2 Ш.Ѵт

L I T E F / F

VASILE P O P E S C U : V E D E R E P E CHEIU

An. XLII, Nr. 29. 18 Iulie 1926. L e i 5.

Când a 'ncetat pe grâne ploaia lină 1

Când a 'nce ta t , pe g r â h e , p loa ia l in» în mando l ina spicului să cân te , • a u cu r s pe l a n u r i r â u r i de l umină ,

c â n d ploaia a lbă a ' nce ta t să cân te .

D u c ce ru 'n p a l m e flori le de-agl ică , si s 'au în t ins la soa re , să se svân te , l i l iachi i rochi ţ i de p ă s ă r i c ă ; se u i t ă "ceru'n f lori le de-agl ică .

Toţ i bo i i -domnulu i p e foi e ş i r ă ; p r igor i i l e u r c ă d rep t , î n ae r , un fir l ung i t d in cer ca d i n t r ' u n cae r ;

toţ i bo i i -domnulu i pe foi eş i ră .

Să-şi coase l a n u l s t r a e scumpe , 'n ş i ră în ace m a r i de spic de g r â u , topaze , d a r i le fură ca lde m â i n i de r a z e ; în ace, h a m i c , lanul , r o u ă 'nşiră.. . .

*) D in vo lumul „Tro i ţe la r ă sc ruc i ' ' , sub p resă .

I a ră ş i a s e m e n e a e s t e î m p ă r ă ţ i a ce ru r i lo r , năvoduluj i c a r e s'a a runca ţ i în mare . . .

Pescar i i îşi a r u n c ă năvodu l — Ziua 'n ba l t ă Cit a u r u l l umin i i se l a să pes te s tuh . In s ea r a d o b r o g e a n ă e pace -a t â t de ' n a l t ă Că s imte l i povanu l b ă r b o s că Sfân tu l D u h

A l ă t u r e a d e dânsu l făcând să -ap lece lotca, Cu m â n a lu i l -a ju tă să t r a g ă de n ă v o d — P e când u n sbo r d e be rze , vâs l ind s p r e Jur i lo fca Şi-a r â n d u i t în c ruce , deoda tă , c â r d u l tot .

Se s imte — de g r e u ce e — că p e s c u e ş t e D o m n u l ; Năvodu l îşi r e v a r s ă comoara p e podea : Sc rumbia şi şa lău l şi m r e a n a , cega , somnul , Cu solzi d e - a r g i n t şi d e - a u r c u r g m a n ă pes te ea .

I n asfinţ i t , a c u m a lopa ta b a t e ghiolul —• Pescar i i "mpinge l u n t r e a cu g r e u p â n ă la m a l ; Şi a c u m p e , c â n d to t ce ru l se og l indeş te ' n golul Cu s te le î n l u m i n a b r u m a t ă pes te val , P e s c a r u 'şi face cruce, şij-alege cu d r e p t a t e In coşur i împ le t i t e d o a r peşt i i cei m a i oun i , P levuşcă o a s v â r l e — Şi mă gândesc că ' n C a r t e Stă scris că va a lege şi I sus p r e cei b u n i .

*) din лo lumul Biser ica de a l t ă d a t ă ,i]),ă,lrut zil'efje «acestea la „ C a r t e a Ro­mânească" .

A. P O P M A R Ţ I A N

Mate iu XIII .

I O N P I L L A T

VNWERSUL UTERAR

P ă c a t u l m o ş t e n i r i i S'au lua t d in d r agos t e — dragos tea de

pe v r e m u r i , c â n d fa ta se a d e m e n e a cu o p r ă j i t u r ă , i a r f l ă cău l bea c h i b r i t u r i l e r e fuzu lu i : m e t e h n e şi e r e s u r i de m a ­h a l a . D r e p t e c ă b i e t u l t a t a , I o n i t ă J a n -d a r u d i n U l i ţ a B i r j a r i l o r , e r a m a i r ă ­s ă r i t ca v â r s t ă d e c â t m a m a ; d a r şi m a m a , to t a ş t e p t â n d u - ş i a l e su , c a m d a s e în răscopt , -— î m b ă i r â n i a în p r i spă ! Si a t u n c i n e a m u r i l e , şi de o p a r t e şi de a l t a , a u p r e g ă t i t t ă m b ă l ă u l — t ă m b ă -l ă u m a r e . Se s c u l a s e to t n e a m u l m u s c ă -lesc în p i c i o a r e — ' n u n t ă la c a t a r a m ă , eu m a s ă cu da r , cu l ă u t a r i pe s p r â n ­c e a n ă . D â r c ă d i n O l t e n i ţ a — cu r a c h i u r o ş u — n ' a r m a i fi fost să fie ! C u m a fost c u m n ' a fost, ş t i u că s 'au l u a t a ş a ca să n u a m e u nici u n c ă p ă t â i î n l u m e . T â r z i u de tot , d u p ă n u n t ă , s 'a p r i v i t f eme ia l u n g î n o g l i n d ă şi, c â n d şi-a d a t s e a m a că - fa tă în m a h a l a ca ea n u se m a i doved i se , m ' a l ă s a t în a lb i e şi a fugi t în s m â r c u r i l e m ă r i i ! T a t a n u s'a p r ă p ă d i t cu f i rea . Se î n s u r a s e şi el ca să se afle în t reabă . . . Aşa că s c ă p a s e o m u l d e g r i j a î n c o r n o r ă i î i . El m ă scă l ­da , el m ă c ă u t a dă l i n d i n i . — el m ' a î n v ă ţ a t n e m ţ e ş t e . A m c re scu t m a r e . Dă i n i m ă r e a s 'a d a t o m u l la d a r u l be ţ ie i . Şi-a v â n d u t a c a r e t e l e şi s'a a p u c a t , ba d ă g e m b ă ş i e , b a d ă s a m s a r i â c . b a dă fel d e fel de i nven ţ i i , d a r de m a m a fot nu m a i v r e a să ştie. C r e s t e a m — creş-t e a m fă ră ros t , fără c ă p ă t â i , f ă r ă m e ­ser ie . M a m a n ' a m a i d a t pe a c a s ă . Se a u z e a c ă s ' a r fi m ă r i t a t a d o u a o a r ă — a fost n u m a i v o r b e de m a h a l a ca s'o b a g e în g u r a l u m i i . D a r la u r m ă a fost m a i r ă u , că nici l a t a t a n u s'a m a i în­t o r s şi n ic i cu alt. b ă r b a t n ' a m a i v r u t să p u e c u n u n i i pă c a p ! S'a a p u c a t <fe i u b i t ! F e m e e n e c i n s t i t ă , p l i n ă de d ia ­voli şi fără milă de cooilusi. î n t r ' o v r e ­m e ne-a i n t r a t pe usă tus-i W+a. sora t a t i i . A p u s c a z a n nă foc m ' a l ă u t , m ' a p l â n s si a b l e s t e m a t c e a s u l c 'md a m a i f ăcu t m a m a ochi pă l u m e . P e t a t a 1-a a fu r i s i t să n u o m a i p r i m e a s c ă să-i

ca lce p r a g u l — p r a m a t i a , c h i a r d a c ă i s 'or p u n e şerpi ne i n i m ă i a r ne m i n e m ' a b ă g a t ucen ic l a Reçu c r o i t o r u — c ro i t o r m a r c pe a t u n c i , cu v a d în i n i m a

B u c u r e ş t i l o r . Se m a i d n es e s e r ă l u c r u ­r i le ch ip . T a t a u m b l a s ă i n v e n t e z e o u s c ă t o r i e de" p rune . . . s i s t e m a t i c ă , d i n ca r e t r ă g e a n ă d e j d i i m a r i ; i a r eu in­t r a s e m pe s u b p i e l ea j u p a n u l u i de l à c ro i tor ie . D a r p r i copsea l a n 'a ţ i nu t mul t . B ă r b a t u l tuş i i Veti i , e r a l a t r a m v a i . T a t a nu-l a v e a la s tomac — zicea că n e fno'e „ n e a m u ' ' de r â s ; da r omul u i t a că din lefşoara lui , n imica toată •— ce să fi a v u t el în D i rec ţ i e? — doi şi opt zeci pă zi, — tuşa Ve ta se c h i v e r n i s e a să a j u n g şi eu c e v a în socie ta te .

Adesea or i auz ia iu bombămeli p r i n - ia tac, s ea r a tâ rz iu , când se r e t r ă ­g e a u v a g o a n e l e de pe l in i i . O m u l t u ş i i Veti i t r e c e a p r a g u l d e g e r a t , c u g u r a p l ; n ă de c h i c i u r ă , î n c r u n t a t şi cu ţ u r -c a n a pe n a s , p r o p t i n d u - ş i cod i r i şca d u p e u ş e :

— C u m ? E u să h r ă n e s c l e p r a lu i fra­t e -mi ii d in ce n u c u r g e p ă a p ă şi el, boe ru , s ă -mi î n t o a r c ă s p a t e l e ! Şi l a u r ­m a u r m e l o r u n d e m a i p u i c ă m u t r o s u nu - rn ' dă nic i b u n ă - z i u a ; de , D u m n e ­zeu să n e i e r t e , d a r n ic i eu nu - l fac haz . S ă v ie m a r c o a v a de m ă - s a să-1

spe le — auz i D u m n e a t a ?! — Taci , Lache , că e d:-stul pă capu l

J a n d a r u l u i ! O m m a i r ă b d a şi no i p â n ă şi-o l u a b ă i a t u l zboru l şi D u m n e z e u a r e să n e d e s p ă g u b e a s c ă , m i l o s t i v u l !

Şi p a l m a v i z i t i u l u i zd robea m â n i o a s ă p l i a t a din ghimpi i j umul i ţ i ai m u s t ă ţ i lo r şi o t ă c e r e c ă s n i t ă se l ă s a în î ncă ­p e r e a î n e c ă c i o a s ă a i a t a c u l u i . De u r m a m a m e i n ' a m a i fost c h i p s ă afle n i m e n i . T a t a se î n g l o t a s e r ă u ! V i n d e a de foc şi b r e v e t u l u s c ă t o r i e i n i c i g â n d s ă se i-v e a s c ă ! A d a t ş i b r u t ă r i a , a î n s t r ă i n a t şi edecurilie. a i p o t e c a t şi c i s m ă r i a , a a d u s î n b ă t ă t u r ă g e a m b a ş i p e n t r u cai , a a m a n e t a t de là u n cap , a p r e f ă c u t î n p a r a l e p â n ă lâ f i r i m i t u r ă , tot , h a m b a r e , firămă.rie. i coane , — foc şi p â r j o l s'a a l e s de toa tă cu r t ea . î n t r ' o v r e m e a m a r s u n frac la c ă l c a t şi de fr ica r ă s p u n -

- cler: i a m l ă s a t pe Reçu cu l u c r u î n d r u m si a m i n t r a t la u n v a r i e t e u în P Îoeş t i . F ă c e a m c h e t ă şi cu ocaz ia a i a . m a i p re ­să r a m p r i n t r e m e s ë g l u m e ca s ă -mi i a s ă

Dimineaţa de primăvară

Atâta ce r a cu r s pe c â m p azi n o a p t e Că pes te r a m u r i a t â r n a în zor i Arg in t d in ma tca d r u m u l u i de l a p t e Şi s te le i svo rau pe c â m p din flori...

I a r când a p r i n s p l u g a r u l să r ă s t o a r n e Brazdă g r e a d in p lug 'nfipt în de ln i ţ i , Uu corn vă r sa m i r e a s m ă d in căde ln i ţ i Şi boii lu i s t r â n g e a u tot c e r u ' n coarne. . .

... P e coas ta cu n ă s t r ă p i în flori de spânz O c iocâr l ie s t r â n g e s t ropi de soa re — Să-i ^ e r s e 'n pl iscul pu i lo r f l ămânzi D i n cu ibu l s t r â m t ca u n c ă u ş de floare. . .

Cu gâ tu 'ncins în l imbi de c lopotele , Cu glasul ca u n clopoţel de -a rg in t P l â n g miei i 'n do ru l u g e r u l u i sfânt In d a r n c ă u t â n d n e c t a r u l p r i n smicele. . .

. . .Ci eu , m ' ap l ec pe fa r ina s 'aud C u m t ae 'n ţ ă r n ă g r â u l încolţi t . . . Şi b r u ş u l de sub t â m p l a m e a e ud D e a u r u l v ă r s a t d in răsăr i t . . .

Mă s imt c rescând ,în ho lda ce răsare . . . î m i p r i n d un mie l sub vişini i 'nf lor i ţ i — C a t m u g u r i i co rn i ţ e lo r p r in miţ i , Ş i -aş tept să v ină solul a l b d in zare. . .

EMIL G I U R G I U C A

T H . PALLADY : I N T E R I O R

u n b:f teç. R e ç u m ' a d ibu i t , m ' a i e r t a i şi m ' a f ăcu t l u c r ă t o r . Ori c u m , m ă în­f i r i p a s e m . T a t a ş i-a p i e r d u t u r m a . U n ­ch iu l L a c h e ş i -a l u a t f eme ia şi c a s a co­p i l ă r i e i a r ă m a s p u s t i e . M ă s ă t u r a s e m de foarfecă ! Ce s ă m a i m e t a h e r i s e s c ? î n t r ' o zi a m u m p l u t , ca s ă zic a ş a , v re -o m i e de s t i c lu ţ e de a p ă de p o m p ă , l e - a m b ă g a t î n t r ' o g e a n t ă de a t a t e i şi cu a u ­to r i za ţ i a P r e f e c t u l u i , l u a t ă cu j a p c a în ­t r 'o s e a r ă la chef, a m c u t r e e r a t j u d e ­ţu l cu... p i c ă t u r i d e m ă s e a . L e - a m des ­făcut c â t te -a i ş t e rge la ochi . A m m a i u m p l u t î n c ă o ser ie de s t ic le şi — n ' a m a v u t de l u c r u — m ' a î m p i n s d i a v o l u s ă m ă u r c pe m a s ă l a u n b â l c i u şi să ţ i u l u m i i u n d i s c u r s d e s p r e m i n u n e a doc­to r i i l o r d i n g e a n t ă . U n s u b - c h ; r u r g d i n s a t m ' a m i r o s i t . E u a m s i m ţ i t p r i m e j ­d i a şi t re i c e a s u r i bă tu te ' pe m u c h i e , l e - a m t r e c u t ca t re i f u m u r i de ţ i g a r ă p r i n p o r u m b i , p â n ă î n m a r g i n e a j u d e ­ţ u l u i ! I a r l a Reçu i n B u c u r e ş t i . F o a r ­fecă şi a c u l m i - a u fost zodia . J i p â n u l a î n t i n s m a s ă m a r e şi m i - a î n g r o ş a t leafa , doa r . doa r , m 'o i de sme t i c i şi m 'o i face o m d e i s p r a v ă . Aşi ! î n t r ' o s e a r ă de des-p r i m ă v ă r a r e leneşă, cu f ă g ă d u i n t i şi î m ­b ă r b ă t ă r i de or fan , t r ă g e a m o b l o n u l p r ă v ă l i e i . I n s t r a d ă s ' au o p r i t doi ochi m a r i — s e m ă n a u cu ai m a m e i — co­da ţ i , a p r i n ş i şi p l i n i d e p a t i m i . I n su -fl'eit m i - a căzu t o c ă l d u r ă , i a r şa le le m i s ' au î n m u i a t de o a m e ţ e a l ă t u r b u r ă ­t o a r e .

— M a m a ! N u e r a m a m a . F e m e i a m i - a f ă c u t u n

s e m n c u r i o s . D u p ă u n c e a s — s a l a h o r u l de m i n e , î m b â c s i t , d é s o r i e n t â t şi m u r ­d a r — m ă î n b ă i a m î n t r ' o p r o f u z i u n e de a p ă de colonie , de f e l u r i m i de d r e s u r i , de a g r e s i v e găte l i , d e n e î n c h i p u i t e p ro ­mis iun i !

— M a m ă ! — Da, m a i c ă ! Dar nu era mama. Era din specia co-

UNIVERSUL LITERAR

MICHAELA ELEUTHERI A D E : N A T U R A M O A R T A

D A I M O IV I O N VI. Religiosilalea Inconştientului

4 cotei c a r e m ă a l ip i se a v e n t u r i l o r ei e-t e r n î n s ă t o ş a t e !

— M â i n e ai să- ţ i p u i gambetă , — a m să-ţ i c u m p ă r eu p ă l ă r i e t a r e , p r e a eş t i bocc iu cu l eoneza a s t a de ac to r de p ro ­v inc ie !

— Bine , m a m ă ! — Aşa, m a i c ă ! D a r to t n u e r a m a m a . M a m a e r a d e p a r t e , deşi a p u c ă t u r i l e

ei ca r i m ă o rops i s e soa r t e i — e r a u m u l t a p r o a p e de a p u c ă t u r i l e femeei c a r e m ă ce rea cu p ă l ă r i e t a r e . U i t a s e m de t u ş a Veta , de o m u l t r a m v a i u l u i , de v.scătoa-r e a t a t e i , de a t e n ţ i u n i l e lu i Reçu , de cup le t e l e spe lunce i M o l d á v i a d i n P lo -eşt i , d© g e a n t a cu a n e s t e z i a n t e şi de fuga m a m e i . O g ă s i s e m — m a m a — s e m ă n a cu e a şi l a c h i p şi l a i s p r ă v i . D a r î n ­t r 'o b u n ă zi b r o a s c a de f i ldeş a sa lo­n u l u i cu p a r f u m u r i şi j u p o a n e a m e ţ i ­t o a r e de l à H o t e l u l R e g a l n u s'a m a i desch i s . A m b ă t u t a p r i g î n u ş a de lac a l b şi a m l e ş i n a t c u g a m b e t a î n cap , pe p r a g u l a d â n c i t î n p r e ş u r i s c u m p e de j an i l l e . M a d a m a m ' a r i d i c a t de sub ţ io r i , mi -a ş t e r s ochi i şi m i - a î n t i n s o J e g ă -t u r ă cu ru fe m u r d a r e , o h â r t i e "de o s u t ă d e f ranc i şi u n plic s a t i n a t :

— , ,M'am s ă t u r a t , — p r e a e ra i d i n to­po r cu p ă l ă r i a a i a t a r e — u n fel de p lă-p u m a r ca r e se d u c e să ia o c o m a n d ă în m a h a l a ! M ' a m î n c e r c a t s ă te fac o m şi s ă - m i p lac i , d a r n ' a fost ch ip , — piei d i n ochii mei. . . p a r v e n i t u l e !"

— M a m ă !... M ' a m d u s sp re m a m a , a m d ibu i t -o —

to t î n m a h a l a u a b i r j a r i l o r . La g e a m u l cop i lă r ie i m e l e î m b r o b o d i t cu ederă , z â m b e a u d i s cu r i g a l b e n e de f loarea soa­r e l u i .

— Desch ide -mi , m a m ă ! — Să-ţ i desch id ? î n l ă t u r i d 'aci . afu-

r i s a n i a p ă m â n t u l u i ! Să-t i de sch id d u n ă ce m ' a i c o m p r o m i s ? Să-si d e s c h i d ă c ine t ' - a m a i desch i s — si l f ida de là Hote l Rega l !

I n f u n d u l cu r ţ e i , p r i n t r e r ă z o a r e l e de ca lomf i r , î n p a r f u m u l şi g i n g ă ş i a că­r o r a m i - a m c ro i t cele d i n t â i spe teze de zmeu , Vel ican , d u l ă u l c a r e a s t r ă j u i t d e o p o t r i v ă d u r e r i l e ca şi b u c u r i i l e nea ­m u l u i lu i I o n i ţ ă J a n d a r u d i n U l i ţ a Bir ­j a r i l o r , a t r i m i s c e r u r i l o r m â n i a t e d e o c a r a de d i n dosu l z â m b e t e l o r flori lo r-soa re lu i , u r l e t u l s ă u p u s t i u , ca u n p ro ­tes t p e n t r u n e o m e n i a ace le i a ca r e se î n g r e ţ o ş a a m a r de f ruc tu l iv i t în l u m i n a f e re s t r e lo r d e c ă d e r e i .

— H m ! auzi D-ta, j igo lou l , d u p ă ce mi -a făcut n e a m u l de r â s , a c u m m a i v r e a să-i şi de sch id !

