclat sa clicaverde luT Voda in fata divanului : Maria ta, de nu vetscOte caprele din éra, veT perde oile...

SCENA IV

Milescu, Barbu.

Barbu (intrând iute). Jupâne spatare L.Milescu (ascunclend condicua). Ce este?Barbu. POrta manastirii Tresfetiteli e inchisa. Popii

nu ne lasa sa intram.Mzlescu. De ce ?Barbu. Ni s'a respuns ca parintele rnitropolit boa-

nichie dOrtne....Milescu (cu mirare;. DOrme ?...Barbu. Dórme.Milescu. DOrme acum la amécli ?Barbu. Se vede a la Grecf n'a intrat Inca alba

in sat...Milescu (iimbind). Ba póte cal n'a esit Inca* alba din

etacul pré-sfintieT sale.

SCENA V

Aceia0,

Falai (intrand lute). Jupâne spatare, portile manastiriTSAntel-Vineri sint inchise.

Milescu. Si acolo ?

104 FEMEBA

Fa lccl. Cg luggrif respuns a pgrintele archie-piscop Mavrichie

Milescu. Ce face?Falcd. Bea cafeaMilescu. Bea cafea cu portile inchise?

Apoi de, ap. sint Grecill Nu vrea sg im-.partg cafeua cu musafirif...

SCENA VI

Aceia0, Codrénu.

Codrénu (intránd lute). Jupane spgtare ! MgngstireaBärbolu e inchisd. Pgrintele VlAdicg Pavliché...

Milescu. D6rme ?Codrinu Ba s'a sculat.Milescu. Bea café?Codrénu. Ba a beut-o.Milescu. Apoi bine, ce face?Codrénu. Se spalg.Milescu. De pecate

SCENA VII

Aceia0, Trandafir.

Trandafir (intrand iute). Jupane spAtare!...Milescu (intrerupend). Vrei sg'nfi spa, cg mgngstirea

Golia e inchisg ? 0 sciti maT de'nainte.Trandafir. 0 scii ?Milescu. Negre,it 1 Patriarhul Macarie va fi fIcend

el ce-va, care nu se face cu portile deschise... Saildórme, saü bea cafea, sail se spalg... Ian ascultati, voi-nicilor 1 Plecati catqi-patru i spargeti Ba nu,

I

ne-an

Faled.

50

FEMEEA 105,

ateptati-m6 la scara divanului celui mic, ca sal intrebpe insusi M. Sa Vodd : ce-i de fdcut cu pré-sfanta lenea pr6-sfinti1or Greci ? (ese).

SCENA VIII

afará de felescu.

Trandafir. Vorbd sd fie ! Par'cd numai Grecii nemandncl téra, dormind, bend cafea ;4i trAgend din ner-ghelea Ori-cate némuri, ori-c5.te lifte, ori-cAte lighioidupd fata pdmintului, tote i';( gdsesc aici pane si sare,cuIcu i hrand, afard numai de bietUl Roman. Nu de-geba clice clicetdrea :

Lehu-T vulpea,Turcu-T lupul,Rusu-T ursul,tr sarmanulMoldovenulCfind e da, rand e vaca!

Falcd. Ian tdceti, fratilor Vorba4 de lup si lupu-ila usd. Uite cd Domnita vine incOce cu iubitul seri. Cumo mai drAgostesce, vrém sal clic o vorbd.mare, dar las'o, cd bun e Dumnecleil

Barbu. Aidem la scara divanului sà a,teptdm pejupânul spdtar... Numai dinsul ne-a mai r6mas s neinveseléscd.

Codrenu (trist). Ne 'nveselesce clicendu-ne c sintern

Trandafir. Si are dreptate, cd dacd n'am fi(cu furia). Of, of, mdicutd, ce am mai face ! (ese cu toq).

I

Aeeini,

I

I

dragostil'ar...

106 FEMEEA

SCENA IX

Rosanda i Koribut oe apropie din fundul ga(IineT).

Koribut. Nu in zadar se dice, scumpa mea Dom-nip, cal iubirea face pe om sa ante.

Rosanda. SA nu mi-o spui acésta, printule, caclcel put n ping actuna nu mi-ai fgcut nici un cantec, mg-car a te tot laudl cu dragostea d-tale.

Koribut 0, dacà ar trebui nuinai atAta pentru casa-ti dovedesc iubirea, apoi dovada e gata (sc6te din bu-zunar o hartilt i cetesce).

Frundli i. verde de ganaa,\Ili din ;ea clepAriaa....

Rosanda (intrerupend). Imi place, printule, cg al' in-ceput curat romAnesce... cu frunsla verde...

Koribut. Este vina d-tale. AT sciut sa me fad' Ro-man si pe mine. Si apoi scii bine, Domnita, ca dascalulmeil de limba românesc a. a fost calugarul Dosofteiii, o-mul cel mai invetat din téra Moldove si care imI totspunea mereil, ca un cântec farg frunda verde cite caun boer fara caftan.

Rosanda. Vrea sa dica este un cantec cu caftan ?Koribut. Insa si cu inima, ceea-ce nu ail toti

boerii.Rosanda. Citesce darg, sa-1 vedem si la inima..Koribut (citind) :

Frunig verde de granaa,via din érl deplrtaa,Ca sii-cf aduc la pici6re0 inimg. iubitOre...

Rosanda. Adeve'rat I Cântecul are si o inima, bainca iubitóre... Dar iartg-me, printule, ca te tot opresc:me simtesc astadl atat de fericitg, Inca ImI vine sA totvorbesc i sa nu las sä vorbesca altil'. Ciudat I Ar crede1

FEMEEA 107

cine.va cg tgcerea este pecetea celor nenorocici. Acumasfirsesce cântecul...

Koribut (citesce):

0 initn6 itilijtOreChiar ca o radn din s6reChid se 1asI pe o 116re...

Rosanda. Aid aT vrut sg me lingusesci, printule.Koribut. Cum ap?Rosanda. CredeaY, de sigur, cg mie tot incg imi

plac florile? Nu si nu ! De rand am inceput a md gindila d-ta, am uitat cu totul florgria. (Koribut II strut?i mana).Dar mai citesce cântecul.

Koribut. Nu l'am isprgvit, dulcea mea Domnitg.Rosanda. Asta-i nimica ; mai citescel dela inceput.Koribut (cite-ce):

Frundl verde de grana15,Vitt din Orr'. de...

SCENA X

Aceiaqi, Safta.Safta (alergand din fiindiit gr5dineT . Domnip, Domnitg!Rosanda. Ce este, soro ?Safta. Lucruri ciudate, M. Ta... Nu me taig capul

sg cred, orT sa nu cred... Se ()ice...Koribut Ce se cliceSafta. SclIT cA astgcli a sosit la M. Sa Vodd un

sol dela hatmanul cgzgcesc.Koribut. Da, un polcovnic cu nasul tliat intr'o

bgtglig cu ostirile nOstre lesesci ; o bgtglig, in care noiam infra.nt pe resvrAtitoriT Cazaci de a mers vestea....Trebue sg scii, scumpa mea Domnica, cg acesti Cazaci,acesti Zaporojeni, cum se numesc eT, sint o adungturgde hoic de talhari, de mojici, de fugari din tote pgr-

?...

108 FEMEEA

tile lumii. Ping maY-de-unaçl eT robiail noue ca nisceslugi supuse, insg mai in urma s'ati resculat prin vicle-nia acestui potlogar de Hmelnitzki i rag ridicat ca sale fie hatman, aü nesocotit cArmuirea l*scaDar lasal ca'i voni inveca noi ! Apoi bine, Safto ? ceare a face solul acestui hatman teranesc ? ce pcite salaibg a face cu Dorunita Rosanda ? .cu logodnica mea ?

Rosanda. In adeve'r, Saftico, eu nu ir-geleg nimica.Safta. SA dea Dumnecleti ca sal nu fie nitnica, iu-

bita mea stapAna, dar se q,ce... se spuneRosanda i Koribut. Sfir,esce odata ! Ce se spune ?Safta. Me tern sa nu te superi, Domnip..Rosanda. Nu te teme. Sint pusa pré sus pentru

ca sa rn pita atinge vorbele sae faptele unui sol ca-zacesc !

Safta. Aa dara s'a respAndit vestea ca hatmanulHmelnitzki va fi tramis pe acest sol la M. Sa Voda,ca sa céra mâna....

Rosanda (cu emotiune). Mâna mea pentru hatmanulcazacesc

Safta. Ba pentru fiul seeRosanda (cu inclignare). Mina meaKoribut. Peste putinca ! Ce cutezare ! umi vine sa

Domnita, ca acest Tirnu se falesce de afi cel mai mare bepv in tOta téra cazgcésca...

Safta p1ecând capul). Da, DomniVa; mina Mariel Tale.Rosanda. Pentru Cazacul Timu ?Koribut (apuand mAnuchiul sabie0. Singele men fierbe...

nu me mai stapânesc... me duc... we duc sa tain nasulacestui sol...

SCENA XI

Tot aceitt§i, Milescu.

Milescu. N'ai ce sa-i mai tai, printule I Uitat-ai cgbietul orn e cu nasul taiat S'apoi M. Sa Voda i l'a

ca

?

?

Scif,

?

si

Tiaras.

ni rid...

FE MEE A 109,

mai tAiat Inc odatA peste ceea ce era, respundendu-Iverde a Domnita Rosanda nu-T de nasul fecioruluf unufhatman cazacesc ! Ce de mai nasurT 1 Ha-ha-ha

Rosanda. picT, vere, ca tata n'a primit cerereaCazaculuT ?

Milescu. Mai incape vorba I Firesce ca n'a primito ;ba inca a infruntat pe sarmanul polcovnic ca vai de el 1Uite, frate, cat pe ad era Mini strice o nunta atat defrumcisg, o nunta pentru care ail venit cu tot dinadinsulo suta de -rnitropoli0 din era grecésca. Era pecat Imare pecat, cieti I Ne ar fi afurisit patriarhul dela Ta-rigrad...

Koribut. Dar fif bun, boerule spatar, de ne poves-tesce cu amaruntul tOtA intamplarea.

Milescu. Roibul ce mi FaT dAruit, printule,scrintit piciorul drept de dinainte; dar de o cam datanu e vorba de roib. Aa dar solul cg.zacesc venicera, ca M. Sa Voda sä dea pe veriOra dupgfiul hatmanului Hrnelnitzki. Voda de 'ntru'ntaiti nu scieace sä respunda; apoT porunci sa chieme pe top' boeriila Divan, unde m'am intamplat i eiii, i ne intreba sfa-tul ce-T de facut i ce.T de dres ? Nof cu totif am stri-gat intr'un glas s nu primesci M. Ta, sA nu pleddra sub voia unuf Cazac, sä nu calci cuvintul ce FaT

dat printuluf Koribut, sa nu nenorocesci pe Domnita !...NumaT logofetul Ghcorghita tacea, inghitTa noduri, faceaspume la gura i nu respundea nimica. Atund M. SaVoda if dise cu rnanig : qtf mut, Logofete, cand te in-trébl nevoia teref ? DecT logofetul s'a sculat, re-sucit mustéta, s'a uitat róta la toi boeriT, apoi atintiprivirea drept in ochiT luf Vocla, o privire de ,oim

focul sa'l ban. I i dise cu vorba lui cea latA:me gandesc i el la nevoia 'ereT, M. Ta. ET, i carelieste chibsuéla dise éra0 Vocla. Chibsuéla mea este,M. Ta, ca sA daT pe Domnita dupa

Rosanda (cu dispre). NemerniculKoribut fcu fund). Trgdatorul!

sal

batrl

I

roe

Timua,

sta

?

Tirnua.

17 0 FEMEEA

Sciii eli pe unde'l &we! Logofaul nu pciteuita ca Domnita n'a vrut sa fie logofeteia.

Rosanda. Si ce a rpuns tata, vere ?Mtlescu. ti increti fruntea, I incruntA sprince-

nele, lovi domnesce cu pumnul in masa i dise : Nu datipe Rosanda mea dupa un Cazac I

Rosanda. Bunul meti tata

SCENA XII

Acei4, un Aprod.

Aprodul. Prea-Sântia Sa Parintele Mitropolit Var-lain m'O trirnite sa spun Mariilor-VOstre, ca totul estegata pentru serbarea nunteT (ese).

SCENA XIII

Acei4, färã Aprod.

.KOribut (lute). Apof ce mar ateptam, scumpa meaDomnita ?

Safta. Nunta-T gata.Milcscu. Aidem.Rosanda (care remäsese ping acurn cufundatg. In gandurT).

Mai staT, vere... AT uitat sa ne spul respuniul solulurcazacesc la cuvintele luf VodA...

Illilescu. 0 secatura l A dis cä 30.000 de CazacTstar.' gata s tréca Nistrul, pentru a arëta Moldovenilor,cum-ca fiful hatmanuluf lor este vrednic de a lua i ofatal de impèrat.

Rosanda (turburatI). Ce spa, vere ?Koribut. SA trecal in bunA void I E lesne de intrat,

dar nil scid cum vor ei, cad m6 jur pe sabia mea...Rosanda. Cata óste avem noT, vere ?Milescu. De o cam data o nimica tOta. MaT toti

Safta.

I

FEMEEA lii

voinicif sint duo' pe la téra, fiind vreme de pace. Darnu te speria, verisOra ; se vor trimite porunci pe la par-calabi ca sa stringa OimenT, si se va mai scri i la CraiulRakotzi ca sa ne dea un ajutor de UngurenT...

Rosanda. In cat timp se pOte aduna la o-laltaOstea ndsträ moldovenesca, ca sa fie gata de resboiti ?

Milescu. In 3 septemâni.Rosanda. Cata vreme trebue pentru ca sà sosesca

ajutorul din Ardeal ?Milescu. 0 lung..Rosanda. In cat timp pot intra Cazacif in Mol-

dova ?Milescu. Peste.... peste.... apoi sa'ff spun drept :

peste trei dile.Rosanda. Dumnecleule 1... Du-te, vere, grabesce-te;

opresce pe solul cazacesc ; cli-f ca M. Sa Vodàischimbat gandul... Spune-I ca Domnita Rosanda pri-mesce a fi sotia Cazacului Timus!. .

Safta (fringendu Sdraca'n de mine ! Tiinu; !Un Muscat 1

Rosanda (cgtrit Koribut). Printule, te Tubesc, dar teramai pe sus de tote!

Milescu (Cu nedomerire). D-ta glumesci, verisOra, nu-Tasa ?

Koribut. 0 asemenea gluind h'ar fi la loculmai ales in privinta unuf oar ca mine. Nu sciti ce tre-bue s clic. Nu me domeresc, daca trebue sa cred ure-chilor rnele.

Rosanda. Peste trei dile Cazlcif vor fi la ;

peste trei dile focul si sabia, potopul i inacelul vorpustii Moldova; peste tref dile copiii vor fi orfani, ne-vestele veduve, parintii vor plange fliT lor ; peste tretgile... si tote astea din pricina und nernernice ca mine !Pentru un vis de dragoste, o nälucire trecetOre, o um-bra de fericire, eii sa aduc peirea ;Ord mete I Blestemelefratilor mei sa cada pe mine ? Viitorul meü sa fie claditpe mormintele Românilor ?... 0 nu I nici odata 1 (to Mi-lesco. Du-te, vere 1 grabesce-te ; opresce pe solul caza-

sett,

sia

112 FEMEEA

cesc... (se apucl cu mfimile de piept). 0 I acésta intrece pu-terile mele.... dar ce sa" fac ! Ce sg fac I (lesinata cadepe bralele SafteT).

SCENA XIV

Aceia§L Trandafir.

Trandafir. Cei patru vlgdici greci atépti in bi-sericg.

ACTUL IIIFUGA

(0 camera mobilata cu lernn alb. La drépta o feréstra deschisa,din care se vede o gradina. In fund si la stânga Cate o usa

SCENA I

Safta, Rosanda.

Safta. Mi se rumpe inimióra, Domnitg, cand megandesc numai cat de mult suferi.

Rasanda (culcata a-lene pe divan). Mult sufer!... Mult!Safta. Apoi socotesce singurg, dacg n'ai fgcut reit

de a te jertfi astfel pentru ;era ?Rosanda. Acesta sä nu mi-o spui, Safto. Este drept

cl eü sufer, dar suferintele mele, de ar fi ele i maicumplite, tot inca sint o nimica pe lingg suferintele uneiOff intregi, suferintele teri,cirel nOstre... (oftAnd). Mi-e dorde Moldova, Safto.

Safta. Si inie.Rosanda. Aid in téra cazgcesca, i in starea in

.

FEMEE 113

care me aflu, singurul lucru ce me mai mangdid estede a sci, cd prin mdritisul ineU cu .. cu... bietif nostriRomani ail dobandit o fericitd pace. Cazacii, in loc dea-i turbura ca mai nainte, IT aperd ; iar cele-lalte né-murT se tern de CazacT i lasd tera in linisce, ca sd semaT odihnéscd.

Salta. E reit numaT atata, Domnitd, cd biéta Mol-dovd a ajuns sd. nu se maT pótd apera ea singurd, cain timpil ceT vechi.

Rosanda. In timpiT ceT vechT... al' spus o marevorbd, Safto I Bine a lost in timpii cel vechi. S'apoTscii una ? Mie mi se pare, ca.' eil n'as puté iubi téranOstrd asa cum o iubesc, sd nu fi avut ea un trecutstrAlucit, timpiT seT cel vechT, dupd cum clicT tu. Miemi se pare cd nimic nu aprinde dragostea pentru Ora,ca slava strdbunilor, ca dorinta de a nu fi maT pe josde mosii i stramosii nostri, ca revna de a ldsa i noio pomenire fiilor si nepotilor Trecutul este usa viito-toruluT!... Mi-e dragd Moldova, Safto, pentru cd Mol-dova e téra luT Stefan cel mare !

Safta (cantA):

tefan, Stefan Domn cel mare,Semen pe hime nu are,

Sala éra mea

Rosanda. Asa este, Safto. Dacd astd-cli mai sintincd Romani ce-sT iubesc téra, este numai pentru cd dincopildria eT ail audit cantecul mi Stefan-Vodd; aucilitin tote clilele, in tote orele ; auclit in legen

auclit pe patul mortii.Sofia. Cu tote astea, Domnitd, cantecul luT Ste-

fan-Vodii d'o bucatd de vreme incepe a fi uitat ; nu-'lmaT auciT Ia mesele boerilor; nAscocit alte cantece,strdine, grecesci, turcesci, lesesci

Rosanda. Sd nu'l uitain noT, Safto ; noT, aruncatein négra strdindtate ; noT carl suferim ; noT ale cdroradureri le pot alina din cand in cand numaT aducerea

47900 8

Fart

railrag si

s'a5

114 FEMEEA

aminte a teriOrei nOstre I antd-mT, Safto, cântd-mieantecul lui tefan cel Mare.

Safta. Glasul meü, DomnitA, nu mai resunA cumresuna altà data' la noi acasai. M'a amutit strginalatea.Dar MAria-Ta ai uitat, c a-seral aI sosit din Moldova,dupg. porunca MArieI tale, o cal de calueri delaSuceva....

Rosanda (jute). Al Bine cA mi-ai adus aminte ! CebucuriA Chiama-Y, Safto I Chiamä-1 indatà

Safta (deschiclend usa). EY sint aci de demult... /°t.-tepta.' porunca... (incrl alt4eri1.)

SCENA H

Aceia0, CMuqerii.(Calusera executA un dant voThicesc; apoT unul cânta pe cStefan-

Voa i eeT-lalT repetA in cor : Sala téra mea)!

Stefan, Stefan Donau cel mareSétrin pe lume nu are,

SaltA }era mea

Sém6n pe lume nu areDecAt nume mandrul &ore,

SaltS t6-a mea

El si-a pus pieptu 'n hotareDe-opresce orde tatare,

Sala lêra mea I

Opresce orde tatareLitfeni cu chica mare,

Sala téra mea I

Litfenii cu chica mareSi UngurY cu céfa tare,

Sala téra mea !

§i

I

l'EMEEA 115

UnguriT cu céfa tare§i TurciT pe smeT cglare,

Sala Ora mea I

§tefan, .5tefan Domn cel mareLa Sucéva cuibu 'g are,

Saltl 'éra mea!

La Suceva cuibu are,§i din cuTb ades el sare,

Salt1 Ora mea I

§i din cuib cind el IrnT sare,Se bate 'n patru hotare,

Salt& ;era meal

Se bate 'n patru hotare§'aduce Ore scipare,

Sala téra mea!

(C5luseriT se retrag).

SCENA III

Rosanda (sculându.sc). Acum me simt fericit, Salto!Cugetand la trecutul Rornânilor, me lini,tesce viitorullor, i acést g. dulce credinta" me face a uita ca' sintemin téra cIzAcéscA, a uita chinurile inele, a uita chiar sel-baltAcia Jul Timu. Me duc, Safto ; me duc sA me culc,sa adorm, sa: visez, nu timpul de fatg, ci pe Stefancel Mare.

SCENA IV

un Cazac.

Cazacul (intrând prin usa din fund). jupanésg. Safto, tecautA un Armén cu marfA.

Aceia0,

',

115 FEMEEA

Rosanda (iute), Nu cum-va vine din Moldova ?Cazacul. Nu cred, Maria Ta. Vorbesce curat cg-

zgcesce.Rosanda (oftéz i ese prin usa din stanga). A !

SCENA V

Cazacul i Safta.

Sofia. Arménul me cautg pe mine ?Cazacul. Tocmai pe d-ta ; dice cg i-ai poruncit

sg ving.Safta (cu mirare), Ea ? Se isnelg fárte mult. Ei

n'am veclut nici un Armén. cg nu cumper nimic(Cazacul ese).

SCENA VI

Safta (singurI fredonand).Moldovénul le grKia :De-atY veni la tera mea,SI vempart eft murgY d'aY meTSI v6 p6rte ca si leY,SI 176 'ntrecet1 1 cu

SCENA VII

Safta i Cazacul.

Cazacul. Arménul dice, di. ti-a adus o ireste delapgrintiI d-tale.

Salta (riclend). Eli n'am pgrinti, mgi Cazace I (a-parte).Nu cum-va cgpitanul Trandafir ?

Cazacul. Apol de I et' de unde s sciti ce ai orice n'ai?...

];)i-T

smeT....

EMEEA 11 7

Safta. Da-1 afarg... (Cazacul vrea sd és* Dar intrébg-1mai Intâi, póte cautg pe Domnita, nu pe mine ?

Cazacul. Ba chiar pe clta, jupâtiesg. Safto. (Safta-tface semn sA esI),

SCENA VIII

Safta (einguet fredonând).FrundI verde de cirest,Lungu-Y drurnul pirela EsT ,Lungu-T drumul si bltutDela Nistru Oulu. Prut,NuT bAtut de car cu hot,

bätut tot de nevoT

SCENA IX

Safta, Cazaoul.

Cazacul. Armenul nu vrea sg plece...Safta. Nu vrea ? Cum Ce fel ?Cazacul. vice cg sg41 aducT aminte de un 1ant de

aur i de nisce cercel de mgrggritar.Safta (sculându-se turburatO. Lant Cercei I Lasg-1 sg

intre Mi se pare i mie cg-1 cam cunosc...

SCENA X

Safta, Koribut (In costum de negutItor armén, cu un Miat cumarfl In spinare),

Koribut (privind In pregYur), Aci nu ne aude nimenT?Safta. 0, Deimne 1 Cum te-ai prefgcut, boerule

print ! Cine te-ar mai puté curuisce ?Koribut. Te 'ntreb, dacg nu ne aude nimenT? Nu

uita primejdia, in care me aflu.

?

I

I

118 FMEA

Safta (arètfind la }Aim). Nu ne nude nimeni, afarAnumai...

Koribut. Numai atata ? Apoi nu te sfii, Safto. A-cest bgiat este un rob al meti, i prin urmare tace defricg ; al doilea, el este mut din ngscare, si prin urmaretace de nevoig; al treilea, el nu scie moldovenesce,prin urmare nu ne intelege. Asa dar spune'mi, Safto,cum merg lucrurile pe la voi ?

