Limba Latina

1

Isabela Panainte Curs de limba latină

I notiţe de curs I. Introducere 1. Limba latină face parte din limbile indo-europene, ca şi greaca, slava, germana, daca, armeana, etc. Caracteristica acestor limbi este aceea că îşi modifică terminaţiile pentru a exprima diferitele raporturi gramaticale. Acest tip de modificare se numeşte flexiune (flexio, -onis= îndoire, flexiune), iar limbile care au asemenea modificări se numesc flexionare.

Limba latină s-a vorbit mai întâi in Italia, în Latium, o regiune la sudul Tibrului, unde s-a întemeiat cetatea Roma. În Italia se mai vorbeau şi alte limbi: osca (in sud), umbriana (in nord est) (limbi italice), mesapica, etrusca, celtica. Dar dintre ele, limba latină este cea care s-a păstrat şi răspândit, datorită circumstanţelor politice, a expansiunii Romei: de la Oceanul Atlantic la Marea Neagră, din Britania până în Africa, de la Rin şi Dunăre până la Tigru şi Eufrat şi până la Marea Caspica. Multe din popoarele acestui Imperiu au dispărut şi li s-a uitat chiar şi numele, dar limba latină de atâtea veacuri continuă să fie vorbită, scrisă şi studiată. Ea continuă să trăiască prin limbile romanice: italiana, spaniola, portugheza, franceza, catalana, româna. Limba româna păstrează structura gramaticală a limbii latine, sistemul ei fonetic precum şi o bună parte din lexic. În consecinţă, studiul limbii latine este foarte important nu numai pentru că prin intermediul ei s-a transmis cultura antichităţii greco-romane, ci pentru că este şi modalitatea cea mai firească de cunoaştere a evoluţiei limbii române şi instrumentul indispensabil pentru însuşirea ei pe baze ştiinţifice.

II. Fonetica 1. Alfabetul, scrierea si pronunţia Alfabetul latin cuprinde 23 de litere: A, B, C, D, E, F, G, H, I, K, L , M, N, O, P, Q, R, S, T, V, X, Y, Z. Este împrumutat de la greci. Literele y si z au fost introduse mai tarziu, in cuvinte străine ca zephyrus, Zalmoxis. Literele j si v erau necunoscute romanilor. Fonemul i cu valoare consonantică din iugum se pronunţă ca i din iască. Pentru fonemul u vocală şi u consoană(v) romanii folosesc o singură literă: V (majusculă) şi u(minusculă). Consoana qu se pronunţă „cu”, nu „cv”. Consoanele c, g, t se pronunţau la fel, chiar dacă urma o vocală, ex. Cicero se pronunţa kikero, gelidus se pronunţa ca şi Gallus, natio se pronunţa ca atare. În şcoala româneasca ele au fost adaptate sistemului de pronunţie specific, cena se pronunţă ca cina, gelu ca ger, natio ca naţiune, etc. 2. Cantitatea vocalelor Cantitatea este durata în timp, necesară pentru rostirea unei vocale. În funcţie de aceasta durată vocalele pot fi lungi sau scurte. Ele sunt indicate prin semne grafice, semne care nu au aparţinut antichităţii, ci au fost adăugate pentru a uşura citirea: ex.: mālum (cu a lung) înseamnă măr, mălum cu a scurt înseamnă rău. Pōpulus (cu o lung) înseamnă plop, pŏpulus (cu o scurt) înseamnă popor. 3. Cantitatea silabelor În limba latina silabele pot fi lungi sau scurte. Silabele lungi pot fi:

- lungi prin natură: cuprind o vocala lungă sau diftong; ex: mater

2

- lungi prin poziţie: cuprind o vocală urmată de două sau mai multe consoane; ex: fenestra Silabele scurte pot fi:

- scurte prin natură: cuprind o vocala scurtă; ex. femina, perdere - scurte prin poziţie: cuprind o vocala urmată de alta vocală; ex: patria, dormio.

4. Accentul Nu era marcat în limba latină prin semne grafice. Ultima silabă nu are niciodată accent. În cuvintele formate din două silabe, accentul cade pe silaba penultimă. În cuvinte cu trei sau mai multe silabe accentul cade pe: a. silaba penultimă, dacă este lungă b. silaba antepenultimă, dacă penultima este scurtă. III. Morfologia 1 Substantivul

Am amintit la începutul expunerii faptul că limba latină este o limba flexionară. Pentru a recunoaşte cărei flexiuni aparţine un cuvânt trebuie să avem anumite indicii, care ne sunt furnizate chiar de dicţionar, ex. substantivele pot fi încadrate în 5 declinări, fiecare declinare are terminaţii specifice pentru N şi G. Declinarea I: N: a, G: a Declinarea II: N: us, er (masculin), um(neutru), G: i Declinarea III: N: terminaţii diverse G: is Declinarea IV: N: us, G: us Declinarea V: N: es, G: ei 1.1 Declinarea I (Temele in –a) Declinarea I cuprinde substantive şi adjective în majoritate feminine. Există şi câteva substantive masculine care sunt:

- nume de ocupaţii (împrumutate din limba greaca): poeta, nauta, auriga, etc. - nume proprii (de origine etrusca): Catilina, Numa, etc.

Singular Cazul Desinenţele Modul de formare N.V zero Aqua Ac. -m aqua-maquam G. -i *aqua-i*aquaiaquae D. -i *aqua-i*aquaiaquae Abl. –d care cade si se lungeste

compensatoriu finala temei *toga-dtogadtogā

Plural

Cazul Desinentele Modul de formare N.V. -i *aqua-i*aquaiaquae A. -*nss *aqua-nsaquas G. -*somrum *aqua-somaquarum D. -is aqua-isaquis Abl. -is aqua-isaquis

3

1. genitivul singular italic în –as s-a păstrat în pater familias (tată de familie) şi mater familias (mama de familie).

2. la substantivele mobile ca: filia, dea, liberta, asina, etc. D-abl. plural este în –abus pentru a le deosebi de corespondentele lor masculine de declinarea a II-a: ex.: filiis (fiilor), filiabus (fiicelor), dies (zeilor), deabus(zeiţelor).

3. declinarea I mai păstrează urme ale vechiului locativ, cu desinenţa -i la nume de oraşe; ex.: RomaiRomae

4. unele substantive de declinarea I sunt numite pluralia tantum (au numai plural) ex.: angustiae, arum= strâmtoare, divitae, arum= bogatie, deliciae, arum=plăcere, etc. Declinarea II (substantivele in –o/e): Cuprinde în principal subtantive şi adjective masculine şi neutre, precum şi unele substantive feminine

Singular

Cazul Declinarea Desintenţele şi modificările fonetice N. bonus amicus desinenţa –s:

amico-s> amicus; puero-s>puers>puerr>puer; agro-s>agrs>agr>ager

V. bone amice; puer, ager Forma în –e, numai pentru subst. în -us A. bonum amicum, puerum,

agrum Desinenţa –m: amico-m>amicum

G. boni amici Desinenţa –i: amico-i>amici

D. bono amico, puero, agro Desinenţa –i: amico-i>amico

Abl. bono amico, puero, agro Desinenţa –d: amico-d>amico

Plural

Cazul Declinarea Desintenţele şi modificările fonetice N.V. boni amici, pueri, agri Desinenţa –i:

amico-i>amici G. bonorum amicorum;

puerorum, agrorum Desinenţa –som: amico- som >amicorum

A. bonos amicos, pueros, agros

Desinenţa –ns: amico-ns>amicos

D. Abl.

bonis amicis, pueris, agris Desinenţa –is: amico-is>amiceis>amicis

4

Declinarea a II-a neutră

Desinenţe şi modificări fonetice Cazul Singular Plural

Singular Plural

N.V. A.

bonum bona -m -a ( desinenţă de colectiv)

G. boni bonorum -i -som>orum D. Abl.

Bono bonis -i -is

Declinarea a III-a (temele în –i): Este cea mai complicată declinare şi cuprinde o varietate de teme şi genuri. Ea se împarte în două mari grupe: -teme consonantice -teme vocalice, terminate în –i La genitivul plural se poate afla tema oricărui substantiv. Finala temei N sg G sg G pl Tema

subtantivului dentală nazală vocală etc.

miles homo civis

militis hominis civis

milit-um homin-um civi-um

milit- homin- civi-

Desinenţe cazuale

Nr. Nominativ Acuzativ Genitiv Dativ Ablativ Singular zero sau s zero sau -em -is -i -e

Plural -es -a

-es -a

-um -ibus

Declinarea a IV-a (temele în –u) Cuprinde substantive majoritatea masculine, câteva feminine şi neutre. Declinarea a IV-a nu are adjective.

Singular

5

Plural

Cazul Masculin Feminin Neutre Desinenţe N. V. fructus manus cornua m.f.: es>-s

neutre:-a A. fructus manus cornua m. f. –ns>-s

neutre: -a G. fructum manuum cornuum -um D. Abl.

fructibus manibus cornibus -bus

Declinarea a V-a (temele în -e) Este declinarea cea mai săracă în cuvinte şi a avut aceeşi existenţă precară ca şi declinarea a IV-a. Toate substantivele acestei declinări sunt feminine, în afară de dies care poate fi şi masculin şi feminin. Cazul Singular Desinenţe Plural Desinenţe N. V. dies -s dies -es A. diem -m dies -*ns>s G. diei -i dierum -rum D. diei -i diebus -bus Abl. die *-d diebus -bus

2. Adjectivul Adjectivul nu are forme proprii în declinare, ci le împrumută de la substantive. 2.1. Clasificarea adjectivelor: Clasa Tema

adejectivului Declinarea Numărul

terminaţiilor Exemple

I în –o (m., n.) -a (f.)

a II-a I

3 -us, -a, -um -er, -a, -um

bonus, -a, -um pulcher, -ra, -rum liber, -era, -erum

a II-a în -i a III-a a/3 er, is, e

campester

Cazul Masculin Feminin Neutru Desinenţe N. V. fructus manus cornu m, f. –s

neutre: zero A. fructum manum cornu m. f. –m

neutre: zero G. fructus manus cornus -s D. fructui manui şi manu cornu -i Abl. fructu manu cornu -d:

*fructud>fructu

6

b/2: is, e c/1

fortis, -e audax, cis

a III-a

în consoană a III-a 1 vetus, -eris inops, -pis

2.2 Comparaţia adjectivelor

În limba latină există, la fel ca şi în limba română: - pozitivul: gradul normal al adjectivelor - comparativul indică un lucru superior celuilalt - superlativul exprimă însuşirea în gradul cel mai înalt sau calitatea considerată fără termen

de comparaţie Formarea comparativului

Comparativul Pozitiv clarus, -us, um

Nominativul singular

m. f. clarior n. clarius

Genitivul singular

clarioris

Ablativ singular

clariore

Nominativ şi Acuzativ singular

m. f. clariores n. clariora

Genitiv plural

clariorum

niger, -gra, grum

m.f.nigrior n. nigrius

nigrioris nigriore m.f. nigriores n. nigriora

nigriorum

fortis, -e m. f. fortior n. fortius

fortioris fortiore m.f. fortiores n. fortiora

fortiorum

audax, -cis

m.f. audacior n. audacius

audacioris audaciore m.f. audaciores n. audaciora

audaciorum

Alte tipuri de formare a comparaţiei: 1.prin perifrază: ex. sobrius= cumpătat(grad pozitiv), magis sobrius=mai cumopătat (comparativ) 2. neregulată: prin forme total diferite de gradul pozitiv grad pozitiv grad comparativ bonus=bun melior, melius malus= rău peior, peius magnus=mare maior, maius parvus=mic minor, minus

7

Superlativul I. Se formează înlocuind desinenţa genitivului singular cu sufixele: 1. -issimus (masc.), issima (feminin), -issimum (neutru), ex. clarus, a, um (pozitiv) -clarissimus, a , um (superlativul) 2. rimus, rima, rimum, ex. pulcher, a, um (pozitiv) – pulcherrimus, a, um (superlativul) 3. limus, lima, limum, ex. difficilis, e (pozitiv) – difficillimus, a, um(superlativul) II. Unele adjective formează superlativul cu prefixe: ex. praeclarus = foarte vestit III. există şi adjective cu superlativ neregulat

grad pozitiv grad superlativ bonus=bun optimus, a, um malus= rău pessimus, a, um magnus=mare maximus, a, um parvus=mic minimus, a, um

3. Pronumele

Pronumele(pronomen) înlocuieşte un nume (de unde si denumirea). In limba latină avem şapte categorii de pronume grupate în două categorii mari, fără legătură între ele:

I. pronumele personal, reflexiv şi posesiv II. pronumele demonstrativ, relativ, interogativ şi nehotărât

3.1. pronumele personal

Persoana I Persoana a II-a Persoana a III-a Caz Singular Plural Singular Plural Singular si plural

N. ego=eu nos=noi tu=tu vos=voi - Ac. me=pe

mine, mă, m-

nos=pe noi, ne te=pe tine, te

vos=pe voi, vă, v-

se, sese=pe sine, se, pe el, pe ea, pe ei, pe ele,

G. mei= de mine

nostri=de noi nostrum=dintre noi

tui=de tine

vestri=de voi vestrum=dintre voi

sui=de sine, de el, de ea, de ei, de ele

D. mihi, mi= mie, mi, imi, pentru mine

nobis=noua, ne, ni, pt. noi

tibi=ţie, ti, iti, pentru tine

vobis=vouă, va, vi, pt. voi

sibi=sieşi, lui, ii, i, ei, ii, i, lor, le, li

Abl. me=de(de la) mine, etc. mecum=cu mine

nobis=de(de la) noi, etc. nobiscum= cu noi

tibi= de(de la) tine tecum= cu tine

vobis=de(de la) voi vobiscum=cu voi

se (sese)=de (de la) sine, de el, de ea, de ei, de ele

8

V. tu! vos!

În limba latină nu există pronume personal de persoana a III-a nereflexiv şi nici pronume reflexiv pentru persoana I si a II-a.

