+ All Categories
Home > Documents > Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de...

Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de...

Date post: 24-Dec-2019
Category:
Upload: others
View: 0 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
195
Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării pe criterii de performanță (P156889) Livrabil nr. 3 Plan Strategic Instituțional 2017-2020 pentru Ministerul Muncii și Justiției Sociale Iunie 2017
Transcript
Page 1: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Acord privind servicii de

Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării pe criterii de performanță(P156889)

Livrabil nr. 3Plan Strategic Instituțional 2017-2020 pentru Ministerul Muncii și Justiției Sociale

Iunie 2017

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020

Page 2: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Acest raport este livrat în cadrul Acordului privind servicii de asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea bugetării pe criterii de performanță, încheiat între Secretariatul General al Guvernului și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în data de 8 iunie 2016. Acesta corespunde Livrabilului nr. 3 din cadrul acordului menționat.

Declinarea responsabilității

Acest raport este un produs al Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare / Băncii Mondiale. Constatările, interpretările și concluziile exprimate în prezenta lucrare nu reflectă în mod necesar opiniile Directorilor Executivi ai Băncii Mondiale sau ale guvernelor pe care le reprezintă. Banca Mondială nu garantează acuratețea datelor incluse în acest document.

Raportul de față nu reprezintă în mod necesar poziția Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Drepturi de autor

Materialul inclus în prezenta publicație este protejat de legea drepturilor de autor. Copierea și/sau transmiterea fără permisiune a unor porțiuni sau a conținutului integral al acestei lucrări poate constitui o încălcare a legislației în vigoare.

Pentru a obține permisiunea de a fotocopia sau a retipări o parte din lucrare, vă rugăm să transmiteți o cerere cu toate informațiile la oricare dintre cele două instituții: (i) Secretariatul General al Guvernului (Piața Victoriei nr. 1, București, România) sau (ii) Grupul Băncii Mondiale în România (Strada Vasile Lascăr nr. 31, etaj 6, Sector 2, București, România).

1

Page 3: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Cuprins

Listă de acronime.................................................................................................................................

Listă de figuri.......................................................................................................................................

Listă de tabele......................................................................................................................................

Listă de casete.....................................................................................................................................

1. Context............................................................................................................................................

2. Misiune și viziune...........................................................................................................................

3. Obiective strategice, programe, măsuri, indicatori..........................................................................

Obiectiv strategic 1: Creșterea ratei de ocupare a persoanelor în vârstă de 20-64 de ani, pe o piață a muncii inclusivă, care să susțină creșterea unei economii competitive, și care să ducă la reducerea sărăciei în muncă și ocupării informale...........................................................................12

Obiectiv strategic 2: Un sistem de pensii adecvat și sustenabil........................................................33

Obiectiv strategic 3: Scăderea numărului persoanelor în risc de sărăcie și excluziune socială, în contextul creării unei rețele de servicii sociale integrate, ample și bine coordonate.......................42

Obiectiv strategic 4: Consolidarea capacității MMJS de a-și îndeplinii funcțiile de elaborare și implementare a politicilor publice și de reglementare din domeniul său de activitate....................59

4. Aranjamente privind implementarea, monitorizarea și evaluarea PSI.............................................

5. Resurse financiare..........................................................................................................................

Anexa 1a: Obiective și Programe bugetare 2017-2020........................................................................

Anexa 1b: Programe, Măsuri și Bugete aferente pentru perioada 2017-2020......................................

Anexa 2: Plan Strategic Instituțional (tabel rezumativ).......................................................................

Anexa 3: Programe și măsuri conexe, Indicatori de output (tabel rezumativ)......................................

Anexa 4: Profil instituțional..............................................................................................................123

Anexa 4.1: Legislația care reglementează sectorul muncă și justiție socială..................................123

Anexa 4.2: Tratate și convenții relevante la care România este parte............................................127

Anexa 4.3: Modul de livrare al serviciilor.......................................................................................130

2

Page 4: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Listă de acronime

ANC Agenția Națională a Calificărilor

ANES Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați

ANOFM Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă

ANPD Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități

ANPDCA Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție

ANPIS Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială

ASF Autoritatea de supraveghere financiară

CE Comisia Europeană

CNP Comisia Națională de Prognoză

CNPP Casa Națională de Pensii Publice

DGASPC Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului

EUROSTAT Oficiul European de Statistică

EESSI Electronic Exchange of Social Security Information

FESI Fonduri Europene Structurale și de Investiții

G20 Grupul celor 20 de state cele mai dezvoltate ale lumii

HG Hotărâre de Guvern

IM Inspecția Muncii

INSSE Institutul Național de Statistică

MEN Ministerul Educației Naționale

MCPDS Ministerul Consultării Publice și Dialogului Social

MMJS Ministerul Muncii și Justiției Sociale

MS Ministerul Sănătății

OIM Organizația internațională a Muncii

ONU/UN Organizația Națiunilor Unite (United Nations)

PG Programul de guvernare

POCU Programul Operațional Capital Uman

POR Programul Operațional Regional

PSI Plan Strategic Instituțional

ROF Regulament de organizare și funcționare

SSM Sănătate și securitate în muncă

SPAS Serviciu Public de Asistență Socială

UE Uniunea Europeană

3

Page 5: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

4

Page 6: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Listă de figuri

Figura 1. Rata de ocupare și ponderea salariaților (%, 20-64 ani)........................................................12

Figura 2. Sărăcia în muncă (procentul persoanelor ocupate în risc de sărăcie, 18-64 ani)...................13

Figura 3. Evoluția curentă și prognozată a salariului minim.................................................................14

Figura 4. Evoluția curentă și prognozată a raportului dintre salariul mediu din sectorul privat și cel bugetar.................................................................................................................................................15

Figura 5. Rata riscului de sărăcie în rândul vârstnicilor.........................................................................34

Figura 6. Rata deprivării materiale severe............................................................................................35

Figura 7. Evoluția prognozată a sistemului de pensii din România.......................................................36

Figura 8. Populația în risc de sărăcie sau excluziune socială (% din populația totală)..........................42

Figura 9. Alți indicatori ai sărăciei, 2008-2015, (% din populația totală)..............................................43

Figura 10. Ciclul de monitorizare pentru Planul Strategic al MMJS......................................................67

Figura 11. Structura personalului angajat în MMJS și instituțiile în subordine/sub autoritate, inclusiv demnitarii...........................................................................................................................................136

Listă de tabele

Tabelul 1. Categoriile mari de cetățeni cărora li se adresează activitatea MMJS...................................6

Tabelul 2. Finanțarea programelor din cadrul Obiectivului strategic 1.................................................16

Tabelul 3. Finanțarea programelor din cadrul Obiectivului strategic 2.................................................36

Tabelul 4. Finanțarea programelor din cadrul Obiectivului strategic 3.................................................44

Tabelul 5. Finanțarea programelor din cadrul Obiectivului strategic 4.................................................62

Tabelul 6. Resurse financiare pentru operaționalizarea PSI 2017-2020 (mii RON)...............................69

Listă de casete

Caseta 1. Lista de acte normative referitoare la sistemul de pensii.....................................................40

5

Page 7: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Mulțumiri

Acest raport a fost elaborat de o echipă formată din Cătălin Păuna (TTL, Economist Superior), Geomina Turlea, Mihai Vîlnoiu, Costel Todor, Mircea Tulea și Victor Giosan (experți ai Băncii Mondiale). Raportul a beneficiat de comentariile atente ale dlui Gary Reid (Banca Mondială) și dlui Gord Evans (Evans Consulting). Dl. Lucian Novak (Comisia Națională de Prognoză), dna Andrea Cambir (Institutul Național de Statistică) și dl. Vlad Grioraș (Banca Mondială) au sprijinit proiectul cu expertiză legată de date, indicatori și prognoze.

Echipa dorește să mulțumească personalului Secretariatului General al Guvernului (SGG) pentru sprijinul și colaborarea excelentă asigurate pe durata elaborării acestei Note, în special secretarului de stat Radu Puchiu și directorului general Dragoș Negoiță, precum și consilierului Radu Iacob și echipei de proiect, care au furnizat recomandări utile și au realizat un management de proiect adecvat.

Totodată, echipa dorește să mulțumească Ministerului Muncii și Justiției Sociale pentru excelenta colaborare, în mod special dnei Secretar de Stat Daniela Morosanu și dlui Ion Liviu Stochița.

6

Page 8: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

1. Context

1.1. Delimitarea conceptuală a sectorului muncă și justiție socială și principalele categorii de cetățeni cărora li se adresează politicile promovate de ministerul de resort și instituțiile subordonate, sub autoritate și în coordonare

In România, Sectorul Muncă și Justiție Socială acoperă următoarele domenii de politică socială conexe: muncă (ocupare și mobilitate, formare profesională, relații de muncă, sănătate și securitate în muncă), familie (protecția copilului și familiei) , protecție socială (pensii și alte drepturi prevăzute de legi cu caracter special, asistență și incluziune socială,, protecția persoanelor vârstnice, protecția persoanelor cu dizabilități) și justiție socială.

Tabelul 1. Categoriile mari de cetățeni cărora li se adresează activitatea MMJS

2015 Număr persoane, din care % în risc de sărăcie sau excluziune socială

Persoane ocupate (15-64 ani) 8 235 00018,8%

Șomeri 518 000 (2016) – șomeri OIM

75%418 500 (2016) – șomeri înregistrați la ANOFM

Tineri NEETs (15-24 ani) 380 500 (2016)

Femei (peste 15 ani) 6 570 000 (2016)36,7% (2015)

Persoane vârstnice (peste 55 ani) 6 108 000 (2016)34%

Persoane în risc de sărăcie și excluziune socială 7 435 000

Persoane cu dizabilități 752 9311 (2015)39.1%2 (2015)

Copii (0-15 ani)

3 065 000 (2016)46% (2015)

Sursa datelor: EUROSTAT

1 Sursă: Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități2 Sursă: EUROSTAT – având în vedere diferențe de definiție și metodologie, vis-a-vis de raportarea numerică a persoanelor cu dizabilități de mai sus, rata de risc de sărăcie sau excluziune socială are doar un caracter estimativ

7

Page 9: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

1.2. Principalele tendințe pe plan intern și internațional din sectorul muncă și justiție socială

În cel mai recent raport asupra tendințelor mondiale pe piața muncii și în domeniul social3, Organizația Internațională a Muncii (OIM) trece în revista modul în care s-a materializat în ultimii ani interdependența dintre încetinirea creșterii globale pe de o parte și evoluțiile pieței muncii și problematica socială pe de cealaltă parte. Înrăutățirea condițiilor de muncă reprezintă o tendință prezentă în majoritatea regiunilor lumii. Există în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni ale lumii. Clasa de mijloc s-a restrâns chiar și în anumite tari dezvoltate, iar inegalitatea a crescut în țările G20.

In Europa, reducerea șomajului în rândul tinerilor și a celui pe termen lung ca și competente adaptabile sunt prioritățile de pe Agenda Comisiei Junker.4 Raportul Anual al CE privind Creșterea (2016) recomandă tuturor statelor membre să își dubleze eforturile legate de stimularea celor trei elemente ale cercului virtuos al politicii economice – investițiile, reformele structurale și politici bugetare responsabile. Prin aceasta, se urmărește o mai profundă justiție socială și o creștere inclusivă.

În ultimul raport anual referitor la piața muncii și salarii5, Comisia Europeană (CE) ajunge la concluzia că, în ciuda evoluțiilor pozitive de pe piețele țărilor membre ale Uniunii Europene (UE) de după 2013 și a continuării creșterii economice, va fi probabil necesar să se continue implementarea măsurilor destinate susținerii absorbției efective a șomajului, și în special a celor destinate prevenirii șomajului structural și de lungă durată, cum ar fi o reformă mai amplă a piețelor, a impozitării și a sistemelor de beneficii sociale dar și a măsurilor specifice cum ar fi formarea profesională și susținerea creării de locuri de muncă.

Paradoxul României îl constituie creșterea economică înaltă însoțită de o stagnare a nivelului ocupării. În trimestrul II/2016, România înregistra cea mai mare rată de creștere a PIB din UE (aproape 6%) însoțită de o reducere semnificativă a ratei de sărăcie și excluziune socială, depășind cu mult ținta asumată în cadrul Strategiei 2020, dar era una dintre cele trei țări membre ale UE în care nu a existat o creștere a ocupării, iar rata de sărăcie în rândul persoanelor ocupate s-a menținut relativ constantă.

Creșterea economică a anului 2016, s-a reflectat mai ales în profit și în creșteri salariale pentru anumite categorii de angajați, ca urmare a unei modificări a structurii economice către sectoare cu valoare adăugată mare. Impozitarea acestor categorii a rezultat în creșterea veniturilor bugetare. Dar în același timp, s-au majorat și cheltuielile bugetare pe fondul evoluției punctului de pensii, a creșterii alocației de stat pentru copii, a modificării criteriilor de acordare a anumitor îndemnizații și a ajutorului social cu asistența socială. Au fost reformate și o serie de măsuri de activare a forței de muncă, dar acestea sunt menite să genereze rezultate relevante pe termen scurt și mediu. Astfel, pe termen scurt, respectiv pentru 2017 și 2018 se prognozează un nivel al deficitului bugetar peste cel prevăzut în fundamentarea bugetului și chiar peste limita de sustenabilitate stabilită de CE (-3.6%)6.

Reducerea ratei de sărăcie și excluziune socială s-a desfășurat deci pe fundalul unei creșteri a inegalității veniturilor, și a fost însoțită de o creștere a deficitului bugetar, inclusiv a cheltuielilor cu asistența socială. Mai mult, pentru anumite grupuri vulnerabile, cum ar fi tinerii, familiile monoparentale,

3http://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/---dgreports/---dcomm/---publ/documents/publication/ wcms_443480.pdf4 http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=737&langId=en&pubId=7930&furtherPubs=yes5 http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=738&langId=en&pubId=7935&furtherPubs=yes6 https://ec.europa.eu/info/publications/2017-european-semester-country-reports_en

8

Page 10: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

persoanele cu dizabilități, persoanele de etnie romă, cele din mediul rural și inactive, rata de sărăcie și excluziune socială se menține ridicată. Furnizarea de servicii integrate către aceste categorii este limitată, deși se prevăd schimbări în acest sens.7.

Aceste tendințe de evoluție a veniturilor și redistribuiri lor nu este specifică României. Deși pe plan mondial, sărăcia extremă s-a redus semnificativ din 2000, progresele au început să încetinească din 2013, în special în țările cele mai puțin dezvoltate. Tot mai mulți oameni trăiesc la nivel de sărăcie medie, iar în Europa a crescut sărăcia în muncă. Îmbătrânirea populației și creșterea ratei de dependență a vârstnicilor complică pe mai departe situația punând presiuni pe sistemele de pensii. Migrația, care poate fi o cale de reechilibrare a balanței demografice, s-a intensificat pe fundalul situației geopolitice și al liberalizării circulației forței de muncă și astfel necesită în cazul țărilor care se confruntă cu un flux net de imigranți, absorbția eficientă pe piața muncii și integrarea socială a unui număr mare de persoane într-un interval de timp scurt, în timp de în cele care se confruntă cu fluxuri nete de emigranți cum este cazul României, efectul asupra resurselor de muncă, în special a celor înalt calificate, poate deveni un factor de vulnerabilitate economică și accentuează efectul îmbătrânirii populației.

OIM atrage atenția asupra necesității reorientării politicilor economice și de ocupare către consolidarea instituțiilor pieței muncii dar și către o regândire a sistemelor de protecție socială în condițiile tendințelor de încetinire a creșterii veniturilor salariale minime și medii. Pe plan mondial, OIM consideră de o importanță crucială angrenarea unui efort concentrat de reducere a inegalității socioeconomice prin intermediul creșterii numărului locurilor de muncă și a calității acestora. Astfel, așezarea condițiilor de muncă decente în centrul strategiilor politice nu numai că ar reduce impactul crizei asupra pieței muncii și ar genera un răspuns mai potrivit la problemele sociale, dar ar contribui și la reînscrierea economiei mondiale pe o traiectorie de creștere sustenabilă.Recomandarea de țară ale CE pentru România (2016), referitoare la domeniul muncii și justiției sociale, este “Să consolideze serviciile oferite de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă angajatorilor și persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, în special prin adaptarea serviciilor la profilurile persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, printr-o mai bună corelare a acestor servicii cu serviciile de asistență socială, inclusiv servicii sociale, și prin acordarea unei atenții speciale tinerilor neînregistrați. Să definească, în consultare cu partenerii sociali, criterii obiective pentru stabilirea salariului minim. […]. Să adopte legea privind egalizarea vârstei de pensionare pentru bărbați și femei”8. În analiza publicată în data de 22 februarie 2017 pentru Semestrul European, CE apreciază referitor la recomandările specifice de țară, că s-au făcut progrese în ceea ce privește consolidarea serviciilor oferite de ANOFM și în conectarea serviciilor sociale cu cele de ocupare. Pe de altă parte, progresul în crearea unui sistem de stabilire a salariului minim este considerat limitat și nu s-a avansat suficient în procesul de egalizare a vârstei de pensionare pentru femei și bărbați9.Preluarea recentă a conceptului de justiție socială în denumirea ministerului reflectă preocuparea crescândă pentru întărirea coeziunii sociale, asigurarea unui nivel de trai decent și accesul egal și neîngrădit al tuturor cetățenilor la oportunități. Programul de guvernare 2017-2020 continuă tendințele politice anterioare prin care se așază ocuparea de calitate în centrul politicilor sociale și se favorizează măsuri de politică socială integrate. Aceasta este pe deplin aliniat atât cu situația de pe piața muncii, cât

7 https://ec.europa.eu/info/publications/2017-european-semester-country-reports_en8 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32016H0818(18)&from=EN9 https://ec.europa.eu/info/publications/2017-european-semester-country-reports_en

9

Page 11: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

și cu recomandările CE, obligațiile asumate de România ca și stat membru al UE și practicile internaționale moderne.

10

Page 12: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

1.3. Analiza factorilor politici, economici, sociali și tehnologici relevanți pentru sectorul muncă și justiție socială

Analiza factorilor politici, economici, sociali și tehnologici așază activitatea MMJS într-un context complex, și sub influențe multiple. Facilitând adaptarea la piața unică europeană și la realitatea fluxurilor migratorii intra și extra-europene, inclusiv în condițiile instabilității globale, strategiile existente la nivelul Uniunii Europene și ONU și ratificate de România (Strategia Europa 2020, Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030) au un impact major în orientarea politicilor din domeniul de activitate al ministerului. Pe plan intern, însă, lipsa de predictibilitate a mediului economic și legislativ prezintă o amenințare de nivel mediu, mai ales în condițiile în care au avut loc reorganizări și restructurări ale instituțiilor publice repetate, într-un interval scurt de timp.

Există o optimizare a cooperării interinstituționale prin implicarea tuturor factorilor în procesul de elaborare a legislației în domeniu și o disponibilitate crescută a societății civile și a celorlalți factori interesați de a coopera în vederea unei bune formulări și implementări a politicilor în domeniile de competență ale ministerului, potențate de o angajare a statului român în adoptarea și implementarea unor politici pentru asigurarea bunei guvernări. Pe de altă parte, cheltuielile de la bugetul de stat pentru politicile în domeniul muncă și justiție socială sunt reduse relativ cu nevoile identificate și utilizarea surselor externe (Fondul Social European) nu este coroborata cu cheltuielile bugetare. Creșterea gradului de conștientizare al societății civile și al partenerilor de dialog social și a implicării acestora în vederea îmbunătățirii calității serviciilor oferite cetățenilor este lentă, iar capacitatea instituțională a partenerilor sociali este redusă.

Necunoașterea de către cetățeni a responsabilităților care le revin și respectiv a obligațiilor instituțiilor statului în vederea soluționării problemelor sociale, ca și a drepturilor și obligațiilor prevăzute de legislația muncii alimentează lipsa de încredere a acestora față de instituțiile statului în general și a unei părți a populației în reformele propuse în domeniul protecției sociale și al ocupării.

Analiza contextului economic aduce în prim plan fenomenul de relocare a forței de muncă spre sectoare economice cu valoare adăugată mare. În mare parte sunt schimbările tehnologice rapide cele care generează reajustări structurale importante, dar reconversia profesionala nu se poate face întotdeauna la timp. Mai mult, se menține o slabă corelare între prioritățile pieței muncii, și alinierea dezirabilă cu viziunea asupra dezvoltării economice pe de o parte și programa de învățământ pe de alta. Economia social este slab dezvoltată, iar discriminarea și accesibilitatea fizică redusă afectează rata de ocupare a persoanelor din categoriile vulnerabile. Și atitudinea negativă față de muncă a unei părți din populație este un element care limitează ponderea resurselor de muncă ce au șanse reale de angajare.

Piața muncii în România s-a dovedit reziliență la criză, cu nivelul salariului și timpul de lucru preluând cea mai mare parte din șocuri înaintea ocupării. Acest fenomen s-ar putea menține și chiar amplifica în viitor dacă nu se vor înregistra suficiente progrese la nivelul cantității și calității ofertei de forță de muncă, respectiv daca se continuă rata de abandon școlar, rata scăzută de promovabilitate în învățământul secundar, migrația externă și schimbările demografice nefavorabile: creșterea numărului de pensionari, declinul demografic, scăderea populației active. Pe de altă parte, condițiile de muncă sunt stabile și în îmbunătățire, cu scăderea dramatică a indicelui de frecvență a accidentelor de muncă fiind doar una dintre tendințele care susțin acest argument, iar inflația în scădere este un semnal important de stabilitate macroeconomică.

11

Page 13: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Societatea românească este caracterizată de disparități regionale și rural-urban semnificative în nivelul de dezvoltare economică, ocupare, salarizare și sărăcie, și comunități marcate de segregare și lipsă de solidaritate și coeziune, deși este vizibilă o anumită creștere a gradului de conștientizare al cetățenilor pentru implicarea în acțiuni de voluntariat în vederea susținerii persoanelor aflate în dificultate. Sistemul de suport familial puternic pentru persoanele cu dizabilități favorizează politica de dezinstituționalizare.

12

Page 14: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

2. Misiune i viziuneș

Programul de guvernare 2017-2020 prezintă următoarea viziune a guvernului pentru sectorul muncii și justiției sociale:

„Impunerea unui nivel de trai cât mai ridicat pentru toți cetățenii trebuie să fie obiectivul fundamental al României. Ne vom continua demersurile pentru a realiza o piață a muncii incluzivă și reducerea inegalităților prin promovarea unor politici publice coerente și realiste, care să determine o piață a muncii performantă, dinamică și flexibilă, ceea ce va asigura accesul majorității cetățenilor la locuri de muncă de calitate, în funcție de competențele și abilitățile lor, la venituri decente și fără discriminare”10.

Misiunea instituțiilor cu prerogative în sectorul muncii și justiției sociale este:

„Misiunea MMJS constă în identificarea, elaborarea și promovarea strategiilor și politicilor Guvernului în domeniul muncii, familiei, protecției sociale, persoanelor vârstnice, egalității de șanse, relațiilor de muncă prin aplicarea principiului justiției sociale și în deplină concordanță cu politicile comunitare, prevederile Programului de Guvernare și principiile ordinii de drept și ale democrației. În contextul promovării principiului justiției sociale, MMJS acționează pentru asigurarea unei interacțiuni pozitive și dinamice a politicilor sociale și de ocupare a forței de muncă, în vederea îmbunătățirii calității vieții tuturor cetățenilor, asigurării coeziunii sociale și reducerii sărăciei și a riscului de excluziune socială prin asigurarea unui sistem social și de ocupare de calitate, echitabil și accesibil pentru toți cetățenii“11.

10http://www.cdep.ro/pdfs/oz/Program%20de%20Guvernare.pdf 11http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/proiect_buget_2017/Anexa_3/ Ministerul_Muncii_Familiei_Justitiei_Sociale.pdf

13

Page 15: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

3. Obiective strategice, programe, măsuri, indicatori

Obiectiv strategic 1: Creșterea ratei de ocupare a persoanelor în vârstă de 20-64 de ani, pe o piață a muncii inclusivă, care să susțină creșterea unei economii competitive, și care să

ducă la reducerea sărăciei în muncă și ocupării informale

Rata de ocupare a forței de muncă (67.7% în trimestru III/2016), semnificativ sub media UE, nu a înregistrat progrese față de perioada corespunzătoare a anului anterior. Estimările pentru anul 2016 arată totuși o creștere modestă (+3pp) față de anul precedent. A crescut ponderea salariaților în ocupare și nivelul productivității.

Figura 1. Rata de ocupare și ponderea salariaților (%, 20-64 ani)

Sursa datelor: EUROSTAT

Există diferențe semnificative între sexe în ceea ce privește ratele de ocupare (57,5% pentru femei, constantă din 2008, față de 74,9% pentru bărbați), și se înregistrează progrese limitate în stimularea ocupării altor categorii defavorizate: persoanele vârstnice, persoanele de etnie rromă (cu o rată a ocupării de numai cca 33%) și persoanele cu handicap, cu excepția tinerilor, în cazul cărora rata șomajului a scăzut cu 2.3pp între 2014 și 2015. Remarcabilă rămâne însă diferența salarială dintre femei și bărbați, de peste trei ori mai mică în România decât media UE.

În schimb, în același interval, s-a menținut ridicată rata tinerilor NEETs (de la 17% la 18,1%, cu scădere ulterioară la 17,4% în 2016) și ponderea șomerilor pe termen lung, dar numărul persoanelor descurajate în a mai căuta un loc de muncă a scăzut. Există disparități importante în funcționarea pieței muncii între mediul urban și cel rural și între regiuni, iar economia informală este încă foarte ridicată.

14

Page 16: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Privit în izolare, șomajul în România nu pare un fenomen îngrijorător, comparativ cu alte țări. Conform metodologiei OIM, rata șomajului în 2016 a fost de 5,9%12, iar rata șomajului înregistrat de 4,77%13 Diferența dintre cele două date, aproximativ 100 mii persoane este într-o anumită măsură metodologică, dar poate fi considerată ca aproximând numărul celor care deși, conform propriei declarații se află în căutarea unui loc de muncă, nu se înregistrează la ANOFM. Mai mult, doar privit în corelație cu rata ridicată de inactivitate se poate concluziona că motivul șomajului redus nu este o reflecție a unei ocupări înalte ci a unei forțe de muncă descurajate. Aproape 310 mii persoane inactive se declară descurajate14. Politicile de activare și de stimulare a populației în vârstă de muncă să acceseze piața muncii prin ANOFM, ar putea la ameliorarea prezentei situații a pieței.

Rata totală de inactivitate în România (34,4% în 2016), este a doua cea mai ridicată din UE.

Rata de risc de sărăcie în muncă în rândul salariaților este mult mai mică în România față de media UE. Per total însă, sărăcia în muncă (dublă față de cea din UE) este datorată situației persoanelor cu alt tip de ocupare decât cea salarială, respectiv a lucrătorilor pe cont propriu și a lucrătorilor familiali neremunerați, mai ales din mediul rural/agricultură de subzistență, și inclusiv a unei părți din cei în ocupare informală (în măsura în care se declară în sondaje) ca și ponderii lor importante în ocupare. Pe lângă venituri scăzute și volatile și deci nivel relativ foarte ridicat de sărăcie în muncă, în mare parte, lucrătorii pe cont propriu și cei familiali neremunerați nu participă la scheme contributive de asigurări de șomaj sau pensii și nu sunt protejați împotriva riscului de accident în muncă. În ultimii ani a scăzut ponderea lucrătorilor pe cont propriu și celor familiali neremunerați în total ocupare, pondere care însă se menține încă la niveluri foarte ridicate (peste 25% din total persoane ocupate15).

Figura 2. Sărăcia în muncă (procentul persoanelor ocupate în risc de sărăcie, 18-64 ani)

12 EUROSTAT, http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=une_rt_a&lang=en13 ANOFM, Raport de activitate pentru 201614 Conform EUROSTAT, în 2016 existau în România 4.6 mil de persoane inactive în vârstă de muncă (15-64). Dintre acestea, 6.8% (respectiv 310.5 mii) consideră ca nu există locuri de muncă disponibile pentru ele (România ocupa astfel locul patru la nivel UE). Acestea sunt aici considerate ca și descurajate, deși este probabil un minim estimat direct. România ocupă locul 26 din punctul de vedere al ponderii persoanelor inactive aflate în educație și formare profesională, iar peste 20% dintre persoanele inactive sunt încadrate de către EUROSTAT la categoria ‘alte motive’ http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do.15 Date EUROSTAT

15

Page 17: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Sursa datelor: EUROSTAT

În același timp, nu trebuie omis faptul că rata de risc de sărăcie în muncă este un indicator relativ la media națională. Astfel, pe cale de consecință, și conform cu practica internațională, politicile de combatere a sărăciei în muncă care pot fi promovate de MMJS se concentrează pe trei linii mari 16. Politica salarială se asigură că nivelul salariului minim se menține peste limita de sărăcie absolută, și aceasta cu efecte cât mai mici asupra creării de locuri de muncă salariate, iar distribuția salariilor în sectorul public are un impact asupra distribuției salariaților din mediul privat. Combaterea ocupării informale este esențială pentru că aduce acești lucrători în zona muncii salariale. În plus, politica de ocupare în general are în cazul României, și cel puțin deocamdată chiar fără măsuri special dedicate combaterii sărăciei în muncă, un efect direct asupra acesteia în măsura în care încurajează munca salariată. Nu în ultimul rând, beneficiile sociale care fie susțin familia lucrătorului fie compensează salariatul în caz de venituri mici, realizează o redistribuție cu efect asupra sărăciei în muncă.

Dar, deși politicile de stimulare a ocupării formale rămân o prioritate fundamentală, acestea trebuie coroborate cu politicile destinate stimulării ofertei interne, respectiv a celor orientate către creșterea investițiilor în afaceri, și dezvoltarea în continuare a serviciilor și a agriculturii.

Pentru perioada 2017-2020 se prevăd creșteri ale salariului minim, dar sub cele ale salariului mediu, astfel încât raportul salariu minim/salariu mediu să se stabilizeze către 40%, iar creșterea economică să se regăsească, așa cum este articulat în programul de guvernare, în dezvoltarea casei de mijloc și în încurajarea ocupării salariate.

Figura 3. Evoluția curentă și prognozată a salariului minim

16 https://www.oecd.org/els/43650040.pdf

16

Prognoză

Page 18: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 20200

50010001500200025003000350040004500

0%5%10%15%20%25%30%35%40%45%50%

Salariu mediu brutPolynomial (Salariu mediu brut)Salariul minimPolynomial (Salariul minim)Raportul dintre salariul minim si salariul mediu brut pe țarăLinear (Raportul dintre salariul minim si salariul mediu brut pe țară)

Sursa datelor: INSEE, CNP, Programul de Guvernare, HG salariu minim, 2006-2017

Având în vedere ponderea salariaților din domeniul public în total număr de salariați, nivelul și distribuția salariilor pe categorii de salariați, niveluri de educație, poziții etc. în domeniul public are un impact direct nu numai asupra salariului mediu, dar și a distribuției acestuia. Prin Programul de Guvernare se urmărește ca o creștere inițială importantă a salariilor din domeniul public, care adâncește diferența deja existentă, să atragă ulterior după sine o creștere aproape la fel de importantă a salariilor din domeniul privat și o reducere a asimetriei distribuției. Mai mult, pentru a combate atât emigrarea personalului calificat din domenii publice cheie, au fost adoptate recent măsuri de majorare a salariilor în învățământ și sănătate.

Figura 4. Evoluția curentă și prognozată a raportului dintre salariul mediu din sectorul privat și cel bugetar

20002001

20022003

20042005

20062007

20082009

20102011

20122013

20142015

20162017

20182019

20200

1000

2000

3000

4000

5000

6000

0.0%10.0%

20.0%30.0%40.0%50.0%

60.0%70.0%80.0%90.0%

Salariul mediu brut - Proprietate publica Salariul mediu brut - Proprietate privataRaport salariu brut - privat/public

Sursa datelor: INSEE, CNP, Programul de Guvernare

17

Prognoză

Page 19: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

În ceea ce privește structura sectorială a ocupării, se observă tendințe pozitive: se reduce numărul persoanelor cu nivel scăzut de calificare angajate în agricultură și industrie și crește ocuparea în servicii, construcții și în sectorul public.

România se confruntă totuși cu un deficit de competențe, cu precădere în domeniile: TIC, învățământ, sănătate și servicii, care este generat de performanța slabă a sistemului de învățământ, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții, la care se adaugă condițiile de muncă și de salarizare neatractive comparativ cu cele oferite în afara țării. În acest sens, programele de formare profesională strâns legate de evoluția pieței muncii de tipul celor oferite de ANOFM au un rol deosebit în armonizarea cererii și ofertei de forță de muncă. Mobilitatea internă a forței de muncă este redusă17, dar reformarea măsurilor de stimulare a mobilității interne a forței de muncă pot contribui la echilibrarea deficitului de competențe.

Continuarea și consolidarea reformelor începute în 2016 sunt esențiale pentru viitoarea creștere economică și reducerea sărăciei în muncă. Rezultatul acestor reforme depinde de existența unui dialog social efectiv; în prezent, procesul de negociere colectivă este limitat mai ales la nivel sectorial.

Pe termen mediu și lung, șomajul și rata scăzută de ocupare în rândul tinerilor, combinate cu îmbătrânirea populației și creșterea ratei de dependență a vârstnicilor (care este prognozată să se dubleze până în 2050) rămân amenințări reale.

Tabelul 2. Finanțarea programelor din cadrul Obiectivului strategic 1

Bugetul pe Programe al Obiectivului Strategic 1

Valoare totală ,000 Lei

Eșalonare totală pe an ,000 Lei

2017 2018 2019 2020

Programul 1.1. Șanse reale pentru tineri 550.691 141.674 138.435 136.367 134.216

Programul 1.2. Ocupare pentru toți 1.167.410 318.273 281.871 281.950 285.317

Programul 1.3. Măsuri pasive 2.857.697 729.536 711.102 709.014 708.045

Programul 1.4. Condiții de muncă 573.876 100.796 154.624 157.715 160.741

Programul 1.5. Asigurări accidente de muncă și boli profesionale 411.772 94.617 102.619 107.268 107.268

Total OS 1 5.561.445 1.384.895 1.388.650 1.392.31

3 1.395.587

17 https://ec.europa.eu/info/publications/2017-european-semester-country-reports_en

18

Page 20: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

19

Obiectiv strategic 1: Creșterea ratei de ocupare a persoanelor în vârstă de 20-64 de ani, pe o piață a muncii inclusivă, care să susțină creșterea unei economii competitive, și care să ducă la reducerea sărăciei în muncă și ocuparii informale

Program 1.1: Șanse reale pentru tineri

Măsuri ale Programului 1.1.M1.1.1.1. Identificarea și înregistrarea tinerilor NEETs în baza de date integrată a ANOFM M1.1.1.2. Furnizarea de servicii de informare şi consiliere profesionalăM1.1.1.3. Furnizarea de servicii de medierea munciiM1.1.1.4. Furnizarea de servicii de consultanţă și asistenţă pentru începerea unei activităţi independente sau pentru iniţierea unei afaceriM1.1.1.5. Furnizarea de servicii de formare profesionalăM1.1.1.6. Furnizarea de servicii de evaluare și certificare a competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formaleM1.1.1.7. Programe de formare profesională prin ucenicieM1.1.1.8. Programe de stagii pentru absolvenții de învățământ superiorM1.1.1.9. Acordarea de prime de mobilitate (prime de încadrare și prima de instalare)M1.1.1.10. Acordarea de prime de relocareM1.1.1.11. Acordarea de prime de activare M1.1.1.12. Acordarea de subvenții angajatorilor (pentru absolvenți ai instituțiilor de învățământ + tineri NEETs)M1.1.1.13.Furnizarea de acompaniament social personalizat

Program 1.2: Ocupare pentru toți

Măsuri ale Programului 1.2.M1.2.1.1. Furnizarea de servicii de informare şi consiliere profesională;M1.2.1.2. Furnizarea de servicii de medierea muncii;M1.2.1.3. Furnizarea de servicii de consultanţă și asistenţă pentru începerea unei activităţi independente sau pentru iniţierea unei afaceri;M1.2.1.4. Completarea veniturilor șomerilor care se încadrează înainte de expirarea perioadei de șomajM1.2.1.5. Stimularea mobilității forței de muncă -acordarea de primă de încadrareM1.2.1.6. Stimularea mobilității forței de muncă -acordarea de primă de instalareM1.2.1.7. Stimularea mobilității forței de muncă -acordarea de primă de relocareM1.2.1.8. Acordarea de prime de încadrare absolvenților de învătământM1.2.1.9. Acordarea de prime de activare șomerilor neindemnizațiM1.2.1.10. Prime de stimulare a înregistrării la SPO a absolvențilorM1.2.1.11. Acordarea de acompaniament social personalizatM1.2.2.1. Programe de stagii pentru absolvenții de studii superioareM1.2.2.2. Programul special pentru elevi și studenți pe perioada vacanțeiM1.2.2.3. Programe de ucenicieM1.2.3.1. Furnizarea serviciilor de formare profesională M1.2.3.2. Furnizarea serviciilor de evaluare și certificare a competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formaleM1.2.4.1. Subvenționarea angajatorilor cărora li s-au atribuit contracte de servicii publice sau servicii socialeM1.2.4.2. Subvenționarea angajatorilor care încadrează absolvențiM1.2.4.3. Subvenționarea angajatorilor care încadrează absolvenți persoane cu handicapM1.2.4.4. Subvenționarea angajatorilor care încadrează șomeri cu vârsta de peste 45 de aniM1.2.4.5. Subvenționarea angajatorilor care încadrează șomeri părinți unici susținători ai familiilor monoparentaleM1.2.4.6. Subvenționarea angajatorilor care încadrează șomeri de lungă duratăM1.2.4.7. Subvenționarea angajatorilor care încadrează tineri NEETM1.2.4.8. Subvenționarea angajatorilor care încadrează persoane cu handicapM1.2.4.9. Subvenționarea angajatorilor care încadrează șomeri care mai au 5 ani până la pensieM1.2.4.10. Subvenționarea angajatorilor care încadrează tineri supuși riscului marginalizării sociale

Program 1.3: Măsuri pasive

Măsuri ale Programului 1.3.