Safta (oftand i plecand capul). ReD', reg, forte reil,boerule print ! MaT ITU n'are cum fi I

Koribut. Cu ata mai bine I In cinci luni de clilea putut sg 'nvete sgrmana copilg, ce vrea sg clicg a trgio Domnitg cu un rnojic.

Safta. Mie rusine sg ti-o spun, boerule print. Eio necinstrsce cu vorba, i cutézg chiar, fgrg frica JuTDutnnecleti...

Koribut. ET bine..,?Safta (plecfindu-se la urechea Iu Korihut). 0 bate ; crede-

m c o bate, boerule print ; mai cu samg cand e bet,ceea ce i se intimplg forte des...

Koribut. 0 bate... Iatg omul, De care Rosanda l'apus mai pre sus de mine... Dar lasg asta 1 Spune-mi,Safto, Domnita IT mai aduce ea aminte de fostul sett'logodnic?

Safta. Mie nu mi-a vorbit nici odatg nimica. CandT-o amintesc nu respunde... se face cg nu aude.

Koribut. Acésta póte sg fie un semn bun, dar pótesg fie i un semn reii. Ferneia nu vorbesce de un om a-tunci (-And 11 WM, sari can d Ii iubesce peste me'surg, una dindoue.. ET bine, Safto, el bine... eil am venit aicea sg rgpescpe Rosanda, am trecut prin clece morti, mi-am pus viétain cumpgng, cgcT nu pot, nu sint in stare de a lasa peiubita mea in bratele altuia I Vorbesce cu Domnita, Safi o!IndupleC-0... (II arunc h. o pungA).

Safta (rNdicand punga i dfind'o luY Koribut). Iea-ti-o in-napoi, boerule print. Safta nu mai este ceea ce a fostaltg datg. Pilda si suferintele stgpânei mele m'au imbu-nätgtit i pe mine. VoiU stgrui, voiti ruga pe Domnita

ai

FEMEEA 119

sg fugg ; insa nu void lucra pentru bani, ci numar pen-tru fericirea stapanel mele.

Koribut. Ceea ce 'mi spul, Salto, me face sI iu-besc i mai mult pe Rosanda.

Safta. Acum ne-am inteles, boerule print. Du-tedar, du-te, cad Timu, póte sa se intOrca dela vinatóre

atunci...Koribut (iute). Cum ? icT cA Timu, nu-i acasa? E

la vinatdre? Departe?... dar spune-'mi, spune-'mi, unde'iRosanda ? Nu cum-va este aid'? Singura ? Aprópe demine ?

Safta. Liniscesce-te, boerule print. Domnita dOrme,ca sa',i mai uite durerile.

Koribut. Ea dOrme... DOrme in patul lui Timu,Ascultä, Safto!... Fa-me s'o ved... sa-i vorbesc eü insumi.Cere cat vrei dela mine! Lasa-ine s'o smulg chiar acum,in clipa acésta, din a,ternutul mojicului

Safta. Peste putinta.... Plea, pléca de aid', boe-rule print...

Koribut. Sri spun numai doue vorbe... numaio vorba...

Safta. Du.te, du-te pentru mila lui Dumnedeti(se aude o miscare la usa din stanga). 0, DOmne! vine cine-va... fugi, fugi 1

Koribut (esind prin usa din fund). Me duc, dar void a,-tepta respunsul tett (3Matu1 ese dup. Koribut).

SCENA XI

Safta, Rosanda.

Rosanda (intrand lute). De ce l'ai alungat, Safto ?Salta (speriath). Cum? Ne-ai audit, Domnita ? N'ai

dormit ?Rosanda (tremurând de emoOune). Am fost la 10.

L'am ascultat... L'am vNut prin crepetura u,ei. Afidorit sa-1 maT privesc... Me simtiam atat de fericita. Nu

I

I

yi

120 FEMEEA

me mai puteam stgpani, Safto ; eram cat p'aciintru...

Safta. Vrea sg clicg, tot 11 mai iubesci, Domnità ?Rosanda (cu extas). MaT mult ca ori-candSalta. Scii pentru ce a venit ?Rosanda (pune mâna la frunte). vai mie...

o sciti ISafta. EtT gata darg a...Rosanda (Intrerupend). Nici odatg, Safto! Intalnesce-'1,

spune-i sg piece. Vi4a-i este in primejdig. SA nu maiatepte... sg nu ngdgjduescg nirnica !... Safto I Safto !Sint rOba datoriei I

SCENA XII

Aceia0, Milescu.

Milescu (intrand cu violent i isbind usa). La naiba! Catp'aci eram sg fac o morte de om, vreh' sd clic o mOrtede Cazac I Putin a lipsit I SA nu me lase sg intru !...Bine te-am gsit, veriOrg I

Rosanda (cu bucuriA). Bun sosit, vere!Milescu. Sdrutg-me, veriór, sgrutg-ine iute : este

dreptul cel mai dulce cel mai netggAduit al verilor(se s1ruUt cu Rosanda). Ce mai fad', Saftico? Nu cum-va tevei fi mgritat ?

Safta. Sdrut manile, boerule...Rosanda. In sfir,it adus i tu arninte de noi,

vere. Ce mai face tata ?Milescu. SAngtos, fOrte sAngtos, sgngtos ca tunul,

d-ta scii, veri3Org, vorba Românului: sg dea Dum-necleg sgngtate, cg-i ina bunà decat tote. A.a dard, catprivesce sängtatea, M. S. Vodg nu se plinge, slavg Dom-nului. Mg.tuOca avusese o tuse. E i-am spus sg beaun pghart4 de rachhi dupg masg. Mitropolitul Varlami-a pus la pept degetul santului Prohirie, rriOte adusgdela Antiohia de patriarhul Macarie... Tusea i-a trecut.

si

tiaT

si

ST

0

FEMEEA 121

De doftoria mea, sail de degetul sa.ntului Prohirie, nuscie. Trebue sa fie una din doue...

Rosanda. Tot fad' pe doftor, Milescule ?Milescu. Si nu fac reti, cad in cliva de asta cif

Moldova are mai multa trebuinta de doftori decAt deostasi. E cam bolnava tera intrega.

Rosanda (speriaa). BolnavaMilescu. Nimicuri I Va da Dumnecleil, se vor in-

drepta tote.Rosanda Dar ce sa se indrepteze Ea nu te

teleg, vere. Despre ce vorbesci?Milescu. As vré s ved pe Timus. Am o solia din

partea M. Sale lui Voda:.Rosanda. Nu me speria, vere I Spune-'mT, spune-

'mT, ce s'a intamplat ?Milescu. Te scie, Rosando, cIt aT o inima mai

mutt barbatesca deal muTeresca. Asa dara i.oiil spuneverde si pe léil fara a ocoli. Logoletul Gheorghita nuputea sIt uite...

Safta (Intrerupend). Ca M. Sa VociIt n'a vrut sal-1aiba ginere...

Milescu. Fie si asa I Ei bine, acum el si-a res-bunat.

Rosanda. si-a resbunat ?Safta. Ce spul, boerule ?Milescu. Se ajunse cu craiul Rakotzi, aduse in téra

o este de Ungurenf, apuca: Iasul fara veste, resturnA peM. Sa Voda, si se puse el singur Domn in scau-nul teref.

Rosanda. Dar téra ? cum a ingaduit téra o ase-menea nelegiuire ?

Milescu. Tera? Vorba sa fie! Tera nu'sf bate ca-pul pe cine sIt aiba domn : fie Stan, fie Vlad, tot una,numaf sa aiba un buzdugan si o caciula don-mesa S'apoicata sg mgrturisim, cal M. Sa Voda unchiu-meil avusesesi el pecate: if placeati Grecif, IC adapa cu tot felul deslujbe, if punea mereil la pane: kir-Iane la drepta,kir-Frangolea la stanga, oni unde vedeaf un Romin,

in-

?

122 FEMEEA

trebuia sA gAsesci clece veneticT alAturea. IntelegT a-cum, veriscira, pentru ce téra a r&nas surdA i mutala chiamarea M. Sale. Nu ajunge ca inima Dom-nuldi sA fie buna, ci trebue sa fie bune i urechiledomnesci, ér urechile domnesci sint acei ce incongiórape un Donin. 'rata dar cA in loc sa strige : csA trAiascaVasile-Voda I jos Gheorghita ! tera striga cat putea: «josVasile-Voda sA. trAiasca GheorghitA !, Pe'catele Grecilor,verióràl Ea unul o povestiam cu mult maT dinainte,dar M. Sa credea cA'1" gluma, fiind-cd esla din gura unulom glumq, i asculta prostiele ce i le spuneati altii faraca sa rida....

Rosanda. Va sa clica, Iéra nu vrea pe tata ?Milescu. Nu; dar el o vrea, sciT vorba Lapus-

nenuluT.Rosanda. Si ce face ? Unde-I acuma ?Milescu. Trecu Nistrul si se trase la Camenitza

de'mpreunA cu URA casa si cu top' boeriT, toff caffmaT r&nas cu credinta, adica doT-treT peste tot: credirqanOstrIt boerésca.

Rosanda. Iar tu, vere?Milescu. Eti ? SanAtos, multarnim dumitale, verisOra.

Vin aci la Timus, ca sa luam o óste cazacéscAdarn afara pe GheorghitA.

Rosanda. SA intraV in Moldova ? sa Nr batql cufratil vostri ?

Illilescu. Firesce I Paruéla frAtésca...Rosanda. Rusine, Milescule ! 0 nu, tu nu veT face

acestal In pieptul tea svicnesce o inima romanésca, siacésta inima nu te va lasa sd radicT bratul asupra tereTtale, asupra maiceT tale, asupra lul Dumnecleil I Poporulvrea pe Gheorghita... sal' fie de bine! sa domnésca :asa este voia Jul Dumneclea... Poporul nu vrea pe tata..nu-1 vrea Dumneclea ! ET bine, tata trebue sd se plecela glasul poporuluT i sa vina aicea, sA-sT petrécal ba-tranetele in linisce, pe brgele fiiceT sale, care nu'l valasa nicT odatA.

.Milescu. ApoT de, verisóra, vorbesci frumos, dar

I

i-a5

si

.

sa

FEME FA 123

nu pricepi cum este lumea. E duke Domnia Moldovei,dupd cum dicea Miron-Vodd.

Rosanda. Este dulce când o dd dragostea popo-e amard când nu vrea téra...

Milescu. Du lce sail amard, vrea sail nu vrea, eütrebue sd'mY implinesc solia. Unde-Y Timu;, veri;órd ?

Rosanda. Nu mânià cerul, vere ! Te rog la piciO-rele tale, nu cduta pe Timm; ! Nu cduta pe Timu, I Ni:supune teri;Ora nOstrd sub sabia Cazacului ! (cade In ge-nunchT).

Safta (plângénd). 0, DOrnne !Milescu (nidicand pe Domnita i depunend-o pe divan. jum,S-

tate ametit6). Nu te speria, veri3Ord. Ed sint sluga dom-néscd mai nainte de tote, ;i nu pot sd-'mi calc slujba...Safto, privighézd pe Domnita; privighez'o bine... Nu'Inernica. Un mic le,in. Stropesce-o cu putind apd rece...Eu merg sä gdsesc pe Timu;... (ese).

SCENA XIII.

Rosanda, Safta.

Rosanda (sArind In piciOre dupI un moment de nemiscare).Scumpa mea SdfticAl Credinciósd tovard;d a suferintelormele I Ce sd facem ? cum sd scdpam Moldova?

Salta. Nu sciil, stdp5na mea ; nu gasesc nici ocale

Rosanda. 0 gdsesc ell, Salto. Da ! sint hotdritd...Safta. Dar cum ? Ce fel, Domniyd ?Rosanda. Trebue sd rumpem cu orY-ce prey, trebue

sd sfd,iem legdtura lui Timu; cu Trebue sdfacem ca Timu; sd nu mai' fie ginerele 1111 Vasile-Vodd,

ast-fel sd nu.1 maY ajute... Eu void fugi, SaftoSafta (iute). Cu printul ? Te invoesci ?Rosanda (cu indignare). ? Nici-o-datd I ImI voiU

implini datoria mea card Ord, datoria cea mai sfintd ;dar nimica nu nA va puté face sd'rra calc datoria card,

rului,

tatd-meil.

!

Eg

124 FEMEE A

acela, cu care m'a insotit, claca nu dragostea, cel putinsOrta i biserica. Iubesc pe print, cad in zadar me sbu-.cium a-I da uitarii; dar acésta iubire va remané curataca dragostea lune cu sOrele, call se urmaresc neincetat,

sa le fie iertat d'a se intalni vre-o data in calea lor.Printul este perdut pentru mine si eü sint perduta pen-tru el... Perduta I perduta I

Safta. Dar atunci, cum Ore veY fugi ?Rosanda. Am vorbit cu maica starita dela Santa

Caterina ; i-am spus de mai multe off dorul ce me fra-minta de a muri in haina mireselor luT Christos... Acumae séra, manastirea departe, me voiti ascunde acolo,

nimenea, nimenea afard de tine, Salto, nu va sciuncle petrece nenorocita fiinta, careia nu i-a fost dat dea gusta fericirea lumésca...

Safta. Dar di, DomnitaRosanda. Tu, Safto ?... Tu sà rernaT aicea Tu vef

spune lui Timus, ca stapana-ta a plecat cu Milescula tata...

Safta. Dar jupanul spatar nu pleca. El va vorbi....Rosanda (ganditore). Asa e... Atunci... atund spune

lul Timus ca aT veclut aice pe printul Koribut... ca nuscif ce s'a facut cu mine... Lasa sa crécla ca cii am fu-git cu printul Lasa sä alba dreptul de a me despretui.Cu atat mai bine I Va fi din parte'mf o noua jertfa simai mare pentru a scapa Moldova,.. Dar timpul trece...

Safta (plangend). 0 nu, Domnita... Di nu te potlasa! Nu pot, nu sint in stare a me deslipi de iubitamea stapana...

Rosanda. Aidem, aidem, Safto Nu mai plange !Privesce singura cat sint de liniscita... Aidem 1 Tera ocere dela mine I Tera mea 1 'féra mistra ! (ese amindou6pe tia din stinga).

igrg

nu-Tsi

?

!

I

..

FEMEEL 125

ACTUL IV

NIC1 ACUM!Decorul ca In actul

SCENA I

Milescu, Barbu, Bitiatul mut, Safta.

Milescu. Aicea, cgpitane Barbule, poti sg-nra vor-besci fgra sfiala.

Barbu. Jupane spgtare ! (ar` tand la Wiiat). Vech Lehulgsta ? 11 vecif ? el bine... umbland cu straja, a dat Dum-necleu de am pus mana pe dinsul. Se tot invirtia pelingg pOrta cetAPT, 11 jail din scurt, degeba, nu res-punde nimica, se face 0-'1' mut. Dar am ggsit la dinsulin sin acéstg. tidula.' Milescu o hârtia). N'am vrut sg--1duc dinaintea hit Timu,, caci vech bine, ell nu am aface cu cgpeteniele cgzacescl. Cine scie, jupane spgtare,póte sg fig in acéstg tidulg vre-un mqte,ug, care sg tre-buesca sa scim numai noT,

Milescu. Te-ai purtat inteleptesce, capitane. Lasgtidula. 0 voiii argta eu singur M. Sale lin' Vocla. A maiveclut-o altul afarg de tine ?

Barbu. NuMilescu. Dar tu aT citit-o?Barbu. Nu sciii carte, jupane spgtare.Milescu. E,t1 un orn nepretuit ! A sci carte este

de folos numaf celora dela putere striacios pentrucei mai' de rand... Acuma iea pe omul gsta de nii-'lpune la cercare mentelegc.... silesce-te a-'I' deslega

Safta. II cunosc eti, boerule spgtar. L'arn veclutodatg printre slugele printului Koribut. Bgiatul este inadever mut. Mi-o spusese chiar printul...

II.

(cIa luT

MoldoveniT...

find,.

126 FEMEEA

Mile scu Bre cunosc(privind cu fixitate).par'ca l'as mai fi vOut nu sciti unde. Dar ce-'mi pasämie I Fie mut sail nemut, ajunge c nu'i de ai nostri !Pune'l pe sub rOtig, cgpitane Barbule ; intinde-1 voini-cesce, s'o sa, vecli cum va incepe s vorbésca in tOtehmbile. E un venetic !...

Barbu. Mai poruncesci ce-va, jupane spatare ?Milescu. Unde-'I Timus, capitane? Vëclutu-l'ai?Barbu. .A esit din cetate cu Cazacii sei, pe semne

ca sa se maT bata, dupg obiceia, cu Gheorghitg-Voda.Nu se mai astimpèra.... pi i nOpte tot calare I Eti unulnu inteleg, çIii, o ast-fel de petrecere. Noi Rornanii nebatem odatg, dar ne batem vitejesce orT biruim, orTasternem campul cu Osele nOstre, una din dou6 ; er Ca-zacii astia se bat, apoT fug, apoT éra.si se bat, apoT érasTfug: nu se maT sfirsesce jucgria !

Milescu. Bine, bine, capitane. Acuma du-tefA treba.

Barbu (Impingend afarg pe mutul). Misca, micà, liftastraing. I (ese).

SCENA II

Safta, Milescu.

Milescu (dupg ce arunc g. o cluaturg asupra scrisoriY ce luasedela Barbu). A I Dela print card verisora I Ian asculta,Saftico, pentru ca sg vedi ca mutul tea e bun nu derOta, ci tocmai de spinduratOre (citesce). eScumpa meaRosandg De-abia astädi am sosit in tabera lui Gheor-ghita, aducendu-i un ajutor de Oste lesésca. Inca pedrum am aflat tote. Sciil cum Tirnus te-a gasit ascunsiin mangstire ; scill cum te smulse din bratele maicelor ;scull cu ce crudime s'a purtat, desi te sciea in ajun dea fi muma copilului sell. .2-

si ea...

de-tT

I il

:

I

FEMEEA 1'27

Safta (oftând). In adever, ucidea pe sa'rmana Dom-nita! o ucidea, sa n'o fi scos d-ta din ghiarele

Milescu. Dar ascultA mai departe (citesce : ) Amvenit cu hotttrirea de a implini in sfir,it visul dragostelmele, ori de nu... voiti cIdé mort pe câmpulpptind cu buzele inurinde numele tell, Rosando! Voidctluta prilejul de a intalni pe Timu cu sabia in mind

atuncl... atunci lupta va sal deslege, care dintre noldoi trebue sA tràéscd i sa fie fericit 1

Safta. Numal atata ?Milescu. Numai atata I Este cam putin, al dreptate,

Safto 1 0 adeveratä dragoste e mai Iimbut. Aa celputin o creel el tu vel' fi sciind mai bine.

SCENA III

Aceia§i, Rosanda.

Rosanda. A ! Et1' aice, vere ?Milescu (dfindu-T scrisórea). Iubitg veriOrA, printul Ko-

ribut iT trimite acest rev4e1...Rosanda (aruncand jos scrisOrea). Reva,ele printului

nall ce cauta la mine.Milescu. It scrisese cu o cli inainte de a muri.Rosanda (einotionatl, clutánd na razem). Cum ? Printul

a murit? A murit?...Milescu (riVend) Nu de o cam data; dar eu am

vrut sa' te descos, veri3OrA, pentru ca sal aflu, daca' res-pingl reva,ul din inimA sag numai din buze.

Rosanda. Milescule! Este o nelegiuire dea2,s1' bate joc de suferinta aprOpeluf sell, i ce suferintA,o Dómnel Atatea dureri, atatea chinuri, cate apasä piep-tul meil, Mtvdlind tote d'odata' ca paraele ce isbesc dinvirful muntilor pentru a inneca o acésta estepré mult pentru o sarmand flin, pe care vol onumiti slabà, vol rideti de slithiciunead !

lufl

;

bOteliel,

ei

Esti reit,

inei-vee'apoT inei-ve

128 TEMEE A

.11/filescu (sNruifindu-T Iértdme, verisOrd IRosanda (continuand cu foc). Tu te miri, c me'ngri-

jesce sórtea printului ? ET bine, da, ea me ingrijesce, cad'dragostea este spinul nu'l simti cand intrd, dar te dOrecind II smulgT cu sila

Milescu. Am gresit, nu te supera, verisOrd.Rosanda (infocandu-se i mat mult). Tu creel'!" cd inima.

mea este sfdsiatd numaT de durerea printulta ? 0, Dum-neeleule, o singurd rand ar fi o fericire pentru mine !Dar inima mea este ca o pescerd, unde fie-care glas,fie-care sóptd, fie-care frémet isT afld un resunet, Ii gd-sesce o umbra ce-1" respunde. Tot ce se miscd impre-giurul me i! aduce cite o durere, si din unirea tu-turor acestor durerY se nasce o singurd vapaid mare,uriasd, de care vol" bärbatiT nu v6 puteti face o icOnd.1V1 e dóre pentru print ; me dOre sciind in cite primejdiise aruncd. Timus, tatal copilultif ; me &we &Andprivesc la nevinovatul meg prunc, a caruia viétd va fisi ea un lant de suferime; me dOre pentru ;era mea,unde fratii se mânjesc in sangele fratilor.... me &wepentru tote, pentru tOte, pentru tote...! (pune mana la cap).

Milescu. Liniscesce-te, verisóra... Liniscesce-te. Nueste nicf o suferintd in lume, pe care sd nu o rescum-pere o singurd eli de fericire...

Rosanda (aeclandu-se). Da, vere, it1 multumesc pen-tru acestd mângdere. 0 mica luminare gonesce intune-recul dintr'o mare odaid. Asa este. Voiti asteptao singurd o ord de fericire ; dar .veni-va ? Aprin-de-se-va si pentru mine acea mica luminare ?

Safta. Va veni, scumpa mea stdpind 1Rosanda. Acuma spune-'mi , vere, noU ir

taberd ?

Iml

si et

I

4)...

ce-I1

FEMEEA 129

SCENA IV

Aceiagi, Trandafir.

Trandafir (intriind lute). Jupd'ne spatareMilescu. Ce este?Trandafir (cu Indoialä). Dar Maria Sa Domnita?Rosanda. Vorbesce, cdpitane... Eu sint deprinsa

cu ve,ti rele...Trandafir. Sa trdesci M. Ta ApoT e reii, ju-

pane spatare. Dumanii ati ncongiurat céta hatmanuluTTimu, §isi cam anevoid sa scape. M. Sa Vodd, careprivesce din turn, m'a trimis sd-ri spun, jupâne spdtare,sa ial indatd pe toy lefegiii, sd mergem sa scOtem peCazaci din poticald.

Rosanda. Grabesce, vere merg e5 IMilescu. Ce are a face 1 FiT cu minte, veri3Ord.

Timu e destul de vitéz el singur, nicT noT tianu sintem de lepedat. Aidem, capitane

Trandafir (a-parte luT Milescu). Pecatul cel mare estecd hatmanul e bet...

Inainte, TrandafireRosanda i Safta. SA' ve ajute Dumnede5 ITrandafir (SafteT, care'l Insolesce Ora la u0j. Sal sciT,

Safto, cd voi5 muri, dar tot nu voiti inveta grecesce!

SCENA V

Rosanda, Safta.

1?osanda. (ingenuchind). FAcetornle cerula al pd-mintitluT ! (Safta ingenuchez6 alStuff). Asculta riga rnea, dacdaT ascultat ruga luT Iov, pe care, ca i pe mine,trecut prin vama suferintelor! El cerea vindecarea du-rerilor sale ; eu nu cer nimic pentru mine, Dómne !vesce-me, urtnézd a cerca prin ispite pe raba ta cea pe-catcisd, dar indura.te pentru térd, Indurate pentru po-

47900. 9

111ilescu.

I

Ai

A'apoi

I

Ai

rail

I-o-

130 FEMEEA

porul teti, o pgrinte al bungtgtilor I Fg. ca in focul ma-celului sabia sg crute viéta Românilor, sggeta sä nu-1atingg, glontul sg sbóre de-asupra capetelor l Nu voitinimic pentru mine, tote pentru fratii mei I

Safta. Amin. (se sc6II. Afart se aude sunetul tobelor si altrâmbitelor).