S Ă R M A N U L KLOPŞTOCK

Leibniz cel cu m u l t e feţe şi cu m u l t e b r a ţ e ca u n zeu indic, î n t r e a l t e le şi î n t e ­me ie to r a l ca lcu lu lu i inf in i tes imal , a vor­bit d e s p r e „ inconş t ient ' ' ca de sp re o rea­l i t a te t u l b u r e de l imi tă , socotindu-1 d r e p t g r a d infini t de mic d e „conşt i in ţă" . E n e r ­gia i n t e r i o a r ă a m o n a d e l o r sa le e „con­ş t i in ţa ' ' de t oa t e in tens i t ă ţ i l e (ca filozof r e p r e z e n t a t i v al veacu lu i lumine i , f i reş te n 'ci nu p u t e a să v a d ă în e le a l t ceva decâ t „conşt i in ţă") . Cu un microscopic s imţ p e n t r u m ă r i m i l e inf in i tes imale şi p e n t r u con t inu i t a t ea fă ră de s a l t u r i a naturii;, e l accep tă şi inconş t i en tu l ca r e a l i t a t e de h o t a r a conşt i inţe i . Se făcea astfel î n t â iu l pes s p r e teor ia inconş t i en tu lu i ca rea l i ­t a t e ps ih ică şi cosmică. D e a tunc i g ran i ­ţe le p ron r i i a le inconş t i en tu lu i se desco­p e r ă a fi tôt m a i l a rg i . P e n t r u romant ic i inconş t ien tu l şi conş t ien tu l dev in o pola­r i ta te ; în oare p r i m u l n u m e bo tează un i m p e r i u cu mul t mai l a r g decâ t al doi lea . Inconş t i en tu lu i i se a t r i b u i e ch i a r legi a p a r t e d u p ă car i l uc r ează c u ma i m u l t ă

' i n i ţ j a t i j p şi î n c u m e t a r e decâ t conş t i en­tul , şi un fel de s u p r a r a ţ i u n e care- i g a r a n t e a z ă şi un ma i m a r e succes decâ t celui d in u r m ă . C â n d în p a r t e a a doua a veacu lu i XIX-lea H a r t m a n n îşi sc r ie metaf izica inconş t ien tu lu i , nu face decâ t să s is temizeze un m a t e r i a l de o b s e r v a ţ i e ma i bogat , d â n d p ropor ţ i i subt un nou aspec t idei lor de sp re inconş t ien t car i se cup r ind în t r a n s c e n d e n t a l i s m u l u n u i F ich te sau ma i a les în g r ăd ina d e s i s teme a lui Schel l ing. Inconş t i en tu l a fost u n u l din t e rmeni i cei mai î n d r ă g i ţ i de r o m a n ­tici, fie ei l i t e ra ţ i , fie psihologi , s a u m e ­dici, f i indcă p u n e a o e t i che tă s imp lă pes t e a t â t e a fenomene , î ndeoseb i ps ih ice , în car i ei a d u l m e c a u un sens m a i profund. De î n s e m n ă t a t e , a i c i cel pu ţ in , n u n i se p a r e î n ş i r a r e a ace lor fenomene , pe c a r i ei în metaf iz ică sau în medic ină , în ps i ­hologie sau în l i t e r a t u r ă , le s u b s u m a u

*) î n t r ' o neaş t ep t a t ă con t rad ic ţ i e de at i ­tud in i a j u n g e din y r ic ina a c e s t u i cul t a l inconş t i en tu lu i Fr . Schlegel , şi c u el tot r o m a n t i s m u l faţă de a r t a c lasică. Ca ro­mant ic i t r e b u i a u să-şi a p e r e a r t a lor , a caracter is t icului , , a i n t e r e san tu lu i , a e x u ­b e r a n t u l u i , da r în ace laş t imp t r e b u i a u să recunoască că a r i a clasică e r a fată de a lor m a i na ivă , ma i „ inconş t i en tă" deci m a i va lo roasă . Clasic i i ce p u n e a u a c c e n t u l t eore t ic pe conş t ien t c r e i au inconş t i fp t , romant ic i i ce p u n accen tu l t eo re t i c pe in­conş t ien t c r e i a z ă m a i conş t ien t . D e a c i d i l eme şi con t rad ic ţ i i în tot c o m p l e x u l de va lor i şi a t i t ud in i a l e r o m a n t i s m u l u i .

inconş t ien tu lu i , ci faptul roman t i c p r in exce l en ţ ă că p r e ţ u i a u inconş t i en tu l ma i mul t decâ t conş t ientu l , apropi i i idu-1 de d iv in i t a te . Romant ic i i a v e a u un fel de cul t faţa de inconşt ient , şi-1 r e z e r v a u ca a t r i ­but apa r i ţ i i l o r de ca l i t a te s u p e r i o a r ă d in d ive r se domeni i . B u n ă o a r ă n a ş t e r e a „in­conş t ien tă ' ' d in suf le tul a u t o r u l u i e r a p e n t r u o o p e r ă de a r t ă o chezăş ie de s u p e r i o r i t a t e . *) Sau o m e t o d ă de v inde ca r e e r a m a i a p r e c i a t ă în med ic ină dacă se în temeia p e o a r e c a r e ocul t mesmer i sm.

In c u r e n t u l aces t a r o m a n t i c de rel igio­z i ta te a inconş t ien tu lu i îl s u r p r i n d e m şi pe b ă t r â n u l G o e t h e când înzes t r ează D e ­monicul cn o r ig in i s u b t e r a n e . O m u l e obseda t şi i n s ţ i r a t de demonic fără să şt ie cum. I r a ţ i o n a l i t a t e a p rov iden ţ i a l ă a de­monicu lu i a r e a scunz i şu r i ce r ă m â n tot­d e a u n a subt p r a g u l conşt i in ţe i omeneş t i . P r i n i ţe le v r e r i l o r n o a s t r e D e m o n i c u l t r imi t e suveici n e v ă z u t e ţ e sând în locul nos t ru , m a i b ine decâ t a m n u t e a noi p r in o r i ce efor t d e conş t i in ţă . P o a t e că în aces t c a r a c t e r i nconş t i en t da r pozi t iv — t r e b u i e să c ă u t ă m deoseb i r ea î n t r e Da imon ion şi Mefistofel. oare e o î n t r u p a r e a ne-ga ţ iune i in t e l ec tua le , o ipos tază t ăgădu i ­t o a r e a in te l ec tu lu i t o t d e a u n a l ipsit de v ra j ă .

L e g ă t u r i l e lu i G o e t h e cu cercu l r o m a n ­t ic i lor sun t cunoscu te . G o e t h e e r a p e n t r u ei zeul , c a r e deş i de mul t eo r i foa r t e r e ­ze rva t , s e "mbrăţ işa cu ei p e subt p ă m â n t ca copaci i cu v l ă s t a r e l e d in j u r . R a p o r t u ­r i le s 'au rec i t f ă ră ca v e n e r a ţ i a r o m a n t i ­c i lo r să sufe re v re -o scădere , doa r a tunc i când G o e t h e n 'a p u t u t să a p r o b e t o a t e i sprăvi le lor — p e n t r u e l a r m o n i c u l —-de m u l t e o r i „patologice" . Nu t r e b u i e să u i t ă m că icoana ce ne-a r ă m a s d e s p r e G o e t h e e în cea m a i m a r e p a r t e o c r e a ţ i e a romant i c i lo r d i n j u r u l f ra ţ i lor Schlegel , a sa de m u l t a lor încât- duoă cum R i c a r d a Huch n e spune , dacă b ă t r â n e ţ e a lui G o e t h e a r fi fost î n tovă ră ş i t ă de-o a l t ă g e n e r a ţ i e decâ t a c e e a a romant ic i lo r , imag inea n o a s t r ă d e s p r e el a r fi p o a t e cu to tu l a l t a . î n r â u r i r i l e lu i G o e t h e a s u p r a romant i c i lo r se socotesc cop leş i toa re . D a r nu e m a i p u ţ i n a d e v ă r a t c ă şi e i — d a c ă n u l-au in f luen ţa t — i-au deschis cel p u ţ i n nou l o r i z o n t u r i ( îndeosebi s p r e poezia o r i en tu lu i ) , i a r cei s t r ă i n i m a i mul t decâ t o r i z o n t u r i ( E c k e r m a n n c r e d e a vedea în ce l eb ra „ M a r i e n b a d e r E l eg i e " u r m e b y r o n i p n e ) . D a c ă in f luen ţe le pol i t i ­ce a l e r o m a n t i s m u l u i a s u p r a lu i G o e t h e nu sun t m u l t e şi foa r te p rob lema t i ce , se poa te a f i r m a f ă ră şovă i re că m i t u l de ­monicu lu i e o p l ă s m u i r e , un re f lex a l e x u b e r a n ţ e i r oman t i ce .

VSii'ÈRSVL LltÈRAR

Umbre *ri 20 O c t o m b r i e . P l e c a r e a . D e s p ă r ţ i r e a

p e n t r u t o t d e a u n a . La ce m a i t r ă e s c eü ? D e ce n ' a m m u r i t ?

M â n a obos i t ă ce se mişca d in ce î n ce m a i înce t se o p r i d e o d a t ă şi dege te l e lă­s a r ă să cadă c r e i o n u l c e l a ' n c e p u t se 'n t ipsese a d â n c , l ă s â n d î n u r m a - i p e h â r ­tia lucioasă , ş e r p u i r e a d r u m u l u i său dé u n n e g r u luc ios ca m a r g i n e a une i scr i ­sor i d e dol iu, m a i ş te r s apo i , s fâ r ş ind a p r o a p e p r i n a se confunda cu tonu l ne ­s igur a l filei d e c a r n e t .

D e a l u n g u l l i t e r i lo r ce se r ă s u c e a u în con to r s iun i d u r e r o a s e , î n t r ' u n lan{ a l că­rui î n c e p u t şi sfârş i t se p e r d e a u da r ca r i t r e b u i a u să ex is te , p r i v i r e a r ă t ăc i m u l t ă v reme, c ă u t â n d să le p ă t r u n d ă în ţe l e su l , în tocmai ca un d r u m e ţ p l in de n o r o i c e a j u n s n o a p t e a î n t r ' u n o r a ş pus t iu , m ă ­soa ră s t răz i l e de sus î n jos , c ă u t â n d za­d a r n i c să ş t ie u n d e se af lă , p â n ă c e în­t r ' u n t â rz iu , sfârşi t , se a ş e a z ă p e m a r ­g inea t r o t u a r u l u i m u r d a r şi r e c e .

Cu cât p r i v i r e a se c r a m p o n a de fie­ca r e cuvân t , el p ă r e a c ă se a f u n d ă ma i mul t î n cea ţă , d i s p ă r â n d în dosul h â r ­tiei, p e s t e c a r e u m b r e l e d i n ce în ce ma i dese a le se r i i u m e d e d e t o a m n ă îşi t r e ­ceau mâ in i l e de î n t u n e r e c .

Şi t u r b u r e , n e î n ţ e l e g ă t o a r e şi r e n u n ­ţ ând de a m a i în ţe l ege , l ips i tă de suflet , r ă m a s e fixă, {iuţi tă î n gol .

P r i n f e r eas t r a , ce se a r c u i a l a rgă , d in-na in t ea mese i d e scris , p e z idu l cenuş iu ....ii fa ţă se î n t r e z ă r e a f r ă m â n t a r e a j a l ­nică a u n u i tei des f runz i t a l e că ru i r a ­m u r i anch i loza t e şi luc i i de p loae , v â n t u i le î m p l e t e a cu g r e u t a t e o cl ipă, î n t r ' o s c u r t ă î m b r ă ţ i ş a r e î n f r igu ra t ă , d in ca r e le smulgea apo i r â z â n d s in is t ru .

P loua . P loua r a r , cu s t rop i m ă r u n ţ i ce a l u n e ­

cau încet , u n u l d u p ă a l t u l p e g e a m u r i l e scă lda te şi a b u r i t e , în gi roae ce se încru-c işau, se o p r e a u o c l ipă n e h o t ă r â t e şi a-poi v e n e a u ver t ig inos , să s e s t r i vească de m a r g i n e a c r ă p a t ă şi co j i tă a g iurg iuve le i . In c a m e r a î n e c a t ă d e î n t u n e r e c , n u se m a i d i s t ingea n imic s i î n c a d r u l fe res t re i , ca pe o fâşie de m ă t a s e de cu loa rea ce ru ­lui de t o a m n ă , p r i n s ă î n mi j locu l une i d r a p e r i i g r e l e de ca t i fea n e a g r ă , se desena s i lue ta l u i : cu c a p u l sp r i j in i t în m â n a s t â n g ă — cotul t u r b u r â n d u n d a viş inie a l e m n u l u i b i u r o u l u i — c u d r e a p t a ine­r t ă pes te c â t e v a foi a l b e d e h â r t i e , c u dege te l e des făcu te p r i n t r e c a r i c re ionu l a lunecase , o p r i n d u - s e cu u n c a p ă t de m a r g i n e a c a r n e t u l u i şi c u ce l ă l a l t d e de­ge tu l cel mic .

C l ipe le c u r g e a u r i t m i c î n î n t u n e r e c . I se p ă r e a că l e v e d e s ă r i n d uşor , d in

d in t e i n d in te , î n vâ r fu l ro t i ţ e lo r c a r e se s t r ă d u i a u s ă l e p r i n d ă în a n g r e n a j u l lor imp lacab i l . T ic t a c u l me ta l i c , pu ţ i n câ te pu ţ i n se i m p u s e u r e c h e i d i s t r a t e în c a r e î n c e p u să c a d ă ca p i c ă t u r i fe rb in ţ i de

P r i n t r e r â n d u r i l e în c a r i G o e t h e vor­beş te d e s p r e demonic , el s ingur sau p r i n E e k e r m a n n , c i teş t i o n e m ă r t u r i s i t ă t r i s ­te ţe . S 'ar zice că mi tu l d e m o n i c u l u i e r e g r e t u l Iui G o e t h e de-a fi p r e a m ă ­sura t , î n t r u c â t v a p r i n u r m a r e d e a nu p u t e a fi „ r o m a n t i c " şi de a fi t r e b u i t d in t r ' o f i rească şi n e c e s a r ă î n ţ e l e p c i u n e să-şi zăgăzu iască ceeace î n el însuş i e r a d e m o n i c

LUCIAN BLAGA

înserare 1 }

d e P . I G I R O Ş I A N U

p l u m b topit , p ă t r u n z â n d cu u n . sfârâi t de me ta l i ncandescen t î n c ran iu . Rot i le , în-v â r t i n d u - s e în sens - c o n t r a r c r e ş t e a u ne­m ă s u r a t şi apucau în d i n ţ i v i t ichi i de c rée r .

C u u n ges t b r u s c desfăcu ceasu l de la m â n ă î m p i n g â n d u - l eu vâr fu l dege te lo r in co l tu l cel m a i î n d e p ă r t a t a l b i u r o u l u i . In m i ş c a r e a acea s t a , m â n a î n t â l n i u n o-biec t a l c ă r u i contac t fami l ia r î i de t e imed ia t o s enza ţ i e o d i n i t o a r e şi a s u p r a că ru i a se o p r i , p e n t r u a p r e l u n g i a-ceas tă senza ţ ie .

P e p ie lea m a t ă şi r ece , a l u n e c ă în miş­căr i înce te p a l m a ferbimte, c u p r i n s e volu­m u l .îl r id ică o cl ipă, ca p e n t r u a se as i ­g u r a de r e a l i t a t e a p r e z e n ţ e i lui .

Şi de a ţ ine î n m â n ă c a r t e a aceas ta , cu file luci i d e a l u n g u l r â n d u r i l o r c ă r o r a , g â n d u l l u i , r ă t ăc i se de a t â t e a o r i sp re a-ceia ce i-o d ă d u s e î n t r ' o zi de demul t , — c a r t e a a c e a s t a p e c a r e o l u a u cu ei ca pe o t ova ră şe şi a c ă r e i l e c t u r ă o în­t r e r u p e a m d in când î n c â n d p e n t r u o cl ipă, — se s imţ i m a i p u ţ i n s ingur , m a i p u ţ i n p e r d u t , şi u n m o m e n t îi fu l iniş t i ­t o a r e ca m â n g ă e r e a de l ica tă a u n e i p r i e ­t e n e u r â t e şi nesfârş i t de b u n e .

I n c iuda î n t u n e r e c u l u i şi a m a n e i ce a c o p e r e a î n v e l i t o a r e a d e pie le , p r i v i r e a lu i p ă t r u n d e a în p r i m a pag ină , u n d e de-acu rmez i su l , d r e p t ded ica ţ ie e r a a ş t e r n u t ă o s t rofă de Su l ly P r u d h o m m e în tocma i ca o p o r u n c ă . O s p u n e a u îndes tu l , scr isul vo lun ta r , l i t e r i l e r ig ide , per fec t s imet r ice , t ă i a t e d e l in iu ţe t r a n s v e r s a l e p r ec i s acolo u n d e t r ebu i a , t -u r i le — m a i cu s e a m ă ce l d in „ e n t e n d r e ' ' de la s fârş i tu l (primului ve r s — a v e a u ceva tă ios meta l i c îii p rec i -s iunea lor, — scris c a r e totuşi r ă m â n e a femenin .

O scr isul a c e s t a p e ca r e îl cunoş t ea a t â t de b ine , scr isul ei ; insc r ip ţ i a c i t i tă d e nesfârş i te or i p e ca r e o a v e a i n faţa o-chi lor , în cele m a i mici de ta l i i : î n a i n t e a celui de al do i l ea „ j a m a i s " î n , v e r s u l a l doi lea , e r a un punc t neg ru , un s t rop do ce rnea l ă , „a" d in „la ' ' u r m ă t o r , e r a p r e -luug i t m a i m u l t şi „voi r" avea u n o a-p r o a p e ma juscu l .

P r i v i r e a s t r ă b ă t â n d s f rede l i toa re p r i n g ros imea fi lelor s e o p r i î n josu l u n e i s trofe sub l in i a t e cu u n g h i a :

O u v r e ton a m e e t ton ore i l l e au son D e m a m a n d o l i n e

P o u r toi, p o u r toi j ' a i fait ce t t e c h a n s o n c rue l l e e t ca l ine

O impe rcep t ib i l ă r i d i ca r e de u m e r i şi p r i v i r e a t r ecu m a i d e p a r t e

U n g r a n d sommei l noi r T o m b e su r m a vie D o r m e z tou t espoi r D o r m e z toute env ie

J e suis u n b e r c e a u Q u ' u n e m a i n b a l a n c e Au c r e u x d ' u n c a v e a u Silence, silence.. .

P l eoape l e se l ă s a r ă g reu . Vârful dege­tului p ipă i a d â n c i t u r a l i t e r i lo r în car i p e m a r g i n e a vo lumulu i se înş i ra t i t l u l - ş i jo~, in i ţ i a le le : in i ţ ia le le ei.

Cu u n g h i a le ce rce tă c o n t u r u l : H. G. P leoape le se r i d i c a r ă ia răş i .

P e fondul negru . i se p ă r u că vede s t ră ­luc ind ca a l t ă d a t ă la soa re cele ' d o u ă l i t e r e iu mi j locu l s t emei sus ţ i nu t ă d e d o n t h i m e r e . C i u d a t : e r a u n de t a l iu p e oSre î l u i t a se cu d e s ă v â r ş i r e : a r m e l e cu

1), Fragment din romanul „... et pour­tant tu étais mienne".

6

iiisorii)[ia b i z a n t i n ă şi h i m e r e l e vene ţ i a -ne , impriiuE'te î n o n d u l a ţ i a s t rop i lo r de cer cu care. a s i g u r a p l i cu r i l e con t ra in­d i sc re ţ i e i func ţ ionare lo r . . D a c ă s 'ar fi născu t cu Í00 de. a n i m a i de v r e m e ar fi fost domni ţ ă .

O c l ipă o î n t r e v ă z u , cu în fă ţ i şa rea- i m â n d r ă , c u t r u p u l n e r v o s şi lasciv în­fă şu ra t î n t r ' o t un i că de cat i fea de cu­loa rea viş inei p u t r e d e , e ş ind î n c o n j u r a t ă de j u p ă n i ţ e v i s ă t o a r e d in cape la cas te lu­lui de p i a t r ă b l o n d ă şi t r a n d a f i r i e eu coper i şu l îna l t d e a r d e z i e ce a p ă r e a p r i n t r e f runz işu l p a r c u l u i , în mij locul a u r u l u i holdelor d in câmpia Bucureş t i lo r .

Şi în a m u r g u r i î n v ă p ă i a t e d e va ră , când a p ă s ă t o a r e şi h a l e t a n t ă d e î n b r ă ţ i s a -rea î n f l ăcă ra t ă gi nes fâ r ş i t ă a soare lu i , z iua a d o r m e a ros togol indu-ş i co rpu l is­tovit şi to tuş i e x a s p e r a t în u m e z e a l a d u m ­b r ă v i l o r mi ros i t oa re , o î n t r e v e d e a în p r i d v o r î n t in să cu sân i i ro tunz i şi în­d r ă z n e ţ i s ă r u t r u d p r i n m u s e l i n a s t r ăve ­zie covoru l d i v a n u l u i în c a r e coa te le in­t r a u a d â n c sub a p ă s a r e a capu lu i a l că­ru i ova l se î n c a d r a în sp r in j i nu l pa l ­me lo r umez i t e şi în a p ă s a r e a n e r v o a s ă a dege te lo r l u n g i ce c o m p r i m a u t âmple l e .

A tunc i ochi ei p e r d u ţ i în z a r e a de p a r ă a v e a u o s t r ă l u c i r e meta l ică , în t i m p ce toa tă f i inţa- i e r a răsco l i t ă de svonul de cân tece , de f luer şi de ho re , p e c a r e în­f io ra rea se r i i îl aducea din l a n u r i l e u n d e sece rea sfârşise.

H. G. ! Ungh ia luneca m e r e u în cu ta l i t e re lo r , I m a g i n i l e d i n ce în ce m a i t u r b u r i d a n s a u î n l ăn ţu indu - se fu lge ră to r şi b iza r . Un m o m e n t î n t r e z ă r i d r a p e l u l cu s t ema d o m n e a s c ă fâl fâ ind în p loae d e a s u p r a p a l a t u l u i d e l a Şosea şi b r u s c f a r a n d e l a a m e ţ i t o a r e se opr i î n tocma i ca u n film de c inematogra f c â n d imob i -l i zându-se a p a r a t u l , p e e c r a n r ă m â n e f ixă ace iaş i imag ine .

Seară vânătă Vânătă e seara asta (iu cearcăne pe ochii mei La capul şosel i i cu tei Azi nimeni nu mă mai adastă.

Vineţi se desprind din stimnuri grele Străvezii gânditori l i l ieci Iar florile 'nchid ochii reci D a r nu mai' strâng mâini calde pe ale mele;

Vineţi se aşterne norii stratur, straturi Plopii ţintesc ochii către ei Vânăt picură dintr'înşii vrăbii Şi vânăt plânsu-mi pică alături.

Vânăt eu plâng sub pomii fără umbră Şi toamna vânătă le smulge frunze Seara se'ngroapă 'n frunzele de sânge D e 'nvineţeşte rănile cu umbră.

"ânăta slabă l ivănţică Se sbate 'ncet, plânge 'n tăcere Un flutur vânăt floarea-i cere, Şi mici lacrimi vinete-i pică.

Vânăt un stol de l iş iţe se lasă Prin trestii vinete pe unde Să geamă vântul se ascunde Şi vânătă mea inimă m'apasă.

Vinete pleoapele amândouă Grele de lacrimi mi-au căzut Pe ochii ce nu te-au văzut Să-i prindă, să nu pice'n rouă.

F L O R I C A MUMUIANU

ÜNtVERSÜL LITERAR

I n t r e a l i n i e r e a te i lor desfrunzi ţ i , sub p r i v i r e a ind i fe ren tă a f e res t re lo r cu gene î n l ă c r ă m a t e , şoseua pus t i e se întrudem lucie şi d r e a p t ă , în cea ţa s t răevz ie , în­v io ra tă d e r e v ă r s a r e a globuri lor ' e lec t r i ­ce ce se î n ş i r a u p â n ă în d e p ă r t a r e u n d e r id icu lă şi ţ ugu ia t ă a p ă r e a s i lueta în tu­neca tă a Arcu lu i de triumf.

O to ropea l ă î l cupr inse . In t i m p ce i se p ă r e a că vede p i că tu r i l e de p loae s tr i-vindu-se de p a v a j u l d r e p t u n g h i u l a r şi r ă s f r âugându- se în pu lbe re fină, i r i za tă de e lec t r ic i ta te , pu ţ i n câ te pu ţ in , p e r d e a no ţ iunea ex i s t en ţe i co rpu lu i său c a r e p a r ' c ă s 'ar fi d iso lvat de oda tă .

O l i că r i re b ruscă , un fulger s t r ă b ă t u p r i n t r e pe rde le , t ă ind ca o l amă a c e r a t ă î n tune r i cu l c a m e r e i şi a s u p r a c a p u l u i se a b ă t u să lba tec o g h i a r ă ţâşn i tă d i n s i r ena i iu tombi lu lui ca re d e p ă r t â n d u - s e o smul­se b r u t a l spoi tă de pas ta de c r ée r ce i n t r a se p e sub ungh i i l e din câni se scur­geau p i că tu r i f ie rb in ţ i de sânge .