M1.3.1.1. Plata prestatiilor de șomaj și plata contribuțiilor pentru asigurări sociale de stat și a contribuțiilor pentru asigurări sociale de sănătate pentru beneficiarii indemnizațiilor de şomaj

M1.3.1.2. Plata venitului lunar de completare pentru persoanele disponibilizate prin concedieri colective

Program 1.4: Condiții de muncă

Măsuri ale Programului 1.4.M1.4.1.1. Salarii decente și motivanteM1.4.1.2. Implementarea unui sistem de salarizare unitar pentru personalul plătit din fonduri publiceM1.4.2.1. Realizarea obiectivelor din cadrul Programului Securitate şi Sănătate în muncă din Cadrul Planului Sectorial de Cercetare-Dezvoltare al MMJSM1.4.2.2. Asigurare cadrului legal și organizatoric pentru sprijinirea producătorilor români de echipamente tehnice (mașini), echipamentele și sistemele de protecție destinate utilizării în atmosfere potențial explozive, echipamente individuale de protecţie, explozivi de uz civil şi articole pirotehnice, în demersul de introducere a acestor produse pe piata unică a UE M1.4.3.1. Intensificarea măsurilor de prevenire și combatere a muncii nedeclarate/plan anual de măsuriM1.4.3.2. Combaterea discriminarii intre barbati și femei pe piata muncii și a fenomenului de hărțuire și hărțuire sexuală pe piața munciiM1.4.3.3. Creșterea nivelului de siguranță al locului de muncăM1.4.3.4. Intensificarea măsurilor de control asupra stabilirii şi acordării drepturilor cuvenite salariaţilor ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractele individuale de muncăM1.4.3.5. Acțiuni de conștientizare ale mediului socio-economic privind respectarea legislației în vigoare și asigurarea condițiilor de muncă

Program 1.5: Asigurări accidente de muncă și boli profesionale

Măsuri ale Programului 1.5.M1.5.1.1. Creșterea gradului de accesibilitate a sistemului pentru beneficiariM1.5.1.2. Simplificarea și eficientizarea procedurii de contractare /decontare a serviciilor medicaleM1.5.1.3. Îmbunătățirea prestațiilor acordate familiilor victimelor AM și BPM1.5.2.1. Asigurarea fluxului documentelor europene fără sincopeM1.5.2.2. Reducerea timpilor de răspuns ale instituțiilor competente la cerințele regulamentelor europeneM1.5.3.1. Diversificarea programelor anuale de prevenire structurate pe Directivele CE/ legislație naționalăM1.5.3.2. Orientarea activității de prevenire către IMM-uriM1.5.3.3. Dezvoltarea progresivă a campaniilor de informare / comunicare adresate mediului de afaceri

Page 21: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Obiectivul strategic 1 vizează rezultate pe termen lung în creșterea ratei de ocupare. Acestea au la bază rezultatele generate de programele prezentate mai jos.

Program 1.1: Șanse reale pentru tineri

Rata șomajului în rândul tinerilor (15-24 de ani), 20,6% în 2016, situează România pe locul 18/28 (în ordine crescătoare) între țările UE, în timp ce din punctul de vedere al ratei ocupării pentru aceeași categorie, 24,5% în 2015, România se afla pe locul 10/28 (în ordine crescătoare). Explicația rezidă într-o rată de activitate scăzută a tinerilor, cu 10pp sub media europeană. Conform EUROSTAT, în 2015, numai Spania și Grecia aveau rate mai scăzute de ocupare a proaspeților absolvenți de cel puțin învățământ secundar superior decât România. Chiar și când accesează piața muncii, tinerii sunt angajați pe bază de contracte de muncă cu durată determinată, perioadă folosită de companii pentru a le testa abilitățile și productivitatea, înainte de le a oferi, eventual, un contract de muncă cu

20

Rata de ocupare a persoanelor în vârstă de 20-64 de ani. Țintă 2020: 70%Rata de sărăcie în muncă. Țintă 2020: 16,59%Impacturi

(1.1.1) Diminuarea și prevenirea șomajului în rândul tinerilor NEETs în vederea ocupării: Ponderea tinerilor cu vârsta mai mică de 25 de ani care ocupă un loc de muncă, participă la un curs de formare profesională, încheie un contract de ucenicie la locul de muncă sau încheie un contract de stagiu(1.2.1) Creșterea ocupării persoanelor înregistrate la ANOFM și prevenirea șomajului: Gradul de ocupare a locurilor de muncă vacante declarate de angajatori și înregistrate la ANOFM; Gradul de ocupare al tuturor persoanelor în căutarea unui loc de muncă aflate în evidența ANOFM(1.2.2) Facilitarea tranziției de la sistemul de educație la piața muncii: Ponderea persoanelor care încheie un contract de ucenicie; Ponderea absolvenților cu studii superioare care încheie un contract de stagiu(1.2.3) Îmbunătățirea nivelului de competențe al persoanelor înregistrate la ANOFM prin programe de formare profesională: Ponderea persoanelor ocupate la 6 luni de la susținerea examenelor de absolvire; Ponderea persoanelor ocupate la 12 luni de la susținerea examenelor de absolvire (1.2.4) Stimularea angajatorilor în vederea ocupării locurilor de muncă vacante: Ponderea persoanelor ocupate ca urmare a măsurilor de stimulare acordate angajatorilor (1.3.1) Asigurarea protecției persoanelor în cadrul sistemului asigurărilor pentru șomaj: Ponderea șomerilor indemnizați în total (1.4.1) Reducerea sărăciei în muncă și a asimetriei curbei salariale: Raportul dintre salariul minim brut și salariul mediu brut(1.4.2) Îmbunătățirea securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă şi asigurarea cadrului legal şi organizatoric pentru punerea la dispoziţie a produselor din domeniul de competenţă al MMJS, conforme cu cerinţele esențiale de securitate: Ponderea accidentelor mortale in total accidente de muncă(1.4.3) Asigurarea aplicării de către aangajatori a prevederilor legale in vigoare în domeniul relațiilor de muncă, sănătate, securitate în muncă, supravegherea pieței produselor și egalitate de șanse pe piața muncii: Verificarea modului în care angajatorii respectă legislația(1.5.1) Orientarea asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale în sprijinul beneficiarilor de prestații: Diversificarea prestațiilor acordate(1.5.2) Armonizarea cerintelor regulamentelor europene prin prisma modificarilor impuse de sistemul EESSI cu legislatia si practica nationala: Cresterea gradului de conformare al angajatorilor la cerintele regulamentelor europene(1.5.3) Sprijinirea angajatorilor in realizarea activitatii de prevenire: Imbunătățirea nivelului de securitate și sănătate în muncă al întreprinderilor

Rezultatele programelor

Page 22: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

durată nedeterminată. Această practică conduce la o segmentare a pieței muncii, mulți dintre tineri trecând de la ocuparea temporară la șomaj (femeile tinere înregistrează un risc crescut), la care se asociază și riscul de sărăcie și excluziune socială. În această perioadă, tinerii angajați cu contracte de muncă pe perioadă determinată sunt relativ prost plătiți, fiind implicați într-o măsură mai mică în activități de formare și dezvoltare a competențelor, ceea ce face dificilă tranziția către un loc de muncă de calitate, generând, totodată, contribuții reduse la fondurile de pensii18.

Programul 1.1., Șanse reale pentru tineri, reflectă obligațiile asumate de România în urma Recomandării Consiliului (2013/C 120/01) din 22 aprilie 2013 privind înființarea unei garanții pentru tineret și urmărește să ofere tinerilor cu vârsta între 16- 25 ani o varietate de măsuri care combină ocuparea cu formarea profesională, oferindu-le astfel posibilitatea de a-și perfecționa abilitățile obținute în cadrul educației inițiale și achiziționarea de noi competențe prin participarea la ucenicie și stagii de formare, reprezentând astfel continuarea sistemului de politici articulat în perioada 2014-2015 sub denumirea de Garanția pentru Tineri

Acest program cuprinde doar măsurile specifice pentru tineri – aceștia au în general acces și la măsurile active și pasive descrise în Programul 1.2. și 1.3. Paradigma de politică în cazul tinerilor este de aplicare a unor programe/pachete de servicii integrate19, care să includă management de caz și constând în furnizarea de servicii de: informare și consiliere profesională; mediere a muncii; consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente sau pentru inițierea unei afaceri; formare profesională gratuită; servicii de evaluare și certificare a competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale; formare profesională la locul de muncă; stimulare a mobilității și acompaniament social personalizat.

Politica în domeniul ocupării tinerilor este elaborată de MMJS, prin Direcția Politici de Ocupare, în colaborare cu diverși parteneri instituționali. Măsurile cuprinse în Programul 1.1 sunt implementate în principal de ANOFM, în parteneriate alte instituții în subordinea MMJS, cu mediul privat, administrația locală și Ministerul Educației Naționale, sub monitorizarea și coordonarea MMJS. Pentru îmbunătățirea parteneriatelor de implementare, MMJS va consolida cooperarea instituțiilor și actorilor relevanți pentru monitorizarea tranziției tinerilor de la școală la viața activă/carieră, la nivel central și regional/local prin dezvoltarea unui sistem de monitorizare a acestor tranziții.

Exercitând funcția sa de strategie și planificare în acest domeniu, MMJS urmează să elaboreze o nouă Strategie pentru Tineri, și va elabora, în colaborare cu parteneri de implementare, programe de sprijinire a investițiilor în CDI, inclusiv în mediul rural, stimularea start-up-urilor și spin-off-urilor inovative și atragerea tinerilor cercetători în centre de excelență CDI. MMJS va promova transformarea internship-urilor în contracte de muncă permanente.

Implementarea tuturor acestor programe și a altor inițiative va și susținută de adaptarea, completarea și actualizarea cadrului legal. Prin actualul program de guvernare, se pune accent pe promovarea unei legislații pentru tineri prin care să fie asigurat tranzitul coerent de la sistemul educațional către piața forței de muncă, precum și echilibrul între viața profesională și cea personală.

În colaborare cu MEN și Agenția Națională a Calificărilor (ANC), MMJS va implementa unele proceduri clare de recunoaștere a activităților de voluntariat pe baza Cadrului Național al Calificărilor, și, prin elaborarea de cercetări, studii și prognoze va contribui la corelarea

18 http://www.mmssf.ro/j33/images/Documente/Munca/2014-DOES/2014-03-31_YGIP_Ro_final.pdf 19 Programul de Guvernare 2017-2020 propun acelasi principiu și pentru somerii de lunga durată. Pachetul integrat de măsuri pentru reintegrarea pe piața muncii a șomerilor de lungă durată ar urm să includă măsuri care intră în sfera activităților de mentorat, asistență pentru căutarea unui loc de muncă, pentru continuarea educației și a formării profesionale, precum și sprijin pentru locuință, transport, servicii de îngrijire a copiilor și de îngrijire medicală sau de recuperare

21

Page 23: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

curriculumului din învățământul superior cu schimbările structurale de pe piața muncii în perspectiva anului 2020. În măsura permisă de mandat și legislația în vigoare, MMJS va contribui la modernizarea și înființarea de unități/ instituții de învățământ și centre de formare profesională.

Programul 1.1. este finanțat din următoarele surse:

1. Bugetul MMJS2. Bugetul Asigurărilor pentru Șomaj (BAȘ)3. Programul Operațional POCU, Axele 1 și 24. (Potențial) alte surse

Obiective: Programul 1.1 are un obiectiv al cărui rezultate până în 2020 sunt măsurate prin următorii indicatori de rezultat:

Obiectiv specific P1.1.1: Diminuarea și prevenirea șomajului în rândul tinerilor NEETs în vederea ocupării

• (1.1.1) Procentul tinerilor cu vârsta mai mică de 25 de ani care ocupă un loc de muncă, participă la un curs de formare profesională, încheie un contract de ucenicie la locul de muncă sau încheie un contract de stagiu în mai puțin de 4 luni de la înregistrarea la ANOFM va crește de la 45% în 2015 la 75% în 2020

Măsuri de realizat. Programul 1.1. include acțiuni prevăzute de strategiile sectoriale relevante, și va pune accent la nivel de măsură pe acele activități prioritizate prin Programul de Guvernare 2017-2020. Bugetele alocate sunt redate în Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3

(1.1.1) Prevenirea și diminuarea șomajului în rândul tinerilor NEETs

1.1.1.1 Identificarea și înregistrarea tinerilor NEETs în baza de date integrată a ANOFM

1.1.1.2 Furnizarea de servicii de informare și consiliere profesională

1.1.1.3 Furnizarea de servicii de medierea muncii

1.1.1.4 Furnizarea de servicii de consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente sau pentru inițierea unei afaceri

1.1.1.5 Furnizarea de servicii de formare profesională

1.1.1.6 Furnizarea de servicii de evaluare și certificare a competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale

1.1.1.7 Programe de formare profesională prin ucenicie

1.1.1.8 Programe de stagii pentru absolvenții de învățământ superior

1.1.1.9 Acordarea de prime de mobilitate (prime de încadrare și prima de instalare)

1.1.1.10 Acordarea de prime de relocare

1.1.1.11 Acordarea de prime de activare

22

Page 24: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

1.1.1.12 Acordarea de subvenții angajatorilor (pentru absolvenți ai instituțiilor de învățământ + tineri NEETs)

1.1.1.13. Furnizarea de acompaniament social personalizat

Factori de succes. Principalii factori de succes ai acestui program sunt următorii: a) o comunicare efectivă a programelor către tineri și potențiali angajatori; b) angrenarea și responsabilizarea partenerilor de implementare; c) coroborarea finanțărilor interne cu cele externe; d) realizarea și implementarea unui program unitar de tip Garanția pentru tineri; e) continuarea reformelor implementate la nivelul ANOFM. ANOFM deține un rol mai important în implementarea de politici integrate mai ales în domeniul ocupării tinerilor. De exemplu, ANOFM are acum un rol pivotal în politicile de activare, care poate fi întărit colaborări intra-instituționale. Pentru activarea tinerilor NEETs, dar și a altor categorii de persoane inactive, ANOFM va acționa în colaborare cu asistenții sociali și consilierii vocaționali pentru o abordare personalizată.

Program 1.2: Ocupare pentru toți

Motivație: Reducerea decalajelor de ocupare între România și UE, ca și între ocuparea actuală și cea potențială și creșterea ponderii ocupării salariale în total ocupare, răspunde nevoii de a îmbunătăți gradul de utilizare a resurselor de muncă interne, care grad se află, conform CE, la un nivel amenințător la adresa continuării creșterii economice (vezi și Figura 2 și comentariile care o însoțesc).

Ținta de ocupare a persoanelor în vârstă de 20-64 de ani a fost asumată de România în cadrul Strategiei Europa 2020 COM(2010) 2020 final Communication from the Commission, EUROPE 2020 A strategy for smart, sustainable and inclusive growth). Principalul document strategic în domeniul ocupării este Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014-2020 aprobată împreună cu Planul de implementare prin HG nr. 1071/2013. Detalii de programare și implementare sunt clarificate și prin intermediul POCU 2014-2020.

Programul 1.2. își propune să sporească șansele de ocupare pentru persoanele înregistrate în evidențele ANOFM, prin acordarea de măsuri personalizate, adaptate profilului individual. Acest program conține măsuri adresate în mod prioritar acelor categorii de persoane ale căror șanse de ocupare sunt reduse: absolvenți, șomeri de lungă durată, șomeri în vârstă de peste 45 de ani, șomeri care sunt părinți unici susținători ai familiilor monoparentale, șomeri care, în termen de 5 ani de la data angajării, îndeplinesc, conform legii, condițiile pentru a solicita pensia anticipată parțială sau de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, dacă nu îndeplinesc condițiile de a solicita pensia anticipată parțială, romi, persoane cu handicap, persoane din mediul rural, tineri care au părăsit sistemul instituțional de protecție a copilului, persoane eliberate din detenție etc. La aceste categorii se adăugă lucrătorii concediați colectiv, precum și alte persoane amenințate de riscul de a deveni șomeri.

Liniile de politică definitorii ale Programului 1.2., Ocupare pentru toți, sunt 1) stimularea creării de locuri de muncă sustenabile, creșterii gradului de ocupare a acestora și prevenirea șomajului și 2) îmbunătățirea nivelului de competențe al persoanelor înregistrate la ANOFM prin programe de formare profesională. Îmbunătățirea nivelului de competențe al persoanelor înregistrate la ANOFM se realizează prin programe de formare profesională adaptate la cerințele pieței muncii, inclusiv prin includerea în trasee de formare flexibile (ucenicie la locul de muncă și stagii pentru absolvenții de studii superioare), precum și prin furnizarea de servicii de evaluarea a competențelor dobândite în sistem non-formal și informal.

23

Page 25: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

In domeniul formării profesionale se prevăd a fi luate și măsuri adiționale, cum ar fi introducerea tichetelor de formare profesională în vederea reconversiei profesionale rapide și facilitării inserției pe piața muncii, precum și a creșterii adaptabilității forței de muncă ocupate la schimbările pieței muncii.

Programul 1.2., Ocupare pentru toți, cuprinde și setul de măsuri destinate facilitării tranziției de la școală la muncă, deoarece aceste măsuri nu se adresează doar tinerilor sub 24 de ani ci tuturor celor care se află în această situație de tranziție.

Politica în domeniul ocupării este elaborată de MMJS, prin Direcția Politici de Ocupare, în colaborare cu diverși parteneri instituționali. Măsurile cuprinse în Programul 1.2 sunt implementate în principal de ANOFM, în parteneriate alte instituții în subordinea MMJS, cu mediul privat, ONG-uri și administrația locală și sub monitorizarea și coordonarea MMJS.

Implementarea tuturor acestor programe și a altor inițiative va și susținută de adaptarea, completarea și actualizarea cadrului legal. O modificare a Codului Muncii ar putea facilita accesului persoanelor vârstnice la ocupare prin promovarea formelor flexibile de organizare a muncii. Prin actualul program de guvernare se propune adoptate de forme de ocupare flexibile și moderne de tip teleworking ca și recunoașterea activităților de voluntariat drept vechime în muncă.

Modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap urmează să faciliteze integrarea acestora în societate în mod real, inclusiv prin creșterea ponderii numărului acestora în categoria salariaților. Această acțiune legislativă va fi însoțită de stimularea dezvoltării unei rețele de specialiști pentru consiliere și informare privind locurile de muncă pentru persoanele cu dizabilități.

În ceea ce privește elaborarea de strategii, Programul de Guvernare prevede realizarea Strategiei Naționale pentru locurile de muncă verzi. Aceasta va asigura tranziția la Economia Verde. Observatorul European pentru Ocupare apreciază în studiul realizat în 2013 că în România sectoarele ecologice ar putea reprezenta 25% din totalul ocupării.

În prezent există sau sunt prevăzute numeroase programe specifice destinate stimulării persoanelor din categorii dezavantajate. De exemplu se urmărește încurajarea structurilor de economie socială să angajeze vârstnici, în timp ce femeile ar putea beneficia de locurile de muncă din domeniul îngrijirii persoanelor vârstnice și dependente. Programul de Guvernare prevede măsuri conexe de stimulare a ocupării anumitor categorii, de exemplu femeile, care vor beneficia de creșterea cuantumului stimulentului de reinserție până la terminarea perioadei de îngrijire a copilului de la 500 la 650 de lei. în domeniul activării și ocupării persoanelor din categoriile dezavantajate, multe dintre acțiuni urmează a se lua în colaborare cu ONG-uri. Importantă va fi crearea Cardului de asigurat în Sistemul asigurărilor sociale - elementul de bază al sistemului integrat unic de asigurări sociale.

Descurajarea dependenței de măsurile de asistență socială este văzută ca principalul mijloc de combatere a inactivității, și se va realiza prin: a) întărirea legăturii cu ocuparea, diminuarea treptată a măsurilor pasive și dezvoltarea măsurilor active de asistență socială; b) introducerea beneficiarilor de măsuri de asistență socială ca și categorii prioritare pentru măsurile active de ocupare (vezi și discuția de la obiectivul 3).

Programul 1.2. este finanțat din următoarele surse:

1. Bugetul MMJS2. Bugetul Asigurărilor sociale (BAS)3. Programul Operațional POCU, Axa 34. (Potențial) alte surse

Obiective: Programul 1.2 are patru obiective ale căror rezultate până în 2020 sunt măsurate prin următorii indicatori de rezultat:

24

Page 26: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Obiectiv specific P1.2.1: Creșterea ocupării persoanelor înregistrate la ANOFM și prevenirea șomajului

(1.2.1) Gradul de ocupare a locurilor de muncă vacante declarate de angajatori și înregistrate la ANOFM

(1.2.2) Gradul de ocupare al tuturor persoanelor în căutarea unui loc de muncă aflate în evidența ANOFM

Obiectiv specific P1.2.2: Facilitarea tranziției de la sistemul de educație la piața muncii

(1.2.3) Ponderea persoanelor care încheie un contract de ucenicie

(1.2.4) Ponderea absolvenților cu studii superioare care încheie un contract de stagiu

Obiectiv specific P1.2.3: Îmbunătățirea nivelului de competențe al persoanelor înregistrate la ANOFM prin programe de formare profesională

(1.2.5) Ponderea persoanelor ocupate la 6 luni de la susținerea examenelor de absolvire

(1.2.6) Ponderea persoanelor ocupate la 12 luni de la susținerea examenelor de absolvire

Obiectiv specific P1.2.4: Stimularea angajatorilor în vederea ocupării locurilor de muncă vacante

(1.2.7) Ponderea persoanelor ocupate ca urmare a măsurilor de stimulare acordate angajatorilor

Măsuri de realizat. Programul 1.2. include acțiuni prevăzute de strategiile sectoriale relevante și va pune accent la nivel de măsură pe acele activități prioritizate prin Programul de Guvernare 2017-2020. Bugetele alocate sunt redate în Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3.

(1.2.1) Creșterea ocupării persoanelor înregistrate la ANOFM și prevenirea șomajului

1.2.1.1 Furnizarea de servicii de informare și consiliere profesională

1.2.1.2 Furnizarea de servicii de medierea muncii

1.2.1.3 Furnizarea de servicii de consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente sau pentru inițierea unei afaceri

1.2.1.4 Completarea veniturilor șomerilor care se încadrează înainte de expirarea perioadei de șomaj

1.2.1.5 Stimularea mobilității forței de muncă -acordarea de primă de încadrare

1.2.1.6 Stimularea mobilității forței de muncă -acordarea de primă de instalare

1.2.1.7 Stimularea mobilității forței de muncă -acordarea de primă de relocare

1.2.1.8 Acordarea de prime de încadrare absolvenților de învățământ

1.2.1.9 Acordarea de prime de activare șomerilor neindemnizați

1.2.1.10 Prime de stimulare a înregistrării la SPO a absolvenților

1.2.1.11 Acordarea de acompaniament social personalizat

25

Page 27: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

(1.2.2) Facilitarea tranziției de la sistemul de educație la piața muncii

1.2.2.1 Programe de stagii pentru absolvenții de studii superioare

1.2.2.2 Programul special pentru elevi și studenți pe perioada vacanței

1.2.2.3 Programe de ucenicie

(1.2.3) Îmbunătățirea nivelului de competențe al persoanelor înregistrate la ANOFM prin programe de formare profesională

1.2.3.1 Furnizarea serviciilor de formare profesională

1.2.3.2 Furnizarea serviciilor de evaluare și certificare a competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale

(1.2.4) Stimularea angajatorilor în vederea ocupării locurilor de muncă vacante

1.2.4.1 Subvenționarea angajatorilor cărora li s-au atribuit contracte de servicii publice sau servicii sociale

1.2.4.2 Subvenționarea angajatorilor care încadrează absolvenți

1.2.4.3 Subvenționarea angajatorilor care încadrează absolvenți persoane cu handicap

1.2.4.4 Subvenționarea angajatorilor care încadrează șomeri cu vârsta de peste 45 de ani

1.2.4.5 Subvenționarea angajatorilor care încadrează șomeri părinți unici susținători ai familiilor monoparentale

1.2.4.6 Subvenționarea angajatorilor care încadrează șomeri de lungă durată

1.2.4.7 Subvenționarea angajatorilor care încadrează tineri NEET

1.2.4.8 Subvenționarea angajatorilor care încadrează persoane cu handicap

1.2.4.9 Subvenționarea angajatorilor care încadrează șomeri care mai au 5 ani până la pensie

1.2.4.10 Subvenționarea angajatorilor care încadrează tineri supuși riscului marginalizării sociale

Factori de succes. Principalii factori de succes ai acestui program sunt următorii: a) o comunicare efectivă și eficientă a programelor astfel încât grupurile țintă să înțeleagă beneficiile; b) o bugetare și secvențializare optimă a aplicării măsurilor; c) angrenarea și responsabilizarea partenerilor de implementare. Succesul acestor măsuri depinde în primul rând de răspunsul mediului privat la stimulentele oferite pentru crearea de locuri de muncă.

26

Page 28: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

De menționat este de asemenea că în ultimii ani s-a extins acoperirea și eficiența politicilor active, prin schimbări legislative, integrarea fondurilor naționale și europene și o mai bună coordonare a serviciilor de ocupare cu cele sociale. La nivel de implementare, în 2016, ANOFM a realizat o reformă importantă a modului de livrare a serviciilor și a dezvoltat o procedură complexă de profilare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă, în prezent devenită obligatorie prin lege. Aceste reforme au potențial de a genera schimbări profunde și de durată dacă sunt implementate și dezvoltate pe mai departe.

Program 1.3: Măsuri pasive

Motivație: Cei care sunt considerați, legal vorbind, șomeri sunt îndreptățiți să ceară îndemnizația de șomaj, conform Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă. Mai exact, este vorba de persoanele care nu au loc de muncă și nu câștigă bani sau veniturile pe care le obțin, din activități autorizate legal, sunt mai mici decât valoarea indicatorului social de referință (ISR)20. Venitul de completare este acordat persoanelor disponibilizate prin concediere colectiva, și este un venit cu caracter compensatoriu. Atât ajutorul de șomaj cât și veniturile de completare se acordă în condițiile îndeplinirii unor condiții specific stabilite de lege și are rolul de a asigura protecția temporară a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă împotriva șocurilor negative la nivelul veniturilor și consecințelor psiho-socio-economice ale reducerii drastice a acestora asupra persoanei și familiei sale.

Numărul mediu de șomeri înregistrați la ANOFM în anul de referință (2016) a fost de 418 552, în scădere față de anul anterior. Dintre aceștia, 83 698 (cca 20%) au fost șomeri indemnizați. Șomerii neîndemnizați sunt, de regulă, persoane care fie că au ieșit din perioada de acordare a indemnizației de șomaj fără a se putea încadra, fie nu întrunesc condițiile legale de acordare a indemnizației de șomaj, dar apelează la serviciile agenției pentru a-și găsi un loc de muncă. Aceștia sunt preponderent persoane fără pregătire, sau cu o pregătire inferioară, în majoritate din mediul rural, care sunt nevoite să apeleze la autoritățile locale pentru obținerea venitului minim garantat pentru a-și asigura mijloacele financiare de trai. Tot din această categorie a șomerilor neîndemnizați, provine și cea mai mare parte a șomerilor de lungă durată (tineri cu vârsta sub 25 de ani aflați de peste 6 luni în șomaj și adulții cu vârsta de 25 de ani și peste, care se află în șomaj de peste 12 luni)21.

Programul 1.3., Măsuri pasive se referă la plata asigurărilor de șomaj și a veniturilor de completare, și este implementat de ANOFM.

Programul 1.3. este finanțat din următoarele surse:

1. Bugetul Asigurărilor sociale (BAS)

Obiective: Programul 1.3 are un obiectiv specific ale căror rezultate până în 2020 sunt măsurate prin următorul indicator de rezultat:

Obiectiv specific P1.3.1: Asigurarea protecției persoanelor în cadrul sistemului asigurărilor pentru șomaj

20 De indicatorul social de referință (ISR) depind aproape toate prestațiile sociale acordate din bugetului statului, inclusiv indemnizația de șomaj sau alocația pentru copii. Valoarea indicatorului poate fi modificată de Guvern, în funcție de indicele de creștere a prețurilor de consum prognozat an/an anterior. În prezent se situează la aproximativ o treime din valoarea salariului minim și este reglementat prin Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă. ISR reprezintă o modalitate de calcul unitară prin care prestațiile sociale se raportează la o anumită valoare și nu o cuantificare a valorii coșului minim de consum.21 ANOFM, Raport de activitate pentru 2016

27

Page 29: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

• (1.3.1) Ponderea șomerilor indemnizați în total

Măsuri de realizat: Programul 1.3. include acțiuni prevăzute Legea 76/2002 cu completările ulterioare și OUG 36/2013. Bugetele alocate sunt redate în Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3.

(1.3.1) Asigurarea protecției persoanelor în cadrul sistemului asigurărilor pentru șomaj

1.3.1.1 Plata prestațiilor de șomaj și plata contribuțiilor pentru asigurări sociale de stat și a contribuțiilor pentru asigurări sociale de sănătate pentru beneficiarii indemnizațiilor de șomaj

1.3.1.2 Plata venitului lunar de completare pentru persoanele disponibilizate prin concedieri colective

Factori de succes. Ca și în cazul programelor anterioare, principalii factori de succes sunt următorii: a) o bugetare și secvențializare optimă a aplicării măsurilor; b) continuarea măsurilor de întărire a capacității ANOFM începute în decursul anului trecut, ca urmare a efortului de îndeplinire a condiționalităților ex-ante pentru Fondurile europene.

De menționat este faptul că proiecția folosită în acest PSI, prin care se prevede o reducere a numărului de persoane beneficiare de ajutor de șomaj până în 2020, se bazează nu doar pe tendința recentă de scădere a ratei șomajului, dar și pe faptului că în 2016 numărul șomerilor ieșiți ca urmare a încadrării a fost net superior numărului persoanelor intrate în evidență prin disponibilizare, iar ponderea acestora în total ieșiri a crescut. În același timp însă, numărul locurilor de muncă vacante înregistrate la ANOFM pe parcursul anului 2016 a fost cu 33,25% mai mic decât în anul 2015.

Program 1.4: Condiții de muncă

Motivație: Conceptul de condiții de muncă de calitate pe care îl utilizăm în acest document cuprinde următoarele aspecte sub responsabilitatea MMJS:

a. salarizare motivantă și echitabilă; b. lipsa discriminării și a hărțuirii sexuale la locul de muncă; c. muncă informală puțin răspândită; d. un nivel ridicat de securitate și sănătate în muncă a lucrătorilor precum și condiții legale pentru

punerea la dispoziție și utilizare a produselor din domeniul de competență al MMJS (echipamente tehnice - mașini, echipamentele și sistemele de protecție destinate utilizării în atmosfere potențial explozive, echipamente individuale de protecție, explozivi de uz civil și articole pirotehnice), conforme cu cerințele esențiale de securitate;

Salarizare motivantă și echitabilă

Salariul este stabilit liber pe piață în condițiile legii și cu respectarea drepturilor acordate părților prin lege. MMJS are totuși la îndemână două instrumente de politică prin care poate influența dinamica salarială: salariul minim și salariile din sectorul de stat, iar prin implicarea politicilor fiscale se poate asigura o reglare fină a pieței. în ultimii 10 ani ponderea salariului minim în salariul mediu a avut o tendință ascendentă, dar se menține sub media europeană. Distribuția salarială este puternic asimetrică spre salariile mici, confirmat de faptul că ponderea angajaților cu salarii sub 2/3 din mediana națională, deși în foarte ușoară scădere, rămâne aproape 25%, a doua din UE. Aceasta înseamnă ca și la acest nivel relativ scăzut, salariul minim ca și instrument de politică are o capacitate

28

Page 30: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

limitată de a influența evoluția salariului mediu, în timp ce reforma salarizării în sectorul bugetar ar putea antrena efecte asupra acestuia.

Politica salarială este elaborată de către MMJS, prin direcția Politici Salariale, cu consultarea largă a partenerilor sociali22 iar implementarea acesteia este monitorizată de către Inspecția Muncii.

În prezent, salarizarea personalului plătit din fonduri publice este reglementată de Legea cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice , cu modificările ulterioare și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. Aceste documente au pus bazele unui sistem salarial care să asigure la nivelul sectorul public un maxim nivel de justiție socială și echitate între salariați. Versiunea 2017 a legii salarizării unice urmează să fie implementată începând cu a doua jumătate a anului 2017.

Conform reglementărilor Codului Muncii, salariul minim garantat este decis (bi)anual prin Hotărâre de Guvern, contrasemnată de Ministrul Muncii și Justiției Sociale, Ministrul Economiei și Ministrul Finanțelor, în urma consultărilor cu partenerii sociali. În prezent nu există un mecanism de ajustare automată a salariului minim. Hotărârea nr. 1/2017 stabilește salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru anul 2017, în conformitate cu Programul de Guvernare. Una dintre recomandările ultimului Raport de țară al CE se referă la necesitatea de a stabili, împreună cu partenerii sociali, criterii obiective de stabilire a salariului minim. în ianuarie 2016, guvernul a creat un grup de lucru tripartit care sa stabilească un set de criterii pentru un proces automat de stabilire a salariului minim, cu termen limită primul trimestru al anului 2017.

Lipsa discriminării și a hărțuirii sexuale la locul de muncă

În ceea ce privește discriminarea femeilor la locul de muncă, specificitatea României este ca aceasta este mai ales vizibilă în ratele de ocupare: 17,1pp diferență între femei și bărbați în categoria de vârstă 20-64 de ani, a patra din Europa în 2015, dar este ca și inexistentă atunci când este vorba de salariu, 5,8pp, cu numai Italia și Luxembourg având diferențe ușor mai mici (5.5pp). Pentru nivelul de directori și peste, România este lider european cu cea mai mică diferența între salariile bărbaților și femeilor. 40% dintre managerii români sunt femei, România ocupând locul patru între țările UE în funcție de acest indicator23.

Fenomenul de hărțuire și hărțuire sexuală la locul de muncă are un grad scăzut de vizibilitate și este greu de demonstrat, având consecințe fizice și psihologice cu impact negativ asupra vieții profesionale a victimei, asupra performanțelor acesteia la locul de muncă. Fenomenul îmbracă forme diverse de manifestare și, chiar dacă creează victimei disconfort și nesiguranță la locul de muncă, sentimentele de teamă și de vinovăție conduc, cel mai frecvent, la nesemnalarea acestuia. Dacă în medie în Europa 55% dintre femei au trăit o formă de hărțuire sexuală, în România doar 11% dintre respondente au recunoscut că au suferit hărțuire sexuală24. Astfel, stimularea ocupării femeilor (vezi Programul 1.2.), analiza cauzelor discriminării la angajare și conștientizarea atât a angajaților și angajatorilor, cât și a inspectorilor IM asupra manifestărilor și consecințelor

22 Contextul de desfășurare a dialogului social are un rol pivotal atât în stabilirea salariului minim pe economie cât și în împărțirea valorii adăugate între factorii de producție: capital și muncă. Conform OIM, Dialogul Social cuprinde „orice tip de negociere, consultații sau simplul schimb de informații între reprezentanții guvernului, patronatelor și lucrătorilor pe teme de interes comun ce privesc politici economice și sociale și este parte componentă a Modelului Social European. Guvernul are rolul de facilitator al procesului de dialog social, asigurând astfel, și pe această dimensiune, justiția socială. Desfășurarea dialogului social a fost până în 2017 în portofoliul MMJS, în prezent a fost preluat de Ministerul Consultării Publice și Dialogului Social.23 http://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/7896990/3-06032017-AP-EN.pdf/ba0b2ea3-f9ee-4561-8bb8-e6c803c2408124 PSI 2014-2020

29

Page 31: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

discriminării și hărțuirii sexuale sunt principalele linii de acțiune pentru combaterea acestor fenomene.

Promovarea egalității de șanse este fundamentată la nivel de strategie și reglementare de către ANES, care urmărește inclusiv eliminarea tuturor formelor de discriminare bazate pe criteriul de sex, în toate politicile și programele naționale. ANES exercită astfel controlul asupra integrării active și vizibile a perspectivei de gen în toate politicile și programele naționale, în timp ce controlul efectiv al respectării legislației în implementare este exercitat de IM. ANES colaborează cu alți parteneri instituționali, inclusiv administrația locală, în realizarea de programe specifice.

Muncă informală puțin răspândită

Se estimează ca între 1 200 000 și 1 500 000 de persoane lucrează fără forme legale, mai ales în domeniul serviciilor și în construcții25. Conform Programului de Guvernare, va exista o concentrare pe combaterea muncii fără forme legale prin derularea de campanii de conștientizare, prin controale tematice și prin organizarea unui cadru instituțional care va funcționa cu 5.000 de angajați.

Un nivel ridicat de securitate și sănătate în muncă a lucrătorilor precum și condiții legale pentru punerea la dispoziție și utilizare a produselor din domeniul de competență al MMJS (echipamente tehnice - mașini, echipamentele și sistemele de protecție destinate utilizării în atmosfere potențial explozive, echipamente individuale de protecție, explozivi de uz civil și articole pirotehnice), conforme cu cerințele esențiale de securitate

Pentru persoanele care au încheiat incapacitatea de muncă în anul 2016, indicele de durată medie (numărul de zile pierdute, în medie, de un accidentat) a fost de 56,5 zile, cu 7,7% mai mic față de anul 2015, când a fost de 61,2 zile. Indicele de gravitate (numărul total de zile de incapacitate de muncă, raportat la 1000 de angajați) a fost de 43,4 ‰, cu 17% mai mic față de anul 2015, când a fost 52,3 ‰

În anul 2016 a fost înregistrat un număr de 4.571 persoane accidentate, cu 6,8 % mai puțin decât în anul 2015, când au fost 4.903 persoane accidentate. Indicele de frecvență (numărul de accidentați care revine la 1000 de lucrători) a fost 0,91 ‰ pentru totalul persoanelor accidentate, în scădere cu 6,2% față de anul 2015, când a fost 0,97 ‰. În anul 2016 a fost înregistrat un număr de 163 persoane accidentate mortal, cu 49,2% mai puțin decât în anul 2015. Indicele de frecvență (numărul de accidentați mortal care revine la 1000 de lucrători) a fost 0,03‰ pentru totalul persoanelor accidentate mortal, în scădere cu 50% fată de anul 2015, când a fost 0,06 ‰. În 2014, EUROSTAT situa România pe locul întâi în ceea ce privește indicele de frecvență a accidentelor mortale, dar pe ultimul loc în ceea ce privește indicele de frecvență totală.