Rosanda. Milescu p1écL cu lefegiir. SA-I acoperescutul lul Dumnedeil Ascultg, Safto, Mer-end la mOrte, ei canta vechiul cantec ostg,esc, fAcut deStefan cel Mare pentru vitejii sei.

(In fundul grddinei defilézd o oda, eu Milescu In frunte,cântand) :

Hal, fratT, hat, haftLa nävalA dal). ILa nlva1 5. dait I

Stegul v'apératT

HaT, fratT, hat, frac( ILa ravalA datt ILa navall dal/ I

Crucea v'apéract I

Hat, fratT, hat, fray!La nKvali daft ILa &Mal dart I

Tera Vapdratt I

Rosanda (Cu 0 jtunKtate voce). Sgftico, sg fie Ore ade-Orat cg printul este aicea ?

Safta. Aa dise spgtarul, Domnitg zlrind jos scri-s6rea i ridicând'o). Dar lath' chiar

Rosanda. Mie nu-'mY este Tertat.. nu-' mi este iertata-'I citi.

Safta. AO De unde Domnitg, ci spgtarul n'aglumit dupg obiceig ? POte cä acestg scrisóre nu estedecal o ngscocire, ca sà te ispitéscg.

Rosanda (luand rAvasul cu slialä), Dare-ar Dumnedetisg fie cum did tu, Säftico...

sciT,

asculta...

I

I

rgvasul.

FEMEEA. 131

Safta. Til scrisOrea in mând fdrd s'o citesci...?Rosanda. Dar dacd va fi dela dinsul...Safta. Si chiar sa fie: omul primesce scrisorT dela

ori-cine... 0 scrisOre nu se pOte respinge pind ce nuscil ce cuprinde... (aparte), Eu una scii cd mie mi-ar pldcé

sciti tote scrisorile din lume.Rosanda (deschidend scrisOrea), Tu me' ispitesci,

Dacd'T aa, 1asd-m0 s'o citesc eu, Dornnità...Rosanda (aruncând o privire asupra scrisore). Slova prin-

-010 ISafta. Apol dac'ai inceput, sfir,esce dard.Rosanda (dupl ce a citit). Printul este aicea in §iru-

rile du,manilor no;tri El cautd luptd cu Unuldin doi o sI pérd Safto! Safto! 0 sd pérd printulMi se rune inima I 0 sd pérd printull Ce sd fac ?I

Safta. Ii iubesci pré-mult, sdrmana mea stdpandRosanda. fi iubesc I.. cu atit mar mult cu cat se

ldrgesce prdpastia, ce blestemul sortii a aruncat'o intremine i intre dinsul I

Salta. Insd printul pOte sa scape...Rosanda. Sd scape... icT sd scape ? Este cu pu-

tinta ? Dar atund... va pen Timu, Timu tatal copilulufmeti! 0, nu voiti, nu voiii acésta, Safto (afarS se aude sgo-mot de arme, alergArT, striglte). Ce este ? Ce este ? (se repedela usS si se Inalnesce cu Mdescu).

SCENA VI

Aceia§i, Milescu.

Milescu. A lost pré tàrçliti. DuplaniT ati intrat incetate odatd cu CzciT, pe carY IT gonesc din urrnd cape o turind de vitei speriati.

Rosanda. Dar Tirnui,; ? Barbatul meti?Milcscu. Va fi fugind i dinsul cu DOrd nu

e cu stea in frunte. Numai de nu s'ar poticni, fiind bet...Rosanda. ?

sa

Safta.

Timus...

I

altii...

Saito_

!...

I

.

VeducuMaa

.132 FENEEA

Milescu. Ba nu curnva era sA-I caut ? Locul nieiieste aice lingä d-ta, Rosando 1 Te voiü apera cu capulmei impotriva nemernicilor ce ar cuteza sä calce pragulaceste odr (scOte sabia).

Rosanda. Ce s'a fa'cut cu tata ?Milescu. M. Sa Vod g. era pe meterezuri; de sigur

a '1 vor fi prins dusmanii pe cel de'ntaiti la intrarealor in cetate.

Rosanda .(tringendu-sT mânile). Dumnecleule!Milescu. Iat, veriOrA, unde ne-a adus semetia lui

Timus, vrénd sA facA tote numai el cu Cazacii seirespingend pe Moldoveni, ca nu cum-va rApéscà cu-nuna vitejieT I

Rosanda (cu Veclut-ai Ore pc._ me....vere ?Milescu. Nu; dar nu me indoesc cA el nu va fi

rernas in IDAtAlid CU manile in SIlL (Sgomotul din afarK devineextrem. Se aude spargerea cator-va use. Milescu se pune In Tata we1din fund. Intr.& Koribur, tn armur g. de fer, urmat de patru ostasT, cartaduc pe o sandurl cadavrul luT Timus).

SCENA VII

Acei4, Koribut, Ostaqi.

Rosanda. Ucis I Ucis 1 Särmanul copil 1 (1§T acoperefata cu mânile).

Koribut (luT Milescu). Aruncä sabia, boerule; sintemprietenT, nu dusmanfl

Milescu. Ba de prietesug n'are incotro. Imi édebine si cu sabia, printule.

Koribut (cAtrit ostasl'. Pune0-1 aice, in mijlocul oddif(ostasiT pun jos cadavrul es).

sfialii).

i

gisari

inte-legi,

FEMEEA 133

SCENA VIII

AceialL Osta0.

Milescu (zimbind cu ironia). Printule, scii ore un lucru?Reposatul Tintus nu imbrdca nici odata camasa de fer...A se fereca atat de bi4e, nu e un senm de vitejiä...

Koribut. Un om ca mine, boerule, s'ar injosi clacaar respunde la toti si la tote... (ditrit Rosanda). Acum estia mea, Domnita I Nici datoria calträ érä, nici datoriacAtra barbat nu te mai impiedica de a fi a mea.

Rosanda (descoperind fao.). Te printule. Acumdatoria me legA cu trecutul cu viitorul. Sint datórea plânge pe mormintul lui Timus si void zimbi lingalegenul fiului meg. Sint vdduva si murnA !

Koribut. Dar voiii fi ei tatd copilului d-tale.Rosanda (cu am6r6.ciune). D-ta tat a. copilului meii ?

D-ta tatà acelui nenorocit, al calrui Orinte càclu mortdin mâna d-tale ? Fiul meg nu me va vedé nici odatáin bratele ucigasului lui Timus.

Koribut (facend un pas spre Rosanda). Dar acésta nu sepóte ! Acésta nu va fi I Esti a mea, Rosando !

lkTilescu (cu un gest de amenintare). Mai incet, mai in-cet, vitézule cu camasa de fier! Milescu nu glumescetot-d'a-una...

Rosanda (scot6nd din sin on pumnar). AT ucis pe tata,printule, vei ucide i pe murna copilului! Inca un pas,si me vei vedé mOrtd lingd sotul meg (inaintez5 catrg. ca-davrul luT Timus si ingenuncheza).

Koribut (cu desperate). NicT acum

fr

si

I

I

134 FEMEE A

ACTUL V

COPILASII(0 floeiritt inteo mângstire de maice de Ilne Némt).

SCENA I

Maim Olimpiada, Maim. Eulampia.(stropind florile asedate In Ole).

Olimpiada. Auclit'ai, soro, ce se vorbesce ? 0 noualhotia 1... Jeri nóptea... Dar nu uita a stropi flOrea ceadin fund...

Eulampia. ET bine, did ca ierT nciptea ?...Olimpiada. Cale de un ces de-aice, la Arménul

Cécar... haiducii art spart usele, au legat pe argati, aüapucat pe batranul Cécar in asternut i Vali ars pe car-buni pina ce li-a5 dat toti banif; apol lasat pe ju-matate mort i au petit fàrà veste... OameniT carmuiriiaü sosit, dar pre-tardiu.

Eulampia. Ca tot.d'a-una.Olimpiada. De-ar fi crestin, cale-vale ; a spune

Domnitei, pentru ca sa 'I ajute si pe dinsul cu banYcu vorbe bune, dupa cum a mai' ajutat pe atatia altiT ;dar e Armen, soro ; e pagan, nu e crestin ; macaralt-fel se pare a nu fi onn

Eulampia. Bunatate de suflet mai este si Dom-nita I Manastirea mistral n'a pomenit inca o asa starita.NumaY un singur pecat...

Olimpiada (intrerupend). Ii plac florile mai mult de-cal rugaciunea, si floraria mai mult decal biserica...

Eulampia. apor mai are incA ce-va, soro : nesceganduri ciudate, de pe ceia lume. Asa, de pilda, a facutaid in manastire o scóla pentru fete sarace.

Olimpiada. Ce neroclia.1

cal

fad

si

red...

PEMEEA 135

Eulampia. Dupg ce ne stórce din puteri postul§i vegherea, maT avem o akà bgtaig de cap cu copiii.

Olimpiada. MaT este ce-va, soro. pilele trecutemi-a spus, sfinta scripturg nu invétl pe cine-va a fibun Roman..

.Eulampia. Ce nelegiuire Dar asta-T un eres IOlimpiada. $i nici atata nu-'T incg tot. Mie nu-'mT

place de loc leggtura DomniteT cu acea Saftg ; tot-d'a-una impreung ; tot-d'a-una se sfdtuesc ; nu este lu-cru curatL.

Eulampia. ApoT aT uitat inch' ce.va, soro. Dom-nita nu ride Did odata ; nicT odatä nu vecli zimbetulpe buzele el ; trebue sg fi zgeend pe cuget vre-unmare pecat.

Olimpiada. MaT sint multe, multel Dar alt-fel estebung chiar ca un inger.

Un glas d'afard (cantand):

Trece-un car cu patru boY,Dup g. dinsul un docoTh.

Bunh. cale, mitT Române?Multumim, docoid de cane 1MaT Rom line, tu e.T bet 1Latri, efoconi gulerat,

asVicn n'arn mancatAle lel puiti de cTocoiti !De te-as prinde la zAvoitr,s6.20. dami inttciucT sq te moiii,De piele sit te desponi 1 ..

Eulampia (cu spaimit). Nu auciT, soro ? Un cantechaiducescl

Olimpiada. Nu te speria. Eu cunosc glasul. Esteciobanul Petre. Pe semne, me' cautt pe mine, ca sà-'mTspung ceva.

Eulampia. Cam de rnulte orT vorbesci tu, soro, cuciobanul Petre.

Olimpiada (scoOnd capul pe ferestra). Vino 1 vino 'n-cáce, Petrica:

cà

C eü

I...

'1

I

I

126 FEMEEA

SCENA II

Aceia§i, Petre.

Petre (estrA Olimpiada). Maicuto 1 As vré sa 'ti spunce-va la urechid.

Olimpiada (deOrtându-se de Eulampia). Ce ? Spune.Petre (Ineet). Astaich o sà v6 calce hotii.Olimpiada (sperialq Aka I Vd.T mie !Petre. Nu te teme de nimic. Voira fi i cii cu dinsii.

Dar sä tad' din gurà ; nu spuneOlimpiada. Insa Dornnita ? Ce se va face cu

Domnita ?Petre. 0 vom cununa : iata totul.Olimpiada. Dar spune'nfi, spune'Ini mai limpede...Petre. N'arn timp... Me duc... (ese).

SCENA III

Olimpiada. Eulampia.

Eulampia. ET bine? Ce tia spus, soro ?Olimpiada. Nimic... Mane ne va aduce urda prOspetg.Eulampia. Si despre urda ti-a soptit el atAta la

urechiä.Olimpiada. Lash, soro I Aidem ! Vine Dornnita cu

Safta... Sarmana Domnita! Sarmana !... (es amindoO).

SCENA IV.

Rosanda, Safta.

Rosanda. Sci/ tu, Safto, povestea despre Maricira ?Safta. pina, pe care D-cleil a pedepsit.o pentru

ca uitase florile ce '1 fuseserà incredintate ?

nimdeur...

FEMEEA 13'i

Rosanda, Da, Safto. El bine, nu credi tu Ore, c5am fost vrednica si ed de-a primi o asernenea pedépsaSi-mI uit ei florile mele I SA' nu me mai gandesc laele de at'ata timp 1 ant intregi I Eli, pentru care alta-datdsingura fericire era de a le desmierda cu dragoste, de-ame imbeta cu mirosul lor, de-a me desfeta privind fe.tele lor cele stralucite S'apoi pentru tote aceste pla-ceri dumnedeesci, ele nu cereail mult dela mine : o pi-cdturd de apd si o radd de sore.

Safta. AT avut alte griji, Doinnita.Rosanda. Alte grip' ?... Nu; am avut alte iubiri I

Acuma insd am venit la pocainta ; m'am intors la viétacopilarieT mele; iubesc érasi numai florile... de când mi-am pierdut copilasul, o, Dumnedeule I care a fostsi el o floricica.

Safta. mai aduce aminte, Domnitd. In loculacelui ingeras, nu tl-ai adus Ore dece copile Romance,pentru ca Sat le cresci aci sub ochil MdrieT tale..?

Rosanda. 0, da dece floricele, pe cart abta le potdeosebi de florile din gradinita mea...

Safta. Dar ele vorbesc, sirntesc, te bine-cuvin:teza

Rosanda. Le-arn luat ; le voiii da terif marsi,invetate a iubi tera, a se jertfi pentru térd, a pune ter&mai pe sus de tote....

Safta. $i la rindul lor, când le va veni timpul, vor'cresce copiii lor pentru lubirea terei...

Rosanda. Dar ce face acum puisoriI mei ?Safta. Dacd vref s521 aduc...?

SCENA V

Aceia§i, Eulampia.

.Eulampia. Maica stariàI A sosit dela Iasi un cd-pitan cu o scrisOre.

Rosanda. Lasal s5 intre, matca. (Eulampia ese).

mid"

Nail

138 FEMBEA

SCENA VI

Aceiaqi, Trandafir.

Trandafir. SA trAiescl M. Ta !Safta (a-pane). Trandafirul met1 de altä data a cam

imbaranit.Rosanda. Bine ai venit, cApitanel Ce veste dela ora, ?Trandafir. Apol de, M. Ta! Vesti multe si ma-

runte. GheorghitA-Voda tot Inca maT domnesce, dar bo-eriT ati cam inceput un i pe dinsul, dupàsi cine scie cum se va sfirsi. Jupanul spatar, voinic catot-d'a-una, a sciut sa se Tea bine si cu noua domniA.A ajuns mana dreptä a Mariei Sale. Nu sciil insd catva tiné. Se dice cd POrta ImparAtieT ar ave de ga.nd sAtrimita Donm dela Tarigrad érAsi pe Vasile-VodA, tatAlM. Tale.

Safta (Cu bucuri5). Ce bine ar fi I (a-parte). Trandafirulmeti e tot slobod la gura. Nu s'a schimbat catu-i negrusupt unahia

Rosanda. Alta ce se maT aude, cApitane ?Trandafir. Pace bunA, M. Ta. Dar uitasem ca nu

pot sta mult la vorba. Jupanul spAtar m'a trimis cAtraM. Ta cu o scrisóre. MT a poruncit sä sbor cu sborulganduluT, cad peste o cli va pleca si el intr'acOce. Nu'ivina mea, daca am fost silit a cam zabovi pe drum.Me prinsera hotiT.

Safta. 0, DOnme! De o bucata de vreme tot dehoti se aude in tote chicle.

Trandafir. S'aU cam rat-it Omenii cinstitT, ce-Tdrept I Asa dar, me prinsera hotii ; m'am luptat sicum am putut, dar ai fost multi, batA-i mama paduriT;m'ati despoiat, luat calul, miaü luat punga; mi-ar fi luat si hArtiile sal nu fi fost puse bine (scOte o scri-sore din turétca cisme°. A trebuit sä merg pe jos o cli In-trega, pinai ce am dat de un sat ; am cerut un cal de

eti,

obiceiii,

mbati

FEMEEA 139

olac din porunca domnescI, t;i étal-me-s1 (da Rosandelscris6rea).

Rosana'a. Du-te dard, apitane, de pranclesce i temai odihnesce, pind sd-ti dai respuns.

Trandafir. Multdrnim M. Tale. Jupanul spdtar numi-a spus ca sl atept respunsul. Trebue sal plec indatacu o poruncd la parcalabiT dela Nern. Intr'o clipd voitifi acolo. Dacal voitl mai sta, me tern sd nu intdlnesc indrum pe jupanul spdtar, i atunci am psatifo...

Safta. Dar IV va fi fórne, cdpitane.Trandafir (a-parte). A prins mild de mine sarmana

Safticd. Cam tdrclia 1 (tare), Sal fie atata grije pe eraMoldove l Am la mine in sac un ca,caval i o bucatdde pane ; am in ploscd o mesural de yin... Sdrut manileMgrief Tale...

Rosanda. Cale bundl (Trandafir saruta maim. RosandeY,care-I binecuvintezit).

Safta. Sä te pazesci de hop', cdpitane (11 Insotescepina la ush).

Trandafir. Asta-I cam cu anevoe in Ora nóstral(lncet). Tot te mai gandesci, Saftico, la mine ? Nici pingacum n'am invept grecesce (ese).

SCENA VII

Rosanda, Safta.(Afara. se aud clopote tragend la biserica si o cantare).

Un glas (d'afara):

Omu '1 ea o frunda, ce o vijelia0 rumpe s'o dtice.. unde? cine scie I

Chorul (d'afara) :

Clopotul nea

chiamit, maYce si surorY,Sa uitam lumiT viscole si noril

140 FEMEEA

Rosanda (privind la scris6re far g. a o deschide). lmi tre-mura mana, Safto.

Un glas :

Omu o scAnteil: numaT 0 suflarePOte sä-1 prefacA in vApath mare

Choral :

Clopotul ne chiamA, maice i surori,SA ultdm a lumiT viscole si norT !

Rosanda. Me turbura nu scia ce.., o presimtire....o cobe rea....

Un glas :

Omul este frundq, omul e scantetA !liar mult si maT slabl'T frageda femeiA I

Choral :

Clopotul ne ch:arnI, make si surori,SA intArn a lama viscole si norT!

Rosanda. Fie ce va fi !... 0, DOrnne... o, Dórnnetintaresce-me !... (deschide scrisOrea 5i citesce). <<DragA veri,óraIT scria pe scurt, cad mai muit ti-oi0 spune din gura.Cred, capitanul Trandafir nu va sosi la voi decalnumai dOral cu o cli inainte de mine. Mi-e dor sa teved. Scriti tot-odata la parcalabii dela Némt, ca sà vedea un ajutor dela parcalabia. Am primit sciri sigure

printul..., (scApAnd scris6rea din man5.). Safto ! Safto I Au-dit-ai ?... Printul este aice 1... Nici chiar acest sfint leocanu me va apera el 6re de ispitele lumil ?... Printul eaide 1... aice Eram sä-1 uit, 11 uitasem, credeam ca me

'T

cd

!...

I

FED1EEA 141

va uita si el pe mine ! Dar, Safto, dinsul nu me uitgTu veclr ca." el tot me iubesce iubesc, Safto

Safta. Domnita, ce va clice lumea...?Rosanda. Lumea ?... lumea cea órbL.. lumea cea

pismasg.... me va osa.ndi, IT va ride de mine, me vaarata cu degetul, va tari numele meg printr'un noroiUde ocarg .. Dar ce sg faci inimei, Safto ?

Safta. Nu uita, Domnitg, ca esti maicg....Rosanda. Maica ?... EU sint maicg... Eg singura:

m'am inmormintat in acéstà haing négra !... Fie-care cu-vint, fie-care suspin, fie-care gémet de iubire este o hulaiin gura mea !... Dar ce sg fad inimei, Safto ?

Safta. Priqul e ucigasul Ira Timus, Domnip !Rosanda. i Timus a fost tata copilului meg Si

copilul meg, copilasul meg, me privesce acuma din cer,fluturând cu aripiórele sale de inger, gata sa arunce ungrozav blgstem pe capul nevrednicei sale mume!... Darce sg fad inimei, Safto ?

Safta. Te-ai luptat atata, stapana mea ; ai biruit iubireain atatea randuri ; mai luptd-te, mai biruesce Inca odata I

Rosanda. M'am luptat! Am biruit I Nu, Safto I...Iubirea nu se biruesce ! Dupg fie-care lovire, ea se facemai tare, cresce, se inaltg ; iar nenorocitul ce a lovit-o,sovgesce, pina ce in sfirsit uriasul sugrumg pe pitic inbra;ele sale !... M'arn luptat 1 Am biruit! Dar dupd fie-care luptg, dupg fie-care biruintg, me simtiam mai slabg,mai sdrobitg, iar dragostea cea calcatà in picióre se ri-dica mai mandra si mai amenintatóre 1... M'am luptat IAm biruit I Dar cum de nu intelegi tu, cal tocmai deaceea nu me mai pot lupta astricli, nu mai pot birui I

Safta. Te edeam atat de linistitg, scurnpa meaDomnita...

Rosanda. Vulturul se opresce in vesduh si parea fi liniscit, cand se preggtesce a rigyMi asupra jertleice o ochise in vale ! Marea tace si pare a fi linistitgin apropiarea furtunei I Pamintul amutesce si pare afi linistit in ajun de a-I sgudui cutreinurul... Si eg, Safto,am fost atat de linistitg ! (se lasS jos, chstend in apatih).

I

111... !...

142 FEMEEA

SCENA VIII

Acelea§i, Eulampia.

Eulampia. Maica stari01 !Rosanda (repetand machinal). Staritg...Eulampia. Soborul te astepta in biserica..Rosanda (machinal). Biserica. .

Eulampia. Dar qt1" turburata ? Et1 schirnbatala fa0. 1

Rosanda (tres!trind). Sint schimbata la fata ?Eulampia. Me sperii, maicà starita.Rosanda (apueand.o de manti). Femeia tu

vre-o data ?Eulampia (cu mirare). Ce in trebare...Rosanda. $i ai fost iubitä ?Eulampia, 0, DOmne...1Rosanda. $i al' gustat din cup. dragostei ? Spune 1

spune IEulampia. Maica starita...Rosanda. El te-a lasat?... pasa! Ti-a remas

o aducere aminte a dilelor de fericire 1... Scii tu Ore, cevrea sa dica o aducere arninte ?

Safta. Pentru mda lui Durnnedea, stapa'nesce-te,Domn4a I

Rosanda. Aducerea a-minte este focul ce nu mararde, dar te incaldesce !... Ea n'am nici atata, femeia 1(punênd mann In cap). Capul mi se turbura... m apuca fri-

simt o flacara in pieptul (cade pe divan).

SCENA IX

Aceleni, Olimpiada.

Olimpiada (intrand jute). Doue-deci de calareti sintla pOrta manastirii ; cer s'o deschidem ; ne

I Iubit'aI

Cc-0

guff...

FEMEEA 143

Eulampia (fringendu-sl mânile). Sint hotiT I Sintempierdute

Safta. Stapána mea 1... DesceptAteCe s facem ? (se aude spargerea portiT).

Eulampia. Auc;liti I_ ET sparg portal Vino, Ohm-piado I_ Vino iute 1... ET se apropia 1

Safta. Nu ne Iàsal, maicelor, pentru Dumnedeil 1Eulampia. Sal ne urc'am in pod, Olimpiado !Koribut (d'afar5). Rosando 1 Rosando 1

SCENA IX

Aceiaqi, Koribut.

.Koribut (Imping8nd usa i precipitAndu-se In odaid). In sfir-,it veY fi a mea, Rosando, si tote puterile pämintului nute vor smulge din brate1e mele ! Nu va fi dis cd un omca mine n'a sciut sä infringA piedecele! Nu te va scApaacéstä haTnh' cernitX, eacT trebue si fii a mea, Rosandol

Safta. Opresce-te 1 Dorunita este iniresa hal Chri-stos 1

Koribut. Ea este logodnica mea maf nainte detOte 1 DI am suferit pentru dinsa... am suferit privind-ope sinul altuia! Am suferit vedendu me' respins cu ne-pe'sare, amNgit in a,teptdri1e mele, asvirlit cu piciorul cao jucAria' 1 A venit si rindul mei acuma. Eti a mea,Rosando 1...