Deş t ep t a t d in t r ' oda t ă , se r idică scutu-r ăndu - se de a m o r ţ e a l a ee'l năpăd i se .

In î n t u n e r e c , r e a l i t a t e a ii cup r in se i a r gâtul , în mâ in i l e ' i n o d u r o a s e şi cu ra ­f inamen tu l unu i inchiz i tor î n toa r se st i le­tu l cu t r ip lu tăis în r a n a s â n g e r â n d ă .

Par ' că c ineva b ă t u s e în nşe ? poafe fu­sese o p ă r e r e . Bă ta i a se r e p e t ă . Făcu u n efort să vo rbească .

— ,.Da ! Sune tu l vocei sa le îi căzu pe ne rv i ca o

t in ichea pe coarde le unu i p i a n hodorogi t .

Iu cad ru l l uminos al uşii: sw desenă sveltă şi coche tă s i lueta se rv i toare i .

În tocmai ca bo lnavu l e x a s p e r a t ce re ­curge la toate ca lman te le , or i cu cât de e t e m e r efect a r fii, o cl ipă voi să î n t i n d ă mâin i le sp re ea ca o c h e m a r e , să îi s t r ân ­gă în b r a t e t r u p u l t â n ă r şi fe rb in te . p r e l u n g , cu ochi i închişi p e n t r u a avea iluzia că tot ce se î n t â m p l a s e e r a doa r uu vis u r â t d in ca r e Lene t t a venea să îl deş t ep te cu buzele- i de j a r . D a r fata în t oa r se de ja b u t o n u l şi e lec t r ic i ta tea inun dă c a m e r a ce p ă r u n e m ă s u r a t , d e m n r e . (•cililor orbi ţ i .

S imţ indu-sc obse rva tă , t r ecu ca pr in f;:(a unei oglinzi pe d i n a i n t e a lui, in­t r â n d a l ă t u r i să facă p a t u l .

— „E în t r - adevă r a ş a t â r z i u ? se gândi el în torcându-ş i capul sp re ceasul ex i l a t în col ţul mese i de scris .

„De abea 7. De ce s'o grăbi a tunc i ?" P r i n uşa l ă sa tă in t en ţ iona t deschisă o

л edea t r e c â n d cu mişcăr i s tud ia te . O cl ipă se opr i în faţa unui tablou, sp re cadru i îna l t al că ru ia , în t inse m â n a p e n t r u a l î nd rep t a .

E n moment , r ă m a s e nemişca tă cu tot corpul în t ins ca u n a rc . Sâni i în t indeau să rupă rochia ce so con tu ra î n t u n e c a t ă pe ivor iul t ape tu lu i .

D a r în faţa ochi lor obosiţi , în cea ţă a-p ă r e a o a l tă imag ine : un al t corp se în-t'.iidea sp re r a m u r i l e unei magnol i i în f loare, în g r ăd ina din spa te le casei d in s t r ada Polonă . O m â n ă fină cu înf lor i tur i

a l b a s t r e sub pielea p r e a t r a n s p a r e n t a n m â n ă ce în ace i a ş i c l ipă e r a rece , apo i d e j e r a t e c şi d in nou de a l a b a s t r u , s e a i u n d a în s p u m a t r anda f i r i e a pe t a l e lo r lucii şi c ă r n o a s e ce lasă pe buze u n gust a m a r ă .

Ce ochi l impezi a v e a în s ea r a ace ia . Focul acela uc igă tor ce veşnic a r d e a în

fundul lor a d o r m i s e . O l iniş te a d â n c ă p l u t e a în j u r u l şi în suf le tu l lor.

Din pot i ru l r a i d u r i l o r mul t ico lore ş i inea - t ră lue i toar ; : se r idica mi rosu l de umed ş.i le ve rde , sub p u l b e r e a f ină pe ca r e l -â i iânul g r ă d i n a r o p l i m b a în pa le f l i i tu râ ioare şi în ca r e u l t imele r a z e de s o i r e îinplet(<i.u c u r c u b e e de o clipă.

— • . .Domnul nu ma i a r e nevoe de nimic? T t e sâ r i i . Och i ' p rovoca to r i îl f ixau cu o p e i v e i - i-ile na ivă .

— „ Î S I I . ' ' t ec i u n d e v a ? -•• ..Da, e D u m i n i c ă şi... Ile-itid frazei nu ' l m a i auzi , copleşit d-j

g r o u i a t e a zilei evoca te : p u h o i u l vu lga r si. uni form, de f igur i s tup ide , r ă se t e şi conversa ţ i i g roso lane , p r i v i r i a p r i n s e de dor in ţă , ind ignând pe rech i de bu rghez i c i f runţ i înguste , în ţepeni ţ i în ha ine de s ă r b ă i o a r e .

Ins t inct iv se re t ras ; - ca şi cum valuil a-ccla cenuş iu cu rgând pe bu l eva rde , I a r fi a juns şi m u r d ă r i t .

— „Pot p l eca ? — Deci se g r ă b e a . Avea un ţel, a ş t e p ­

ta o oră , o noan te de veselie, (le fer ic i re poa te . O va аѵечі-о sau nu, nu impor ta , to tu l e că o a ş t ep ta .

Aştep :!a ceva ! El un ma,! a v e a nimic de a ş t ep ta t ; ni­

mic. G învă lu i cu p r i v i r e a pe ca r e se sili

să o facă a t e n t ă . C r e z â n d că se ho tă răş t e , f i lăsă să cadă p loape le cu gene lungi cari u m b r i r ă a lbu l ob razu lu i îmbu jo ra t .

Unde se ducea fetiţa aceas ta ca r e a-vea în toa tă făpiui 'a ei ceva n e b ă n u i t d e fin ?

A lunecă p r i v i r e a de a luugul p u l p e l o r m a t e sub m â n g ă e i e a mătase i neg re ce (hypărea în pantofi i a scu ţ i ţ i de l a c '

Le văzu l ip i te de d u n g a panfa lor i lo r unui o a r e c a r e , î ne ruci şind u-se pe pa t ehe­tni îiid-oeliiic al min i danc ing d u p ă calea C m i ţ e i .

— „Da. Deja r e s e m n a t ă şi la gându l ogl inzi lor

cu a p e a l b a s t r e şi v iole te de là „ O l y m ­pia 1 ' s p u n â n d u - ş i că n u e ea c a r e pe rde , totuşi a j u n s ă Ia use, s e m a i î n toa r se oda ­tă cu un su râ s ee'i l u m i n ă d r ă g ă l a ş t o a t ă f igura .

--• „Ea e ferici tă, sau c r ede că es te . D e a l t fe l a s ta e totul : s'o crezi , s'o poţi c r e d e . E fer ic i tă ş i d u c e v ia ţa aceas t a d c suprafaţă. . . . A tunc i L e n e t t a avea d r e p ­t a t e ? Ascul tă paşi i uşor i şi sp r in t en i de ­p ă r t â n d u - s e dincolo de nşe, p e p a r c h e ­tul sonor , în t imp ce î n t r ' u n imens P a l a ­ce vedea două a s c e n s o a r e l u n e c â n d f ă ră sgomoi d e a l u n g u l ş ine lo r ve r t i ca le .

Aceas ta fusese poves tea dragos te i lor. Un ascensor se urca şi ce la la l t cobora .

O c l ipă s 'au înc ruc i şa t ; dece nu s ' au o-p i i t ? dece nu au porn i t î m p r e u n ă în a ce las sens ?

P r i m u l a con t inua t să u rce , a l doi lea să coboare . D e ce nu l'a t r a s şi pe cela i t în c ă d e r e ?

S 'ar fi sd rob i t a m â n d o i sau nu a r fi avu t nimic şi a r fi eşit şi s 'ar fi p e r d u t ( t două u m b r e a n o n i m e în mozaicu l neo-p o m p e i a n şi f renet ic a l mu l ţ ime i d in hal l -ul Pa l ace -u lu i Vieţei . Şi a r fi fost poa t e ferici ţ i ca micu ţa ce cu ochii s t ră ­luci tor i , n e b ă g â n d în s eamă răcea la s t ro p i lor de p loae l unecând pe cauciucul m a n t a l e i , se g r ă b e a î n s p r e r e s t a u r a n t u l sgomo'.os u n d e o a ş t e p t a u n şofeur sau un monden poet decaden t .

P, IGIROŞANU

t'S'Jt'EÜSUL LltERAlí 7

A r t a n o u ă i i

Şi în felul a ce s t a a soc ia ţ ion i smulu i es te­tic c ă r u i a i se accen tu i ază pas iv i t a t ea , i s c e x t i r p e a z ă în s ch imb f u n d a m e n t u l inse-pa rab i l i t ă ţ i i t e rmen i lo r , d e s p r e oa re vor­beş te S t u a r t Mill .

Ofens iva p o r n i t ă î m p o t r i v a poez ie i p e de o p a i ţ e ; f o r m u l a r e a ace lu i l i r i sm sui-gener i s ca f u n d a m e n t a l a r t e i p e d e a l t a , fac d i n poez i e o... muz i că p las t ică . Şi d u p ă cum în p las t i că n u se va m a i imi ta na ­t u r a ci se va i n v e n t a f o r m e ş i cu lo r i , tot a s e m e n e a în poez ie se va r e n u n ţ a la cu­vinte ca r e să î n s e m n e z e ceva , şi se va face muz ică cu vo rbe .

M a x Jacob , G. Apo l l i na i r e şi Salnion au i n a u g u r a t cub i smul în poezie t r a n s p u ­n â n d a c e a însuf le ţ i r e a i n t e r io ru lu i de s u p r a f e ţ e p l a n e p r i n f r e a m ă t u l l in ie i c a r e le de l im i t ează (André Lhote) .

G. A p o l l i n a i r e în p r e f a ţ a p e n t r u a c e l e „Mamelles de Tirésüas'' scr ie : „ C â n d o-niul a voi t să imi te m e r s u l , el a c r ea t roa ta , c a r e n u s e a m ă n ă de loc cu picio-i-ul. A făcut a t u n c i s u p r a r e a l i s m , fără să ş t ie" .

M a x Jacob în a sa „Art poétique' e d e p ă r e r e că „poema în proză.. . . diferă tio fantazi j le Iu: Aloys ius B e r t r a n d p r in a c e ­ea că subiectul ' n u a r e nici o i m p o r t a n ­tă, p i to rescu l de a semen i . Nu t r e b u e să te p r eocup i de cât de p o e m ă ad ică de a-c./rdul cuv in te lo r , al imag in i lo r <|1 de c h e m a r e a lo r r ec ip rocă şi cons tan tă" .

D u p ă cub i smul aces ta sau în ace laş t imp a p a r e fu tu r i smul lu i F . T. Mar ine t t i , ca re de c u r â n d a fost s ă r b ă t o r i t cu ocazia p r i m u l u i congres fu tur i s t î i i t r 'un ch ip cu totul i ta l ienesc , căci i s'a ofer i t d in pa r ­tea a d m i r a t o r i l o r săi u n d r a p e l de 360 m. p., i s 'au t r imis pe s t e 4000 de scr i sor i şl ma i m u l t de 450 de t e l eg rame , d i n t r e ca re u n a ch ia r a lui . Mussol ini .

Mar ine t t i , c a r e a c â n t a t în fo rmula n o u ă maş in i smu l c o n t i m p o r a n a a j u n s ncum la o r ă s t u r n a r e a d r a m a t u r g i e i . FI p r o p u n e să sporească la infini t p u t e r e a d ramat i că a une i ope re , s u p r i m â n d dez­vo l t a rea p r o g r e s i v ă a nodu lu i t e a t r a l , c a r e a r t r e b u i p r e z e n t a t s i n g u r sau în seri i ; v o r b e ş t e de u n e l e ce r ce t ă r i sce­nografice, care , îno ind m e c a n i s m u l tea­t ra l , a r î m p i n g e d r a m a c ă t r e faza sa ul-t ra - s in te t i că . U n t e a t r u „ to ta l i t a r " , p ro ­pune un a d e p t a l lui Mar ine t t i şi c a r e a r da senza ţ i i mu l t i p l e de l umină , par fu-mur i , cu lor i etc., a r fi o a d e v ă r a t ă for­m u l ă fu tur i s tă .

F u t u r i s m u l d in p r i m a sa fază a făcut c u r â n d loc d a d a i s m u l u i r e p r e z e n t a t p r i n Aragon , Coc t eau , T r i s t a n Tza ra , F r a n c i s e Picabia şi a l ţ i i .

A r a g o n (La saison en Enfer) sus ţ ine c ă dezord inea sp i r i tu lu i său e s ac ră . Coc­t e a u , c r e d e că c e a m a i d e s e a m ă o p e r ă B, l i t e r a t u r i i nu es te de cât u n l ex ic de­zordonat . (Potomak).

T r i s t a n T z a r a ca şi F r a n c i s P i e a b i a ca ci cei la l ţ i îşi confec ţ ionează poezi i le în felul u r m ă t o r :

Cinéma calendrier du coeur abstrait. 18—Purgatoire annonce la grande saison Le geandarme • amour qui pisse si vite Coq et glace se couchent sous l'oil galant

(Tristan Tzara) Sau

Bouches, Azur ivoire ton corps Amour a d e u x mains • Dors-tu Mon-amie hien-aimée Chaque soir sur la poitrine D e notre amour

(Francis Picabia)

Sau .Montagnes a u d e s s o u s d u n i v e a u de là m e r un cheva l m a n g e s u r l e toi t P e n t e r a i d e la v a c h e à l 'a ise C o m m e u n e m o u c h e Caressons - la .

( Jean Coc teau ) .

In s fârş i t s u p r a r e a l i s m u l lui A n d r é Bre ton r e p r e z i n t ă u l t ima fază p â n ă a c u m a poez ie i nouă .

Supra rea l i s inu l , ca t e rmen , es te inven­tat ele G. Apo l l ina i r e , c a r e îl î n t r e b u i n ­ţează, d u p ă cum a m văzut în „Mamel les de T i r e s i a s " . Î n a i n t e de 1911 Apo l l i na i r e î n t r e b u i n ţ a s e t e r m e n u l de s u p r a n a t u r a ­lism da r p u ţ i n în u r m ă r e n u n ţ ă la el.

A n d r é b r e t o n p r e t i n d e , că a d e v ă r a t a poezie n u t r e b u e să fie de cât o d i c t a r e p u r ă a subconş t i en tu lu i fă ră logică şi fă ră g ramat i că . C e e a c e p recon izează A n d r é b r e t o n es te un s u p r a r e a l i s m c a r e să de­cu rgă d in dada i sm, d u p ă cum d a d a i s m u l a izvorât din cub i sm şi fu tur ism. S u p r a r e a ­l ismul se răsf i ră în trei g r u p e de sc r i i to r i : una, ca re a d m i t e şi r a ţ iun i i r e g u l a t o a r u au rol act iv în aceas t ă d i c t a r e a sub-conştientfflui şi es te r e p r e e z n t a t de rev is ta . .Surréa l i sme" condusă de Ivan Goli . Iu j i u u l său găs im scr i tor i ca Joseph Del te i l , Marcel A r l a n d , R o b e r t De iau iu iy etc. ; alla foa r te a p r o p i a t ă ca idea l es te t ic de teu d in tâ i es te r e p r e z e n t a t ă de rev is ta „Inter jventions su r r éa l i s t e s ' ' , o r g a n u l o-lij-cial a l s t ip ra rea l i s inu lu i i n t e r n a ţ i o n a l şl a p a r e sub d i r ec ţ i a lui Pau l Dcrn iée .

A n d r é b r e t o n ca şi î n t r e a g a şcoală des­cons ideră a r t a în ceea ce ea a r conţ ine cu tac t ice , n e a g ă ex i s t en ţ a luc rur i lo r , a publ iculu i , a vocabu la ru lu i , a logicei şi u g ramat ic i i .

In 1У1Ѵ A n d i é Bre ton î m p r e u n ă cu Ph . Soupau l t sc r iau „ C h a m p s magnét iques '* unde găs im r â n d u r i ca aces tea :

„A ten ţ i a mea" , sc r ie A. Bre ton , „c*lo

î n d r e p t a t ă a s u p r a f raze lor ma i mul t sau mai p u ţ i n p a r ţ i a l e ca r e în dep l i nă sin­gu ră t a t e , la a p r o p i e r e a somnulu i , r ă m â n pe rcep t ib i l e p e n t r u sp i r i t f ă ră a fi posibi l să le descoper i o semni f i ca re p r e a l a ­b i l ă . "

Mai t â r z iu f i reş te a a p ă r u t şi m a n i ­festul s u p r a r e a l i s t .

P e n t r u A. Bre ton cuvân tu l t r e b u e de­t u r n a t d in func ţ iunea sa „de a î n s e m n a ceva ' - . C u v â n t u l e o sonor i t a t e o n o t ă muzicală . M a t e r i a l u l poezie i nu m a i es te nici imagine , nici cuvân tu l , ci sono r i t a t ea p u r ă .

Nu ded icase Coc t eau a l său „ P o t o m a k " lui S t r awinsk i , a u t o r u l ace lu i „Sacre d u P r i n t e m p ?" Şi n u p r e z e n t a s e el u n ba-

>lei „ P a r a d e " cu muzica de E. Sat ie , p e c a r e îl cons ide ra ca s u p e r i o r lui Debussy ,

(şi ch ia r Iui S t r a w i n s k i ? ' E. Sat ie r ăuş i se d u p ă p ă r e r e a lui Coc­

teau şi R e n é C h a l u p t să d e p a r a z i t e z e c r ee ru l omenesc de p ă d u c h e l e ne fas t ca re dăduse omen i r i i v i ţ iu l s c ă r p i n a t u l u i mu l ­ţi m i l e n a r a l în ţ e l ege r i i .

D u p ă aces te c â t eva cons ide ra tu lu i ge­n e r a l e a s u p r a fizionomiei a r t e i con t impo­r a n e r evo lu ţ iona re , se cuv ine să n e în­t r e b ă m acum, ce a n u m e p o a t e fi va lab i l în toate aces tea .

í - r e ş t e , dacă ex i s t en ţa une i a r t e aud i t i ­ve, cum e muzica , a l că re i m a t e r i a l nu c lua t din r e a l i t a t e a î n c o n j u r ă t o a r e lu­c rează lotus a s u p r a n o a s t r ă în mod es te­tic, de ce v izua l i t a t ea n o a s t r ă n ' a r p u t e a 1' sol ic i ta tă de e l e m e n t e p l a s t i ce ca r e să luc reze a s u p r a n o a s t r ă în ace laş mod ? De C Ü v izua l i t a tea şl a u d i t i v i t a t e a n o a s t r ă în ace laş t imp n ' a r p u t e a l u c r a pe cale poe t i că cu ace leaş i r e z u l t a t e ?

In t eor ie n ' a r fi nici o piedică p e n t r u a s e m e n e a posibi l i tă ţ i . In p r a c t i c ă însă se o p u n e mecan i smu l nos t ru m i n t a l p e n t r u o astfel de concluzie ana log ică .

I n t r e senza ţ ie şi p e r c e p ţ i a n o a s t r ă nu se poa t e i n t e r p u n e o. „ v i r t u t e " p a r t i c u l a r ă c a r e să modifice n a t u r a a p a r a t u l u i nos­t ru min ta l şi c a r e să n e sch imbe î i i t r 'un fel sau a l tu l func ţ iunea r e p r e z e n t ă r i i . Ceeace se oferă o r g a n e l o r n o a s t r e sen­zor ia le poa te r e v e n i pe calea r e p r e z e n t ă -

C. MIHĂILESCU: PĂZITORII CASTELULUI

8

r i lor . R e a l i t a t e a n e o fe ră forme şi cu lo r i d e ca r e m i n t e a n o a s t r ă l eagă cncepte le î n t r ' o u n i r e indiso lubi lă .

C â n d fo rma sau cu loa rea r ev ine p e ca lea r e p r e z e n t ă r i i s a u a u n e i post-p r e z e n t ă r i , r ev ine şi concep tu l l ega t de ea. Noi n u p u t e m tă ia l e g ă t u r a aceas t a cum p r e t i n d e a r t a nouă , f i indcă a t r i b u t u l cunoaş te r i i în fo rma aceas t a ne-a fost d ă r u i t .

I n muzică , cascada de sonor i t ă ţ i n ' a mai fost î n t â ln i t ă în v i a ţ a r e a l ă şi în felul aces ta e t i che ta , p e c a r e m i n t e a n o a s t r ă o l ipogte p e ea n u e „ r e a d u s ă " g r a ţ i e une i coex i s t en ţe sau a une i succes iun i a n t e ­r ioa re î n t r e sonor i t a t e şi concept . E o e t i che tă o a r e c u m l ibe ră .

C u toa t e ace s t ea e t i che ta , d e s p r e ca r e e vo rba nu e cu d e s ă v â r ş i r e l ibe ră . I i i a c t u l de a p r e h e n z i u n e , d u p ă Cum, s p u n e L a r r s o n (La l og ique d e Ia poés ie t r . fr. 1919) ad ică în ac tu l , p r i n c a r e conş t in ţa noas t r ă p r i m e ş t e impres i i l e din a f a ră : a u ­di t ive sau v izua le , ex i s t ă u n e l e m e n t co­m u n can t i t a t iv , nu ca l i ta t iv , f i indcă d in aces t u l t im p u n c t de v e d e r e impres i i l e sunt i n c o m e n s u r a b i l e î n t r e ele. I n condi-ţ iun i l e r i tmice a l e a c t u l u i de a p r e h e n ­z iune se găseş te e l e m e n t u l c an t i t a t i v comun .

I n t r ' a d e v ă r , c â n d v e d e m i n f l e x i u n e a u-nei l ini i u şoa re îi im i t ăm şi d e s e n u l cu co rpu l nos t ru ; f ă r ă îndoia lă , că n u e x e ­c u t ă m în r e a l i t a t e o m i ş c a r e co re spun ­ză toa re , d a r facem r u d i m e n t e de mişcăr i , î n c e r c ă m senza ţ i i l e m u s c u l a r e , c a r e a r în­tovărăş i a c e a s t ă mişca re , s a u a c e a s t ă po­zi ţ ie . C â n d concepem o n u a n ţ ă de cu­loare , o p e r c e p e m de a s e m e n i în m o d vi ta l , ea n e face să r e s p i r ă m î n t r ' u n a n u ­mi t fel şi să s imţ im în co rp a c e a s t ă im­pres ie d e u ş u r a r e şi d e l i be r t a t e , c a r e ex i s t ă în n u a n ţ e l e d e s p r e ca r e e v o r b a I a fel când r e s p i r ă m u n pa r fum, sau când a scu l t ăm o melodie .