Pentru a reda persoana a III-a se foloseşte pronumele reflexiv, daca se refera la subiect, sau pronumele is, ea, id sau ille, illa, illud daca se refera la altcineva.

Pentru a reda ideea de reflexiv la aceste persoane se foloseşte pronumele personal, ex. me defendo= eu mă apăr.

Desinenţele pronominale sunt diferite de cele ale substantivului. Pronumele personal nu are gen.

Spre deosebire de limba română, pronumele personal are cazul genitiv, iar la plural are chiar doua forme de genitiv:

1. genitiv partitiv: pars nostrum= o parte dintre noi 2. genitiv obiectiv: nostri= de noi.

Daca pronumele personal la cazul ablativ sunt însoţite de prepoziţia cum, el se scrie enclitic: mecum, tecum, secum, nobiscum, vobiscum. Adesea formele pronumele personal este intarit de particule enclitice: ex. egomet. Pronumele reflexiv: Nu are nominativ, are aceleaşi forme pentru singular şi plural Persoana a III-a Singular si plural - se, sese=pe sine, se, pe el, pe ea, pe ei, pe ele, sui=de sine, de el, de ea, de ei, de ele sibi=sieşi, lui, ii, i, ei, ii, i, lor, le, li se (sese)=de (de la) sine, de el, de ea, de ei, de ele Pronumele posesiv: Are ca şi în română forme diferite pentru cele trei persoane, pentru singular şi plural şi pentru cele trei genuri:

Obiectul posedat aparţine Număr singular plural

Persoanei I meus, -a, -um noster, -tra, -trum

Persoanei a II-a tuus, -a, -um vester,-tra, -trum

Persoana a III-a suus, -a, -um

Pronumele posesive se declină ca bonus, -a, um (adjective cu trei terminaţii, după declinarea a II-a la masculin şi neutru şi după declinarea I la feminin. În limba latină, pronumele posesiv nu se foloseşte când poate fi subânţeles.

9

II. a doua categorie de pronume (demonstrativ, relativ, interogativ şi nehotărât) are umătoarele caracteristici:

1. în general nominativul singular se termină în –e: iste, ille şi în –s: is, quis 2. nominativul şi acuzativul singular neutru se termină în –d: id, illud, istud, quod, quid (dar

şi în –m: ipsum) 3. există două desinenţe comune pentru toate genurile: a. G singular: ius b. D singular: i

Pronumele demonstrativ:

Pronumele Sensul pronumelui Persoana la care se referă hic, haec, hoc= acesta indică fiinţele şi lucrurile

apropiate sau care aparţin persoanei care vorbeşte

persoana I

iste, ista, istud= acela indică fiinţele şi lucrurile apropiate sau care aparţin persoanei cu care se vorbeşte

persoana a II-a

ille, illa, illud= acela indică lucruri, fiinţe depărtate persoana a III-a is, ea, id= acesta, acela antecedentul pronumelui

relativ: is... qui= cel... care toate persoanele

idem, eadem, idem= acelaşi pronume de identitate toate persoanele ipse, ipsa, ipsum= însuşi pronume de întărire Pronumele hic,haec, hoc

Singular Plural Caz Masculin Feminin Neutru Masculin Feminin Neutru N. hic haec hoc hi hae haec Ac. Hunc hanc hoc hos has haec G. huius huius huius horum harum horum D. huic huic huis his his his Abl. Hoc hac hoc his his his Pronumele iste, ista, istud

Singular Plural Caz Masculin Feminin Neutru Masculin Feminin Neutru N. iste ista istud isti istae ista Ac. Istum istam istud istos istas ista G. istius istius istius istorum istarum istorum D. isti isti isti istis istis istis Abl. Isto ista isto istis istis istis Pronumele ille, illa, illud

Singular Plural Caz Masculin Feminin Neutru Masculin Feminin Neutru

1

N. ille illa illud illi illae illa Ac. Illum illam illud illos illas illa G. illius illius illius illorum illarum illorum D. illi illi illi illis illis illis Abl. Illo illa illo illis illis illis

Pronumele is, ea, id

Singular Plural Caz Masculin Feminin Neutru Masculin Feminin Neutru N. is ea id ei, ii eae ea Ac. Eum eam id eos eas ea G. eius eius eius eorum earum eorum D. ei ei ei eis eis eis Abl. Eo ea eo eis eis eis

Pronumele idem, eadem, idem

Singular Plural Caz Masculin Feminin Neutru Masculin Feminin Neutru N. idem eadem idem iidem eadem eadem Ac. Eundem eadem idem eosdem easdem eadem G. eiusdem eiusdem eiusdem eorundem earundem eorundem D. eidem eidem eidem eisdem eisdem eisdem Abl. Eodem eadem eodem eisdem eisdem eisdem

Pronumele ipse, ipsa, ipsum

Singular Plural Caz Masculin Feminin Neutru Masculin Feminin Neutru N. ipse ipsa ipsum ipsi ipsae ipsa Ac. Ipsum ipsam ipsum ipsos ipsas ipsa G. ipsius ipsius ipsius ipsorum ipsarum ipsorum D. ipsi ipsi ipsi ipsis ipsis ipsis Abl. Eo ea eo ipsis ipsis ipsis

Observaţii asupra modului de traducere a pronumelui demonstrative: Hic canis= acest câine de lângă mine Iste locus= acest loc unde stai tu Iste mendax= mincinosul ăsta (uneori pronumele iste poate exprima dispreţul) Ille homo= acel om de lângă el Ipse homo= omul însuşi Pronumele relativ

Singular Plural

1

Caz Masculin Feminin Neutru Masculin Feminin Neutru N. qui quae quod qui quae quae Ac. Quem quam quod quos quas quae G cuius cuius cuius quorum quarum quorum D. cui cui cui quibus quibus quibus Abl. Quo qua quo quibus quibus quibus Pronumele interogativ

Singular Plural Caz Masculin Feminin Neutru Masculin Feminin Neutru N. quis quis quid qui quae quae Ac. Quem quam quod quos quas quae G cuius cuius cuius quorum quarum quorum D. cui cui cui quibus quibus quibus Abl. Quo qua quo quibus quibus quibus

Pronumele nehotărâte a. compuse

Pronumele M. F. N.

Sensul Genitivul sg.

quis aliquis quidam quispiam quisquam quisque unusquisque quivis quilibet quicumque

quae aliqua quaedam quaepiam - quaeque unaquaeque quaevis quaelibet quaecumque

quid aliquid quiddam quidpiam quidquam quodque unumquidque quidvis quidlibet quodcumque

cineva, ceva cineva, ceva un oarecare un oarecare un oarecare fiecare fiecare oricare (vrei) oricare (îţi place) oricare

cuius alicuius cuiusdam cuiuspiam cuiusquam cuiusque unuscuiusque cuiusvis cuiuslibet ciuscumque

b. cu formă şi valoare de adjectiv Pronumele adjectival Sensul Genitivul singular Dativul singular unus, a, um ullus, a, um nullus, a, um uter, tra, trum neuter, tra, trum alter, era, erum alius, a, ud

unul singur vreunul nici unul unul din doi nici unul din doi celălalt din doi altul

unius ullius nullius utrius neutrius alterius alius

uni ulli nulli utri neutri alteri alii

1

solus, a, um totus, a, um

singur tot, întreg

solius totius

soli toti

c. negative nomo= nimeni nihil=nimic 4. Verbul

Tema verbului: indică aspectul de infectum=acţiune ce nu s-a încheiat= tema de prezent sau perfectum =acţiune ce s-a încheiat= tema de perfect Sufixele (indică modul şi timpul) Desinenţele verbului (indică diateza, persoana şi numărul): numărul persoana Diateza

activa (toate timpurile in afara de perfect)

Diateza pasiva (timpurile din prezent)

Indicativ Perfect activ

Imperativ

prezent viitor activ pasiv activ pasiv singular I

II III

-o/m -s -t

-or/-r -re/ris -tur

-i -isti -it

- zero -

- -re -

- -to -to

- -tor -tor

plural I II III

-mus -tis -nt

-mur -mini -ntur

-imus -istis -erunt

- -te -

- -mini -

- -to -nto

- -ntor

Indicativ: Timpuri derivate din tema prezentului: Indicativ prezentul: tema prez + sufix 0 +desin: -o, -s, -t, / -mus, -tis, -nt Indicativ imperfect: tema prez+ sufix: ba + desin: -m, -s, -t/ -mus, -tis, -nt Indicativ viitor: tema prez - conj I, II +sufix: - b+i(-u-)+desin: -o, -s, -t /-mus, -tis, -nt - conj III, IV+sufix: -a-, -e- + desin: -m, -s, -t/ -mus, -tis, -nt Timpuri derivate din tema perfectului: Indicativul perfect: tema perf + sufix 0 + desin:-i, -isti, -it,/ -imus, -istis, -erunt (ere) Mai mult ca perfectul: tema pf.+ sufix –era-+desin: -m, -s, -t/ -mus, -tis, -nt Viitor anterior: tema perfect + sufix –eri- + desin: -o, -s, -t/-mus, -tis, -nt Conjunctiv:

1

Timpuri derivate din tema prezentului: Conjunctiv prez: tema prez - conj I +sufix: e + desin: -m, -s, -t/ -mus, -tis,-nt (sa iubesc) - conj I-IV +sufix: a + desin: -m, -s, -t/-mus, -tis, -nt Conjunctiv imperf: tema prez + sufix –re- + desin: -m, -s, -t/-mus, -tis, -nt (as iubi) Timpuri derivate din tema prezentului: Conjuctiv perfect: tema perf + sufix –eri- + desin: -m, -s, -t/-mus, -tis, -nt (sa fi iubit) Conjuctiv mmcperf: tema perf + sufix –isse- + desin: -m, -s, -t/-mus, -tis, -nt (as fi iubit) Modul imperativ:

1. prezent: tema prezentului+sufix 0 + desinenta 0/te; trad: iubeste, iubiti (ex: conj I: pers II sg: ama, pers. II pl: amate; conj II: vide, videte; conj III: duc, ducite; lege, legite; conj IV: audi, audite)

2. viitor: tema prezentului+sufix 0 + desintente: -to, -tote; -to, -nto: trad. sa iubesti.. (ex. Conj. I pers II sg: amato, pers II pl: amatote; pers III sg: amato, pers III pl: amanto conj. II: videto(2sg), videtote(2pl); videto(3sg), vidento(3pl) conj. III: ducito(2sg), ducitote(2pl); ducito(3sg), ducunto(3pl) conj. IV: audito(2sg), auditote(2pl); audito(3sg), audiunto(3pl)

Formele nominale derivate din tema prezentului: 1. Infinitivul prezent: tema prezentului+sufix:-re+desinenta 0; trad: a iubi, ca iubesc (conj I: amare, conj II: videre, conj III: ducere, conj IV: audire) 2.Participiul prezent: tema prezentului+sufix: -nt+desinenta 0; trad: iubind, care iubeste -este un adjectiv verbal (adjectiv: se acorda ca adjectivul, verb: are timp si diateza)