SCENA X

Mileseu, urmat de Trandatir, FalcaBarbu.

Milescu (intrând iute). Uf ! Uf 1 Bine cä n'am sositpre-thrdihl De mult te pandesc eti, printule I

Rosamia (sculAndu-se cu ochiY r6tftitY i privind in gYur eu

Aceia0,

1

Domnipl...

144 l'EMEEA

mirare). Cine sint órnenif acqtia?... Ce vor el' dela mine ?..Lasati-me in pace !... Eu Tubesc pe print !... ti iubescatat de mult!... Cine clice ca-s calugarità?... Nu este a-deverat I Ei sint logodnica I... Nunta e gata L. (flicend unpas Ind6rIt cu spaimh). Timu !... Timu, fugi fugi, umbra.grozaval... (zimbind).

Veri3Ora! iubita veri3Ora I Vino in simtiri/Safta. Nu ne speria, stapAna mea I (a-parte). SI

'ncerc... Póte scape (ese Trite).Rosanda (cu privirea perduta in spatiii, tot zimbind). Tun'ai

murit, Tu dormi... Ts ! ts ! sa nu'l dq-teptati...

Koribut (cu amitrilciune). Nebund!... Nebuna, i totnu-f a !ilea ! (scOte pumnarul i vrea sit se steipune).

Milescu (oprind mfina luT Kuribut). Opresce-te, omuleTraesce i plange! Unde ar fi dreptatea JuT Dumnecleti,daca o mi,care de cutit ar puté sa ne scape de dure-rile cain;ei ?

Rosanda :

Frump verde de granatI,Vitt din tent departatA,Ca 0-'11 aduc la picidre0 inirM ittbitdre,Inbiteire,lubitóre,IubitOre...

Koribut (cu desperare). Cântecul meu I... 0... acéstae pre-mult I Iubit de dinsa, s'o vecl nebuna nebunal...(printr'o miscare repede 1l Infige pumnarul In pept i cade mon).

Milescu. Mielul I El nu sciea sa sufere, pe cândacesta femeia, acest inger, numai eu sciti cat de cum-plite au fost chinurile sale, i totu.0- ea le-a rabdat bar-batesce. Barbatesce? nut nici odatrt barbatul nu se póteurea la inaltimea femeei ! A parasit'o mintea, mintea aparasit'o. da insa nu inima !

Milescu.

copilaul rnetL..

Copilasul men..

s'o copilfiele...

I

PEMEEA 145

SCENA XII

Fetitele intrAnd cu Safta (cant):

CopilasiY teT te chTama,Mama! mama I

Tu a ndstra estT IFielT vTéta tot senina,

'ntre rade de luminiSI traescY,

Dandu-ne cu maim plink'Cugetele romanescT !...

CopilasiT teT te chTama,Mama. I mama I...

Rosanda (Incepend a reveni in sine). Copilasii mei...Ittilescu. Cerul se indurà. Nebunia trece...Fetitek (canta)

Copiiasa ieT te chTarnä,Mama I mama I...

Rosanda (cu duTosiA). Veniti! venitil...

47900. 10

Aceia§i,

§i

DER IIIIAPSODE DER DIMBOVITZA

Wer treibt die Diehlkunst aus der WeltDie Poeten.

lthe, Divan, Hikmet Namth.

Sub acest titlu, in No. 5 din Das literarisclw Ruma-nien a d-lui Oswald Neuschotz, sint publicate doe :

«antece din valea Dimbovitei, culese din gura popo-,rulul de Elena Vacarescu, traduse nemtesce de Car--men Sylva, despre cari ni se spune tot acolo, catextul !or romanesc, ca i acela al mai multor altoranepublicate Inca din aceia0 föntâna, este n erim a t. Arfi fost de dorit sä se publice acel text inainte de tra-ducere, cel putin o data cu ea, cad* indoéla despre au-tenticitatea ill( e mare 0 legitima. In literatura nici unnume, nici un patronagiii, fie cat de inalt, nu póte a-coperi o mistificaliune. Sciinta a osandit pe Macpher-son, de0 el placea lui Napoleon I. Afara de unele Orlidin descantece i bdcete, poesia poporana romandsca,anume cea lirica ,i cea epica, este tot-d'a-una rim a t a.SI fie ea nerimata numai pe mo0ile d-rei Vacarescu(auf den väterlichen Giitern), ne vine a-nevoe a crede,ori-ce ne-ar clice d. Neuschotz. Credat Yudaeus Apella!Simtim cea mai adânca parere de mil, a in acest pro-ces perdut s'a introdus un element mai pe sus de ori-ce polemica, un element pe care tozmaT de aceea nol ilpunem la adapost, inlaturându'l din capul loculta. Au-gusta traducetóre va 11 fost indusa in erdre de catra

DER RHAPSODE DER DIMBOVITZA 147

d.sOra Vacarescu, Tar d-sóra Vacarescu de cdtra altcine-va, and la lumina o productiune literara individu-alit contimporana drept nesce vechT bucatT din popor:Daca acesta productiune e bun sail rnediocra, daca eaeste aur sail ararna poleità, daca ea este poesia nativdsail numaT versurT de acelea despre earl vorbesce GOthein epigraful de maT sus, acésta nu ne preocupa in casulde fata ; destul ca ea poporand nu este. Pind si prin su-hiectul lor, cele doe cantece publicate de d. Neuschotz,sint curat burgese, Tar nicT de cum teranesci. Ambeleail in vedere pe soldat El bine, soldatul nu figuréza inadevërata nOstra poesia poporand decat numaT third cadusman al haiduculuii Pe hrthiuc poporul 11 TubTaslavTa in cântecele sale ; dupa haiduc suspinaii fetelenevestele; haiducul ap&a si rèsbuna pe saten iinpotrivaboerilor si a sthpaniriT. Vrajmas al acestui vitéz, al a-cestiff voinic, al acestuT ortoman, era soldatul, coda detopor in ma'na cArmuirii, pe care poesia nOstrd popo-rand cea adeverata II numesce potira sail potira s,I e fe g iii, arnaut etc., si mci odatà nu'l are la inima.Cuvintul soldat este un neologism in locul vechTuluioven sad osta,s, care insai nicT el nu ne intimpina ni-Cala in limba poesieT poporane, Tar de se va gasi unde-va, apoT de sigur ca o indrasnétà interpolatiune dinpartea editoruluT sail a culegetorului. in unele cântece denunta se mai vorbesce de m i lin tart', dar si acésta maTmult cu o nuanta comica. La Românif de peste Car-patT se aude une.orf in &Me c ata n a, insa nicT acolo cuvre-un fel de lauda, nu ce va dorit sail Tubit; bund-Ora:

Cine m'a bagat catana,Nu'T maT trebue poinana,Ca pomana luT e dataLa pOrta cu judecatABata-te cruceaMult umbla$T In rIndul metiSa'mT daT pusca i cTacaii !...

In scurt, coconitele de prin orase pot visa pe soldat,

birea.

sin

48 DFR BEAFBODE DER DIMBOVITZA

dar nu'l visézl de loc lelitele dela térä, nici chiar celedin Dimbovita. D. Neuschotz, care pretinde a cunOscepoporul romanesc in tote ale : trumänische Litteratur,Geschichte und Volkskunde), era dator a o spune a-césta d-sOreT VAcgrescu. Adeve'rul fArA sciintä pOte sdbe, dar sciin flird adev6r nu existl. Intre cele clece-porunce ale sale, jupanul Mo Ise a uitat de a pune una,forte trebuinciOsA la Iordan ca i pe malurile Dun'AriTnu lingusi I

luT

FAKIR I FAKIN

Intr'o conferinta, tinuta maT clë-una-cIT la Ateneul Ro-man 1), s'a vorbit mult despre fakir ; oratorul insa n'a

spus nimic despre [akin

. . . din modestiA se vede . . .

Acest gol trebur umplut, facendu-se toto-data oscurtà confruntare intre fakir i intre fakin.

Fakir este un cuvint nascut in terile de unde re=sare SOrele , fa kin e o vorba adusa de unde Stirele-apune.

Fakirul, tare printr'o credintai neclintita, reuescechTar in traTul cel pamintesc a desläntui sufletul din trup0 a se radica senin d'asupra tarineT, strabatend in nescesfere nepipaite pentru organele cele de lut ; fakinul,slabanogit i hodorogit prin lipsa de orT-ce credinta, setavalesce grohaitor in mocirla patimelor celor mai jos-nice, scotendu.§1 idealurT din butoTu 0 din castron, Tarcând nu bea i cand nu manânca, atunci in.;;éla prinfapta, injura prin gran.' saü inveninéza prin condeTu.

Fakirul, daca scie carte, cauta sa invete pe ómenia rubi tot ce e bun, tot ce e frumos, tot ce ne itnaltàpeste dobitoc ; fakinul, din data ce a invetat a-- b c ,

1) De cAtrii triada L. Caragiali A. Vlahuvá Dr. A. lirechia.

1 t() FAKER BI FAKIN

fard a'si mai da ostenela de a merge macar pind la ca-petul alfabetului, se apura a resadi in cetitorii sei se-Iniro destrdbalarii fisice, morale ;i intelectuale.

Fakirul pOte sa devina Crist sad Buddha, Platonesail Leibnitz, Newton sail Pasteur, Virgilid sail Goethe,Shakespeare sail Victor Hugo, Bacon, Kant, Schiller,Lamartine, o nenumerata pleiadd de stele, stralucindmijlocitóre intre Cel-de-sus intre cei de jos ;Ore sa devind cel mult, cel mult, cel mult un conic-rentiar desi nicl pina acolo nu pré ajungtot(' conferentiarii, unii reminend cam pe trepta saca-giilor : dupd cum acestiia striga o o ca sä intelegi%apai , tot asa ei Ii vorbesc de Anglia ca sa'ti dea aintelege ca pe dinsii i-a superat Academia Romina I

Daca in lume ar fi numai fakiri i fakint, fakirutn'ar aye nici o data desgustatOrea nevoe de a respundejakinului, caci abisul intre ambele tabere ar impedecaori-ce atingere. Din nefericire, nu sint numai

ci mai' este si asa numitul publi c, o dróiäsovaitóre de fiinte nedomerite, earl aplaucla fard precu-getare cand pe unii, cand pe a1iT, i despre cari Mo-lière nemuritorul fakir i dusman ne'mpacat al faki-nilor de tot felul clicea cu durere :

Quel avantage a-t-on qu'un hotnme vuus caresse,Vous jure amitié, foi, zele, esume, tendresse,Et vous fasse de vous un é'oge éclatant.Lorsqu'au premier faquin il court en faire autant. .

(Revista-nouX 1892 Jun.)

fakinzil

fakirifakint,

p

SCRISOAREGATRA

GHEORGHE DIN MOLDOVA

Domnule,

In firea omenésa este de a simti gróza necunoscu-tulut Necunoscendu-te, iti marturisesc c'à nu farà un

fel de temere, nu fgrA sfialA si oterire, pus'am mina pesulul de foite cusute, scrise negru pe alb in sirurT sirne-trice, pe care mi l'af trimis pe neasteptate, cerendu'rnipArerea asupra versurilor d tale. In sfirsit, luandu'mT i-nima in dint'', m'am hotärit a deschide intr'un noroc ;dar, fie noroc, fie maT mult frica, degetul mi s'a alune-cat tocmaT pe fila din urmA :

UNEI DOAMNE CERNITE

Intree cesurY cate-o odatIAm stat mut si te-am privitJunh, veselit, frumOsIIn vegntntul tea cernit.

gandIam atuncea, d6mnI,La gingavl trandafirCe'n1loresce cate-o dntx.Reslcht In =air!

152 BORISOABEA

Nu e re(' 1 mi-am clis, resufland maT indemina.Tata o i dee poetic A, adeca ce-va cu totul neatirnatde metru, de thing, de haTna cea mesteugita, astfel caaT puté s'o spui in prOza si potl s'o traduci in ori-cealta limba, remane tot po esi5: co frumósa. cernita

un trandafir in cimitir,.Si atunci, Domnule, aT incetat d'o data de a'mi mai

fi un necunoscut. Ti.am strins maim pe neveclute. Te-merea de ics a dispärut i, indrasnq prin incredere, e5despicai manuscriptul drept la mijloc:

FRAGI t NIURE

and TigIncu5a cu ochi de mureIn zori se'ntOrce dela pitdure

Cu o cofi 0. plia de fragT.Me' nit la dinsa, si'mY clic In mine :ImY plac si fragiT, o v6d pre bine,

Murele Insi mi's mult mai dragi

fi putut sa nu mai citesc cele-lalte versuri ;daca le-am chit pe tote. unele chTar de doe si de treiorT, facut'oam nu pentru d ta, ci curat din egoism, gus-tarind o placere cu atat mai viva cu cat era mai putina,teptata. E;iti poet, Domnule ; e,ti poet ;.;i pacebuna 1

Poesia românesca din cliva de astacli se pitulC45in doe nurni : Alexandri si Eminescu. Pe Alexandri, eiiunul nu puté caracterisa mai bine decat printeunadin epigramele d-tale :

TE-AM IUMT

Pe n3sipul din gradini,Ferinecat de-al tei amor,Scris-am Teri, gandind la tinecTe.am Titbit si te ador,

As

l'as

SORISOABEA 153

Peste bltut vintul,ed n'am mar gdsit,

Pe ndsipul din gilding.Deck vorba : cTe-am

c Te-am lubit I Nth' ceea ce remâne lui Alexandri,si acesta ajunge ; cte ador a suflat-o vintul nu-mit Eminescu. Dar mai mult 6re ttlesce vintul de-cat Yu b ir ea? Trebut sg. tot bath: vinturt peste vinturt,pinä ce se sterge cea de pe urma: slovä si se recesceinsust locul unde se intipitrise o data: caldul : cTe-arnTubit I,

Contra unel forme usóre cuprinclend o usciraT cu-getare ràdicat, prin antitesg., o form 4. si o cugetarecart, tinclend cu ori-ce pret a lovi mat tare si a birui mailute, se scufunciä pe cel-lalt pripor de a fi pre grele,pre formai si pre cugetare ; o scormolire microscopiclde greutriti ritmice si de aburell' mistice ; un soiti deronsardism rornânesc, trebuincios pentru o clipa" caun lec energic, dar, cind tefera este literatura, atundde priSos si chiar valtArnator..

Ceea ce m'a rnângaiat mult in versu rile d-tale, estecä nu cautl mere.' cu stäruinta ca Etninescu si nug 'a'. se scl' pretutindeni asa de lesne ca Alexandri. tnerelogogrif si intre improvisatiune se intinde netermnfith.:csilva observationutn naturaes,, padurea adds/et-ate poe-sie, spre care te ved avintat pentru a culege de O Camdata fragl si mure. Bun inceput !

nOpte-a

'T

§i r55

15hit....

pied

ALB SI NEGRU

l'anda tdmnä dunArenA, desmierdându-ne, s'a dus.Totu't alb 01 rece totul: jos, ometul; bruma, sus.

Mórta'T lumea sArbeclitA, peste care, fArX fatl,Fla nor'' 0 all sore, greg atirnI alba ceatA.

erpuesce 'n aer fumul 0 se 'ntinde alburitiDin colibe, troTenite ca sicriiiInz Mar privirea catI negre benghTurT in albeatlPin' 0 umbrele sint albe pe cea marmurl de ghTaVt !

insI ratl, ca OregurT de cAluggri in sobor,Vec;lI ce-va negrind in zare : ciorile pe es cobor

de spanul chip al TerneT, vesel croncAnind,Mult maT drag mr-e viul negru deck albul farA vfatà I

ling4

5i s'agatA

sicriU.

.

MULTIPLICAMINIBALADA BURGHEZA.

Ragi-Tudose, vechiu zaral,ST-a logodit acum pe fata ;

Cad, de 1 era fgtoTul gata,S'o cere co.,5cogea un graf.

Pove0ile bgbesci ne spunC'a fost, in vremea cea bgtring,Un dafin ce'nchidea pe-o cling :Era un Wèrtheim, dara, maT bun-

Din Wèrtheim darg, tremurindSi'ncet, Hagi-Tuchise scciteNu pe vr'o cling, ci bancmite$i le desfs4urà pe rand.

Apelpesit i ahtilat,Le'nhatg graful cu toptanul.Ce'T mai r6mâne ? Deci la anulContesa nasce un bglat.

De bucurig nu mai potCel vrednic tatg i cea mama;Hagi-TudOse, mai cu sam?s,E cmar nebun cupg nepot.

166 X LTIPLICA KIN I

In sus, in jos, ca zApacit,Nepotul 1 §i mere6 nepotulTenheaila §T-a uTtat cu totulHagi-TuclOse cel sgArcit.

Nu-T vorbä, fata 0"-o Tubla,Dar pe nepot... he, alth trébä IMiratA, fie-sa 'I intrébrt:De ce nu-I astfel §i cu ea ?

- D e ce ? maT scitI di... cum sl 't1 ?

(La catastih, negustoresce,g 0 v&I a nu se potrivesce :cTu mare e§tT, el este mic.

cApoT... apoT...1 TAcit apoT.De unde tocmaT el sA scieProbleme din psicologie?

sth, privind la arnindoT.

c El mic, ea mare; la cântar(tFiresce'T mai upr nepotul;«MaT scurt, mnurà cu cotul,

pop' bäga intr'un sertar.

«11 potT bAga inteun sertar ;Si dacA'T mic, Tar dinsa'T mare,<:E i mai eften, prin urmare... ,Se'ncurcA bietul tenhetar.

SudorT pe fruntea'T curgSitutindu',T mini1e mufluze,Abia mai mi,ca" trist din buze

sth, privind la amindoi.

Inteun tàrçliü, qind din hal,El lasX sa slicK

clic

--

de'iII

I

sirM. ,

inintal :

MULTIPLIOAIENI 167

(Mal dulce'T camAta, chTar mia,4Decat un mare capital.

4De'ntaiti un ghem, apof un vraf,iS'atuncT dobanda mai sporesce...»

Un strAnepot de-acu'l doresceHagi-Tuthise, vechTu zaraf.

CEREBRATIUNEA

ve-un clavir, ca oricareDinteo fabricg obscurg,

Liszt cânta, din intamplare,MelodiT ce mintea 't1 furl.

Clapele sburaii nebune,Prefgcute 'n paserT vii,

Si 'mbinail intr'o minuneArmoniT cu armoniT I

Isprgvind, artistul p1écl;Si pe loc ceT gurg-cascg

Vor clavirul sg '1 desfacg :Clapele sg 'T cgntgréscg...

Cand un genii' sus se duce,Doftora$T lute sar

Bietul crier sg 'T apuce$i sg '1 puTe la antar I

MATER DOLOROSA

EtT Dumnecleii, Isuse, §i mantuesci o lumePrin mórteal nascaóre de nouele ider ;

Dar mama e Maria . . . ce'T pasa uner mumeDe lume §i ne-lume, cand piere firul er ?

Tu mori, Cel far'de mOrte, cad alte crud Te chiama.in alte lumr d'a-rândul pe buni a'T mängaia.EtT Dumnecleil, Isuse ; Maria insa'r mama :PirOne, ea le simte ; otet, 11 sdrbe ea I

5'alerga ratacita, turnând FecTóra sfintaMargaritari de lacrimr pe calea lur Isus ;5i plansul nu'r mar seca, ci'tr pare a s'avinta,S'avinta 'naripata spre sferele de sus.

Pranul povestesce a lur e poesia ICa din acele lacriml albina s'a nascut :Amar r-e acul ; miereal e dulce ca Maria ;5i tot pe'n fiorr colinda catând pe cel perdut...

STEFAN 1 RADUL(1474)

CANTEC BARBATESC

Bate toba la Cralovas'aude In Moldova.

DIciSteS re oltentsci.

Stefan cel Mare,Acela care

Pareche n'areSub sfintul sore,Duce o cétaMoldovenéscaIn loc de plataSa '0 dobandescaPrad bogata

voinicesca.

Radul cel Mare,Acela carePareche n'areSub sfintul sOre,I-a pus in cale,Pazind mo0a,

STEFAN 1}1 RAM 161

In del 0 'n valeCAtu'I câmpia,Cetele saleDin Muntenia.

*

Mare 'T 0 I' mareDin el or-care$i sani&I n'areSub sfintul sore ;Dar din p&ate,Doi 61 d'un tataMen41 a bateLifta spurcatg,Frate cu frateStag sg se bath...

II

$tefan-vodg plécg. 'n sborPe cea érbg de mohorDe 'naintea o0ilor,Pin' ce iatg cA 'ntAlnesceIntglnesce 0 chitesce,$i chit esce vitejesceC'un stejar de buzduganPe cel Radu, Domn Muntén;$i '1 chitesce, marl, dreptLingg inimg in piept :Par'cg fulgerg 0 tuna,Sung greg 0 greg resungl

Radul stA nevatamat,

47900- 11

*

162 STEFAN IA RAWL

CAcT la sin mi-T infa,atCu pieptarul fermecat ;Buzduganul sare 'n vint,ApoT cade la pamint,Iar pe locul ce cadeaPAmintul se deschidea.

'n destupatCu navala aii intrat,Supt o negura de pray,Buzduganul cel grozay!

Radu.voda, mânios,I§T aduce mAna jos,

cAnd o radica susCea macTuca s'a i dus,Despartindu-se de mânaCa un trunchTu din radacina ;Dar nu merge butucesce,Ci strabate vulturesce,Pin' ce Iatà c'a gasitPe cel Stefan, Domn yestit,Fara téma, frica,Fara grija de nimica,NumaT de Tata] cel sfintCe 'T in cer §i pe pamint

Stefan-voda, cum vedea,lute palo§ul scotea,Si de feru'l otelit,Pe unde 'I maT ascutit.Macluca s'a poticnit ;

S'apoT TataCa d'o data

gatleju'T

$i

I

$i

e

fill

13TEE'Ati r RADITI. 163

Dintr'o singurd bucatdOtA tandarf se fAcea,Una 'n drépta se ducea,Alta 'n stanga retacia,Si pe locul ce cddeaTote 'n tarna le trantiaSi 'n pdmint se niistura I

Vecli cd cine'i ,putu de zrneil,Fie greul cat de greii,Mi '1 ajutd Duninecleil ;Si cand doi Romani se bat,

nici unul mai bärbat

Fe cel pisc, perdut in nor,.Sta un oTni nemuritor,Care '0 aducea aminteMulte Ode de 'nainte,Cdci trei vecuri ail trecutDe cand ma sa l'a facut,

de-atunciPe munti §i 'n kind

Fost'ail érn, fosfail yard.,Dar el tot trdia in tara,Fo,t'ati vinturi, fost'ati plot,Dar el tot .cdea la noi.

Agerul oiman batrân,Frate némului roman,

Nu 'I

III

Si

164 STEFAN tiff RAWL

Se urta de sus cu jaleLa eel* dor voInicr din vale,Si '§i grAia in graful seri :Cand eram mai tinAr.

MoldovenitSi Muntenir,ArdeleniSi BanASenr

Inca nu epiti pe lume,Teti purtind un singur nume...Dare-ar Domnul sA mai deaIar a§a sAT pociu vedea I

Stefan vodA nAsdrAvanAuclia pe cel Kfman :Auclia frate pe frate ;Si dând arma dui:4 spate,Vice: Radule fArtate,Nu'r cu cale a ne bate 1A ne bate nu'i cu cale,CA olmanir plat-1g de jale 1Arcl'o focul du§mAniA,SA r6tnal tu la DomniASi 'mr clA firca'IT de sotiACu Domniali n'am ce face,Dar Domnita mult imi place 1

Tad, Stefane bArbArie,Pe Maria n'o dati %ie.