Sune t e l e s u g e r e a z ă o a t i t u d i n e , o f izionomie, o mişca re , o senza ţ i e m u s ­cu la ră . De a c e e a ne es te ind i fe ren t dacă t r e c e r e a de la ö e m o ţ i u n e la a l t a se face p r i n t r ' o m i ş c a r e a corpulu i , sau p r i n t r ' u n r i tm ' v e r b a l ; sau prin- cuvin te , c a r e n e zugrăvesc ceva din a c e a s t ă emoţ iune . (Ibid. pag . 172—175) . Aceas ta es te ceeace se n u m e ş t e ana log i e in t e r senzor i a l ă . Es­

te t ica muz ica lă c o n t i m p o r a n ă face a b -t r a c ţ i e de acest fenomen, p e c a r e l 'a s tu­d ia t foa r te d e a p r o a p e şcoala lui W u n d t .

Es te t ica plas t ic i i şi a poez ie i de as tăz i la r â n d u l ei t r ece sau m a i b ine zis ş ter ­ge d in se r ia ac te lor ps ihologice fenome­nu l ape rcep ţ i e i .

Ex i s t ă o a n a l o g i e i n t e r senzo r i a l ă şi a r t a n o u ă o c o n s i d e r ă exc lus iv a f a r ă de a r t a muzica lă , c a r e se înscr ie î n fals. A te r e z e m a în să p e a n a l o g i e i n t e r senzo ­r i a l ă des f i in ţând f enomenu l a p e r c e p ţ i e i , sau a le nega p e a m â n d o u ă , c u m face muzica , aceas ta p r e s u p u n e o a l t ă o rga ­n i z a r e suf le tească de câ t cea ex i s t en tă . ^

T h o m a s de Qu incey , s p r e p i ldă , fumă­to ru l de op ium, când a u d e p r o n u n ţ â n d u -se l a u r e c h e sau îşi z ice sie-şi, Consu l r o m a n u s : imed ia t el v e d e def i lând le ­g iuni în a r m e , cu t r ibun i , cu b a g a j e şi cu t oa t ă p o m p a mi l i t a ră , s cân te ind sub ra ­zele piezişe a l e soa re lu i .

P e u n zid în r u i n e ros de e rn i , p ă t a t de umezea l ă , m â n c a t de l e p r e vege ta l e şi de mucega iu , Vinci u r m ă r e ş t e ca pe u r m e l e unu i desen p a r c u r s u l e n i g m a t i c al ş an ţu ­r i lor şi d e s c o p e r ă fo rme m i n u n a t e . (H. Foci l lon ' ' Esthétique des Visionaires în „ J o u r n a l de psichologie*' n. cit .).

In aces te două e x e m p l e , u n u l pa to logic şi a l tu l n o r m a l ni se r e v e l ă tot p rocesu l imag ina ţ i e i c e se r e a z i m ă p r i n . def ini ţ ie p e func ţ iunea memor ie i .

Muz ica l i za rea a r t e i î n t r eg i căc i l a a-aceas t a se r e d u c e t e n t a t i v a a r t e i con t im­p o r a n e es te o impos ib i l i t a te d e fapt, căc i ca p r e t i n d e a p a r i ţ i a imagina ţ ie i c r e a t o a r e dincolp de legi le memor ie i . A r fi p o a t e i n t e r e s a n t ă a r t a ce a r d e c u r g e d i n a-ceas tă modi f icare a a p a r a t u l u i n o s t r u min ta l , s 'ar mul t ip l ica , des igu r , mi j loa­ce le d e r e a l i z a r e ar t i s t ică , d a r modifi­c a r e a t r e b u e făcu tă n u în ob iec tu l con­t emplă r i i , ci în însuş i m e c a n i s m u l d e c o n t e m p l a r e , ceeace nu e tot una . Nu arta t r ebue să fie nouă, ci o m u l în e sen ţa sa suf le tească ; n u m a i astfel o m e n i r e a va p u t e a să p ă t r u n d ă născoci r i le unui P r a m -po l in i a l e c ă r u i teor i i scenograf ice ne vo rbesc de un t e a t r u „po l i - expres iv" r e ­a l i za t la P r a g a şi la Viena şi c a r e a r da p e dep l in o a tmosfe ră fu tu r i s t ă cu di­n a m i s m u l , s imu l t ane i t a t ea şi u n i t a t e a sa, desf i in ţând ac toru l , c a r e r e p r e z i n t ă u n

compromis şi aducând p e scenă adevăra­te drame In spaţiu ; numai astfe l am cădea poate î n e x t a z faţă de gh iduş i i l e l u i Leskov ie c a r e p r e z i n t ă c u v i n t e î n l i ­b e r t a t e , e x t e r i o r i z â n d î n audi{ lunea poe ­me lo r s i m u l t a n e i t a t e a p r i n d n e r a e t im-b r u r i s p r e a e x p r i m a n e n u m ă r a t e l e p l a ­n u r i de conştientă, aces t ea toate î n t r ' u n med iu a d a p t a i spec ia l şi c a r e s ' a r n u m i „poed rom" .

T o a t e a c e s t e născoc i r i c a r e p r e s u p u n o i m a g i n a ţ i e o r ig ina lă , d a r n u c r e a t o a r e vor sa r e a d u c ă a r t a ' î n t r e a g ă la o s implă (plăsmuire deco ra t ivă . Sa n u m a i fie n ic i o deoseb i r e p r i n u r m a r e î n t r e u n covor , sp r e p i ldă , şi o p i c t u r ă , î n t r e un inoni». m e n t şi o s c u l p t u r ă . Mase, l o r m e c u l o r i şi s u n e t e să se a c o r d e p e un p l a n i r e a l ex t i rpându- i - se | o r i ce e l e m e n t d e conţfcnuC imi t a t iv . P o e z i a să sc muz ica i i zeze de­f ini t iv ; p i c t u r a să se r e a d u c ă ia o g a m ă i r i z a n t ă de cu loa re şi la a c o r d u r i déco­r a t i v e d e fo rme ; i a r s c u l p t u r a , core­gra f ia şi t e a t r u l să d e v i n ă ca t ego r i i ar­h i tec tonice .

Ace'stea sun t p e r f o r m a n ţ e d e m n e a l e u n e i i n t e l ec tua l i ză r i î n s e t a t ă d u p ă nou­ta te , d a r n u man i f e s t ă r i a r t i s t i ce .

Des igu r că „ a r t a nouă ' 1 e un nou mij loc s p r e a a r ă t a că ea n u e c r e a t ă p e n t r u cei ce a u „ochi de văzu t şi u r ech i d e auz i t " , c i p e n t r u ace ia ca r e a u ceea ce n u po t avea , c r e z â n d , că n ' au caeace în r e a l i t a t e c o n t i n u ă să a i b ă .

A r t a l u c r e a z ă a s u p r a n o a s t r ă p r i n sin­t e t i za re ; „cea n o u ă " v r e a să în locu ias ­că s i n t e t i z a r e a pr in. a n a l i z a r e . C r e e r u l uos t ru refuză . Aci e mica d i l e r en ţ ă .

P r o b l e m a e.... metafizică. . .

S C A R L A T STRUŢEANU

Pasteluri industriale

A m i a z a Tot praf îmbâcsit Se ridică In strat vaporos de pe-asfalt, Cu braţe firave se prinde D e norii ce cată spre 'nnalt.

Prin fumul şi praful ce urcă — Jos — Oameni grăbiţi forfotesc, — Sus — Soarelui faţa-i păleşte D e umbre pe scutul ceresc.

E schimbul de-amiază, Sirene de fabrici mugesc către cer. Şi pleacă şi vin lucrătorii. Şi sună unel te le 'n foc.

Şi-oraşul pulsează De zgomot, de aer şi gând otrăvit ; Şi-oraşul pulsează

,In mine, Şi'n el Numai eu nu's grăbit...

STELIAN CONSTANTIN

1 I ù Mă învăţasem sufletul să-mi risipesc in ce le patru vânturi, Căci pasul nu ajunge zarea nesătulă Şi sufletul ce străbătea văzduhuri şi pământuri L-am închistat aici într'o celulă.

Pe temeli i de veac cu ziduri de cetate, Oraş bătrân, te-ai strâns ca într'o scoică'n tine, . D in cale m'ai oprit : — Aici e bine — Şi darnic mi-ai svârlit la fiecare pas palate.

Cu vuetul pe străzi m'am risipit. Mistuitor viaţa-mi pătrundea prin pori, prin nări — Oriunde-am îndrăznit să intru, - am^ întâ Init Femei cu trupurile strânse în brăţări.

Mi-ai arătat academii, muzee'ntelepciune : Savanţi ce 'nchid în formule, al v ieţ i i suf le t uriaş, Dar niciodată'n t ine n'am văzut, străvechi oraş, Cu'U soarele răsare şi apune.

C . I. ŞICLOVANU

UNIVERSUL LITERAR

Primăvara ce s*a dus... de G E O R G E MIHAIL ZAMFIRESCU

— Act provincial — P E R S O A N E L E :

M I R O N P O P O V I C I , pensionar S E R A F I N A P O P O V I C I , nevasta Iui NATAL1ŢA, nepoata lor

Timpul : a c u m , o r i când — î n t r ' o s e a r ă de toamnă .

Locul : o r i u n d e , î n t r ' u n o r a ş d e p r o ­v inc ie .

D E C O R U L U n sa lonaş , cu mobi l ă veche , î n casa

p e n s i o n a r u l u i . Mi ron РороѵісД. Pe m a s a d in mi j loc , l a m p ă cu a b a t -

j o u r m a u v e , a p r i n s ă . F u n d , mi j loc , u ş a ce d ă în c u r t e ; d r e a p t a , p l a n u l secund , a l t ă u ş ă — s p r e d o r m i t o r u l b ă t r â n i l o r . S tânga , p l a n u l secund, f e r e a s t r ă des­c h i s ă ; p e r d e l e l u : | r i şi a lbe , p r i n s e în p ă r ţ i cu funde de p a n g l i c ă m a u v e ; l â n g ă m a s ă , u n fotoliu.

P r i n fe reas t ră , se v ă d r a m u r i l e cas­t a n u l u i d e l â n g ă casă.

E des f runz i t a p r o a p e .

S C E N A I

Serafina — Miron

I n h a i n ă de c a s ă şi papuc i , Miron s tă î n fotol iului d e l â n g ă m a s ă şi c i teş te j u r n a l u l . G r a s , imărunt , chel , t â m p l e l e

n inse , oche lar i , f igură b l â n d ă , mişcă r i l eneşe . In capo t m a u v e , deco l t a t cu gule-,raş g a l b e n a p r i n s , Sera f ina f ace pas i ­en ţ a Ia masă . î n a l t ă s labă , c u v â n t u l p r e c i p i t a t , ges tu l n e r v o s .

MIRON : (citind, îngânat) . Remamierea guvernu lu i . . . Un nou r o m a n ro -mâ-nesc Pre-mi- i - le A-ca-de....

S E R A F I N A : C e ci teş t i t u acolo , Miro-nel ?

Miron : (întoarce foaia jurnalului) . Fleacu r i , F ine i , f leacuri . . .

S E R A F I N A : ( împerechind cărţile). Ia să v e d e m : m e r g e m m â i n e la pens ie sau n u ? D a m ă cu d a m ă , va l e t cu vale t , popă cu... Na ! u n d e - o fi popa ?

MIRON : (silabisind) N e n o r o c i r e a d in s t rada . . .

S E R A F I N A : (dezolată) S 'a 'nchis Mi io­nel ! N ' a m noroc , n u m a i am.. . M e r e u se 'nchide . C u m o' să n e d u c e m no i la pens ie , m â i n e , d a c ă s e ' nch ide .

M I R O N : (fără să-şi ia ochii de pe jur­nal) C e s'a închis , F ine i d r a g ă ?

S E R A F I N A : (tristă, ciupind cu două

degete fata de masă) S'a dus ! P u n e m cruce , Mironel. . . .

MIRON : (căutând, în jurnal-fugar) Poli t ice . . F inanc i . . Ai spus cava, d r a g ă ?

S E R A F I N A : (oftează, cu ochii la ca­lendar) Sun t t r i s t ă , Mirone l . Uite , la c a l e n d a r : 13 S e p t e m b r i e ^ (suspinat)

A c u m doi an i , la 13 S e p t e m b r i e . Bles­t e m a t ă zi ! D ' a i a m i se 'nch ide .

M I R O N : C e se 'nch ide , soro ? S E R A F I N A : (duce batista Ia gură)

Lasă-mă, Mironel , că sun t t r i s t ă 'ş'i'mi v ine să plâng. . . Mironel ! N ' auz i tu, Mi­rone l ? Uu i t ă - t e la mine , să vezi că sun i t r i s tă ş i 'mi v ine să plâng. . .

MIRON : (mormăit ascuns în jurnal) Gaze le , r e u m a t i s m e l e , nevralgi i le . . . Uro-dona l în t ine reş te . . .

S E R A F I N A : Mi rone l ! (jicnită) F r u ­mos, e u vo rbesc la s te le , (se scoală su­părată) Uf ! a i a j u n s de nesufe r i t ! Toa­tă z iua cu nasu 'n j u r n a l .

M I R O N : (nevinovat) Păi. . . c e să fac ? S E R A F I N A : Să te uiţ i la mine , să

ni ' ascul t i , să glumeşt i . . . C a o m u ' , cu ne ­vas t a lui , î n ca să . . MIRON : (o priveşte nedumerit , pe de-asupra ochelarilor) C a omu ' , eu.... (înţelege). A, da.... a i d r e p t a t e .

S E R A F I N A : (îmbufnată) A m ! M I R O N : S igur că ai , soro ! (reîncepe

lectura). C i n e n ' a r e d r e p t a t e în l u m e a a s t a ?

S E R A F I N A : I a r cu n a s u ' n j u r n a l . Aşa te ştiu, de doi an i . Ursuz te scoli, u r suz te culc i . Noap tea , te în to rc i cu spa t e l e la m i n e şi sforăi .

MIRON : (a lăsat jurnalul pe ge ­nunchi ; simplu) Păi. . . ce să fac, Sera-fimo d r a g ă ?

S E R A F I N A : Nici v o r b ă b u n ă . n i c i m â n g â i e r e , —- nimic. . .

MIRON : (aceiaşi privire nedumerită pe deasupra ochelarilor) v o r b ă b u n a , mângâ. . . A, da... aşa- i : nici o m â n g â e r e ! (suspinat) Hei , Seraf ine l d r a g ă : (melan. colic, fredonând îngânat) S'a d u s v r e ­m e a de damult . . .

S E R A F I N A : (repqde) Ca revasăz i că , ren... (se stăpâneşte) Mironel , nu m ă fa­ce să... (la fereastră, fierbând) Asta- i d u ş m ă n i e c u r a t ă ! Aşa m ă f ierbi d e doi a n i . A v a r u l e ! B l e s t e m a t ă noap te . MIRON : (nedumerit) C e [noapte, soro, ce n o a p t e aşa g rozavă de nu...

S E R A F I N A : Să m ă laş i î n pace . P r e -făcu tu le !

M I R O N : (se întoarce spre ea) Păi-'

G. M. ZAMFIRESCU

bine , frate. . . (Serafina nu-1 ascultă) F i ­nei ! F i n e l u ş d r a g ă . Poft im, t e s u p ă r a ş i acum. (?erafima nu răspunde) Bii lne, ne ­vastă, (reîncepe lectura). • S E R A F I N A : (la * fereastră, după câte­va clipe, privind cu coada ochiului spre Miron) C e r e p e d e se 'nserează. . .

MIRON : (o măsoară, de sus ; afectea­ză uimirea) cu m i n e v o r b e ş t i ? P a r c ă erai. . . .

S E R A F I N A : (repede) A, nu...— să nu crezi că ' t i fac sila de v o r b ă !... i

MIRON : Nici n ' a m inevoe. SERAFINA : Ştiiu, eşt i ambi ţ io s dum-

nea- ta . MIRON : (crunt) Sun t — şi ga t a soco­

teala ! (pauză)

SERAFINA : (suspinat, privind afară) Ah ! ce t o a m n ă dulce.. .

MIRON : (are un junghiu la genunchi şi scapă jurnalul din mână) Au ! (se scoală ; alt junghiu, mai dureros) A u ! ce-o fi a s t a ? (face câţiva) paşi) A u ! măicuuiă 1 , . . -

S E R A F I N A : (nu l'a privit) Ferice d e c ine- i tânăr.

M I R O N : (alt junghiu) A u ! Seraf ine l As ta nu- i b u n ă .

SERAFINA : N u m a i eu s tau înch i să ' n casă, ca o cadână .

M I R O N : S e r a f i n o ! A u ! SERAFINA : ...ca o c a d â n ă în h a r e m . MIRON: (nu mai poate răbda) Lasă ha ­

r e m u l cocoană, c ă m ă t r e c năduşe l i l e do d u r e r e .

S E R A F I N A : (demnă) P o f t i m ? MIRON : (miel) Seraf ine l ! Nu te su­

p ă r a , soro. Afur i s i tu l ă s t a d e j u n g h i u . Au ! C r e d e , F i n e i d r a g ă , c r ede — că de nu m ' a r dureta, îngeraşu le . . .

IOSEF KEBER : ADAM ŞI EV A

19

O B S E S I E Azi m'a strigat pe nume cineva şi-am tresărit. Sfredel glasul pătrundea'n ureche ; Şi'n larma asurzitoare, în stradă, buimăcit

' Am căutat zadarnic prietenia Yeche.

Pe urmă, îndepărtată, chemarea vibra î ncă In snflelu-mi ca ruga de clopot către seară, Şi vocea mamei blândă şi vorba ei adâncă îmi străbătu prin suflet cu o tristeţe-amară.

B a r nu, nimenea: nici soră, nici prieteni şi nici mamă. Şi strada arhiplină se sbuciumă şi geme... M'aroestec în mulţ ime şi-adânc m a f u n d de teamă,-Să nu aud, căci glasul din nou o să mă cheme.

N. FURCA

S E R A F I N A : Mul ţumese i I n g e r a ş u l s — când e v o r b a sa-ţ i pu i p a h a r e l e încolo.. .

MIRON : Eşt i nedreaptă ' , nevas tă . C â n d m e r g e m la jpensie te' iau la b r a -| e t ă , ca a c u m douăzec i de a n i : ha i : ne ­vas tă ! C â n d t e c h e m să 'mi pu i p a h a r e l e cum îţi zic ? F ine i d r agă , i a r a m j u n -ghiu... -— şi tu vii ca acum douăzec i de ani. . . .

SERAFINA : Să-ţi p u i p a h a r e l e , să te duc la pens ie . A t â t ! de doi ani . 13 Sep-d u c l a pens i e . A t â t ! d e doi an i . T re i s ­p r e z e c e Septembr ie . . .

MIRON : (o priveşte îngrijat) Mă ne­vas tă , ai do rmi t tu b ine azi d u p ă masă *

SERAFINA : C u m v ă d eu, m ă faci ne ­bună , Mi ron Popov ic i ! N ' a m сэ zice : de m u l t ă c ins te m ă bucur . . .

MIRON : Da , n'a zis n imen i soro.. S E R A F I N A : Des tu l C a i l ăsa t să se

în ţe leagă . Mă ui t n u şt iu cum, vorbesc p răpăs t i i , te supăr . î n ţ e l e g e m noi, să nu crez i .

MIRON : (hotărât să isprăvească) Vre i i ă ' ţ i spui u n a şi bună,- ? Ei bine.. . (se stăpâneşte) Seraf ino ! N u m ă face, b r e , să vorbesc ce n u se cade . Ş a d e r ău , oa­men i b ă t r â n i c e s u n t e m să... Spui d r e p t că n u ' n ţ e l e g d e loc ee- i ou a t â t iau t ău , încolo şi nu ' m a i ş t iu cât s e p t e m b r i e .

S E R A F I N A : (la spatele Iui, drăgăs­toasă, cu coatele pe spătarul fotoliului) C u m Mironel , se poa t e să n u ' ţ i a d u c i t!u a m i n t e că acum doi ani. . .

MIRON : (era gata să se aşeze în fo­toliu ; a rămas cu genunchii îndoiţi şi pa lmele pe braţele fotoliului ; ridicîj ochii spre ea îngrijat) F ine i d r agă , n ' a i v r e a tü să iei o a s p i r i n ă ?

S E R A F I N A : (a făcut ochii mari) ce vorbă- i a s t a , Mi ron Popovic i .

MIRON : (prudent) A nu, n imic . Aşa c r ed eu C a r fi b ine . (reia jurnalul) . E u de câ teor i a m călduri . . . •

S E R A F I N A : (desnădăjduită) l a r i I a r cu n a s u ' n j u r n a l , (se plimbă, nervoasă ; luptă cil lacrimile) As ta nu - i v ia ţă !

MIRON : (scapă jurnalul : clatină ca­pul, cu ochii în gol, trist) Via ţă ! d a un ­de să fie, n e v a s t ă ? T e duci în p i a ţ ă cu b u z u n a r e l e do ldo ra de b a n i şi vii acasă cu u n morcov d e g e r a t î n m â n ă . Re le zile a m a j u n s ! C u p e n s i o a r a mea.. .

S E R A F I N A : I a r t e p l â n g i ! MIRON : P a r c ă tu n u t e - a i p l â n s . S E R A F I N A : C â n d ? MIRON : A d i n e a u r i . S E R A F I N A : E u ? M I R O N : Tu. S E R A F I N A : C â n d , M i r o n e i j ^ MIRON : A d i n e a u r i , Seraf ine l .

SERAFINA : D e s c u m p e t e şi de pen ­sie ?

M I R O N : Sigur . SERAFINA : N u n i i a d u c a m i n t e . M I R O N : Ba nu, z ă u ! ? SERAFINA : (subl imează îndărătnică)

Nu-mi a -duc a-min- te ! MIRON : Se ra f ino ! N e v a s t ă d r a g ă '

Mă scoţi d in minţ i . N ' a i spus tu, ad i ­n e a u r i : a s t a n u e v i a ţ ă ?

S E R A F I N A : A m spus . MIRON : P ă i a t u n c i ? SERAFINA : C e „ a t u n c i " ? MIRON: ( exaspe ra t ) P ă c a t e l e me le !

Mă rog ma ta l e , s'o luăm.. . Vai de mine ! Mă îngr i jo rez i , Seraf ino, nă sper i i ! Stai s'o l u ă m u ş u r e l . Ai spus o r i nu, as ta n u e v ia ţă?

S E R A F I N A : Am spus . MIRON : C a r e v a s ă z i c ă te-ai p l âns .