O analiză detaliată a acestei statistici este necesară pentru concentrarea mai precisă a eforturilor de definire/înregistrare/raportare a accidentelor de muncă dar și a regândirii standardelor de securitate și a măsurilor de prevenire. În 2016, cei mai mulți accidentați mortal s-au înregistrat în sectoarele: construcții de clădiri, silvicultură și exploatare forestieră, comerț, transporturi terestre și transporturi prin conducte26.

Abordarea corectă a problematicii securității și sănătății în muncă oferă oportunități pentru îmbunătățirea eficienței întreprinderii și/sau unității, precum și pentru protejarea lucrătorilor. La nivel macro-economic, costurile estimate pentru Statele Membre ale UE, ca urmare a accidentelor în muncă, variază între 1% și 3% din produsul intern brut. Realizarea activității de prevenire la nivel național și sectorial are o influență semnificativă asupra costurilor generate de accidentele de muncă și bolile profesionale.

25 http://www.capital.ro/munca-la-negru-peste-15-milioane-de-romani-lucreaza-fara-forme-legale.html26 Toate datele referitoare la accidentele de muncă sunt preluate din Buletinul Statistic al MMJS, http://www.mmuncii.ro/j33/images/buletin_statistic/conditii_an_2016.pdf

30

Page 32: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Promovarea politicilor și strategiilor naționale privind securitatea și sănătatea în muncă sunt atribuții ale MMJS prin Direcția Asigurări Sociale - Serviciul Securitate și Sănătate în Muncă. MMJS stabilește, de asemenea, cadrul legal și organizatoric pentru asigurarea condițiilor de punere la dispoziție a produselor din domeniul de competență al MMJS, conforme cu cerințele esențiale de securitate.

IM este autoritatea competentă în ceea ce privește controlul aplicării legislației referitoare la securitatea și sănătatea în muncă și supraveghere a pieței pentru produsele din domeniul de competență al MMJS. MMJS și instituțiile din subordinea și sub autoritatea sa, colaborează în implementarea politicilor și strategiilor în domeniul securității și sănătății în muncă cu Ministerul Sănătății și Direcțiile Județene de Sănătate, Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecția Muncii "Alexandru DARABONT"(INCDPM), Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Securitate Minieră și Protecție Antiexplozivă Petroșani (INSEMEX) și Institutul Național de Sănătate Publică(INSP), organismul național de acreditare RENAR și organismul național de standardizare ASRO. Un vector important în promovarea politicilor în domeniul securității și sănătății în muncă este Planul Sectorial de Cercetare - Dezvoltare al Ministerului.România nu a avut în perioada 2007 – 2016 o strategie națională aprobată la nivelul Guvernului pentru securitate și sănătate în muncă, dar obiectivele Strategiei europene 2007-2012 privind securitatea și sănătatea în muncă, adoptată prin Rezoluția Consiliului din 25 iunie 2007, au fost urmărite ca obiective prioritare de fiecare dintre instituțiile cu atribuții de implementare în acest domeniu și au fost realizate într-o mare măsură. Un vector important de promovare al acestor politici este Planul Sectorial de Cercetare al Ministerului. O Strategie Națională este în prezent în curs de elaborare.

Programul 1.4. este finanțat din următoarele surse:1. Bugetul MMJS2. Bugetul Asigurărilor Sociale (BAS)3. Programul Operațional POCU4. (Potențial) alte surse

Obiective. Programul 1.4 are trei obiective specifice ale căror rezultate până în 2020 sunt măsurate prin următorii indicatori de rezultat:Obiectiv specific P1.4.1: Reducerea sărăciei în muncă și a asimetriei curbei salariale

• (1.4.1) Ponderea salariului minim brut pe țară în salariul mediu brut pe țară Obiectiv specific P1.4.2: Îmbunătățirea securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă și asigurarea cadrului legal și organizatoric pentru punerea la dispoziție a produselor din domeniul de competență al MMJS, conforme cu cerințele esențiale de securitate

• (1.4.2). Ponderea accidentelor mortale în total accidente de muncă Obiectiv specific P1.4.3: Asigurarea respectării legislației în vigoare în domeniu protecției muncii, sănătate și securitate în muncă și lipsa discriminării

• (1.4.3). Număr de petiții/1000 de salariați

Măsuri de realizat. Programul 1.4. include acțiuni prevăzute de strategiile sectoriale relevante, și va pune accent la nivel de măsură pe acele activități prioritizate prin Programul de Guvernare 2017-2020. Bugetele alocate sunt redate în Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3.

(1.4.1) Reducerea sărăciei în muncă și a asimetriei curbei salariale

1.4.1.1 Salarii decente și motivante

31

Page 33: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

1.4.1.2 Implementarea unui sistem de salarizare unitar pentru personalul plătit din fonduri publice

(1.4.2) Îmbunătățirea securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă și asigurarea cadrului legal și organizatoric pentru punerea la dispoziție a produselor din domeniul de competență al MMJS, conforme cu cerințele esențiale de securitate

1.4.2.1 Realizarea obiectivelor din cadrul Programului Securitate și Sănătate în muncă din Cadrul Planului Sectorial de Cercetare-Dezvoltare al MMJS

1.4.2.2

Asigurarea cadrului legal si organizatoric pentru sprijinirea producătorilor romani de echipamente tehnice(mașini), echipamentele și sistemele de protecție destinate utilizării în atmosfere potențial explozive, echipamente individuale de protecție, explozivi de uz civil și articole pirotehnice, în demersul de introducere a acestor produse pe piața unică a UE

(1.4.3) Asigurarea respectării legislației in vigoare în domeniul relațiilor de muncă, sănătate și securitate în muncă și lipsa discriminării

1.4.3.1 Intensificarea măsurilor de prevenire și combatere a muncii nedeclarate/plan anual de măsuri

1.4.3.2 Combaterea discriminării intre bărbați si femei pe piața muncii si a fenomenului de hărțuire și hărțuire sexuală pe piața muncii

1.4.3.3 Creșterea nivelului de siguranță al locului de muncă

1.4.3.4 Intensificarea măsurilor de control asupra stabilirii și acordării drepturilor cuvenite salariaților ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă

1.4.3.5 Acțiuni de conștientizare ale mediului socio-economic privind respectarea legislației în vigoare și asigurarea condițiilor de muncă

Factorii de succes. Sustenabilitatea financiară a măsurilor de creștere a salariilor este un factor de succes important. Acest deziderat nu se va putea realiza fără o creștere economică însoțită de o creare de locuri de muncă în sectorul privat, o problemă ce în prezent nu pare a fi ușor de rezolvat.

Un factor de succes al programelor IM în general va fi astfel o foarte bună țintire a naturii și subiecților controalelor periodice în toate sub-domeniile IM. De exemplu, În domeniul SSM, IMM-urile suferă de dificultăți și lipsa de stimulente pentru respectarea legislației, în timp ce procesul de reclamare și descoperire a cazurilor de discriminare și hărțuire este unul lung și fără rezultate vizibile imediate.Și în cazul acestui program este importantă asigurarea unei colaborări de succes cu partenerii intra- și extra- instituționali, având în vedere structura de implementare complexă cu articulări multiple. În mod deosebit este importantă conlucrarea dintre MMJS și MCPDS în domeniul dialogului social.

Legislația în domeniul SSM este armonizată cu directivele CE și convențiile ILO din domeniu, inclusiv cele privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale. Revizuirea pe mai departe a legislației din domeniul securității și sănătății în munca în raport cu politica UE și aspectele relevante identificate la nivel național, așa cum este planificat, constituie un factor adițional de succes. Mai mult, pentru a veni în sprijinul întreprinderilor, MMJS pune la dispoziția acestora surse de informare suplimentare sub forma de ghiduri de aplicare a prevederilor actelor normative din domeniul SSM - Planul Sectorial al MMJS.

32

Page 34: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Program 1.5: Asigurări accidente de muncă și boli profesionale

Accidentele de muncă și bolile profesionale reprezintă o povară economică considerabilă pentru angajatori, lucrători și pentru societate, ca întreg (o analiză concisă a numărului accidentelor de muncă se poate găsi în descrierea programului 1.4)..

Asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale face parte din sistemul de asigurări sociale din România și este un sistem specializat dedicat riscurilor specifice, respectiv accidentele de muncă și bolile profesionale și este reglementată de legea nr.346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2005.

Casa Națională de Pensii Publice este autoritatea competentă în domeniul asigurării pentru accidente de muncă și boli profesionale. Activitatea în domeniul accidentelor de muncă și a bolilor profesionale este organizată la nivel de direcție generală în cadrul Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), cu reprezentare teritorială la nivel de județ. Liniile actuale de dezvoltare ale sistemului se referă la dezvoltarea pe mai departe a unui sistem eficient și transparent.Programul 1.5. este finanțat din următoarele surse:

1. Bugetul Asigurărilor Sociale (BAS)2. (Potențial) alte surse

Obiective. Programul 1.5 are trei obiective specifice ale căror rezultate până în 2020 sunt măsurate prin următorii indicatori de rezultat:Obiectiv specific P1.5.1.: Orientarea asigurării pentru accidente de muncă și boli profesionale în sprijinul beneficiarilor de prestații

(1.5.1) Diversificarea prestațiilor acordateObiectiv specific P1.5.2.: Armonizarea cerințelor regulamentelor europene prin prisma modificărilor impuse de sistemul EESSI cu legislația și practica națională

(1.5.2) Creșterea gradului de conformare al angajatorilor la cerințele regulamentelor europeneObiectiv specific P1.5.3.: Sprijinirea angajatorilor în realizarea activității de prevenire

(1.5.3) Îmbunătățirea nivelului de securitate și sănătate în munca al întreprinderilorMăsuri de realizat. Programul 1.5. include acțiuni prevăzute de legislația privind accidentele de muncă și alte documente relevante. Bugetele alocate sunt redate în Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3.

(1.5.1) Orientarea asigurării pentru accidente de muncă și boli profesionale în sprijinul beneficiarilor de prestații

1.5.1.1 Creșterea gradului de accesibilitate a sistemului pentru beneficiari

1.5.1.2 Simplificarea și eficientizarea procedurii de contractare /decontare a serviciilor medicale

1.5.1.3 Îmbunătățirea prestațiilor acordate familiilor victimelor AM și BP

(1.5.2) Armonizarea cerințelor regulamentelor europene (883 și 987) prin prisma modificărilor impuse de sistemul EESSI cu legislația și practica națională

1.5.2.1 Asigurarea fluxului documentelor europene fără sincope

1.5.2.2 Reducerea timpilor de răspuns ale instituțiilor competente la cerințele regulamentelor europene

33

Page 35: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

(1.5.3) Sprijinirea angajatorilor în realizarea activității de prevenire

1.5.3.1 Diversificarea programelor anuale de prevenire structurate pe Directivele CE/ legislație națională

1.5.3.2 Orientarea activității de prevenire către IMM-uri

1.5.3.3 Dezvoltarea progresivă a campaniilor de informare / comunicare adresate mediului de afaceri

Factori de succes: O concentrare mai mare pe activitățile de prevenire a accidentelor de muncă coroborată preluarea facilă în practică a noilor reglementări și cu un control mai riguros al implementării acestora ar permite reducerea cheltuielilor bugetului de asigurări împotriva accidentelor de muncă.

34

Page 36: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Obiectiv strategic 2: Un sistem de pensii adecvat și sustenabil

Justiția socială, respectiv echitatea, înseamnă, în cazul pensiilor, că persoanele care se pensionează trebuie să aibă aceleași drepturi (inclusiv suma de bani primită pe parcursul perioadei de pensie), pentru același nivel al contribuțiilor plătite pe parcursul vieții active. Termenul contribuție nu trebuie înțeles strict financiar, ci și în termeni de costuri de oportunitate. Lipsa de echitate este percepută atât la nivel intergenerational (datorată modificărilor succesive în calculul punctului de pensie), cât și între diferite categorii de pensionari (datorată sistemului de pensii speciale) 27. Echitatea la nivel intergenerational este privită ca și obiectiv explicit al actualului program de guvernare.

Echitatea la nivel de gen înseamnă că toți cetățenii, femei sau bărbați, au dreptul la un stagiu contributiv egal. Vârsta standard de pensionare fiind diferită pentru femei în comparație cu bărbații, rezultă o discriminare de gen, care se produce când ”o persoană este tratată mai puțin favorabil, pe criteriul de sex, decât este, a fost sau va fi tratată într-o situație comparabilă - art. 2 alin. 1 din Directiva 2002/73/CE.

În ultimul Raport de Țară, CE recomandă egalizarea vârstei de muncă între femei și bărbați. Aceasta recomandare este, pe lângă o măsură care susține justiția socială, și o soluție de sustenabilitate, deoarece prelungirea vârstei de muncă pentru femei înseamnă și o durată de contribuție mai mare.

Pe de altă parte, reajustări ale sistemului, uneori cu efecte adverse asupra echității, sunt generate de nevoia de a menține nivelul de trai al tuturor cetățenilor (în cazul persoanelor vârstnice măsurat prin gradul de adecvare al pensiilor) coroborată cu cea de a răspunde pierderii de sustenabilitate, atât cea ciclică (legată de evoluția generală a economiei), cât și cea pe termen lung (în principal indusă de procesul de schimbările demografice)28. Aceasta din urmă va rezulta, ineluctabil, într-o presiune crescândă asupra resurselor bugetare. Conform raportului CE asupra îmbătrânirii populației 2015, România se numără printre țările în care creșterea totală a cheltuielilor legate de îmbătrânire (pensii, sănătate și îngrijire, educație) până în 2060 este considerată moderată comparativ cu celelalte state membre. În ceea ce privește exclusiv sistemul de pensii, cheltuielile bugetare urmează chiar să își reducă ponderea în PIB, dacă reforma este continuată și implementată corespunzător 29.

Sistemul de pensii din România este structurat pe trei piloni de pensii, astfel:

• Pilonul I - sistemul public de pensii, respectiv sistemul de asigurări sociale de stat • Pilonul II - fondurile de pensii obligatorii administrate privat • Pilonul III - pensiile facultative.

Sistemul public de pensii este de tip redistributiv, bazat pe solidaritate intergenerațională și funcționează conform principiului contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.

Sistemul de pensii obligatorii administrate privat este contributiv și obligatoriu pentru anumite categorii de angajați, dar nu se bazează pe solidaritate intergenerațională ci pe eficiența investițională.

Pensiile facultative au la bază principiul eficienței investiționale, dar au caracter pur facultativ.

27 http://store.ectap.ro/articole/514_ro.pdf, și citările din text28 http://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/1331677X.2016.1169705, și citările din text29 http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/european_economy/2015/pdf/ee3_en.pdf

35

Page 37: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Conform datelor INS, în anul 2015, numărul mediu de pensionari era de 5302 mii persoane. Pensionarii de asigurări sociale dețin ponderea majoritară (99,9%) iar pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 88,3% din totalul pensionarilor de asigurări sociale. Pensia medie lunară a fost în 2015 de 893 de lei, aproape 35% din salariul mediu brut. Deși ponderea femeilor în total pensionari este mai mare decât a bărbaților, pensia medie a femeilor este mai mică.

Numărul de contribuabili la Pilonul I era, finele lunii decembrie 2016 de 5.341.3 mii persoane și conform analizelor Comisiei Naționale de Prognoză (CNP), urmează să scadă până în 2060. Conform Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Pilonul II în schimb avea sfârșitul anului 2014 la 3972,8 mii contribuabili și Pilonul III la 346,5 mii, ambele categorii situându-se pe un trend ascendent.

În urma reformelor din anul 2011, rata riscului de sărăcie în rândul pensionarilor scăzuse sub media UE. Dar în timp ce aceasta din urmă au continuat să scadă ușor chiar și în perioada de criză, în România s-a reluat tendința de creștere a sărăciei în rândul pensionarilor.

Figura 5. Rata riscului de sărăcie în rândul vârstnicilor

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 20150.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

35.0

26.924.5

20.1

16.2

11.112.5 13.0

14.5

18.3

29.426.5

21.4

17.614.8 14.4 14.5

15.7

19.4

Rata riscului de sărăcie în rândul pensionarilor - UERata riscului de sărăcie în rândul vârstnicilor - UERata riscului de sărăcie în rândul pensionarilor - RomaniaRata riscului de sărăcie în rândul vârstnicilor - Romania

Sursa datelor: EUROSTAT

Rata deprivării materiale severe30, poziționează pensionarii din România mult peste nivelul mediu UE dar apropiat de media populației în general. Rata deprivării materiale este un indicator de sărăcie absolut și în acest sens mai potrivit pentru a ținti măsuri specifice pentru diverse grupuri.

30Indicatorul ratei deprivării materiale exprimă lipsa capacității persoanelor vizate de a achiziționa anumite bunuri/servicii de care au nevoie sau și le doresc dintre următoarele categorii: 1 – chirie, credit imobiliar, plata utilităților, 2 – încălzire, 3 – cheltuieli neașteptate, 4 – vacanțe, 5 – aparat TV, 6 – mașină de spălat, 7 – autovehicule, 8 – telefon. Rata deprivării materiale severe este definită ca imposibilitatea de a achiziționa patru dintre aceste elemente.

36

Page 38: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Figura 6. Rata deprivării materiale severe

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 20150.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

35.0

40.0

45.0

50.0

8.9 8.1 7.8 7.9 8.4 9.3 9.1 8.4 7.6

43.6

34.631.5 30.3

26.9 28.0 27.625.8

20.6

Populație de peste 18 ani - UE Populație de peste 18 ani - RomâniaPensionari de peste 65 de ani - UE Pensionari de peste 65 de ani - România

Sursa datelor: EUROSTAT

Concomitent, rata de acoperire a cheltuielilor cu pensiile din contribuții este în ușoară creștere și impactul asupra deficitului bugetar în general se reduce proporțional.

Balanța între asigurarea sustenabilității, a echității și a adecvării pensiilor rămâne, și în cazul României, un obiectiv social și politic dificil de atins.

Această problemă este ilustrată de comparația dintre doi indicatori fundamentali în analiza gradului de adecvare al pensiilor31: rata agregată de înlocuire (raportul dintre mediana venitului din pensii pentru persoanele în vârstă între 65-74 de ani și mediana veniturilor din muncă a persoanelor în vârstă de 50-59 de ani), folosită de CE și pentru a evalua potențialul de echitate inter-generațională, și rata de înlocuire la pensionare (prima pensie raportată la primul salariu), care evaluează la nivel individual capacitatea pensiei de a menține un nivel adecvat de trai al persoanei pensionate pe de cealaltă parte.

Standardele OIM și BM situează ratele de înlocuire optime la un nivel între 45% și 60%. În funcție de formula de calcul, în anul 2013, rata de înlocuire la pensionare se situa în cazul României la un nivel între 35,6% și 40,9%32 și este prognozată să se mențină până în 2060 la cca 38% (dar numai în condițiile prognozate de efect compensatoriu al pensiilor private). În schimb, la 63% în 2015, rata agregată de înlocuire a României este una dintre cele mai ridicate din UE, până nu demult întrecută doar de Luxemburg, ceea ce, împreună cu deficitul în creștere al bugetului de pensii publice, a determinat CE să tragă semnale de alarmă privind riscurile de sustenabilitate. Sursa acestor aparente discordanțe este un efect de cohortă, inclusiv generat de tendința de scădere a salariului, mai ales a celui pentru persoanele peste 50 de ani, și creșterea asimetriei distribuției sale.

31http://eprints.lse.ac.uk/51270/1/__Libfile_repository_Content_Grech, %20AG_Grech_How_best_measure_2013.pdf32Date furnizate de Comisia Națională de Prognoză

37

Page 39: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Figura 7. Evoluția prognozată a sistemului de pensii din România2013 2020 2030 2040 2050 2060

0%

20%

40%

60%

80%

100%

120%

0

10

20

30

40

50

60

24.128.8

32.7

41.8 41.7

51.8

Rata de acoperire a cheltuielilor din contribuții (Contribuții / Cheltuieli nete)

Rata de acoperire a cheltuielilor din contribuții în sistemul de pensii publice (Contribuții / Cheltuieli nete)

Rata de dependenţă a vârstnicilor (populatie peste 65 ani/populatie între 15-64 ani, %)

Sursa: Analize ale Comisiei Naționale de Prognoză, 2016. Notă: aceste analize nu reflecta introducerea măsurilor din Programul de Guvernare 2017-2020

Tabelul 3. Finanțarea programelor din cadrul Obiectivului strategic 2

Bugetul pe Programe al Obiectivului Strategic 2

Valoare totală ,000 Lei

Eșalonare totală pe an ,000 Lei

2017 2018 2019 2020

Programul 2.1. Adecvare și echitate 335.284 83.821 83.821 83.821 83.821

Programul 2.2. Managementul sistemului public de pensii

320.047.856 78.699.181 80.084.136 80.812.003 80.452.536

Total OS 2 320.383.140 78.783.002 80.167.957 80.895.824 80.536.357

38

Page 40: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

39

Obiectiv strategic 2: Un sistem de pensii adecvat și sustenabil

Program 2.1: Adecvare și echitate

Măsuri ale Programului 2.1.M2.1.1.1. Creșterea pensiei medii bruteM2.1.1.2. Creșterea indemnizației sociale minime pentru pensionari M2.1.1.3. Stimularea sistemului privat de pensiiM2.1.2.1. Corelarea prevederilor și aplicarea corespunzătoare a documentelor legale pentru eliminarea inechitatilor și neconcordantelor din sistemul de pensii

Program 2.2: Managementul sistemului public de pensii

Măsuri ale Programului 2.2.M2.2.1.1. Stabilitate și coerență legislativă pentru o perioadă de minim 5 aniM2.2.1.2. Plata pensiilor și a beneficiilor asociate

Page 41: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Obiectivul strategic 2 vizează creșterea veniturilor pensionarilor fără a afecta sustenabilitatea sistemului de pensii paralel cu o creștere a echității. Acestea au la bază rezultatele generate de programele prezentate mai jos.

Program 2.1: Adecvare și echitate

Motivație: Riscul de sărăcie în rândul pensionarilor din România este estimat de EUROSTAT la 18,3% în 2015, cu aproape 5pp peste media Europeană (13,4%). Între țările UE, România ocupă astfel poziția 22, în ordinea crescătoare a acestui indicator. Pensionarii nu se numără printre categoriile de populație aflate în risc major, dar riscul lor de sărăcie este în creștere continuă din 2011. Rata deprecierii materiale severe rămâne foarte ridicată, în ciuda scăderilor din ultimii ani. Pensiile sunt calculate printr-o formulă bazată pe puncte, prin multiplicarea numărului mediu anual de puncte acumulate de către asigurat cu valoarea unui punct de pensie. La data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat.

Atât în 2015 cât și în 2016, prin derogare de la aceste prevederi, s-a implementat un procent mai mare decât cel care ar rezulta din acest calcul. Programul de Guvernare 2017-2020 se abate de la acest principiu și propune valori concrete ale evoluției valorii punctului de pensie. Alte câteva inițiative din cadrul acestui program sunt prevăzute să ducă la creșterea pensiei nete de stat și a scăderii amplitudinii distribuției. Se urmărește, de asemenea, și crearea condițiilor de dezvoltare a sistemului de pensii private, respectiv crearea cadrului legal necesar realizării plății pensiilor cuvenite participanților la sistemele de pensii private.Politica în domeniul pensiilor, ceea ce include nu numai valoarea punctului de pensie, cât și toate măsurile care se iau în vederea asigurării echității și sustenabilității, este elaborată de MMJS prin intermediul Direcției Asigurări Sociale cu consultarea CNPP și ASF și este implementată de către CNPP, respectiv ASF.

40

Rata medie de înlocuire total/schema publică. Țintă 2020: 36.6/36.7%Impacturi

(2.1.1) Asigurarea unei vieti decente pentru pensionari: Rata deprivării materiale în rândul pensionarilor(2.1.2) Respectarea principiilor echității: Diferența dintre rata medie de înlocuire dintre femei și bărbați(2.2.1) Menținerea sustenabilității sistemului de pensii: Rata de acoperire a cheltuielilor nete din contributii

Rezultatele Programelor

Page 42: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, stabilește în cuprinsul art. 53 alin. 1), o limită de vârstă standard de pensionare de 63 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați. Pentru bărbați, limita de vârstă standard de 65 de ani a fost atinsă la data de 1 ianuarie 2015 în timp ce pentru femei, limitele vârstei standard de 63 de ani, se vor atinge gradual, în timp, până în anul 2030. Începând cu anul 2030 vârsta standard de pensionare pentru femei urmează să crească gradual pe o perioadă de 5 ani, atingând nivelul maxim de 65 de ani în anul 2035. O măsură care conduce la asigurarea sustenabilității și eficacității sistemului public de pensii reclamă o modificare rapidă a cadrului legal existent reprezentat de Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii și Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, pentru a permite femeilor să opteze pentru pensionare sau pentru rămânerea în activitate până la împlinirea vârstei de 65 de ani. O asemenea intervenție legislativă răspunde favorabil solicitării instituțiilor europene cu privire la egalizarea vârstelor standard de pensionare între bărbați și femei și totodată înlătură discriminarea de gen constatată de jurisprudență, sub aspectul dreptului la muncă.

Programul 2.1. este finanțat din următoarele surse:1. Bugetul MMJS2. Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS)

Obiective: Programul 2.1. are două obiective specifice ale căror rezultate, până în anul 2020, sunt te prin următorii indicatori de rezultat:Obiectiv specific P21_1: Asigurarea unei vieți decente pentru pensionari

• (2.1.1) Rata deprivării materiale în rândul pensionarilorObiectiv specific P21_2: Respectarea principiilor echității

(2.1.2) Diferența dintre rata medie de înlocuire dintre femei și bărbați

Măsuri de realizat: Programul 2.1. include acțiuni prevăzute de legislația în vigoare, și include la nivel de măsură pe acele activități prioritizate prin Programul de Guvernare 2017-2020. Efectele Programului 2.1 vor fi susținute și amplificate de măsuri fiscale în favoarea pensionarilor, respectiv: din 1 ianuarie 2017 impozit pe venit 0 pentru pensii mai mici sau egale cu 2000 lei lunar; de la 1 ianuarie 2018 impozit de 10% pentru pensii mai mari de 2000 lei lunar (calculat la suma ce depășește 2000 lei); începând cu primul trimestru din 2017 eliminarea contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru toți pensionarii, indiferent de nivelul pensiei. Contribuția de asigurări sociale de sănătate se suportă din bugetul de stat.

Bugetele alocate sunt redate în Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3.

(2.1.1) Asigurarea unei vieți decente pentru pensionari

2.1.1.1 Creșterea pensiei medii brute

2.1.1.2 Creșterea indemnizației sociale minime pentru pensionari

2.1.1.3 Stimularea sistemului privat de pensii

(2.1.2) Respectarea principiilor echității

2.1.2.1 Corelarea prevederilor și aplicarea corespunzătoare a documentelor legale pentru eliminarea inechităților și neconcordantelor din sistemul de pensii

Factorii de succes.

41

Page 43: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Pentru a nu afecta sustenabilitatea, principalul factor de succes al acestor măsuri este să poată fi finanțate fără a afecta sustenabilitatea și fără a fi însoțite de o creștere a presiunii inflaționiste.

Program 2.2: Managementul sistemului de pensii

Motivație: Stimularea gradului de ocupare și creșterea salariului minim33, (atât timp cât nu se generează efecte inflaționiste și se evită asimetria excesivă a curbei salariale), dar și îmbunătățirea ratei de colectare a contribuțiilor și implementarea/extinderea/eficientizarea sistemelor de pensii alternative și suplimentare (pensii private și ocupaționale) ca și a altor instrumente de economisire 34 sunt soluțiile cadru ale problemei de sustenabilitate a sistemului de pensii.

În ceea ce privește reformarea pe mai departe a sistemului public de pensii, studiul Expert Forum Working Paper 3 „Cine va plăti pensiile „decrețeilor” în 2030? Situația României în contextul comparativ UE și 7 scenarii de evoluție ale sistemului public de pensii”35 argumentează că în cazul României este recomandat să se urmeze, în funcție de orientarea ideologică, una dintre cele două strategii cu potențial maxim de succes, respectiv:

a) dacă obiectivul prioritar este creșterea gradului de adecvare a pensiei medii cea mai indicată măsură ar fi creșterea cotelor de contribuții la Pilonul II de pensii;

b) daca se urmărește prioritar reducerea deficitului, cea mai bună alternativă este creșterea vârstei de pensionare în funcție de speranța de viață.

Strategia adoptată de România în perioada aceasta de programare bugetară este să prioritizeze creșterea gradului de adecvare a pensiei pe baza creșterii prognozate a numărului de contribuabili și a veniturilor medii, continuând procesul de egalizare a vârstei de pensionare dintre femei și bărbați, și o mai bună eficiență administrativă, cu asigurarea unui serviciu public stabil și eficient în interesul cetățenilor. O inițiativă fundamentală este crearea sistemului de pensii ocupaționale. în al doilea rând, atenția se poate îndrepta asupra rezolvării aspectelor legate de echitate de gen și între categorii ocupaționale. Nu în ultimul rând, stabilitatea și coerența legislativă permite evitarea situațiilor de inechitate și creează condițiile pentru concentrarea pe analiză de impact și eficientizare administrativă. Ne referim la modificarea Legii nr. 263/2010, privind sistemul unitar de pensii publice, în sensul actualizării, simplificării și corelării cu alte acte normative.

Caseta 1. Lista de acte normative referitoare la sistemul de pensii

1) Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și văduvelor de război, 2) Legea nr. 49/1999, privind pensiile IOVR, 3) Legea nr. 44/1994, privind veteranii de război, 4) D.L. nr. 118/1990, și 5) Legea nr. 189/2000, ambele privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în strainatate ori constituite în prizonieri, 6) Legea nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au

33https://www.ce-re.ro/upload/Alternative%20si%20compromisuri%20%C3%AEn%20sistemul%20romanesc %20de%20pensii%20pentru%20urmatorii%2020%20de%20ani.pdf34http://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/1331677X.2016.1169705 35Citat de: https://www.ce-re.ro/upload/Alternative%20si%20compromisuri%20în%20sistemul%20romanesc%20de%20pensii%20pentru%20urmatorii%2020%20de%20ani.pdf

42

Page 44: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, 7) Legea nr. 341/2004, privind acordarea unor drepturi eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, 8) Legea nr. 109/2005, privind instituirea indemnizatiei pentru activitatea de liber-profesionist a artistilor interpreti sau executanti din Romania, 9) Legea nr. 8/2006, privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, 10) Legea nr. 578/2004, privind acordarea unui ajutor lunar pentru soțul supraviețuitor, 11) Legea nr. 196/2009, priving instituirea pensiei minime garantate, 12) Legea nr. 216/2015, privind acordarea pensiei de serviciu membrilor corpului diplomatic, 13) Legea nr. 215/2015, privind statutul funcționarului public parlamentar, 14) Legea nr. 83/2015, privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civila, 15) Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea nr. 47/1992, privind privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, 16) Legea nr. 130/2015, privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, 17) Legea nr.7/2016, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi și 18) Decizia CCR 297/2012, referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Programul 2.2. este implementat de CNPP, folosind legislația în vigoare și direcțiile de politică și strategie elaborate de sau în colaborare cu MMJS.

Programul 2.2. este finanțat din următoarele surse:

1. Bugetul MMJS

2. Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS)

3. (Potențial) alte surse

Obiective: Programul 2.2. are un obiectiv specific ale cărui rezultate până în 2020 sunt măsurate prin următorul indicator de rezultat:

Obiectiv specific P22_1: Asigurarea unui serviciu public stabil și eficient în interesul cetățenilor

(2.2.1) Rata de acoperire a cheltuielilor din contribuții

Măsuri de realizat: Programul 2.2. include măsuri de stabilizare a sistemului și plata pensiilor.

(2.2.1) Asigurarea unui serviciu public stabil și eficient în interesul cetățenilor

2.2.1.1 Stabilitate și coerență legislativă pentru o perioadă de minim 5 ani

2.2.1.2 Plata pensiilor și a beneficiilor asociate

Factori de succes: Menținerea sustenabilității sistemului de pensii depinde crucial de atingerea obiectivului legat de o creștere economică sustenabilă și generatoare de locuri de muncă, și îndeosebi a ocupării salariale. Depinde de asemenea și de succesul implementării/dezvoltării în

43

Page 45: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

continuare a sistemelor private de pensii. Comisia Națională de prognoză estimează că până în 2060 75% din pensionari vor fi acoperiți și de pensii private, și asta fără a considera pensiile ocupaționale.

44

Page 46: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Obiectiv strategic 3: Scăderea numărului persoanelor în risc de sărăcie și excluziune socială, în contextul creării unei rețele de servicii sociale integrate, ample și bine coordonate

Din 2008 până în prezent, la nivel european, România și Bulgaria ocupă ultimele locuri în ceea ce privește nivelul sărăciei, într-o ordine care depinde de indicatorul folosit.

Figura 8. Populația în risc de sărăcie sau excluziune socială (% din populația totală)

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 201515

20

25

30

35

40

45

50

23.7 23.3 23.7 24.2 24.7 24.5 24.4 23.7

44.243

41.5 40.943.2

41.940.3

37.4

Media UE România

Sursa datelor: EUROSTAT

Pentru România, reducerea marcată a ratei populației în risc de sărăcie și excluziune socială în 2015 este datorată scăderii numărului persoanelor în risc de excluziune socială, în timp ce populația în risc de sărăcie a crescut ușor. Daca vom considera ca prag de sărăcie echivalentul a 60% din venitul mediu la nivel național (după transferurile sociale), în România erau în 2015 7,435 milioane de persoane în risc de sărăcie și excluziune socială, sau peste 37% din populație, dar cu aproape 1.5 milioane mai puține decât în 2014. Dintre acestea, 5,05 milioane sunt în risc de sărăcie, cu cca 40 mii mai mulți decât în anul precedent.

Dar nu doar amploarea sărăciei în sine este o problemă majoră, ci și persistența și structura acesteia.

Caracterul creșterii economice, care nu ajunge să se redistribuie către păturile sărace ale societății, riscă să afecteze potențialul de creștere pe termen lung al țării și coeziunea socială.

Diferențele dintre zona urbană și zona rurală, ca și dintre regiunile țării se mențin sau sunt în creștere, iar sărăcia este în general persistentă36.

36 http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/2016/SF_BancaMondiala_RO_web.pdf

45

Page 47: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Figura 9. Alți indicatori ai sărăciei, 2008-2015, (% din populația totală)

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 201515.0

17.0

19.0

21.0

23.0

25.0

27.0

23.6

17.6

16.5

18.2

21.4 21.5

22.8

21.2

24.623.6

22.121.6

22.322.9 23.0

25.1 25.4

18

17.5

18.7

17.1

19.5 19.3

Rata riscului ancorat (2008)

Rata riscului de sărăcie (60% din mediana veniturilor după transferurile sociale)

Rata sărăciei persistente

Sursa datelor: EUROSTAT

În ceea ce privește structura populației în risc de sărăcie, aproape un sfert, adică peste 1.2 milioane sunt copii (sub 16 ani), și 13% persoane peste 65 de ani. Dintre persoanele în vârsta de muncă aflate în risc de sărăcie, respectiv 3.1 mil. persoane, aproape jumătate lucrează, majoritatea însă în ocupare nesalariată (vezi discuția de la Obiectivul strategic 1). Adulții din familiile monoparentale au un risc de sărăcie mult crescut.

Rata de risc de sărăcie este mai mică în rândul pensionarilor, 18,3% față de 19,4% pentru total populație peste 65 de ani, dar ambele rate au crescut semnificativ în 2015 față de 2014 (vezi discuția de la Obiectivul strategic 2). Aproape 1 mil de români cu dizabilități se află în risc de sărăcie. Copiii, cu o rată de risc de sărăcie de 37,3% (în sărăcie relativă) sunt în 2015 categoria cea mai afectată37.

Aceste caracteristici structurale implică nevoia de accelerare a tranziției de la acordarea de beneficii sociale, care nu acționează direct asupra ciclului sărăciei în contextul familial și cel al comunității, către un sistem bazat pe servicii sociale cu efect de asistare persoanei și a familiei sale către integrare activă în societate. Obiectivul strategic 3 se va referi la măsuri transversale de integrare a persoanelor sărace și în situații vulnerabile, cu accent pe copiii și persoane cu dizabilități.

37 Date EUROSTAT

46

Page 48: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Tabelul 4. Finanțarea programelor din cadrul Obiectivului strategic 3

Bugetul pe Programe al Obiectivului Strategic 3

Valoare totală ,000 Lei

Eșalonare totală pe an ,000 Lei

2017 2018 2019 2020

Programul 3.1. Protecția copilului 764.346 2.218 194.136 140.481 427.512

Programul 3.2. Protecție și inspecție socială 53.596.688 11.908.756 13.273.290 13.981.697 14.432.945

Programul 3.3. Servicii sociale 85.915 76.915 3.600 4.200 1.200

Programul 3.4. Drepturile persoanelor cu dizabilități 92.217 8.618 18.806 45.986 18.806

Programul 3.5. Egalitate de șanse și combaterea violenței în familie

185.601 24.344 73.869 77.983 9.405

Total OS 3 54.724.767 12.020.851 13.563.701 14.250.347 14.889.869

47

Page 49: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

48

Page 50: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Obiectivul strategic 3 vizează rezultate pe termen lung în reducerea ratei de risc de sărăcie și excluziune socială. Acestea au la bază rezultatele generate de programele prezentate mai jos.