Nu fir calne, Radule,Radule fArtatule!Ti-am mar clis o-datA, mar,Tu 'n DomniA sA'ti remar :DecAt tara dela tine,

leail mar bineTarT vecine

ed,

VEFAN RADUL 165

Dela lirnbile strAine,Dar nevastg vreil de-o vitg :Porumbel i porumbitg !DA .m1-o darg sg InT-o daT,CA de nu, amar i vaT :§oTmiT plang ; corbil vor rideIntre noi de ne-om ucide I

Tact, Stefane bgrbgrie 1De-ar mar fi or-ce sg fie,Pe Maria n'o dali tie ;Tar de 'V trebuT pAmintencg,Tea'ff muTere Moldovenca I

LasA gluma, Radule,Radule, turbatule 1Ping treba la cuvint,Dicu'tT eü cuvintul stint :SA remaT tu la DomnigSi 'mT dg fiTca'tT de sop,Cad simtesc un aprig dor,Dor de falnic viitor,Ca sA'mI facg ea fecTor,

Fecior mie,Nepot

La &I' Domnit o semintle,Bun la sfat si bun la 'liana',Fire neaosg romangDin vulturul muntenescCu zimbrul moldovenesc ;

de'T vré tu, de nu'I vrea,EU me jur c'o fi a meal...

rt/

Lumea'T lume; vremea trece.

'T

tie,

qc

166 qTEFAN kir BADDL

laf o lung, Yata dece,latä c'a trecut un an.

*

La Sucéva 'T bucuriaC'a facut DOmna Maria,A facut un baietan.

*

Cr4sca mândru cat e bradul,Cal nepot Jur voda RadulSi 'I feclor al lui Stefan!

POESIA

In prada jalei §'a sbuciumarii$edeam pe-o o stânca d'asupra Mara,

0 stânca mica ce abia se zarePe-al Marii luciii fara hotare.

Plângeam de mila, plângeam de ciuda,Plângeam cà lumea'T aa de cruda ;Plângeam, 0 focu'mi curgend pe stincaInt?* cu flacarT in Mare-adânca.

Rapind'o calda valui ce trece,imi scot din unde lacrima rece I

GAUDEAMUS

Ce n'est pas d'un qommeil eternal que s'endortI.e mourant qui h'affaisne en fermant la paupiere...

Julie Hasdeu.

CAnd o ii sl nA ducetT la cripta'...`Nu pe mine, ci vasul remas:D'o cam-datä in vasu'I infipth0 fAcl1 g. sclipind din cel vas0 seninA

Iurninàpe-un ceas ;

CAnd o fi sä'mi rostiti la cuvinteDe inbire, dulcegul volumCe se 'ndruga la toti" pe morminte,Ba la uniT popasuri pe druinSX remAe

tämaecu fum ;

A, dori sA ve'd fete voTóses'aud impregiuru'mi cantAnd:

«A sapat o simtire din óseti din came sapat'a un gand,cPrintre glume

din lumeplecAndll

GAUDEAMUS 169

cu suflete dragi, call in s6reTot adastg sosirea'mi cu jind,Eg veni-voiu la cea serbatorePe cosciugul meg, rage 'mpletind,0 sglobil

kindigsg 'ntind !

S m bucur, sgtul de-a mai plange. .

Ce mai lacrimi v6rsai pin' sg plec IA§ put6, la un loc de le as strange,Innotind prin durerea'mi sg trec

cea grOpgde-o schi6pg

s'o 'nnec !

Sä me bucur, cgci omu'i o treptgPe suisul cel fdrg de-apus,

martirul meg cuget astéptg,Ieri un vierme i miini un Isus,Cale-lungl

s'ajunggmai sus !

Si

Si

.

$i

AST EPTAN DDin doe aripT un avint,Din doe sonurl un cuv1nt,

Din rapsodil o epopee,

Or-uncle-a$ fi or-unde'T ea,NoT pururea voin scinteTa

Ca una singure idee I

I.

Sint trist, si trist sint tot-d'a-una.De când..? de ce sä spuTu de cAnd ?

0 scie sOrele si lunaDe-atunci privindu-me pe rand !

Sint trist ; nu'mT ceretT vese1i5,Lasati-m sä plang mereitA ride ea ? ce ironià 1Ce ris grozav a ride ea I

Sint tri-t ; si lacrima flerbinte,Din genä'mT vecinic picurand,MT-aduce singurA aminteC'am lost ea vesel Ore-când !

II.

Un sir de anT, tu rindunica,Pe varl te'ntOrceal la noT.

WEPTAND 171

E5 revedearn pe-a mea Lilicg :Eram o lume amindoi !

Piece la Terng ; eii aice,Ca ursu 'n vizunia sa,TrIfam dormind ; dormiam ferice:Dormind en te puteam visa !

In vis Ternatec, numal vargVisam mere5 ; apoi dqtept,Re'ntórsg, te primiam eil Iarg,Cu florl §i frunsle, pe-al mei pept I

Tu al murit ; 0 totul rece,Si totu'l Térng WI vis ;Dar Tatg-Tatg MOrtea treceIn sboru'r carg paradis...

A.5téptg-më, o ! rindunicg ;Pe varg ducu-mu la voiSI 'mi mai rev6s1 pe-a mea Lilicg :SA fim o lume amindol 1

Din vierme fluturul se nasce5i tu din mine te-al ngscut :Tu fldre vesel sburgtóre,E5 nu sci5 ce mihnit 0 slut I

De pe 'nállimI nemgrginitePogorg-te la tatgl tell :SA te mai v&I ; 'apcii, voTáskTe 'I' duce Tar la Durnnecleil 1

172 Al3TEPTAND

De m'aT Tubit a miTa parteDin cat di vecTnic te. Tubesc,Pe.o clipä numai lasA raTulSi vino 'n sinul pArintesc ;

ca o stea cu miT de racle,Intinde o racla prin eterPina la mine s4 strAbatll :Un capet jos i altu 'n cer !

Desmo,tenit de viéta vieteT,De vreT un pic s maT inviTPe negrul jalnicul teil tat5,De ce nu viT ? de ce nu viT ?

De o fi acolo 'n ceTa lumeVr'o pedecä a crude sorti,Oprind pe ingeri sä mal vieLa cer ce, vai ! nu's incA mortT ;

De-o fi, el. bine ! cu al tell zirnbetLa Dumnedeil te 'nalta drept :Zirnbesce'l cum zimbiaT tu mie,S'o sa te lase... ell te-a,tept !

Tu flóre vesel sburatóre,Eu nu sciti ce mahnit i slut:Din vierme fluturul se nasce

tu din mine te-ai näscut I

IV.

nevecluth, ea 'ffiT respunde :

Si

Si

Safi,

g.TEPTAND 173

-- Nu pot veni, dar sint ;Fir mangliat 1 ..

Esti uncle?... unde?

Nu me cAta 'n mormint IInteinsul ver gAsi o haing,Pe mine nu. Mr-e greilSA 'tr desvelesc a mortir tend ;$i de-as put& nu vreü INu vreii, cAcT trebuT a ta crucePing 'n sfirsit s'o ducT :SA suferi !..

Numai de m'as duce,RAdic si miT de crud ISA schi cl 'n cele lumr senineIar ne-om mai revedé...De nu 'ml respundf, ah I altul cineVre un respuns sA 'ml dé?Intreb pe filosofi d'a-randul,Intreb...

Nu '1 intreba IEr tórng si restórng gandul,Da inimile ba ICgrarea vieter viitóreDe vrer s'o nemerescT,Ver sci rebda; s'or-cat te &ire,Sg crecli si sl iubescilTu ver puté sA 'nvingi ispita,Caci dór' esti tat'al meiilA crede s'a Tubi, atitaNe cere Dumnedeil...

174 A§TEPTAND

V.

Cu grOzä cugetain la rnOrte,Cand tu erai in fata mea :Ce négrA, ce cumplitä sOrte

gSA. mor, 16sAnd aci pe ea!'

Tu nu mai e,tT: toateDe atund ell me gandesceCe dulce vis, ce voluptate,ACAnd ea muri, mor i eU!'

VI.

CâT uciga0 ce lumea'T osandesce 1De ce un osindit nu se gAsesce

Pe care bine-cuvintez ?Lovesca-me curând or-cum if place,Dar numaT fárg. grg : un glont, i pace 1

Atita maT visez

Averea'tni s'o rapéscg el nu póte,CAcT colo'n cer sint ale mele tote,

Si pe pamintorfan eU am remas ;D'aceea, ah 1 tot rog sA se gäsései

mânä de-uciga4 prietenesca,La care sa me las.

Ea m'a uTtat, a mortiT dulcea dinA,Ea dupa care ne'ncetat suspinA

Si geme sufletu'mT, ca Prometeti ;Un suflet ce se sbuciumlDar care 'n vecT nu s'a 'ndoit o clipX

C'a§a vrea Dumnedeil !

murit'au !

meted:

sg.

et si'l

I

0

si tipl,

AUEPTAND 175

Ar fi rior printr'o rn4care-a mâniiSg-mi sdrumec tésta, sdrobesc plginâniT,

Sail un pahar cu.otravg ami inchin ;Dar a fugi, or-cum, e :

Ostapl cade mândru 'n bangrnOrteal prin Destin !

VII.

Când vrei sg morT, la doftorT alergg maT in grabg 1A lor e sg ornOre : acésta'i stéria lor.Li'T drag sä curme-o vietg ; i fie chiar de &lag,ET spintecg i tae c'un aer zimbitor :

simtesci tortura Cabal Tertati de legeD'a pedepsi cu mOrtea pe cel nevinovat,ET sint in omenire mai regi decAt un rege :Regi fArg nici o fricg, tee far' nici un soldat IUn doftor, cel mai gâcle, nu'I greil a mi'l alege :

Eli vi l'am argtat.

Dar el n'o sg mai vie, cad printr'o vorbg numa,Rinjind in glurng dinsu'I acel nelegluit IImi ucisese fiica, precurn ucide ciumaand adiTaza 'n trécet spre cel nenorocit!Nu, nu, el n'o sà vie la patu'mT de durere.Ii opintesce gróza. 0, Dante I tu spuiCum Ugohn cu dintif rumpea pe Ruggieri,$i dinil mei sg simtg scripind in capul luiIi las sg tot trgesca, dar versu'mT al infiere

In vécul véculuT I

VIII.

Ce sangtos stirvul I Nimica nu me &re,.$i totu,T. mor.

sti'mT

De'T

Nici cä

af!...

mT-e

I

176 AMPTAND

Fiinta'rni nu de bOlg si nu de virstg more,Murind de dor.

pi dup cli apune i nOpte dupg nOpte,Si cii tot scap ;

Dar nopti i (pie 'ntr'una aud ctudate septeIn pept si'n cap.

In or ce diminétg, uitandu-me la mine,Me ved mat dus ;

In fie-care sdrg, grozavg poftg 'mt vineSg plec in sus.

Cu cat lint scade carnea, tinclend mereti sg mOrgIncet-incet,

Pe-atata cugetarea'nfi ,eavinta mai usOrg :Sint mat poet.

Vorbesc cu nevec;lutul i dinsu'mi povestesce ;Iar cii me mir :

De ce, and sus mi-e duhul, jos nu me mai pornesceLa cimitir ?

In cer eii sorb prin suflet intréga vecinicig,'s nirnic :

Bucata'mi pgmintéscg incape 'ntr'o cutig...Curand un dric I

Trec somnoros prin lume, si numai printre steleMai sint destept:

Me duc ! me duc la tine, lumina vietel mele...Nu mai Wept I

S'aci

AkITEPTAND 177

IX.

E sfintg a ta slovg, 0'T drept ca ea sg fieLa maTcg-ta 'n pgstrare, ca mo§tile 'n altar;

Dar cat e scris de tine,AcIT rnana'mT o prescrie :Sint cesurT maT senineIn negrul met! amar.

Lune nopti prescriti, Tar cliva tiparul pironesceIna1ta't1 cugetare : foT dupg foT resar.

Cu lacrimi 0 suspine,Cand tomul se ggtesce,Me cred maT lingg tine :136.it'am un pahar !

Grgbescl Mal sint in sticlg vr'o cAte-va pahare.Tom dupg torn, ca rack din cer, volt' repesli;

Si lumea-atuncT pe tinePrivéscg cu mirare,Iar ei.i, o mgrgcine,Pe loc m'oTu ve,tecli.

Cea de pe urmg fOig din mAndra't1 mo0enireSg fie i din vIéta'mT cea de pe urmg Ili ;

$i cand voTu pune : eFine,,S'adorm cu fericire,Ca numai sus cu tineSg me maT pot treclil

X.

AtT fost voT Ore la Abrud ?Acblo's muntiT o comórg :

47900- 12

178 WEPTAND

in pétra cla docanul crud,MaT .cla, maT cla a suta dra,Tot da selbatecul ciocan,Sburând scânteT ca din balaur:Se sparge bietul bolovan,S'atuncT din el s'alege aur.

Ce pétra tare fost'am err IAnT multi Ursita ne'mpacata11/16 tot isbia, isblaPin' ce m'arn spart i eli o data;Si din trecutu'mi spulberat

Un bolovan in agoniaGeruend, in lume-am rev6-atOdorul meil de poesia 1

turret,

LA CASA DE NEBUNI

tracend, c'un semn opresc träsura.Tacut m6 suru. Alt semn mar fac.

Plecam far' a deschide gura :Birjarul, ei.I si call tac.

CacT dobitOcele cu minteDegraba le mar Or un spiciu,Când ele fara de cuvintePricep maT repede un bicTu.

Vreart sa vorbesc, dar cu nebuniiIn falansteru 'n care unit'Sint mall poetT si marT tribunT.DecT : hal la casa de nebunT1

IrnT ese doftorul. Da'mr pace lCu cei mintosT eil n'am ce face,S'as vré pe toti sa'T pot tata :Venit'am nu la dumnéta ...

** *

In gitirul mei se 'ntinde un petec de gradinaCu florT si pomi amestec de umbra si lumina ;

180 LA CASA DE NEBIJNI

Iar printre ele falnici, incet, nepasatorTPa§esc, albind ca spectri, superbiT visatorT.

In fund, tot alb ca din§iT, salamul infloresce-Nebun §i el, mirosu'l in vint ii risipesce.Jos la tulpina'T largä, sub desu'T coveltir,Sta neclintit un tiner c'o fata de martir.

Privire maT senina §i maT petrungletóre,Mal multa bunatate pe-o buza zirnbitóre,0 frunte ma! maréta, pe care cu fiorT"PrivescI un cer cu racle i totu§T plin de norT,

0 fata maT cu farmec, o fat4 maT oglindaDe'nalta cugetare §i de simtire blândà,Si totul ginga§, palid,Eti n'am veclut'o 'n viétà, §i nu pot s'o descriii

M'apropid. Catatura'T pe loc me pironesce.Rem Aiii inteo uTmire. El gale§ me primesce;

glas ce te strabate prin timbru'I fecTorescResunä : Vil la mine. 0 sciti i te Tubesc.

Cand pentru 'ntLa dataIn lumea vinovata

Al Taal& cuvintS'aduc o vTeta nouaM'a pogorit, ca roul

Din stele pe pamint,

ClcluT mihnit pe palamida,CayluT pe fruncla cu ornida,

COuT pe buruenT cu spinT,Si roua cea dumnecleéscaDin balariT facu s crésca

LarnAT §i rodii i maslinT I

electro.str1vedi0...

S'un

LA USA DE NEBUtif 181

Acuma pentr'a doua braDin cerurT Taal me cobOra,

Cad reul Untue maT mil ;MaT reil ca orTlicând al-dataIcOna lumii e scaldata

De sangTurT fara Dumnesleii I

M'aret, strigAnd sa stingaVapaea cea natinga

A grOzniculuT tun...Vorbesc, ,i'ndata glOtaMempinge la Golgóta

*i tipa ca's nebun I

.P4tept CaTafiT sa m'apuce,A$ept sa'nfiga Tar pe cruce,

Sa'ndOpe cu otet pe Crist.Prin chin solia'mT se'mplinesce,Prin mórte'nfi omul se'nnoesce,

i tu'mT veT fi evangelist.

D'aci vor inceta resbOTe,Cel tare n'o sa mal despOe

.5i nu va maT rebda cel slab ;Sciinta, arta 'avutia,Unite 'n pace prin fratiä,

Vor curge dintr'un singur jghTab.

In cer m'adasta plata.PirOnele sint gata.

LovitT, lovitT mereil lMe dOre, i 's ferice,CacT restignit aice

Me 'ntorc la Tatal meil I...

** *

182 LA CASA DE NEBUNI

Un nu scia cine, scund, grascior,Buzat, cu fata de bujor,

Spre noT inaintézISi'mT clice : cA'T ursus !El tot postesce ca Isus

ve,nic aTurezA.

Dar nu te tulbura. Pe-aice tot ce este,E nurnaT visul meti, pe totT ell ye visez.Dormind ye nAscocesc, ye tes ca 'ntr'o poveste.

Dar ce qtT tu ?Ce's Me chTarnA Chichirez.

A't1 spune tocmai ce's, nu pré-gAsesc cuvinte.In vis, sint un nebun, de nu detepta ;In faptA, când nu dorm, sint sAnAtos la minteS'am un stomac de lup and are ce minca.

SA te mAnânc sail nu ? Ba. FiT acum pe pace.In vis ett sint sAtul i nu m'aucli urland.NebuniT sint hrAnitT, §'a fi nebun imi place,De nu m'a, de,tepta, cAcT adormiT flArnand.

Ce adormire, vaT ! and trupul atipise,AtuncT visez cA trec pe lingO un brutar.Sint alt-fel om cinstit, dar ce sa facT cu vise?In vis, iniT pare reii, furaT ca un talh Ir.

O jemro §terpeliT. Me prinde i rn'apuca.Plecâm la comisar. Me judeca pe'n vis.Un politaTu visat nu'i ore o nAlucA ?O palma ii cArpesc, i dinOT m'ati inchis.

Eti IT priviam cu haz, sciind ca visei glumA,De nu In'a detepta, flamând a§a cum fuT ;

lasal

si

rn'a

eh?

LA CASA DE FEBON1 183

Pe-un Cuza de-a§ visa, eil il injur de mumg,Ba §i'l omor in vis. E vis. Ce'l pas1 luT ?

Un mare tgrgboiu urrnez,g dup'aceTa :TotT sberä cg's nebun, 0 sup I aici m'aduc..Ca'I vis, o sciti, a§a'I, dar nostima'T ideTaPe cetgteni flamâncli sg 'I ducT la Balamuc I

De-atunci mgnânc ticnit ; am came, paine, póme,Un singur reit : in vis me satur indestulS'apoi visez c'adorm visind cg'mi este fiime.Grozav I... Dar Tar visez cä me de§tept sgtul.

Eram flgmand. Acum petrec §i 's pré ferice.Mal rid de cei nebunl, mai rid de mutra ta :E§ti cam posac. De-aT fi aievea, at ti-a§ (AceS'adormi 0 tu. Ha, ha I De nu m'a§ de§tepta I

A I 'latä cine-va mai potrivit cu tine :Mo§nég posomorit cu nasul tot pe sus.Ce vis ciudat I eil, bre, m'a§ multumi mai binePe-un Cap§a sa'l visez deal d'al-de Thus I

** *

El plécg, Tar bgtrinul, un chip de mO§te sfintg,Suride §i'mT intinde o mang de schelet;DentAi §optesce 'n aer, privind cu ochii tintaIn zarea dintre arborl, §'apoT mentrébg 'ncet:

L'ai au4it, ce dulce 0 manggios vorbesce ?Vorbesce cine? uncle) ?

Nici tu n'ai auclit ?E§t1 surd §i tu ca din§iT I Pe toti ve'nnebunesceMateria cea brutg, pe toti Vail asurclit I

184 LA OAS& DE MUNI

Urechea nu'f ureche I Tu nu scif c'ar in tine,A scuns in fundul rninii, pitit in duhul teil,Un alt aud ce-aude din sferele seninePe spirite, pe ângeri., pe insu,1 Dumnecleu

Tu n'o scif, cad tarina te'nlique 'n cgtu4,Cad sufletu T robesce robia cea mai grea,Cad lutu'i pu.5cgrig, din care n'ai vr'oSilk a sparge zidul de vrer sa eg din ea l

Tu nu'l audl, sgrmane ? Si cite el ma spune 1E filul meti, pe care in lupta la VidinUn glont 11 repusese, i totu.g o, minuneDin cesul moqii sale trgesce maT deplin.

Ii ved1 acum ? Privesce'lNu'l ved.

Orbire crudg IE,t1' unul dinteacea ce jurg pe tipicIn lume sg nu scie, sub sore sg n'audgDecat ce'nvata 'n cola : o buche i nirnic

Prin vedul capatinet efti vita, care credeCa firea dat'au ochif sg vedi cum sg manândlLa om e ochIu'n suflet, privind ce nu se vede :Mal rada deal rada, el trece i prin stândl

Nu'l vedI ? E chi pq, mândru, cu nimbul tot lumine,0 frunte-cer sub care cloT gemeni curcubdCununa doe stele ce m'atintesc pe mineSi yin a se resfringe dulos in ochib

Sub stele... ah I ce zirnbet Când pétra lacrimeza,Din lacrima neftersa se face-un stalactit ;Dar va zimbi §'o pétra, de b-ar fi dat sg vazgCum dinsul linT zirnbesce de ca.nd ne-am despartit.

't1

tqa,

mei.

I

I

I

LA CASA DE NEBITNI 185

Si gura'T se deschide ; rgsurT i crinT s'aratg:Sint buze 'n carT hill' pare cl v&I intregul Main IIar ca parfum cuvintu'T se'ntinde 0 membatg :Ce 'T muzicg la OmenT, la angerT este graTu...

** *

De filu-seil el imT vorbia,Tar eti vedeam pe fie-mea,De'ntaTu lucind ca o scgntee,ApoT ca pasere de-argintPlutind wor cgtrg pgmint,Si Tat'o ding de femee I

De fiTu-seil cand imi vorbia,Eli audiam pe fie-mea,De'ntaiu ca unda'n depgrtare,Apoi un tril, apoT un cant,Sunand din cer pin'la pgrnintSi resunand in sgrutare I

De filu-seil el imi vorbTa,Dar di eram cu fie-mea,

Si sufletu'rni in fericire,Sburand intr'un nespus avint,imi lasg corpul pe pgmint

Rostogolit in nesimtire l

** *

186 LA CASA DE NEBIIIIf

De-atund o duc ca O'nainte :Privesc ce uniT dreg,Ascult ce a4iT spun,

Uresc pe cel credutT cu ininte,i nu pot sA'nteleg,

Ca n'am ajuns nebun 1

TABLE-D'HOTELa jubileul de 25 an3 aY revised C Familia,.

Am tot glumit,cat am trait

In birt4ita lume;5i 'n loc de bani,Ca multi golaniMancam platindu'i glume;S'am tot glumit,Cat am traitLa masa cea comuna.

5'acum glumesc,Dar me grabesc:SA plec curand afara.Un prind maT prostNici c'a mai fost,Nici sal mai fie Tara!Am tot glumitCat am traitLa mesa cea comuna;5'acum glumesc,Dar me grabesc :Mancati, §i pofia buna I

CANTEC DE LEAGAN

de IULIA HASDEU - tradus de B P. HASDEU.

Arh,ciee de G. Stephiinescu.

AndantinoWARMER..W .WINI=-11."=9==

A !=117, .i. ----.w....1m ..3.,,...

MEI117Ef,. WOW' =31/r MA7IMAIIIM1111

Ile.Iff ANL ff Iff_Al ..7711111.

tlalLb MW17I IDI

.1.0.0% Ra III demi

-.et',e------ ,..----, ...--------,

A loit 2.t ;..4" .-

4,,. ,.....-__ ._ ..,,_ .

.- --..._ L /0.-11A"

ro....-....:

I. IIIIPAI .r.!71171lMIIIPMOHlfll=:.lia -...,------

eicrIMVAAIMWA11111111

la adorn/ frit .

.

....p. ....13.4...0 &rap,/ sofing 171 I/Ill - MN 0 -

_I,_

or am= on. owNonWA=rIIMIIIIII11,011 11111141111g=irm 0 t=ral =aowas.

kri ai-/......791-

NMI MAW=P.1 CAIIIMNANIIIir lifp". 0.- .i.......... gOlPliMr-41111=11

ImMIr1111.-IINAC1

ffiligiga Mr"'

- 4 -d--r- *

7'.-4t.... 4...

PEI

y .

MI, /MEL. IN MO=-11=liffriT I U If.

11.

...M.

._1...t..!...MI _,.