(conj I: amans, amantis, II: videns, videntis, III: ducens, ducentis, IV: audiens, audientis, toate se declina ca substantivele de decl III parisilabice dar la ablativ au doua forme: in –i daca este considerat adjectiv, in –e daca prevaleaza sensul verbal: me absente: eu fiind absent)

3. Gerunziu: tema prezentului+sufix: nd+ desinente: -i, -o, ...

Este un substantiv verbal care completeaza declinarea infinitivului. Se declina ca substantivele cu tema -o/e (declinarea a II-a): G: amanadi(de a iubi), D: amando(spre a iubi), Ac. ad amandum(pt. a iubi), Abl.amando(iubind); n-are N: completat de infinitiv 4. Gerundivul: tema prezentului+sufix nd+desinente: -us, -a, -um Este un adjectiv verbal cu flexiune completa, care se declina ca adjectivele de prima clasa: ex.bonus, -a, -um. Exprima obligatia, necesitatea, convenienta: amandus, -a, -um (care trebuie iubit, -a, care se cuvine iubit) Formele nominale derivate din tema perfectului:

1

Infinitiv perfect: tema perfectului+sufix –isse+ desinenta 0, trad: a fi iubit, ca am iubit (ex. amavisse, vidisse, cepisse, audivisse) Substantivul verbal in –tu-(supinul) Gramaticii latini considerau ca acest substantiv verbal cu flexiunea substanivelor cu tema in –u o declinare a infinitivului –fiind ca si acesta un nomen actiones-limitata la trei cazuri: Ac. amatum D. amatui Abl. amatu Acuzativul terminat in –tum si –sum apare alaturi de verbe de miscare: nuptum dare=a da i casatorie, dormitum ire= a merge la culcare, etc. exprimand tinta acestora similara adesea cu scopul. Dativul este asociat cu adjective: lepida memoratui= lucruri nostim de amintit, divisui facilis=usor de impartit, aqua potui iucunda= apa buna de baut (poto, are, avi, atum=a bea) Formele acestea sunt, din epoca imperiala pe cale de disparitie. Ablativul opsonatu redeo= ma intorc de la facut piata (opsono= a face piaţa) Formele de supin nu se pastreaza in limbile romanice. Totusi, in limba romana, expresii ca vreme cosit, apa de baut, greu de crezut au putut fi interpretate ca urmase ale supinului latin. In realitate este vorba de folosiri speciale ale participiului perfect pasiv. Infinitivul viitor pasiv: Este o forma analitica relativ recenta alcatuita din supin si infinitivul prezent pasiv al verbului ire: rumor venit datum iri gladiatores(s-a zvonit ca se vor da jocuri de gladiatori)Terentius Infinitivul viitor pasiv are ocurenta foarte redusa. In limba tarzie a fost inlocuit cu gerundivul sau cu infinitivul perifrasticii pasive: laudandum esse(trebuie laudat)

Adjectivul verbal in –turus: Adjectivul verbal in –turus, -tura, -turum, intrat in gramatici cu numele de participiu viitor activ, iar forma in –turum(esse) e denumita infinitivul viitor activ. Amaturus, amatura, amaturum= care va iubi Amaturum, amatuam, amaturum esse=ca va iubi Imbinat cu diverse timpuri ale verbului esse, participiul verbal activ alcătuieşte o sintagma colorata modal: facturus sum= doresc, am intenţia să fac (conjugarea perifrastică activă)

Adjectivul verbal in –to-: Sufixul –to- de data indo-europeana şi este atestat ca formant adjectival în toate limbile indo-europene: ex. lat: sutus=cusut, ai;stoj=invizibil Sufixul –to- se ataseaza direct la radical

Participiul perfect pasiv: În latina, atasat unor teme nominale, sufixul –to- indica prevederea cu anumite atribute a cuiva: barbatus= cu barba, cornutus= cu coarne, etc. Ataşat unor teme verbale formează adjective (cu flexiune o/e, a, de tipul bonus, a, um) care exprima dobândirea de către referentul substantivului a unei calităţi derivate din acţiunea verbală sau participarea lui la aceasta: amatum= iubit Unele participii perfecte pasive se substantivizează: legatus= trimis, tectum= acoperiş Participiul perfect pasiv se păstrează in limbile romanice, atât prin formele care le continua pe cele latine, cât şi ca sistem de producere a altora noi: Participii in –t: rom. Copt, fript, mort, fr. dit, ecrit, fait, it: detto, fatto, scritto participii in –s: rom: ars, dus, zis; it: chiuso, riso, fr. clos, mis Limbile romanice continuă şi sistemul latin de îmbinare a participiului latin perfect cu esse şi habere alcătuind astfel un nou perfect: perfectul compus: am mâncat, tu as mange, ho mangiato.

1

Diateza pasivă I Introducere Timpurile si modurile diatezei pasive sunt: 1. simple: timpurile derivate din tema prezentului, sufixele sunt aceleaşi ca si la desinenţa

activa, ceea ce le diferenţiază sunt desinenţele care sunt cele ale desinenţei pasive 2. compuse: timpurile derivate din tema perfectului au forme compuse din: participiul perfect al

verbului de conjugat + timpurile verbului sum, esse, fui (a fi) 3. desinenţele verbale pentru diateza pasiva sunt: numărul persoana Diateza pasiva

(timpurile din prezent)

Imperativ

prezent viitor singular I

II III

-or/-r -re/ris -tur

- -re -

- -tor -tor

plural I II III

-mur -mini -ntur

- -mini -

- -ntor

II. Modul de formare al timpurilor si modurilor: 1. Indicativul a. timpuri derivate din tema prezentului: Indicativ prezentul: tema prez + sufix 0 +desin: -or, -ris, -tur, / -mur, -mini, -ntur. (Trad.sunt iubit) Indicativ imperfect: tema prez + sufix: ba + desin: -or, -ris, -tur, / -mur, -mini, -ntur.(Trad. eram iubit) Indicativ viitor: tema prez - conj I, II +sufix: - b+i(-u-)+desin: -or/-r, -ris/-re, -tur, / -mur, -mini, -ntur (Trad. voi fi iubit) - conj III, IV+sufix: -a-, -e- + desin: -r, -ris/-re, -tur, / -mur, -mini, -ntur b. timpuri derivate din tema perfectului:

1

Indicativul perfect: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la prezent: sum, es, est, sumus, estis, sunt. (Traducere: am fost iubit) Mai mult ca perfectul: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la imperfect: eram, eras, erat, eramus, eratis, erant. (Traducere: fusesem iubit) Viitor anterior: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la viitor: ero, eris, erit, erimus, eritis, erunt. (Traducere: voi fi iubit) 2. Conjunctivul a. timpuri derivate din tema prezentului: Conjunctiv prez: tema prez - conj I +sufix: e + desin: -or/-r, -ris/-re, -tur, / -mur, -mini, -ntur (Trad. sa fiu iubit) - conj I-IV +sufix: a + desin: -or/-r, -ris/-re, -tur, / -mur, -mini, -ntur Conjunctiv imperf:tema prez + sufix –re- + desin: -or/-r, -ris/-re, -tur, / -mur, -mini, -ntur (Trad. as fi iubit) b. timpuri derivate din tema perfectului: Conjuctiv perfect: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la conjunctiv prezent: sim, sis, sit, simus, sitis, sint (Trad sa fi fost iubit) Conjuctiv mmcperf: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la conjunctiv imperfect: essem, esses, esset, essemus, esseti, essent (Trad as fi fost iubit) 3. Imperativul: a. timpuri derivate din tema prezentului: Imperativul prezent: tema prezentului+sufix 0 + desinenţe: -re -pers II sg (traducere: fii iubit) -mini -pers. II pl (traducere: fiti iubiţi) Imperativul viitor: tema prezentului+sufix 0 + desinenţe: -tor -pers II sg (traducere: sa fii iubit) -tor-pers III sg (traducere: sa fie iubit) -ntor -pers III pl (traducere: sa fie iubiţi) b. timpuri derivate din tema perfectului: nu exista la diateza pasivă Formele nominale 4. Infinitivul a. timpuri derivate din tema prezentului: Infinitivul prezent: tema prezentului+sufix:-ri/-i+desinenţa 0; (traducere: a fi iubi, ca sunt iubit) Infinitivul viitor: supin + infinitivul prezent pasiv al verbului ire: iri. (traducere: ca voi fi iubit) b. timpuri derivate din tema perfectului: Infinitiv perfect: forma de acuzativ al participiului perfect pasiv + infinitivul prezent al verbului esse (traducere: a fi fost iubit, ca am fost iubit) 5. Participiul

1

a. timpuri derivate din tema prezentului: nu exista la diateza pasiva b. timpuri derivate din tema perfectului: Participiul perfect pasiv: este un adjectiv verbal in –to, este alcatuit din radical + sufixul –to (Traducere: care a fost iubit) Sufixul –to este de data indo-europeana. In limba latina, atasat unor teme nominale, sufixul –to- indica prevederea cu anumite atribute a cuiva: barbatus= cu barba, cornutus= cu coarne, etc. Ataşat unor teme verbale formează adjective (cu trei terminaţii, cu flexiune o/e pt masculin şi neutru si a pentru feminin, de tipul bonus, a, um) care exprimă dobândirea de către referentul substantivului a unei calităţi derivate din acţiunea verbală sau participarea lui la aceasta: amatum= iubit Unele participii perfecte pasive se substantivizează: legatus= trimis, tectum= acoperiş Participiul perfect pasiv se păstrează in limbile romanice, atât prin formele care le continua pe cele latine, cât şi ca sistem de producere a altora noi: Participii in –t: rom. Copt, fript, mort, fr. dit, ecrit, fait, it: detto, fatto, scritto participii in –s: rom: ars, dus, zis; it: chiuso, riso, fr. clos, mis Limbile romanice continuă şi sistemul latin de îmbinare al participiului latin perfect cu esse şi habere alcătuind astfel un nou perfect: perfectul compus: am mâncat, tu as mange, ho mangiato. 6. Gerundivul: tema prezentului+sufix -nd+desinenţele: -us, -a, -um (traducere: care trebuie iubit, -a, care se cuvine iubit) Este un adjectiv verbal cu flexiune completă, care se declina ca adjectivele de prima clasa: ex.bonus, -a, -um. Exprima obligaţia, necesitatea, convenienta: amandus, -a, -um. Devine cu timpul participiul viitor. Observatii asupra diatezei pasive: 1. diateza pasiva poate exprima sensul pasiv propriu zis (subiectul suferă acţiunea): ex.: mitteris= tu eşti trimis 2. diateza pasivă poate exprima sensul reflexiv: liberamur= ne eliberăm 3. diateza pasivă poate exprima sensul impersonal: dicitur= se zice Verbele deponente: Exista in limba latina unele verbe care, deşi se conjugă numai la diateza pasivă, au doar sens activ. Ele se conjugă la toate modurile şi timpurile conjugării pasive, în afară de infinitivul viitor pasiv, care lipseşte. Aceste verbe au totuşi şi unele timpuri de la conjugarea activă: 1. infinitivul viitor 2. gerunziul 3. participiul prezent si viitor 4. supinul. Verbele semideponente: Există şase verbe semideponente. La timpurile derivate din tema prezentului se conjugă la diateza activă, iar la cele derivate din tema perfectului se conjugă la diateza pasivă (sunt deci doar pe jumătate deponente). Aceste verbe sunt: 1. Audeo, audere, ausus sum= a îndrăzni 2. Gaudeo, gaudere, gavisus sum= a se bucura

1

3. Soleo, solere, solitus sum= a obişnui 4. Fido, fidere, fisus sum= a se increde 5. Confido, confidere, confisus sum= a avea incredre 6. Diffido, diffidere, diffisus sum= a nu se increde Ultimele două verbe sunt compuşii lui fido, fidere, fisus sum. Verbele deponente şi semideponente nu au lăsat urme în limbile romanice pentru că au fost înlocuite cu verbele active corespunzătoare.