Ţ i n e min t e . P â n ă a c u m e bun . Ne-ani în ţe les : te-ar p l â n s !

SERAFINA : (exasperată) M ' a m p lâns , omule , m ' a m p l âns ! Ţ i u min t e . C e tot mă sâcâi a t â t ? D a r n u d e scumpete , Mi rone l ! nu de pens ie , Mironel. . .

MIRON : H m ! D a ' de c e ? SERAFINA : D e v i a ţ a asta... M I R O N : (îi fură cuvântul).. . s cumpă! S E R A F I N A : Nu. MIRON : . . .vitregă cu oameni i să rac i ! SERAFINA : Nu, a l t ceva a m v r u t să... MIRON : Vi t regă , Seraf ine l ! m a i a les

cu noi , pensionar i i . . . S E R A F I N A : Păca t e l e m e l e ! Nu, Mi­

ron Popovici , nu ! MIRON : (clipeşte repede) Cum, nu t e

p l âng i de v i a ţ ă ! SERAFINA : Ba da , omu le d a r nu... M I R O N : C e „ d a r n u " ? SERAFINA : D a c ă mu m ă l aş i să vor­

besc . T e r e p e z i l a m i n e ca un... i nch i ­z i to r !

MIRON : (închide ochii, caşicum i-ar fi dat cineva o palmă) ....în !

SERAFINA : î m i iei v o r b a d e p e buze . P e urmă!. .

MIRON : (amar, clătinând capul) Bra - * va, nevas t ă ! Inch iz i to r — d u p ă a t â ţ i a a n i d e căsnicie c ins t i tă şi c u m i n t e ! Ştii ce-i inch iz i to r ? N e b u n ! Eu, n e b u n , ne ­vas t ă ! Hei , r e l e zi le a m ajuns.. ' .

SERAFINA : (ѵіЦоѵага) Iartă-mU[ sji tu ! Eu c r e d e a m că inchiz i tor le zice la episcopi. . Mi rone l ! Nu, zău...

MIRON : N u ! z a d a r n i c ! I ţ i spu i d r e p t că».. Ui te , îmi v ine să p l âng , Serafime, îmi v ine să, să... M a i b i n e n u maii ajun­g e a m s e a r a a s t a , să t e a u d . SERAFINA : (plânge cu faţa în palme).

MIRON : (o priveşte, îndelumg ; în­cearcă să reia lectura j u r n a l u l u i ; s e

VftîPERSUL LITERAR

înduioşează) Finei ! Nu m a i p lânge , soro ce D u m n e z e u ! P e n t r u un f leac de n i ­mic , să... F i i se r ioasă , nevas t ă . Stai l ân ­gă mine , să n e împăcăm. Lasă- i d r a c u ­lu i de episcopi . N 'o să n e c e r t ă m noi , pentru. . . .

SERAFINA :- (plânge) Să m ă laş i î n p a c e ! Aşa a i fost î n t o t d e a u n a : (încăV p ă ţ â n a t .

MIRON : Am glumit , soro, P e c i n s t e a m e a d e p e n s i o n a r C a m g l u m i t .

SERAFINA : F r u m o a s ă g l u m ă . MIRON : N u m a i plânge»Fineluiş. M ă

doa re , să te văd... U n luc ru de nimic . Ei şi d a c ă m ' a i fi făcut inch iz i to r ? Se­raf inel ! Zău, d r a g o s t e , s u p ă r a r e a asta.. .

SERAFINA : (îi arată batista) Uite-o : m u i a t ă ' n l ac r imi ! Lacr imi , d u p ă a t â ţ i a ani de căsnicie- c ins t i t ă şi cumin t e . Bra­va, Miron Popovic i ! Mai ibine n u m a i a jungeam s e a r a a s t a , să t e văd, să t e aud .

MIRON : I a r t ă - m ă şi tu. N ' a m ş t iu t , n ' a m c r e z u t că..

SERAFINA : I n t o t d e a t m a mi^ai făcut aşa. Aş tep ţ i să cad în genunch i , să p l âng . Ne c u n o a ş t e m noi, să n u c rez i ! Aşa a i fost, a ş a a i să m o r i !

MIRON : (Lovit) Sä mor c a r e v a s ă z i c ă ! Aici a i b rod i t -o , m'ai lovi t în pl in , Se-iţafino, (se ridică, cu greu din fotoliu) Aşa-i : u n b ă t r â n c a m ine , o povară. . . (cu glasul umed) Biiiiie, Seraf inel , sa mor să j ă m â i t u să s t ă p â n e ş t i p ă m â n t u l . I e s u p e r i de n imic şi'mi do reş t i moa r ­tea.

SERAFINA : Eu ? Nu m 'ai în ţe les Mi­ron Popovic i .

MIRON : (la fereastră, din ce î n c e copleşit de durere) T u o să m ă иі(іц Na-t a l i ţ a o să m ă ui te , l u m e a o să m ă u i t e = şi n u u u ma i e Mi ron Popovici , n 'a m a i fost de c â n d l umea . Să vedem, a tunc i : a i să te b u c u r i C a i r ă m a s tu să s t ăpâneş t i p ă m â n t u l . Eu, o să fiu b ine acolo unde-o să fiu, cu ţ ă r â n a îti gură.. . (duce batista la ochi).

SERAFINA : Mironel , n u fii copil, o-mule . Am zis a ş a : a tunc i , când o fi să mor i .

MIRON : (îi arată batista) Ui te-o : m u i a t ă ' n l ac r imi ! Lacr imi , d u p ă a t â ţ i a a n i d e căsnicie.. . .

SERAFINA : Nu şt iu ce-ai a s t ă s e a r ă ! Una vorbesc , a l t a în ţe leg i .

MIRON : (e prea mâhnit ca să-i răs­pundă ; priveşte afară, melancolic)

STRAFINA : C e m'o i m a i fi mirând_? (se uită spre calendar cu ochî duşmani) Lite pacos tea , (se repede şi rupe foaia,

.o mototoleşte cu ură, o aruncă) u i t e de ce n u - m i iese p a s i e n ţ a , de c e n e ce r t ăm, d e ce p l ângem, (cade pe un scaun, co­pleşită de mânie) A m să scr iu o c a r t e p o ş t a l ă l a mi t ropo l ie , să n 'o m a i t r ea -că 'n ca lendar . . .

M I R O N : (n'a văzut, n'a a u z i t ; e tot la fereastră în extaz) S te le le ! M e r e u şi m e r e u ace leaş i s te le . N u m a i noi : t r e ­că to r i s ch imbă to r i ;, n u m a i n o i : fulg î n vânt. . . Seara , l u n ă p l ină , f lor i , p r i v i -p r iv ighe to r i , pa r fum, cântec. . . . ' — şi sa m o r i ! să aş tep ţ i : azi-mâime, azi-mâiine.. P r e a e t r is t , n e v a s t ă ! e d in ca le -a fa ră de trist. . .

S E R A F I N A : (singură, cu durerea ei) Tris t , Mi ro n Popovic i , trist. . . .

MIRON : (s'a depărtat de fereastră, oftând ; s e apropie Ae fotoliu şi ; m o n d e mâna spre jurnal ; mâna şovăe) . Lasă 1 na ib i i de j u r n a l ! (se depărtează) câ teva c l ipe ;— ş i 'n loc să ne b u c u r ă m d e ele , le p i e r d e m c u minc iun i l e şi f l eacur i l e d i n j u r n a l e , cu c e r t u r i l e a l t o r a . P a r c ă d in j u r n a l u l ăs ta n e cer tăm. . .

(Urmează)

VîttVÊRSUt LttÈRAË i l

RAFFET (Denis-Auflust-Marie)

Pic to ru l şi d e s e n a t o r u l Raffet s'a năs ­cut la P a r i s la 1 M a r t i e 1 8 0 4 şi a m u r i t la G e n o v a la 1 6 F e b r u a r i e 1 8 6 0 . In a n u l 1 8 2 4 a u r m a t şcoala de A r t e F r u m o a s e u n d e a fost e l evu l lui Cl rar le t şi Gros , f 'esenând d u p ă an t ic . In anu l 1 8 3 7 con­te le ru s Ana to l Demidoff î n t r e p r i n d e In Rusia , Unga r i a şi P r i n c i p a t e l e R o m â n e o a d e v ă r a t ă exped i ţ i e şt i inţif ică la c a r e a u lua t p a r t e a m a i mul ţ i învă ţa ţ i p r i n t r e ca r i si d e s e n a t o r u l Raffet. P l e c a r e a a

de IOAN G, ВлС-ILA

C e l e m a i i m p o r t a n t e d e s e n u r i a l e lui Raffet p r i v i t o a r e la Ţ ă r i l e noas t r e sun t cele scoase în A l b u m ca re a r e t i t l id u r ­m ă t o r : Voyage dans la Russie meridio­nale et la Crimée, par la Hongrie, la Va-lachie et la Moldavie. Exécuté en 183? sons la direction de M. Anatol de D e -juidoff... Dess iné d'après nature e t lit-, hographié par Raffet. P a r i s 1 8 4 1 . 1 Vo­iam în folio, 6 4 4 - 1 0 0 p l anşe .

19 p lanşe au ca subiect Munten ia , Mol-

R A F F E T : J O C ROMANESC, Cernefi, 9 Iulie 1837. Din stampele Academ. Rom.

fost de là P a r i s în 1 4 I u n i e 1 8 4 7 şi| la 7 Iu­lie e r a la Drencova în B a n a t unde de­s e m n e a z ă u n c ioban r o m â n , ca r e în t> n e r e j e a lui a l up t a t la Marengo . La 8 Iu­lie es te la Or şova şi de senează un g r u p de băe ţ i r omân i ieş ind de là şcoală ; la 9 Iu l ie la C e r n e t i u n d e a s i s t ă la u n j o c românesc , la 11 Iu l ie Ia G i u r g i u u n d e v iz i t ează şi bâ lc iu l şi la 1 3 Iu l ie la Bu­cureş t i .

I n Bucureş t i a cea s t ă e x p e d i ţ i e i ş t i inţ i ­fică s t ă de l à 1 3 — 1 6 Iu l i e u n d e a fost foa­ie b ine p r i m i t ă de domni to ru l A l e x a n d r u Dimi t r i e Ch ica . Jn Bucureş t i , a vzi ta t mu l t e c lădir i , a făcut m u l t e v iz i te şi Raf­fet a lua t o v e d e r e a b i s e r i c i i S fân ta G h e o r g h e , a biser ic i i S tavropoleos , o adu­na re a D i v a n u l u i şi a a s i s t a t la defi la­rea ga rn i zoane i d in Bucureş t i , p u s ă d e D o m n i t o r în c ins tea aces te i mis iun i . La 17 Iu l i e t r e c r â u l B u z ă u şi la 19 sun t la laş i d e u n d e ia o v e d e r e g e n e r a l ă a o ra ­şului Iaşi şi b i se r ica T r e i I e r a r h i . L a 2 4 Iul ie sun t la Sculeni u n d e t r e b u e s ă facă c a r a n t i n ă şi la 4 Augus t sosesc la Ch i ­ş inău. D r u m u l p r i n B a s a r a b i a îl face cu d : l i g e n t a şi în d r u m u l lor în tâ lnesc ţă­rani moldoven i car i t r a n s p o r t ă c ă r b u n i în ca re cu lese î na l t e . D i n C h i ş i n ă u t r e ­ce m a i d e p a r t e în C r i m e a . Raffet i lus­t r ează aceas t ă că l ă to r i e în ca r t ea lui-Demidoff c a r e s'a t r a d u s în mai m u l t e limbi, ( franceză, i t a l i ană , o l andeză , en­gleză, rusă, g e r m a n ă , spaniolă , po loneză si română) şi a avu t m a i m u l t e ediţii : 1 8 3 8 , 1 8 4 0 , 1 8 4 1 , 1 8 5 3 , 1 8 3 4 , 1 8 5 5 , ( 8 6 0 . I-lus t ra ţ i i le că r ţ i i r e p r e z i n t ă t i pu r i şi cos­tume din ţ ă r i l e noas t r e : l ău t a r i , ciiin-poe r .Drumul lui T r a i a n pe ma lu l Ol tu lu i , Mitropolia d in Bucureş t i , Ţ igan i , T r a n s ­port de c ă r b u n i şi poş ta l ion nioldovc-

dova şi Basa rab i a cu 6 4 pag in i t e x t ex­pl ica t iv făcut de Demidoff în Iu l ie 1 8 4 8 la San D o n a t o .

D e s e n u r i l e d u p ă n u m ă r u l p lanşe lo r sun t u r m ă t o a r e l e : p l . 7 . C ioban dtp Ba­nat la Drencova , D e s e m n a t la 7 Iu l ie 1 8 3 7 .

PI. 8 . Copi i r omân i eşind de là şcoală. Orşova 8 Iu l ie 1 8 3 7 . PI. 9 . Ţ ă r a n i r o m â n i în car . PI. 1 0 . Joc românesc , C e r n e ţ i 9 Iu l ie 1 8 3 7 .

Vederi din G i u r g i u : pl . 1 1 . T u r n u l cea­sorn iculu i , Bâlciul dé Sânpe t ru , b ă r b i e r ţ igan şi o scenă de bâ lc iu (cu b ă t a e ) .

Vederi din Bucureşti : Biser ica Sfântu

Giicorgl i r , D ivanu l bocr i lo r , b iser ica g recească d in Bucu re ş t i (Stavropoleos) , in fan te r ia r o m â n e a s c ă def i lând în p a s a-l e rgă to r , H o r a r o m â n e a s c ă e x e c u t a t ă de ţ igani şi j u c a t ă de muz ican ţ i i r e g i m e n t u ­lui al l l - l ea la D o m n i t o r u l Ghica . PI. 19 . T r e c e r e a r â u l u i Buzău de o d i l igen tă t r a ­să de 1 4 ca i .

Vederi din Moldova : Popas de poş tă moldovenesc , Poş ta în Molova, V e d e r e a l aş i lo r l u a t ă d in ba lconu l ho t e lu lu i St. P e t e r s b u r g , Biserica şi t u r n u l T r e i Ie­r a r h i .

Vederi din Basarabia. Poş ta , p o p a s u l une i c a r a v a n e moldoveneş t i t r a n s p o r t â n d c ă r b u n i ş i d i fe r i t e t i p u r i străine) d i n Basa rab i a .

Afa ră de aces te d e s e m n u r i făcu te de Raffet, în cab ine tu l d e s t a m p e "din Bi­b l io teca N a ţ i o n a l ă d in P a r i s se m a i gă­sesc ca lcu r i l e croçpiiuri lor lu i c a r i au fost făcute de L a u r a Raffet soţ ia p ic to ru­lui şi p e c a r i fiul său A u g u s t e Raffet le-a d ă r u i t c ab ine tu lu i de S t ampe . D in fer i­c i re fotografii d u p ă aces te ca l cu r i se gă­sesc a s t ăz i • în colecţ ia de S t ampe a A-cadem iei R o m â n e făcute d e d. G. O p r e s cu delà G e n e v a .

P r i n t r e ca lcur i p u t e m să a m i n t i m câ­teva car i n ' a u fost r e p r o d u s e nici în ca r ­te nici în a l b u m : F e m e e din Skela , T a m b u r - m a j o r ( o f rumoasă a q u a r e l ă n e î n t r e b u i n ţ a ţ ă p â n ă a c u m ) . Un ofiţer de in­f an te r i e şi al ţ i mi l i t a r i cu tot de ta l iu l s t r ă luc i to r a l un i formei .

I n t e r i o ru l pa l a tu lu i domnesc şi por t re­tul D o m n i t o r u l u i A l e x a n d r u D i m i t r i e Ghica , coafura unei fete clin G i u l g i u , (cu flori şi salbă) şi d i fer i te un i fo rme de soldaţ i .

Aces te d e s e m n u r i a le lui Raffet sunt de cea ma i m a r e i m p o r t a n ţ ă p e n t r u noi din p r i m a j u m ă t a t e a secolu lu i a l XIX-Iea.

I O A N C. BAC ILA

BIBLIOGRAFIE Maria Bengescu, Les ca lques des cro­

quis de Raffet, p r i s au cours de son vo­y a g e en Va lach ie et e n Moldavie , et con­se rvée a u C a b i n e t des E s t a m p e s (Par is ) . In revis ta „ L ' A r t " 1 F e b r u a r i e 1 8 9 4 . Ar­t icolul a fost r e p r o d u s şi în „L ' Indepen-Ч І а п с е R o u m a i n e ' ' Bucureş t i , 1 4 M a r t i e 1 8 9 4 .

Al.-Sadi Ionescu. C ă l ă t o r i s t r ă in i p r i n ţ a r a noas t ră , l u c r a r e în manusc r i s . A n a ­tol d e Demidoff.

Ioan C. Băcilă. P ic tor i f rancez i p r i n ţ a r a n o a s t r ă 1 8 2 8 — 1 8 5 6 . Bibl ioteca „As-t ra ' ' , Nr . 8 . Sibiu 1 9 2 3 . E d i t u r a „Asocia-ţ iuni i ' ' .

RAFFET : B I S E R I C A SF . G H E O R G H E . Din stampele Academiei Române

№

В E S Goni ţ i de un vân t p u t e r n i c , i zbucni t

p e neaştepta ' te , nor i i n e g r i î n c e p u r ă să se, a d u n e î n g r ă m ă d i n d u - s e to t m a i a-m e n i n ţ ă t o r i .

— Vine o p loa i e ! V o r b a t r e c u d i n g u r ă î n g u r ă cu iu­

ţ ea l a gându lu i . Ochi i spe r ia ţ i c e r c e t a r ă z a r e a î n t u n e c a t ă şi, u n fior, z g u d u i pe to ţ i cei a d u n a ţ i î n j u r u l ca ta fa lcu lu i în­c ă r c a t cu flori .

—• Şi eu ca r e a m u i t a t să-mi i au um­brela.™

— Mie, mi-a spus n e v a s t ă că 6 să p loa ie , O d u r e a u de là 5 n o a p t e a r e u -mat ismele . . . E cel m a i b u n t e r m o m e t r u .

— Mie 'mi spu i ? N ' a m eu o b ă t ă t u r ă ? C u m începe , ş t iu că o să p loa i e ,

— Şi pop i i ă ş t i a c a r e nu m a i sfârşesc. P l ic t i s i tor ! O să n e m u r e z e ! -— .Pa rcă e c ine şt ie c e nevoie de a-

t â t a ce t i re ?!... — Şi d e a b i a az i m i - a m pus p ă l ă r i a cea

nouă... Mă coas tă o groază de p a r a l e . — D e n ' a r răc i nevas t ă -mea . -— Mai că-mi v ine să le s p u n că se

a p r o p i e ploaia. . . Iaca ! Mi-a căzu t u n s t rop p e nas .

— Ţ i s'a p ă r u t !... —• P r i e t e n , p r i e t e n n ' a m ce zice d a r

o r i ş i cum să-mi s t r i c ha ine le , de gus tu l lu i .

— Ia u i t a ţ i - v ă - l a dânsu l ! . . . s tă cu ba­t i s ta la ochi . D a crezi că p l â n g e ? Se preface. . . . Nu ştie ce să facă d e b u c u r i e că a scăpat .

— R ă m â n e vorba î n t r e noi da r şi o a ş a femee !

— In u l t i m u l t imp p a r c ă ámebunise. îmi e r a şi r u ş ine să ma i ies cu d â n s a p e s t r adă .

— T e compromi t ea i d r a g ă ! Ia u i te la of i ţe ru l cela blond.. . Parcă- i ' o fată.

— Şi-o să p loa ie ! — Ce mai d e flori ! — P a r c ă D- ta n u ştii de unde ' s . — N d ă !.. D-zeu s'o i e r te !.. — Vai că proş t i*mai sânt un i i bă rba ţ i . . — 4 Vi şi eu la 5 a m o în tâ ln i re . . . — Şi nevas t ă - t a ? — Ştie că 's la o î n m o r m â n t a r e . — T r e b u i a să vin, cu P r a s i n sun tem

p r i e t e n i d in copilărie . . . C â t e v a b o a b e reci , c ă z u r ă r epez i 4

plescăind. . . — P louă ! P l o u ă ! —• Ce p ros t i e s'o p rohodească a f a ră ?

Mormăiind de frica ploii , d u p ă ce schim­b a r ă o p r i v i r e de î n ţ e l e g e r e î n t r e ei, ipreoţi i s f î rş i ră rugăc iunea^ P r a s i n şe

ap lecă emoţ iona t , l ip indu-ş i buze l e de m â i n e l e reci... U n fior îi s t r ă b ă t u t rupu l . .

— L a s ă n u ma i p l ânge , d r a g ă ! — Aşa e viaţa.. . . — — Ştiu, o a s e m e n e a femee e g r e u s ă

m a i găseşt i , da r nu poţi l up t a împo t r i va nature i . . . F i e c a r e o să m u r i m . Doi p r ie ­t en i î l l u a r ă de subţ ior i , f ă r ă să a ibă nevoie de a j u i o r u l lor. D a r a ş a e obi­ceiul....

In l u n g u l alei i , f runze le ga lbene se aş te rneam ca u n covor î ï T e a r e foşniau şi se î n g r o p a u p i c ioa re l e .

C â t e v a m o r m ă e l i în funda te , un g las p l â n g ă t o r d e clopot dogi t ş 'apoi h u r u i ­tu l mono ton al bu lgă r i lo r , svâr l i ţ i cu n e p ă s a r e a ob i şnu in ţe i . Ochi ş tergi um­b r e l e deschise zgomotos, s t ropi repez i de p loa ie .

* G h e m u i t în fundu l t r ă s u r e i , cu gule­

ru l h a i n e i r i d i c a t ' şi t r u p u l obos i t fă­r ă " u n gând , P r a s i n , î n z a d a r c ă u t a să î n ţ e l eagă ceva d in cele î n t â m p l a t e . Se

T I A de ADRIAN PASCU

p e t r e c u s s r ă p r e a r eepde , Voi să-şi tt-p r i n d ă o ţ igară. . . î ş i s imţ i dege te le în­ţ epen i t e . P e buze m a i a v e a încă r ăcea l a m â i n e l o r de gh ia ţă .

O r ă b u f n e a l ă d e vân t , a m e s t e c a t cu p loa ie , îl izbi în faţă, făcându-1 să s t ghemir iască m a i t a r e în fundul t r ă su re i , ca î n t r ' u n cu lcuş cald.

P e nes imţ i t e o moleşea lă p l ă c u t ă î l învă lu i , desc re ţ indu- i f run tea .