.MO

Mr"No, 1 Ill

,,,.....r

-.ti- 1/W Mr Di=ic..

AIM

W .=.,LW= ---- 31. _4 1.= -AsommEAK..

NNW

r....,________R.MIMI

___,

... _,__1.1 --AMM81.______= IN

i.."

___---_I

_ -

ea EaM"..--

CANTECUL DE LEGENDE

1ULIA HASDEUtradus din frarquzesce de B. P. HASDEU.

Nani, nani, dorml,N odora,u1 scump,al mamel odor,

In culcwul tea,de vise cerese

legenat wor I

ingerul duTospeste fruntea ta

s'aplécA zimbind,

'aripa 'T de-argintpe-aT teT ochi,orT

IT fluturä bland

Nani, nani, dorml,dorms( netulburat,

cad mama va sta,

De-a-dragul privindrurnenele fragi

pe gurita ta

CANTECEL DE Ltett N 191

Iat'o s'a deschis,Tat'o Tar s'a strins

plApandul boboc

Un trandafirasvesel zimbitor

l'al scireluT foc I

Spicele de grailpar'cl motAesc

din cap lenevos ;

Colo 'n stejg.risfaille 'n vAzduh

fragedul miros.

niptea 'ncetinelinvälesce tot

Gales adiind

de jur-imprejur,

suflu'l recorosc'un talnic susur.

Paserea pe somns'asterne 'nchiclend

ockful cel sglobiii,

Iar cernitul corbs'ascunde pitis

in zidul pustiii.

Din ascunclauriTese liliecT,

sburand in tarcol,

192 OANTEOUL DB LBaN

Si din cand in candal bufniteT glas

cobesce a gol .

Dormi, puiutul meti,de luna din cer

privit dragAla:

Sufietu ti in trupe ca un altar

in sfintul lAca0

Somnul tell a. vrésl fie 'al mei :

somn nevinovat I

Tu dormi ar' sä sciTal lumii amar

'al vietei pecat I

Nani, nani, dormT,odorapil scump,

al mameT odor,

In culcu§ul teil,de vise ceresci

legenat upr 1...

DUMNEpEU

AVeZ vans entendn, viand la unit est sans voiles,La vaste mer chanter sa chanson aux italics ?Quelk mnsique, antis ! Dien jarle en cette voix.Sublime criateur de son mondeDieu jrete a racial, cette basse firojandc

El l'ocian chante ses lois.Bonsoir, ands ! Ce Dieu, par qui le fiat murmure,Par qui tout prend naissance et vit dans la nature,Qui fit ce qu'on ne fieut ni combrendre ni nob;Comme les flats des mers,comme les choeurs de, anges,Benissez-le sans cesse et chantez ses louange,,.

Au clair tie Inns, amis, bonsoir !Julie Hasdeu, Au bord de la mer.

.A5); vré sg smulg din mine un cantec, numal unul,Un singur de pe urmg : copil intircliatCe nu se nasce incg, dar totuO, plin de Viétg,DuTósa mumn simte sub inimg svicnind.

Un cantec, numaT unul, acum la cgruntete,Ca Fft-frumos din basmul cu efost'au-fost un mop.E girbovit bgtranul, dar fiTul cat un munteMirateT lumi va clice : dintr'insul m'am ngscut.

Un cantec, numaT unul... Cand sOrele-asfintesceP'un alt tgrim sg trécg, eternul cglëtorPgmintuluT IT tórng luminT maT arslaóre

plécg, Tar odihna s'Werne pe pgrnint.

Un cantec, numaT unul 1 Dar rima cea cochetgAlergg dupg tinerT, i eü s'o prind nu pot ;

47900. 13

194 DIIMNREII

Iar cand, reutacIósa, s'apropie de mine,Gandirea mi-o cioplesce, esind ce-va mai mic.

A, rima resfetata Crecli tu ca far' de tineBatranul nu'I in stare sal's( tale din granitUn cantec ce nu piere, un imn ursit pe vecurT,Paretele ciclopic durat far' de ciment ?

0 rima, ce'T aceea ? E haina de paradaC'un Card de decoratil smaltat i poleit,Sub care totT d'a-rindul iv par ca's d'o potriva,S'adesea chiar piticul se Mena maret.

Nu'l poesiä rima. Homer s'Anacreonte,Virgiliti i Horatiti n'au stat a fauriPe tTisa plansu-mi-s'a..1 , sondre chitibusurTPe-o ca.rtita menite s'o schimbe'n elefant.

Artistic e tertetul poernelor dantesce,Nu'I insa pentru Dante. Gigant cu zurgalal !Divina'T Comedia ar fi si m aT divinaDe 1-ar lipsi aceste brohode parnintesci.

Shakspeare, Shakspeare cel mare, Shakspeare cel[tara sémen,

Al carul geniU scirbe tot némul omenescPrecum cristalul prismeT ii ve9li sorbind lumina,Shakspeare, cand cata rima, vai nu maT e Shakspeare.

Tu fugi de mine? Fie I hi multumesc. OdataFugit'ai si de Milton cel orb si prigonit,S'atunci, din neputinta croindu'sT o putere,A scris el fara rima sublimul Paradis.

Da, tu'uni placeal si mie in vremile trecute,Cand te-acatam la versurf, cum fetele din sat

l

DOMNEVE0 195

Acatg la cosite cate-un boboc de fltire,Macar-cg fàr benghTuri frumosu'i mai frumos.

DrAgutg'i garofita cu frageda'i catrintgDin ro0i i din galben, bucati de catifea ;Dragut e flutura0r1, garófa sburdtóre,Catifelat i dinsul, i dinsul eferner ;

Dar nu'i garag bradul, nici aquila nu'i flutur ;Lor nu le trebui ro01 §i galben §i pestrit :Prin singura'i mgrime se'naltg. cel ce'i mare ;Cel mic se'nzorzonéza, cad e pipernicit...

Un cantec, numal unul i cel mai de pe urmg,vré sg smulg din mine... Dar unde'it Nu'l brodesc.

Acum 11 simt aice, simt deja departe,Si'l simt ai pretutindeni, i sirnt al simt mered.

Eu nasc o cugetare, Tea avintul,Nemic n'o mai opresce in spatiii sag in timp ;

mea par'ai alta, cgci este fara margini ;A mea 0 'I infinitg, plutind in univers.

E infinit in mine nu omul cel de carne,Nu hirca'i infinitg, ci cugetarea mea :Artistul far' astimper ce ne'ntrerupt imi jeicaPe clapele din creier, cantand ca p'un clavir.

Si clapele tocite se pre'noesc, se schimbg ;La locu'i nu remane nici una dup'un an ;Dar cii sint tot acela0 prin tot ce cugetasem,Prin tot ce cugeta-voiu pe clape nol sag vechi.

Clavirul cand se stricg, eii me silesc a'l drege,Ca m'am deprins cu dinsul, ml-e drag, m'am naravit ;

A§sill

.§i dinsa'§T

A '1 §i'f,

196 DIM NREIT

and nu se maT acárda, il spulber cu mania,Sail fail supërare il parasesc §i plec.

Si pléca cugetarea'rra sa'§T cate alte clapeP'un alt clavir...

Poete 1 p4esce mai incet INu desvali d'odata altarul nemuriril :Lumina'ts ametesce pe cel nedumeritT.

In mine'T infinitul 1... Dar ea §i Hotentotul,Un Cesar, un Platone, un Kant §'un EschimosSintem aceia0 vita : la cel mai crud salbatecs'ascunde 'n cugetare ce-va nemarginit.

and tes aceste strofe, ea simt ca,'T linga mineUn scapar, o scantee cu chipul luT Darwin,S'adia peste capu'inT, §optindu'T : comul musca 1t Ce'l musca ? ce'T o Térba ? i ce'T un bolovan ?..)

$'a desparut ; Tar glasu'T, mai resunând in gTuru'mT,Cuvinte resturnate mT-aduce : tmusca'T om 1t Din cremene'T o planta, din planta'T animalul,(Din om un inger nasce, din inger un Isus...1)

Si cufundat in gindurT, privind cu zapacire0 pétra la picioru'mT rostogolita jos,EU o luaT in palma ,'o netediT cu mila,picendu'T: chTar in tine'T un punct din Infinit !

Prihi punct se 'ncepe lumea. Un punct dimensiT n'are,Nemic mai fail forma §i mai nepipait ;Dar pune'l in mi,care, i linia se'ntinde,Si linia'ti da totul : decT, totul e 'ntr'un punct.

Natura, firmamente, sistemele solare,Cu t6te co.te'n ele §i printre ele sint,

DIIIINEW 197

Cu 'ncetul se desvOltI din puncturi ce se misa,Din puncturT ce se misca plecand din Dumnecletl.

Din Dumnecleil plecate, i ele's infinite :Un punct nu se mesórä, fiind netermurit;Din Forta .cea mai fort5. plecand, ii ele's forte :Un punct zidesce sfera, clef este centrul ei.

Nu'l intelege mintea, 111.1 pcite al cuprinclä,Atat de mare este pare-atat de mic :Minunea Nil care in veci nu s'ar pricepeTot ce se'ntemeTaza pe-acest nepriceput 1

Asa 'n ori-ce sciintA isvoru'i poesia.Chimistul s'Astronomul incalecä pe sfinx,

prin miriade de micuri infiniteCe'T duc la infinitul cel mare : Dumnecleil.

ceea ce nAscuse p'acele miriade,Si ceea ce le 'nnódl cu Unul infinit,Si ceea ce le atrage unite la o-laltà,Cea maT supremä lege, e legea d'a lubi 1...

Un cantec, numal unul i cel mai de pe urmX,Voind srl smulg din mine, l'am asvirlit in cer ;Din cer mi'l crampotesce in creTer cugetarea,Dar nu'T intreg : stirsitul remase'n cer pribeg.

5i cugetarea 'mi plange, tanjind de umilintl :Pin' la final imi slice nu'i chip sa me ràdic ;Extasul singur numal atat de sus se'na1t1 ;Extasul, care MO pe-un om cu Dumnecleti I*

Extasul... ce'T extasul ? 0 clipA seculara,In care vecti atatea trgite i tralind,

$i

<

Lupins;

198 DIIMNEpEII

Incat LIU vec itT pare, nu vreT sa creclI, i totugSciintal nevoita sä murmure : asa'T I

Cand omul cade'n apa gata sä se'nnece,Trecénd in panorama pe de'naintea saIntréga'T %/Teta, vIéta'T intrega d'amaruntul0 simte'n clipa ceta, o clipa, nu mai mult.

Can& p'un bolnav l'adOrme tin doftor ca sal tee,iT ciopartesce trupul, dar sufletu'n extasNu scie de durere, petrece, cânt, jóca,Traesce Juni o clipa, o clipa, nu mai mult.

Extasul n'are-a face cu clapele din creier,Desen clavir resuna, spunendu'T ce-a simtit :0 povestire lunga, cuvinte i cuvinte,Macar c'a fost o clipa, o clipa, nu maT mult.

Extasul me rapesce. Aud Divinitatea :a MentrebT: ce's Eti? Tubire. Me'ntrebi:cefac?Tubesc.(De n'a urçli, pe cine MT-as reversa Tubirea ?(Ca sä Tubesc, Me sfasiii, urclind din Mine lumT

(Tot ce urclesc din sinu'MT, e urclitor la rinau'T.Poi nind din Mine, este un microcosmic Ea,

(Ce l'am näscut sä crésca in plina libertate:lc SA se renasca singur, maT sus si Tar maT sus.

e U n germen de vointa se misca chTar in petra.(E adormit, e lenes : o umbra de impuls ;(Dar cand se redestepta, mijesce'n petra muschTul,(Iar dela muschiu la Spirit se'ntinde scara'n timp.

(Cu cat vointa este maT forte, maT calita,(Cu-atata se Ttqesce s'ajunga maT curand,

I

DIIIINEpEII 199

«ad orT-ce punct se'ntórce pe sinu'MT: sg se 'n0re4 In salba de luceferT un noi mgrggritar.

«MT.e dragg chlar o pétra ; dar un arhanghel I Dinsul«Din mu,chiu, prin suferinte de secoli necurmaV,«Reintrg Tar in Mine, Tubire inrniitge Din tot ce el Tubise in sutele de vietT I

«Atatla taVi i mume I atalia fiT i fiTce,«Surorl i fratT i sóte i némurT i amid :dubirT de el trgite, trgite i remase«Un ocean inteinsul, Tubit i Tubitor !

5'aceste oceanurT se tot desfundg 'n Mine.4 Me 'ntrebT: ce's ? Tubire. M entrebT: ce fac? Tubesc.«De n'a, urcli, pe cine MT-a§ reversa Tubirea ?«Ca sg Tubesc, Me sf4iti, urclind din Mine lumT I

Arhanghelii, din sinu 'rn'T porniti ca nesce puncturi«De mii 0 mil' de vécurT, apoT filtratT pe rind«Prin petre §i prin plante, prin anirnali, prin 6menT,

Cand se re'ntorc in Mine, triumfgtorl atletT,

Cea raclg de Tubire, primita la plecare,«MaT vie 0 mai vie 'acuma curcubeg,«ti sbuclumg, iT ferbe, iT face sä urclescg,

din nebulOse ft las a cerne sorT

tar cand o omenire pe vr'una din planete,«Cgclutg 'n desngdejde, Me strigg'n ajutor,«Dintre arhangheIT unul, ca Messia, s'avintg,«Jertfindu-se sg scape nevinovate !

« 5i jertfa'T Imy inching miresme Tubitóre...«Me'ntrebT: ce's EU? Tubire. Mentrebi: ce fac? Tubesc.

.

45i :

oi

s

200 D f3 tiNpE

De n'a urçli, pe cine Mi-as rev'ersa Tubirea ?cCa sg Tubesc, M sfâiii, urclind din Mine Iumi..,

cand vorbia, Cuvintul, urnind acele puncturT,Le respandla din suflu'i, si fie-care punctLua ca.te-o figurg, un calapod, o formg :Materia se'nchTagg avend o fortg'n ea...

Extasul incetézg. Poetul se dest6ptg.Mai luminos se simte : si'n el, si'n prejma luT.FranturT din amintire in creTeru'r s'aséclg,

gAndul, ca sa tOrcg, apucg noul fir.

Materig i forI Din Forta cea supremgCe'T numaT fortg, una, monadg fgrg term,OrT-ce se desasOrg, orT-ce se desdrurnézg,Rëmâne fortg, insä c'un straTu de individ.

straTul se transformg. Prin vletT evolutiveTreptat se subtiéza, ajunge strgvecliti,Nepipgit, elastic, intretesut cu forta,A aril' e pojghitg : un corp molecular.

Naturalistul, care din jos in sus invétg,Materig visézg in universu'ntreg.Din sus in jos cu fall privesce filosoful,

pare numai fortg. Se'nsélg amindof.

Poetul singur scie, extaticul prin careIn jos zlinbesce cerul, pamintul plange 'n sus;

el, plIpAnda harpg, vibrézg tot-o-datg.Cu Dumnecleil-Tubirea si cu Tubirea-om...

Un cântec, numaT unul i cel maT de pe urmg,

.5i'1

Ei

Ei

Si

DUMNEVEU 201

Voind sal smulg din mine, il asvirliT in cer ;Si ca sa. prind fugarul, sburat'am dupa dinsu I :

WcluT eternitatea... De ce m'am masi intors ?

De ce ? CacT fie-caruT e data o solia.Mar are pin'la tinta apostolatul mei'.Rthdare, 0 'nainte 1 Când volu sosi la capèt,Sa cant cu serafimiT :

0, Dumnecleule I

LECCAHaralamb G. Lecca, Prima 1890 1895. BucurescY, 1896, in 8.

Dupg Prima, nu e tocrnaT greil de a prevedé ceeace va fi Secunda.

Volumul, pe care '1 publicg acuma tinerul meil a-mic Lecca, imi amintesce pe Fetul cel din poveste, blg-stemat a purta un ,ir de ani o pele de bglaur, de careel se despag cate-o-datg, de 'ntaiu mai rar 0 apoi dince in ce mai des, aparend atunci ap cum este din fire.0 cum va trebui sl fie in totd'a-una dupg incetareavrgjii : frurnos, mgret, strAlucit, 0 érg0" s'ascunde suburickisa'i haing de solcli.

Ngscut i crescut intr'o atmosferg, pe care de vr'otrei-cleci de aril' o tot inveninézg la noi ciumOsa ,ccilda lui Schopenhauer : o molirng ducend pe poet d'a-drep-tul la taverng sail la casa de nebunT, una din douë, sailmaT bine una dupg cea-laltg, -- ngscut 0 crescut intr'oasemenea atmosferg duFnang sperantei ,i credinteT, po-etul Lecca, sg fi fost el ori-cat de Fet-frumos, totusivrend-nevrend s'a simtit din capul loculuT invgluit deacea sarbeda 0 rece pele de bglaur, din care se sbu-ciumg a scgpa 0 nu va puté sX nu scape, dar n'a scg-pat incg.

Acestg luptg intre Ormuzd i Ahriman, intre o na-turn intimg adeverat poeticg, cu pornirT generdse, cuidealuri inalte, cu avinturi sublime, 0 intre povirniplcel junimist de pamfletar in versurT, dresat a imbglatot ce rgdicg pe om d'asupra dobitocului, acéstrtnervOsg luptg se resfrange in Prima, anuntandu-se insg

LEOCA 203

pentru Secunda o victoria desavirsith a bineliff asuprar6uluT.

Da ; Ahriman este aprOpe invins de pe acuma.Elementul cel bun predomnesce. 5i atund un inte-resant fenomen psicologic de obsesiune sociall atundve4;11 pe Lecca superandu-se pe propria sa inconscientdernancipare de miasmele mijlocului in care traesce sicercand inteun mod conscient a se re'ntOrce in bulha-cul pesimismulta.

Dar aci el nu mai e poet. Lipsindu'T idealul, itlipsesce fondul i 'T lipsesce tot-oclatd i forma, cad'forma i fondul sint o spontaneitate indivisibila a orT-carif concepPuni poetice. NumaT in aceste veleitaff dereacpune ne intimpind la Lecca nisce versurT ca

Din a.a dem teraunTNu 'mT maT fac ilusiun),..

Luap de exemplu poesia intitulata «Douë rugT,.Lecca incepe printeo caldd expansiune a copileT, piingde candOre, de nevinovatia, de naivitate, i apoT, cacand T-ar pare reti a s'a urcat atat de sus, el d'o-datatrece la :

S'ail stins luminile la gemurr. Tgcerea noptit rdscolindAteul, singur in odaig, sfgramg candela rgcnind...,

dupa care urmeza un sir de blästeme contra DivinitAPT,unde in desert aT vré sa dibuesci o scânteiti de poesia.Din fericire, remasita pesimismuluT la Lecca e atat desardcaciOsa, incat dinsul bogat in admirabile varia-Puni pretutindeni uncle-1 niisca o nesofisticatd inspira-tiune dinsul repetà maT jos aceleasT nesabuite bid%steme intr'o altä poesid intitulata oCersitoruh. AT cliceea este un pictor forte talentat, care a terminat o panzdunde ideea, cesenul, coloritul, armonia totala sint per-fecte, si tocmal acésta perfecpune 11 sperid. Nu 1 isbuc-nesce el ; nu 1 asa cum este, tabloul va trece neobser-

si

204 LUCA

vat ; lumea e stricatà, sä firn i noi ca lumea ; i pic-torul se apucg masgali cap-d'opera, aruncind ca'teun benghiti negru pe cele mai vclute, numai

numai pentru ca sä impace pe cati-va gogoznant deaT d-lui Carp.

Daca eü le spuiu tote acestea cu ati.ta crudime, estecA, pe de o part; nu pot a nu iubi pe Lecca, recunos-cead intr'insul o stofa de mare poet, Tar pe de alta,auto-suggestiunea JuT cea schopenhaueriana ocupä un micloc, un loc aprOpe exceptional, in totalitatea volumului.« and stArn alaturii, iRis i ris Epitaf, cBalada desfri-natului,, partea cea .finala din iMama,, acestea pesteputin i se vor pare lui insusi Lecca mai straine decumse pare fluturului crisalida din care e0se, cAci ele nusint pentru dinsul nici macar o incepetOre faza dinevolutiunea personala, ci un simplu bir platit uneicapriciOse mode mornentane , un fel de malacoff alartistului.

Cine vrea sa cunósea pe Lecca cel autentic, sàcitescä :

CTlTlin ,si Sinzfliana;Borderul din sat,1877 78;Balada nebunulut;Scrisbrea soldatulut ;Mar; funebru ;In temnild;Imposzbil ;.Ném ;La spital;Dintr'un vis, etc. etc.

Daca el n'ar fi cântat deal numai atAta, 0 tot incaar fi de ajuns pentru a'T arvuni una din paginele celemai ,de onOre in istoria poesiei romine, unde asemeneapagine sint d'ocam-data pre putine, ba chiar vr'o câte-va din cele pre putine reman forte discutabile.

a'sTp0rilet

ni

LECOA 205.

Julia Hasdeil descrie in urmatorul mod misiuneapoetuluT

De leur divin pouvoir ils avaient conscience,Sachant qu'ils possedaient la plus belle science :Celle du acur humain avec taus ses replis,Ses donheurs, see &sirs, ses amours, ses ozthlis,Et qu'ils avaient, pour tout avoir et tout domaine,Le don de te chanter en vers, souffrance humaine ILe don de t'éprouver avec plus de vigueurEt de sentir plus fort ton empreinte en leur cceurQue le reste du monde, mission austere!De pouvoir dire au del les douleurs de la terre

Telefon al omeniriT Cara. Durnnedeil, adeveratulpoet, un Shakspeare, un Goethe, un Schiller, un Vic-tor Hugo, nu se gandesce la sine insusi, iperbolisandpina la sublimitatea ridicolului meschinele sale mizerilpersonale: el repercuta si reproduce intr'o minunataprisma durerile altora, sufere suferintele aprópelui, usu-réza chinurile némultil omenesc assumandu'sl quintes-centa lor, este un martir al altruismula i chIar atunciand inalta un imn de fericire, ca i atunci cand tunasail and geme, poetul nu este el, ci un echoil. Numaitalentele cele märunte, numai poetiT cei de t6te dilelene asurdesc intr'una cu propria lor microscopica perso-nalitate, asernenea closcel care umple de sgomot o ma-hala intréga dupa ce a scos un oil, ca i cand oul eiar interesa universul. Poet si egoist, sint doue notiunicall se exclud una pe alta.

Cunósce-te pe tine insuti,, dicea Socrate catrafilosofl. cSa simy durerea altufav, ar trebui sä se totrepete poetilor ; i Ii s'ar pute adaoga din and in and:csilesce-te a nesocoti propria ta durere2. Heliade si Bo-liac nu eraii temperamente poetice ; i totusl Sburato-rut celui de'ntaiu i Sila celui-lalt vor remané, caciau reusit a surprinde acésta trasura esentiala a adeve-ratel poesii. Cu cat dara mai nemerite, maT mandre,mai superbe trebui sa fie notele atunci and córdasbarnae sub arcusul unul maistru I

206 LEOOA

IM volt"' feri de a face o comparatiune intre Leccasi intre cei-lalti de aT nostri. SA credem si sA clicem

avem mulY poet1 insemnati, desi nu tocmai atatia,negresit, pe cap' IT Inir Antologia d-luT Radu Rosetti,

insusT un 1nceput de talent de multA valóre. ETbine, orT-ca.tI ar fi, as clori ca toti sl ajungl la inAl-timea si la puterea luT Lecca de a simti si a canta Su-ferintele altuTa...

at

ul

LOUIS LEGER I SLAVII

Russes et Slaves. Etudes politiques et litteraires. Paris (Hachette et C-ie),1890, In 8, pug. XIV, 348.

Titlul acestel cat-0 arata din capul loculta punctul devedere al autorului : Russes et Slaves. Louis Leger

nu identifica nici o data interesele rusesc I' cu celes la vi ce. Pentru dinsul RuOi sint Slavi forte arneste-cati cu ingrediente turanice : «Des Slaves et des Fin-enois, tels sont, au point de vue anthrqpologique, les«elements constitutifs de la nationalité russe, (pag. 28).Si inteun alt loc el adauga (pag. 55) : «On peut affir-mer qu' Ivan le Terrible n'eüt pas été possible si, avantlui, Gengis-khan n'avait pas existé,.