Programul 3.1: Protecția copilului

Motivație: Tendințele demografice din ultimele decade reflectă o scădere a numărului și ponderii copiilor. evidențiind accentuarea procesului de îmbătrânire demografică. Dar problema sărăciei în rândul copiilor români este una copleșitoare. Aproape jumătate dintre aceștia (46% în 2015) trăiesc în risc de sărăcie și excluziune socială, cea mai mare rată la nivel european. 37,3% dintre copiii români se află în risc de sărăcie.

Protecția copilului se desfășoară pe câteva linii majore de acțiune. În vederea prevenirii separării copilului de familie începând cu anul 1997 s-au realizat: reformarea cadrului normativ în domeniu, descentralizarea activităților de protecție a copilului, restructurarea și diversificarea instituțiilor de

49

Rata riscului de săracie relativă. Țintă 2020: 22,3%Rata de risc de sărăcie în rândul copiilor. Țintă: 33%Impacturi

(3.1.1) Îmbunătăţirea accesului copiilor la servicii de calitate: Gradul de acoperire cu servicii sociale pentru copii (0-17 ani)(3.1.2) Respectarea drepturilor şi promovarea incluziunii sociale a copiilor aflaţi în situaţii vulnerabile: Ponderea beneficiarilor din serviciile sociale de tip rezidențial - instituții de tip vechi - copii(3.2.1) Administrarea într-n sistem unitar de plată a beneficiilor de asistență socială și gestionarea programelor privind serviciile sociale susținute de la bugetul de stat: Raportului dintre numărul plăților verificate și număr total de plăți(3.2.2) Reducerea erorii şi fraudei în sistemul de asistenţă socială prin asigurarea unei activități riguroase de control și inspecție a aplicării măsurilor legale privind activităţile de stabilire și acordare a beneficiilor de asistenţă socială și de furnizare a serviciilor sociale: Raportului dintre numărul plăților cu erori/fraude si numărul total de plăți(3.3.1) Consolidarea sistemului național de asistență socială în vederea asigurării accesului tuturor categoriile de persoane vulnerabile la servicii sociale de calitate, în special prin consolidarea capacității SPAS de a asigura pachetul minim de servicii integrate la nivelul fiecărei UAT: Ponderea furnizorilor publici de servicii sociale acreditați din total furnizori publici de servicii sociale din subordinea autorităților publice locale % furnizori publici acreditați din total furnizori publici de servicii sociale din subordinea autorităților publice locale(3.3.2) Creșterea accesului la servicii sociale pentru persoanele vârstnice: Gradul de acoperire cu servicii sociale pentru persoanele vârstnice(3.4.1) Promovarea accesibilității în toate domeniile vieții pentru asigurarea exercitării de către persoanele cu dizabilități a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului; eliminarea discriminării: Personalului angajat in institutiile publice va fi informat/format asupra necesitatii accesibilizarii mediului fizic, informational si comunicational(3.4.2) Dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități din centrele rezidențiale de tip vechi, în etape, concomitent cu dezvoltarea de servicii în comunitate: Dezinstituționalizarea persoanelor adulte cu handicap ce urmează a fi transferate în locuințe protejate prin finantare POR(3.5.1) Reducerea și prevenirea cazurilor de discriminare, hărțuire și violență: Procentul din populație care au cunostinta de existenta cadrului legal si măsurilor aplicabile în situații de discriminare, hărțuire, violență în rândul populației

Rezultatele programelor

Page 51: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

ocrotire a copilului, dezvoltarea de alternative de tip familial la ocrotirea de tip rezidențial și creșterea accentului pe politicile de prevenire a separării copilului de familie. În continuare, se va avea astfel în vedere asigurarea cadrului necesar dezvoltării serviciilor sociale în raport cu acordarea unor beneficii financiare directe, și dezvoltarea serviciilor sociale destinate sprijinirii creșterii și îngrijirii copiilor și adolescenților în familie, facilitându-se în același timp promovarea unor mecanisme de sprijin al părinților în vederea asigurării unui echilibru între viața de familie și cea profesională. Adopția este cea mai bună soluție de a oferi o familie permanentă copilului pentru care nu poate fi găsit un mediu corespunzător în familia sa de origine.

Aceste două linii de acțiune, în responsabilitatea MMJS, respectiv ANPDCA sunt completate de măsuri complexe de îmbunătățire a accesului la servicii de educație (inclusiv combaterea abandonului școlar) și sănătate, acoperite mai ales de ministerele de resort, în colaborare și cu consultarea ANPDCA.

Legislația privind protecția și promovarea drepturilor copilului, elaborată de MMJS în colaborare cu ANPDCA, este în prezent aliniată cerințelor europene și internaționale în materie. La nivel de implementare, asigurată de Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) și a Serviciilor Publice de Asistență Socială (SPAS), există o eterogenitate ridicată a structurilor organizaționale din teritoriu și a procedurilor de lucru utilizate la nivelul acestora, datorată în mare parte lipsei resurselor umane și a capacității administrative necesare aplicării integrale a cadrului legislativ existent38.Programul de Guvernare pune un accent deosebit pe măsuri care să ducă la îmbunătățirea performanțelor educaționale, abilităților și competențelor tuturor copiilor și tinerilor, și reducerea abandonului școlar, inclusiv prin introducerea Pachetului social garantat pentru educație. în al doilea rând se urmărește susținerea familiilor cu copii prin acordarea între 1.200 și 1.600 lei/ an pentru fiecare copil care nu lipsește de la școală, în funcție de veniturile părinților și numărul de copii și prin acordarea de deduceri fiscale. și serviciile de sănătate, îndeosebi prevenție, vor fi mai bine direcționate către copii. Serviciile integrate înființate la nivelul primăriilor vor constitui o prioritate, cu implementare 2017–2020. Dezinstituționalizarea și tranziția către îngrijirea în comunitate este una dintre măsurile cuprinse atât în Strategia Națională pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Copilului, în cea privind incluziunea socială și reducerea sărăciei, cât și în Programul de Guvernare 2017-2020, iar reușita acestui proces trebuie să fie în strânsă legătură cu dezvoltarea și finanțarea serviciilor adresate copiilor separați de familiile lor.Programul 3.1. este finanțat din următoarele surse:

1. Bugetul MMJS2. Programul Operațional POCU, Axele ???3. (Potențial) alte surse

Obiective: Programul 3.1. are două obiective specifice ale cărui rezultate până în 2020 sunt te prin următorii indicatori de rezultat:

Obiectiv specific P3.1_1: Îmbunătățirea accesului copiilor la servicii de calitate (3.1.1) Gradul de acoperire cu servicii sociale pentru copii (0-17 ani)

Obiectiv specific P3.1_2: Respectarea drepturilor și promovarea incluziunii sociale a copiilor aflați în situații vulnerabile

(3.1.2) Ponderea beneficiarilor din serviciile sociale de tip rezidențial - instituții de tip vechi – copii

38 http://www.copii.ro/anpdca-content/uploads/2015/01/Anexa-1-Strategia-nationala-aprobata-de-Guvern.pdf

50

Page 52: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Măsuri de realizat: Programul 3.1. include măsurile din Strategia națională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului 2014-2020, și va pune accent la nivel de măsură pe acele activități prioritizate prin Programul de Guvernare 2017-2020. Bugetele alocate sunt redate în Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3.

(3.1.1) Îmbunătățirea accesului copiilor la servicii de calitate

3.1.1.1 Înființarea a cel puțin un serviciu de îngrijire de zi la nivelul fiecărei unități administrativ teritoriale

3.1.1.2 Extinderea acordării pachetului minim de servicii

3.1.1.3 Creșterea calității serviciilor sociale destinate copiilor

(3.1.2) Respectarea drepturilor și promovarea incluziunii sociale a copiilor aflați în situații vulnerabile

3.1.2.1 Închiderea instituțiilor din sistemul de protecție a copilului care funcționează în structura preluată în anul 1997, respectiv anul 2000 și înființarea de case de tip familial și apartamente

3.1.2.2 Înființarea a 8 centre regionale specializate pentru asistarea copiilor cu tulburări de comportament

3.1.2.3 Înființarea instituției Avocatul Copilului

Factori de succes: Factori care ar asigura succesul acestor programe sunt în principali legați de disponibilitatea resurselor de personal necesare, dar și de o mai bună colaborare între sectoare sau autorități în implementarea cadrului legislativ existent. Sistemul de protecție socială din România este încă excesiv orientat pe dimensiunea beneficiilor bănești, și în consecință, asistența socială în familie și în comunitate, și în cadrul ei componenta de prevenire, este necesar să fie dezvoltată suplimentar. în acest scop este utilă stimularea transferului de bune practici în domeniul serviciilor și politicilor pentru copil.

Programul 3.2: Protecție și inspecție socială

Motivație: Beneficiile de asistență socială, componentă a sistemului național de protecție socială, sunt măsuri de redistribuire financiară destinate persoanelor sau familiilor care întrunesc condițiile de eligibilitate prevăzute de lege. Beneficiile de asistență socială (atât în bani, cât și în natură) trebuie să ofere beneficiarilor un venit sigur și, prin urmare, orice reformă a sistemului va trebui să consolideze și să optimizeze acest tip de sprijin. În prezent în România asistența socială are o contribuție importantă la reducerea incidenței sărăciei. Dar daca în România redistribuire reduce ponderea populației în risc de sărăcie de la 49% la 25,4%, în UE, pe medie, diferența după transferuri sociale este mai mare – de la aproape 48% la ușor peste 17%.

ANPIS administrează trei mari categorii de beneficii de asistență socială, respectiv: 1) sprijin acordat familiilor cu venituri reduse 2) politici familiale și 3) sprijin acordat persoanelor cu handicap. Cel mai mare număr de beneficiari revine alocației pentru copii, peste 3.6 mil persoane, un drept universal acordat copiilor. Peste 1.4 mil de beneficii de asistență socială pentru persoane cu dizabilități au fost plătite în 2016 și peste 500 mii de ajutoare pentru încălzirea locuinței.

51

Page 53: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Sistemul de asistență socială, ca și componentă a sistemului de protecție socială, contribuie prin elementele sale – beneficiile de asistență socială (transferurile financiare) și serviciile sociale, la promovarea, respectarea și garantarea drepturilor beneficiarilor la o viață independentă, împlinită și demnă, precum și la facilitarea participării acestora la viața socială, economică, politică și culturală, ca parte integrantă în procesul de incluziune socială.

Bugetul corespunzător, gestionat de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru domeniul asistenței sociale a crescut continuu din 2005, iar programele din domeniu au fost revizuite în condiții de eficiență, eficacitate și economicitate.

Din 2010 până în prezent, două reforme au marcat acest domeniu, respectiv:

adoptarea strategiei privind reforma în domeniul asistenței sociale în 2011, și

aprobarea Strategiei Naționale pentru Incluziune Socială și Reducerea Sărăciei 2015-2020 și a Planului de Acțiune al Guvernului României prin Hotărârea de Guvern nr. 383 din 27 mai 2015 În anul 2015

Programul de Guvernare 2017-2020 pune accent pe țintirea mai precisă a grupurilor vulnerabile și promovarea „incluziunii active”, împreună cu dezvoltarea unui sistem eficient de monitorizare și evaluare a politicilor de incluziune socială și a unui sistem național de indicatori de incluziune socială și calcularea anuală a acestora. Se urmărește de asemenea integrarea și corelarea tuturor bazelor de date din domeniul asistenței sociale și crearea sistemului "e-asistență socială’’.

Plata beneficiilor sociale este un element cu pondere importantă în bugetul MMJS, și, în mod evident se urmărește cu atenție limitarea efectelor fraudei, corupției și erorilor. Controlul se realizează mai ales asupra programelor care au un grad relativ mai ridicat de risc de fraudă, cum ar fi Venitul Minim Garantat, alocația pentru copii sau beneficiile pentru persoanele cu dizabilități. Strategia Antisărăcie recomandă dezvoltarea sistemului de semnalare a suspiciunii de fraudă, întărirea capacității de control și comunicarea publică a rezultatelor campaniilor de luptă împotriva fraudei.

În mod concret, activitatea de inspecție socială se referă la:

- realizarea campaniilor de control tematic, în conformitate cu planul de control al MMJS

- verificarea prin controale inopinate a modului în care sunt respectate drepturile sociale ale cetățenilor

- evaluarea serviciilor sociale.

La nivelul anului 2015, cele mai multe dintre verificări (95%) au fost făcute prin controale tematice, dar controalele inopinate sunt cele care au cea mai mare rată de suspiciuni verificate (37%), urmat de controlul desfășurat la solicitarea camerelor de conturi (22%). Pe cale de consecință, ANPIS desfășoară activități de încurajare a cetățenilor de a sesiza aspecte neconforme cu cadrul legal și scăderea treptată a abordării controlului tematic39

Politica în domeniul asistenței sociale este elaborate de MMJS în colaborare mai ales cu MEN și MS și este implementată de către ANPIS, în colaborare cu autoritățile locale. Activitatea de inspecție socială se realizează de către ANPIS prin Direcția de Inspecție Socială reprezentanții acesteia la nivel local, respectiv, inspectorii sociali.

39 Raport de activitate ANPIS, 2015

52

Page 54: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Programul 3.2. este finanțat din următoarele surse:

1. Bugetul MMJS2. Bugetul Asigurărilor Sociale (BAS)3. Programul Operațional POCU, Axele ???4. (Potențial) alte surse

Din anul 2011, costurile cu asistența socială au fost acoperite integral de la bugetul central - modificare care a avut atât beneficii de distribuție cât și administrative - rata de eroare și de fraudă a scăzut de la 25% în 2010, la 12% în 201440.

Obiective: Programul 3.2. are două obiective specifice ale cărui rezultate până în 2020 sunt măsurate prin următorii indicatori de rezultat:

Obiectiv specific P3.2_1: Administrarea într-un sistem unitar de plată a beneficiilor de asistență socială și gestionarea programelor privind serviciile sociale susținute de la bugetul de stat

(3.2.2) Raportului dintre numărul plăților verificate informatic și număr total de plăți

Obiectiv specific P3.2_2: Reducerea erorii și fraudei în sistemul de asistență socială prin asigurarea unei activități riguroase de control și inspecție a aplicării măsurilor legale privind activitățile de stabilire și acordare a beneficiilor de asistență socială și de furnizare a serviciilor sociale

(3.2.3) Raportului dintre numărul plăților cu erori/fraude și număr total de plăți

Măsuri de realizat: Programul 3.2. include măsuri din Strategia națională antisărăcie 2014-2020 și care decurg din legislația în vigoare și va pune accent la nivel de măsură pe acele activități prioritizate prin Programul de Guvernare 2017-2020. Bugetele alocate sunt redate în Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3

(3.2.1) Administrarea într-un sistem unitar de plată a beneficiilor de asistență socială și gestionarea programelor privind serviciile sociale susținute de la bugetul de stat

3.2.1.1

Plata drepturilor sociale pentru sprijinirea familiilor cu venituri reduse (ajutorul social/ajutorul încălzire/ alocația pentru susținerea familiei)

3.2.1.2

Beneficii acordate în cadrul politicilor familiale (alocația de stat pentru copii/alocația de plasament/indemnizația pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție)

3.2.1.3

Sprijin alocat persoanelor cu handicap

1.Drepturi acordate persoanelor cu handicap în conformitate cu Legea Număr 448/2006:

a. Bugetele personale complementare acordate lunar persoanelor cu handicap;

b. Indemnizația lunară acordată persoanelor cu handicap grav și accentuat

c. Indemnizația lunară de însoțitor pentru persoanele cu handicap vizual

d. Alocația lunară de hrană pentru copiii cu handicap de tip HIV/SIDA

2. Indemnizația lunară de hrană HIV/SIDA acordată potrivit Legii Număr 584/2002.

3.2.1.4

Creșterea ajutorului financiar acordat prin programul VMI

40 PSI 2014

53

Page 55: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

3.2.1.5

Verificarea ex-ante a acordării drepturilor sociale pentru sprijinirea familiilor cu venituri reduse, în vederea scăderii nr. de beneficiari neeligibili (ajutorul social/ajutorul încălzire/ alocația pentru susținerea familiei)

3.2.1.6

Verificarea ex-ante a acordării drepturilor sociale pentru beneficiile acordate în cadrul politicilor familiale, în vederea scăderii nr. de beneficiari neeligibili (alocația de stat pentru copii/alocația de plasament/indemnizația pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție)

3.2.1.7

Creșterea ponderii drepturilor acordate persoanelor cu handicap în conformitate cu Legea nr. 448/2006, plătite prin ANEPIS, în conformitate cu art. IV din proiectul de Lege nr. 448/ 2006 - art. 57, alin. (2)

3.2.1.8

Acordarea beneficiilor și serviciilor sociale prin noul Sistem de Management al Informațiilor pentru Asistență Socială (DIAMANT)

(3.2.2) Reducerea erorii și fraudei în sistemul de asistență socială prin asigurarea unei activități riguroase de control și inspecție a aplicării măsurilor legale privind activitățile de stabilire și acordare a beneficiilor de asistență socială și de furnizare a serviciilor sociale

3.2.2.1

Întărirea capacității și eficienței actului de inspecție socială, prin diversificarea metodelor de control (profil de risc, încrucișare baze de date, extindere, eșantionare etc.), pentru beneficiarii de ajutor social, alocație pentru susținerea familiei, ajutor pentru încălzirea locuinței, de indemnizație de creștere și îngrijire copil, stimulent de inserție, precum și de indemnizații acordate persoanelor cu dizabilități.

3.2.2.2 Derularea eficientă a activității de inspecție socială –misiuni de inspecție inopinată

3.2.2.3

Întărirea capacității și eficienței actului de inspecție socială prin realizarea de controale care au ca scop verificarea modului de respectare a standardelor minime de calitate de către furnizorii publici și privați de servicii sociale

3.2.2.4

Întărirea capacității de inspecție socială prin realizarea de evaluări a serviciilor sociale, pe baza standardelor minime de calitate, în vederea licențierii acestora

3.2.2.5

Întărirea capacității de inspecție socială prin realizarea de controale, în scopul verificării asigurării accesului neîngrădit al persoanelor cu dizabilități

Factori de succes: Principalul factor de succes legat de asistența socială este țintirea precisă a beneficiarilor și reducerea fraudei printr-un program de inspecție socială performant. Introducerea sistemelor complexe și personalizate de tip venitul de inserție/incluziune necesită un control precis și complex al informației caz cu caz, deci calitatea sistemului informatic este fundamentală.

Programul 3.3: Servicii sociale

Motivație: Serviciile sociale reprezintă activitatea sau ansamblul de activități realizate pentru a răspunde nevoilor sociale, precum și celor speciale, individuale, familiale sau de grup, în vederea depășirii situațiilor de dificultate, a prevenirii și a combaterii riscului de excluziune socială, a promovării incluziunii sociale și a creșterii calității vieții41. Sărăcia monetară adâncește și mai mult vulnerabilitățile, însă doar prin acordarea de beneficii sociale nu se pot elimina actualele probleme sociale. Combaterea sărăciei și a excluziunii sociale presupune abordarea nevoilor individuale din perspectiva ciclurilor vieții, în context familial și comunitar. Aceasta nu se poate realiza fără o rețea

41 Legii asistenței sociale nr. 292/2011

54

Page 56: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

complexă de servicii sociale, bine coordonată și integrată pentru a combate cele mai persistente probleme sociale ale României, precum nutriția precară a copiilor, neglijarea și abuzul copiilor, părăsirea timpurie a școlii și slaba dezvoltare a programelor de educație timpurie a copilului. Printre aceste probleme putem include și șomajul tinerilor, serviciile medicale primare și preventive insuficiente, numărul mic al locuințelor sociale și lipsa serviciilor de sprijin menite să răspundă diferitelor nevoi (precum dizabilități, dependență de droguri și alcoolism, violență domestică, lipsa unui adăpost și nevoile foștilor deținuți).

Există deja un spectru larg de politici, programe și intervenții sectoriale care urmăresc reducerea sărăciei și a excluziunii sociale, iar experiența și instrumentele necesare identificării persoanelor și zonelor afectate de sărăcie au fost îmbunătățite în ultimii ani. În prezent se urmărește o mai bună coordonare a acestor politici, programe și intervenții în vederea eficientizării intervențiilor sociale, care să ofere populației acces la locurile de muncă, sprijin financiar și servicii.

Această secțiune vizează doar serviciile sociale din cadrul sistemului de asistență socială, dar trebuie avută în vedere conectarea funcțională cu celelalte tipuri de servicii (precum cele din sfera ocupării forței de muncă, a educației, a sănătății, a justiției și a locuirii).

Politica în domeniul asistenței sociale este elaborată de MMJS în colaborare mai ales cu MEN și MS și este implementată de către ANPIS, în colaborare cu autoritățile locale. Serviciile sociale din domeniu sunt oferite către cetățeni de către servicii furnizori publici și privați autorizați/licențiați de către MMJS împreună cu ANPDCA, ANES și ANPD. În decembrie 2016 existau 2550 servicii sociale licențiate, dintre care 1396 publice (1696 la sfârșitul anului) și 1154 private, și 2947 furnizori licențiați42.

Liniile curente de politică, așa cum sunt ele definite atât de Strategia Antisărăcie, cât și de Programul de Guvernare, se referă la a) modificarea accentului de la susținerea persoanei la susținerea familiei, b) tranziția către incluziunea activă, care combină politicile de integrare pe piața muncii cu acordarea unui venit suficient și cu dezvoltarea unui sistem de servicii sociale, și c) dezvoltarea unui sistem eficient de monitorizare și evaluare a politicilor de incluziune socială.

Prin prisma atribuțiilor ce revin MMJS în calitate de autoritatea publică centrală care elaborează politica de asistență socială și promovează drepturile familiei, copilului, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilități și ale oricăror altor persoane aflate în nevoie, în perioada 2017-2020, urmează să se elaboreze și sau revizuiască acte normative în domeniul asistenței sociale, respectiv: modificarea și completarea Legii nr.17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, inclusiv în vederea introducerii prestației de dependență, potrivit modelelor europene și modificarea și completarea Legii asistenței sociale nr.292/2011 în vederea revizuirii/creării cadrului legislativ pentru implementarea măsurilor din Programul de guvernare 2017-2020, menționate anterior.

Programul 3.3. Servicii sociale este finanțat din următoarele surse:

1. Bugetul MMJS2. Bugetul Asigurărilor Sociale (BAS)3. Programul Operațional POCU, Axele ???4. (Potențial) alte surse

Obiective: Programul 3.3. are două obiective specifice ale cărui rezultate până în 2020 sunt măsurate prin următorii indicator de rezultat:

Obiectiv specific P3.3_1: Consolidarea sistemului național de asistență socială în vederea asigurării accesului tuturor categoriile de persoane vulnerabile la servicii sociale de calitate, în

42 https://harta-furnizori.mmuncii.ro/

55

Page 57: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

special prin consolidarea capacității SPAS de a asigura pachetul minim de servicii integrate la nivelul fiecărei UAT

(3.3.1) Ponderea furnizorilor publici de servicii sociale acreditați din total furnizori publici de servicii sociale din subordinea autorităților publice locale

Obiectiv specific P3.3_2: Creșterea accesului la servicii sociale pentru persoanele vârstnice

(3.3.2) Gradul de acoperire cu servicii sociale pentru persoanele vârstnice

Măsuri de realizat: Programul 3.3. include măsuri din Strategia națională antisărăcie 2014-2020 și care decurg din legislația în vigoare, și va pune accent la nivel de măsură pe acele activități prioritizate prin Programul de Guvernare 2017-2020. Bugetele alocate sunt redate în Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3.

(3.3.1) Consolidarea sistemului național de asistență socială în vederea asigurării accesului tuturor categoriile de persoane vulnerabile la servicii sociale de calitate, în special prin consolidarea capacității SPAS de a asigura pachetul minim de servicii integrate la nivelul fiecărei UAT

3.3.1.1 Asigurarea, menținerea și îmbunătățirea calității în domeniul serviciilor sociale

3.3.1.2 Îmbunătățirea cadrului legislativ privind dezvoltarea serviciilor de identificare și intervenție la nivelul comunităților locale, fiind elaborat regulamentul cadru pentru serviciile publice de asistență socială organizate la nivelul comunei și revizuite cele pentru serviciile de la nivelul orașelor, municipiilor și la nivel județean

3.3.1.3 Elaborarea/revizuirea standardelor de cost și de calitate în domeniul serviciilor sociale

3.3.1.4 Dezvoltarea și implementarea unui program național privind formarea profesională a personalului din domeniul asistenței sociale și asigurarea în fiecare unitate administrativ teritorială a cel puțin unui asistent social

3.3.1.5 Creșterea capacității serviciilor publice de asistență socială de a furniza servicii sociale prin elaborarea de instrumente și metodologii de lucru

3.3.1.6 Dezvoltarea unui sistem național de incluziune socială

(3.3.2) Creșterea accesului la servicii sociale pentru persoanele vârstnice

3.2.2.1 Elaborarea/revizuirea legislației privind asistența socială a persoanelor vârstnice

3.2.2.2 Elaborarea standardelor de cost pentru căminele publice pe grade de dependență

3.2.2.3 Susținerea parteneriatului public privat. Dezvoltarea pieței mixte de servicii

Factori de succes: Pentru succesul funcțional al serviciilor sociale este necesară o abordare coordonată la nivelul implementării politicilor, programelor și intervențiilor adresate populației sărace și vulnerabile, precum și zonelor marginalizate. Este de asemenea, necesară îmbunătățirea capacității de evaluare corectă a nevoilor la orice nivel și armonizarea și alinierea diferitelor programe și intervenții cu ajutorul unor asistenți sociali bine pregătiți și abilitați atât la nivel individual, cât și la nivel de comunitate. În implementarea intervențiilor, este important să fie

56

Page 58: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

abordate atât provocările de la nivelul ofertei, cât și cele legate de cerere. În comunitățile sărace și marginalizate, din mediul rural sau urban, dar și în rândul populației de etnie romă sau non-romă, furnizarea unei noi infrastructuri sau servicii nu înseamnă că acestea vor fi și folosite43.

Programul 3.4: Drepturile persoanelor cu dizabilități

Motivație: La 31 decembrie 2016 numărul total de persoane cu dizabilități a fost de 786.546 persoane, ori 3,54% % din populația României. Dintre acestea, 97,70 % (768.456 persoane) se află în îngrijirea familiilor și/sau trăiesc independent (neinstituționalizate) și 2,30 % (18.090 persoane) se află în instituțiile publice rezidențiale de asistență socială pentru persoanele adulte cu dizabilități (instituționalizate) coordonate de MMJS prin Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități. Numărul instituțiilor publice de asistență socială pentru persoanele adulte cu dizabilități la 31 decembrie 2016 este de 448, dintre care: 388 rezidențiale (față de 372 la 31 decembrie 2015) și 60 nerezidențiale – de zi (față de același număr 57 la 31 decembrie 2015). În centrele de îngrijire și asistență se află 6.510 de beneficiari, și în locuințe protejate 914 de beneficiari. Un număr semnificativ de beneficiari există și în cele 67 de centre de recuperare și reabilitare neuropsihiatrică, respectiv 6.005 persoane (33,20%) În 2016 copiii cu dizabilități erau în număr de 62.066 44.

Programul 3.4., Drepturile persoanelor cu dizabilități, urmărește crearea și dezvoltarea cadrului legal și instituțional necesar pentru exercitarea deplină și efectivă de către persoanele cu dizabilități a drepturilor și libertăților fundamentale.

Cele două linii de direcție fundamentate ale politicii de susținere și integrare a persoanelor cu dizabilități sunt: 1) promovarea accesului (inclusiv la servicii de educație, formare și sănătate) asigurarea accesibilității și eliminarea discriminării, și 2) dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități din centrele rezidențiale de tip vechi, în etape, concomitent cu dezvoltarea de servicii în comunitate. Aceste linii de politică corespund obiectivelor Programului 3.5. și reflectă filosofia și structura Strategiei naționale “O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități” , aprobată prin HG nr. 655/2016. Strategia, își propune să asigure implementarea Convenția ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 13 decembrie 2006, semnată de România la 26 septembrie 2007, și ratificată prin Legea nr. 221/2010.

Programul de Guvernare 2017-2020 reiterează importanța celor două linii de politică menționate mai sus. Măsuri adiționale se referă la măsuri de consiliere pe piața muncii, alternative de formare profesională (ateliere protejate, ateliere vocaționale, centre de terapie ocupațională etc.) pentru tinerii cu dizabilități și diversificarea serviciilor de sprijin în vederea creșterii ocupării: muncă asistată, muncă la domiciliu, servicii de coaching (vezi Obiectivul 1), elaborarea unui plan pentru construcția și utilizarea eficientă de locuințe sociale destinate familiilor dezavantajate (fără adăpost, având printre membri persoane cu dizabilități etc), susținerea programelor de știri din cadrul televiziunilor prin plata integrală a interpreților și a costurilor generate de introducerea în cadrul acestora a prezentării duale, creșterea gradului de subvenționare pentru serviciile de recuperare, dispozitive ajutătoare, tehnologii asistive prin CNAS, mai ales pentru copiii, dezvoltarea serviciilor sociale și îmbunătățirea reglementării statutului asistentului personal, creșterea sprijinului acordat familiilor care au în îngrijire persoane cu dizabilități, dezvoltarea serviciilor de transport adaptat și sancționarea entităților care nu respectă dreptul la acces al persoanelor cu dizabilități. Se va pune accent crescut pe consultarea periodică a organizațiilor reprezentative ale persoanelor cu dizabilități.

43 http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/2016/SF_BancaMondiala_RO_web.pdf44 Buletin Statistic al MMJS, http://www.mmuncii.ro/j33/images/buletin_statistic/dizabilitati_an2016.pdf

57

Page 59: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Programul de Guvernare propune și constituirea Fondului Național de Abilitate format 50% din taxa pe dizabilitate colectată de la angajatorii cu cel puțin 50 de angajați, care nu au 4% angajați persoane cu dizabilități cu scopul de a sprijini integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii. În ceea ce privește elaborarea de strategii și dezvoltarea cadrului legislativ, se prevede elaborarea unui Plan Național de Accesibilitate, pentru accesibilizarea mediului fizic, informațional și comunicațional pentru persoanele cu dizabilități și modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, astfel încât integrarea acestora în societate să se facă în mod real inclusiv prin creșterea ponderii numărului acestora în categoria salariaților45.

Politica în acest domeniu este centrată pe implementarea măsurilor enumerate mai sus și este elaborate de MMJS, în colaborare cu ANPD și o varietate de parteneri instituționali. Implementarea se realizează de către DGASPC/SPAS și ANPIS.

Programul 3.4. este finanțat din următoarele surse:1. Bugetul MMJS2. Programul Operațional POCU, Axele ???3. Programul Operațional POR, Axele ??4. Programe Naționale5. (Potențial) alte surse

Obiective: Programul 3.4. are două obiective specific ale cărui rezultate până în 2020 sunt te prin următorii indicatori de rezultat:

Obiectiv specific P3.4_1: Promovarea accesibilității în toate domeniile vieții pentru asigurarea exercitării de către persoanele cu dizabilități a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului; eliminarea discriminării

(3.4.1) Personalul angajat in instituțiile publice informat/format asupra necesității accesibilizării mediului fizic, informațional și comunicațional

Obiectiv specific P3.4_2: Dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități din centrele rezidențiale de tip vechi, în etape, concomitent cu dezvoltarea de servicii în comunitate

(3.4.2) Dezinstituționalizarea persoanelor adulte cu handicap ce urmează a fi transferate în locuințe protejate prin finanțare POR - % din total obiectiv (516 persoane până în anul 2023)

Măsuri de realizat: Programul 3.4. include măsuri din Strategia națională O Societate fără Bariere pentru Persoanele cu Dizabilități și care decurg din legislația în vigoare, și va pune accent la nivel de măsură pe acele activități prioritizate prin Programul de Guvernare 2017-2020. Bugetele alocate sunt redate în Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3.

(3.4.1) Promovarea accesibilității în toate domeniile vieții pentru asigurarea exercitării de către persoanele cu dizabilități a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului; eliminarea discriminării

3.4.1.1 Introducerea cunoștințelor despre accesibilitate și „design universal” în sistemul de formare inițială și continuă a funcționarilor publici și a profesioniștilor din domeniile: proiectării și realizării mediului fizic, accesul la sistemul de transport public, comunicare, tehnologii și sisteme informatice și de comunicații.

3.4.1.2 Creșterea gradului de conștientizare și sensibilizare privind importanța accesibilității, inclusiv la nivel de comunitate

3.4.1.3 Sesiuni de formare profesională, instruire și informare pentru personalul care

45 http://www.cdep.ro/pdfs/oz/Program%20de%20Guvernare.pdf

58

Page 60: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

interacționează sau este implicat în asistența și protecția persoanelor cu dizabilități, inclusiv din ONG-uri

(3.4.2) Dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități din centrele rezidențiale de tip vechi, în etape, concomitent cu dezvoltarea de servicii în comunitate

3.4.2.1 Identificarea de locații în comunitate pentru dezvoltarea infrastructurii sociale; elaborarea de către planului de restructurare a instituției de tip vechi

3.4.2.2 Transferul persoanelor cu abilități de viață independentă, abilități sociale și abilități pentru muncă în alternative de tip familial (locuințe protejate)

3.4.2.3 Prevenirea instituționalizării și susținerea dezinstituționalizării prin înființarea și/sau diversificarea structurilor furnizoare de servicii sociale

3.4.2.4 Înființarea și monitorizarea echipelor mobile pentru intervenția în comunitate pentru persoanele cu dizabilități nedeplasabile

3.4.2.5 Proiecte ale ONG-urilor acordate prin art. 99 din Legea 448/2006

Factori de succes: Succesul implementărilor măsurilor de accesibilizare depinde pe de o parte de efectul sesiunilor de sensibilizare și conștientizare iar pe de altă parte se capacitatea de a aplica efectiv sancțiuni. Factori de succes esențiali pentru dezinstituționalizare sunt managementul eficient al fondurilor disponibile și stabilirea unei colaborări de succes cu administrațiile locale.

Programul 3.5: Egalitate de șanse și combaterea violenței în familie

Motivație: Egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați este un principiu fundamental al drepturilor omului, transpus atât la nivel legislativ, cât și la nivelul politicilor publice. Studii recente în acest domeniu au relevat faptul că introducerea perspectivei de gen în politicile publice conduce la creșteri semnificative ale economiei și nivelului de trai al cetățenilor. În ultimii ani s-a putut observa că diferențele de gen s-au diminuat, însă nu suficient pentru a realiza de facto egalitatea de șanse între femei și bărbați46. Egalitatea de șanse poate fi privită din numeroase perspective. Dacă în momentul de față, în România nu există discriminare a femeilor la educație și sănătate, dar se observă diferențe în accesul pe piața muncii (vezi Obiectivul 1).

Rata de sărăcie și excluziune socială în rândul femeilor era în România de 38,2% în 2015, mult peste nivelul mediu european de 24,4%, și cu o diferență mai mare între femei și bărbați (1,7pp față de 1,4pp în UE). Particularitatea României este că această diferență se datorează în cea mai mare parte diferențelor în ocupare, la rândul lor alimentate de modelul familial și balanța familie muncă mai în defavoarea femeilor din România decât celor din alte țări, și nu diferențelor în salarii.

În România, ponderea reprezentării femeilor în poziții decizionale în administrația publică, la ambele niveluri, crește de la 27% în 2003 la 56% în 2011 și, în concordanță cu tendința descrescătoare la nivelul Uniunii Europene, la 51% în 2012. În fapt, se constată că procentul femeilor care ocupă poziții de decizie în administrația publică centrală depășește semnificativ media generală din UE, fapt care situează țara noastră printre primele locuri în ierarhia europeană47.

46 http://anes.gov.ro/cs/groups/public/documents/document/mjaw/mda1/~edisp/1010115116200005220.pdf47 PSI 2014

59

Page 61: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Pe de altă parte deși există la nivelul opiniei publice și al conștiinței colective certitudinea că hărțuirea este un fenomen răspândit, la acest moment nu există o conștientizare suficientă a dreptului și obligațiilor legate de combaterea acestui fenomen, atât din partea victimelor cât și a societății în general.

Drept urmare, având în vedere că măsuri de promovare a egalității de gen pe piața muncii sunt cuprinse în Obiectivul 1, iar diverse măsuri de natură socială în Obiectivul 2, Programul 3.5. va acoperi măsuri de educație, formare și conștientizare. Acestea corespund Strategiei naționale în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați pentru perioada 2014 – 2017, aprobată prin HG 1050/2014 principalul document strategic în acest domeniu.

Este de menționat ca experiența românească în domeniul egalității de gen include deja o legislație bine structurată, mecanisme instituționale care pun în aplicare acest principiu, o societate civilă în continuă dezvoltare și un important segment academic48.

În ceea ce privește violenta în familie, aceasta este una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă societatea românească. Datele recente arată că societatea românească contemporană, în lipsa unor modele progresiste, tinde să se orienteze în ceea ce privește construirea relațiilor dintre femei și bărbați în familie către un model patriarhal, influențat, din păcate, de scăderea nivelului de trai și de educație și de evoluțiile sociale negative ale tranziției românești. În acest context, prevenirea violenței în familie devine o prioritate în ceea ce privește promovarea modelelor relaționale bazate pe egalitatea de gen.

"Convenția privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și violenței domestice", adoptată la Istanbul la 11 mai 2011 și ratificată de România prin Legea 30/2016 a stat la baza "Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea fenomenului violenței în familie pentru perioada 2013 - 2017", principalul document strategic din domeniul combaterii violenței.

Principalele linii de politică în domeniul combaterii violenței în familie sunt 1) acțiuni de educare și formare, inclusiv a personalului care are de a face cu aceste cazuri și 2) dezvoltarea unei rețele integrate de servicii dedicate victimelor și agresorilor. Programul de Guvernare reiterează importanța lansării unui semnal clar privind necesitatea de a lupta cu fenomenul violenței împotriva femeilor.