Verbele neregulate

Verbele neregulate sunt verbe ale căror moduri şi timpuri se formează de la rădăcini diferite. Verbele neregulate sunt:1. sum , esse, fui= a fi compusii lui sum, esse, fui: absum, abesse, afui= a fi departe, a lipsi adsum, adesse, adfui= a fi de fata desum, deesse, defui= a lipsi obsum, obesse, obfui= a se opune, a vatama praesum, praeesse, praefui= a fi in frunte possum, posse, potui= a putea prosum, prodesse, profui= a fi de folos 2. volo, velle, volui= a vrea compusii lui volo, velle, volui: nolo, nolle, nolui= a nu vrea malo, malle, malui= a prefera 3. fero, ferre, tuli, latum= a purta, a suporta compusii lui fero, ferre, tuli, latum: affero, afferre,attuli, allatum= a aduce aufero, auferre, abstuli, ablatum= a lua, a ridica confero, conferre, contuli, collatum= a aduna defero, deferre, detuli, delatum= a duce, a denunţa difero, diferre, distuli, dilatum= a amâna, a se deosebi, a despărţi effero, efferre, extuli, illatum= a scoate infero, inferre, intuli, illatum= a duce offero, offerre, obtuli, oblatum= a oferi, a pune in faţă praefero, praeferre, praetuli, praelatum= a duce înainte, a duce înainte, a prefera

refero, referre, retuli, relatum= a duce înapoi, a raporta, a aduce la cunoştinţa suffero, sufferre, sustuli, sublatum= a pune sub, a suferi transfero, transferre, transtuli, translatum= a transporta, a purta peste 4. eo, ire, ivi (ii), itum = a merge compusii lui eo, ire, ivi (ii), itum: abeo, abire, abivi (ii), abitum = a pleca adeo, adire, adivi (ii), aditum = a merge la, a vizita circumeo, circumire, circumitum= a ocoli, a merge in jur exeo, exire, exivi (ii), exitum = a ieşi ineo, inire, inivi (ii), initum = a intra pereo, perire, perivi (ii), peritum = a pieri praetereo, praeterire, praeterivi, praeteritum= a trece peste, a trece pe lângă prodeo, prodire, prodivi, proditum= a inainta redeo, redire, redivi (ii), reditum = a se înapoia transeo, transire, transivi (ii), transitum = a trece dincolo, a traversa quaeo, quire, quivi, quitum= a putea nequeo, nequire, nequivi, nequitum= a nu putea veneo, venire, venivi(veni), ventum (format din venum-eo)= a fi vandut, ambio, ambire, ambivi, ambitum= a merge in jur- se conjuga regulat 5. edo, edere, edi, esum= a mânca 6. fio, fieri, factus sum= a deveni

1

Conjugarea lor: 1. sum , esse, fui= a fi

Verbul „esse” este cel mai neregulat din limba latina.

Indicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu Prezent sum =sunt

es est sumus estis sunt

sim=să fiu sis sit simus sitis sint

es fii! este fiţi!

esse a fi

Imperfect eram eram

eras erat eramus eratis erant

essem (forem) aş fi

esses (fores) esset (foret) essemus essetis essent (forent)

T E M A

P R E Z E N T U L U I

Viitorul ero voi fi

eris erit erimus eritis erunt

esto sa fii! esto sa fie! estote sa fiti! sunto sa fie!

fore } futurum} futuram} futurum} futuros } futuras} futura } esse ca va fi ca vor fi

futurus care va fi futura futurum

Perfectul fui am fost fuisti fuit fuimus fuistis fuerunt

fuerim sa fi fost fueris fuerit fuerimus fueritis fuerint

fuisse a fi fost ca a fost ca au fost

T E M A

P E R F E C T

Mai mult ca perfectul

fueram fusesem fueras fuerat fueramus fueratis fuerant

fuissem as fi fost fuisses fuisset fuissemus fuissetis fuissent

2

Viitor anterior

fuero voi fi fost fueris fuerit fuerimus fueritis fuerint

Indicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu Prezent fer o

fer s fer t fer i mus fer tis fer u nt (duc)

fer a m fer a s fer a t fer a mus fer a tis fer a nt (sa duc)

fer du! ferte duceţi!

ferre a duce

ferens ferentis care duce,

ducand

Imperfect fer e ba m fer e ba s fer e ba t fer e ba mus fer e ba tis fer e ba nt (duceam)

fer re m fer re s fer re t fer re mus fer re tis fer re nt (aş duce)

T E M A


Viitorul fer a m fer e s fer e t fer e mus fer e tis fer e nt (voi duce)

ferto sa duci! ferto sa duca! fertote sa duceţi! ferunto sa ducă!

laturum, am, um esse ca va duce laturos, as, a esse ca vor duce

laturus latura laturum care va duce

Perfectul tul i tul isti tul it tul imus tul istis tul erunt (am dus)

tul erim sa fi iubit tul eris tul erit tul erimus tul eritis tul erint

tul isse a fi dus ca a dus

latum latu pentru a duce de dus

T E M A

P E R F E C T U


tul eram tul eras tul erat tul eramus tul eratis tul erant (dusesem)

tul issem tul isses tul isset tul issemus tul issetis tul issent ( as fi iubit)

Supin

2

Viitor anterior

tul ero tul eris tul erit tul erimus tul eritis tul erint (voi fi dus)

II. tabele gramaticale

TABELE GRAMATICALE

Substantivul

Declinarea I Declinarea II Masculin Neutru

Caz Singular Plural

Singular Plural Singular Plural N. aqua aquae dominus domini scutum scuta Ac. aquam aquas dominum dominos scutum scuta G. aquae aquarum domini dominorum scuti scutorum D. aquae aquis domino dominis scuto scutis

Abl. aqua aquis domino dominis scuto scutis

Declinarea III Imparisilabica Parisilabica

Masculin Neutru Feminin Neutru

Caz

Singular Plural Singular Plural Singular Plural Singular Plural N. consul consules nomen nomina avis aves mare maria Ac. consulem consules nomen nomina avem aves mare maria G. consulis consulum nominis nominum avis avium maris marium D. consuli consulibus nomini nominibus avi avibus mari maribus

Abl. consule consulibus nomine nominibus ave avibus mari maribus

Declinarea a IV Masculin Neutru

Declinarea V Caz

Singular Plural Singular Plural Singular Plural N sensus sensus genu genua dies dies

Ac. sensum sensus genu genua diem dies G. sensus sensuum genus genuum dies dierum D. sensui sensibus genu(i) genibus diei diebus

Abl. sensu sensibus genu genibus die diebus

2

Verbul

Conjugarea I Diateza activă Indicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu

Prezent am o iubesc

ama s ama t ama mus ama tis ama nt

am e m să iubesc

am e s am e t am e mus am e tis am e nt

ama iubeşte! amate

iubiţi!

amare a iubi

amans amantis care iubeste,

iubind

Imperfect ama ba m iubeam

ama ba s ama ba t ama ba mus ama ba tis ama ba nt

ama re m aş iubi

ama re s ama re t ama re mus ama re tis ama re nt

T E M A


Viitorul ama b o voi iubi ama b i s ama b i t ama b i mus ama b i tis ama b unt

amato sa iubesti! amato sa iubeşti! amatote sa iubiţi! amanto sa iubească!

amaturum, am, um esse ca va iubi amaturos, as, a esse ca vor iubi

amaturus amatura amaturum care va iubi

T E M A

P

Perfectul amav i am iubit amav isti amav it amav imus amav istis amav erunt

amav erim sa fi iubit amav eris amav erit amav erimus amav eritis amav erint

amavisse a fi iubit ca a iubit

amatum amatu pentru a iubi de iubit

Supin

2


amav eram iubisem amav eras amav erat amav eramus amav eratis amav erant

amav issem as fi iubit amav isses amav isset amav issemus amav issetis amav issent

Viitor anterior

amav ero voi fi iubit amav eris amav erit amav erimus amav eritis amav erint

Gerunziu

G. amandi = de a iubi D. amando = spre a iubi Ac. (ad) amandum = pentru a iubi Abl. amando = iubind

Conjugarea I Diateza pasivă

Indicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu Prezent am or =sunt iubit

ama ris ama tur ama mur ama mini ama ntur

am e r=să fiu iubit am e ris am e tur am e mur am e mini am e ntur

amare fii iubit! ama mini

fiţi iubiţi!

amari a fi iubit

Imperfect ama ba r eram iubit

ama ba ris ama ba tur ama ba mur ama ba mini ama ba ntur

ama re r aş fi iubit

ama re ris ama re tur ama re mur ama re mini ama re ntur

T E M A


Viitorul ama b or voi fi iubit

ama b e ris ama b i tur ama b i mur ama b i mini ama b untur

amator sa fii iubit! amator sa fie iubit! amantor sa fie iubiţi!

amatum iri că va fi iubit

Adjectiv verbal amandus, a , um care va fi iubit, care trebuie iubit

T E M A

P E

Perfectul amatus, -a , um sum es est

amati, -ae , -a sumus estis sunt

amatus, -a , um sim sis sit

amati, -ae, a simus sitis sint

amatum, -am, um esse că a fost iubit amatos, -as, a esse că au fost iubiţi

amatus amata amatum iubit, iubită

2


amatus, -a , um eram eras erat

amati, ae, a eramus eratis erant

amatus, -a , um essem esses esset

amati, ae, a essemus essetis essent

Viitor anterior

amatus, -a , um ero eris erit

amati, ae, a erimus eritis erunt

Conjugarea a II-a Diateza activă

Indicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu Prezent move o

mişc move s move t move mus move tis move nt

move a m să mişc

move a s move a t move a mus move a tis move a nt

move mişcă!

move te mişcaţi!

move re a mişca

move ns move ntis care mişcă,

mişcând

Imperfect move ba m mişcam

move ba s move ba t move ba mus move ba tis move ba nt

move re m aş mişca

move re s move re t move re mus move re tis move re nt

T E M A


Viitorul move b o voi mişca move b i s move b i t move b i mus move b i tis move b unt

moveto sa mişti! moveto sa mişti! movetote sa mişti! movento sa mişte!

moturum, am, um esse că va mişca moturos, as, a esse că vor mişca

moturus motura moturum care va mişca

2

Perfectul mov i am mişcat mov isti mov it mov imus mov istis mov erunt

mov erim să fi mişcat mov eris mov erit mov erimus mov eritis mov erint

movisse a fi mişcat că a mişcat

motum motu pentru a mişca de mişcat


mov eram mişcasem mov eras mov erat mov eramus mov eratis mov erant

mov issem aş fi mişcat mov isses mov isset mov issemus mov issetis mov issent

T E M A

P E R F E C T U L U I

Viitor anterior

mov ero voi fi mişcat mov eris mov erit mov erimus mov eritis mov erint

Gerunziu

G. movendi = de a mişca D. movendo = spre a mişca Ac. (ad) movendum = pentru a mişca Abl. movendo = mişcând

Conjugarea a II-a Diateza pasivă

Indicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu Prezent move or = sunt mişcat

move ris move tur move mur move mini move ntur

move ar = să fiu mişcat move a ris move a tur move a mur move a mini move a ntur

move re fii mişcat!

move mini fiţi mişcaţi!

move ri a fi mişcat

Imperfect move bar= eram mişcat move ba ris move ba tur move ba mur move ba mini move ba ntur

move re r =aş fi mişcat move re ris move re tur move re mur move re mini move re ntur

T E M A


Viitorul move b or voi fi mişcat move b e ris move b i tur move b i mur move b i mini move b untur

movetor sa fii mişcat! movetor sa fie mişcat! moventor sa fie mişcaţi!

motum iri că va fi mişcat

adjectiv verbal movendus, a um care va fi mişcat

Supin

2

Perfectul motus, a, um sum es est

moti, ae, a sumus estis sunt

motus, a, um erim eris erit

moti, ae, a erimus eritis erint

motum, am, um esse motos, as, a esse a fi mişcat că a mişcat

motus mota motum mişcat mişcată


motus, a, um eram eras erat

moti, ae, a eramus eratis erant

motus, a, um essem esses esset

moti, ae, a essemus essetis essent

T E M A


Viitor anterior

motus, a, um ero eris erit

moti, ae, a erimus eritis

erunt

Conjugarea a III-a consonantică Diateza activă Indicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu

Prezent vinc o = înving vinc i s vinc i t vinc i mus vinc i tis vinc unt

vinc a m=să înving vinc a s vinc a t vinc a mus vinc a tis vinc a nt

vinc e învinge!

vinc i te învingeţi!

vinc e re a învinge

vinc e ns vinc e ntis care învinge,

învingând

T E M A

P R E Z E N T

Imperfect vinc eba m învingeam

vinc eba s vinc eba t vinc eba mus vinc eba tis vinc eba nt

vince re m aş învinge

vince re s vince re t vince re mus vince re tis vince re nt

2

Viitorul vinc a m voi învinge vinc e s vinc e t vinc e mus vinc e tis vinc e nt

vincito să învingi! vincito să învingă! vincitote să învingeţi! vincinto să învingă!