Acest titlu : Russes et Slaves, indica in acela0 timpvasta sfera de activitate a luf Louis Leger, care nu estenumaT rusis t, ca atitia alti, mai ales de cand vilvalui Turguenieff, a lui Tolstoy sail a lui DostoIefsky aintrodus §i a respindit in Franta rusismul, ci este s I a-vi st in tOta puterea cuvintuld. Polonif IT sint nu maiputin dragi decal RuOY : «ce n'est pas en Russie seule-« ment que la litterature se renouvelle ; en Pologne, laepoesie a produit, dans notre siecle, toute une sériecd'ceuvres remarquables qui ne palissent point a cOtécde celles de Byron ou de Hugo, (pag. X).

208 LOUIS LEGER FA SLAVII

Louis Leger este, Fite, singurul Frances care vor-besce rusesce, polonesce i bohemesce, intelegend tot-o-datg perfect cele-lalte dialecte din aceTa0 familig et-nicg. Pentru a se familiarisa pe deplin cu SlaviT, el fg-cuse prin Odle lor opt lungT -cgletoriT, din carT cea 'n-fiTu la 1864, cand era numaT de vr'o 20 de anT, i ceade pe urmä la 1883, in ajun de a fi numit la catedrade limbi i literature slavice, creatà inadins pentrudinsul.

Lista scrierilor lul Louis Leger e fOrte lungg. LA-sand la o parte articoliT pubiicatT in Revue des deux Mon-des, in Revue Moderne, in Revue Bleue, in Publicationsde l'Ecole des Langues orientales, in Revue Critique, inMagasin Pittoresque, in reviste ruse i boheme etc.,vom mentiona numaT :

Chants heroiques et chansons populaires des Slavesde Bohbne, 1866 ;

La Bohhne historique, pittoresque et littiraire,1867 ;

Cyrille et Mithode, Rude sur la conversion desSlaves, 1868 ;

Le Monde Slave, 1872 ;Etudes slaves, 3 vol. 1875-80 86 ;Histoire d'Autriche-.Hongrie, 1878 ;Contes slaves, 1882 ;La Russie a l'Exposition Universelle, 1878 ;La Save, le Danube et le Balkhan, 1884 ;La Chronique de .Nestor, traduite sur le texte sla-

von, 1884 ;La Bulgarie,- 1886.Si 'n tote aceste lucrgri, autorul este nu numal un

specialist sigur, dar §i un distins scriitor, cu care in-vetT i petrecT tot-o-datg : pentru SlavT el a fgcut maTmult deca ceea ce fgcuse Marmier pentru lumea scan-dinavg.

Ultima scriere a luT Louis Leger este acum de'naintea ochilor notri Russes et Slaves.

8

.

LOUIS LEGER fg SLAVII 209

Ea cuprinde urmgtOrele opt studie : Les Slaveset la civilisation. La formation de la nationalité russe.Les debuts de la littirature russe. La femme et lqjsociiti russe au X VI-e siecle. Les premiers diplomatesrusses a l'étranger. La Bulgarie inconnue. Le peupltserbe. Le poete du panslavistne.

Capitolul intitulat : cSlavii i civilisatiunea, form&Io introducere la volum. Autorul I1 pune intrebarea :(Les Slaves sontils vraiment si indignes de figurergparmi les Kulturvolker ? sontils vraiment si barbareseet si incapables de civilisation ? La question vaut laepeine d'être examinée.,

Cuvintul nemtesc eKulturvölker, aratg forte lamu-fara a o spune pe fata, cgtra cine anume se adre-

séza intrebarea : in joc sint nu numal Slavii, dar si Ger-maniT, judecati de un Latin.

Slavii, GermaniT i LatiniT sint cele trei marTginti ale Europa Ori-cine nu apartine nici unda dinele, a dispgrut saU rëmâne ca i and n'ar fi. Nemic&A nu póte fi mai important, ca actualitate i maT cusamg ca viitor, cleat problema despre raportul intre eeltrei u ri asT.

Cartile cele maT bune nu sint tocmaT acelea carTne invata, ci acelea cari ne fac a cugeta peste cele cu-prinse in ele.

Cartea lui Louis Leger ne-a facut sg cugetim asu-pra urmatorului fenomen, pe care 'I supunem, pentruo aka ocasiune, apreciariT eminentuluT slavist.

Nu vorbim de individualitati. 0 familia francesa,stramutata in Germania, pote sa produca pe un Ndmtcurat, numit Du Bois Raymond. Dintr'o familia ger-mana aseclatg in Polonia se póte nasce un Slav curat,numit Lelewel. Individualmente, un Latin se germani-séza, un Malt se slaviséza. Nu asa insa and e vorbade masse. Aci istoria ne cla o lege fixa, o norma sta-tornica intr'o singura directiune. De ate ori s'ail doe-nit pe acelasT spaiü inteun timp indelungat elementulslavic i cel german, Slavii aü ajuns treptat a fi cu totul

47900. 14

rit,

210 LOMB LEGER 1;41 SLAVII

germanisatT. De ate orT docnit pe acelasl spatiiiintr'un timp indelungat elementul germanic i cel latin,

ermaniT a5 ajuns treptat a fi cu totul latinisatT. MaTcAutatT pe Slavl in Brandenburg, in Pomerania, in Sa-xonia, in Mecklemburg, in Danemarca etc. MaT cIutatipe Goti, pe Longobardl, pe Francl, pe NordmanT, inItalia, in Franta, in Spania. Din acest providential en-dosmos si exosmos resultg cä :

Slava trebui sä se teing de GermanT ; GermaniTtrebui sä se téml de LatinT ; dar Latinil n'a5 ore si elde cine-va a se teme ?

RomâniT in Galitia, in Moravia, in Serbia, in Bul-garia, apoT Românil i Italienii in Dalmatia, ail fostslavisati.

Latinil absorbind pe GermanT, GermaniT absorbindpe SlavT, SlaviT absorbind pe LatinT, acéstI tripla ten-dinta istorica s'ar puté represinta prin urmaórea figurai :

s'ail

LOUIS LEGER fg RANH 211

UrmézA a :I° de Slavi trebuT sA se térrul Latinii", dintre carT

sint expusT mai cu samA RomâniT;20 pentru RomânT in specie, contra pericoluluT

celui slavic, anume contra colosuluT musalesc, aliatl na-tural'!" al' nostri sint GermaniT.

SA ne pardoneze darl Franta cea republicanA,pentru hatirul cAriTa nu noT ne vorn pupa vre-o datacu Tzarpl I

PHILIPPIDIOTISME

La IasT revista d-luT Xenopol, in BucurescT revistaRd-Jul Jacob Negruzzi, ambele aceste reviste 0-ailasigurat de o bucata de timp acefa0 pénä a d-luT Phi-lippide pentru a indruga despre mine cal vercli pe pe-reff : ba ca ell n'am citat pe un obscur caluger grecesccare vorbesce cu totul alt ce-va cleat ceea ce am spuseil; ba a nu sint in stare a deosebi sonurile 0 litereleuna de alta ; ba ca sint un fel de d. Gherea ; ba cana-cf-o frânta ca 1T-am dres'o.

ReposatuluT Fontanini, dud era inchis la Balamuc,if venise in cap firesce ca nu in minte, de vreme cen'o maT avea caraghiciza pofta de a me prinde pe mine0 de a'0 lega cartile ecu pielea lul Hasdeti a . Un artagde nebun, 0 prin urmare ce-va cu totul nevinovat. D.Philippide isT sbucluma capul nu clic mintea cudorin1a i maT bOcanä de a me inghili intreg de viiidintr'o singura imbucatura, de0 nu este inchis la Bala-muc, fiind de o cam data retinut la cele doue reviste.

(Revista-noul 1896, Sept, 15),

Eminescu a lasat multe versuri admirabile ; insa me-ritul luT cel covirsitor, un merit de principia, este

acela de a fi voit sa introduca si de a fi introdus inpoesia român6sca adeverata cugetare ca fond si adeve-rata arta ca forma, in locul aceleT usOre ciripirT de maT'nainte, care era forte igienic a. pentru poet si pentrucititor, scutindu'l d'o potriva, pe unul si pe cela-lalt, deori-ce batae de cap si de ori-ce batae de inima.

Nu clic nimenuT sä imiteze pe Eminescu. Din con-tra. Poesia este o casatoria a realitatir cu idealul in su-fletul poetullT in acele momente cand poetul e poet,poetul fie cat de mare nu e poet tot-d'a-una ; in acelemomente prin urmare, in carT el este maT el, maT in-susT, maT individual ca of-I-and. In fie-care suflet poeticrealitatea si idealul se combina si se acOrda intr'un altmod. Intre doi poeff pot fi asemenarT numaT dóra prinasemenarea cea organica intre naturele amindurora,nicT o data prin imitatiune. A imita pe cine-va in poesiäcste un talent tot atat de vulgar ca si a imita pe cine-va pe scena, unde si acolo un actor artist urclesce, nu

EMINESCUNECROLOG.

ets frt etitD'être née en 'de; temOi l'on trouve l'honneur et l'amour surannésEt dans lesquels un fou peut seul etre poke I

Julie Hasdeu, atevalerie p. 5-

sonuvpeenut

eu ttop

214 EMIRE8013

mgimutéza. Eminescu va trgi, fiind-cg a isbutit a ggsifrumosul fgrg a imita pe nimeni.

El va tri, desi a murit nebun. Si a trebuit sgmOra nebun. E grozav a o clice I SA nu fi innebunit, eInu avea ce manca. Mai rea decat atata ; ca sa alba cemanca, el fusese silit a's1 minca inima, inlocuind avin-turile poesief, avinturi marete, avinturi carT nu se potvinde, prin acea prozg de tote glilele a sterpelor luptede actualitate, care ii aducea o farAma de paine, stro-pita intr'ascuns cu amare lacrimi prefata nebuniei.

El va trgi, desi a murit nebun. Si cum Ore pu-tea sg nu innebunescg ? In tote epocele ati fost poetipe carY flamânda sgracia, une-ori numal desertaciunea,pentru o ticAlOsg paine insotitg de o mai ticAlcisg laudg,ii incovoia tamaitori dinaintea celor puternici. In toteepocele veglut insg si de acele fief semete, inalte,vrednice de solia ce le-a dat'o Dumneleirea, cari nicio data n'ail atins o mâng cersitOre catra vre-o mgrirepgmintésca, cgtra acei ce uitA cg nu sgracii spelail

lui Isus, ci Isus a spelat piciOrele sgracilor. Asapoet a fost Eminescu.

El va trgi, desi a murit nebun ; vor muri insg.pentru vecia nenumeratiT intelepti, car! aü lgsat, lasgvor lgsa tot-d'a-una sg innebunéscg un Eminescu.

s'au

pi-cidrele

si

0 MENTIUNE

Exposition Universelle de Paris en 1889. Notice sur la Roumanie.Production. Industries.Paris, Impr. Kugeltnann, in-8.

Autorul acestei cgrticele de 140 pagine fiind necunos-cut, regretam din inima cg respunderea intregg cade

asupra d-lui George Bibescu, in calitatea sa de cprese-dinte al comitetului n4iona1 si cornisar al sectiuniI ro-mane», o calitate de trei ori repetata pe primele pagine.

Ori-cine cundsce frumOsa «Notice sur la Roumaine*,din 1867, lucratg de dd. Odobescu si Aurelian, nu vaputé Terta copilarOsa brosurg de asta-datg, cleat nurnalclóra presupunend ca a scris'o vre-un scolar din clasa aIII-a gimnasialg.

Ba chiar un scolar din clasa a III-a gimnasialgs'ar fi ferit de o mulOrne de nostirnade, earl' impestri-téza cu belsug acésta lucrare, menità vez-D6rnne a neface cunoscuti EuropeT.

Asa, de exemplu, el n'ar fi spus (pag. 37) ca Ro-nnanul este «facile a conduire et a gouverner, patient,titnide, i dei etimide» -- totusi «excellent soldat*,uTtând in acelasi timp a at-eta tocmai insusirile cele e-sen Oa] e ale Rominului : esobru si modest*, insusiri a-supra carora atragem Vita luarea aminte a d-lu1 GeorgeBibescu, la cas de o noug editiune.

Asa, el n'ar fi bggat (pag. 123) «Litterature, Sci-ences, Arts* in capitolul despre «Industries Rournainess ;

216 0 MENTIIINE

apoT ce fel de cliteraturID se incepe cu d. AndreTuVizanti si se isprävesce cu d. Garoflidi, Tar la mijloc in-tre amindol o arababurà.

Asa, el n'ar fi vorbit despre chihlibarul dela Bu-zeti o-datl pe pag. 58 si a doua Ora pe pag. 97, de-spre sare pe pag. 55 si a doua ór pe pag. 114,despre apele minerale o-datl pe pag. 63 si a doua Orlpe pag. iii, etc. etc., fdra nicT o legAturà, fgrä nicT onoTmA, fgrä nicT o consciintA de cele scrise, mergendune-orT cu zapaicela intr'acolo inc51 selele, cärutele,päläriele i altele sint puse la un loc cu caracuda subrubrica: cPeche,

Vom ispravi prin urmAtórea minunatä descriere aBucurescilor cDans les rues du centre on rencontre decbelles maisons parées des couleurs les plus iclatantescet de moulures en plâtre et couvertes d'une foule d'or-cnernents en fer-blanc qui donnent a la ville un aspectctout particulierD.

Halal sl fie IExposantiT românT dela Paris ail cgpaat, se clice,

o dróil de medalif de aur, meialiT de argint, medaliTde bronz i inenOunT onorabile.

0 menciune se cuvine si brosureT d-lui GeorgeBibescu, dar onorabilä nu.

o-dath

0i I

pindp

I

RESPUNSUL MEU LA REVISTA VIETA"

Da, iT voTu respunde.`S* IT voth respunde tocmaT pentru cg nu se asteptg ne-

minea ca sg '1 r6spund; si, prin urmare, respunsul meilva fi pe placul c VieteT), care ig rumpe capul tot aler-_end mere' dupg l'inattendu.

De vreme ce c Viétap se sup6rg pe mine pentrucg am cutezat in poetna a Dumnecleiip a nu admira laEminescu nesce versurT ce par a nu fi fost acute decitnumaT si numaT spre a cgp6tui o rimg excentricg, apoTiT voTu respunde cg in limba românescg este tot ce pOtefi maT usor de a croi aseinenea rime cu duTumul.

De exemplu :

sau:

RomâniT s'ail ales cu. Pulp din Eminescu;

0. criticule ! alRespunsu'nif te

Negresit, gales cup lingg cEminescu sati cili cgslingg curclicg» sint absolut din aceTasT sag cu cTisaplingg cplânsu-mi.s'a, sail cu erepaos Iing alenelaosdin nenorocitul Eminescu.

Poesia consistg in idee i in ritm. NumaT ideeasi ritmul caracterisézg pe un adev6rat poet. Rima esteun accesorill, un plus, care pcite sg arate la poetii celmarl o pré mare boggtig, dar care ascunde sgräcia la

asqlia1....

218 RESPIINFRIL MEII LA BEVIBTA VItTA"

ceT mititeT. In off-ce cas, la uniT ca i la ceT-lalti, rimatrebue sä albg aerulaci e arta! trebue sg albg aerulde a se nasce d'a-dreptul i 'n libertate din inspiratiu-nea poetului d'o data cu ideea si cu ritmul. 0 rimg si-lith, o rimà trasg de per, o rimg thuritg intr'adins pen-tru ca sg atragg asupth'T atentiunea cititoruluT, nu este

artistica', cad e nenaturallVestita Glossg, a luT Eminescu. mai cu deose-

bire, póte sg fie un fel de gimnasticg, dar poesig nueste.

cat se atinge insg in principiti de meritul luT Emi-nescu grosso modo, eti am vorbit deja in notita necro-logicg asupra poetuluT si in scrisórea mea catra Gheor-ghe din Moldova.

FONDUL JULIA HASDEO"(Monitorul Oficial, 20 Aprile 1896 No. 18).

ACT DE DONATIUNE

Subscrisul B. P. Hasdeti, in memoria fikeT meleJulia, fac .Academiel Române donatiunea de 50000 lei,pe carT IT depun chiar acum in ioo obligatiunT ruralede Stat de ale 500 leT a 6 la sutg, cu cupOnele lor,incepend dela I Maiti 1896, pentru a forma «FondulJulia Hasdeti).

Venitul anual disponibil al acesteT sume, scotendu-sede cgtrg Academia, dupg statute, 15 la sutg, adicg 450lei, va fi de 2,550 leT, din carT:

I. 550 lei anual vor fi menitT la intretinerea «Mau-soleulta Julia Hasdeil, din cimitirul Serban-Vodg (Be lu),unde actualmente se plgtesce pentru acest scop die 15lei lunar (T80 lei anual) until' bgiat ingrijitor 0 cate 48lei pe trimestru (192 leT anual) pentru luminarea celordouè candele, plus reparatiunT mid eventuale.

II. Restul de 2,000 leT anual se va capitalisa inin fie-care treT anT ping la suma de 6,000 leT, din callapoT jumgtatea de 3,000 leT va fi la dispositiunea Aca-demie pentru misiunT sciintifice alternative din partea

.220 EONDIII, JULIA HASDEff

.celor treT sectiunT, in interesul filologiei române, al is-torieT române si al fisiografier romane ; Tar cea-laltg ju-mAtate de 3.000 leT va forma un premiil trienal (JuliaHasded* pentru o lucrare originalg scrisg romanesce siapgrutg in cursul celor treT anT precedinti in sfera vre.unula din subiectele aci maT jos specificate :

a) Istoria criticg a unela singure din urmItOreleprovincif romane : Basarabia, Banat, Bucovina, Faggras,Hateg, Oltenia, Maramures, Moldova-de-Sus, Moldova-de-Jos, Muntenia propriil clisg, pgrtile AbruciuluT ;

b) Istoria criticg a unuT singur oras romanesc sail-a uneT localitAtl insemnate ;

c) Istoria criticg a unuT singur Domn roman, afarg.de epoca Fanariotilor ;

d) Istoria criticA a unuT mitropolit sail prelatroman ;

e) Istoria criticA a uneT singure familiT romaneboerescf, a cgriTa vechime datezA cel putin de pe laanul T600 ;

f) 0 lucrare despre Zoroastrism sail despre Bud-dhism ;

g) 0 lucrare despre ScOla Neo-platonicg ;h) 0 lucrare despre unul din urinItorii represen-

tantT ai crestinismuluT: apostolul Pavel, evangelistul Luca,St. Augustin, St. Gregoriii de Nazianz, St. loan Da-mascen, Synesius, Origen;

z) 0 lucrare despre regina Elisabeta a Engliteref;.7) 0 lucrare despre arlota Corday.Ori-ce lucrare in directiune pessimistA sail cu o ten-

dintg irreligicisd, adicg ateistg sail contra luT Crist, va firespinsg; prin irreligiositate insg nu se intelegede loc combaterea cleruluT si a decisi unilorsail institutiunilor bisericesci post-pauliane.

III. Se va preferi indivisibilitatea premiului. TotusiAcademia, dupg impregiurgri, va puté sg'l impArtescgin dou6, &and un premiii de 2,000 leT, si un accesit dei,000 lei unui alt autor asupra unul subiect diferit.

Pam, JULIA HAMM 221

Lucrarea cea premiabila nu va fi maT mica de i 50,pagine tipar cicero in 80 text, afara de documente saiipiese justificative.

Cand o lucrare va fi considerata ca geniala, atuncrAcademia va puté sa nu bage in mina numerul pa-ginelor.

IV. La cas de a nu se decerne un premiil dincausa lipser uneT carp- de valóre sail din vre-o akacausa, intréga surna neintrebuintata se va distribui inajutbre Wesel la studentiT romanT din Basarabia, in-scri§T la Universitatea din RucurescT.

V. Si eil, i iubita mea sotia Julia, sintem batranTsuferincli. Cat timp voia luT Dumnecleti ne va maT

tine pe pamint, venitul total al donatiuniT in suma de3,000 leT, cu incepere dela i Maiti 1896, mi se va platimie de catra Academia Romana in rate lunare de cate250 leT, i aceste rate dupa mórtea mea vor urma a fiplatite tot aa sotieT mele ; iar dupa savir0rea nOstra aamindurora, Academia va intrebuinta venitul anual din.eFondul Julia Hasdeil, in sensul donatiuniT de fata.

Scris i subscris cu mana mea, B. P. Hasdeli, pro--fesor, strada

BucurescY, 2 Murat i896.

(Urmeza autentificarea tribunaluluT Ilfov, sectia denotariat, dela 4 Martiil 1896, sub No. 2.002).

Anexel la donaliunea cFondul Yulia Hasdegs.

La punctul IV din actul meil de donatiune, acutAcademieT Romane i autentificat de tribunalul Ilfov sec-tia de notariat, la No. 2.002, dela 4 Martiii 1896, amuitat sa preyed casul cand intr'un an Ore-care n'ar fiinscris la Universitatea din Bucuresci nici un studentRoman din Basarabia. Me grabesc a lamuri ca in acestcas suma cea neintrebuintata se va distribui in acelag

si

222 FON DIM JULIA. Hk8li1t

mod la studentiT românT din Oltenia, inscrig la Univer-sitatea din Bucuresci.

B. P. Hasdea, profesor, strada Mihaiti-Voda.BucurescT, g MarLiU. L896.

(Urmézg autentificarea tribunaluluT Ilfov, sectia denotariat, dela xi Martig 1896, sub No. 2.304).

ACT DE ACCEPTARE

D. B. P. Hasdeti, profesor, dorniciliat in Bucuresa,strada prin actul de donatine dela 2 Martie1896, autentificat de cgtrg tribunalul Ilfov, sectiuneade notariat, la No. 2.002 dela 4 Martie 1896 si anexala acel act, autentificat de acela0" tribunal sub No. 2.304dela ii Martie 1896, a dgruit Academia' Romane ca-pitalul de la 50.000 in o sutg obligatiuni rurale deStat 6 la sutg a 5oo leT, predand in manile autoritgthlegale a Academia recipisa Bailee Nationale cu No.2 793 dela 4 Martie 1896, sub care este depus la aceaBancg numitul capital.

Avend in vedere inaltul decret Regal cu No. 1.607dela 18 Martie 1896, publicat in Monitorul OficialNo. 4 dela 5 (17) Aprile 1896, decret prin care, con-form art. 8ii din codul civil, Academia Româng se au-visa a primi donatiunea fAcutA el de D. B. P. Hasdeil,prin actul de donatiune i anexa la acel act, mentio-nate mai sus ;

Avend in vedere votul dat de Academia in edintasa plenarg dela 2 (14) Martie 1896, prin care se ac--cepa numita donatiune ;

Subscr4iT, represeatantT legalT aT Academia Ro-mane, declaram in numele acestei institutiunT, cg Aca-demia Româng acceptg donatiunea capitalulul de 50,000lei, fgcutg de D. B. P. Hisdeg, si se obligg a se con-forma intru tote dispositiunilor coprinse in actul de do-matiune.

roNDUL, JULIA HASDEt 223

Facut in Bucure;ci, in anul 1896, Aprile 8, indoue exernplare, pe timbru legal, din cart' unul se vada aluT B. P. Hasdeti.

Pre,edintele Academie Romine, N. Kretzulescu,proprietar, strada Romand No. 5.

Secretar general, D. Sturdza, proprietar, stradaMercur No. 13.

(Urmezg autentificarea tribunalului Ilfov, sectia denotariat, dela 9 Aprile 1896, sub No. 3.185).