ANES este principalul responsabil instituțional privind atât politicile împotriva discriminării cât și cele împotriva violenței. Implementarea acestor politici se face prin colaborare cu ANOFM și IM, MEN, MS, și organe ale administrației locale.

Programul 3.5. este finanțat din următoarele surse:

1. Bugetul MMJS

2. Programul Operațional POCU, Axele ???

3. (Potențial) alte surse

Obiective: Programul 3.5. are un obiectiv specific ale cărui rezultate până în 2020 sunt măsurate prin următorii indicatori de rezultat:

48http://anes.gov.ro/cs/groups/public/documents/document/mjaw/mda1/~edisp/1010115116200005220.pdf

60

Page 62: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Obiectiv specific 3.5_1: Reducerea și prevenirea cazurilor de discriminare, hărțuire și violență

(3.5.1) Procentul din populație care au cunostinta de existenta cadrului legal si măsurilor aplicabile în situații de discriminare, hărțuire, violenta în rândul populației

Măsuri: Programul 3.6. include măsuri din “Strategia națională pentru prevenirea și combaterea fenomenului violenței în familie pentru perioada 2013 - 2017”. Bugetele alocate sunt redate în Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3.

(3.5.1) Reducerea și prevenirea cazurilor de discriminare, hărțuire și violență

3.5.1.1 Organizarea de campanii de sensibilizare și informare asupra discriminării de gen în rândul elevilor

3.5.1.2 Organizarea de campanii de sensibilizare și informare asupra discriminării de gen în rândul angajaților din instituțiile publice

3.5.1.3 Organizarea de campanii de sensibilizare și informare asupra discriminării de gen în rândul populației

3.5.1.4 Sprijinirea, în condițiile legii, a activităților de formare a salariaților instituțiilor sau organismelor publice ori private în domeniul aplicării principiului egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați

3.5.1.5 Organizarea de evenimente de conștientizare și sensibilizare cu privire la beneficiile bugetarii de gen și a facilităților fiscale, pentru companiile care furnizează servicii de day-care angajaților

3.5.1.6 Organizarea de campanii de sensibilizare și informare asupra consecințelor grave ale violenței domestice în rândul populației

3.5.1.7 Organizarea de campanii de informare a populației asupra cadrului legal și instituțional al protejării victimelor

3.5.1.8 Organizarea de evenimente care să marcheze ziua internațională pentru eliminarea violenței în familie

3.5.1.9 Organizarea de campanii de sensibilizare și informare asupra violenței în familie în rândul elevilor

3.5.1.10 Dezvoltarea rețelei integrate de servicii dedicate victimelor și agresorilor

3.5.1.11 Formarea continuă a specialiștilor: polițiști, magistrați, personal DGASPS/SPAS, consilieri de probațiune, consilieri școlari, medici, cadre didactice, asistenți sociali etc. în domeniul combaterii violenței în familie

Factori de succes: Principalii factori de succes ai acestui program sunt următorii: a) o comunicare efectivă a programelor către publicul țintă; b) angrenarea și responsabilizarea partenerilor de implementare, în special a administrației locale.

61

Page 63: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Obiectiv strategic 4: Consolidarea capacității MMJS de a-și îndeplinii funcțiile de elaborare și implementare a politicilor publice și de reglementare din domeniul său de activitate

Contextul instituțional care guvernează sectorului muncă și justiție socială în România este complex și prezintă o notabilă volatilitate. Politicile, respectiv legislația și cadrul strategic sunt elaborate în cadrul sau sub coordonarea MMJS. Măsuri comune sunt luate mai ales în colaborare cu Ministerul Educației, Ministerul Sănătății și cu autoritățile locale.

Pentru implementarea politicilor publice adoptate, ministerul folosește resursele bugetului național, bugetului de asigurări sociale, venituri proprii, Fondurile Structurale și de Investiții Europene, credite și granturi din partea altor instituții financiare internaționale. Fondurile alocate din bugetul de stat pentru MMJS împreună cu cheltuielile bugetului de asigurări sociale (BAS), net de transferuri de la buget, se ridica la 80 mld. lei sau 9.7% din PIB-ul prognozat pentru anul 2017. Ținând cont de acestea MMJS are nevoie de instrumente și resurse pentru a administra eficace aceste fonduri și de a implementa cu succes politicile sectoriale.

Prioritățile ce decurg din provocările instituționale se referă la: (i) dezvoltarea capacității de formulare de politici și strategii și operaționalizarea acestora; (ii) îmbunătățirea furnizării de servicii cu ajutorul tehnologiei informației și a comunicațiilor; (iii) dezvoltarea unei abordări integrate în domeniul politicilor sociale, inclusiv dezvoltarea sistemelor de monitorizare și evaluare a incluziunii sociale și a tuturor persoanelor care beneficiază de servicii și/sau beneficii; (iv) dezvoltarea unui sistem modern de plată al beneficiilor; (v) dezvoltarea mecanismelor și procedurilor de finanțare, coordonare și armonizare dintre mecanisme de finanțare în diferite sectoare (sănătate, educație, locuire și ocupare); (vi) dezvoltarea unui sistem de formare profesională continuă pentru profesioniștii care lucrează în sectorul muncă și justiție socială.

Acest obiectiv strategic se bazează pe Programul 4.1 și Programul 4.2 și își propune să creeze o administrație publică în sectorul muncă și justiție socială calibrată pe nevoile de funcționare din domeniu, bazată pe cunoaștere și informații pentru: (i) a-și îndeplini mai eficient funcția sa strategică (prin mecanisme mai bune pentru formularea cadrului de politici) și (ii) a livra politici de sector și servicii mai eficiente către beneficiari (prin intermediul unui cadru instituțional îmbunătățit). Programele acestui obiectiv strategic se sprijină pe măsuri pentru îmbunătățirea capacității administrative de management și implementare a politicilor sectoriale cu scopul de a obține o performanță funcțională mai bună a ministerului și a structurilor subordonate ministerului. Printre acestea se numără (i) îmbunătățirea rolurilor, procedurilor și mecanismelor funcționale pentru stabilirea strategiei sectorului muncă și justiție socială și pentru implementarea PSI; (ii) rezolvarea neajunsurilor referitoare la resursele umane; (iii) rezolvarea problemelor legate de accesul facil la datele și informațiile sectoriale; (iv) rezolvarea problemelor legate de lipsa unor instrumente de evaluare a performanței politicilor publice ale sectorului și a performanțelor personalului angajat; (v) îmbunătățirea coordonării cu alte instituții guvernamentale care gestionează un portofoliu cu impact asupra performanței sectorului muncă și justiție socială; (vi) o transparență mai mare și implicarea actorilor interesați în procesul de politici publice.

Structura Obiectivului Strategic 4 include un (2) Programe și optsprezece (18) Măsuri corespunzătoare rezultatelor așteptate.

62

Page 64: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

63

Obiectiv strategic 4: Consolidarea capacității MMJS de a-și îndeplinii funcțiile de elaborare și implementare a politicilor publice și de reglementare în domeniul său de activitate

Program 4.1: Dezvoltarea capacității administrative a instituțiilor din sectorul

muncă și justiție socială

Măsuri ale Programului 4.1.M4.1.1.1. Revizuirea responsabilităților organizaționale și a procedurilor conexe, pentru a permite o formulare îmbunătățită a strategiei și o implementare ușoară a PSIM4.1.1.2. Furnizarea eficientă a activităților de licențiere și acreditare specifice sectorului de muncă și justiție socialăM4.1.1.3. Asigurarea unui management performant la nivelul MMJS, în concordanță cu obiectivele existente și cu reglementările legale, în vederea asigurării administrării fondurilor publice, în mod economic, eficient şi eficace, prin aplicarea standardelor sistemului de control intern/managerial.M4.1.2.1. Dezvoltarea capacității de formulare de politici, planificare și servicii de management în toate sectoarele relevante, integrând pe deplin toate inițiativele de inovare socială.M4.1.2.2. Dezvoltarea sistemelor de monitorizare și evaluareM4.1.2.3. Consultarea cu beneficiarii și părțile interesate implicate în sectorul muncă și justiție socială, pentru formularea și publicarea de politici publiceM4.1.2.4. Transparența în procesul decizional și formularea politicilor publice și a cadrului legal M4.1.3.1. Managementul resurselor umane și adaptarea la nevoile organizațieiM4.1.3.2. Creșterea gradului de cunoaștere, înțelegere și aplicare a standardelor de integritate de către angajați și beneficiarii serviciilor publice

Program 4.2: Sisteme informaționale în sectorul muncă și protecție socială

Măsuri ale Programului 4.2.M4.2.1.1. Mentenanța actualei infrastructuri ITM4.2.1.2. Îmbunătățirea mecanismelor de corelare a proceselor de business cu perfecționarea sistemelor ITM4.2.1.3. Îmbunătățirea furnizării de servicii cu ajutorul tehnologiei ITC si dezvoltarea/modernizarea unor sisteme de platăM4.2.2.1. Elaborarea și aprobarea Strategiei privind tehnologia informației și comunicațiilor în MMJS, actualizată cu prevederile programului de guvernare și PSIM4.2.2.2. Implementarea unui sistem de document managementM4.2.2.3. Digitalizarea proceselor, procedurilor și serviciilor la nivel de instituții și asigurarea interoperabilității

Page 65: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Obiectivul strategic 4 vizează rezultate pe termen lung în îmbunătățirea guvernanței publice a sectorului muncă și justiție socială. Acestea au la bază rezultatele generate de programele prezentate mai jos.

Resursele bugetare estimate necesare pentru punerea în aplicare a măsurilor și atingerea rezultatelor și a impactului pentru perioada 2017-2020 este de 26.465.356 (000 lei).

64

Gradul de satisfacție al beneficiarilor MMJS. Țintă 2020: tbd Gradul de satisfacție al angajaților MMJS. Țintă 2020: tbd Gradul de conformitate cu bugetul de stat: Diferența între bugetul planificat la 1 ianuarie și bugetul rectificat definitiv la 31 decembrie, anul curent. Țintă 2020: tbd Diferența între bugetul planificat la 1 ianuarie și execuția bugetului la 31 decembrie. Țintă 2020: tbd

Impacturi

(4.1.1) Îmbunătățirea stabilității funcționale a MMJS și a instituțiilor aflate în subordinea acestuia, asigurarea unui management performant al fondurilor publice prin aplicarea standardelor de control intern/managerial: Număr modificări anuale în structura funcțională, până la max …/an de la max …/an (valoare de referință); Număr anual devieri de management de la standardele sistemului de control intern/(4.1.2) Creșterea eficacității și transparenței proceselor de elaborare, evaluare și implementare a unor politici publice de calitate, fundamentate pe studii de impact; Indicatori: ponderea politicilor publice/acte normative aprobate de MMJS pentru care s-au elaborat studii de impact în total politici publice/acte normative aprobate de MMJS; Numărul anual al schimbărilor la nivel de capitol bugetar până la__/an de la __/an(4.1.3) Creșterea calității profesionale a resurselor umane din sectorul muncă și justiție socială, a gradului de cunoaștere, înțelegere și aplicare a standardelor de integritate. Indicatori: ponderea personalului MMJS care a absolvit forme de pregătire continuă în domeniile considerate prioritare de minister, din total personal sau număr zile de instruire per funcționar public; Număr incidente de integritate sau număr incidente de integritate la 100/1000 salariați.(4.2.1) Îmbunătățirea funcționării sistemului informațional în sectorul muncă și protecție socială. Indicatori: % procese și proceduri computerizate la nivel de minister;(4.2.2) Dezvoltarea hub-ului MMJS la nivel național. Indicatori: gradul de integrare a sistemelor informatice

RezultateleProgramelor

Page 66: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Tabelul 5. Finanțarea programelor din cadrul Obiectivului strategic 4

Bugetul pe Programe al Obiectivului Strategic 4

Valoare totală ,000 Lei

Eșalonare totală pe an ,000 Lei

2017 2018 2019 2020

Programul 4.1. Dezvoltarea capacității administrative a instituțiilor din sectorul muncă și justiție socială

26.465.356 6.598.314 6.986.183 6.720.31

9 6.160.540

Programul 4.2. Sisteme informaționale în sectorul muncă și protecție socială

98.250 9.700 23.000 40.250 25.300

Total OS 4 26.563.606 6.608.014 7.009.183 6.760.569 6.185.840

Program 4.1: Dezvoltarea capacității administrative a instituțiilor din sectorul muncă și justiție socială

Motivație: Furnizarea serviciilor din sistemul de muncă și justiție socială se bazează în principal pe capitalul uman existent. Dezvoltarea acestui capital uman este fundamentul îmbunătățirii calității acestor serviciilor. Un alt factor important îl constituie implementarea instrumentelor de bună practică în administrarea acestui sistem precum: politicile publice, managementul performant al resurselor umane, planificarea strategică, sisteme de monitorizare și evaluare, mecanisme de finanțare și rambursare eficiente.

Programul 4.1 susține măsurile de îmbunătățire a capacității administrative de management și implementare a politicilor sectoriale pentru atingerea optimului funcțional al ministerului și a structurilor subordonate acestuia în implementarea Planului Strategic Instituțional. Îndeplinirea cu succes a acestuia se va reflecta în stabilitatea structurii instituționale, în politicile publice sectoriale elaborate și implementate cu succes, în volumul și calitatea utilizării fondurilor bugetare naționale și europene.

Observarea acestor rezultate va fi posibilă dacă în cadrul procesului de implementare a măsurilor, beneficiarii și actorii implicați vor solicita și colabora, iar decidenții și specialiștii administrației vor acționa consecvent, pentru: i) scăderea frecvenței modificărilor de structură funcțională; ii) reducerea fluctuației personalului de specialitate și a deprofesionalizării; iii) elaborarea de politici publice coerente în baza unor proceduri bine definite și informate în mod adecvat de date statistice, analize și prognoze; iv) utilizarea metodelor participative și consultative la elaborarea de politici publice; v) facilitarea accesului la informație, informarea și consultarea beneficiarilor direcți ai politicilor publice sectoriale; vi) deschidere spre parteneriate și colaborări la nivel local, național, european și internațional; vii) informatizarea fluxurilor de date și documente; viii) utilizarea legală și eficientă a bugetului operațional al ministerului; și ix) procese și instrumente de monitorizare și evaluare periodică, de revizuire a implementării măsurilor planului strategic și publicarea rezultatelor.

65

Page 67: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Obiective: Programul 4.1 va duce la următoarele rezultate până în 2020:

Obiectiv specific 4.1_1: Îmbunătățirea stabilității funcționale a MMJS și a instituțiilor aflate în subordinea acestuia, asigurarea unui management performant al fondurilor publice prin aplicarea standardelor de control intern/managerial

• (4.1.1.) Număr modificări anuale în structura funcțională• (4.1.2.) Numărul standardelor conforme ale sistemului la nivelul MMJS

Obiectiv specific 4.1_2: Creșterea eficacității și transparenței proceselor de elaborare, evaluare și implementare a unor politici publice de calitate, fundamentate pe studii de impact

• (4.1.3) Ponderea politicilor publice/acte normative aprobate de MMJS pentru care s-au elaborat studii de impact în total politici publice/acte normative aprobate de MMJS

Obiectiv specific 4.1_3: Creșterea calității profesionale a resurselor umane din sectorul muncă și justiție socială, a gradului de cunoaștere, înțelegere și aplicare a standardelor de integritate

• (4.1.4) Ponderea personalului MMJS care a absolvit forme de pregătire continuă în domeniile considerate prioritare de minister; Numărul de incidente de integritate

Programul își propune să asigure un leadership eficace, management strategic și suport administrativ pentru MMJS, prin îmbunătățirea continuă a strategiei și a structurii organizaționale, în conformitate cu legislația aplicabilă și cu bunele practici. Programul este responsabil și cu asigurarea unui serviciu de consultanță juridică comprehensiv, care să asigure coerența și consecvența cadrului de reglementare, și care să îi permită Ministerului să își execute mandatul eficient, în limitele legii. Programul își mai propune și să asigure un management eficient și eficace al resurselor umane, inclusiv planificarea și managementul forței de muncă, dar și recrutarea, transferul și instruirea personalului, în funcție de nevoile din activitatea MMJS. În același timp prin implementarea măsurilor se urmărește să se asigure o fundamentare și planificare bugetară în vederea respectării principiilor unei bune gestiuni financiare, ale unui management financiar sănătos, în special ale economiei și eficienței cheltuielilor. Acest program oferă servicii suport pentru toate celelalte programe.

Măsuri: Principalele măsuri care vor contribui la atingerea obiectivelor programului sunt prezentate în continuare. Bugetele alocate sunt redate în Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3:

(4.1.1) Îmbunătățirea stabilității funcționale a MMJS și a instituțiilor aflate în subordinea acestuia, asigurarea unui management performant al fondurilor publice prin aplicarea standardelor de control intern/managerial

4.1.1.1 Revizuirea responsabilităților organizaționale și a procedurilor conexe, pentru a permite o formulare îmbunătățită a strategiei și o implementare ușoară a PSI

4.1.1.2 Furnizarea eficientă a activităților de licențiere și acreditare specifice sectorului de muncă și justiție socială

4.1.1.3 Asigurarea unui management performant la nivelul MMJS, în concordanță cu obiectivele existente și cu reglementările legale, în vederea asigurării administrării fondurilor publice, în mod economic, eficient și eficace, prin aplicarea standardelor sistemului de control intern/managerial.

(4.1.2) Creșterea eficacității și transparenței proceselor de elaborare, evaluare și implementare a unor politici publice de calitate, fundamentate pe studii de impact

4.1.2.1 Dezvoltarea capacității de formulare de politici, planificare și servicii de management

66

Page 68: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

în toate sectoarele relevante, integrând pe deplin toate inițiativele de inovare socială

4.1.2.2 Dezvoltarea sistemelor de monitorizare și evaluare

4.1.2.3 Consultarea cu beneficiarii și părțile interesate implicate în sectorul muncă și justiție socială, pentru formularea și publicarea de politici publice

4.1.2.4 Transparența în procesul decizional și formularea politicilor publice și a cadrului legal

(4.1.3) Creșterea calității profesionale a resurselor umane din sectorul muncă și justiție socială, a gradului de cunoaștere, înțelegere și aplicare a standardelor de integritate

4.1.3.1 Managementul resurselor umane și adaptarea la nevoile organizației

4.1.3.2 Creșterea gradului de cunoaștere, înțelegere și aplicare a standardelor de integritate de către angajați și beneficiarii serviciilor publice

Factori de succes. Implementarea cu succes a acestui program depinde de mai mulți factori externi, cum ar fi progresul reformelor mai ample din administrația publică, inclusiv revizuirea actualului statut privind funcția publică. Principalii factori interni de succes ai acestui program sunt următorii: a) o comunicare efectivă și eficientă a specialiștilor din sectorul muncă și justiție socială; b) realizarea unui management performant al resurselor umane; c) utilizarea/implementare soluțiilor TIC de suport al deciziei; d) Realizarea planului operațional pentru implementarea PSI; e) Nominalizarea unor profesioniști seniori cu experiență dovedită în managementul Programelor Bugetare.

Program 4.2: Sisteme informatice în sectorul muncă și justiție socială

Motivație: Furnizarea serviciilor din sistemul de muncă și justiție socială se mai bazează și pe tehnologiile informaționale pentru creșterea productivității angajaților din sector precum și a creșterii calității serviciilor oferite de sistemul de muncă și justiție socială. De asemenea programul urmărește să dezvolte treptat sisteme electronice de management al informației (SMI) pentru a susține activitatea personalului de asistență socială și a furnizorilor de servicii sociale. Sistemul „e-asistență socială" va cuprinde toate programele de asistență socială și serviciile sociale și va integra informații dintr-o serie de sisteme IT și de baze de date diferite. Sistemul „e-asistență socială" ar deveni coloana vertebrală a sistemului de asistență socială din România. SMI va permite utilizarea mai eficientă a capitalului uman existent, prin realizarea mai multor activități în aceeași unitate de timp.

Obiective: Programul 4.2 va duce la următoarele rezultate până în 2020:

Obiectiv strategic 4.2_1: Îmbunătățirea funcționării sistemului informațional în sectorul muncă și protecție socială

• (4.2.1) Procentul de procese și proceduri computerizate la nivel de minister

Obiectiv strategic 4.2_2: Dezvoltarea hub-ului MMJS la nivel național

• (4.2.2) Gradul de integrare a sistemelor informatice

Scopul programului este să ofere soluții TIC corespunzătoare, care să sprijine funcțiile de management realizate de întreaga organizației a MMJS. În acest sens, prin implementarea acestui program se are în vedere asigurarea funcționării sistemului informatic al MMJS, unitar și integrat, pentru a răspunde cerințelor beneficiarilor săi interni – MMJS și instituții subordonate și externi, dar și extinderea acestuia prin dezvoltarea unor noi sisteme, necesare în urma modificării nevoilor de

67

Page 69: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

activitate și/sau a dezvoltărilor tehnologice pe plan mondial. Programul 4.2 își propune să asigure și alinierea sistemului informatic al MMJS cu cerințele pentru elaborarea și gestionarea bugetului sectorului, pentru asigurarea interoperabilității cu celelalte instituții ala administrației publice, precum și cu cerințele pentru alinierea la noile tehnologii. Acest program oferă servicii suport pentru toate celelalte programe.

Măsuri. Programul 4.2. include acțiuni prevăzute de strategiile sectoriale relevante, și va pune accent la nivel de măsură pe acele activități prioritizate prin Programul de Guvernare 2017-2020. Bugetele alocate sunt redate în Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3.

(4.2.1) Îmbunătățirea funcționării sistemului informațional în sectorul muncă și protecție socială

4.2.1.1 Mentenanța actualei infrastructuri IT

4.2.1.2 Îmbunătățirea mecanismelor de corelare a proceselor de business cu perfecționarea sistemelor IT

4.2.1.3 Îmbunătățirea furnizării de servicii cu ajutorul tehnologiei ITC si dezvoltarea/modernizarea unor sisteme de plată

(4.2.2) Dezvoltarea hub-ului MMJS la nivel național

4.2.2.1 Elaborarea și aprobarea Strategiei privind tehnologia informației și comunicațiilor în MMJS, actualizată cu prevederile programului de guvernare și PSI

4.2.2.2 Implementarea unui sistem de document management

4.2.2.3 Digitalizarea proceselor, procedurilor și serviciilor la nivel de instituții și asigurarea interoperabilității

Factori de succes: Atingerea obiectivelor de program depinde de modul în care strategia TIC va trata în ansamblu și de măsurile care vor fi luate pentru asigurarea unui management TIC eficient la nivelul structurii ministerului muncii și justiției sociale și pentru îmbunătățirea funcției TIC atât din punct de vedere calitativ – creșterea performanței specialiștilor TIC, cât și din punct de vedere cantitativ / creșterea numărului de specialiști în toate domeniile TIC necesare.

Principalii factori de succes ai acestui program sunt următorii: a) o comunicare efectivă și eficientă a specialiștilor din sectorul muncă și justiție socială; b) realizarea unui management performant al sistemelor informaționale; c) utilizarea/implementare soluțiilor TIC de suport al deciziei; d) îmbunătățirea sistemelor informatice existente prin accesarea instrumentelor de e-incluziune și e-asistență socială prevăzute în Programul Operațional Competitivitate 2014 - 2020 și Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020.

O importanță deosebită în succesul acestui program îl reprezintă măsurile pentru asigurarea funcționării sistemului informatic la capacitatea necesară îndeplinirii cerințelor utilizatorilor interni și externi, atât măsuri legate de mentenanța acestuia, inclusiv măsuri pentru a achiziționa la timp serviciile și produsele necesare, în acord cu necesitățile identificate împreună cu direcțiile funcționale, cât și măsuri pentru dezvoltarea în continuare. Nu poate fi vorba de succes fără armonioasa împletire a factorilor tehnologici cu cei umani și procedurali. Succesul este asigurat de o bună formare a personalului care este utilizator final al sistemului implementat, cât și de raționalizarea și implementarea unor noi procese de lucru. O continuare a demersului început cu definirea de nivel înalt a Arhitecturii de Întreprindere este de natură să formalizeze mai bine această abordare.

68

Page 70: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Dezvoltarea, extinderea și optimizarea aplicațiilor informatice care permit colectarea, prelucrarea și punerea la dispoziția utilizatorilor interni și externi a datelor de natură financiară, patrimonială etc. de la nivelul întregii administrații publice vor asigura dezvoltarea hub-ului domeniul muncii și justiției sociale.

69

Page 71: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

4. Aranjamente privind implementarea, monitorizarea iș evaluarea PSI

Pentru a fi relevant, un plan strategic instituțional trebuie să fie corelat cu politicile prioritare și procesele de planificare financiară ale guvernului. Astfel, PSI al MMJS pentru 2017-2020 trebuie să includă prevederi pentru pregătirea cererii de buget din acest an, care va fi pregătită în 2016 pentru 2017-2020. Se observă că, deși bugetul include proiecții ale cheltuielilor pentru trei ani, oferă detalii legate de activități și cheltuieli doar pentru un an. Totuși, se anticipează că în timp se va acorda o mai mare atenție celui de-al doilea și celui de-al treilea an.

Responsabilitate: Implementarea planului strategic începe după aprobarea bugetului de stat în Parlament. Prin intermediul Unității de Politici Publice și cu ajutorul direcțiilor tehnice, MMJS va pregăti planurile operaționale anuale pentru implementarea PSI. Această activitate este extrem de importantă, întrucât permite managementului superior să identifice și să rezolve în avans eventualele provocări.

Cadrul de monitorizare și evaluare: Cadrul de monitorizare și evaluare este descris în Anexele 2 și 3; acesta prevede indicatori pentru diverse niveluri de planificare (vezi tabelul de mai jos). Anexa 1 oferă o privire de ansamblu asupra resurselor financiare. În măsura în care este posibil, și pentru a nu supraîncărca MMJS, cadrul de monitorizare al PSI a fost conceput astfel încât să se integreze pe deplin în Cadrul Comun de Monitorizare și Evaluare (CCME) care se aplică în mod obligatoriu programelor europene în 2017-2020.

Colectarea și gestionarea datelor: A fost dezvoltat un sistem IT de planificare strategică și evaluare a performanțelor, urmând formatul structurii propuse a PSI. Aplicația va ilustra funcții cheie ale PSI. Aplicația IT este conectată cu SGG și MFP, iar progresul implementării PSI se poate urmări la toate nivelurile de execuție și management. Progresul față de indicatori poate fi urmărit de toate părțile interesate, inclusiv de către cetățeni, printr-o interfață disponibilă pentru publicul larg.

Raportare: Când se decide ce trebuie monitorizat și cu ce frecvență, este important să nu se supraaglomereze direcțiile operaționale ale MMJS. În general, calendarul de raportare variază în funcție de indicatorii de performanță. Astfel:

- Indicatorii de intrare și de proces/produs se vor măsura lunar, sau cel puțin trimestrial

- Indicatorii de rezultat imediat se vor măsura trimestrial

- Indicatorii de rezultat se vor măsura bi-anual

- Indicatorii de impact se vor urmări anual

În continuare este prezentată o diagramă a ciclului de monitorizare pentru PSI al MMJS.

70

Page 72: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Figura 10. Ciclul de monitorizare pentru Planul Strategic al MMJS

Este important ca progresele realizate în direcția îndeplinirii rezultatelor planificate, conform indicatorilor de performanță și țintelor stabilite, să fie raportate guvernului, parlamentului, părților interesate și publicului larg. Deși în prezent nu se întocmesc rapoarte de progres anuale, pe viitor va fi foarte important ca aceste rapoarte să fie redactate și făcute publice de MMJS.

Evaluare: În afară de programele cu finanțare europeană, care fac obiectul unor evaluări ex-ante, intermediare și ex-post riguroase, MMJS nu a dezvoltat o abordare formală asupra evaluărilor ex-post a celorlalte programe și politici. În viitor, această activitate va oferi informații importante pentru a face schimbări în ceea ce privește livrarea programelor și a politicilor. Aceste schimbări nu vor afecta planul strategic în mod semnificativ.

Va fi de dorit să se consolideze evaluarea periodică a întregului portofoliu de programe pe care MMJS le gestionează și care sunt incluse în PSI, și, preferabil, să se sincronizeze cu calendarul de evaluare a programelor europene. Această activitate ar putea fi externalizată către aceiași evaluatori care se vor ocupa de Programul Operațional Capital Uman, creând astfel sinergii în activitatea de evaluare, având în același timp o viziune holistică asupra rezultatelor politicilor.

Actualizarea PSI: Un exercițiu complet de planificare strategică va fi efectuat la fiecare patru ani. În intervalul respectiv, MMJS va pregăti o actualizare anuală, pentru a vedea dacă sunt necesare schimbări ale planului strategic. Această actualizare va presupune trei activități:- compararea rezultatelor anului anterior cu cele planificate; această comparație se va face pe baza țintelor stabilite în planurile strategice și operaționale;- efectuarea unei analize a mediului, pentru a vedea dacă trebuie operate schimbări semnificative la nivelul ipotezelor care stau la baza planului curent; și- adăugarea unui an în plus la plan.

71

ANALIZĂ BI-ANUALĂ A REZULTATELOR: INDICATORI

DE REZULTAT IMEDIAT, PRODUS ȘI INTRARE

ANALIZĂ TRIMESTRIALĂ: INDICATORI DE PROCES/

PRODUS ȘI INDICATORI DE INTRARE

ANALIZĂ TRIMESTRIALĂ: INDICATORI DE PROCES/

PRODUS ȘI INDICATORI DE INTRARE

ANALIZĂ TRIMESTRIALĂ: INDICATORI DE PROCES/

PRODUS ȘI INDICATORI DE INTRARE

ANALIZĂ TRIMESTRIALĂ: INDICATORI DE PROCES/

PRODUS ȘI INDICATORI DE INTRARE

ANALIZĂ ANUALĂ A REZULTATELOR: TOȚI

INDICATORII

OCT.IUL.APR.IAN.

Page 73: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Asigurându-se că planul acoperă cel puțin trei ani după anul în care se face planificarea, planul strategic actualizat poate continua să reprezinte o bază pentru cererile de buget anuale care necesită, de asemenea, o proiecție pe trei ani. Cel mai adesea, viziunea, obiectivele strategice și obiectivele de program rămân neschimbate, cu excepția apariției unui eveniment major, precum o criză economică neprevăzută. Exercițiul de actualizare ar trebui finalizat până la finele lunii mai a fiecărui an, ceea ce ar lăsa timp pentru colectarea și analiza rezultatelor obținute în anul anterior.

72

An Stabilirea de noi ținte

2017 pentru 2021

2018 pentru 2022

2019 pentru 2023

Page 74: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

5. Resurse financiare

Viabilitatea PSI 2017-20 este determinată de disponibilitatea resurselor financiare necesare pentru implementarea măsurilor aferente fiecărui obiectiv specific.

În ciuda pachetului generos de programe europene, asigurarea finanțării adecvate a rămas o provocare până în prezent, în ceea ce privește urmărirea reformelor instituționale. Anumite domenii și servicii relevante, fie din administrația sectorului sau din portofoliul altor agenții guvernamentale, rămân subfinanțate.

Atât pentru domeniile de politici, cât și pentru urmărirea priorităților reformelor instituționale, MMJS ar beneficia de pe urma unei tranziții către bugetarea pe programe. Aceasta ar fi utilă pentru a avea o mai bună coordonare între obiectivele sectoriale generale, planurile de acțiuni aferente și resursele ce trebuie alocate.

De asemenea, România trebuie să identifice și să prioritizeze în mod clar, pe domenii de politici, un echilibru adecvat între resursele publice și private care trebuie să contribuie la dezvoltarea sectorului învățământului.

O schiță a bugetului care rezumă obiectivele strategice de bază și principalele măsuri este prezentată în Anexa 1.

Tabelul de mai jos ilustrează anvelopele financiare anuale necesare pentru operaționalizarea PSI pe perioada 2017-2020.

Tabelul 6. Resurse financiare pentru operaționalizarea PSI 2017-2020 (mii RON)

An Total 2017 2018 2019 2020

Sume estimate 407.232.958 98.796.762 102.129.491 103.299.053 103.007.653

Resursele financiare au fost clasificate în trei categorii principale: (i) resurse de la bugetul de stat pentru politicile naționale și cheltuielile administrative (99,5%), (ii) resurse de la bugetul de stat pentru cofinanțarea politicilor UE (0,07%) și (iii) resursele de la bugetul UE (0,43%).

Bugetul pentru 2017 și Strategia Fiscal-Bugetară pe 2016-2018 au fost luate în considerare la planificarea alocărilor de la bugetul de stat pentru politicile naționale și cofinanțarea programelor UE. Plafoanele stabilite au fost luate în considerare atât pentru cofinanțare, cât și pentru celelalte tipuri de cheltuieli - clasificate în categoria bugetului de stat pentru politicile naționale. Cursul de schimb EUR-RON utilizat este acela utilizat pentru fundamentarea bugetului pe 2016.

Numărul de programe a crescut semnificativ față de PSI anterior. În ciuda complexității sale evidente, acest nou PSI demonstrează o mai mare consecvență în termeni de programe, și facilitează procesul de implementare și monitorizare.

Peste 78,6% din totalul resurselor alocate sectorului sunt direcționate către realizarea obiectivului strategic 2 un sistem de pensii adecvat și sustenabil, iar obiectivul strategic 3 scăderea numărului persoanelor în risc de sărăcie și excluziune socială are alocate fonduri de peste 13,4% din totalul resurselor. Obiectivele Strategice 2 și 3 acoperă aproximativ 92% din totalul resurselor, celorlalte obiective strategice, revenindu-le sub 8% din totalul resurselor.

73

Page 75: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Obiectiv Strategic 2017 2018 2019 2020

OS 1 1.384.895 1.388.650 1.392.313 1.395.587

OS 2 78.783.002 80.167.957 80.895.824 80.536.357

OS 3 12.020.851 13.563.701 14.250.347 14.889.869

OS 4 6.608.014 7.009.183 6.760.569 6.185.840

O provocare instituțională importantă o reprezintă capacitatea de implementare a PSI, inclusiv prin execuția bugetară bazată pe programe definite. Din punct de vedere organizațional și managerial, aceasta este principala provocare pentru perioada. Execuția bugetară pe programe va aduce de asemenea schimbări importante la nivelul managementului structurilor MMJS, și anume direcția pentru buget.