victurum, am, um esse că va învinge victuros, as, a esse că vor învinge

victurus victura victurum care va învinge

Perfectul vic i am învins vic isti vic it vic imus vic istis vic erunt

vic erim să fi învins vic eris vic erit vic erimus vic eritis vic erint

vicisse a fi învins că a învins

victum victu pentru a învinge de învins


vic eram învinsesem vic eras vic erat vic eramus vic eratis vic erant

vic issem aş fi învins vic isses vic isset vic issemus vic issetis vic issent

T E M A


Viitor anterior

vic ero voi fi învins vic eris vic erit vic erimus vic eritis vic erint

Gerunziu

G. vincendi = de a învinge D. vincendo = spre a învinge Ac. (ad) vincendum = pentru a învinge Abl. vincendo = învingând

Conjugarea a III-a consonantică Diateza pasivă

Indicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu Prezent vinc or = sunt învins

vinc e ris vinc i tur vinc i mur vinc i mini vinc untur

vinc ar=să fiu învins vinc a ris vinc a tur vinc a mur vinc a mini vinc a ntur

vinc ere fii învins! vinc i mini!

fiţi învinşi!

vinc i a fi învins

vinc e ns vinc e ntis care învinge,

învingând

T E M A

P R E Z E N T

Imperfect vinc eba r eram învins

vinc eba ris vinc eba tur vinc eba mur vinc eba mini vinc eba ntur

vince re r aş fi învins

vince re ris vince re tur vince re mur vince re mini vince re ntur

Supin

2

Viitorul vinc a r voi fi învins vinc e ris vinc e tur vinc e mur vinc e mini vinc e ntur

vincitor ! să fii învins! vincitor! să fie învins! vincuntor! să fie învinşi!

victurum iri că va fi

învins

adjectiv verbal vincendus, a, um care va fi învins

Perfectul victus, a, um sum es est

victi, ae, a sumus estis

sunt

victus, a, um sim sis sit

victi, ae, a simus sitis sint

victum, am, um esse că fost învins victos, as, e esse că au fost învinşi

victus victa victum

învins, învinsă


victus, a, um eram eras erat

victi, ae, a eramus eratis erant

victus, a, um essem esses esset

victi, ae, a essemus essetis essent

T E M A


Viitor anterior

victus, a, um ero eris erit

victi, ae, a erimus eritis erunt

Conjugarea a III-a vocalică Diateza activă

Indicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu Prezent capi o = iau

capi s capi t capi mus capi tis capi unt

capi a m = să iau capi a s capi a t capi a mus capi a tis capi a nt

cap e ia!

cap i te luaţi!

cap e re a lua

capi e ns capi e ntis care ia,

luând

T E M A

P R E Z E N T

Imperfect capi eba m luam capi eba s capi eba t capi eba mus capi eba tis capi eba nt

cape re m aş lua

cape re s cape re t cape re mus cape re tis cape re nt

2

Viitorul capi a m voi lua capi e s capi e t capi e mus capi e tis capi e nt

capito să iei! capito să ia! capitote să luaţi! capiunto să ia!

capturum, am, um esse că va lua capturos, as, a esse că vor lua

capturus captura capturum care va lua

Perfectul cep i am luat cep isti cep it cep imus cep istis cep erunt

cep erim să fi luat cep eris cep erit cep erimus cep eritis cep erint

cepisse a fi luat că a luat

captum captu pentru a lua de luat


cep eram luasem cep eras cep erat cep eramus cep eratis cep erant

cep issem aş fi luat cep isses cep isset cep issemus cep issetis cep issent

T E M A


Viitor anterior

cep ero voi fi luat cep eris cep erit cep erimus cep eritis cep erint

Gerunziu

G. capiendi = de a lua D. capiendo = spre a lua Ac. (ad) capiendum = pentru a lua Abl. capiendo = luând

Conjugarea a III-a vocalică Diateza pasivă Indicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu

Prezent capi or = sunt luat capi ris capi tur capi mur capi mini capi untur

capi ar = să fiu luat capi a ris capi a tur capi a mur capi a mini capi a ntur

cap ere fii luat!

cap i mini fiţi luaţi!

cap i a fi luat

T E M A

P R E Z E N T

Imperfect capi ebar eram luat capi eba ris capi eba tur capi eba mur capi eba mini capi eba ntur

cape re r aş fi luat

cape re ris cape re tur cape re mur cape re mini cape re ntur

Supin

3

Viitorul capi ar voi fi luat capi e ris capi e tur capi e mur capi e mini capi e ntur

capitor să fii luat! capitor să fie luat! capiuntor să fie luaţi!

capturum iri că va fi luat

adjectiv verbal capiendus, a ,um care va fi luat

Perfectul captus, a um sum es est

capti, ae, a sumus estis sunt

captus, a um sim sis sit

capti, ae, a simus sitis sint

captum, am, um esse că a fost luat captos, as, a esse că au fost luaţi

captus, capta captum luat, luată


captus, a um eram eras erat

capti, ae, a eramus eratis erant

captus, a um essem esses esset

capti, ae, a essemus essetis essent

T E M A


Viitor anterior

captus, a um ero eris erit

capti, ae, a erimus eritis erunt

Conjugarea a IV-a Diateza activă Indicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu

T E M A

Prezent audi o =aud audi s audi t audi mus audi tis audi unt

audi a m = să aud audi a s audi a t audi a mus audi a tis audi a nt

audi auzi!

audi te auziţi!

audi re a auzi

audi e ns audi e ntis care aude,

auzind

3

Imperfect audi eba m auzeam

audi eba s audi eba t audi eba mus audi eba tis audi eba nt

audi re m aş auzi

audi re s audi re t audi re mus audi re tis audi re nt

Viitorul audi a m voi auzi audi e s audi e t audi e mus audi e tis audi e nt

audito să audă! audito să audă! auditote să auziţi! audiunto să audă!

auditurum, am, um esse că va auzi audituros, as, a esse că vor auzi

auditurus auditura auditurum care va auzi

Perfectul audiv i am auzit audiv isti audiv it audiv imus audiv istis audiv erunt

audiv erim să fi auzit audiv eris audiv erit audiv erimus audiv eritis audiv erint

audivisse a fi auzit că a auzit

auditum auditu pentru a auzi de auzit


audiv eram auzisem audiv eras audiv erat audiv eramus audiv eratis audiv erant

audiv issem aş fi auzit audiv isses audiv isset audiv issemus audiv issetis audiv issent

T E M A


Viitor anterior

audiv ero voi fi auzit audiv eris audiv erit audiv erimus audiv eritis audiv erint

Gerunziu

G. audiendi = de a auzi D. audiendo = spre a auzi Ac. (ad) audiendum = pentru a auzi Abl. audiendo = auzind

Conjugarea a IV-a Diateza pasivă

Indicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu

T E M A

P

Prezent audi or =sunt auzit audi ris audi tur audi mur audi mini audi untur

audi a r = să fiu auzit audi a ris audi a tur audi a mur audi a mini audi a ntur

audire! fii auzit!

audi mini! fiţi auziţi!

audi ri a fi auzit

Supin

3

Imperfect audi eba r=eram auzit audi eba ris audi eba tur audi eba mur audi eba mini audi eba ntur

audi re r = aş fi auzit audi re ris audi re tur audi re mur audi re mini audi re ntur

Viitorul audi a r =voi fi auzit audi e ris audi e tur audi e mur audi e mini audi e ntur

auditor să fii auzit! auditor să fie auzit! audiuntor să fie auziţi!

auditum iri că va fi auzit

adjectiv verbal audiendus, a , um care va fi auzit

Perfectul auditus, a, um sum es est

auditi, ae, a sumus estis sunt

auditus, a, um sim sis sit

auditi, ae, a simus sitis sint

auditum, am ,um esse că a fost auzit auditos, as, a esse că au fost auziţi

auditus audita auditum auzit auzită


auditus, a, um eram eras erat

auditi, ae, a eramus eratis erant

auditus, a, um essem esses esset

auditi, ae, a essemus essetis essent

T E M A


Viitor anterior

auditus, a, um ero eris erit

auditi, ae, a erimus eritis erunt

III. Aplicaţii La substantiv: Civis Romanus sum. (sunt cetăţean roman) Hic homo civis Romanus est.(acest om este cetăţean roman) Civis Rimanus es? (eşti cetăţean roman?)

3

Civis Romanus sum. (sunt cetăţean roman) Gaius(praenomen) Iulius(nomen) Caesar(cognomen) Gaii filius (fiul lui Gaius) Marcus (praenomen) Tullius(nomen) Cicero (cognomen) Marci filius (fiul lui Marcus) Tullia Marci filia (Tulia, fiica lui Marcus) Gaius Iulius Caesar +

Aurelia

│ Gaius Iulius Caesar (imperator)

+

Cornelia

│ Iulia Verificaţi afirmaţiile de mai jos pornind de la arborele genealogic de mai sus:

1. Gaius Iulius Caesar, Gaii filius fuit imperator(G.I.C., fiul lui Gaius a fost împărat). 2. Gaius Iulius Caesar, imperator fuit Gaii filius (G.I.C. a fost fiul împăratului Gaius). 3. Aurelia Gaii Iulii Caesaris mater est (Aurelia est mama lui Gaius Iulius Caesar). 4. Aurelia imperatoris mater fuit (Aurelia a fost mama împăratului). 5. Iulia Aureliae mater fuit (Iulia a fost mama Aureliei). 6. Gaius Iulius Caesar Gaii et Aureliae filius fuit (G.I.C a fost fiul lui Gaius si Aureliei) 7. Iulia Corneliae et Gaii filia fuit (Iulia a fost fiica Corneliei si a lui Gaius). 8. Cornelia Aureliae soror fuit (Cornelia a fost sora Aureliei). 9. Cornelia est Caesaris uxor et Iuliae mater (Cornelia est soţia lui Caesar si mama Iuliei)

Caesaris uxor Iulia est (Iulia este soţia lui Caesar). La adjectiv: Traduceţi: Scipio Nasica censor factus gravem se ac severum praebuit. Cum equitum censum ageret, equitem quendam vidit obesum et pinguem, equum vero eius macru met strigosum. „ cur, inquit censor, es tu quam equus pinguior?”

- „ quoniam, respondit eques, ego me ipse curo, equum vero sevus”. Graviter damnatus est ille eques.(Aulus Gellius, Noctes Attiquae, IV, 20, 11)

La verb:

A. Traduceţi: 1. Laudo, laudamus facta Alexandri Magni = laud, laudam faptele lui A.c.M. 2. Cicero proconsulem Verrem accusavit =C l-a acuzat pe proconsulul V 3. Pulchri versus aures Atheniensium delectabant=versuri frumoase desfatau urechile

atenienilor (pulcher(3), versus(4), auris,is, atheniensis(2)

3

4. Litterae adulescentiam ornabunt, senectutem delectabunt=literatura va infrumuseta tineretea, va desfata batrinetea (littera(I), la pl=literatura, scrisoare, adulescentia(I), orno(I), senectus, utis, delecto(I)

5. Graeci partem praedae deis dabant=grecii dadeau zeilor o parte din prada (graecus(II), pars, partis, praeda(I), deus(II) 6. „Pueri, dicebat suis filiis pigris pater muribundus, fodite campum et magnus

thesaurus erit vestri laboris praemiun; is continet divitias quae vestra desideria satiabunt. Iuvenes oboedientes campus foderunt avidi thesaurum quaerentes. Hunc non reperuerunt, sed mox creverunt plantas fructusque qui opulentas segetes promittebant. „Iste thesaurus est quem pater noster pollicitus est“, dixit unus ex iis.