—- Ce-i o m u l ?... a l a l t ă e r i când a m p le ­cat l a d iu rn , m ' a s ă r u t a t cum m ă să­r u t a d e ob ice iu şi a s tăz i moar tă . . . în­g ropa tă . . Ter ibi l ! . . . Păcat! . . . Acum m a depr insesem. . . Ş t iam cel pu ţ i n că a m p e c ineva acasă . Aşa o să m o r de u r a t ! La u r m a u r m e i nu- i v ina mea.. . A v ru t să m o a r ă , a mur i t .

Ce ' s eu v inova t ? j

* Căscin ic ia lui P r a s i n d ă d u s e p e vre­

m u r i cam m u l t de v o r b ă î n t r e g u l u i o ră­şel şi m a i a les cucone tu lu i r evo l t a t de a t â t a n e s i m ţ i r e d in p a r t e a u n u i b ă r b a t des tu l de b ine , c a r e a r fi p u t u t fer ici p e m u l t e d i n fetele , ce susipinau p r i n i a ta ­cur i l e r ăcoroase , răs fo ind r o m a n e seu t imen ta l e . -

N u p u t e a u să î n ţ e l e a g ă cum p r i m e ş t i t r a iu l l â n g ă o a s e m e n e a femee?! D a r P r a s i n c u toa t e oă ştia vo rbe le şi p r iv i -r e l e ce se p o r n e a u î n u r m a lui , o r i d e -câ te or i s e r ă t ă c i a la v re -o u n a d i n sin­drofi i le ob i şnu i te , p e la p u ţ i n i i p r i e t e n i ce-i m a i r ămăsese , u r m a să-şi ducă via­ţa, făcându-se că n u b ă n u e ş t e n imic şi că-i cel ma i fericit d i n t r e ferici ţ i .

— E idiot! — Un a s e m e n e a b ă r b a t a r t r e b u i

s p â n z u r a t . — E o r u ş i n e ! — Am să vo rbesc cu Nicu... P o a t e c ă

b ie tu l o m n u şt ie n imic . — Crez i? —• Altfel n u în ţ e l eg cum o m a i i a r t ă . D a r P r a s i n o i e r t a şi-ar fi i e r ta t -o în­

t o t d e a u n a .

* A j u n s în fa ţa case lor , t r e b u i să-l t r e ­

zească v iz i t iu l . Î n f r i g u r a t a ţ i p i s e . P i ­c ioa re le îi e r a u gre le , p a r c ă a r fi fost d e p l u m b . T r â n t i n d u - s e î n t r ' u n fotol iu d in b iu rou , înch i se ochi i , r ă m â n â n d aşa, cu g â n d u r i l e î m p r ă ş t i a t e .

A r fi v r u t să d o a r m ă . R ă c e a l a odăi­lor m a r i îl înfiora. . . U n m i r o s g r e u d e f lori ves te j i t e , t ă m â i e , parf iumuri Itaril îmbâcs i se mobi le le , p l u t i n d p r i n t o a t ă casa.

C e r u să i se facă u n cea i fe rb in te , cu r u m mul t , şi închise ochii d in nou.

P r i n f e r e a s t r a deschisă , o şuv i ţă de vân t năvă l i , i zb ind o " o a l ă d e flori, s f ă rămând-o .

P r a s i n săr i în . p ic ioa re î n s p ă i m â n t a t . Nervos înch ise f e reas t r a , m o r m ă i n d ce­va... Ii fugise somnul . î ş i f recă mâ ine le , m ă s u r â n d oda ia .

—• Poft im ceaiul!. . . — Pune-1 j>c biurou. . . Să şt i i că m ă

duc să d o r m în oraş . Lasă fe res t re le deschise să iasă a e r u l

a c e s t a d e mort . . . Mă înăbuş! . . . —- Bine... A! Uitasem... Am o sc r i soare

p e n t r u d-voas t ră . — P e n t r u m i n e i — Da... Mi-a dat -o d-na, c h i a r în di­

m i n e a ţ a ace ia grozavă. . . Zăpăci t a m 'uitat-o. . .

— Ad 'o !... I n t r ' a d e v ă r scr isul ei.. . T r e m u r â n d

rupse p l icul . C e - a r fi p u t u t să- i scr ie?

ÚfttVÉRSüL LilÈRÀk

Castel olimpic Vertiginos se prăbuşiră zeii Din nesfârşitul marelui palat. Domnia lor eternă s'a curmat Din muntele plăcerii , şi-al ideii.

Păstorii , din câmpiile Moreii D in zori d e - z i şi până'n înserat, Spre vârful altă dată neurcat Nepăsători şi gravi îşi poartă m'eii

D a r ca o prevestire de furtună Enormi giganţi — nori negri — se adună Pe lângă piscul ce desfide Timpul.

Uri fum bogat de jertfă pare norul, Ce'nfricoşat 1-a ridicat Olimpul Lui Tatăl Jupiter Detunătorul

MIRCEA PAVELESCU I Iulie 1926. „

D r a g u l meu.. . E o r a trei, d e n o a p t e . P l o u ă şi e frig...

S tau s i n g u r ă în i a tacu l meu.. . I n noap­tea a é e a s t a a m v r u t să fiu s ingură , să-ţi pot scr ie . Va fi o spovedan ie lungă şi du r e r o a s ă . S p o v e d a n i a v i e ţ e i me le . T r e b u e să ţi-o fac şi e ş t i da to r să m ă ascu l ţ i p â n ă la capăt. . . Voiu fi s inceră , a şa cum a m fost în to tdeauna . . . I ţ i ma i a m i n t e ş t i de d r agos t ea noas t ră? . . .

Nu cred... E aşa de m u l t ă v r e m e ! Eu totuş i îmi amin te sc .

Să m ă poţ i în ţe lege , a m să cau t să-ţi r e î m p r o s p ă t e z m e m o r i a .

Apr inde - ţ i o ţ i ga ră şi ascultă!. . . E r a î n t r ' o p r i m ă v a r ă ! Curios, !... Toa­

te d r a g o s t e l e încep p r i m ă v a r a ! Ne -am cunoscu t î n t r ' o zi de p loa i e la

a d ă p o s t u l u n u i gang.. . R o m a n t i c ! T u a v e a i u m b r e l ă ; e u nu...

P u r t a m o roch i ţ ă a l b ă , sub ţ i re . . O păs ­t rez şi acum.. . C â n d p l o u ă t e pl ict iseşt i , c â n d t e p l ic t i seş t i c a u ţ i v o r b ă cu or i ­cine. . . Aşa a m vorb i t şi noi , b ine în ţe ­les că ma i î n t â i u d e s p r e p loa ie . Te-ai ofer i t să m ă în tovă ră şe ş t i p â n ă aca­să. Т і к а т zâmbi t , f i indu-mi roch i ţ a sal­vată.. . P e d r u m mi-a i î n ş i r a t tot felul de

nimileuriy.. T e a scu l t am, gândi indu-mă ce p r o ş t i îs b ă r b a ţ i i . T u n 'a i fost p ros t decâ t în z iua ace ia . P o a t e d e as ta mi-ai p l ăcu t m a i m u l t decâ t cei lal ţ i . P e u r m ă ace iaş i p o v e s t e bana l ă . Nopţ i le n o a s t r e l a i e ş i r ea d e l a F a c u l t a t e , p l i m b ă r i l e lung i cu î n t r e g b a g a j u l s e n t i m e n t a l ; p â n ă c â n d a t r e b u i t ;să se іпіатріѳ,' ceeace e r a n a t u r a l . N ' a m r e g r e t a t o cli­p ă , căc i te i u b e a m . Să n u crez i că fă­g ă d u i n ţ a de-a m ă lua în c ă să to r i e m'a ' hotărâ t . . . Nu!... D r a g o s t e a . Nu şt iu cum se face, d a r t e - am iubit . . . Zâmbeş t i? Zâmbe tu l t ău i ronic , p e c a r e îl cunosc aşa de bine!. . . I n să d e m a m a mea , bă­t r â n a ace i a b u n ă şi copi lă roasă , ce se m â n d r e a la t oa t ă m a h a l a u a că a r c un g ine re avoca t , îşi ma i amin te ş t i ? I se u m p l e a u ochii d e lac r imi , c â n d n e ve­d e a î n t o r c â n d u - n e acasă.. . D a r d e du-minlicele, c â n d s t ă t e a m î m p r e u n ă l a masă şi n u şt ia b ă t r â n a ce să- ţ i mai facă n u m a i să n u te s u p e r e ? A fost d r ă ­guţ... Ş'apoi logodna.. . B ă t r â n e ş t e du-|pă m o d a veche. . . Nu t e plictisi!. . . Pen­t r u m i n e a u fost c e l e inai f r u m o a s e , c l ipe p â n ă în s e a r a când...

U n a c c e s de i n i m ă şi b ă t r â n a mur i . C â n d a i veni t , câ teva vec ine s t ă t e a u de v e g h e l â n g ă m o a r t ă . Ţ i - am eş i t îna in te p l ângând . . . Ai rătmas su rp r in s . » Poate

UNIVERSUL LITERAR 13

că. o i u b e a i şi tuf... T â r z i u ne-a m r e t r a s în cea l a l t ă odaie . , . M ' a m a l ip i t d e t ine . îmi m â n g â i a i p ă r u l , c ă u t â n d să m ă în­tovărăşeşt i . . . R ă s u f l a r e a î ţ i e r a greoaie . . . Mirosea i a vih.. . —! „ A m fost ou u n p r i e t e n p e ca r e nu-1 v ă z u s e m d e mul t ' ' . Nu-pL p u t e a m face o vină.. . D a r m â n g â e -re l e t a l e d e v e n e a u tot m a i lungi. . . A m t resăr i t , c u t r e m u r a t ă d e u n gând.. . Am voit să m ă ridic. . . B r a ţ u l t ă u îmi înc leş ­tase mij locul . . . A m î n t o r s capul . . . P r iv i -rea- t i de a n i m a l m ' a ţ intui t . . U n vă l de s câ rbă m i s'ă r id ica t p e n e a ş t e p t a t e în suflet;.. Buze le m ă cău t au . Mă zbăteam. . . C u v i n t e l e t a l e îmi şuerau. . .

— D a c ă m ă iubeşti- n u t e împotr iv i . . . V r e a u să văd dacă m ă iubeşti . . . Altfel te las...

Da , m ' a i amenin ţa t . . . Best ia !... Şi . în oda ia de a l ă t u r i îmi e r a m a m a moar tă . . . Nu ş t iu c u m n ' a m î n e b u n i t ? I n n o a p t e a ace ia mi-a i ucis sufletul . . . Uc igaşu le ! T â r z i u a i a d o r m i t . Nu m a i e r a nimeni . . . A m căzu t pe s t e r a c l ă p lângând . . . U n gând m ' a luminat . . . Ţ i i m i n t e c ă a d o u a zi, m ' a m p u r t a t , c a şi cum n imic nu s ' a r fi p e t r e c u t î n t r e noi ?... A m a v u t p u t e ­rea să m ă s t ă p â n e s c ; Ş 'apoi z i le le lungi , p l ic t i s i toare p â n ă la căsă to r i e . Ţi-ai ţi­nu t cuvântul . . . Je r t fa făcută, te î nc re ­d in ţ a se de i u b i r e a mea.. . Sau p o a t e că avea i r e m u ş c ă r i . In c l ipa c â n d t e - am ' ş t iu t lega t de mine , a m s imţ i t că răs -b u n a r e a .mea începe . . . T o a t ă v i a ţ a nu mi-a fost decâ t o r ă s b u n a r e , căc i te u r a m , a t â t cât p o a t e u r î o femee. N ' a i s imţ i t n ic ioda tă câ t te urăsc? . . . . O l u n ă d u p ă c u n u n i e t e - a m înşe la t . Şi t u ştiai . . . Altfel fe r ic i rea n u mi -a r fi fost dep l i ­nă... Ai tăcnt , î nch izând ochii . Ştii de ce? Să- ţ i spun eu... F i i ndcă a v e a i ne ­voie d e omul ace la . Vezi c e suflet m i c ai? T e înşe lam. Voiam să-mi b a t j o c de t ine, c u m făcuseşi a l t ă d a t ă . D a c ă a i fi î nd răzn i t să -mi spu i ceva, ţ i -aş i fi a " min ţ i t de n o a p t e a aceia.. . D a r n a i în­d răzn i t . E r a în j oc poz i ţ i a ta socială.. . O m u l ace la te p u t e a zvâr l i , şi te -a zvâr ­lit acolo u n d e năzu ia i . Mi-a fost silă! d e amândoi . . . Ştii ce v o r b e a lumea. . . Insă r ă z b u n a r e a m e a p r e ţ u i a ma i m u l t cu irice. . . I ţ i m a i aduc i amin t e , d e o nu ­ve lă a lui M a u p a s s a n t ? Mi se p a r e că (i-am cet i t -o c h i a r eu?. . . P a t u l 32... C u m s'a r ă z b u n a t fa ta aceia p e nemţ i , aşa m ' a m r ă z b u n a t şi eu... C â n d odată, mi-ai spus că n u te s imţ i b i n e , a m t resă r i t , î m i a j u n s e s e m scopul . Zi c u zi t e -am u r ­măr i t , t e - am s tud ia t . De m i n e nu m ă în­g r i j eam. Boala t e p r i n d e a tot m a i m u l t în g h i a r e l e ei. Da... A c u m îţi po t spune . . Tu mi-.?.i s f ă r â m a t cuf lettül, e u viaţfei. T r e m u r i ? D e ce n ' a i t r e m u r a t în n o a p ­t ea aceia? . . . C u m ţ i -a i î nch ipu i t c ă o fe­m e e ca m i n e a r e să u i te , să e r t e ? Se p u t e a i e r t a ? To t ce-mi p a r e r ă u e c ă nu mi -am p u t u t u r m ă r i r ă z b u n a r e a p â n ă la capă t .

Copi lu l , copi lul ce-a d a t p r i m u l semn d e v ia ţă , ce-i v inova t ? El n u t r e b u i a să se ch inu ie p e n t r u că a a v u t a s e m e n e a pă r in ţ i . D e aceia m ' a m h o t ă r â t să mor . i a t ă spovedan ia m e a sfârş i tă . Ai sfar-m a t o v ia ţă , o d ragos t e . M'ai ucis p e mine d a r ţ i -a i uc is şi copilul. . . Eu sun t fericită!.. . T u t răeş te! . . . B u c u r ă - t e c ă a i scăpat!. . . Moar tă , voiu u r m a să m ă răz ­bun , căci ţ i -a r ă m a s în sânge a m i n t i r e a mea!....

N imen i n ' a p u t u t s ă î n ţ e l e a g ă de ce P ra s in , cu t o a t e că nu-şi i ubea soţ ia şi nici n ' a r fi fost cu p u t i n ţ ă să i ubească pe-o a s e m e n e a femee, care-1 făcea de râs î n tot t â r g u i , a t r ă i t cu d â n s a u n an d e zi le şi în n o a p t e a d u p ă ce a în­gropat-o , a fost găs i t în b i u r o u cu creer i i s f ă r â m a ţ i de u n g lonte .

A D R I A N P A S C U

D-NA FILOMELA T H A N A S O N E LA VERNIS AGI UL „ S A L O N U L U I "

( In s t an t anee d in l u m e a ar t i s t ică a t iner i i r epub l i c i sud a m e r i c a n e — S t a n c a t e r r a ) .

II

D-na F i lome la sosi cu î n t â r z i e r e : In faţa p a l a t u l u i oficial şi p e s t răz i l e în­con ju ră toa re , su t e d e a u t o m o b i l e şi e-ch ipagi i e l e g a n t e s t a ţ ionau goale , m ă r t u ­r i s ind d e s p r e e n o r m a m u l ţ i m e se lec tă î nghesu i t ă î n c u p r i n s u l ce lo r ş eap t e sp rc -zece c a m e r e a l e „Salonului" .

Şi cum a r fi dor i t să a j u n g ă la v r e m e ! G e n e r a l u l însă îi t r imisese p r e a t â r z iu cupeul diviziei , şi acum, iată . . . poa t e că a r t i ş t i i e x p o z a n ţ i a u şi fost p r e z e n t a ţ i m in i s t ru lu i de a r t e şi p r e ş e d i n t e l u i r c -publ'icei... p o a t ? că s t au cu toţ i i a c u m în faţa „ I r i ş i lor a l b i " şi n imeni n u ei c ine să dea expl ica ţ i i , să le a r a t e însuşir i le . , , d e senu l perfect, . . . cu lor i l e n a t u r a l e şi poe­tice... ; p o a t e că vor să-i c u m p e r e tab lou l p e n t r u m u z e u l Cap i t a l e i , o r i se sfătuiesc să' l premieze, . . . s au poate. . . D u m n e z e u l e ! ... u n coleg invidios cr i t ică irişii,.. . p r e ş e ­d in t e l e t r a g e cu u r e c h e a şi aude. . . p o a t e că....

— O p r e ş t e bes t ie ! !... ţ ipă e x a s p e r a t ă d -na F i lomela — şi v is tavoiu l , un supeirb mi l i ţ i an î m b r ă c a t de p a r a d ă , ca un cioclu, c o n c e n t r a t a n u m e în v e d e r e a „Salonulu i" , se î nco rda p e spa te , op in t ind caii, ca r i , a lb i de spumă , se opr i ră .

D-na F i lomela î n t r ' u n fo rmidab i l cos­t u m d e a t l a s n e g r u cu g re le d a n t e l e de Veneţ ia , scoborî cu buze l e s t r ânse , ca o a şch i e — şi o senza ţ i e nesu fe r i t ă undeva .

P r i m a sa lă e r a î n a d e v ă r a r h i p l i n ă . D-na F i lome la c ă u t ă d in ochi , p e s t e cape te l e mu l ţ ime i e l egan te , d o u ă luc ru r i , s imul­t a n : „I r iş i i a lb i ' ' şi p e d. p r e ş e d i n t e a l r epub l i ce i . Ii se v ă r u că ză reş te , sub lu­ne te e n o r m e , c a p u l de m o r s ă a l min i s ­t r u l u i — şi se a v â n t ă , s ă p â n d cu coa te le a s c u ţ i t e ş a n ţ u r i a d â n c i p r i n l ume .

A p r o a p e : dez i luz ie L.. Min i s t ru l u m ­blă r a s , i a r d o m n u l a c e s t a ipoartă o p e r e ­c h e de m u s t ă ţ i n e g r e şi ţ epoase , ca o p e r i e de s â r m ă . D a r p e r s o n a g i u l aces ta necunoscu t p r i v e ş t e a t e n t pe p a n o u l d in coas t a fe res t re i m a r i şi o r b i t o a r e de lu­mină. . .

„E u n cumpără to r . . . T r e b u i e să fie d i n Ca l i fo rn ia , d i r e c t o r u l une i compani i ci­nema t i ce , or i n e g u s t o r de porc i d in C h i ­cago... C e p e r s o a n ă d i s tb . să şi g r a v ă !... şi bogat. . . mi l ia rdar . . . Să cumpere , , f i reş­te... Tab lou l meu.. . da r u n d e l 'or fi agă­ţa t ?" .... gândeş t e d-na F i lomela d e s t u l de t a r e l â n g ă u r e c h e a d-lui cu oche lar i , срre, î n t o r c â n d c ă t r e ea, i m p e r t u r b a b i l , d-si ochi sen in i d e copil , şopti cu discre-ţ iune :

— „Pardon! . . . v a n g a giust y ' semper c r u ţ a t h è s t repedin tes . . . !"

— „ P a r d o n !... r ă s p u n s e , deconcer t a t ă , el-na F i lomela , şi z âmbi în s ine : e T u r c !.. Vai, o să-i p l acă la n e b u n i e t a b l o u l meu.. . T r e b u i e să fie v r e - u n s u l t a n în concediu. . . Ăştia sun t n e b u n i d u p ă f lori şi sen-sual i !..."

Scon tând succesu l unei achiz i ţ i i în ch i a r z iua vepnisagiu lu i , ceia ce în r epub l i ca S t a n c a t e r r a e ch iva l ează cu o m e n ţ i u n e oficială îşi r epez i ochi i , ho t ă r i t ă , p e p a ­nou l à c o n t r e j o u r , u n d e p r i v i s e s u l t a .

nul, şi descoper i , agăţaţi, cam sus şi în u m b r ă , „Irişii", d-sale car i s t r ă luc i au to­tuşi u imi tor , ca po r ţe lanu l . . . D a r nu-i p lăcea v e c i n ă t a t e a — şi des igur lucrul t r e b u e să fi fost făcut d in r ăzbuna re . . . Fa, c a r e deşi împl in i se , deabea , cincizeci de ani , e r a d e j a la a şeasezeci şi p a t r a ex­poz i ţ i e p e r s o n a l ă — (pr ima a avu t -o la 18 a n i şi au u r m a t .apoi, f ă r ă greş , c â t e două p e an) — să fie a şeza tă l â n g ă un j u n e d e b u t a n t al c ă r u i n u m e n u 1-a p o ­men i t încă nici o d a t ă gaze te le !... Şi apoi , aşa, i n t en ţ i ona t la î n t u n e r i c !... Nici m ă ­ca r i scă l i tu ra să nu fie viz ibi lă !... Ah, j u r i u l , jur iul! . . . . şi a m i n t i r e a pen ib i l e lo r cl ipe de a ş t e p t a r e jje coridor. . . cu u r e c h e a la g a u r a uşei... leşinul . . . a p a de cologne.. . îi v e n i r ă d e o d a t ă în m i n t e şi-i s t r e c u r a r ă în p a l a t u l gu re i o gâd i l ea l ă d e z a g r e a b i ­lă... ca o l u n e c a r e de fir d e păr. . .

Mul ţ imea o s t r â n g e a d in toa t e p ă r ţ i l e şi p r e s i u n e a «ceas t a î i făcu p l ă c e r e : s e s imţea m a i pu ţ i n s ingură . C ă u t ă cu ochi în f r igura ţ i o f igură cunoscu tă că re ia să i se j e lu ia scă de p r o a s t a p l a s a r e a „ I r i ­ş i lo r" — d a r nu găsi р з nimeni^ ch i a r T u r c u l d i s p ă r u s e în va lu r i l e cos tumate , car i se f r ă m â n t a u î n t r ' o l a r m ă şopt i tă şi a g a s a n t ă . N e p u t i n ţ a de a'şi de sca rcă in­d i g n a r e a o e x a s p e r a .

D a r în m a r i l e c u m p e n e a l e vieţ i i şi cel m a i s lab d i n t r e o a m e n i a r e u n e o r i ne ­b ă n u i t e d e s l ă n ţ u i r i d e ene rg i e . D - n a Fi ­lomela îşi încorda muşchi i , ca fvânghftle p e corab ie , şi, l u ân d d i rec ţ i a uşei p e c a r e in t r a se , p ă t r u n s e p r i n va lu r i l e mul ţ imi i , c a r e se c l ă t ină u lu i t ă . Luase o h o t ă r â r e m a r e : să a l e r g e la d iviz ie şi să c ea r ă g e n e r a l u l u i o ech ipă de p ion ie r i ca r i să-i d e s p r i n d ă t ab lou l şi să-1 a ş e z e p e a l t p a n o u , în l u m i n a cea ma i b u n ă şi în ve­c ină t a t ea cea ma i onorab i l ă .