74

Page 76: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Anexa 1a: Obiective i Programe bugetare 2017-20ș 20

Obiectiv Strategic / Program

Valoare totală ,000 Lei

Eșalonare totală pe an ,000 Lei

2017 2018 2019 2020

Total 407.232.958 98.796.762 102.129.491 103.299.053 103.007.653Obiectiv strategic Nr.1 5.561.445 1.384.895 1.388.650 1.392.313 1.395.587Programul 1.1. Șanse reale pentru tineri 550.691 141.674 138.435 136.367 134.216

Programul 1.2. Ocupare pentru toți 1.167.410 318.273 281.871 281.950 285.317

Programul 1.3. Măsuri pasive 2.857.697 729.536 711.102 709.014 708.045

Programul 1.4. Condiții de muncă 573.876 100.796 154.624 157.715 160.741

Programul 1.5. Asigurări accidente de muncă și boli profesionale

411.772 94.617 102.619 107.268 107.268

Obiectiv strategic Nr. 2 320.383.140 78.783.002 80.167.957 80.895.824 80.536.357Programul 2.1. Adecvare și echitate 335.284 83.821 83.821 83.821 83.821

Programul 2.2. Managementul sistemului public de pensii

320.047.856 78.699.181 80.084.136 80.812.003 80.452.536

Obiectiv strategic Nr.3 54.724.767 12.020.851 13.563.701 14.250.347 14.889.869Programul 3.1. Protecția copilului 764.346 2.218 194.136 140.481 427.512

Programul 3.2. Protecție și inspecție socială 53.596.688 11.908.756 13.273.290 13.981.697 14.432.945

Programul 3.3. Servicii sociale 85.915 76.915 3.600 4.200 1.200

Programul 3.4. Drepturile persoanelor cu dizabilități 92.217 8.618 18.806 45.986 18.806

Programul 3.5. Egalitate de șanse și combaterea violenței în familie

185.601 24.344 73.869 77.983 9.405

Obiectiv strategic Nr.4 26.563.606 6.608.014 7.009.183 6.760.569 6.185.840Programul 4.1. Dezvoltarea capacității administrative a instituțiilor din sectorul muncă și justiție socială

26.465.356 6.598.314 6.986.183 6.720.319 6.160.540

Programul 4.2. Sisteme informaționale în sectorul muncă și protecție socială

98.250 9.700 23.000 40.250 25.300

75

Page 77: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Anexa 1b: Programe, Măsuri i Bugete aferente pentru perioada 2017-2020ș

Bugetul sectorului muncă și justiție socială – eșalonare pe surse și programe de finanțare (2017-2020) în ,000 Lei

Obiectiv Strategic / Program / Măsură 2017 2018 2019 2020

Total 98.796.762 102.129.491 103.299.053 103.007.653

Obiectiv Strategic Nr. 1: 1.384.895 1.388.650 1.392.313 1.395.587

Programul 1.1. Șanse reale pentru tineri 141.674 138.435 136.367 134.216

Măsura 1.1.1.1.:Identificarea și înregistrarea tinerilor NEETs în baza de date integrată a ANOFM 44.300 44.300 44.300 44.300

Măsura 1.1.1.2.: Furnizarea de servicii de informare și consiliere profesională 0 0 0 0

Măsura 1.1.1.3.:Furnizarea de servicii de medierea muncii 0 0 0 0Măsura 1.1.1.4.:Furnizarea de servicii de consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente sau pentru inițierea unei afaceri 254 254 346 356

Măsura 1.1.1.5.: Furnizarea de servicii de formare profesională 0 0 0 0

Măsura 1.1.1.6.:Furnizarea de servicii de evaluare și certificare a competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale 0 0 0 0

76

Page 78: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Obiectiv Strategic / Program / Măsură 2017 2018 2019 2020

Măsura 1.1.1.7.:Programe de formare profesională prin ucenicie 296 297 297 297

Măsura 1.1.1.8.:Programe de stagii pentru absolvenții de învățământ superior 3.240 3.240 3.240 3.240

Măsura 1.1.1.9.:Acordarea de prime de mobilitate (prime de încadrare și prima de instalare) 3.475 3.475 3.475 3.475

Măsura 1.1.1.10.:Acordarea de prime de relocare 2.015 2.015 2.015 2.015

Măsura 1.1.1.11.: Acordarea de prime de activare 20.000 20.000 20.000 20.000

Măsura 1.1.1.12.:Acordarea de subvenții angajatorilor (pentru absolvenți ai instituțiilor de învățământ + tineri NEETs) 68.094 64.854 62.694 60.534

Măsura 1.1.1.13.:Furnizarea de acompaniament social personalizat 0 0 0 0

Programul 1.2. Ocupare pentru toți 318.273 281.871 281.950 285.317

Măsura 1.2.1.1.:Furnizarea de servicii de informare și consiliere profesională; 88.522 62.174 62.174 62.174

Măsura 1.2.1.2.:Furnizarea de servicii de medierea muncii; 0 0 0 0

Măsura 1.2.1.3.: 254 254 346 356

77

Page 79: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Obiectiv Strategic / Program / Măsură 2017 2018 2019 2020

Furnizarea de servicii de consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente sau pentru inițierea unei afaceri;Măsura 1.2.1.4.:Completarea veniturilor șomerilor care se încadrează înainte de expirarea perioadei de șomaj 13.976 13.976 13.976 13.976

Măsura 1.2.1.5.:Stimularea mobilității forței de muncă -acordarea de primă de încadrare 6.300 735 735 1.082

Măsura 1.2.1.6.:Stimularea mobilității forței de muncă -acordarea de primă de instalare 11.670 19.400 17.850 17.500

Măsura 1.2.1.7.:Stimularea mobilității forței de muncă -acordarea de primă de relocare 3.820 6.800 6.150 5.800

Măsura 1.2.1.8.:Acordarea de prime de încadrare absolvenților de învătământ 2.050 11.750 11.750 18.250

Măsura 1.2.1.9.:Acordarea de prime de activare șomerilor neindemnizați 13.429 10.000 10.000 10.000

Măsura 1.2.1.10.:Prime de stimulare a înregistrării la SPO a absolvenților 1.250 1.750 1.750 4.500

Măsura 1.2.1.11.:Acordarea de acompaniament social personalizat 0 0 0 0

Măsura 1.2.2.1.:Programe de stagii pentru absolvenții de studii superioare 0 0 0 0

Măsura 1.2.2.2.: 0 0 0 0

78

Page 80: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Obiectiv Strategic / Program / Măsură 2017 2018 2019 2020

Programul special pentru elevi și studenți pe perioada vacanței

Măsura 1.2.2.3.:Programe de ucenicie 0 0 0 0

Măsura 1.2.3.1.:Furnizarea serviciilor de formare profesională 0 0 0 0

Măsura 1.2.3.2.:Furnizarea serviciilor de evaluare și certificare a competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale 0 0 0 0

Măsura 1.2.5.1.:Subvenționarea angajatorilor cărora li s-au atribuit contracte de servicii publice sau servicii sociale 2.978 2.500 2.500 2.500Măsura 1.2.5.2.:Subvenționarea angajatorilor care încadrează absolvenți 49.800 28.860 28.860 28.860Măsura 1.2.5.3.:Subvenționarea angajatorilor care încadrează absolvenți persoane cu handicap 3.240 1.080 1.080 1.080Măsura 1.2.5.4.:Subvenționarea angajatorilor care încadrează șomeri cu vârsta de peste 45 de ani 102.000 102.000 104.187 98.648

Măsura 1.2.5.5.:Subvenționarea angajatorilor care încadrează șomeri părinți unici susținători ai familiilor monoparentale 554 360 360 360

Măsura 1.2.5.6.: 1.395 360 360 360

79

Page 81: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Obiectiv Strategic / Program / Măsură 2017 2018 2019 2020

Subvenționarea angajatorilor care încadrează șomeri de lungă durată

Măsura 1.2.5.7.:Subvenționarea angajatorilor care încadrează tineri NEET 3.375 3.150 3.150 3.150

Măsura 1.2.5.8.:Subvenționarea angajatorilor care încadrează persoane cu handicap 2.430 2.430 2.430 2.430

Măsura 1.2.5.9.:Subvenționarea angajatorilor care încadrează șomeri care mai au 5 ani până la pensie 3.402 3.402 3.402 3.402

Măsura 1.2.5.10.:Subvenționarea angajatorilor care încadrează tineri supuși riscului marginalizării sociale 7.829 10.890 10.890 10.890

Programul 1.3. Măsuri pasive 729.536 711.102 709.014 708.045Măsura 1.3.1.1.:Plata prestațiilor de șomaj și plata contribuțiilor pentru asigurări sociale de stat și a contribuțiilor pentru asigurări sociale de sănătate pentru beneficiarii indemnizațiilor de șomaj 555.730 531.147 528.728 528.062

Măsura 1.3.1.2.:Plata venitului lunar de completare pentru persoanele disponibilizate prin concedieri colective 19.968 22.272 19.853 17.123

Măsura 1.3.1.3 Măsură de suport administrativ

Programul 1.4 Condiții de muncă 100.796 154.624 157.715 160.741

Măsura 1.4.1.1.: 0 0 0 0

80

Page 82: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Obiectiv Strategic / Program / Măsură 2017 2018 2019 2020

Salarii decente și motivante

Măsura 1.4.1.2.:Implementarea unui sistem de salarizare unitar pentru personalul plătit din fonduri publice 0 0 0 0

Măsura 1.4.2.1.:Realizarea obiectivelor din cadrul Programului Securitate și Sănătate în muncă din Cadrul Planului Sectorial de Cercetare-Dezvoltare al MMJS 0 0 0 0Măsura 1.4.2.2.:Asigurarea cadrului legal si organizatoric pentru sprijinirea producătorilor romani de echipamente tehnice(mașini), echipamentele și sistemele de protecție destinate utilizării în atmosfere potențial explozive, echipamente individuale de protecție, explozivi de uz civil și articole pirotehnice, în demersul de introducere a acestor produse pe piața unică a UE 0 0 0 0

Măsura 1.4.3.1.:Intensificarea măsurilor de prevenire și combatere a muncii nedeclarate/plan anual de măsuri 62.676 96.238 98.154 100.029

Măsura 1.4.3.2.:Combaterea discriminării intre bărbați si femei pe piața muncii si a fenomenului de hartuire si hărțuire sexuală pe piața muncii 0 0 0 0

Măsura 1.4.3.3.:Creșterea nivelului de siguranță al locului de muncă 38.011 58.386 59.561 60.712

Măsura 1.4.3.4.:Intensificarea măsurilor de control asupra stabilirii și acordării 0 0 0 0

81

Page 83: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Obiectiv Strategic / Program / Măsură 2017 2018 2019 2020

drepturilor cuvenite salariaților ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă

Măsura 1.4.3.5.:Acțiuni de conștientizare ale mediului socio-economic privind respectarea legislației în vigoare și asigurarea condițiilor de muncă 109 0 0 0

Programul 1.5 Asigurări accidente de muncă și boli profesionale 94.617 102.619 107.268 107.268

Măsura 1.5.1.1.:Creșterea gradului de accesibilitate a sistemului pentru beneficiari 0 0 0 0

Măsura 1.5.1.2.:Simplificarea și eficientizarea procedurii de contractare /decontare a serviciilor medicale 838 920 966 966

Măsura 1.5.1.3.:Îmbunătățirea prestațiilor acordate familiilor victimelor AM și BP 81.659 89.466 93.566 93.566

Măsura 1.5.2.1.:Asigurarea fluxului documentelor europene fără sincope 3.000 3.500 4.000 4.000

Măsura 1.5.2.2.:Reducerea timpilor de răspuns ale instituțiilor competente la cerințele regulamentelor europene 0 0 0 0

Măsura 1.5.3.1.:Diversificarea programelor anuale de prevenire structurate pe Directivele CE/ legislație națională 9.120 8.733 8.736 8.736

82

Page 84: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Obiectiv Strategic / Program / Măsură 2017 2018 2019 2020

Măsura 1.5.3.2.:Orientarea activității de prevenire către IMM-uri 0 0 0 0

Măsura 1.5.3.3.:Dezvoltarea progresivă a campaniilor de informare / comunicare adresate mediului de afaceri 0 0 0 0

Obiectiv Strategic Nr. 2 78.783.002 80.167.957 80.895.824 80.536.357

Programul 2.1 Adecvare și echitate 83.821 83.821 83.821 83.821

Măsura 2.1.1.1.:Creșterea pensiei medii brute 0 0 0 0

Măsura 2.1.1.2.:Creșterea indemnizației sociale minime pentru pensionari 0 0 0 0

Măsura 2.1.1.3.:Stimularea sistemului privat de pensii 83.821 83.821 83.821 83.821

Măsura 2.1.2.1.:Corelarea prevederilor si aplicarea corespunzătoare a documentelor legale pentru eliminarea inechităților si neconcordantelor din sistemul de pensii 0 0 0 0

Programul 2.2 Managementul sistemului public de pensii 78.699.181 80.084.136 80.812.003 80.452.536

Măsura 2.2.1.1.:Stabilitate și coerență legislativă pentru o perioadă de minim 5 ani 299.710 266.621 265.749 265.749

Măsura 2.2.1.2.:Plata pensiilor și a beneficiilor asociate 78.399.471 79.817.515 80.546.254 80.186.787

83

Page 85: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Obiectiv Strategic / Program / Măsură 2017 2018 2019 2020

Obiectiv Strategic Nr. 3 12.020.851 13.563.701 14.250.347 14.889.869

Programul 3.1 Protecția copilului 2.218 194.136 140.481 427.512

Măsura 3.1.1.1.:Înființarea a cel puțin un serviciu de îngrijire de zi la nivelul fiecărei unități administrativ teritoriale 0 111.600 55.800 419.350

Măsura 3.1.1.2.:Extinderea acordării pachetului minim de servicii 0 635 6.350 8.162

Măsura 3.1.1.3.:Creșterea calității serviciilor sociale destinate copiilor 208 0 0 0

Măsura 3.1.2.1.:Închiderea instituțiilor din sistemul de protecție a copilului care funcționează în structura preluată în anul 1997, respectiv anul 2000 și înființarea de case de tip familial și apartamente 0 73.901 73.901 0

Măsura 3.1.2.2.:Înființarea a 8 centre regionale specializate pentru asistarea copiilor cu tulburări de comportament 2.000 8.000 4.430 0

Măsura 3.1.2.3.:Înființarea instituției Avocatul Copilului 10 0 0 0

Programul 3.2. Protecție și inspecție socială 11.908.756 13.273.290 13.981.697 14.432.945

Măsura 3.2.1.1.:Plata drepturilor sociale pentru sprijinirea familiilor cu venituri reduse (ajutorul social/ajutorul încălzire/ alocația pentru susținerea familiei) 1.481.560 493.928 173.431 503.280

84

Page 86: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Obiectiv Strategic / Program / Măsură 2017 2018 2019 2020

Măsura 3.2.1.2.:Beneficii acordate în cadrul politicilor familiale (alocația de stat pentru copii/alocația de plasament/indemnizația pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție) 7.602.047 8.134.475 8.272.987 8.411.499

Măsura 3.2.1.3.:Sprijin alocat persoanelor cu handicap:1. Drepturi acordate persoanelor cu handicap în conformitate cu Legea Număr 448/2006:a. Bugetele personale complementare acordate lunar persoanelor cu handicap;b. Indemnizația lunară acordată persoanelor cu handicap grav și accentuatc. Indemnizația lunară de însoțitor pentru persoanele cu handicap vizuald. Alocația lunară de hrană pentru copiii cu handicap de tip HIV/SIDA2. Indemnizația lunară de hrană HIV/SIDA acordată potrivit Legii Număr 584/2002. 2.747.292 2.929.722 2.963.725 2.997.271

Măsura 3.2.1.4.:Creșterea ajutorului financiar acordat prin programul VMI 0 1.595.197 2.411.505 2.411.505

Măsura 3.2.1.5.:Verificarea ex-ante a acordării drepturilor sociale pentru sprijinirea familiilor cu venituri reduse, în vederea scăderii nr. de beneficiari neeligibili (ajutorul social/ajutorul încălzire/ alocația pentru susținerea familiei) 0 0 0 0

Măsura 3.2.1.6.:Verificarea ex-ante a acordării drepturilor sociale pentru beneficiile acordate în cadrul politicilor familiale, în vederea scăderii nr. de beneficiari neeligibili (alocația de stat pentru copii/alocația de 0 0 0 0

85

Page 87: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Obiectiv Strategic / Program / Măsură 2017 2018 2019 2020

plasament/indemnizația pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție)

Măsura 3.2.1.7.:Creșterea ponderii drepturilor acordate persoanelor cu handicap în conformitate cu Legea nr. 448/2006, plătite prin ANEPIS, în conformitate cu art. IV din proiectul de Lege nr. 448/ 2006 - art. 57, alin. (2) 0 0 0 0

Măsura 3.2.1.8.:Acordarea beneficiilor și serviciilor sociale prin noul Sistem de Management al Informațiilor pentru Asistență Socială (DIAMANT) 0 0 0 0

Măsura 3.2.2.1.:Întărirea capacității și eficienței actului de inspecție socială, prin diversificarea metodelor de control (profil de risc, încrucișare baze de date, extindere, eșantionare etc.), pentru beneficiarii de ajutor social, alocație pentru susținerea familiei, ajutor pentru încălzirea locuinței, de indemnizație de creștere și îngrijire copil, stimulent de inserție, precum și de indemnizații acordate persoanelor cu dizabilități. 77.857 84.298 106.883 107.729Măsura 3.2.2.2.:Derularea eficientă a activității de inspecție socială –misiuni de inspecție inopinată 0 0 0 0Măsura 3.2.2.3.:Întărirea capacității și eficienței actului de inspecție socială prin realizarea de controale care au ca scop verificarea modului de respectare a standardelor minime de calitate de către furnizorii publici și privați de servicii sociale 0 35.670 53.166 1.661

86

Page 88: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Obiectiv Strategic / Program / Măsură 2017 2018 2019 2020

Măsura 3.2.2.4.:Întărirea capacității de inspecție socială prin realizarea de evaluări a serviciilor sociale, pe baza standardelor minime de calitate, în vederea licențierii acestora 0 0 0 0

Măsura 3.2.2.5.:Întărirea capacității de inspecție socială prin realizarea de controale, în scopul verificării asigurării accesului neîngrădit al persoanelor cu dizabilități 0 0 0 0

Programul 3.3 Servicii sociale 76.915 3.600 4.200 1.200

Măsura 3.3.1.1.:Asigurarea, menținerea și îmbunătățirea calității în domeniul serviciilor sociale 0 0 0 0

Măsura 3.3.1.2.:Îmbunătățirea cadrului legislativ privind dezvoltarea serviciilor de identificare și intervenție la nivelul comunităților locale, fiind elaborat regulamentul cadru pentru serviciile publice de asistență socială organizate la nivelul comunei și revizuite cele pentru serviciile de la nivelul orașelor, municipiilor și la nivel județean 0 3.600 4.200 1.200

Măsura 3.3.1.3.:Elaborarea/revizuirea standardelor de cost și de calitate în domeniul serviciilor sociale 0 0 0 0

Măsura 3.3.1.4.:Dezvoltarea și implementarea unui program național privind formarea profesională a personalului din domeniul asistenței sociale și asigurarea 0 0 0 0

87

Page 89: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Obiectiv Strategic / Program / Măsură 2017 2018 2019 2020

în fiecare unitate administrativ teritorială a cel puțin unui asistent social

Măsura 3.3.1.5.:Creșterea capacității serviciilor publice de asistență socială de a furniza servicii sociale prin elaborarea de instrumente si metodologii de lucru 0 0 0 0

Măsura 3.3.1.5.:Creșterea capacității serviciilor publice de asistență socială de a furniza servicii sociale prin elaborarea de instrumente si metodologii de lucru 0 0 0 0

Măsura 3.2.2.1.:Elaborarea/revizuirea legislației privind asistența socială a persoanelor vârstnice 0 0 0 0Măsura 3.2.2.2.:Elaborarea standardelor de cost pentru căminele publice pe grade de dependență 0 0 0 0Măsura 3.2.2.3.:Susținerea parteneriatului public privat. Dezvoltarea pieței mixte de servicii 76.915 0 0 0

Programul 3.4 Drepturile persoanelor cu dizabilități 8.618 18.806 45.986 18.806

Măsura 3.4.1.1.:Introducerea cunoștințelor despre accesibilitate și „design universal” în sistemul de formare inițială și continuă a funcționarilor publici și a profesioniștilor din domeniile: proiectării și realizării mediului fizic, accesul la sistemul de transport public, comunicare, tehnologii și sisteme informatice și de comunicații. 100 0 0 0

Măsura 3.4.1.2.: 40 0 0 0

88

Page 90: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Obiectiv Strategic / Program / Măsură 2017 2018 2019 2020

Creșterea gradului de conștientizare și sensibilizare privind importanța accesibilității, inclusiv la nivel de comunitate

Măsura 3.4.1.3.:Sesiuni de formare profesională, instruire și informare pentru personalul care interacționează sau este implicat în asistența și protecția persoanelor cu dizabilități, inclusiv din ONG-uri 0 0 0 0

Măsura 3.4.2.1.:Identificarea de locații în comunitate pentru dezvoltarea infrastructurii sociale; elaborarea de către planului de restructurare a instituției de tip vechi 0 0 0 0

Măsura 3.4.2.2.:Transferul persoanelor cu abilități de viață independentă, abilități sociale și abilități pentru muncă în alternative de tip familial (locuințe protejate) 3.510 8.640 25.920 8.640

Măsura 3.4.2.3.:Prevenirea instituționalizării și susținerea dezinstituționalizării prin înființarea și/sau diversificarea structurilor furnizoare de servicii sociale 0 4.950 14.850 4.950

Măsura 3.4.2.4.:Înființarea și monitorizarea echipelor mobile pentru intervenția în comunitate pentru persoanele cu dizabilități nedeplasabile 0 0 0 0

Măsura 3.4.2.5.:Proiecte ale ONG-urilor acordate prin art. 99 din Legea 448/2006 4.968 5.216 5.216 5.216

Programul 3.5 Egalitate de șanse și combaterea violenței în familie 24.344 73.869 77.983 9.405

89

Page 91: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Obiectiv Strategic / Program / Măsură 2017 2018 2019 2020

Măsura 3.5.1.1.:Organizarea de campanii de sensibilizare și informare asupra discriminării de gen în rândul elevilor 3.040 80 0 0

Măsura 3.5.1.2.:Organizarea de campanii de sensibilizare și informare asupra discriminării de gen în rândul angajaților din instituțiile publice 3.000 0 0 0

Măsura 3.5.1.3.:Organizarea de campanii de sensibilizare și informare asupra discriminării de gen în rândul populației 3.806 4.600 8.817 833

Măsura 3.5.1.4.:Sprijinirea, în condițiile legii, a activităților de formare a salariaților instituțiilor sau organismelor publice ori private în domeniul aplicării principiului egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați 3.000 60.690 60.690 90

Măsura 3.5.1.5.:Organizarea de evenimente de conștientizare si sensibilizare cu privire la beneficiile bugetarii de gen si a facilităților fiscale, pentru companiile care furnizează servicii de day-care angajaților 3.000 0 0 0

Măsura 3.5.1.6.:Organizarea de campanii de sensibilizare și informare asupra consecințelor grave ale violenței domestice în rândul populației 2.624 2.625 2.625 2.626

Măsura 3.5.1.7.:Organizarea de campanii de informare a populației asupra cadrului legal

4.000 4.000 4.000 4.000

90

Page 92: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Obiectiv Strategic / Program / Măsură 2017 2018 2019 2020

și instituțional al protejării victimelor

Măsura 3.5.1.8.:Organizarea de evenimente care să marcheze ziua internațională pentru eliminarea violenței în familie 0 0 0 0

Măsura 3.5.1.9.:Organizarea de campanii de sensibilizare și informare asupra violenței în familie în rândul elevilor 25 25 0 5

Măsura 3.5.1.10.:Dezvoltarea rețelei integrate de servicii dedicate victimelor și agresorilor 600 600 600 600

Măsura 3.5.1.11.:Formarea continuă a specialiștilor: polițiști, magistrați, personal DGASPS/SPAS, consilieri de probațiune, consilieri școlari, medici, cadre didactice, asistenți sociali etc. în domeniul combaterii violenței în familie 1.249 1.249 1.251 1.251

Obiectiv Strategic Nr. 4 6.608.014 7.009.183 6.760.569 6.185.840

Programul 4.1 Dezvoltarea capacității administrative a instituțiilor din sectorul muncă și justiție socială 6.598.314 6.986.183 6.720.319 6.160.540

Măsura 4.1.1.1.:Revizuirea responsabilităților organizaționale și a procedurilor conexe, pentru a permite o formulare îmbunătățită a strategiei și o implementare ușoară a PSI 0 0 0 0

Măsura 4.1.1.2.: 0 0 0 0

91

Page 93: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Obiectiv Strategic / Program / Măsură 2017 2018 2019 2020

Furnizarea eficientă a activităților de licențiere și acreditare specifice sectorului de muncă și justiție social

Măsura 4.1.1.3.:Asigurarea unui management performant la nivelul MMJS, în concordanță cu obiectivele existente și cu reglementările legale, în vederea asigurării administrării fondurilor publice, în mod economic, eficient și eficace, prin aplicarea standardelor sistemului de control intern/managerial. 6.352.125 6.638.753 6.367.545 5.802.536

Măsura 4.1.2.1.:Dezvoltarea capacității de formulare de politici, planificare și servicii de management în toate sectoarele relevante, integrând pe deplin toate inițiativele de inovare socială. 14.405 0 0 0

Măsura 4.1.2.2.:Dezvoltarea sistemelor de monitorizare si evaluare 0 0 0 0

Măsura 4.1.2.3.:Consultarea cu beneficiarii și părțile interesate implicate în sectorul muncă și justiție socială, pentru formularea și publicarea de politici publice 0 0 0 0

Măsura 4.1.2.4.:Transparența în procesul decizional și formularea politicilor publice și a cadrului legal 0 0 0 0

Măsura 4.1.3.1.:Managementul resurselor umane și adaptarea la nevoile organizației 231.784 347.430 352.774 358.004

Măsura 4.1.3.2.: 0 0 0 0

92

Page 94: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Obiectiv Strategic / Program / Măsură 2017 2018 2019 2020

Creșterea gradului de cunoaștere, înțelegere și aplicare a standardelor de integritate de către angajați și beneficiarii serviciilor publice

Programul 4.2 Sisteme informaționale în sectorul muncă și protecție socială 9.700 23.000 40.250 25.300

Măsura 4.2.1.1.:Mentenanța actualei infrastructuri IT 0 0 0 0

Măsura 4.2.1.2.:Îmbunătățirea mecanismelor de corelare a proceselor de business cu perfecționarea sistemelor IT 9.700 0 0 0

Măsura 4.2.1.3.:Îmbunătățirea furnizării de servicii cu ajutorul tehnologiei ITC si dezvoltarea/modernizarea unor sisteme de plată. 0 23.000 23.000 11.500Măsura 4.2.2.1.: Elaborarea și aprobarea Strategiei privind tehnologia informației și comunicațiilor în MMJS, actualizată cu prevederile programului de guvernare și PSI 0 0 0 0Măsura 4.2.2.2.:Implementarea unui sistem de document management 0 0 5.750 2.300Măsura 4.2.2.3.:Digitalizarea proceselor procedurilor si serviciilor la nivel de instituții si asigurarea interoperabilității. 0 0 11.500 11.500

93

Page 95: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Anexa 2: Plan Strategic Institu ional (tabel rezumativ)ț

Unitate Valoare de referință (2016) Țintă 2019 Țintă 2020

Obiectiv 1: Creșterea ratei de ocupare a persoanelor în vârstă de 20-64 de ani, pe o piață a muncii inclusivă, care să susțină creșterea unei economii competitive, și care să ducă la reducerea sărăciei în muncă și ocuparii informale

Indicator de impact: Rata de ocupare a persoanelor în vârstă de 20-64 de ani

% din populația în vârsta de 20-64 de ani 66.30% 68.80% 70%

Indicator de impact: Rata de sărăcie în muncă

% din populația ocupată de peste 18 ani, limita de sărăcie = 60% din media națională a venitului disponibil

18.90% 17.04% 16.59%

Program 1.1.: Șanse reale pentru tineri NEETs

Obiectiv 1.1.1.: Diminuarea și prevenirea șomajului în rândul tinerilor NEETs în vederea ocupării

Indicator de rezultat: Ponderea tinerilor cu vârsta mai mică de 25 de ani care ocupă un loc de muncă, participă la un curs de formare profesională, încheie un contract de ucenicie la locul de muncă sau încheie un contract de stagiu

% total tineri cu vârsta mai mică de 25 de ani înregistrați la ANOFM

61.40% 73% 75%

Program 1.2.: Ocupare pentru toți

Obiectiv 1.2.1.: Creșterea ocupării persoanelor înregistrate la ANOFM și prevenirea șomajului

Indicator de rezultat: Gradul de ocupare a locurilor de muncă vacante declarate de angajatori și înregistrate la ANOFM

% din locurile de muncă declarate de angajatori și înregistrate la ANOFM

79.2% 75% 75%

94

Page 96: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Indicator de rezultat: Gradul de ocupare al tuturor persoanelor în căutarea unui loc de muncă aflate în evidența ANOFM

% din persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă aflate în evidența ANOFM

33.15% 38% 40%

Obiectiv 1.2.2.: Facilitarea tranziției de la sistemul de educație la piața muncii

Indicator de rezultat: Ponderea persoanelor care încheie un contract de ucenicie

% din persoanele în căutarea unui loc de muncă aflate în evidența ANOFM

0.02% 0.02% 0.02%

Indicator de rezultat: Ponderea absolvenților cu studii superioare care încheie un contract de stagiu

% din absolvenții cu studii superioare intrați în evidența ANOFM în anul de referință

1.50% 1.50% 1.50%

Obiectiv 1.2.3.: Îmbunătățirea nivelului de competențe al persoanelor înregistrate la ANOFM prin programe de formare profesională

Indicator de rezultat: Ponderea persoanelor ocupate la 6 luni de la susținerea examenelor de absolvire

% persoane absolvente de programe de formare profesională organizate de ANOFM

34.99% 34% 35%

Indicator de rezultat: Ponderea persoanelor ocupate la 12 luni de la susținerea examenelor de absolvire

% persoane absolvente de programe de formare profesională organizate de ANOFM

47.42% 45% 50%

Obiectiv 1.2.4: Stimularea angajatorilor în vederea ocupării locurilor de muncă vacante

Indicator de rezultat: Ponderea persoanelor ocupate ca urmare a măsurilor de stimulare acordate angajatorilor

% din numărul total de persoane ocupate prin

8.80% 13% 15%

95

Page 97: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

masurile oferite de ANOFM

Program 1.3. Măsuri pasive

Obiectiv 1.3.1.: Asigurarea protecției persoanelor în cadrul sistemului asigurărilor pentru șomaj

Indicator de rezultat: Ponderea șomerilor indemnizați în total

% în numărul total șomeri înregistrați (stoc mediu)

20% 20% 20%

Program 1.4.: Condiții de muncă

Obiectiv 1.4.1.: Reducerea sărăciei în muncă și a asimetriei curbei salariale

Indicator de rezultat: Raportul dintre salariul minim brut și salariul mediu brut % 48.90% 42% 40%

Obiectiv 1.4.2.: Îmbunătățirea securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă și asigurarea cadrului legal și organizatoric pentru punerea la dispoziție a produselor din domeniul de competență al MMJS, conforme cu cerințele esențiale de Securitate

Indicator de rezultat: Ponderea accidentelor mortale in total accidente de muncă % 3.6% 2.20% 1.75%

Obiectiv 1.4.3: Asigurarea aplicării de către angajatori a prevederilor legale in vigoare în domeniul relațiilor de muncă, sănătate, securitate în muncă, supravegherea pieței produselor și egalitate de șanse pe piața muncii

Indicator de rezultat: Verificarea modului în care angajatorii respectă legislația

Număr de petiții/1000 de salariați 14.15% 14.15% 14.15%

Program 1.5.: Asigurări accidente de muncă și boli profesionale

Obiectiv 1.5.1.: Orientarea asigurării pentru accidente de muncă și boli profesionale în sprijinul beneficiarilor de prestații

Indicator de rezultat: Diversificarea prestațiilor acordate Ponderea prestațiilor 3.50% 4% 4.50%

96

Page 98: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

acordate beneficiarilor la 100 salariați

Obiectiv 1.5.2. Armonizarea cerințelor regulamentelor europene prin prisma modificărilor impuse de sistemul EESSI cu legislația si practica națională

Indicator de rezultat: Creșterea gradului de conformare al angajatorilor la cerințele regulamentelor europene

Ponderea cazurilor neconforme raportat la total solicitări %

30.00% 25% 20.00%

Obiectiv.1.5.3. Sprijinirea angajatorilor in realizarea activității de prevenire

Indicator de rezultat: Îmbunătățirea nivelului de securitate și sănătate în muncă al întreprinderilor

Ponderea măsurilor implementate in raport cu măsurile recomandate %

25.00% 30% 35.00%

Obiectiv 2: Un sistem de pensii adecvat si sustenabil

Indicator de impact 1: Rata medie de înlocuire total/schema publică

% din ultimul salariu mediu brut 35.6%/35.6% (2013) 36.5/36.5% 36.6/36.7%

Program 2.1.: Adecvare și echitate

Obiectiv 2.1.1.: Asigurarea unei vieți decente pentru pensionari

Indicator de rezultat: Rata deprivării materiale în rândul pensionarilor

% în populația de peste 65 de ani, la pensie 21.30% 18.60% 16%

Obiectiv 2.1.2.: Respectarea principiilor echității

Indicator de rezultat: Diferența dintre rata medie de înlocuire dintre femei și bărbați % 8% (2015) 6% 5%

Program 2.2.: Managementul sistemului de pensii

97

Page 99: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Obiectiv 2.2.1.: Menținerea sustenabilității sistemului de pensii

Indicator de rezultat: Rata de acoperire a cheltuielilor nete din contribuții % 71% 78% 78%

Obiectiv 3: Scăderea numărului persoanelor în risc de sărăcie și excluziune socială, în contextul creării unei rețele de servicii sociale integrate, ample și bine coordonate

Indicator de impact 1: Rata riscului de sărăcie relativă % populație 25.4% (2015) 22.92% 22.30%

Indicator de impact 2: Rata de risc de sărăcie în rândul copiilor % din populație sub 16 ani 37.20% 35% 33%

Program 3.1.: Protecția copilului

Obiectiv 3.1.1.: Îmbunătățirea accesului copiilor la servicii de calitate

Indicator de rezultat: Gradul de acoperire cu servicii sociale pentru copii (0-17 ani)

% din populație sub 18 ani 1.20% 1.40% 1.50%

Obiectiv 3.1.2.: Respectarea drepturilor și promovarea incluziunii sociale a copiilor aflați în situații vulnerabile

Indicator de rezultat: Ponderea beneficiarilor din serviciile sociale de tip rezidențial - instituții de tip vechi – copii

% din populație sub 18 ani 0.085% 0.060% 0.047%

Program 3.2. Protecție și inspecție social

Obiectiv 3.2.1.: Administrarea într-un sistem unitar de plată a beneficiilor de asistență socială și gestionarea programelor privind serviciile sociale susținute de la bugetul de stat

Indicator de rezultat: Raportului dintre numărul plăților verificate și număr total de plăți % 55% 75% 90%

Obiectiv 3.2.2.: Reducerea erorii și fraudei în sistemul de asistență socială prin asigurarea unei activități riguroase de control și inspecție a

98

Page 100: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

aplicării măsurilor legale privind activitățile de stabilire și acordare a beneficiilor de asistență socială și de furnizare a serviciilor sociale

Indicator de rezultat: Raportului dintre numărul plăților cu erori/fraude si numărul total de plăți % 10% 7% 4.0%

Program 3.3. Servicii sociale

Obiectiv 3.3.1.: Consolidarea sistemului național de asistență socială în vederea asigurării accesului tuturor categoriile de persoane vulnerabile la servicii sociale de calitate, în special prin consolidarea capacității SPAS de a asigura pachetul minim de servicii integrate la nivelul fiecărei UAT

Indicator de rezultat: Ponderea furnizorilor publici de servicii sociale acreditați din total furnizori publici de servicii sociale din subordinea autorităților publice locale

% furnizori publici acreditați din total furnizori publici de servicii sociale din subordinea autorităților publice locale

33.70% 50% 70%

Obiectiv 3.3.2. Creșterea accesului la servicii sociale pentru persoanele vârstnice

Indicator de rezultat: Gradul de acoperire cu servicii sociale pentru persoanele vârstnice

% beneficiari centre de zi destinate persoanelor vârstnice din numărul total de persoane vârstnice 65+ fără probleme grave de sănătate sau incapacitate completă de desfășurare a activităților zilnice

1.9 (2015) 2.5 3

Program 3.4.: Drepturile persoanelor cu dizabilități

Obiectiv 3.4.1: Promovarea accesibilității în toate domeniile vieții pentru asigurarea exercitării de către persoanele cu dizabilități a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului; eliminarea discriminării

99

Page 101: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Indicator de rezultat: Personalului angajat în instituțiile publice informat/format asupra necesității accesibilizării mediului fizic informațional și comunicațional

% 0% 0% 30%

Obiectiv 3.4.2: Dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități din centrele rezidențiale de tip vechi, în etape, concomitent cu dezvoltarea de servicii în comunitate

Indicator de rezultat: Dezinstituționalizarea persoanelor adulte cu handicap ce urmează a fi transferate în locuințe protejate prin finanțare POR % din total obiectiv (516 persoane până în anul 2023)

% 0% (program nou) 15% 35%

Program 3.5.: Egalitate de șanse și combaterea violenței în familie

Obiectiv 3.5.1.: Reducerea și prevenirea cazurilor de discriminare, hărțuire și violență

Indicator de rezultat: Procentul din populație care au cunoștința de existenta cadrului legal si măsurilor aplicabile în situații de discriminare, hărțuire, violenta în rândul populației

% 78% 83% 85%

Obiectiv 4: Consolidarea capacității MMJS de a-și îndeplinii funcțiile de elaborare și implementare a politicilor publice și de reglementare din domeniul său de activitate

Indicator de impact 3.1: Gradul de conformitate cu bugetul de stat: Diferența între bugetul planificat la 1 ianuarie și bugetul rectificat definitiv la 31 decembrie, anul curent

% 92% 95 98%

Indicator de impact 3.2: Diferența între bugetul planificat la 1 ianuarie și execuția bugetului la 31 decembrie

% 94% 96 100%

100

Page 102: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Program 4.1: Dezvoltarea capacității administrative a instituțiilor din sectorul muncă și justiție social

Obiectiv 4.1.1: Îmbunătățirea stabilității funcționale a MMJS și a instituțiilor aflate în subordinea acestuia, asigurarea unui management performant al fondurilor publice prin aplicarea standardelor de control intern/managerial

Indicator de rezultat: Număr modificări anuale în structura funcțională

Număr 3 2 1

Indicator de rezultat: Numărul standardelor conforme ale sistemului la nivelul MMJS

Număr 15 16 16

Obiectiv 4.1.2: Creșterea eficacității și transparenței proceselor de elaborare, evaluare și implementare a unor politici publice de calitate, fundamentate pe studii de impact

Indicator de rezultat: Ponderea politicilor publice/acte normative aprobate de MMJS pentru care s-au elaborat studii de impact în total politici publice/acte normative aprobate de MMJS; Numărul anual al schimbărilor la nivel de capitol bugetar

% 10% 15% 20%

Obiectiv 4.1.3: Creșterea calității profesionale a resurselor umane din sectorul muncă și justiție socială, a gradului de cunoaștere, înțelegere și aplicare a standardelor de integritate

Indicator de rezultat: Ponderea personalului MMJS care a absolvit forme de pregătire continuă în domeniile considerate prioritare de minister, din total personal sau număr zile de instruire per funcționar public

% NA49 80% 85%

Indicator de rezultat: Număr incidente de integritate sau număr incidente de integritate la 100/1000 salariați

%, promile 8 5 2

49 Pentru acest indicator colectarea datelor începe odată cu procesul de planificare strategică și în consecință nu există un istoric al acestuia și deci nici o valoare de referință pentru 2016

101

Page 103: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Anexa 3: Programe i măsuri conexe, Indicatori de output (tabel rezumativ)ș

Program bugetar & Măsură Indicator de output (rezultat) & Unitate

Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Program 1.1.: Șanse reale pentru tineri

Obiectiv specific1.1.1.: Prevenirea și diminuarea șomajului în rândul tinerilor NEETs

Măsura 1.1.1.1.:Identificarea și înregistrarea tinerilor NEETs în baza de date integrată a ANOFM

Număr tineri NEETs înregistrați în baza de date a ANOFM 52256

20.000 persoane (indicator proiect POCU AP2, PI 8ii, OS 2.3.)

60000 persoane (indicator proiect POCU AP2, PI 8ii, OS 2.3.)