=copii, zicea un tata muribund fiilor sai lenesi, sapati cimpul si o mare comoara va fi recompensa muncii voastre; el contine bogatii care vor satisface dorintele voastre. Copiii ascultatori, au sapat cimpul cautind lacomi comoara. Pe aceasta ei n-au descoperit-o, dar curind au crescut plantele si fructele care promiteau o recolta bogata. Aceasta este comoara pe care tatal nostru ne-a promis-o, a zis unul dintre ei. Puer(II), piger(III), muribundus(II), fodio(III), campus(II), thesaurus(II), praemium(II), is(acesta), contineo(II), divitiae, arum=bogatii, satio(I), desiderium(II), iuvenis, is, oboediens, ntis, quaero(III), hunc(pe ac), reperio, ire, ui, mox=curind, cresco, ere, evi, planta(I), fructus(IV), seges, etis(recolta), promitto(III), opulentus(III), polliceor, eri, citus sum(a promite)

B. completaţi tabelele: Esse Sum fui fuerunt erat erant dicere Dico dixi dicebant ducere Duco duxi ducebat Castigare Castigo castigaverunt Ponere pono posuerunt ponebant Dare Do dederunt dabat Habere habui habebant Mittere misi Videre vidi videbat Venire venerunt veniebat 1.ducere ducit ducunt duxit duxerunt 2.amare amant amaverunt 3. audire audit 4. respondere responderunt 5. clamare clamavit clamaverunt 6. sentire sentiunt sensit 7. acciperre accipit accepit 8. ferre fert ferunt tulerunt

3

9. scire scit scivit 10. ponit posuit

C. Gasiţi intrusii si justificati-va raspunsul:

1. posuit-obsedit-dixit-scripsit-considit(e prez, celel. pf, pers.III) 2. curo-curro-do-scio-filio(e abl, celel. vb) 3. misit-sensit-vici-capit-fuit(persI, perf., celel. III) 4. veni-vidi-vici-duci-iussi(e D, subst, celel vb pf) 5. cura-homo-ministro (e N, celel. D-abl sg) 6. ducum-mundum-civem-curam (e G. pl de la dux, is, celel Ac. Sg) 7. miles-equites-hostes (e N sg, celel. Ac pl); eques, itis=calaret/ equus, i=cal 8. victorum-ministrorum-duci (G sg,celel G pl) 9. filii-generi-duci (e D sg, celel G sg.) 10. labores-iniuriae-civi-lupi (e D sg. celel N pl)

D. Transformati dupa model:

1. Bis vincit qui se vincit/pl.vincunt(prez, 3 sg/pl) 2. Bis vicit qui se vicit/pl. Vicerunt (perf. 3sg/pl) 3. Bis vincet qui se vincet/pl.vincent (viit. 3sg/pl) 4. Bis vincebat qui se vincebat/pl.vincebant(imperf.3sg/pl) 1. (dat)/pl.dant 2. Bis dedit qui celeriter dedit./pl. dederunt 3. (dabit)/pl.dabunt 5. (dabat)/pl.dabant 1. Alexander Magnus a matre epistolam accipit/pl accipiunt 2. accepit/pl. acceperunt 3. accipiet/accipient 4. accipiebat/accipiebant

Diateza pasivă A. Traduceţi urmatorul text si analizati cuvintele subliniate: Diagoras Rhodius tres filios habuisse dicitur, unum pugilem, alterum pancratistem, tertium luctatorem: eos omnes vidit vincere Olympiae eodem die. Cum ibi eum tres adulescentes, coronis suis in caput patris positis, amplecterentur populusque in eum flores iaceret, ibidem in stadio, inspectante populo, animam efflavit. (Aullus –Gellius, Noctes Atticae, III, 15)

3

Vocabular: Aler, altera, alterum= altul, cel de-al doilea Anima, ae= suflet, suflu Atticus, a, um = din Atica (provincie a Athenei) Pugil, pugilis= boxer Pancratistes= pancratis, atlet care lupta si boxeaza Luctator, luctatoris=luptator Olympia, ae= Olimpia (oras din Grecia) Idem, eadem, idem=acelasi, aceeasi Inspecto, are, avi, atum= a vedea, a se uita la, a observa, a privi Ibi= acolo Stadium, ii = stadium, arena, intrecere Iacio, iacere, ieci, iactum=a arunca, a azvarli Amplector, amplecti, plexus sum= a imbratisa, a cuprinde Adulescens, ntis = adolescent Ibidem=chiar acolo Efflo, are, avi, atum=a da afara sufland, a varsa, Animam efflare= a-si da sufletul

B. Transformati propozitiile dupa model si traduceti-le:

Diagoras tres filios habuisse dicitur. Diagoras tres filios habuisse dicebatur Diagoras tres filios habere dicebatur 1. Capta urbe, domina servos appelllavisse

dicebatur. 2. Adulescens in stadio vicisse dicitur. 3. Adulescens in stadio vincere dicebatur. 4. Alexander Magnus potionem bibisse dicebatur. 5. Alexander Magnus epistolas matri legisse

dicebatur. 6. Siccenses gentem esse avidam vini dicebatur. 7. Milites vinum ab imperatore accepisse dicuntur. 8. Caesar in primam aciem procedure dicebatur. 9. Tullia cum matre epistolam Marci legere

dicebatur. 10. Caesar cum centurionibs in prima acie fuisse

dicitur.

IV. Teste grilă Traduceti si alegeti varianta corecta (10 puncte trad., cate 5 puncte varianta corecta): 1 dicebat autem et parabolam ad illos quoniam oportet semper orare et non deficere Dicebat

1.prezent 2.imperfect

Orare 1.infinitiv perfect 2.conjuctiv imperfect

3

3.viitorul

3. infinitiv prezent

Alegeti varianta corecta(5 puncte varianta corecta): 2. dicens iudex quidam erat in quadam civitate qui Deum non timebat et hominem non verebatur Dicens 1.participiu prezent 2.gerunziu 3.gerundiv

Timebat 1. viitor, II, sg 2. imperfect II, sg 3. imperfect III, sg

Traduceti si alegeti varianta corecta (10 puncte trad., cate 5 puncte varianta corecta): 3. vidua autem quaedam erat in civitate illa et veniebat ad eum dicens vindica me de adversario meo Veniebat 1.imperfect, pers III, pl 2.imperfect, pers III, sg 3.viitor, pers III, sg

Vindica 1.infinitiv prezent 2.indicativ prezent, pers III sg 3. imperativ, prezent, pers II sg

Alegeti varianta corecta (5 puncte varianta corecta): 4. autem dixit intra se et si Deum non timeo nec hominem revereor Dixit 1.conj III, prezent, pers III, sg 2.conj III, perfect, pers III, sg 3.conj II, perfect, pers II sg

Timeo 1. conj II, prezent, pers I sg 2. conj III, prezent, pers I sg 3. conj I, perfect, pers II pl

5. tamen quia molesta est mihi haec vidua vindicabo illam ne in novissimo veniens suggillet me Vindicabo 1.prezent, pers III sg 2.imperfect, pers I sg 3.viitor, pers I sg

Suggillet 1.viitor, pers III sg 2.conjunctiv, pers III sg 3. prezent, pers II sg

1. cum se formeaza conjunctivul imperfect si cel mai mult ca perfect si cum se traduc (5 puncte pt fiecare) 2. formati conjunctivul prezent, conj perfect de la amo, are, amavi, amatum si traduceti (5 puncte pt fiecare ) +10 puncte din oficiu 1. Alegeti varianta corecta: In principio(la inceput) erat Verbum(Cuvantul) et Verbum erat apud Deum(la Dumnezeu) et Deus erat Verbum In principio

a) N sg, b) abl sg, c) D. sg

3

Erat a). ind. Prezent, pers III sg, b) imperfect, pers III sg c) perfect, pers III pl

Deum a) N sg, b) Ac pl c) Ac sg

In ipso vita(viata) erat et vita erat lux hominum vita a) decl I, N sg; b) decl II, N sg; c) decl III, Ac. sg lux

a) subst. Decl I, Ac sg; b) pronume; c) subst. Decl III, N sg. hominum

a) decl II, Ac pl; b) decl III, G pl; c) decl II, G. pl

Et lux in tenebris(intuneric) lucet (a straluci) et tenebrae eam non conprehenderunt. In tenebris

a) decl I, abl pl b) decl III, abl sg; c) decl II, G. sg lucet

a) imperfect, pers III, sg; b) indicativ prezent, pers III, sg; c) perfect, pers. III pl

2. Declinati subst. Vita, ae la G pl si Ac sg

A. Completaţi tabelul următor: (fiecare linie corecta are 2 pcte: total 20 pcte) 1.filia filiae fiica 2.Marcus Marcus 3.mater

3

4.soror 5. servi 6. amicus 7. fillii 8. curae grija 9. lupus

10. domini B. Traduceti (fiecare are 4 pcte): 40pcte C. Alegeţi varianta corecta: (fiecare are 2.50 pcte)

=10 pcte

1. Marcus fratri salutem dicit. 2. Homo homini lupus est. 3. Marci uxor Heluiae salutem dicit. 4. Tulliae mater aquam bibit. 5. Bis dat qui dat celeriter. 6. Bis vincit qui se vincit. 7. Fortes fortuna adiuvat. 8. Canis sine dentibus latrat. 9. Vasa inania plurimum sonant. 10. Frater filium videt et ad urbem

ducit.

1. Domina sine….. ad praetorem venit. a. servi b. sevis c. servorum 2. Servi…… in urbem ducunt. a. dominorum b. dominos c. dominis 3. Marcus Tullius Cicero cum… generum vidit. a. filia(nominativ) b. filia(ablativ) c. filiam 4. Cicero…. epistolas scribit. a. filium b. filiae c. fratri

D. Declinati expresiile urmatoare la cazurile indicate si traduceti: Fiecare are 5 pcte: total 20 pcte

N. sg. G. sg. Ac. sg. traducere ira magna manie mare N. pl. G. pl. Abl. pl. lupi avidi lupi lacomi

10 pcte oficiciu

1. Completaţi tabelul următor: miles militis soldatul filia Marcus Marcus homo

4

mater soror civis servi minister fillii curae grija 2. Gasiti formele care lipsesc si traduceti: amare – a iubi amo – eu iubesc amant – ei iubesc monere – a atrage atenţia moneo – eu atrag atenţia vincere - vinco - - ei înving audire - audiunt dicere - - eu zic dicunt docere – a invata (pe cineva) ponere – a pune ponunt clamare – a striga clamant - a scrie scribo - scribunt moveo – a mişca movent - dare - respondere - respondeo - reddere - reddunt – ei restituie - a înţelege intelligo intelligunt sentire – a simţi, a percepe - eu simt, eu percep tenent - esse – a fi - eu sunt - ei sunt mittere - - a veni veniunt - scire – a şti scio - 3. Completaţi tabelul după model: esse –a fi sum est sunt imperare – a porunci docere – a invata (pe altul) invenire – a gasi dicere - dico - a trimite mitto mittunt 4. Completaţi spatiile goale din tabelele următoare: nominativ genitiv traducere acuzativ leo leonis leu lupus lupi lup

4

ignis ignis cura curae grija minister ministri servitor frater servi hominis om Tullia vir viri barbat nominativ genitiv traducere acuzativ dativ urbs oras urbem urbi iniuriae iniuriam iniuriae amicus amici centurio centurion centurionem Romulus civis cetatean civi lapis piatra lapidem epistolae mater matris gener ginere generum 5. Alegeţi varianta corecta:

1. Frater …..videt et ad urbem ducit. a. filo b. filii c. filium 2. Servus vinum ….. bibit a. dominus b. dominum c. domino d. domini 3. Terentia …. Aquam dat. a. Marco b. Cicero c. Tulliae d. Heluia e. Quinti 4. …. Pater et mater amant. a. filia b. filiae c. filiam 5. Gaius Iulius Caesar….. uxorem ducit a. Cornelia b. Corneliam c. Corneliae 6. Iulia Caesaris et Corneliae….. est

4

a. filia b. filiam c. filiae 7. Marcus Tullius Cicero, consul filius, …..videt. a. soror b. sorori c. sororis d. sororem 8. Marcus Tullius Cicero…. celeriter respondet a. filiam b. filii c. filium 9. Pater matri epistolam ….. legit a. filio b. filii c. filium 10. Marcus ad….uxorem celeriter currit. a. filio b. patrem c. fratris 6. Completaţi tabelele următoare si traduceţi după modelul oferit de prima linie:

esse sum fui eu am fost fuerunt dicere dico dixi eu am zis dixerunt ducere duco duxi castigar castigo castigavi castigaverunt curare curo curavi curaverunt celare celavi eu am ascuns dare do dederunt habere habeo habui habuerunt videre vidi mittere misi eu am trimis curere curro eu am alergat cucurrerunt venire ponere pono posuerunt obsidere obsedi eu am asediat procedere procedo eu am inaintat processerunt detrahere detraho detraxi eu am tras jos, am

smuls

ducere ducit ducunt duxit duxerunt amare amat amant amavit amaverunt monere monet vincere vincit audire audit

4

capere capit clamare clamavit clamaverunt respondere responderunt tenere tenuit ponit posuit scribunt scripserunt scire scit scivit procedere procedunt processerunt sentire sentiunt sentit accipere accipit accepit ferre fert ferunt tulerunt