F ie că po l i ţ i a—ca toa te pol i ţ i i le de- p e glob — ob l iga se vehicule le , ca r i a ş t e p ­tau... — să c i rcule , or i să se î nghesu i e în vre-o s t r ă d u ţ ă l ă t u r a l n i c ă p e n t r u a nu a g l o m e r a p i a ţ a p a l a t u l u i ; fie că vis­tavoiul în ţe lesese greş i t consemnul , d-na Fi lomela , d u p ă o e x a s p e r a t ă c e r c e t a r e şi n e n u m ă r a t e chemăr i , nu p u t u descoper i cupeu l diviziei .

Cu ne rv i i i r i t a ţ i ca d u p ă u n m a s a j cu g la spap i r şi cui o s lăb ic iune de nesuiportat în ro tu l e l e ca r i t r e m u r a u ge la t inoase , d-na F i lomela a v u s e n t i m e n t u l une i ca­tas t rofe şi sa rez imă , goală de p u t e r i , de una din coloanele , în m a r m o r ă roş ie a l e Sa lonu lu i — pe scara de là s t r adă . In ge­nele r a r e s t r ă luc i r ă două lacr imi , ca două p i că tu r i de s p e r m a n ţ e t , care- i împă ien je ­ni ră p r iv i r ea . Şi s t r ada , în pe r spec t iva ei nesfârş i tă , în car i se î n v ă l u r a u o a m e n i şi vehicule , îi p ă r u d e o d a t ă u n ş a r p e u r i a ş şi a m e n i n ţ ă t o r — cu solzi mul t ico lor i şi mobil i . In fund de tot, cum a r fi ven i t sp re coada şa rne lu i , o p a r ă sinil ie, ca o de l i ca t ă p a m b l i c ă s t r u n i t ă o r i z o n t a l — indica a l b a s t r u l . n e t u l b u r a t în z iua a-ccia, a Pacif icului . P e n t r u u n pic tor , o p a t ă de cobal t es te o a l i n t a r e ; p e n t r u o femeie p ic tor , cobal tu l este o muz ică fasc ina toa re : D-na F i lome la deschise , fă ră să v rea , poşeta. . . pescu i în moliciu­n e a ba t i s te i d e m ă t a s ă cele două p e r l e d in gene le j i l a v e şi — cu o ab i l i t a t e , c u u n sânge rece , cu o ene rg i e p e ca r e nu ­mai femeia le poa t e avea în î m p r e j u ­r ă r i l e t r ag i ce — îşi t recu de t r e i o r i cu c r e i o n u l roşu pes t e buze l e f ana te şi se p r i v i în o g l i n g i o a r ă a t en t , incisiv, po­runc i to r .

î n t o a r s e spa te le s t răz i i şi, h o t ă r î t ă l a un act de s u p r e m ă b r a v u r ă , p ă t r u n s e în sa la Irişilor a lb i . Soţ ia d e g e n e r a l —-(şi g e n e r a l u l nu - i p recupe ţ i se , î n cei t re izec i de an i de căsnicie , nici u n a d i n t a ine l e tact ici i şi s t ra teg ie i ) — d-na F i ­lome la ştiu să se folosească, chiar delà intrare, de un e lement neaşteptat şi to­tuşi singurul care putea sa-i asigure, ne-

14 UNIVERSUL LITERAR

zăbovi t , v ic tor ia : BIUROUL, m o № ä mas ivă de s te ja r , p e care , î n t r ' o o r d i n e s imetr ică , od ihneau , p e n t r u folosinţa pu ­blicului., ca to loage le „Salonului ' ' .

Cu toa te p ro t e s t ă r i l e b ă t r â n u l u i ga r ­dian, cu toa tă p a n i c a p r o v o c a t ă în nu­m e r o a s a as i s ten ţă , cu toa te voci ferăr i le yscuţ i te a l e a t â t o r d o a m n e gu toase sili te să 'şi acce le reze subit" mi şcă r i l e — d-na F i lomela îşi înf ipse braţele- amândouă ! în f lancul b i u r o u l u i şi — (aşa c u m FA-. m â n ă din s,pate vagone te l e cu obuze p e ca re le inspec tase cu gene ra lu l la ' for­tur i ) — îl î m p i n s e d iagona l , p e p a r c h e ­tul lus t ru i t , s p r e col ţu l cu „Ir iş i i albi". . . s f i . i t i când în d r e a n t a . în s tânga , în faţă : pantof i , ' b ă t ă t u r i , fa lange , t e n d o a n e — în mij locul unu i va ie r genora l de durer i -ş: spa imă . Un t a n k ver i t ab i l n ă v ă l i n d l ăzbufn i to r şi t u r b a t pes te o massă de o a m e n i su rp r inş i şi d e z a r m a ţ i !

Ofens iva aceas ta neaş t ep t a t ă ş i ver t i ­g inoasă p u s e ]ie fugă toa t ă l umea ca re , s i r iv indu-se la i e ş i r i — izbucni , î nebu-liită, în s t r adă .

Când sos i ră ga rd ien i i c h e m a ţ i î n t r ' a -j u t o r d-na F i lomela d i spă ruse si Irişiii cl-sale albi , s t r ă m u t a t : pe panou l luminos d in fa(ă, sc l ipeau, î n t r ' o u şoa ră c l ă t i n a r e , l ângă t ab lou r i l e m a r e l u i profesor , Ce-zario Tredenti, m a e s t r u hors-concours, d e s p r e a c ă r u i a r t a , veşn ic t ână ră , ma r i l e gaze te scr iu h ipe rbo l i c d e şease-zeci d e ani , neconten i t .

Af lând a doua zi — cu p r i l e ju l cerce­t ă r i l o r la c a r e a fost c h e m a t ă — c ă dom­nul cu l u n e t e şi mus tă ţ i l e ţ epoase nu e r a un su l tan tu rc , p a s i o n a t d e flori şi seiusual. ci ch i a r p r e şed in t e l e j u r i u lu i , (cel m a i muca l i t d i n t r e pictori) . . . d-na F i lomela ordonă , e n e r v a t ă , gene ra lu lu i să p o r u n c e a s c ă aspira pedepsire a vista-voiului, c a r e deze r t a se dela post — si c u m p ă r a r e a , d in fondur i le specia le a l e min i s t e ru lu i d e Război , a Irişilor d-sale albi , p e n t r u da ru l , c a r e u r m a să se facă doamne i p r e ş e d i n t e a r epub l i ce i c u p r i ­l e ju l onomast ice i sale .

La zece zile d u p ă aceas tă î n t â m p l a r e , r i g u r o s au t en t i că , ce l eb ra sc r i i toa re şi c ron ica r de a r t ă Ada Fulmenanti t e r m i ­n ă foi letonul e i s ă p t ă m â n a l -asupra ^Sa­lonului' 1 cu aces te ve r su r i , ded ica ie d-nei F i lomela T h a u a s o n e şi pe c a r e le r edăm în t r a d u c e r e a fidelă a co re sponden tu lu i nos t ru din Stancaterra :

„Filomela e o divă „Ce se pune pe-ori ce floare, „Cântul ei este coloare, „Arta e i mirositoare, „Dar când cade'n recidivă „Filomela, mândra divă „Străluceşte v iu în Soare : „Nu e pictor — e chiar floare !

Inut i l să m a i a d ă u g ă m că, la ba lu l pen­ii ii onomast ica d-nei p r e şed in t e a repu­blicei, v e r s u r i l e aces tea , ce t i t e o d a t ă cu îm i i âna rea „Irişilor albi" — a u avu t un succes e x t r a o r d i n a r : d-na Fulmenan­ti a fost deco ra t ă p e n t r u m e r i t e l i t e r a re , •-"» Filomela Thanasone p e n t r u m e r i t e

a r t i s t i ce , i a r g e n e r a l u l — i m p r e s i o n a i pâ ­n ă la l a c r i m i —• a v a n s a t l a c o m a n d a cor­pulu i de a r m a t ă .

N. N. TONITZA

înmormântarea lui Leon Donici

• In z iua d e 7 Iu l i e a fost î n m o r m â n ­tat la Ch i ş inău , î n t r ' o i m p u n ă t o a r e ce­r e m o n i e f u n e r a r ă sc r i i to ru l b a s a r a b e a « Leon Donici , de c u r â n d d i s p ă r u t la P a ­ris . C le r , a r m a t ă , po/pmlaţie şi oficiali­t a t e a u da t , p r i n m u l ţ i m e a şi că ldu ra en oare a u pa r t i c ipa t , p ropor ţ i i l e une i a p o ­teoze, aces te i r e î n t o a r c e r i a lu i Donici , î n p ă m â n t u l B a s a r a b i e i pe ca re a t â t a sluji t-o. Au vorbi t d-ni i : F u g e a THeanu , Ludovic Dauş , Negrescu , T i tus Stoica, etc.

D i n jpartea g u v e r n u l u i a vopb.it d. Ni-chifor Crainic, s e c r e t a r u l gene ra l a l mi­n i s t e ru lu i cu l te lor şi a r t e lo r :

„Mi s'a dat mie, prieten şi admirator al lui Leon Donici, să flutur din partea regimului po­litic, batista îndoliată pe urma celui care, pleacă dintre noi, bărbat în floarea puterii lui, în că­lătorie fără de întoarcere. A fost în cercul no­stru de scriitori dela Bucureşti, între cei din urmă basarabeni pe cari i-am cunoscut. Leon Donici venia în ceasul al unsprezecelea. Dar scris este că si cei din ceasul al unsprezecelea vor fi primiţi, — ca şi cei din ceasul întâi, — lucrători în via românească." Şi dacă Leon Do-

LEON DONICI

nici a fost dintre cei din urmă chemaţi, s'a dovedit a fi' între cei dinâti aleşi, ai patriei şi ai morţii. Deschis la inimă şi neprefăcut, cu dumnezeiască sinceritate a firilor adânc ome­neşti, a stat la masa prieteniei noastre, ca de când lumea, a tăinuit cu noi, ne-am schimbat ideile şi i-am îmbrăţişat recunoscând în el pe fratele care venia de departe.

Leon Donici a întrupat cea mai înaintată formă a patriotismului basarabean. /-

La Paris, în creerul lumii, unde se dă necon­tenit război al spiritului şi al inteligentei pen­tru drepturile popoarelor ; la Paris, unde vrăj­maşii duc cea mai înverşunată luptă de con­testare a evidentei noastre istorice şi etnice, de falsificare a adevărului şi dreptăţii acestei ţări, Leon Donici a păşit eroic, înfruntând min­ciuna şi căutând să organizeze adevărul întru spulberarea ei. Pe acest front international a! spiritului şi al inteligentei, el a afirmat cate­goric dreptul national al tării lui-

A luptat ca un erou, a căzut ca un mucenic. A dat patriei tot ce putea să dea inteligenta, cultura şi marele talent cu care era înzestrat, fără să ceară nimic în schimb.

Leon Donici, iată-mă aici, lângă sicriul tău, care te-a purtat peste mări şi ţări, unde al dus

luptă de e f tu şi ai murit moarte de martir, să aduc cuvântul din urmă al celor cari te-au in-teles şi te-au iubit. Căci dacă trupul tău s'a sfâşiat în covârşitoare, suferinţă pentru noi, fapta ta fără pereche rămâne vie ca Dumne­zeul adevărului şi al vieţii fără sfârşit în care tu credeai ca un adevărat şi ortodox creştin.

Frate întru Cristos şi întru patria românea­scă, Leon Donici, fie ţărâna basarabeană uşoa­ră, peste somnul tă uşi veşnică pomenirea fap­tei tale !".

C a r u s s o , dându- sc j o s d i n t r ' o t r ă s u r ă ce-l dusese de a c a s ă p â n ă la t e a t r u l u n d e t r e b u i a să cân t e p l ă t i b i r j a r u l u i d u p ă tarif. B i r j a ru l îi re fuză p l a t a z icându- i :

— Un om c a r e câş t igă numa i î n t r ' o s infură s ea r ă şi n u m a i cu vocea câ t eva mii de f ranci , poa t e p lă t i m a i m u l t cu cei la l ţ i .

— Dobi tocu le , îi r ă s p u n s e c e l e b r u l t e ­nor , d u - m ă şi tu cu o t r ă s u r ă c a r e să a i b ă o s i n g u r ă r o a t ă şi cu un cal cu un '• : ,і!гіч- picior şi a t u n c i ve i a v e a d r e p t u l să-ini c e r i mai m u l t .

Kean . r e n u m i t u l ac to r englez , nu-şi găsi î n t r ' o zi p e c â n d se afla. la ţ a r ă , ca lu l p e c a r e îl l ăsase p ă s c â n d p e o li­vadă, î n t r e b ă deci p e un ţ ă r a n d a c ă nu sun t c u m v a hoţ i de cai p r i n vec ină t a t e .

— Nu, r ă s p u n s e aces ta , s u n t e m 'toţii acf oameni cinsti ţ i , d a r de câ t eva zile stă aci un c o m e d i a n t d in L o n d r a , u n o a r e ­c a r e Kean , şi p o a t e că a fura t el oalul 1

R U D . A. K N A P P

D I N S T R Ă I N Ă T A T E

• Rege le Span ie i m e m b r u al Acade ­mie i des b e a u x - a r t s d e l a P a r i s , şi-a ţ i n u t s ă p t ă m â n a t r e c u t ă d i scursu l d e r ecep ţ i e vo rb ind d e s p r e i s tor icul famil ie i s a l e şi a r t e l e f rumoase î n Spania .

D . Dam.pt i-a î n m â n a t o m e d a l v d e m e m b r u a l I n s t i t u tu lu i în aur , b ă t u t ă specia l p e n t r u el.

П Sovie te le a u funda t o Academie a i s ­tor iei cu l tur i i p e n t r u a s tud ia epoci le p r e ­istorice. Ei vor î n d r u m a ce rce t ă r i l e lor u m a n e , c e r c e t ă r i cu a t â t m a i i n t e r e s a n t e cu cât în r e g i u n e a Volgii , a n u m i t e popu­la ţ i i vo rbesc încă, u n e l e p r e s u p u s e dia­lec te d e l a î n c e p u t u l o m e n i r i i .

• A t l an t ida , fa imosul con t inen t d ispă­ru t fă ră u r m e , p r e o c u o ă î ncă m u l t e ce r ­c u r i ş t i inţ if ice din s t r ă i n ă t a t e . D e c u r â n d s 'au i n a u g u r a t la So rbona r e u n i u n i l e ce r ­cului de s tudi i şi ce rce t ă r i a s u p r a At lan-t idei .

D. Roger D e v i n g e a e x p u s p r o b l e m a Atla.ntidei şi d. P a u l le C o u r scopul aces­tu i cerc .

T E A T R A L E

• T e a t r u l Na ţ iona l d in Cra iova va re ­p r e z e n t a , î n v i i toa rea s t ag iune , p iesa i s ­to r ică „Fu p o r u n c ă dela Suceava'', de d. G e o r g e Mihail-Zamfirescu. D e ace laş i a u t o r , t e a t r u l c r a i o v e a n va r e p r e z e n t a şi p iesa p e n t r u copii, î n ve r su r i , „Sfârlă N ă z d r ă v a n u l " , j u c a t ă a n u l t recu t pe scena T e a t r u l u i P o p u l a r d in C a p i t a l ă .

VN1VERSUL LITERAR 11

Buletin bibliografic săptămânal *> de AL.-SADI IONESCU

0 O P E R E G E N E R A L E . B I B L I O G R A F I E .

György La jos . — Az e rdé ly i b ib l iográ f i ­á j a (1919—1924). Cluj , (Nyom Miner­va) , 1925, 71 p. Lei 50.

Valent iny (A.). — C a t a l o g u l r e v i s t e l o r ş t i in ţ i f ice şi m e d i c a l e d i n C l u j . Ca­t a logue des r evues sc ient i f iques et méd ica les de C l u j . Alcă tu i t sub di­rec ţ ia lui K. G. Racovi ţă . C l u j , Ed i t a t de U n i v e r s i t a t e a d in C l u j , ll>26, X X I V + 4 5 5 p . Lei a u r 5.

2 R E L I G I E . T E O L O G I E . *

Gheorghiu (Vasi le) . — T a b l o u l z i le lor s ă p t ă m â n a l e de l à a n u l 200 î. d. H . — 2000 d. H. C e r n ă u ţ i , Edi tara autoru­lui, 1926, 8 p . Lei 10.

Ghia (Dr. Gh. I.). — î m p ă r ă ţ i a lu i D u m ­n e z e u d u p ă n o u l t e s t a m e n t . C r a -iova, Ramuri , [1926], 88 p . L e i 20.

Vint i lescu ( I c o n o m P e t r e ) . — C u l t u l şi Erez i i l e . P i t e ş t i , (Tip . Artist ica, P . Mi tu ) , 1926, 180 + IV p . Lei 70.

34 D R E P T . L E G I S L A Ţ I E .

Smirnov (C. M.). — S u c c e s i u n e a d u p ă Nove le l e 118 ş i 127 a l e î m p ă r a t u l u i J u s t i n i a n . T r a d u s d u p ă m a n u s c r i ­su l o r i g i n a l , de G. C. S t e r e . Chiş i­n ă u , (Impr. Statului ) , 1926, 18 p . Lei 10.

Gălăşescu-Pyk (D.). — P r o b l e m e j u r i ­dice . I I V a r i a . B u c u r e ş t i , (Tip. Cul­tura), [1926], 151 p .

Georgean (N.). — S t u d i i j u r i d i c e . S t u d i i de dreDt civi l , p r o c e d u r ă c iv i lă , d r e p t p e n a l , p r o c e d u r ă p e n a l ă şi d r e p t c o m e r c i a l . Vol . I. B u c u r e ş t i , (Tip. Cartea Medicală) , 1926, 366 p . Lei 250.

B u z e a (N. T.). — S t u d i i p e n a l e . I a ş i , (Tip. Viata Românească ) , 1926, 88 p .

Moldoveana (Maior S a n d u Z.). — Cor­pu l J a n d a r m e r i e i : Î n d r u m ă r i A g e n ­ţ i lo r de Po l i ţ i e p e n t r u P r a c t i c a se r ­v i c i u l u i l a p o s l u r i . E d i ţ i a I I I . F ă ­g ă r a ş , (Tip. Miron Neagu) , 1926, 97 p .

Z a l m a n (A.). — F o r m u l a r u l a v o c a t u l u i c u p r i n z â n d m o d e l e de ac te , a c ţ i u n i şi c e r e r i j u d i c i a r e . E d i ţ i a I l I - a rey'i-z u i t ă ..şi c o m p l e c t a t ă . P u s ă î n con­c o r d a n ţ ă c u l egea de a c c e l e r a r e a j u d e c ă ţ i l o r . B u c u r e ş t i , Cultura Ro­m â n e a s c ă , [1926], 367 p . Lei 200 + su­p l i m e n t , ed i ţ i a I l - a , 95 p . Lei 60.

H a m a n g i u (C ) . — P r o c e d u r a c iv i l ă a d ­n o t a t ă , c u t r i m i t e r i la j u r i s p r u d e n ţ a C a s a ţ i e i şi cu d i f e r en ţ e l e d i n t r e tex­t u l r o m â n ş i s t r ă i n , p r e c e d a t ă de L e g e a a c c e l e r ă r i i j u d e c ă ţ i l o r . B u c u ­reş t i , Universa la , A l c a l a y & Co., [1926], X X I I I + 184 + L I I I p . Lei 60. (Colecţ ia H a m a n g i u ) .

Ţ u n e s c u (C.).— L e g e a p e n t r u C u r t e a de C a s a ţ i e şi J u s t i ţ i e d i n 20 D e c e m b r i e

. 1925 şi l e g e a p e n t r u c o n t e n c i o s u l . a d m i n i s t r a t i v d i n 23 D e c e m b r i e 1925, a d n o t a t e c u m o d i f i c ă r i l e a n t e ­r i o a r e , m o t i v e l e , d e s b a t e r i l e p a r l a ­m e n t a r e , m o d i f i c ă r i l e a d u s e de co­m i t e t u l d e l e g a ţ i l o r şi c o m i s i a de le­g i s l a ţ i e , t ex t e l e vech i şi j u r i s p r u ­d e n ţ a (în m a t e r i e de C o n t e n c i o s ad­

m i n i s t r a t i v ) . B u c u r e ş t i , (Tip . Cul ­tura), 1926, IV — 210 p. Lei 100.

* A se v e d e a t a b l o u l c l a s i f i ca ţ i un i i z e c i m a l e în n u m ă r u l 1.

36 A S I S T E N Ţ Ă . A S O C I A Ţ I E , A S I G U R A R E .

Minis terul S ă n ă t ă ţ i i ş i Oc ro t i r i l o r so­c ia le . — I n d i c a t o r a l i n s t i t u ţ i i l o r

de a s i s t e n ţ ă p u b l i c ă şi p r i v a t ă d i n R o m â n i a pe 1924. B u c u r e ş t i , (Tip. Răsări tul ) , [1926], 66 p .

4 F I L O L O G I E .

B i a n u (I.) şi N. Cartojan. — A l b u m de pa l eog ra f i e r o m â n e a s c ă ( sc r i e re ch i ­r i l i că ) . B u c u r e ş t i , Arhive le Statului , 1926, 2 f . - f XXXII pl . Lei 150.

Pentru D i c ţ i o n a r u l l imb i i r o m â n e . I S Mar t i e—8 I u n i e 1926. B u c u r e ş t i , (Tip. Cultura Naţ ională) , 1926, 30 p . -

5 Ş T I I N Ţ E P U R E . PamfU (Dr. Gh. P.) . — P r o g r e s e l e Chi­

mie i M o d e r n e şi a p l i c a r e a l o r l a p u ­n e r e a î n v a l o a r e a b o g ă ţ i i l o r n a t u ­r a l e . V ă l e n i i - d e - M u n t e , (Tip . Dat ina Romanească) , 1926, 13 p .

Ins t i tu tu l geologic a l R o m â n i e i . Dă r i de s e a m ă a le ş ed in ţ e lo r . Vol. IX (1920— 1921). B u c u r e ş t i , (Tip. R o m â n e U-nite), 1926, 106 + 11 p . F ig . h ă r ţ i .

6 Ş T I I N Ţ E A P L I C A T E . Telegraf ia şi t e l e fon ia f ă r ă fir pe î n ţ e ­

l e su l t u t u r o r a . B u c u r e ş t i , (Tip . Lupta, N. S t ro i l ă ) , [1926], 64 p. . F ig . Lei 40. (Bib l io teca ş t i i n ţ e l o r p o p u ­l a r i z a t e No . 25—26).