60000 20000

Măsura 1.1.1.2.: Furnizarea de servicii de informare și consiliere profesională

Număr tineri cu vârsta mai mică de 25 de ani care, în primele 4 luni de la înregistrare, au beneficiat de servicii de informare și consiliere profesională

86794 146000 146000 146000 146000

Măsura 1.1.1.3.:Furnizarea de servicii de medierea muncii

Număr tineri cu vârsta mai mică de 25 de ani care, în primele 4 luni de la înregistrare, au beneficiat de servicii de mediere a muncii

146000 146000 146000 146000 146000

Măsura 1.1.1.4.:Furnizarea de servicii de consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente sau pentru inițierea unei afaceri

Număr tineri cu vârsta mai mică de 25 de ani care, în primele 4 luni de la înregistrare, au ocupat un loc de muncă ca urmare a serviciilor de consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente sau pentru inițierea

148 600 600 600 600

102

Page 104: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

unei afaceri

Măsura 1.1.1.5.: Furnizarea de servicii de formare profesională

Număr tineri cu vârsta mai mică de 25 de ani care, în primele 4 luni de la înregistrare, au beneficiat de servicii de formare profesională

6957 11500 11500 11500 11500

Măsura 1.1.1.6.:Furnizarea de servicii de evaluare și certificare a competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale

Număr tineri cu vârsta mai mică de 25 de ani care, în primele 4 luni de la înregistrare, au beneficiat de servicii de evaluare și certificare a competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale

16 80 80 80 80

Măsura 1.1.1.7.:Programe de formare profesională prin ucenicie

Număr contracte de ucenicie încheiate cu tineri cu vârsta mai mică de 25 de ani în primele 4 luni de la înregistrare

31 214 214 214 214

Măsura 1.1.1.8.:Programe de stagii pentru absolvenții de învățământ superior

Număr contracte de stagii încheiate cu tineri cu vârsta mai mică de 25 de ani în primele 4 luni de la înregistrare

46 270 270 270 270

Măsura 1.1.1.9.:Acordarea de prime de mobilitate (prime de încadrare și prima de instalare)

Număr tineri cu vârsta mai mică de 25 de ani care, în primele 4 luni de la înregistrare, au beneficiat de: Primă de încadrarePrimă de instalare

52 primă de încadrare; 134 primă de instalare

115 primă de încadrare; 220 primă de instalare

115 primă de încadrare; 220 primă de instalare

115 primă de încadrare; 220 primă de instalare

115 primă de încadrare; 220 primă de instalare

Măsura 1.1.1.10.:Acordarea de prime de relocare

Număr tineri cu vârsta mai mică de 25 de ani care, în primele 4 luni de la înregistrare, au beneficiat de primă de relocare

0 130 130 130 130

103

Page 105: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Măsura 1.1.1.11.: Acordarea de prime de activare

Număr tineri cu vârsta mai mică de 25 de ani care, în primele 4 luni de la înregistrare, au beneficiat de primă de activare

0 40000 35000 30000 25000

Măsura 1.1.1.12.:Acordarea de subvenții angajatorilor (pentru absolvenți ai instituțiilor de învățământ + tineri NEETs)

Număr tineri cu vârsta mai mică de 25 de ani care, în primele 4 luni de la înregistrare, au ocupat un loc de muncă ca urmare a subvenționării

4451

5.305 tineri absolvenți + 1.000 tineri NEETs

5.305 tineri absolvenți + 700 tineri NEETs

5.305 tineri absolvenți +500 tineri NEETs

5.305 tineri absolvenți + 300 tineri NEETs

Măsura 1.1.1.13.:Furnizarea de acompaniament social personalizat

Număr tineri cu vârsta mai mică de 25 de ani care, în primele 4 luni de la înregistrare, au beneficiat de acompaniament social personalizat

297 600 600 600 600

Program 1.2.: Ocupare pentru toți

Obiectiv specific 1.2.1.: Creșterea ocupării persoanelor înregistrate la ANOFM și prevenirea șomajului

Măsura 1.2.1.1.:Furnizarea de servicii de informare și consiliere profesională;

Număr persoane cuprinse în serviciile de informare și consiliere profesională 385291 379600 350000 350000 350000

Măsura 1.2.1.2.:Furnizarea de servicii de medierea muncii;

Număr persoane ocupate prin serviciile de mediere 254956 280577 280000 270000 250000

Măsura 1.2.1.3.:Furnizarea de servicii de consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente sau pentru inițierea unei afaceri;

Număr persoane ocupate prin serviciile de consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente sau pentru inițierea unei afaceri

100 170 160 150 150

Măsura 1.2.1.4.:Completarea veniturilor șomerilor care se

Număr persoane beneficiare de completarea veniturilor șomerilor

16973 13915 13091 12727 11818

104

Page 106: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

încadrează înainte de expirarea perioadei de șomaj

care se încadrează înainte de expirarea perioadei de șomaj

Măsura 1.2.1.5.:Stimularea mobilității forței de muncă -acordarea de primă de încadrare

Număr persoane beneficiare de primă de încadrare 411 1676 1700 1700 1700

Măsura 1.2.1.6.:Stimularea mobilității forței de muncă -acordarea de primă de instalare

Număr persoane beneficiare de primă de instalare

695 873 900 900 900

Măsura 1.2.1.7.:Stimularea mobilității forței de muncă -acordarea de primă de relocare

Număr persoane beneficiare de primă de relocare 0 586 600 600 600

Măsura 1.2.1.8.:Acordarea de prime de încadrare absolvenților de învătământ

Număr persoane beneficiare de primă de încadrare absolvenților de învătământ

2544 3180 3000 3000 3000

Măsura 1.2.1.9.:Acordarea de prime de activare șomerilor neindemnizați

Număr persoane beneficiare de primă de activare a șomerilor neindemnizați 0 14280 14500 14500 14500

Măsura 1.2.1.10.:Prime de stimulare a înregistrării la SPO a absolvenților

Număr absolvenți beneficiari de primă de stimulare a înregistrării la SPO

10098 12074 14049 16025 18000

Măsura 1.2.1.11.:Acordarea de acompaniament social personalizat

Număr tineri supuși riscului marginalizării sociale care au încheiat contracte de solidaritate

425 718 700 700 700

Obiectiv specific1.2.2.: Facilitarea tranziției de la sistemul de educație la piața muncii

Măsura 1.2.2.1.:Programe de stagii pentru absolvenții de studii

Număr contracte de stagiu încheiate 55 372 300 300 300

105

Page 107: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

superioare

Măsura 1.2.2.2.:Programul special pentru elevi și studenți pe perioada vacanței

Număr elevi și studenți încadrați în muncă pe perioada vacanței 2527 1872 2000 2000 2000

Măsura 1.2.2.3.:Programe de ucenicie

Număr persoane cuprinse în programe de ucenicie 167 379 250 250 250

Obiectiv specific 1.2.3.: Îmbunătățirea nivelului de competențe al persoanelor înregistrate la ANOFM prin programe de formare profesională

Măsura 1.2.3.1.:Furnizarea serviciilor de formare profesională

Număr persoane cuprinse în cursuri de formare profesională (gratuite) 26837 39241 35000 35000 35000

Măsura 1.2.3.2.:Furnizarea serviciilor de evaluare și certificare a competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale

Număr beneficiari ai serviciului de evaluare și certificare a competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale

131 322 200 200 200

Obiectiv specific 1.2.4.: Stimularea angajatorilor în vederea ocupării locurilor de muncă vacante

Măsura 1.2.5.1.:Subvenționarea angajatorilor cărora li s-au atribuit contracte de servicii publice sau servicii sociale

Număr persoane ocupate temporar în lucrări publice de interes comunitar 0 5955 5000 5000 5000

Măsura 1.2.5.2.:Subvenționarea angajatorilor care încadrează absolvenți

Număr absolvenți încadrați 4898 6380 6000 6000 6000

Măsura 1.2.5.3.:Subvenționarea angajatorilor care încadrează absolvenți persoane cu handicap

Număr de absolvenți cu handicap încadrați 7 10 10 10 10

Măsura 1.2.5.4.:Subvenționarea angajatorilor care încadrează

Număr șomeri cu vârsta de peste 45 de ani ocupați

17744 15125 15500 15500 15500

106

Page 108: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

șomeri cu vârsta de peste 45 de ani Măsura 1.2.5.5.:Subvenționarea angajatorilor care încadrează șomeri părinți unici susținători ai familiilor monoparentale

Număr șomeri părinți unici susținători ai familiilor monoparentale ocupați 218 615 400 400 400

Măsura 1.2.5.6.:Subvenționarea angajatorilor care încadrează șomeri de lungă durată

Număr șomeri de lungă durată ocupați 0 1550 400 400 400

Măsura 1.2.5.7.:Subvenționarea angajatorilor care încadrează tineri NEET

Număr tineri NEET ocupați 0 3750 3500 3500 3500

Măsura 1.2.5.8.:Subvenționarea angajatorilor care încadrează persoane cu handicap

Număr persoane cu handicap 141 225 150 150 150

107

Page 109: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Măsura 1.2.5.9.:Subvenționarea angajatorilor care încadrează șomeri care mai au 5 ani până la pensie

Număr șomeri care mai au 5 ani până la pensie 300 315 300 300 300

Măsura 1.2.5.10.:Subvenționarea angajatorilor care încadrează tineri supuși riscului marginalizării sociale

Număr tineri cu risc de marginalizare sociala incadrati la angajatori de insertie beneficiari de subventie

297 583 300 300 300

Program 1.3.: Măsuri pasive

Obiectiv specific 1.3.1 Asigurarea protecției persoanelor în cadrul sistemului asigurărilor pentru șomajMăsura 1.3.1.1.:Plata prestațiilor de șomaj și plata contribuțiilor pentru asigurări sociale de stat și a contribuțiilor pentru asigurări sociale de sănătate pentru beneficiarii indemnizațiilor de șomaj

Număr persoane beneficiare de indemnizație de șomaj (stoc mediu anual)

83698 80000 72000 70000 65000

Măsura 1.3.1.2.:Plata venitului lunar de completare pentru persoanele disponibilizate prin concedieri colective

Număr persoane pentru care s-a plătit venitul lunar de completare

11047 6000 2000 2000 2000

108

Page 110: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Program 1.4.: Condiții de muncă

Obiectiv specific 1.4.1.: Reducerea sărăciei în muncă și a asimetriei curbei salariale

Măsura 1.4.1.1.:Salarii decente și motivante

Nivelul salariului minim (RON) 1250 1450 1550 1650 1750

Măsura 1.4.1.2.:Implementarea unui sistem de salarizare unitar pentru personalul plătit din fonduri publice

Salariul mediu pentru bugetari (RON) 2923 3928 4713 5091 5091

Obiectiv specific 1.4.2.: Îmbunătățirea securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă și asigurarea cadrului legal și organizatoric pentru punerea la dispoziție a produselor din domeniul de competență al MMJS, conforme cu cerințele esențiale de Securitate

Măsura 1.4.2.1.:Realizarea obiectivelor din cadrul Programului Securitate și Sănătate în muncă din Cadrul Planului Sectorial de Cercetare-Dezvoltare al

Număr proiecte implementate 3 3 3 3 3

109

Page 111: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

MMJSMăsura 1.4.2.2.:Asigurarea cadrului legal si organizatoric pentru sprijinirea producătorilor romani de echipamente tehnice(mașini), echipamentele și sistemele de protecție destinate utilizării în atmosfere potențial explozive, echipamente individuale de protecție, explozivi de uz civil și articole pirotehnice, în demersul de introducere a acestor produse pe piața unică a UE

Număr standarde 35 35 35 35 35

Obiectiv specific 1.4.3: Asigurarea respectării legislației in vigoare în domeniul relațiilor de muncă, sănătate și securitate în muncă și lipsa discriminării

Măsura 1.4.3.1.:Intensificarea măsurilor de prevenire și combatere a muncii nedeclarate/plan anual de

Număr campanii organizate la nivel național privind identificarea și combaterea muncii nedeclarate

10 11 11 11 11

110

Page 112: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

măsuri

Măsura 1.4.3.2.:Combaterea discriminării intre bărbați si femei pe piața muncii si a fenomenului de hartuire si hărțuire sexuală pe piața muncii

Număr controale efectuate 23429 23429 23429 23429 23429

Număr măsuri dispuse pentru remedierea neconformităților 852 852 852 852 852

Măsura 1.4.3.3.:Creșterea nivelului de siguranță al locului de muncă

Număr sesiuni de conștientizare 433 443 453 463 473

Număr controale pe domenii economice 58100 63910 70301 77331 85064

Măsura 1.4.3.4.:Intensificarea măsurilor de control asupra stabilirii și acordării drepturilor cuvenite salariaților ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă

Număr controale efectuate 76690 80525 80525 80525 80525

Număr acțiuni control tip campanii tematice 5 5 5 5 5

Număr măsuri dispuse pentru remedierea neconformităților 5 5 5 5 5

Măsura 1.4.3.5.:Acțiuni de conștientizare ale mediului socio-economic privind respectarea legislației în vigoare și asigurarea condițiilor de muncă

Număr de acțiuni de conștientizare adresate lucrătorilor și reprezentanților acestora

594 608 622 636 650

Număr de acțiuni de conștientizare adresate agenților economici 1006 1031 1056 1081 1106

Număr de acțiuni de formare a inspectorilor IM 134 143 152 161 170

Program 1.5.: Asigurări accidente de muncă și boli profesionale

Obiectiv specific 1.5.1.: Orientarea asigurării pentru accidente de muncă și boli profesionale în sprijinul beneficiarilor de prestații

Măsura 1.5.1.1.:Creșterea gradului de accesibilitate a sistemului pentru beneficiari

Gradul de utilizare al aplicațiilor informatice (număr de accesări)

215000.00 219000 225000 235000 250000

111

Page 113: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Măsura 1.5.1.2.:Simplificarea și eficientizarea procedurii de contractare /decontare a serviciilor medicale

Gradul de decontare (%) 0.60 60% 100% 100% 100%

Măsura 1.5.1.3.:Îmbunătățirea prestațiilor acordate familiilor victimelor AM și BP

Execuția bugetară (%) 0.30 30% 40% 50% 60%

Obiectiv specific 1.5.2.: Armonizarea cerințelor regulamentelor europene (883 și 987) prin prisma modificărilor impuse de sistemul EESSI cu legislația și practica națională

Măsura 1.5.2.1.:Asigurarea fluxului documentelor europene fără sincope

Număr de operațiuni derulate 230000.00 240000 250000 300000 500000

Măsura 1.5.2.2.:Reducerea timpilor de răspuns ale instituțiilor competente la cerințele regulamentelor europene

Durata medie a unui dosar (zile) 60.00 60 60 45 30

Obiectiv specific 1.5.3.: Sprijinirea angajatorilor în realizarea activității de prevenire

Măsura 1.5.3.1.:Diversificarea programelor anuale de prevenire structurate pe Directivele CE/ legislație națională

Indicatori de performanță (punctaj mediu pe țară) 3.37 3.38 3.40 3.42 3.44

Măsura 1.5.3.2.:Orientarea activității de prevenire către IMM-uri

Număr de măsuri recomandate118000.00 120000 125000 130000 135000

Măsura 1.5.3.3.:Dezvoltarea progresivă a campaniilor de informare / comunicare adresate mediului de afaceri

Număr de sesiuni de comunicare / număr de participanți

155/1810 157/1829 160/1850 185/1900 200/2000

112

Page 114: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Program 2.1.: Adecvare și echitate

Obiectiv specific 2.1.1.: Asigurarea unei vieți decente pentru pensionari

Măsura 2.1.1.1.:Creșterea pensiei medii brute

Pensia medie brută de asigurări sociale (inclusiv agricultori) (RON) 885 938 1069 1131 1189

Valoarea punctului de pensie (RON) 917.5/1000 1000.00 1100.00 1265.00 1400/1775

Măsura 2.1.1.2.:Creșterea indemnizației sociale minime pentru pensionari

Valoarea indemnizației sociale pentru pensionari (RON) 400 520 640 640 640

Măsura 2.1.1.3.:Stimularea sistemului privat de pensii

Număr de contributori Pilon II 3972800 4371400 4770000 4884500 4999000

Număr contributori Pilon III 399200 381100 363000 372000 381000

Obiectiv specific 2.1.2.: Respectarea principiilor echității

Măsura 2.1.2.1.:Corelarea prevederilor si aplicarea corespunzătoare a documentelor legale pentru eliminarea inechităților si neconcordantelor din sistemul de pensii

Limita de vârstă cu stagiu complet de cotizare pentru femei (ani) 60.20 60.90 61.60 62.30 63.00

Program 2.2.: Managementul sistemului public de pensii

Obiectiv specific 2.2.1.: Asigurarea unui serviciu public stabil șI eficient în interesul cetățenilor

Măsura 2.2.1.1.:Stabilitate și coerență legislativă pentru o perioadă de minim 5 ani

Număr acte normative modificate care să asigure unificarea și simplificarea legislației

20 20 20 15 15

Măsura 2.2.1.2.:Plata pensiilor și a beneficiilor asociate

Număr pensionari de asigurări sociale 5341300 5258000 5224000 5192000 5159000

113

Page 115: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Program 3.1.: Protecția copilului

Obiectiv specific 3.1.1.: Îmbunătățirea accesului copiilor la servicii de calitate

Măsura 3.1.1.1.:Înființarea a cel puțin un serviciu de îngrijire de zi la nivelul fiecărei unități administrativ teritoriale

Număr de servicii de îngrijire de zi destinate prevenirii separării copilului de familie

1096 1100 1500 1700 3200

Măsura 3.1.1.2.:Extinderea acordării pachetului minim de servicii

Număr de comunități în care se acordă pachetul minim de servicii 45 45 50 100 165

Măsura 3.1.1.3.:Creșterea calității serviciilor sociale destinate copiilor

Număr de standarde minime de calitate elaborate și difuzate la nivelul tuturor unităților administrativ-teritoriale

5 5 5 5 5

Obiectiv specific 3.1.2.: Respectarea drepturilor și promovarea incluziunii sociale a copiilor aflați în situații vulnerabile

Măsura 3.1.2.1.:Închiderea instituțiilor din sistemul de protecție a copilului care funcționează în structura preluată în anul 1997, respectiv anul 2000 și înființarea de case de tip familial și apartamente

Număr instituții de plasament organizate clasic 73 73 48 23 23

114

Page 116: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Măsura 3.1.2.2.:Înființarea a 8 centre regionale specializate pentru asistarea copiilor cu tulburări de comportament

Număr de centre regionale specializate înființate 0 0 2 8 -

Măsura 3.1.2.3.:Înființarea instituției Avocatul Copilului

Număr instituții înființate 0 1 - - -

Program 3.2.: Protecție si inspecție socialăObiectiv specific 3.2.1.: Administrarea într-un sistem unitar de plată a beneficiilor de asistență socială și gestionarea programelor privind serviciile sociale susținute de la bugetul de stat

Măsura 3.2.1.1.:Plata drepturilor sociale pentru sprijinirea familiilor cu venituri reduse (ajutorul social/ajutorul încălzire/ alocația pentru susținerea familiei)

Număr beneficiari de ajutor social 244814 246000 250000 0 0

Număr beneficiari de ajutor de încălzire 569581 598000 285000 0 0

Număr beneficiari de alocația pentru 273337 275000 275000 0 0

115

Page 117: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

susținerea familiei

Măsura 3.2.1.2.:Beneficii acordate în cadrul politicilor familiale (alocația de stat pentru copii/alocația de plasament/indemnizația pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție)

Număr beneficiari alocația de stat pentru copii 3662793 3648600 3655760 3655760 3675760

Număr beneficiari alocația de plasament 40735 41000 41000 41000 41000

Număr beneficiari de indemnizație pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție

141153/41334

157.840/70.000

160.000/75.000

165.000/80.000

170.000/85.000

Măsura 3.2.1.3.:Sprijin alocat persoanelor cu handicap:1. Drepturi acordate persoanelor cu handicap în conformitate cu Legea Număr 448/2006:a. Bugetele personale complementare acordate lunar persoanelor cu handicap;b. Indemnizația lunară acordată persoanelor cu handicap grav și accentuatc. Indemnizația lunară de însoțitor pentru persoanele cu handicap vizuald. Alocația lunară de hrană pentru copiii cu handicap de tip HIV/SIDA2. Indemnizația lunară de hrană HIV/SIDA acordată potrivit Legii Număr 584/2002.

Număr beneficiari pe categorii (total, din care): 1408782 1428707 1428707 1428707 1428707

1, din care: 1398897 1418657 1418657 1418657 1418657

a) 739794 750622 750622 750622 750622

b) 617393 625855 625855 625855 625855

c) 41529 42000 42000 42000 42000

d) 181 180 180 180 180

2 9885 10050 10050 10050 10050

Măsura 3.2.1.4.:Creșterea ajutorului financiar acordat prin programul VMI

Număr de beneficiari VMI care realizează venituri în urma unei forme legale de angajare

0.00 0.00 1000.00 1500.00 2000.00

Măsura 3.2.1.5.:Verificarea ex-ante a acordării drepturilor sociale

Procentul de verificare in intervalul dintre acordarea dreptului si efectuarea plății către beneficiari

0% 20% 50% 70% 95-98%

116

Page 118: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

pentru sprijinirea familiilor cu venituri reduse, în vederea scăderii nr. de beneficiari neeligibili (ajutorul social/ajutorul încălzire/ alocația pentru susținerea familiei)

Cuantumul plăților verificat ex-ante (% din total plăți) 0% 25% 60% 80% 95-98%

Măsura 3.2.1.6.:Verificarea ex-ante a acordării drepturilor sociale pentru beneficiile acordate în cadrul politicilor familiale, în vederea scăderii nr. de beneficiari neeligibili (alocația de stat pentru copii/alocația de plasament/indemnizația pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție)

Procentul de verificare in intervalul dintre acordarea dreptului si efectuarea plății către beneficiari

0% 20% 50% 70% 95-98%

Cuantumul plăților verificat ex-ante (% din total plăți) 0% 25% 60% 80% 95-98%

Măsura 3.2.1.7.:Creșterea ponderii drepturilor acordate persoanelor cu handicap în conformitate cu Legea nr. 448/2006, plătite prin ANEPIS, în conformitate cu art. IV din proiectul de Lege nr. 448/ 2006 - art. 57, alin. (2)

Procent beneficiari de drepturi acordate persoanelor cu handicap plătite prin ANEPIS

0% 0% 0% 100% 100%

Măsura 3.2.1.8.:Acordarea beneficiilor și serviciilor sociale prin noul Sistem de Management al Informațiilor pentru Asistență Socială (DIAMANT)

Gradul de acoperire a plăților beneficiilor sociale in sistemul informatic (% din total plăți)

80% 80% 90% 95% 100%

Obiectiv specific 3.2.2.: Reducerea erorii și fraudei în sistemul de asistență socială prin asigurarea unei activități riguroase de control și inspecție a aplicării măsurilor legale privind activitățile de stabilire și acordare a beneficiilor de asistență socială și de furnizare a serviciilor sociale

Măsura 3.2.2.1.:Întărirea capacității și eficienței actului de inspecție socială, prin diversificarea metodelor de control (profil de risc, încrucișare baze de date, extindere, eșantionare etc.), pentru beneficiarii

Număr de inspectori sociali care realizează activități de control al modului de acordare și plată a beneficiilor de asistenta sociala

100 100 125 150 200

Număr de beneficiari neeligibili 10% 8% 6% 5% 3.5%

117

Page 119: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

de ajutor social, alocație pentru susținerea familiei, ajutor pentru încălzirea locuinței, de indemnizație de creștere și îngrijire copil,

raportat la numărul total de beneficiari

Măsura 3.2.2.2.:Derularea eficientă a activității de inspecție socială –misiuni de inspecție inopinată

Raportul dintre nr. sesizări și nr. de verificări (%) 100% 100% 100% 100% 100%

Măsura 3.2.2.3.:Întărirea capacității și eficienței actului de inspecție socială prin realizarea de controale care au ca scop verificarea modului de respectare a standardelor minime de calitate de către furnizorii publici și privați de servicii sociale

Număr de inspectori sociali care realizează activități de control al serviciilor sociale

100 150 200 250 300

Raportul dintre nr. servicii sociale controlate care funcționează respectând standardele minime de calitate și nr. total de servicii sociale (%)

28% 40% 50% 75% 90%

Măsura 3.2.2.4.:Întărirea capacității de inspecție socială prin realizarea de evaluări a serviciilor sociale, pe baza standardelor minime de calitate, în vederea licențierii acestora

Raportul dintre nr. servicii sociale licențiate, care funcționează respectând standardele minime de calitate și nr. total de servicii sociale (%)

40% 45% 50% 75% 90%

Măsura 3.2.2.5.:Întărirea capacității de inspecție socială prin realizarea de controale, în scopul verificării asigurării accesului neîngrădit al persoanelor cu dizabilități

Raportul dintre nr. instituții publice/operatori economici, care asigură accesul neîngrădit al persoanelor cu dizabilități și nr. total de instituții publice/operatori economici (%)

20% 25% 30% 40% 60%

Program 3.3.: Servicii sociale

Obiectiv specific 3.3.1.: Consolidarea sistemului național de asistență socială în vederea asigurării accesului tuturor categoriile de persoane vulnerabile la servicii sociale de calitate, în special prin consolidarea capacității SPAS de a asigura pachetul minim de servicii integrate la nivelul

118

Page 120: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

fiecărei UAT

Măsura 3.3.1.1.:Asigurarea, menținerea și îmbunătățirea calității în domeniul serviciilor sociale

Numărul serviciilor sociale publice licențiate 1636 1800 1963 2127 2290

Măsura 3.3.1.2.:Îmbunătățirea cadrului legislativ privind dezvoltarea serviciilor de identificare și intervenție la nivelul comunităților locale, fiind elaborat regulamentul cadru pentru serviciile publice de asistență socială organizate la nivelul comunei și revizuite cele pentru serviciile de la nivelul orașelor, municipiilor și la nivel județean

% UAT care și-au elaborat și aprobat regulamente de organizare și funcționare a serviciilor publice de asistență social

NA50 25% 25% 25% 25%

Măsura 3.3.1.3.:Elaborarea/revizuirea standardelor de cost și de calitate în domeniul serviciilor sociale

Număr standarde elaborate/revizuite 2+10 3 1 1 2

Măsura 3.3.1.4.:Dezvoltarea și implementarea unui program național privind formarea profesională a personalului din domeniul asistenței sociale și asigurarea în fiecare unitate administrativ teritorială a cel puțin unui asistent social

Număr personal de specialitate din domeniul asistentei sociale format 0 0 136 480 3181

Număr asistenți sociali incluși in sistem 0 0 74 129 1000

Măsura 3.3.1.5.:Creșterea capacității serviciilor publice de asistență socială de a furniza servicii sociale prin elaborarea de instrumente si metodologii de

Număr instrumente, instrucțiuni și metodologii elaborate/revizuite și diseminate

1 2 7 1 1

50 Pentru acest indicator colectarea datelor începe odată cu procesul de planificare strategică și în consecință nu există un istoric al acestuia și deci nici o valoare de referință pentru 2016

119

Page 121: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

lucru

Măsura 3.3.1.6.:Dezvoltarea unui sistem național de incluziune social

Sistem național de indicatori revizuit (număr) 1 0 1 0 0

Obiectiv specific 3.3.2.: Creșterea accesului la servicii sociale pentru persoanele vârstnice

Măsura 3.2.2.1.:Elaborarea/revizuirea legislației privind asistența socială a persoanelor vârstnice

Legislație aprobată (număr acte normative) 1 0 1 0 0

Măsura 3.2.2.2.:Elaborarea standardelor de cost pentru căminele publice pe grade de dependență

Număr de standarde minime de cost elaborate 0 3 0 0 0

Măsura 3.2.2.3.:Susținerea parteneriatului public privat. Dezvoltarea pieței mixte de servicii

Număr furnizori privați de servicii sociale dedicate persoanelor vârstnice care beneficiază de subvenții din bugetul de stat

138 129 133 133 133

Program 3.4.: Drepturile persoanelor cu dizabilități

Obiectiv specific 3.4.1: Promovarea accesibilității în toate domeniile vieții pentru asigurarea exercitării de către persoanele cu dizabilități a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului; eliminarea discriminării

Măsura 3.4.1.1.:Introducerea cunoștințelor despre accesibilitate și „design universal” în sistemul de formare inițială și continuă a funcționarilor publici și a profesioniștilor din domeniile: proiectării și realizării mediului fizic, accesul la sistemul de transport public, comunicare, tehnologii și sisteme informatice și de comunicații.

Număr programe de formare în domeniul accesibilității/ 0 1.00 1.00 1.00 3.00

Număr reprezentanți ai APL instruiți/ 0 0.00 500.00 675.00 1175.00

Măsura 3.4.1.2.: Număr campanii de informare/ 0 1 1 1 3

120

Page 122: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Creșterea gradului de conștientizare și sensibilizare privind importanța accesibilității, inclusiv la nivel de comunitate

Măsura 3.4.1.3.:Sesiuni de formare profesională, instruire și informare pentru personalul care interacționează sau este implicat în asistența și protecția persoanelor cu dizabilități, inclusiv din ONG-uri

Număr de persoane formate pe categorii de formare și tematică/ 0 0 0 360 360

Obiectiv specific 3.4.2.: Dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități din centrele rezidențiale de tip vechi, în etape, concomitent cu dezvoltarea de servicii în comunitate

Măsura 3.4.2.1.:Identificarea de locații în comunitate pentru dezvoltarea infrastructurii sociale; elaborarea de către planului de restructurare a instituției de tip vechi

Instituții de tip vechi restructurate (număr) 11.00 11.00 0.00 0.00 11 (prin

POR)

Număr beneficiari instituționalizați în centre de tip vechi 1911 1911.00 1911.00 1833.60 1730.40

Măsura 3.4.2.2.:Transferul persoanelor cu abilități de viață independentă, abilități sociale și abilități pentru muncă în alternative de tip familial (locuințe protejate)

Număr persoane instituționalizate 17176 17176 17158.00 17128.0017128 (15111 la 2023)

Număr de locuințe protejate/ 115 0.00 3.00 5.00

43 (în programul de guvernare) (72 prin POR pana in 2023)

Măsura 3.4.2.3.:Prevenirea instituționalizării și susținerea dezinstituționalizării prin înființarea și/sau

Număr centre respiro/centre de criză înființate 5 0.00 2.00 6.00 13

Număr centre de zi înființate/ 60 0.00 1.00 2.00 150 (în

121

Page 123: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

diversificarea structurilor furnizoare de servicii sociale

programul de guvernare) (24 prin POR pana in 2023)

Măsura 3.4.2.4.:Înființarea și monitorizarea echipelor mobile pentru intervenția în comunitate pentru persoanele cu dizabilități nedeplasabile

Număr echipe mobile 1 0.00 0.00 8.00 9

Măsura 3.4.2.5.:Proiecte ale ONG-urilor acordate prin art. 99 din Legea 448/2006

Număr de servicii nou înființate si acreditate 0 0.00 0.00 7.00 7.00

Program 3.5.: Egalitate de șanse și combaterea violenței în familie

Obiectiv specific 3.5.1.: Reducerea și prevenirea cazurilor de discriminare, hărțuire și violență

Măsura 3.5.1.1.:Organizarea de campanii de sensibilizare și informare asupra discriminării de gen în rândul elevilor

Număr de campanii realizate 1 2 2 2 2

Număr elevi de liceu participanți 1500 3000 3000 3000 3000

Măsura 3.5.1.2.:Organizarea de campanii de sensibilizare și informare asupra discriminării de gen în rândul angajaților din instituțiile publice

Număr campanii 1 1 1 1 1

Număr participanți 300 300 300 300 300

Măsura 3.5.1.3.:Organizarea de campanii de sensibilizare și informare asupra discriminării de gen în rândul populației

Număr de campanii realizate 1 1 1 1 1

122

Page 124: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Măsura 3.5.1.4.:Sprijinirea, în condițiile legii, a activităților de formare a salariaților instituțiilor sau organismelor publice ori private în domeniul aplicării principiului egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați

Număr programe de formare 1 2 2 3 3

Număr participanți 300 350 400 600 600

Măsura 3.5.1.5.:Organizarea de evenimente de conștientizare si sensibilizare cu privire la beneficiile bugetarii de gen si a facilităților fiscale, pentru companiile care furnizează servicii de day-care angajaților

Număr programe de formare 0 1 2 2 2

Număr participanți 0 200000 200000 200000 200000

Măsura 3.5.1.6.:Organizarea de campanii de sensibilizare și informare asupra consecințelor grave ale violenței domestice în rândul populației

Număr campanii 1 1 1 1 1

Măsura 3.5.1.7.:Organizarea de campanii de informare a populației asupra cadrului legal și instituțional al protejării victimelor

Număr campanii 1 1 2 2 2

Măsura 3.5.1.8.:Organizarea de evenimente care să marcheze ziua internațională pentru eliminarea violenței în familie

1 (ref.2015) 1 1 1 1

Măsura 3.5.1.9.:Organizarea de campanii de sensibilizare și informare asupra violenței în familie în rândul elevilor

Număr campanii 1 2 2 2 2

Număr participanți 1200 3000 15000 15000 15000

123

Page 125: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Măsura 3.5.1.10.:Dezvoltarea rețelei integrate de servicii dedicate victimelor și agresorilor

Centre Servicii rezidențiale pentru victime 61 61 70 85 100

Centre servicii pentru prevenirea si combaterea violentei domestice 33 33 40 45 50

Număr centre agresori 2 2 5 8 12

Măsura 3.5.1.11.:Formarea continuă a specialiștilor: polițiști, magistrați, personal DGASPS/SPAS, consilieri de probațiune, consilieri școlari, medici, cadre didactice, asistenți sociali etc. în domeniul combaterii violenței în familie

Număr participanți3.978 persoane (ref.2015)

100 300 350 350

Program 4.1.: Dezvoltarea capacității administrative a instituțiilor din sectorul muncă și justiție socială

Obiectiv specific 4.1.1.: Îmbunătățirea stabilității funcționale a MMJS și a instituțiilor aflate în subordinea acestuia, asigurarea unui management performant al fondurilor publice prin aplicarea standardelor de control intern/managerial

Măsura 4.1.1.1.:Revizuirea responsabilităților organizaționale și a procedurilor conexe, pentru a permite o formulare îmbunătățită a strategiei și o implementare ușoară a PSI

Număr proceduri modificate/revizuite (ROF modificat) 80 90 95 100

Măsura 4.1.1.2.:Furnizarea eficientă a activităților de licențiere și acreditare specifice sectorului de muncă și justiție social

Număr anual de licențe/acreditări pe domenii 100 100 100 100

Măsura 4.1.1.3.:Asigurarea unui management performant la nivelul MMJS, în concordanță cu obiectivele existente și cu reglementările legale, în vederea

Număr standarde conforme la nivelul MMJS

15 16 16 16

124

Page 126: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

asigurării administrării fondurilor publice, în mod economic, eficient și eficace, prin aplicarea standardelor sistemului de control intern/managerial.

Obiectiv specific 4.1.2.: Creșterea eficacității și transparenței proceselor de elaborare, evaluare și implementare a unor politici publice de calitate, fundamentate pe studii de impact

Măsura 4.1.2.1.:Dezvoltarea capacității de formulare de politici, planificare și servicii de management în toate sectoarele relevante, integrând pe deplin toate inițiativele de inovare socială.

% documentelor de politici publice conforme cu procedura aprobată de minister

10 15 20 30

Măsura 4.1.2.2.:Dezvoltarea sistemelor de monitorizare si evaluare

Număr sisteme de monitorizare funcționale 1 2 2 3

Măsura 4.1.2.3.:Consultarea cu beneficiarii și părțile interesate implicate în sectorul muncă și justiție socială, pentru formularea și publicarea de politici publice

Număr consultări realizate anual (Raport intre consultări desfășurate si reglementari elaborate)

70 80 85 90

Măsura 4.1.2.4.:Transparența în procesul decizional și formularea politicilor publice și a cadrului legal

Număr de informații de interes public publicate 20 30 35 40 45

Număr recomandări beneficiari colectate 100 100 100 100 100

Număr de răspunsuri formulate la solicitări de informații de interes public

10 15 20 30

Obiectiv specific 4.1.3.: Creșterea calității profesionale a resurselor umane din sectorul muncă și justiție socială, a gradului de cunoaștere, înțelegere și aplicare a standardelor de integritate

125

Page 127: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Măsura 4.1.3.1.:Managementul resurselor umane și adaptarea la nevoile organizației

Rulajul/fluctuația de personal din cadrul MMJS și instituții subordonate 35% 30% 28% 25% 24%

Măsura 4.1.3.2.:Creșterea gradului de cunoaștere, înțelegere și aplicare a standardelor de integritate de către angajați și beneficiarii serviciilor publice

Procent din total personal care participa la programe de conștientizare si formare

NA51 10% 20% 25% 30%

Număr incidente de integritate 8 7 6 5 3Număr de riscuri și vulnerabilități de corupție identificate 36 30 25 20 15

Program 4.2.: Sisteme informaționale în sectorul muncă și protecție socială

Obiectiv specific 4.2.1.: Îmbunătățirea funcționării sistemului informațional in sectorul muncă si protecție socială

Măsura 4.2.1.1.:Mentenanța actualei infrastructuri IT

Nr. sisteme IT funcționale la capacitate nominală din total NA52 10% 30% 60% 100%

Măsura 4.2.1.2.:Îmbunătățirea mecanismelor de corelare a proceselor de business cu perfecționarea sistemelor IT

Nr. riscuri identificate si tratate NA53 50 40 30 20

51 Pentru acest indicator colectarea datelor incepe odata cu procesul de planificare strategica si in consecinta nu exista un istoric al acestuia si deci nici o valoare de referinta pentru 201652 Pentru acest indicator colectarea datelor începe odată cu procesul de planificare strategică și în consecință nu există un istoric al acestuia și deci nici o valoare de referință pentru 201653 Pentru acest indicator colectarea datelor începe odată cu procesul de planificare strategică și în consecință nu există un istoric al acestuia și deci nici o valoare de referință pentru 2016

126

Page 128: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Măsura 4.2.1.3.:Îmbunătățirea furnizării de servicii cu ajutorul tehnologiei ITC, inclusiv dezvoltarea unui sistem de plată modern, mai ales prin dezvoltarea inter-operabilității între sistemele actuale și/sau a celor ce urmează a fi dezvoltate

Gradul de modernizare a Sistemelor de plată implementate și funcționale NA54 50 60 70 80

Obiectiv specific 4.2.2.: Dezvoltarea hub-ului MMJS la nivel naționalMăsura 4.2.2.1.:Elaborarea și aprobarea Strategiei privind tehnologia informației și comunicațiilor în MMJS, actualizată cu prevederile programului de guvernare și PSI

Strategie elaborată și aprobată NA55 1

Măsura 4.2.2.2.:Dezvoltarea de soluții inovatoare de document management, suport al deciziei, de colectare informații de la nivel local pentru îmbunătățirea sistemului de indicatori de monitorizare și de performanță ai sistemului de muncă și justiție social

Număr sisteme dezvoltate și 100% funcționale NA56 10 50 70 90

Măsura 4.2.2.3.:Dezvoltarea de soluții specifice de accesare și

Număr sisteme dezvoltate și 100% funcționale

NA57 0 5 10 15

54 Pentru acest indicator colectarea datelor începe odată cu procesul de planificare strategică și în consecință nu există un istoric al acestuia și deci nici o valoare de referință pentru 201655 Pentru acest indicator colectarea datelor începe odată cu procesul de planificare strategică și în consecință nu există un istoric al acestuia și deci nici o valoare de referință pentru 201656 Pentru acest indicator colectarea datelor începe odată cu procesul de planificare strategică și în consecință nu există un istoric al acestuia și deci nici o valoare de referință pentru 201657 Pentru acest indicator colectarea datelor începe odată cu procesul de planificare strategică și în consecință nu există un istoric al acestuia și deci nici o valoare de referință pentru 2016

127

Page 129: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

furnizare automată de servicii către beneficiari, astfel încât să se reducă semnificativ povara administrativă.