NOTA BENE

Donatorii Academie Române s'ail gandit ping acumforte mult la premie, tatând insg cu desg.virOre misiu-nile. Acéstg scgpare din vedere jumgtgtesce la noT pro-gresul sciintific, inlgturind tocmai jumg.tatea cea mai im-portantg, aceTa care inavutesce de preferintg cu des-coperiri, cu fapte necunoicute, cu resukate noue sailneasteptate. S'apoi nu e numai atata. 0 asemenea ju-magtire ;;tirbesce sad arnang deplina desvoltare a ti-nerd generatiuni. Tinerul, care terininase o scOlgspecialg si produsese o lucrare, una sail chiar maimulte, este deja un invetat, dar tot incg maT remaneun elev, simtindu-se stângaciu si nesigur de propria safortg. Numai prin misiunT tinerul savant se pune intr'uncontact Intl cu alti specialisti de diferite temperamente,se determing pe sine-insug prin comparatiune, se electri-sag prin emulatiune, sporesce prin entuziasmul muncei,se individualisézg.

Deci : Fondul «Julia Hasdetiv prevede d'o-potrivgpremie §i misiuni.

N'am avut 0 n'arn in vedere pe veteranT, pe lup-tgtoriT cei cunoscutT, pe cel hors-concours. Me preocupgexclusiv tinerii. Un tiner, fie el oricat de genial, totusTnu póte sg fie copt pentru opere vaste, avend nevoe

224 FONDUL JULIA HASDEtt

de aril indelungap de cercetAri, de cugetArr, de com-binatiunr prealabile. SA nu se bizue darA a imbrAtisadin capul loculur nesce perspective grAmAdite sail sin-tese complicate, ci sl incépA mar intalu, cu rAbdare §icu modestià, a munci pe terenurr monografice. Un fondsciintific restrins permite tot.o-clatA a canthri fie-care ex-presiune, a rötuncli ideea, a ingriji forma cea literarä, aperfectiona stilul §i a cApeta astfel tin inv6t artistic, oindemanare devenind pentru scriitor o a doua naturA.

Deci : Fondul (Julia Hasdeil), ferindu-se de lu-crArr unite asupra istorier nationale intregi, asupra uneiporpuni pré-intinse a teritoriului, asupra uner lungi pe-riode, se indestulezA cu o disertatiune despre o micaprovinciA, o localitate, un ora, o familiA, o persOnA.

Romani, se cuvine a ne gfindi pe prima linil lacele romanesci. Romani sl fim 0 sA remanem tot-d'a-una Romani, orl-ce am face 0 ori-unde am nemeri. Nu secade insA a urta umanitatea intr6gA. Tot ce e frumos peartier, mar ales tot ce s'a dovedit deja a fi fost frumosla alte popOre, meritA a atrage atentiunea si iubirea Ro-manilor, nu moda cea momentanA, mai cu saml nu po-leita decadentA a strAinilor, ci acele idei si acele carac-tere cari ne rAdicA, ne inaltA, ne fac mar bunr pe nor-mn,ine.

Deci: Fondul (Julia Hasdeil) imbrAti§éza subiecteca : Zoroastrismul, Buddhismul, Neo-platonismul cu admira-bila Hypatia, Elisabeta a Engliterei, *arlota Corday.

0 ultimA observatiune.Se va scandalisa vre-un Tartuf din asa clisul Sfint

Sinod de a vede in donatiunea mea lista cea scurtA decer mai marl (representanp ar crestinismuluiy. Printreace§ti stalpr al bisericer figurézA Augustin, pe care ca-lendarele la nor nu catadicsesc a'l numi csfint,, ci abia-abia efericita, apor cavalerescul Synesius cel vlAdia cunevéstA, mai cu deosebire ereticul Origen, dupl minecea mar sublimA inteligentl curat cre0inA.

FONDUL JULIA HASDEO 225

Ce sä fac ! Eli nu scili, dacä pseudo-sfinOT se scan-dalisézd in adevër, sail numaT dupd obiceTu ipEvdo-pdpive itsalj), fie ori-cum o fi ; dar scid cd pe mineunul, cu tot din-adinsul, m scandalisézd ciocliT religiuniTsi ai crestinismuluT. De o mie cinci-sute de anT si maibine, cAlugariT sint aceTa carT ad suspendat pe Crist siT-ati substituit o mincinOsä locoteneqd, all caterisit peSantul Spirit si ad pus pe Dunineded sub o asprd pre-veghTare politienéscd. Catolicismul peste tot, Tar in orto-doxid suprematia cea cdlugdrescd, adecd cea maT mur-dard ipocrisid sub o mantà de sfintenid, este scandalulcivilisaOuniT moderne j trebuT sl se isprAvéscd o datdpentru tot d'a-una.

Religios la culme, crestin pind'n mdduva creeruluT,religios si crestin prin credintd si prin sciintd tot-o.datd,ell nu recunosc decat Evangeliul, numai Evangeliul, nu-mal pe Isus cu Pavel, numai biserica cea adevèrat a-postolicd. Tot ce nu e Evangelid, este forte crestinescediscutabil, si neniic, prin urniare, nu rn'ar impedeca dea numi calal pe al-de Ciril de Alexandria §i arhi-imbecilipe cei 318 dela Niceca.

Arunce dard pe mine o canonic:A anatemd ceT dinal nostru Sfint Sinod, carT se nurnerd abia un-spre-dece

jumdtate, pre;uesc insd cat 318. Vorbesc anumedespre cei eun-spre.dece i jumdtate), cari judecard ba-sibuzucesce si des-judecard evreesce pe mitropolitul Ghe-nadie, fiind-cd dinsul singur este crestin dintre eT totTlegaV fedele§ la o-lalta.

Asa cred, asa am creclut i asa voTti crede al tot-d'a-una.

Acesta este sensul urmAtoruluT pasagiu din eFondulJulia Hasdeti, :

«OrT-ce lucrare in directiune pessimista sad cu oetendintä irre1igios, adecd ateistä sail contra lui Crist,eva fi respinsa ; prin irreligiositate insel nu se inglege«de lot combaterea clerulul fi a decisiunilor sari insti-«tupUndor bisericescr pc st-paulianei.

c`n

pi

226 FOINDUL JULIA HASDEff

Sper cà mila lui' Dumnedeii m va invrednici amai face Academie Române o alt g. donatiune, anumepentru artele plastice : pictura, sculptura si architectura,tote intr'o aspiratiune religiOsg in genere si crestinä in spe-cie, purtind numele iFondul Nicolae HasdeilD in me-moria fratelui meü pictor. Sus credinta I jos cglugarillOrtodoxia cea rominesca nu trebui sd fie nici grecésca,nici muscgléscg. Ping. la anul 1360 Românif n'ati avutnicT o mAngstire, nici un vIddicg, numai popl si pro-topopi

RENASCEREA LUI VAUBAN

Una din cele mai frumOse doctrine ale Spiritismu-lui este teoria R e nasc eri T. In privinta 'IT co-respunde aceea ce este teoria Ev o 1 u ti un ii in Darwi-nism sub raportul specie. Individul omenesc se renascedin timp in timp pe aceiasi planeta, aparend ca o nouapersdna, tot mai perfectä si drag mai perfecta, dar con-servind in eternitate aceiasi monada, aceiasi quintescenta,aceleasi trasuri fundamentale. cEii avusei deja in trecutmai multe incarnatiuni succesives, qicea Pitagora,aducea chiar a.minte ca el fusese intr'o vreme TroianulEuphorbus tElia a mai fost reincarnat>,, ne spuneCrist, si mai adaoga; cdar Ornenii nu recunoscub.Filosofia italicà i crestinismul cel primitiv predicag unulsi acelasi fond al R enascerii, fara ca s mai vorbesc acidespre avatard din India, cad pe mine in Spiritism mepovetuesce mai cu sama Evangeliul, Evangeliul, nuaberraOunile sag ineptlile calugarilor.

Comunicatiunile spiritite, anume cele sciintifice,ndeet susceptibile de un control serios, forte rare-oridestainuesc cui-va, direct sag indirect, existintele an-teriOre. Repet inca o data : comunicatiunile suscepti-bile de un control serios. Fara control, nesce revelatiunicaraghióze, provenite din partea unor factori invisibili,lesne pot asigura pe un idiot ca el fusese Ore-eandShakspeare sag Alexandru Machedon; si idiotul cel va-

individului

0.'0'

l-ail

228 RENANEREA LU VAUBAN

nitos o crede, Tar cii voiu ride cel intaiu de un aseme-nea Spiritism. E falsà, e absurda in principiti, orT-ce me-tempsicosä regresiva, intru cat legea universala este nu-maT progresul, numaT evolutiunea, numaT din ce in cemai sus, i apoi mai sus nu in directiuni disparate, cinumaT in aceiag linia individuall cea caracteristica.Un Annibal, de exentplu, p6te sa se renasca in-tr'un Napoleon, nici-o-data insa intr'un Leibnitz,cu atat maT putin intr'un gogoman ambitios 6re-care.Un apostol Mateiu pOte sa se renasca intr'un Glad-stone, nicl-o-data insa intr'un Moltke, i cu atat maTputin in episcopul Partenie al Dunarii de jos, josde tot. In scurt, renascerea cere imperios o inaintaresail o urcare consecutiva intr'o sfera. analoga.

Ca sa flu priceput pe deplin, void reproduce ceeace am desvoltat deja aka data (Sic cogito ed. III,pag. 12o):

c Goethe, ac:-1 Goethe care ghicla atatea i atatea,cpina i darwinismul, prevecluse enigma Inconscientulut

modul de a o deslega, dqi el nu intrebuinta ter-cmeniT conscient i inconscient. Intr'un loc din Memo-criele sale el clice : cToti 6menii maT de soii, cand in-ccep a se c6ce la minte, simtesc cä ei. trebui sa j6ce

c cin acésta lume un rol indoit (eine doppelte Rolle) : uncrol real i un rol ideal, acest simtimint ii are te-

ccmelia orT-ce pornire nobila. Ceea ce ni s'a dat din firecpentru rolul cel real, noi o aflam indata fOrte limpede ;

c cintru cat se atinge insa de rolul cel ideal, rare-orTc csintem in stare a ne dumeri asupar (dariiber könnencwir selten ins Klare kommen).,

cRolul cel real il jOca omul intr'o singura viéta,co singura intrupare, i de aceea Ii i cunOsce, fiind-cadl jOca pe de'ntregul. Rolul cel ideal nu este un rol,cci un nestir,it repertoriii .nu numai de roluri jucate inctrecut i uitate, dar i de acelea carT, necimoscutecinca, urméza a fi jucate in yiitor : uitare dintr'o parte,cnecunoscut din alta, de aci greutatea de a ne du-cmeri (ins Klare kommen). Rolul cel real, cel consci-

si

csi

si'n

RENASOEREA LU VAUBAN 229

tent, este persona cea muritóre ; rolul cel ideal, cel in-conscient, este nemuritOrea individualitate.

cSa ne oprim un pic pentru a intelege cu amg-«runtul acel rol indoit, la care ne indruméza sublirnatcugetare a lui Goethe.

t Fie-care ez, i n di vi d u a li t at e neintrerupta ind antul tuturor transforingrilor sale succesive, la fie-carenoud intrupare face pe o noug p er s 6 ng, adecg jócaun rol nod. In acest noirl rol, eul are fdti uni-consci-

dria personagiului pe care'l j6cg, pastrând pit pluri-<consciinta tuturor personagelor jucate in trecut. Unt actor care face pe Hamlet, catg sg fie numai Hamletdn restimpul jocului, uitind cg in culise el este Rossi«sail Salvini sail Sully, caci dacg n'o uitg, va jucatprost. Plecând de pe sceng, adecg desmarginindu-set din rolul lui Hamlet pentru preggti in viitor unalt rol mai insemnat, el i1 dà samg cg. a fost cutare

cutare, arnintindu'O un lung ir de intrupari trecutetdin ce in ce mai iitaintate, i apoi érg0 devine uni-«conscient când intrg de isnOvg pe sceng. Numai prin«darwinism, numai prin rnarea lege a evoluOuniT ni se«da cheea Inconscientulul, voiu sa clic a pluri-tconscientului celui latent, a cgruia latentg, comOra(tgrai intrebumtare, ar fi o neroclig dacg eul omenesc«n'ar aye decat o singurg intrupare.

tUn actor nu póte sg jóce bine, nu p6te sg c re e z edecat acele roluri ma se potrivesc ping la un punct

«cu propria lui individualitate. Ori-ate roluri ar juca«el unul dupg altul, in tote va ri<.rnané acda0 éä, dupd«fondul cel caracteristic al caruia insu.g rolul capeta o«deosebita nuanta individuall. In acela0 Hamlet, Rossi«se deosebesce de Salvini i Salvini de Sully. Ce-vat mai mult ; primele roluri jucate vor lasa tot-d'a-una ourmg asupra rolurilor ulterióre, i un observator istet

«va puté sa dibuesca din când in and in Hamletul detastdcli a lui Rossi vre-o trgsurg care se potrivia maibinior cu Othello de Teri sail cu Macbeth de alaita-

nfi

230 RENASOEREA MA VAUBAN

Pentru insusl Rossi insa acea trasurä va fi i n-cc o ns cient A, pina ce nu T-o vor spune altiT.

an fie care noul existentg omul simte conscientcal seti lib e r-a r bitr i si tot-o-data simte inconscientco fa t alit ate care '1 mina inainte. Liberul arbitriuccel conscienc apartine presentuluT personal ; fatalitateaccea inconscienta este linia trasä dela inceput prin in-ctregul trecut individual. Daca eu am fost deja A', A",cA", trebui fatalmente sä devin A", si nu alt ce va,(nu B, nici C; dar in cercul acesteT inconsciente fata-clit'ati de a puté fi numat A, eti me bucur de un liber-carbitriil personal conscient de a nu sta pe loc, de a«me puté indrepta, de a propasi, de a me inälta maical spor in sfera mea individuala A. In marginea uneicsingure viete, ara o inverigare de maT multe intruparicuna dupä alta, liberul arbitriti conscient al India' n'arecnici un sens, n'are nici un sens fatalitatea cea incon-cscienta a culla, act fatalitatea individuala din present<este suma tuturor liberelor arbitrie personale dinctrecut....

Dupa ce ne-am explicat, votu trece d'a-dreptul lasubiect.

D. Maiorescu crede et Spiritismul prostesce. Dupad. Maiorescu prostesce. Nu'i asa ? Fie ; cii unul nu'l in-vidiez de loc pe d. Maiorescu, si nu votu inceta de afi Spiritist. De asemenea Spiritist este amicul meti Dr.Istrati. Si eti, si Dr. Istrati, nu sintem un X sau unY, ci sintem fie-care un eine-va in tótä puterea cuvin-tulta. AmindoT, fail a ne invirti vre-o data sail a datirccile pe linga Palat, noT admirârn de de-mult pe re-gele Carol scr iubirn din telta inima, fara nici un in-teres personal; il admirirn si'l iubim, fiind incredintaticà regele Carol personifica pentru România o mare mi-shine providenfiala. El bine, ca Spirititi, eti si Dr_Istrati ne-am gAndit nu o data, fara a ne consultafail a ne concerta unul cu altul, punend amindoT ace-laT Care sä fi fost Ore personalitatea ceaanteriOra a providentialului nostru Rege ?

,

intrebare:

cert.

RENABOENBA 1,111 VAUBAN 231

Avend fie-care alte mijl6ce de mediumitate, ell lamine a-casg si Dr. Istrati acasg la dinsul, nor am cu-getat in deosebi intr'o sérg la pre-existenta regelurCarol. Dr. Istrati a primit respunsul : maresalul Vauban.Acelas1 respuns am cgpetat eti : maresalul Vauban. Con-formitatea cea independinte intre ambele solutiuni esteun adeverat control sciintific. Dar Ina mai trebura hicgun al doilea control, constituind o verificatiune a celurde'ntAiti. Ce fel de om fost'a Vauban ? Intre Vaubansi intre regele Carol este Ore o conformitate de donepersOne in aceTasi linig individualg caracteristicg ? Cualte cuvinte, Vauban si regele Carol pot er 6re a fi unasi aceTasI individualitate A(= A' 4- A" +...)?

Nu am d'o-cam-datg la indemâng o biografig a-mgnuntitg a maresaluluT Vauban. Regret mai ales cal

lipsesc Memoriile sale, publicate de Poncelet. Imiajunge totusl o notiune ori-c5.t de elementarg. Ca ostas,Vauban a fost cel mar mare f or t i fi ca tor al Fran-tel. Ca om politic, Vauban se preocupa maT cu samgde economia StatuluT si de libertatea religiósä : Dixmeroyale* si tEdit de Nantes,. Ca particular, Vauban eraindependinte si iertgtor tot-o-datg independinte fatgde ingâmfatul Ludovic XIV, el permitea prooriilorser subalternT de a'r vorbi cu franchetg, desi cer marmulti, caractere mid, nu cuteclati din servilism, des-pretuitl de el-insusT ; Tertgtor pentru dusmanT perso-nail, el uTta vràjmgsia si imbratisa pe al-de Cohorn, pecare -- dacg Vauban era suveran l'ar fi fgcut adjutant.

Pe and eti meditam asupra acester linie indivi.duale a luT Vauban, amicul meii colonelul de Rochas,administratorul Sc6ler Politecnice din Paris, a publicatdin manuscript si mr.a trimis o brosurg intitulatg: gProjetd'une carte politique de l'Europe par Vauban en 1706,(Paris, 1891).

Maresalul Vauban era de 73 anT, când scriea inacel pro iect urmgtOrele:

(Le Danemarck et la Suede sont assez bien li-cmites; et quand ils se renfermeroient dans leurs bor-

'mr

332 RENASCE3Eil LIA VAUBAN

(nes naturelles, ils ne seroient que bien pour leur repos.ell seroit encore a desirer que la Pologne felt tran-«quille, et qu'elle et la Suede pussent, de concert, unepeu étendre leurs limites chacun devant soy aux de-epens de la Moscovie, pour se mettre un peu plus accouvert des entreprises de ces Barbares. Et s'il segpouvoit former une Monarchic de la 1-longrie, Tran-csylvanie, Moldavie, Valaquie, croatie, Serbie, Bul-cgarie etc., joints ensemble, qui At bien affermie, celacproduiroit par les suites un excellent Boulevart...)

Lata ce precugeta maresalul Vauban tocmaY inapropiarea de a muri, adecä iii ajun de a termina mi-siunea sa d e atunci.

Am tatat a mai adauga cal el era forte cumpëtatsi sciea tot-d'a-una a lucra la timp, intelept si rece cadatoria.

Câmpina,

Castelul Julia Hasdeil,9 Novembre 1896.

FINE

N

AIDODXVIII

CUPRINSUL

Dedicaliunea.Prefata.OmeniT draculuY. x

Povestea CrinuluT 7

Sonata la Kreutzer. 19NoT In 1892. 36NoT si voY 47Zacherlina. No. i 6 i

Zacherlina No 2 66Zacherlina No 3 73Zacherlina No. 4 740 restaurOune. 75Femeea 86Der Rhapsode der Dimbovita . 146Fakir g Fakin 149Scrisbre OW. Gheorghe din Moldova. 151

Alb g negru 154Multiplicamini. Baladl burghea 155Cerebratiunea. x 58

Mater dolorosa 159Stefan g Radul. Cântec bltrinesc x60

Poesia. 1b7

Gaudeamus. x 68

Asteptând 170

La Casa de nebunY 179Table-d'hike 187

Pagina

.

.

236 13IIFRIN813L

Cantec de legAn de Julia Hasdeg. t88Dumnederi 193Lecca. 202

Louis Leger si Slavic. 207Philipidiotisme. 212

Eminescu. Necrolog 213

0 mentiune. 215

Respunsul meg la revista c Viéta* 217

Fondul cfulia Hasded). 219

Renascerea luY Vauban. 227

ER R A TA

Pagina : Tiptrit : Citesce :

z 1

123

38arttt

ple6releartta

picY6rele14 13 I a ta33 3 rest iT rostiY35 12 ti..f dulAY tota dultiT40 73 romtnecel romanescl41 9 cent m certain49 I manca mânca51 7 national-liber national-liberal54 8 lor lor,63 31 cel ccel64 29 epopa popa71 17 semantturt semnt turt

roo 17 d'at'o dat'o101 27 bine O. bine A107 32 hdc hotY127 33 sltbiciunead sltbidunea eY141 2 ti 11

751 10 dart dar159 3 m6rtea 'T m 6rtea 'tY167 4 ce abia ce-abla172 6 Intinde o intinde.o

s 1 3 De o De-or 72 17 cu al cu al174 7 De atuncY De.atund179 19 pomY amestec pomr, amestec780 14 descriii descrid.183 18 d'al-de p'al-de

Rindul :

OPERELE D-Lui B. PETRICEICU-HASDEU

1. Vieta §i scrierile luT Luca StroicT; BucfirescI, 1864, in-16.2. Filosofia portretulul lul Tepe§ ; Bucuresd, 1864, in-16.3. Analise literare externe : Wolf, Raicevich, Eutropius, Palauzow etc.

Bucuresc!, 1864, in-16.4. Micuta, o nuveli satiricA ; Bucuresd. 1864, in-16.5. I6n Vodi cel Cumplit ; cu tm portret §i 10 gravure ; editiunea 2,

BucurescT, 1891, in-8.6. Shylock, Gobseck §i Moise ; studiU literar; Bucuresd, 1866, in-8.7. Talmud ; studiü Slosofic; BacureseT, 1866, in-8.8. Industria nationala fatal cu principiul concurenter: studid politico-

economic ; Bucuresci, 1866, in-8.9. RAsvan §i Vidra ; draml istoricit in 5 acte In versurl; Bacuresci,

1895, in-8, Editiunea IV.10. Istoria toleranteT religi6se In Romania: ProtestantT, CatolicT, Ma-

hometanT, LipovenT qi lidanl; editiunea 2, BucurescI, 1865, in-8.11. Satirul ; 4iar umoristic ; Bucurescl, 1866, in-fol.12. Archiva istoricA a RomanieT; Bucuresd, 1865-1867, Sn-4, 4 to-

mud marY.13. PoesiT; Bacurescl, 1873, in-8.14. lstoria critici a Romanilor ; tomul hia. a 2-a editiune. In-4 mare

in 2 coldne fArit linie.15. Principie de filologia comparativi. Cars tinut la Facultatea de litere

din Bucuresci. Au e§it numal patra IciuuT, pag. 108.16. Fragments pentru istoria limbeT Romine. Elemente Dacice I. GhTuj.

BucurescI, 1876, 1n-8.17. Fragmente pentru istoria limbeT Romane. Elemente Dacice II. GhTob.

BocurescI, 1876, In-8.18. Baudouin de Courtenay §i dialectul Slavo-Turanic din Italia. Cum

s'ad introdus Slavismele in limba Roman1?Notitit linguisticA.Bacurescl, 1876, in-8.

19. gina Filma. Gotil i Gepi4iT In Dacia. StudiU istorico-linguistic,Bucuresd, 1877, in-8.

20. Columna lul Traian. Revista mensuall pentru istoriä, linguistic §ipsicologia poporanA. 8 tomuri.

21. TreT craT dela Resirit; comedifi in 2 acte, Bncurescl, 1879, in-16,22. Originile Craiovel 1230-1400. Bucurescl, 1878, in-8.23. Cuvente den bitränl. Tom I. Limba romfinit vorbitA intre 1550-1600.

Stndiü paleografico-linguistic ; 448 pag. in-8 maj.24. Cuvente den bitranT. Tom II. Cirtile poporane ale Rominilor in se-

cant XVI. Studal de filologiit comparatia Pagine XLVI §i 768in-8 maj.

25. Cuvente den bitrAnT, Suplement la tomul I. Controverse. Pagineau CX. in-8 maj.

26. Oltenescele. Craiova, 1884.27. Revista Nouk sub directiunea luT B. P. Hasdell, 7 tomuri in-4.28. Sic Cogito. Ce e viata Ce e mórtea Ce e omul ? Stndiü filosofic.

Monad, 1895, editionea III.29. Etymologicum Magnum Romanim ; 3 tomuri marl in-8 in 2 coLine.30. Psaltirea luT Coresi. Zilot Romanul, etc.

3 I

Date post:	03-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	3 times
Download:	0 times

LITERATURA - upload.wikimedia.org · nosri cite un neajuns trupesc sail sufletesc: ba cg pe cutare...

Documents