7. Alegeţi varianta corecta: 1. ….Caesar vidit. a. hostis b. hostes c. hostium 2. Domina sine….. ad praetorem veniebat. a. servi b. sevis c. servorum 3. Servi…… in urbem duxerunt. a. dominorum b. dominos c. dominis 4. Cum centuriones aquam dant, ….. ira non considit. a. milites b. militum c. milite 5. Marcus Tullius Cicero cum… generum videbat. a. filia(nominativ) b. filia(ablativ) c. filiam 6. ….. imperatori vinum dederunt. a. centurioni b. ministri c. eques 7. Cicero…. epistolas scribit. a. filium b. filiae c. fratri 8. Veste deposita, Alexander Magnus ad ……. cucurrit. a. hostium b. fluvium c. aquarum 9. …….. in muris currentibus, praetor rem esse in angusto dixit. a. lupis

4

b. hostis c. ducis d. lapidibus 10. Urbe capta, cives rem…… esse in angusto sciebant. a. legatum b. ducum c. servos. 8. Declinaţi expresiile următoare la cazurile indicate şi traduceţi:

N. sg. G. sg. Ac. sg. traducere ira magna manie mare gens avida gentis avidae civis Romanus

N. pl. G. pl. Abl. pl. traducere lupi avidi lupi lacomi fures captivi furibus captivis castris relictis itinera magna itinerum magnorum

Alegeţi varianta corectă: (Luca 15:11-13) Homo quidam habuit duos filios homo

a) decl I, masc, N. sg; b) decl III, masc. N. sg; c) decl II Ac. Sg duos

a) pronume b) numeral cardinal c) substantiv d) numeral ordinal filios

a) decl II, Ac. Pl; b) decl III, G. pl, c) decl I, D. pl

Et dixit adulescentior ex illis patri: pater da mihi portionem substantiae quae me contingit et divisit( divido = a imparti) illis substantiam(averea) Dixit

a) imperfect, pers. III, sg; b) perfect, pers. III, sg.; c) prezent, pers III, pl Adulescentior

a) substantiv, N sg., b) adjectiv, grad comparativ, N. sg; c) adj., grad superlativ, Ac pl Patri

a) decl. II, D. sg, b) decl III, D. sg., c) decl I, Ac. Pl Da

a) subst., decl. I, N, sg; b) verb, imperativ, pers. II, sg; c) verb, prezent, pers II, sg Mihi

4

a) pronume personal, D. sg; b) pron. reflexiv, Abl. Sg, c) subst., decl I, Ac. sg Contigit

a) verb, imperfect, pers III, sg; b) perfect, pers III, sg; c) prezent, pers III pl Divisit a) perfect, pers., III, sg; b) prezent, pers. II, sg, c) imperfect, pers I pl Substantiam

a) subst, decl III, Ac. Pl; b) subst. Decl I, Ac. Sg; c) decl II, masc, D. pl 2. Analizati sintactic cuvintele si sintagmele subliniate din textul de mai jos: Et non post multos dies (nu dupa multe zile) congregatis (congrego, are= a strange) omnibus (omnis, is= tot) adulescentior filius peregre profectus est (proficiscor = a pleca) in regionem longinquam et ibi(acolo) dissipavit(a risipit) substantiam suam(averea sa) vivendo luxuriose I.Traduceţi: Lentulus, Ciceronis gener, homo exiguae staturae fuit. Cicero cum generum suum longo gladio accinctum vidisset, “quis, inquit, generum meum ad gladium alligavit?” Macrobius, Saturnalii, II, 3 Vocabular: Accingo, ere, accinxi, accinctum= a înarma

Alligo, are, avi, atum= a lega Exiguus, a, um= mic, scund

Inquit= zice Longus, a, um= lung

Statura, ae= statură, înălţime

II. identificaţi corect opoziţiile de mai jos şi traduceţi seriile verbale următoare:

Prima serie: 1. relinquebat :

relinquebatur 2. relinquerat:

relinquebat 3. relinquerant:

relicti erant 4. reliquit:

relinquitur 5. cum relinquerent:

cum relinquerentur

A doua serie: 1. dabat: dabatur 2. cum daret: cum daretur 3. dant: dantur 4. dederant: datae errant 5. dederunt: dati sunt

A treia serie: 1. viderat: visus erat 2. videbat: videbatur 3. cum videret: cum vidisset 4. cum vidissent: cum visae essent cum viderent: cum viderentur 5. vidit: visus est 6. videt: videtur

A patra serie: 1.capitur: capta est 2. capiebatur: captus erat 3. cum caperetur: cum capta esset

A cincea serie: 1. victi sunt: vincuntur 2. victi erant: vicebantur 3. cum victi essent: cum vincerentur

relinquo, ĕre, liqui lictum= a lăsa în urmă, a părăsi

do, are, dedi, datum= a da

video, ēre, vidi, visum= a vedea

capio, ĕre, cepi, captum= a apuca, a prinde

vinco, ĕre, vici, victum= a învinge

III. Traduceţi: Ubi, apud Cannas exercitus populi Romani caesus est, mater, nuntio de morte filii allato, magno dolore affecta est. Sed, is nuntius non verus fuit atque is adulescens non diu post ex pugna in Urbem rediit. Mater, repente filio viso, copia gaudi oppresa exanimataque est. Vocabular:

4

adulescens, ntis= adolescent affero, affere, attuli, allatum= a aduce apud+Ac. =la

caedo, ere, cecidi, caesum= a bate, a cădea, a face să cadă copia, ae=mare cantitate,

de+Abl.= în legătura cu, despre diu=mult timp dolor, oris= durere

ex+Abl= din, în afara exanimo, are, avi, atum= a ucide gaudium, ii= bucurie inopinatus, a, um= neaşteptat mors, mortis= moarte nuntius, ii= veste

opprimo, ere, oppressi, oppressum= a copleşi, a cuprinde

post= după(+Ac) pugna, ae= luptă

redeo, ire, ivi, itum= a reveni repente= deodată

se= dar verus=adevărat Urbs, is= Roma

V. Proverbe şi maxime:

1. Fortes fortuna adiuvat.(Cicero) Norocul ii ajuta pe cei curajoşi.

2. Canis sine dentibus latrat.(Varro) Câinele fara dinţi latră.

3. Canis timidus vehementius latrat quam mordet.(Q. Curtius) Câinele fricos mai tare latră decât musca.

4. Donec eris felix, multos amicos numerabis.(Ovidius) Câta vreme vei fi fericit, mulţi prieteni vei avea.

5. Inopiae desunt pauca, avaritiae omnia.(Syrus) Puţine lipsesc sărăciei, avariţiei toate ii lipsesc.

6. Uno in saltu apros capiam duos.(Plautus) 7. Fabricando fit faber. 8. Naturam expelles furca, tamen usque

recurret. 9. Vasa inania plurimum sonant. 10. Furem fur cognoscit, lupum lupus. 11. Nihil difficile amanti puto. 12. Agnum lupo eripere 13. Ubi est umbra, ibi est corpus. 14. Gutta cavat lapidem. 15. Paucos amicos rebus adversis probas. 16. Abusus non tollit usum. 17. Ad augusta per angusta. 18. Bis dat qui dat celeriter.

19. Bis repetita placent. 20. Errare humanum est. 21. Festina lente. 22. Fugit irreparabile tempus. 23. Homo homini lupus. 24. Medice, cura te ipsum. 25. Labor omnia vincit improbus. 26. Ira furor brevis est. 27. Memento, homo, quia pulvis e set in

pulverem reverteris. 28. Vulnerant omnes, ultima necat. 29. Verba volant, scripta manent. 30. Ubi bene, ibi patria. 31. Sapiens nihil affirmat quod non probet. 32. Quot capita, tot sensus. 33. Qui bene amat, bene castigat. 34. Parturiunt montes; nascetur ridiculus

mus. 35. Bis vincit qui se vincit. 36. Cum tacent consentiunt. 37. Qui vos vincunt, aquam bibunt. 38. Felix qui potuit rerum cognoscere

causas. 39. Hoc volo, sic iubeo, sit pro ratione

voluntas 40. Ars longa, vita brevis.

A Aquila non capit muscas. (Vulturul nu prinde muste)

Absentem laedit, qui cum ebrio litigat. (Cel care se cearta cu un betiv raneste un absent) Ad multos annos! (La multi ani!)

4

Aegroto dum anima est, spes est. (Cat timp bolnavul sufla, mai este speranta) Amicus Plato, sed magis amica veritas. (Mi-e prieten Platon, dar mai prieten adevarul) Amor patriae nostra lex. (Iubirea patriei este legea noastra) Alea jacta est. (Soarta este hotarata! Zarurile au fost aruncate!) Iulius Caesar cand a trecut

Rubiconul. Ars longa, vita brevis. (Arta este lunga, viata este scurta) Asinus asinorum in saecula saeculorum. (Magarul magarilor in secolele secolelor) Audiatur et altera pars. (Sa se asculte si cealalta parte) Aurea mediocritas. (Aurita cale de mijloc) Auri sacra fames. (Faima sfanta a aurului!) Aut Caesar, aut nihil (Sau Cezar, sau nimic) Avarus ipse miseriae causa est suae (Avarul este cauza propriei lui mizerii) Ave Caesar morituri te salutant! (Sa traiesti Caesar, cei care se duc la moarte te saluta!)

B

Beatus, qui prodest, quibus potest. (Fericit este cel care se face util prin ajutorul dat) Bis dat, qui cito dat. (Cine da rapid, da de doua ori) Bene diagnoscitur, bene curatur. (Cine da un diagnostic bun, vindeca bine) Bona diagnosis, bona curatio. (Bun diagnostic, bun leac) Bona valetudo melior est quam maximae divitiae. (Sanatatea buna este mai valoroasa

decat cea mai mare avere) Bonum vinum laetificat cor hominis. (Vinul bun inveseleste inima omului) Barba non facit philosophum. (Barba nu te face filosof) Beneficium accipere, libertatem est vendere (Daca accepti un favor iti vinzi libertatea)

C

Carpe diem. (Traieste clipa; Profita de aceasta zi) Horatius Cave canem (Pazeste-te de caine) Cibi condimentum est fames. (Foamea este condiment pentru orice mancare) Concordia civium murus urbium. (Armonia dintre cetateni, este zidul oraselor) Conditio sine qua non. (Conditia necesara) Consuetudinis vis magna est. (Forta obiceiului este mare) Consuetudo altera natura est. (Obiceiul este alta natura) Contraria contrariis curantur. (Opusii sunt curatiti de catre opozantii lor) Contra vim mortis non est medicamen in hortis. (Nu este medicament impotriva puterii

mortii) Cui bono ? (Cine e beneficiarul ?) Cura, ut valeas! (Ai grija de tine)

D

De gustibus et coloribus, non disputandum. (Gusturile si culorile nu se discuta) De mortuis nihil nisi bene. (Despre morti numai de bine)

4

Divide et impera. Varianta Divide ut imperes. (Dezbina si condu). Docendo discimus. (Invatand pe altii, invatam si noi) Doctus cum libro. (Savant cu cartea). Dubito, ergo cogito; cogito ergo sum. (Ma indoiesc, deci cuget; cuget, deci exist) Dulce et decorum est pro patria mori. (Este dulce si frumos sa mori pentru patrie)

Horatius. Dum spiro, spero. (Cat timp respir, sper) Dura lex, sed lex. (Legea e dura, dar e lege) Dura necessitas. (Necesitate dura)

E

E fructu arbor cognoscitur. (Arborele se cunoaste dupa fructe) Edere debes ut vivas, non vivere ut edas. (Trebuie sa mananci ca sa traiesti, nu sa traiesti

ca sa mananci) Ego sum qui sum. (Eu sunt cel ce sunt) Ergo bibamus! (Deci, sa bem!) Errare humanum est sed perseverare diabolicum. (A gresi e omenesc, dar a persevera [in

greseli] este diabolic) Est modus in rebus. (Este o masura in fiecare lucru) sau - mai complet - (Nu este bine sa

depasesti masura fiecarui lucru). Era scris pe frontonul templului din Delphi. Tot acolo era scris si "Nosce te ipsum!" (Cunoaste-te pe tine insuti!)