128

Page 130: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Anexa 4: Profil institu ionalț

Anexa 4.1: Legislația care reglementează sectorul muncă și justiție socială

Legislație internă din domeniul de competență (legi)

LEGE Nr. 283 din 14 decembrie 2011 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar

LEGE Nr. 285 din 28 decembrie 2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice

LEGE-CADRU Nr. 284 din 28 decembrie 2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice

LEGE Nr. 118 din 30 iunie 2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar

LEGE Nr. 193 din 17 mai 2006 privind acordarea tichetelor cadou și a tichetelor de creșă LEGE Nr. 142 din 9 iulie 1998 privind acordarea tichetelor de masă LEGE nr 53/2003 Republicata(Codul Muncii) LEGE nr. 52/15.04.2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri LEGE nr. 7/09.01.2008 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2007 pentru

modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 116/2006 privind protecția socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate ca urmare a restructurării și reorganizării unor societăți naționale, regii autonome, companii naționale și societăț comerciale cu capital majoritar de stat, precum și a societăților comerciale și regiilor autonome subordonate autorităților administrației publice locale

LEGE 67/2006 privind protecția drepturilor salariaților în cazul transferului întreprinderii, al unității sau al unor părți ale acestora

LEGE 217/2005 privind constituirea, organizarea și funcționarea comitetului european de întreprindere

LEGE nr.554/2004 privind contenciosul administrativ LEGE nr.168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă LEGE nr.130/1996 republicată, privind contractele colective de muncă LEGE nr.319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă, cu modificările ulterioare LEGE nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, republicată, cu

modificările și completările ulterioare LEGE nr. 126 /1995 privind regimul materiilor explozive*) - REPUBLICATA LEGE nr. 76/2002 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea

ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare LEGE nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ superior, cu

modificările ulterioare (MO nr.776 din 12 decembrie 2013), actualizată conform OUG nr. 49/2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educației, cercetării științifice și pentru modificarea unor acte normative, publicată in MO nr. 486/30.06.2014;

LEGE nr. 72/2007 privind stimularea încadrării în muncă a elevilor și studenților - MO nr. 217/2007; LEGE Nr. 202/2006 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de

Muncă, precum și pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare instituțională ***Republicată - M.O. nr. 294/06.05.2009;

LEGE nr. 279 / 2005 privind ucenicia la locul de muncă de muncă, republicată - MO nr. 498 din 7 august 2013

129

Page 131: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

LEGE nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare; LEGE nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată LEGE nr. 204/2006 privind pensiile facultative LEGE nr. 174 din 10.octombrie.2008 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.

97/2007 pentru modificarea si completarea Legii nr. 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii LEGE nr. 175 din 10.octombrie.2008 privind respingerea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.

16/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii LEGE nr. 61 din 22.septembrie.1993 privind alocatia de stat pentru copii *** Republicata LEGE nr. 277 din 24 decembrie 2010 privind alocatia pentru sustinerea familiei LEGE nr. 161 din 08 mai 2009 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.118/2008

privind modificarea si completarea unor acte normative in vederea eliminarii legaturilor dintre nivelul unor drepturi de asistenta sociala si nivelul salariului minim brut pe tara garantat in plata

LEGE nr. 236 din 31 octombrie 2008 pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 105/2003 privind alocatia familiala complementara si alocatia de sustinere pentru familia monoparentala

LEGE nr. 41 din 11 martie 2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 105/2003 privind alocatia familiala complementara si alocatia de sustinere pentru familia monoparentala

LEGE 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale LEGE nr. 292 din 20 decembrie 2011 - LEGE asistentei sociale LEGE nr. 74 din 03 mai 1999 pentru ratificarea Cartei sociale europene revizuite, adoptata la

Strasbourg la 3 mai 1996 LEGE nr. 47 din 08 martie 2006 privind sistemul national de asistenta sociala LEGE nr. 27 din 05.martie.2004 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 77/2003 pentru

modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare

LEGE nr. 283 din 26.iunie.2003 pentru ratificarea Protocolului optional la Conventia asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare fata de femei, adoptat la New York la 6 octombrie 1999

LEGE nr. 612 din 13.noiembrie.2002 pentru formularea unei declaratii privind recunoasterea de catre Romania a competentei Comitetului pentru Eliminarea Discriminarii Rasiale, in conformitate cu art. 14 din Conventia internationala privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala, adoptata de Adunarea generala a Organizatiei Natiunilor Unite la New York la 21 decembrie 1965

LEGE nr. 48 din 16.ianuarie.2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare

LEGE nr. 62/01.04.2009 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2008 privind implementarea principiului egalității de tratament între femei și bărbați în ceea ce privește accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii (M.O. nr. 229/08.04.2009)

LEGE nr. 44/19.03.2008 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2007 privind aplicarea principiului egalității de tratament între bărbați și femei în cadrul schemelor profesionale de securitate socială (M.O. nr. 227/25.03.2008)

LEGE nr. 202 din 19 aprilie 2002 privind egalitatea de șanse între femei și bărbați (M.O. nr. 150 din 1 martie 2007***Republicată)

LEGE nr. 25 din 5 martie 2004 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă (M.O. nr. 214 din 11 martie 2004)

LEGE nr. 210 din 31 decembrie 1999 LEGE concediului paternal (M.O. nr. 654 din 31 decembrie 1999) LEGE nr. 116 din 15.martie.2002 privind prevenirea si combaterea marginalizarii sociale LEGE nr. 129 din 25.iunie.1998 privind infiintarea, organizarea si functionarea Fondului Roman de

Dezvoltare Sociala *** RepublicataLEGE nr. 207 din 2 iunie 2009 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2008 pentru modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

130

Page 132: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

LEGE nr. 448 din 06.decembrie.2006***Republicată, privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

LEGE nr. 272 din 21.iunie.2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului

LEGE nr. 488 din 10.noiembrie.2004 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 86/2004 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale

LEGE nr. 515 din 28.noiembrie.2003 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale

Legislație privind organizațiile internaționale

Legea nr. 74 din 3 mai 1999, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 193/04.05.1999, prin care România a ratificat Carta Socială Europeană Revizuită a Consiliului Europei .

Legea nr. 116 din 24 aprilie 2009, prin care România a ratificat Codul European de Securitate Socială al Consiliului Europei, adoptat la Strasbourg la 16 aprilie 1964.

Legea nr. 282/2007, prin care România a ratificat Carta Europeană a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la Strasbourg, la 5 noiembrie 1992.

Legea nr. 307/2008 prin care s-a aprobat asocierea ca membru cu drepturi depline a Guvernului României la Centrul European pentru Politici Sociale și Cercetare (CEPSC), cu sediul la Viena.

Legislatie internă în domeniul afacerilor europene

Hotărârea nr. 379/2013 privind organizarea și funcționarea Sistemului național de gestionare a afacerilor europene în vederea participării României la procesul decizional al instituțiilor Uniunii Europene și pentru completarea art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 8/2013 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Externe;

Legea nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament si Guvern in domeniul afacerilor europene.

Legislatie comunitară

Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană; Tratatul de la Lisabona; Legislația comunitară secundară relevantă pentru domeniul de competență a MMJS, a cărei

transpunere și implementare, respectiv aplicare după caz, este asigurată de către direcțiile de specialitate ale MMJS și/sau instituțiile aflate sub autoritatea sau în subordinea sa.

Documente de cooperare bilaterală

Protocolul între Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice din România și Ministerul Afacerilor Interne din Statul Israel privind recrutarea lucrătorilor români pentru lucrări temporare în domeniul construcțiilor în Statul Israel, a fost semnat la Ierusalim, la 24 iunie 2014, aprobat prin HG nr. 958 din 29 octombrie 2014 și a intrat în vigoare la data de 18 noiembrie 2014.

Memorandumul de înțelegere dintre Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale din România și Ministerul Afacerilor Sociale și Ocupării din Regatul Țărilor de Jos referitor la cooperarea privind aplicarea reglementărilor în domeniul politicilor sociale în cazul muncii și serviciilor transfrontaliere, semnat la București la 1 iulie 2010, aprobat prin HG Nr. 94 din 13 martie 2013.

Protocolul de cooperare dintre Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse din România și Ministerul Federal al Economiei și Muncii al Republicii Austria, semnat la București la 26 iunie 2008, aprobat prin HG Nr. 1650 din 10 decembrie 2008.

131

Page 133: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Înțelegerea de cooperare dintre Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice din România și Serviciul Public Federal Ocupare, Muncă și Dialog Social din Regatul Belgiei în domeniul muncii și ocupării, semnată la Bruxelles la 10 septembrie 2013, aprobată prin HG Nr. 48 din 29 ianuarie 2014.

Acordul-cadru dintre Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și Ministerul Administrației și Internelor din România și Oficiul Francez pentru Imigrație și Integrare pentru instituirea, cu titlu experimental, a unui sprijin pentru reinserția familiilor de cetățeni români aparținând minorității romilor, revenite din Franța, cu un ajutor de revenire acordat de Oficiul Francez pentru Imigrație și Integrare, semnat la București la 12 septembrie 2012, aprobat prin HG nr. 1189 din 4 decembrie 2012.

132

Page 134: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Anexa 4.2: Tratate și convenții relevante la care România este parte

Convențiile Organizației Internaționale a Muncii ratificate de România

Nr. crt. Convenția Data ratificării Statut

1 C1 Convenția privind durata muncii (industrie), 1919 13-06-1921 ratificată

2 C2 Convenția privind șomajul,1919 13-06-1921 ratificată

3 C3 Convenția privind protecția maternități, 1919 13-06-1921 ratificată

4 C4 Convenția privind munca pe timp de noapte a femeilor, 1919

13-06-1921 denunțată la 28-05-1957

5 C5 Convenția privind vârsta minimă la angajare în industrie, 1919

13-06-1921 denunțată la 19-06-1976

6 C6 Convenția privind munca pe timp de noapte a copiilor în industrie, 1919

13-06-1921 ratificată

7 C7 Convenția privind vârsta minimă de admitere a copiilor în munca maritimă, 1920

08-05-1922 denunțată la 19-06-1976

8 C8 Convenția privind indemnizația de șomaj ( în caz de naufragiu), 1920

10-11-1930 ratificată

9 C9 Convenția privind plasarea marinarilor, 1920 10-11-1930 ratificată

10 C10 Convenția privind vârsta minimă de admitere a copiilor în muncă (agricultură)

10-11-1930 denunțată la19-06-1976

11 C11 Convenția privind dreptul la asociere în agricultură, 1921

10-11-1930 ratificată

12 C13 Convenția relativă la întrebuințarea ceruzei în pictură 04-12-1925 ratificată

13 C14 Convenția privind repausul săptămânal în industrie, 1921

18-08-1923 ratificată

14 C15 Convenția privind vârsta minimă de admitere a tinerilor la muncă în calitate de cărbunari sau fochiști

18-08-1923 denunțată la 19-06-1976

15 C16 Convenția privind controlul medical al tinerilor (lucrători maritimi)

18-08-1923 ratificată

16 C22 Convenția privind contractul de angajare al navigatorilor, 1926

11-10-2000 ratificată

17 C24 Convenția privind asigurarea de boală (industrie), 1927 28-06-1929 ratificată

18 C27 Convenția privind indicarea greutății pe coletele mari transportate cu vapoarele, 1929

07-12-1932 ratificată

19 C29 Convenția privind munca forțată sau obligatoriu, 1930 28-05-1957 ratificată

20 C59 Convenția (revizuită) privind vârsta minimă la angajare în industrie, 1937

06-06-1973 denunțată la 19-06-1976

133

Page 135: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

21 C68 Convenție privind alimentarea și servirea mesei (echipajul navelor), 1946

11-10-2000 ratificată

22 C81 Convenția privind inspecția muncii, 1947 06-06-1973 ratificată

23 C87 Convenția privind libertatea sindicală și protecția dreptului sindical, 1948

28-05-1957 ratificată

24 C88 Convenția privind serviciul de ocupare, 1948 06-06-1973 ratificată

25 C89 Convenția privind munca de noapte a femeilor care lucrează în industrie, 1948

28-05-1957 ratificată

26 C92 Convenția privind cazarea echipajelor (revizuită), 1949 11-10-2000 ratificată

27 C95 Convenția privind protecția salariului, 1949 06-06-1973 ratificată

28 C98 Convenția privind aplicarea principiilor dreptul de organizare și negociere colectivă, 1949

26-11-1958 ratificată

29 C100 Convenția privind egalitatea de remunerare, 1951 28-05-1957 ratificată

30 C105 Convenția privind abolirea muncii forțate, 1957 03-08-1998 ratificată

31 C108 Convenția privind actele de identitate pentru personalul navigant, 1958

20-09-1976 ratificată

32 C111 Convenția privind discriminarea în domeniul forței de muncă și exercitării profesiei, 1958

06-06-1973 ratificată

33 C116 Convenția privind revizuirea parțială a convențiilor adoptate de Conferința generală a OIM în primele sale 32 sesiuni, 1961

09-04-1965 ratificată

34 C117 Convenția privind obiectivele și normele de bază ale politicii sociale

06-06-1973 ratificată

35 C122 Convenția privind politica de ocupare a forței de muncă, 1964

06-06-1973 ratificată

36 C127 Convenția privind greutatea maximă, 1957 28-10-1975 ratificată

37 C129 Convenția privind inspecția muncii în agricultură, 1969 28-10-1975 ratificată

38 C131 Convenția privind stabilirea salariului minim, 1970 28-10-1975 ratificată

39 C133 Convenția privind cazarea echipajelor (dispoziții complementare), 1970

11-10-2000 ratificată

40 C134 Convenția privind prevenirea accidentelor navigatorilor maritime, 1970

28-10-1975 ratificată

41 C135 Convenția privind protecția reprezentanților lucrătorilor, 1971

28-10-1975 ratificată

42 C136 Convenția privind protecția contra riscurilor de intoxicare datorate benzenului, 1971

06-11-1975 ratificată

43 C137 Convenția privind repercusiunile sociale ale noilor metode de lucru în porturi, 1973

28-10-1975 ratificată

134

Page 136: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

44 C138 Convenția privind vârsta minimă de încadrare în muncă, 1973

19-11-1975 ratificată

45 C144 Convenția privitoare la consultările tripartide destinate să promoveze aplicarea normelor internaționale a muncii, 1976

09-12-1992 ratificată

46 C147 Convenția privind standardele minime la bordul navelor comerciale, 1976

15-05-2001 ratificată

47 C154 Convenția privind promovarea negocierii colective, 1981

15-12-1992 ratificată

48 C163 Convenția privind bunăstarea navigatorilor, 1987 11-03-2002 ratificată

49 C166 Convenția privind repatrierea navigatorilor (revizuită), 1987

11-10-2000 ratificată

50 C168 Convenția privind promovarea ocupării și protecția șomajului, 1988

15-12-1992 ratificată

51 C180 Convenția privind durata muncii navigatorilor și echipajului navelor, 1996

11-10-2000 ratificată

52 C182 Convenția privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor și acțiunea imediată în vederea eliminării lor, 1999

13-12-2000 ratificată

53 C183 Convenția privind protecția maternități, 2003 23-10-2002 ratificată

54 P147 Protocolul din 1996 referitor la convenția privind marina comercială (norme minime)

15-05-2001 ratificată

135

Page 137: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Anexa 4.3: Modul de livrare al serviciilor

Ministerul Muncii și Justiției Sociale (MMJS) realizează politica guvernamentală în domeniile muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, corelate cu cele la nivel european și internațional, îndeplinind funcțiile de: planificare strategică, reglementare, sinteză, avizare, reprezentare, monitorizare, inspecție și control. Astfel, MMJS elaborează, actualizează, coordonează și monitorizează aplicarea strategiilor, planurilor și programelor, formulează documentele de politică publică și proiectele de acte normative, emite actele de reglementare, coordonează, monitorizează și asigură implementarea unitară a legislației naționale, armonizată cu prevederile și cerințele legislației Uniunii Europene, ale tratatelor, convențiilor, acordurilor, memorandumurilor și protocoalelor la care România este parte, efectuează controlul și inspecția activităților și serviciilor din domeniile sale de competență, inclusiv în ceea ce privește utilizarea resurselor financiare alocate prin bugetul de stat și a resurselor din credite interne și externe.

Totodată, Ministerul este Organism intermediar pentru implementarea programelor finanțate din fonduri externe nerambursabile și este implicat în coordonarea, gestionarea și controlul Fondurile Europene Structurale și de Investiții pentru Programul Operațional "Capital uman".

Domeniile în care MMJS îndeplinește atribuții specifice sunt: protecția drepturilor copilului și adopție, asistență socială și incluziune socială, egalitate de șanse, fonduri europene, legislația muncii, ocuparea forței de muncă și formarea profesională, pensii și alte drepturi prevăzute de legi cu caracter special, protecția familiei, protecția persoanelor cu dizabilități, protecția persoanelor vârstnice, salarizare, securitatea și sănătatea în muncă, dialog social. În vederea asigurării condițiilor de bază pentru îndeplinirea atribuțiilor, în cadrul ministerului se realizează de asemenea: gestionarea bugetelor și fondurilor alocate, îndeplinirea obligațiilor ce decurg din statutul de stat membru al Uniunii Europene, gestionarea relațiilor externe, exercitarea controlului aplicării unitare și respectării reglementărilor legale în domeniul specific de activitate și al funcționării instituțiilor aflate în subordine sub autoritate, managementul resurselor umane.

Pentru implementarea politicilor publice adoptate, ministerul folosește resursele bugetului de stat, bugetului de asigurări sociale, Fondurile Europene Structurale și de Investiții , credite și granturi din partea altor instituții financiare internaționale. MMJS este organizat în componente funcționale (direcții generale, direcții, servicii, compartimente) în cadrul cărora sunt numiți, respectiv încadrați, funcționari publici cu funcții generale, funcționari publici cu funcții specifice și personal contractual.

Totodată, MMJS organizează, coordonează, îndrumă activitățile specifice și urmărește modul de respectare a prevederilor legale în activitatea instituțiilor aflate în subordine. Celor două instituții sub autoritate le sunt delegate atribuțiile prevăzute de dispozițiile legale pentru ordonatorul principal de credite.

Instituții în subordinea Ministerului Muncii și Justiției Sociale

Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități (ANPD) este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică. ANPD coordonează la nivel central activitățile de protecție și promovare a drepturilor persoanelor cu dizabilități, elaborează politicile, strategiile și standardele în domeniul respectiv, urmărește aplicarea reglementărilor și controlul activităților de protecție și promovare a drepturilor persoanelor cu dizabilități. ANPD este desemnată autoritatea centrală de coordonare a implementării Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități. ANPD are rolul de a urmări ducerea la îndeplinire a obligațiilor asumate de statul român în privința protecției și promovării drepturilor persoanelor cu dizabilități prin convențiile și tratatele internaționale la care România este parte, de a pune în aplicare și de a urmări și asigura

136

Page 138: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

aplicarea unitară a legislației din acest domeniu. ANPD nu deține structuri teritoriale, iar în exercitarea atribuțiilor sale colaborează la nivel local cu Direcțiile Generale de Asistenta Sociala și Protecția Copilului, instituții publice aflate în subordinea autorităților locale, dar și cu alte instituții aflate în subordinea/sub autoritatea MMJS. Pentru a intra în posesia prestațiilor sociale și a serviciilor sociale care li se cuvin prin lege, persoanele cu dizabilități trebuie sa se adreseze Direcției Generale de Asistenta Sociala și Protecția Copilului, respectiv primăriei, de pe raza teritoriala de domiciliu. Pentru a beneficia de celelalte drepturi și facilități prevăzute de legislația în vigoare, persoanele cu dizabilități trebuie sa se adreseze, după caz, administrației publice locale, respectiv Inspectoratului județean școlar, Casei județene de pensii, Casei județene de Asigurări de Sănătate.

Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică. ANPDCA are atribuții în domeniul protecției și promovării drepturilor copilului, al prevenirii separării copilului de părinți și al protecției speciale a copilului separat temporar sau definitiv de părinți și al adopției. În exercitarea atribuțiilor sale, ANPDCA elaborează proiecte de acte normative, urmărește și asigură aplicarea unitară a legislației din domeniul de competență, ia măsurile necesare pentru prevenirea ori, după caz, înlăturarea efectelor oricăror acte care încalcă principiile și normele tratatelor internaționale în domeniul drepturilor copilului, la care România este parte, inițiază, negociază și încheie, cu aprobarea MMJS și prin împuternicirea Guvernului, documente de cooperare internațională în domeniul competență. ANPDCA organizează evidența la nivel național a tuturor asociațiilor, fundațiilor și federațiilor care activează în domeniul său de activitate, precum și a serviciilor prestate de acestea și propune Guvernului recunoașterea acestora ca fiind de utilitate publică, în condițiile legii, elaborează și propune ministrului MMJS, spre aprobare, criteriile, standardele minime și indicatorii care stau la baza acreditării furnizorilor și a serviciilor de prevenire a separării copilului de părinți și de protecție specială a copilului separat temporar sau definitiv de părinți și asigură controlul, coordonarea și îndrumarea metodologică a acestora, precum și a activităților desfășurate de comisiile pentru protecția copilului, autorizează organismele private străine și române să desfășoare activități în domeniul adopției. ANPDCA coordonează și supraveghează activitățile de adopție și realizează cooperarea internațională în domeniul adopției, primește cererile familiilor și persoanelor care doresc să adopte internațional un copil din România. ANPDCA nu deține structure teritoriale, dar în exercitarea atribuțiilor colaborează și implică autoritățile administrației publice locale și centrale, societatea civilă, părinții și copiii.

Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES) este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică. ANES promovează principiul egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați în vederea eliminării tuturor formelor de discriminare bazate pe criteriul de sex, în toate politicile și programele naționale și elaborarea, coordonarea și aplicarea strategiilor și politicile Guvernului în domeniul prevenirii și combaterii violenței domestice. ANES este garantul instituțional al respectării principiului egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați și al asigurării elaborării și implementării cadrului legal necesar. Rolul său este acela de a asigura implementarea și monitorizarea aplicării prevederilor legislației relevante. ANES finanțează, sau, după caz, cofinanțează proiecte specifice și proiecte din cadrul programelor de interes național în domeniul sau de competenta. România a ratificat Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice – denumită pe scurt Convenția de la Istanbul – care impune statelor părți, măsuri concrete de prevenire și de protecție, fiind cel mai complex instrument de cooperare juridică internațională în ceea privește prevenirea violenței împotriva femeilor, protejarea victimelor, urmărirea penală a autorilor și adoptarea unei game largi de măsuri pentru a aborda acest flagel, în toată complexitatea sa. MMJS și-a asumat obiective în domeniu care contribuie la întărirea capacității instituționale a autorităților administrației publice centrale și locale în ceea ce privește gestionarea violenței în familie și dezvoltarea unui sistem unitar de servicii sociale specializate în domeniul prevenirii și combaterii

137

Page 139: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

violenței în familie. În acest sens, ANES are rolul de a coordona procesul de implementare a Convenției și de a raporta stadiul implementării acesteia. ANES nu deține structuri teritoriale, pentru exercitarea atribuțiilor ce ii revin ANES colaborează cu Direcțiile Generale de Asistenta Sociala și Protecția Copilului, institutii publice organizate la nivel județean, aflate în subordinea autorităților locale. ANES colaborează și cu alte instituții aflate în subordinea/sub autoritatea MMJS (cum ar fi ANPDCA sau ANPD) precum și cu organizații ale societății civile implicate în combaterea fenomenului violenței domestice sau în promovarea egalității de șanse între femei și bărbați. ANES administrează un serviciu de Call-center pentru victimele violentei domestice și licențiază a centrelor destinate victimelor violentei domestice/agresorilor.

Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică. ANPIS asigură administrarea și gestionarea într-un sistem unitar de plată a beneficiilor de asistență socială și a altor programe privind servicii sociale susținute de la bugetul de stat, prin bugetul MMJS, realizarea de activități de evaluare și monitorizare a serviciilor sociale, precum și controlul măsurilor de asistență socială privind prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor anumitor situații care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunităților, activități realizate de autoritățile administrației publice centrale și locale și de alte persoane fizice și juridice. ANPIS are în subordine agențiile județene pentru plăți și inspecție socială și a municipiului București care aplică în teritoriu politicile, strategiile, legislația și programele elaborate de ANPIS și de MMJS, în domeniul beneficiilor de asistență socială și a serviciilor sociale (inclusiv stabilirea dreptului la beneficiile de asistență socială și efectuarea plății acestora), în domeniul inspecției sociale, precum și în alte domenii de competență. Agențiile județene pentru plăți și inspecție socială, respectiv a municipiului București, asigură împreună cu autoritățile publice locale implementează programe pentru plata drepturilor reprezentând beneficiile de asistență socială. Agențiile județene pentru plăți și inspecție socială, respectiv a municipiului București evaluează, monitorizează și controlează activitatea furnizorilor de servicii sociale publici și privați, precum și a serviciilor sociale, din punctul de vedere al respectării standardelor de calitate și de cost, și al eficienței și performanței acestora; constată săvârșirea faptelor prin care se încalcă prevederile legale din domeniul asistenței sociale și aplică sancțiunile contravenționale prevăzute de lege.

Inspecția Muncii (IM) este organ de specialitate al administrației publice centrale cu personalitate juridica. IM asigură exercitarea controlului în domeniile relațiilor de muncă, securității și sănătății în muncă, supravegherii pieței și acționează pentru asigurarea protecției sociale a muncii. Inspecția Muncii are în subordine inspectorate teritoriale de muncă (instituții cu personalitate juridică, care se organizează în fiecare județ și în municipiul București), Centrul de Monitorizare a Unităților cu Risc Profesional - finanțat din venituri proprii și Centrul de Pregătire și Perfecționare Profesională al Inspecției Muncii - finanțat din venituri proprii. Totodată, Revista Obiectiv, unitate cu personalitate juridică finanțată din venituri proprii a fost desființată, activitatea acesteia fiind preluată de către Inspecția Muncii.

Instituții sub autoritatea Ministerului Muncii, și Justiției Sociale

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) este organ de specialitate al administrației publice centrale, instituție publică de interes național, cu personalitate juridică. ANOFM coordonează implementarea politicilor și strategiilor MMJS privind ocuparea forței de muncă și formarea profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă, prin intermediul unei strategii proprii. ANOFM contribuie la stimularea ocupării forței de muncă și prevenirea șomajului; stimularea participării persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă la serviciile de formare profesională și de evaluare a competențelor; creșterea șanselor de ocupare și a incluziunii sociale a unor categorii de

138

Page 140: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

persoane defavorizate pe piața muncii; protecția persoanelor supuse riscului pierderii locului de muncă și a salariaților angajatorilor în stare de insolvență; facilitarea liberei circulații a lucrătorilor în statele membre ale Uniunii Europene și în statele semnatare ale Acordului privind Spațiul Economic European, precum și în alte state cu care România a încheiat tratate, acorduri sau convenții. ANOFM face propuneri privind elaborarea proiectului de buget al asigurărilor pentru șomaj și prezinta MMJS repoarte privind execuția bugetară; propune MMJS proiecte de acte normative în domeniul de competenta; organizează serviciile de stabilire, plata și evidenta a ajutoarelor, alocațiilor și indemnizațiilor finanțate din bugetul asigurărilor pentru șomaj; implementează programe finanțate din Fondul Social European. ANOFM asigură coordonarea, îndrumarea și controlul activității unităților din subordine, respectiv agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene și a Municipiului București (41), centrele regionale de formare profesională a adulților (8), 23 centre proprii de formare profesională și Centrul Național de Formare Profesională a Personalului Propriu.

Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), este organ de specialitate al administrației publice centrale, instituție publică de interes național, cu personalitate juridică. CNPP administrează sistemul public de pensii și cel de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale, acorda pensii și alte prestații de asigurări sociale. CNPP îndruma și monitorizează aplicarea dispozițiilor legale de către casele teritoriale de pensii și de către persoanele fizice și juridice cu drepturi și obligații în domeniu; furnizează date pentru fundamentarea și elaborarea bugetului asigurărilor sociale de stat; organizează evidența naționala a contribuabililor, a stagiilor de cotizare și a drepturilor și obligațiilor de asigurări sociale, ca și evidența, calculul și virarea contribuțiilor individuale către fondurile de pensii administrate privat; desfășoară activitatea de asigurare la accidente de muncă și boli profesionale. Casa Națională de Pensii Publice îndrumă metodologic casele de pensii sectoriale care administrează drepturile de pensie ale personalului militar, înființate prin Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în subordinea Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații, Casa Națională de Pensii Publice acordă o serie de indemnizații cu caracter reparatoriu, stabilite prin legi special. CNPP are în subordine casele județene de pensii și Casa de Pensii a Municipiului București, precum și Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă. CNPP este acționar unic al Societății Comerciale de Tratament Balnear și Recuperare a Capacității de Muncă „TBRCM” S.A. Casele teritoriale de pensii stabilesc cuantumul drepturilor din competenta lor și efectuează plata acestora; acordă biletele de tratament balnear și de odihnă, ajutorul de deces; îndeplinesc obligațiile care le revin în aplicarea prevederilor acordurilor internaționale și a reglementărilor comunitare relevante; asigură plata în străinătate a prestațiilor în bani; coordonează și controlează din punct de vedere administrativ activitatea de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă și decontează cheltuieli legate se aceasta; încheie contracte cu furnizorii de servicii medicale; asigură evidența accidentelor de muncă și a bolilor profesionale comunicate și stabilesc, plătesc drepturile și acordă prestațiile aferente.

139

Page 141: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Anexa 4.4. Puncte tari și puncte slabe ale MMJS

Sinteza punctelor tari și slabe ale MMJS și instituțiilor din subordine, sub autoritate sau sub coordonare

Puncte tari Puncte slabe

1. Reglementare cuprinzătoare a domeniilor aflate în responsabilitatea MMJS și un număr adecvat de proceduri pentru implementarea politicilor

1. Lipsa de analize de impact și de mecanisme de monitorizare de implementare, în parte cauzata de lipsa unor baze de date interconectate, dar și de existenta a încă puține sisteme adecvate de evaluare a nevoilor și de management al informațiilor, care sunt și și sub-utilizate

2. Existența unui segment de personal cu experiență în domeniile gestionate de minister

2. Lipsa continuității în modalitatea de implementare a politicilor adoptate

3. Existenta unui set coerent de strategii pe domeniile de reglementare

3. Fluctuație mare de personal și sistem neatractiv pentru atragerea de personal nou deja calificat, mai ales la nivel local, în condițiile existentei unor oportunități reduse de promovare și de dezvoltare a carierei pentru persoanele angajate, la rândul sau datorata lipsei resurselor financiare necesare implementării strategiei de formarea resurselor umane dar și a unui sistem de management al resurselor umane inflexibil și puțin deschis către metode inovative i.e: program de lucru flexibil, întărirea relațiilor de echipă prin activități de tip teambuilding;.

4. Organizarea coerentă a structurilor din cadrul aparatului propriu care să asigure realizarea obiectivelor propuse; reprezentativitate teritoriala mare și implicare județeană/locala și existenta unor structuri descentralizate prin intermediul cărora MMJS își poate îndeplini mandatul și poate oferi servicii pentru toți beneficiarii

4. Intensitatea și eficienta cooperării dintre MMJS și alte instituții și actori la nivel local este neuniforma: de exemplu cooperarea dintre serviciile de asistenta sociala și primarii/scoli este bine organizata și funcțională cooperarea dintre serviciile publice de ocupare a forței de muncă, serviciile sociale și de sănătate, școli, universități, parteneri sociali și părțile interesate din sectorul privat insuficient dezvoltată; relațiile ANES cu instituțiile administrației locale nu sunt reglementate procedural

5. Cooperări eficiente cu organismele europene și internaționale care activează în domeniul de activitate

5. Unele spatii/ sedii unde își desfășoară activitatea personalul ministerului și

140

Page 142: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

al ministerului, ca și cu alte instituții similare din alte tari; un cadru legal/de reglementare propice colaborării inter-instituționale

instituțiilor din structura sunt neadecvate; anumite activități/operațiuni sunt tehnologizate insuficient; situații de decizii incoerente (în timp sau între structuri), neasumarea responsabilității, și lipsa a lucrului în echipa

6. Elaborarea în sistem participativ de politici publice; disponibilitate de dialog cu parteneri sociali în cadrul unor structuri instituționalizate de dialog social la nivel central și teritorial; comunicare eficienta cu mass-media și cetățenii

6. Existenta unei anumite fragmentari intra instituționale în sectorul serviciilor specializate, mai ales în zonele rurale și în privința serviciilor pentru adulți; de exemplu nu exista o abordare interinstituționala integrata în ceea ce privește intervenția de urgență în cazuri de abuz și neglijență

7. Capacitate de identificare a problemelor din domeniul social prin structurile descentralizate ale ministerului și relaționarea permanentă cu autoritățile administrației publice locale, scoli/inspectorate, cu organizațiile neguvernamentale și cu cetățenii

7. Sistemul de evaluare a persoanelor cu dizabilități folosește încă criterii medicale; barierele ce îngrădesc participarea în societate și, în mod deosebit, angajarea în muncă nu sunt definite, ceea ce, nu oferă posibilitatea intervențiilor prin servicii diversificate.

8. Existenta capacității de a atrage, de a coordona, implementa și monitoriza resurse financiare externe

8. Lipsa de protecție efectivă a angajaților care lucrează direct cu anumite categorii de beneficiarii si/sau efectuează activități de control

9. Existenta unui cadru instituțional care a facilitat creșterea numărului și amplorii serviciilor sociale oferite prin parteneriate public-private

9. Cheltuielile naționale pentru politicile active în domeniul pieței forței de muncă au scăzut la cca jumătate din nivelul înregistrat înainte de aderarea la UE pe perioada crizei economice, ulterior înregistrând un trend crescător, comparabil cu valorile de dinaintea integrării.

Politicile active în domeniul ocupării se bazează și pe FESI, însă, în condițiile în care nu exista un parcurs continuu și uniform în lansarea/contractarea de proiecte, această dependență ar putea crea discontinuități în sustenabilitatea acestor politici, mai ales în situația în care ANOFM menține o capacitate relativ limitata de a atrage ofertele de locuri de muncă sau de a oferi servicii atractive pentru angajatori.

10. Capacitatea de a implementa și gestiona un proces accelerat de reformare și îmbunătățire a sistemului de asistenta sociala cu efecte de creștere a calității și

10. Anumite masuri nu sunt corelate cu practica internațională sau chiar cu legislația europeană, de exemplu procesul de

141

Page 143: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

diversificării serviciilor furnizate eșalonare a vârstei de pensionare intra în conflict cu jurisdicția Curții Europene de Justiție și cu principiul egalității de tratament privind accesul la munca al femeilor; în caz de violenta domestica, se înlătură din domiciliu victima și nu agresorul.

Aspect evidentiat în particular – resursele umane și financiare disponibile sunt limitate

Figura 11. Structura personalului angajat în MMJS și instituțiile în subordine/sub autoritate, inclusiv demnitarii

Sursa: MMJS și instituțiile în subordine/sub autoritate. Numărul total de angajați din instituții cuprinde

și persoanele angajate în agențiile teritoriale MMJS se confruntă cu aceleași provocări în ceea ce privește resursele umane ca și

administrația publică în ansamblul ei. Multe dintre acestea ar urma să fie rezolvate prin clarificarea rolului și mandatului funcționarilor publici, perfecționarea sistemelor de evaluare a performanțelor, creșterea transparenței și neutralității în procesele de selectare a personalului și o abordare integrată a proceselor de formare profesională. În prezent însă sursele de finanțare pentru activitatea de formare profesională nu sunt complet identificate.

Specific acestui domeniu este faptul că MMJS ii revine sarcina de a elabora legislația privind salarizarea unitară a personalului din sectorul bugetar. Acest proces este în derulare și s-a realizat o anumită armonizare între categorii de personal din aceeași instituție, dar există încă diferențe substanțiale între instituții. De asemenea, specifică resurselor umane din domeniul muncă și justiție socială, în special a inspectorilor de muncă și a asistenților sociali, este nevoia unor soluții de combatere sau compensare pentru riscurile profesionale cu care se confruntă. Programul de Guvernare 2017-2020 prevede deja creșterea salariului minim pentru asistenții sociali la 2150 lei începând cu 2018.

142

Page 144: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

143

Page 145: Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewExistă în continuare discriminări pe bază de sex, cu variații mari în importanță și intensitate între diferite regiuni

Competența face diferența!Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă, cofinanțat de Uniunea

Europeană din Fondul Social European

Competence makes a difference!Project selected under the Administrative Capacity Operational Programme, co-financed by the European

Union from the European Social Fund

144


Recommended