Ioach im (V. M.). — Le c o m p t a b l e e n R o u m a n i e . B u c a r e s t , (Typ. de Ia Cour Royale , F . Gobi F i l s ) , 1926, 24 p .

- . 8 L I T E R A T U R Ă . I. L I T E R A T U R Ă ROMÂNĂ.

Dragomiresco (Michel) . — L a sc ience d e la l i t é r a t u r e . Vol. I. ( I n t r o d u c t i o n . — L ' e s t h é t i q u e l i t t é r a i r e ) . T a b l e a-n a l y t i q u e . B u c a r e s t , Inst i tut de Lit­térature, [1926], 73 p .

Loghin ( C o n s t a n t i n ) . — I s t o r i a l i t e r a ­t u r i i r o m â n e d i n B u c o v i n a ( în le­g ă t u r ă c u e v o l u ţ i a c u l t u r a l ă şi po­l i t i că ) . C e r n ă u ţ i , (Tip . Mitropol i tul S i lvestru) , 1926, VI I I + 280 p . F i g . Lei 150.

Simionescu ( D a n L). — V i a ţ a l i t e r a r ă şi c u l t u r a l ă a M ă n ă s t i r i i C â m p u ­l u n g (Muscel) î n t r e c u t . (Din t r e c u ­t u l c u l t u r a l a l C â m p u l u n g u l u i ) . Câmpui lung-Muscel 1 , Ion N. Sta icu, 1926, 72 p . Le i 20.

a) Poezie . Hodoş ( A l e x a n d r u ) . — A n t o l o g i a "Regio­

n a l i s t ă (Cronici r i m a t e ) . Cu o scr i ­s o a r e a d-lui O c t a v i a n Goga, Cluj , E d i t u r a r ev i s t e i Ţara Noastră, 1926, 143 p . Le i 30.

Nico lae (El iza şi Ma te i ) . — Poezi i nou i Din Z b u c i u m u l R ă z b o i u l u i p e n t r u î n t r e g i r e a N e a m u l u i R o m â n e s c d i n a n i i 1916—1919. Cra iova . (Tip. C. Io-nescu) , 1926, 31 + 8 p . Lei 8.

P o i a n ă - N ă s t u r a ş (Vo lbură ) . — Galben i i . Poez i i . O r a d e a , (Tip . Românească) , 1926, 87 p . Le i 30.

b) Teatru.

Bassarabescu (I. A.). — O v i d i u Ş i c a n ă . C o m e d i e î n t r ' u n a c t ş i t r e i t a b l o u r i şi „ S â m b u r e l e " , m o n o l o g . E d i ţ i a 3-a. P loeş t i , Socec, 1926, IV — 48 p . Lei 12. (Bib l io teca Şcoale i s e c u n ­d a r e N c . 3).

c) R o m a n . Nuve lă . Olteanu (Gene ra l Marce l ) . — Hu.zaru l

n e g r u . Ediţia- I l -a , B u c u r e ş t i , (Tip. Răsări tul ) , 1926 : 211 p . Lei 80.

I I . L I T E R A T U R Ă S T R Ă I N Ă . Arkosi , B a r a b á s Mik lós . — L á n g o k és

t üzek . Ver sek . N a g y e n i e d , (Nyom Corvin), 1926, 79 p .

Molnár S á n d o r . — I l y e n a sz ivem. Ver­sek. Arad , Uj Genius, [1926], 64 p .

I I I . L I T E R A T U R Ă S T R Ă I N Ă T R A D U S Ă . -

Ciapec (Carel) . — E n i g m a . I n r o m â n e ­şte de V. S l inca . B u c u r e ş t i , Adevă­rul, [1926], 31 p. Lei 4. ( L e c t u r a No. 73).

Kipl ing ( R u d y a r d ) . — S i n u c i g a ş u l . In r o m â n e ş t e d e I o n P a s . B u c u r e ş t i , Adevărul , [1926], 31 p . Lei 4. (Lec­t u r a No. 70).

W i l d e (Oscar) . — F a n t o m a d i n C a n t e r -vi l le . I n r o m â e ş t e de E m i l B u d a r u . B u c u r e ş t i , Adevărul , [1926], 31 p . Lei 4. ( L e c t u r a No. 72). ^

Daudet (A lphonse ) . — S p e r a n ţ e S p u l b e ­r a t e (Rose e t N i n e t t e ) . R o m a n . T ra ­d u s de C. A. I. Ghica . E d i ţ i a I I I - a . B u c u r e ş t i , I. Negreanu, 1926, 107 p . Lei 16.

France (Ana to l e ) . — C ă t r e t i m p u r i m a i b u n e . C u v â n t ă r i a lese . I n r o m â n e ş t e de N. G h i u l e a . B u c u r e ş t i , Adevărul , [1926], 63 p. Lei 6. (Bibl io teca Dimi ­n e a ţ a No. 59).

Mann (He in r i ch ) , — N e v i n o v a t a . T r a d u ­ce re de S a r i n a C a s s v a n - P a s . B u c u ­reş t i , Adevărul , [1926], 62 p . Lei 6. (Bib l io teca D i m i n e a ţ a No . 60).

Masoch (Sache r ) . — O femeie şi j u m ă ­t a t e . I n r o m â n e ş t e de M a r g a Dima , B u c u r e ş t i , Adevărul , [1926], 31 p . Lei 4. ( L e c t u r a N o . 69).

Paol ier i ( F e r d i n a n d o ) . — Moci r l a . I n ro ­m â n e ş t e de A n a N i c u l e s c u - C o d r e a -n u . B u c u r e ş t i , Adevărul , [1926], 31 p . Lei 4. ( L e c t u r a No. 71).

9 I S T O R I E . B I O G R A F I E .

Bitay A r p a d Dr. — G y u l a f e h é r v á r E r ­dély m ű v e l ő d é s t ö r t é n e t é b e n . . C lu j . (Nyom Minerva) , 1926, 13 p . F ig . (Er­délyi t u d o m á n y o s füze tek 3 sz.).

Iorga (N.). — E s s a i de s y n t h è s e de l 'h is­to i re de l ' h u m a n i t é . I H i s t o i r e a n ­c i enne . P a r i s , Librairie Univers i ­taire, J. Gamber, 1926, X + 390 p . 30 frcs.

Iorga (N.). — Ş t i r i n o u ă d e s p r e bibl io­t eca M a v r o c o r d a ţ i l o r şi d e s p r e v iea-ţ a m u n t e n e a s c ă î n t i m p u l lu i Con: s t a n t i n V o d ă - M a v r o c o r d a t . B u c u ­reş t i , A c a d e m i a Română , 1926. 36 p .

XXI — XXIII — IV —MCMXXVL R o m a . O m a g i u l m u n i c i p i u l u i T i m i ş o a r a şi a fasciei i t a l i e n e d i n B a n a t c ă t r e R o m a e t e r n ă , p e n t r u d a r u l f ră ţesc a l l u p o a i c e i , s i m b o l u l o r ig ine i n o a ­s t r e c o m u n e . T i m i ş o a r a , (Tip . Car­tea Românească) , [1926], [24] p . F ig . Lei 10.

S a d o v e a n u (Mihai l ) . — L a c r i m i l e i e ro ­m o n a h u l u i V e n i a m i n . Ca r t e î n c a r e se vede , î n c ă de a c u m 100 de a n i , t a i n i c a v e s t i r e a u n i r i i n e a m u l u i r o m â n e s c . Iaş i , Casa Şcoalelor, 1926, 143 p . Lei 20.

;Г) Războiul Românie i 1916—1918. ( Is tor ie , M e m o r i i , I m p r e s i i , etc.).

Kiriţescu (Const ,) . — I s t o r i a r ă z b o i u l u i p e n t r u î n t r e g i r e a R o m â n i e i 1916— 1919. E d i ţ i a I l -a . R e f ă c u t ă î n î n t r e ­g i m e şi m u l t a d ă o g i t ă . Vol. I I . B u c u ­reş t i , C a s a - Ş c o a l e l o r , [1926], 702 p . Fig. , h ă r ţ i . Lei 160.

16 UNIVERSUL LITERAR

E C O U R I ! PREMIILE

„CÂRTII ROMANEŞTI' 1

• Consiliul d e A d m i n i s t r a ţ i e a l Socie­tăţ i i „ C a r t e a R o m â n e a s c ă " în u r m a ra ­p o r t u l u i C o m i t e t u l u i d e l e c t u r ă a s u p r a l u c r ă r i l o r p r e z e n t a t e da d i fe r i te le p r e ­mii , ins t i tu i t e de „ C a r t e a Românească ' ' 5n 1926, a d e c e r n a t p r i n ă t o a r e l e p r e m i i :

1) La p r e m i u l „O carte de povestiri pentru copii" d in ce le 20 de l u c r ă r i p r e -sen ta te , a fost p r e m i a t cu lei 10.000, Ma­nuscr isu l „Uimitoarele întâmplări dintr'o vacanţă' 1 al d-rei Al ice Gabrielescu, şi cu le i 5.000. Lei, manusc r i su l „Verişoara din America" a l d -ne lor : Ethel Pantazi şi Julîetta Teodorini.

2) La p r e m i u l „Un roman cu ori ce fel de subiect" d in cele 24 m a n u s c r i s e p r e ­z e n t a t e a u fost p r e m i a t e cu câ te 15.000 lei, fiecare cDsn u r m ă t o a r e l e d o u ă m a ­nuscr i se : „Pictor şi Ostaş'' d e Ignotus (Bucureşt i ) şi ,,Fuga lui Şeîki" de Em. Bucuţa.

3) La p r e m i u l „Pământul neamului ro­mânesc'' d in cele t r e i l u c r ă r i p r e z e n ­t a t e , a fost p r e m i a t m a n u s c r i s u l c u t i t lul „Ardealul" de Ion Mureşeanu (Tur­da) cu le i 10.000

4) La p r e m i u l „Hrana muncitorului să­tean şi orăşean'' s 'au p r e z e n t a t t r e i manuscr i se , şi a fost p r e m i a t cu lei 5.000. Manusc r i su l cu Motto „Non. nova, sed novi' d e d-na dr . Regina Halbwachs.

5) La p r emiu l „Agricultura şi gospodă­ria rurală în legătură cu noul regim al proprietăţii dfai România" s ' au p r e z e n ­tat t r e i l uc ră r i , p r e m i i n d u - s e cu lei 10.000, aceea cu mot to „Sărac în ţară bogată'' a d-lui Nicolae D . Cornăţeanu.

6) La p r e m i u l „Asociaţiile ţărăneşti; istoriul lor pe scurt, rezultatele expe-' rienţei î n a l t e ţări şi Ia noi; situaţia lor actuală din ţara noastră; foloasele cari s'au dobândit şi se pot dobândi din a-ceste asociaţii'', d i n t r e l u c r ă r i l e p r e z e n ­t a t e a fost p r e m i a t cu lei 10.000, m a n u s ­c r i su l cu M o n o „Ad Vem" d e d. N. Ghiu­lea, prof. la Universitatea d in C l u j .

C e l e l a l t e p r e m i i i n s t i t u i t e p e n t r u a-cestj а к , nu s ' au dece rna t , deoa rece nici una d in l u c r ă r i l e p r e z e n t a t e n u a în­t run i t cond i ţ i un i l e de premiere.

BACALAUREATUL • P e n t r u a doua o a r ă de là în f i in ţa rea

b a c a l a u r e a t u l u i , a e r u l e sfâşiat d e i e r e - , m iade l e v ic t imelor d e tot so iu l : e levi , pă r in ţ i , p ro feso r i şi s ta t . U n jud ic ios a r ­ticol, c a r e a d a o g ă la cons ta t ă r i s i ngu ra soluţ ie şi p r a c t i c ă şi ech i tab i lă , a pub l i ­cat în „ C u v â n t u l ' ' de d. prof. u n i v e r s i t a r N. Ionescu.

T r a n s c r i e m concluzia :

Judecata cea dreaptă ar fi fost par'că alta ; şi anume : absolvenţii liceelor noastre nu ştiu carte, — pentru că învăţământul secundar, nu mai funcţionează ; să îndreptăm deci lucrurile în învăţământul secundar. E şi mai logic ; şi mai simplu ; şi mai feçjmd.

S'a preferit prima soluţie ; dar ea echiva­lează cu o nedreptate ; căci se trage la răs­pundere un c< centru o vină care e în pri­mul rând a c . î.

Nu ştim • clasele liceelor sunt supra­populate, Ci p n esorii sunt obligaţi să facă cursuri 40 de ore pe săptămână ; că în ultimul timp calitatea nouilor diplomaţi ai examenului de capacitate e coborită, că nu există întot­deauna localuri proprii învăţământului ; că ma­terialul didactic l ipseşte şi aşa mai departe ? Atunci de ce bacalaureatul, — şi de ce prote­stări împotriva ignoranţei copiilor ?

Nu e recomandabil să fim Iaşi. Răspunderea

e .gravă, dar e în primul rând a şcoalei. Căci ce pot eu pretinde unui copil, când tolerez încă în învăţământ pe un director în al cărui liceu stă de multă vreme pe pereţi atârnat într'o clasă portretul lui Ştefan cel Mare cu textul explicativ „MĂGAR", iar în alta Regele Carol, cu un ochiu scos cu briceagul, iar celălalt mân­jit de cerneala unei călimări sparte ! Este un exemplu, — din Basarabia, — la care se mai pot adăogit altele, dacă mai e nevoie. Dar sin­gur cazul acesta este concludent.

Soluţia ? Una singură : sinceritate deplină. Statul nu poate întreţine atâtea şcoli câte, — formal, —• funcţionează astăzi. Nu are nici a-tâţia bani, nici atâţia profesori pregătiţi şi nici atâtea nevoi. Spaima prostească în faţa unei eventuale acuzaţii de obscurantism nu poate să paralizeze pe un ministru cu responsabili­tate. Prin urmare : desfiinţarea tuturor şcoa­lelor cari nu sunt în stare a funcţiona în con-diţiiîhi absolut normale. Cultura este operă de căutate.

CÂRTI ŞTEFAN I. NENIŢESCU : Istoria artei

ca filosof ie a istoriei, f. T e o r i a cr i t icei (P ro legomena specu la t ivă la u n s is tem 'de es te t ică r e a l e x p e r i m e n t a l ă ; An t i ­nomi i l e c r i t i c e i ; 'Anal iza s t i lur i lor ) 3 vo lume 1925.

G. CHIVĂRĂ N-R A Z VAN : Fragmente , p r o z ă - e d . I-a (Ploesti) 1926.

SPĂTARUL NICOLAI MILESCU : Că­lătorie în China (1675—1677) cu o h a r t ă , în r o m â n e ş t e şi cu o ipeefaţă de Em. C. Grigoraş ed. Case i Şcoalelor , 1926, Iei 40.

I. BIANU şi N. CARTO JAN : Album de paleografie românească ( sc r ie re c h i ­r i l ică) , T i p a r u l „ C u l t u r a N a ţ i o n a l ă " XXXII, p lanşe , lei 150 ; 1926.

N. CARTO JAN: Breve storia della Ietteratura' .romana, t r a d u z i o n e .,di A. P e r n i c e . (Publ i t icaz ioni de l i ' '„Instifiuto p e r L ' E u r o p a Or ien ta le ' ' ) , A n o n i m a Ro­m a n a Edi to r ia le , Roma, 1926 ; p r e ţ u l 5 l i r e .

AURELIAN -PÁUNECU : Concluzii scrise. E p i g r a m e j u r i d i c e şi' laice, dese­ne de Gru ia , titp. „Răsă r i tu l " .

DIN STRĂINĂTATE

18 Iulie, 1838 : S'a n ă s c u t î n F o c ş a n i j u j r m i s t u l M a n o l a c h e G h r i s t o d u l o .

19 Iulie, 1882 : A m u r i t î n B u c u r e ş t i p u b l i c i s t u l P a n t a z i Ghica .

1884 : A p a r e î n Iaş i z i a r u l . J j U p t a " , c o n d u s de Gh. P a n u .

20 Iulie, 1867 : T i t u M a i o r e s c u a fost n u m i t m e m b r u a l A c a d e m i e i R o m â n e .

1880 : Vas i le Con ta a fost a l e s m i n i s t r u a l C u l t e l o r î n c a h i n e t u l lu i I o n B r ă t i a n u .

21 Iul ie , 1808 : S'a n ă s c u t î n Bocşa Romina" ( T r a n s i l v a n i a ) , S i m e o n B ă r n u -ţ iu .

1907 : A m u r i t m a r e l e p ic to r N e c u l a i Gr igo rescu .

22 Iulie, 1903 : A m u r i t c r i t i cu l şi i s ­to r i cu l l i t e r a r A n g h e l D e m e t r i e s c u .

23 Iulie, 1844 : S'a n ă s c u t î n B u c u r e ş t i G h e o r g h e B e n g e s c u .

1859 : A p a r e î n B u c u r e ş t i gaze ta u m o ­r i s t i c ă „Nichipercea", c o n d u s ă de I. M. T o p o r a n şi N. T. O r ă ş a n u .

1921 : A m u r i t i s t o r i eu l b u c o v i n e a n T. V. Ş t e fane l l i .

24 Iul ie , 1863 : S'a n ă s c u t î n Brăi la p u b l i c i s t u l Ion C. Bacalbaşa .

П Es te cunoscu tă t u t u r o r i u b i r e a lu i Ba lzac p e n t r u contesa H a n s k a . P e n t r u şi ma i b u n a î n ţ e l e g e r e a ce lor de m a i jos a m i n t i m că Balzac , s 'a căsă to r i t cvj a m a n t a sa d u p ă 17 an i de i u b i r e dusa p r i n c o r e s p o n d e n ţ ă şi p r i n s c u r t e in-t r e v e d e r i a scunse . '

Con te sa H a n s k a fusese m ă r i t a t ă , tâ­n ă r ă d u p ă u n nobi l de două or i ma i b ă t r â n ca ea şi cu c a r e a avu t cinci copii d in c a r e n u m a i u n u l a t r ă i t . C a să se consoleze de l ipsa de i u b i r e aceas t ă v i s ă t o a r e c i tea foa r te m u l t , ea citi r o ­m a n e l e lu i Balzac , se a m o r e z ă d e el , îi scr ise , şi de a tunc i c o r e s p o n d e n ţ a cu ce l eo ru l sc r i i to r d u r ă p â n ă la căsă to r ia lor .

Balzac în v r e m e a aceea suferise* o g r a v ă decep ţ i e a m o r o a s ă , e l se d ă d u cu tot suf le tul s t r ă ine i , p e c a r e p u t u s'o cunoască ab ia d u p ă un a n la Neucha t e l . B ă t r â n u l con te H a n s k a a fost r e p e d e îu-, şe la l .

In sfârşi t cei doi a m a n ţ i se c ă să to r i r ă Ia 14 M a r t i e 1850. D u p ă cinci lun i Bal­zac a m u r i t fă ră ca v ă d u v a lu i să fie p r e a dezola tă . Ba ceva m a i mu l t , d u p ă m ă r t u r i i l e u n o r p e r s o a n e c a r e m e r i t ă to?ită î n c r e d e r e a , ea s'a consola t foa r te r e p e d e , şi cu a t â t m a i r e p e d e cu cât se consolase p r i n an t i c ipa ţ i e .

C a să s f â r â m e aces te acuza ţ i i d. ( T a r i e s L e g e r a scr is o l u c r a r e , Eve de "Balzac, p r i n c a r e cu bogă ţ i e de do­c u m e n t e c a u t ă să a r a t e cât de m u l t s sufer i t con tesa H a n s k a d u p ă m o a r t e a sotiiljii e i şi cât l'a iubi t . D a r încerca­re:! d- ra le n u conv inge p e to ţ i , pen t rucă^ cele spuse d e H u g o în „Choses vues** şi de ЛІн-beau î n La 628 E. 8 n u pot fi des-min ţ i t e aşa de uşor .

l a t ă de p i l dă ce poves teş t e Mar iu s Boisson :

„Să d ă m scena c a r e a v e a loc acasă la Balzae, a v e n u e F o r t u n é e Ja 18 Augus t ÎS^O. G i g o u x (deveni t c e l eb ru p r i n le ­g ă t u r i l e sa le cu contesa) a ven i t d imi­nea ţa , găs ind p e i n c o m p a r a b i l a s t r ă i n ă „în capot roşu, cu- b r a ţ e l e goa le şi cu p ă r u l desp le t i t " . Ea îi c e ru să n 'o l ase s i n g u r ă î n z iua aceea şi el r ămâne . . . Sea ra , p e la o r e l e zece, c ineva c iocăneş te l a uşa d-nei Ba lzac . Sora de c a r i t a t e c a r e veghea p e b o l n a v spuse d e afară-„Veniţ i d o a m n ă , d o m n u l e rău'*.

' J ean G i g o u x poves teş t e lu i M i r b e a u : „Noi n e r i d i c a s e m în p a t şi cu gâ tu l î ncorda t n e p r i v e a m fă ră să s p u n e m o vorbă'*.

„Pu ţ i n d u p ă aceea , so ra r ev ine şi s t r i ­gă „ D o m n u l a m u r i t !" La s t r i gă tu l a-cesta . d-ua Balzac s 'a scu la t d in t r ' o să­r i t u r ă şi a î n c e p u t să a l e r g e p r i n c a m e ­ră, eu p ic ioa re l e goale , fă ră să-şi dea seama ce făcea. Se ducea de la u n foto­l iu la a l tu l , de l à o c a n a p e a la a l t a , ridica şi a r u n c a h a i n e l e me le î m p r ă ş t i a t e p e j o s , d ă d e a j o s un scaun, se lovea de o m a s ă de p e c a r e nu se l u a s e r ă încă res­tu r i l e c inei .

C â t d e s p r e Cha i r ip f leury (alt a m a n t ce l eb ru al contesei) E v e l i n a i se d ă d u s e de Ia p r i m a î n t â l n i r e . "

De d a t a aceas t a e a d e v ă r a t , Ba lzac mur i se . D a r dacă , nu m u r e a , cum a r fi p u t u t s t ă p â n i e l p e s e n s u a l a con tesă .

D , Boisson s fâ r şeş te c o m p a r â n d aces t senoual i sm ce s ta a s c u n s l a femei le no r ­d ice sub m a s c ă r ece şi ind i fe ren tă , cu o omle tă n o r v e g i a n ă , ca-re se s p u n e c ă e del ic ioasă .

Redactez P E R P E S S I C I U S

ATELIERELE SOC. ANONIME „UNIVERSUL", STR. BREZOIANU No. 11. BUCTJ REŞT7