Et in Arcadia ego. (Si eu am trait in Arcadia) Et si omnes, sed non ego. (Chiar daca toti, eu nu) Etiam unus capilus habet umbram suam (Chiar si un fir de par are umbra sa) Ex nihilo nihil. (Din nimic nu se creeaza nimic) Exceptis excipiendis. (Exceptand ce este de exceptat) Ex osibus ultor. (Din mormant se ridica razbunatorul) Experientia docet. (Experienta te invata)

F

Famam multi curant pauci conscienciam (Multi se ingrijesc de faima putini de constiinta) Festina lente! (Grabeste-te incet!) Fiat lux! (Sa se faca lumina!) Flagrante delicto. (In flagrant delict) Fluctuat nec mergitur. (E zguduit dar nu se scufunda : stema orasului Paris) Fortes fortuna juvat. sau Audaces fortuna juvat. (Norocul il favorizeaza pe curajos)

G

Gaudeamus igitur (Sa ne bucuram, deci) Gloria victis! (Glorie victimei!) Se opune sintagmei Vae Victis

4

Grosso modo (In linii mari) Gutta cavat lapidem non vi, sed saepe cadendo. (Stropul face o gaura in piatra, nu prin

forta, ci prin cadere repetata)

H

Habemus papam! (Avem papa!) Habent sua fata libelli. (Cartile isi au destinul lor) Hannibal ante portas. (Hannibal inaintea portilor. (Pierde timpul pe cand dusmanul este

deja aici.)) Hic et nunc. (Aici si acum) Hic et ubique (Aici si peste tot) Hic Rhodus, hic salta. (AICI e Rhodos, aici sari! (Demonstreaza AICI si ACUM ce ai de

demonstrat)) Hodie mihi, cras tibi. (Azi pentru mine, maine pentru tine) Homo homini lupus est. (Omul este un lup pentru om) Homo naturaliter animal sociale. (Omul prin natura este animal social) Aristotel Homo sum, humani nihil a me alienum puto. (Om sunt, nimic uman nu-mi este strain)

I

Ignorantia iuris nocet. (Ignoranta judetului dauneaza) Ignorantia legis non excusat. (Ignoranta legii nu are scuza) Ignoti nulla cupido. (Necunoscutul nu tenteaza) Ovidiu Incredibile dictu. (Incredibil de zis) In hoc signo vinces. (Cu acest semn vei invinge) Inter arma silent leges. (In timpul razboiului, legile sunt mute) In vino veritas. (Adevarul este in vin) Is fecit, cui prodest. (Facut de cel care profita de el) Iunctis (junctis) viribus. (Unirea face forta) Iurare (jurare) in verba magistri. (Jura pe cuvintele unui profesor)

L

Laborare est orare. (Lucrul este ruga) Laborare omnia vincit. (Lucrul invinge tot) Lapis philosophorum. (Piatra filosofilor)

M

Magister ludi (Invatatorul scolii) Manus manum lavat. (O mana spala pe alta) Medicus curat, natura sanat. (Medicul il are-n grija, natura il insanatoseste) Memento mori. (Nu uita ca esti muritor!) Mens sana in corpore sano. (Minte sanatoasa in corp sanatos) Modus vivendi (Mod de a trai) Mutatis mutandis (Schimband ce este de schimbat)

5

N

Naturalia non sunt turpia (Cele naturale nu sunt rusinoase) Natura abhorret a vacuo. (Natura detesta vidul) Nec Hercules contra plures. (Nu e Hercule cine lupta cu o droaie) Nemo propheta in patria sua. (Nimeni nu-i profet in tara sa) Nemo nascitur sapiens. (Nimeni nu se naste invatat) Nihil lacrima citius arescit. (Nimic nu usuca mai repede ca o lacrima) Nihil novi sub sole. (Nimic nou sub soare) Nihil sine deo. (Nimic fara Dumnezeu) Nihil sine numini. (Nimic fara dorinta) Nomen est omen. (Numele este omul) Nondum amabam, et amare amabam. (Nu am iubit, chiar daca am invatat sa iubesc) Non omnia possumus omnes. (Nimeni nu poate face orice) Non scholae, sed vitae discimus. (Nu invatam de la scoala, ci de la "scoala vietii) Non solum armis sed libris (Nu numai prin forta dar si prin cultura) Non ut edam vivo, sed ut vivam edo. (Nu traiesc ca sa mananc, ci mananc ca sa traiesc) Non vestimentum virum ornat, sed vir vestimentum. (Nu vesmantul il face pe om, ci omul

pe vesmant Nosce te ipsum! (Cunoaste-te pe tine insuti!) Era scris pe frontonul templului din Delphi.

Tot acolo era scris si "Est modus in rebus." Nulla dies sine linea. (Nu e zi fara linie) Nulla est medicina sine lingua latina. (Nu e medicina fara limba latina) Nulla regula sine exceptione. (Nu e regula fara exceptie sau Exceptia intareste regula) Nulla res tam necessaria est quam medicina. (Nimic nu e mai necesar ca medicina)

O

Obiter dicta (In treacat spuse) Oculi plus vident quam oculus. (Mai multi ochi vad mai mult decat unul) Omnes homines sibi sanitatem cupiunt, saepe autem omnia, quae valetudini contraria sunt,

faciunt. (Toti oamenii vor sa aibe sanatate, dar des fac totul in contra ei) Omnia mea mecum porto. (Port dupa mine tot ce e al meu) Omnia vincit amor. (Iubirea invinge orice) Omnium artium medicina nobilissima est. (Medicina este cea mai nobila arta) Optimum medicamentum quies est. (Cel mai bun medicament este odihna) Ora et labora. (Roaga-te si lucreaza!)

P

Pax melior est quam iustissimum bellum. (Pacea e mai buna decat cel mai just razboi) Pax vobiscum! (Pacea cu voi!) Per aspera ad astra. (Cu greutate pana la stele. Trebuie sa muncesti mult - si greu - ca sa

ajungi la performanta -(Proverb romanesc: Cu amar se mananca dulcile)) Per scientiam ad salutem aegroti. (Sa vindeci boala prin stiinta)

5

Persona (non) grata. (Persoana (ne)agreata) Pia mater (Mama iubitoare) Plenus venter non studet libenter. (O burta plina nu iubeste studiul) Plures crapula quam gladius perdidit. (Betia ia mai multe vieti ca spada) Post cenam non stare sed mille passus meare. (Sa nu stai dupa cina, ci sa mergi pe jos o

mila). Post mortem. (Dupa moarte) Post hoc non est propter hoc. (Dupa asta, nu e din cauza asta) Praesente medico nihil nocet. (Cand doctorul e langa tine, nimic nu-ti poate face rau) Praevenire melius est quam praeveniri. (A preveni e mai usor decat a trata) Primum non nocere. (La inceput, nu dauna) Primum vivere et deinde philosophari. (Mai intai a trai si pe urma a face filosofie) Prosit (Sa fie de bine)

Q

Qui rogat, non errat. (Cine roaga, nu greseste sau Incercarea moarte n-are) Qui scribit, bis legit. (Cine scrie, citeste de doua ori) Qui tacet, consentire videtur. (Cine tace e de-acord) Quidquid agis, prudenter agas, et respice finem! (Orice ai face, fa cu prudenta, fara sa-ti

tai respiratia la sfarsit) Quidquid discis, tibi discis. (Orice ai invata, inveti pentru tine) Quod erat demonstrandum. (Ceea ce era de demonstrat) Quod licet Iovis, non licet bovis. (Ceea ce-i este permis lui Jupiter nu-i este permis si unui

bou) Quod medicina aliis, aliis est acre venenum. (Medicamentul unuia, este veninul altuia) Quod scripsi, scripsi! (Ceea ce am scris, am scris!) Quot capita, tot sententiae. (Atatea pareri, cate capete)

R

Repetitio mater studiorum est. (Repetitia este mama invataturii) Ridendo castigat mores. (Razand infranezi moravurile)

S

Saepe morborum gravium exitus incerti sunt. (Des, soarta persoanelor grav bolnave este necunoscuta)

Salus aegroti suprema lex. (Sanatatea pacientului, lege suprema) Semper idem. (Mereu acelasi) Sic transit gloria mundi. (Asa trece gloria lumii) Formula folosita in trecut la investirea

unui nou papa. Similia similibus curantur. (Asemanarea vindeca asemanarea) Sine die (Fara termen precizat) Sine ira et studio. (Fara ura si partinire)

5

Sine labore non erit panis in ore. (Fara munca nu mananci paine) Sine qua non. (Fara de care nu se poate) Si tacuisses, philosophus mansisses. (Daca taceai, filosof ramaneai) Si vis pacem, para bellum. (Daca vrei pace, pregateste-te pentru razboi) Si vis pacem, para iustitiam. (Daca vrei pace, pregateste judetul) Sui generis. (In felul sau) Summum jus, summa injuria. (Mai multa lege, mai putina justitie)

T

Tarde venientibus ossa. (Pentru cei care vin tarziu, oase sau Pentru cei care intarzie, oase) Tempora mutantur et nos mutamur in illis. (Timpurile se schimba, si noi in ele) Tres faciunt collegium. (Trei se fac colegi)

U

Ubi bene ibi patria. (Unde-i bine, acolo este patria mea) Ubi concordia, ibi victoria. (Unde este armonie, este si victorie) Ubi tu Gaius, ibi ego Gaia. (Unde esti tu Gaius, acolo voi fi eu, Gaia ; formula de fidelitate

zisa de sotii romani dupa casatorie) Una hirundo non facit ver. (Cu o randunica nu se face primavara) Unum castigabis, centum emendabis. (Daca reprimi o greseala, corectezi o suta) Usus magister est optimus. (Folosirea profesorilor este cea mai buna) Ut ameris, amabilis esto. (Fii amabil, iubit vei fi) Ut sis nocte levis, sit cena brevis (Daca vrei sa dormi bine, mananca devreme)

V

Vae victis! (Vai de cei invinsi!) Vade mecum (Vino cu mine) Veni, vidi, vici (am venit, am vazut, am invins) Iulius Caesar Verba docent, exempla trahunt. (Vorbele predau, exemplele ghideaza) Verba volant, scripta manent. (Vorbele zboara, scrisul ramane) Veritas odium paret. (Adevarul seamana ura) Vincit omnia veritas. (Adevarul invinge totul) Vox populi, vox dei. (Vocea poporului, vocea zeilor)

VI. Vocabular

VOCABULAR LATIN-ROMAN

5

A a, ab prep. + abl = de, de la C civis, is = cetăţean cognomen, inis n.+ = cognomen, porecla, supranume F filia, ae f. = fiică filius, ii m. = fiu I imperator, oris m = conducător, cap, sef, comandant suprem al armatei, general, impărat M mater, tris f. = mamă N nomen, ninis, n. = nume P praenomen, inis n.= prenume R Romanus, a, um (adj.) = roman S soror, oris f. =soră U uxor, oris, f. = soţie 1. dico, ere, dixi, dictum= a zice autem = insa, dar et= si parabola, ae= parabola, pilda ad=la+Ac ille, illa, illud=acela(pron. demonstrativ) quoniam=dupa ce, pt ca, despre oportet=se cuvine semper=intotdeauna oro, orare, oravi,, oratum=a se ruga non= nu deficio, ere, feci, fectum= a renunta, a parasi, a inceta 2. iudex, iudicis= judecator erat(de la a fi; sum, esse, fui) quidam, quaedam, quoddam=un oarecare, anumit, cineva civitas, tis=cetate, oras quis, quae, quod= care Deus, Dei= zeu timeo, ere, ui=a se teme, a-i fi frica homo, inis=om vereor, vereri, veritus sum=a respecta, a cinsti, a se rusina 3 viduva, ae= vaduva venio, ire, veni, ventum= a veni is, ea, id= acela, el

5

vindico, are, avi, atum= a pedepsi, razbuna, a face dreptate adeversarius, ii= adversar, potrivnic, dusman 4. nole, nolle, nolui= a nu voi per=timp de, in timpul, multus(3)=mult tempus, i=timp post=dupa, dupa aceea, apoi, intra=in, inauntru se=sine, el si=daca nec=nici revereor, eri, veritus sum=a se sfii, a se teme, a respecta 5.tamen=totusi quia=pentru ca molestus(3)=suparator, neplacut, plictisitor, greu de suportat mihi=pt mine, mie hic, haec, hoc=aceasta vindico(I)=a razbuna, a elibera, a scapa, a face dreptate ne= ca sa nu suggillo(I)= a defaima, a supara, a-si bate joc

Date post:	26-Oct-2014
Category:	Documents
Upload:	dantonia2007
View:	191 times
Download:	6 times

Limba Latina

Documents