06 CRăCIUN îN STIL BRITISH Cum britanicii au un stil de viaţă aparte, acordând o atenţie deosebită confortului şi bunului gust, vă invităm să vă delectaţi cu un decor autentic englezesc, impregnat de sărbătoare, recreat în magazinele British Gallery, din Bucureşti şi Ploieşti. S U P L I M E N T A L Z I A R U L U I R O M â N I A L I B E R ă ⁄ M A R ț I , 2 1 D E C E M B R I E 2 0 1 0 CRăCIUN FERICIT! V I A ț A I E ș I T ă D I N T I P A R Cei care deschid sărbătorile de iarnă sunt copiii, mesageri ai timpului sacru, care pornesc în Ajunul Crăciunului pe la rude și vecini, pentru a anunța începutul sărbătorilor cu o urare simplă și directă: „Bună dimineața la Moș Ajun!“. »P2 FOTO DOINA IșFăNONI OBICEIURI ROMâNEșTI de sărbători
Transcript
06CrăCiun în stil britishCum britanicii au un stil de viaţă aparte, acordând o atenţie deosebită confortului şi bunului gust, vă invităm să vă delectaţi cu un decor autentic englezesc, impregnat de sărbătoare, recreat în magazinele British Gallery, din Bucureşti şi Ploieşti.
s u p l i m e n t a l z i a r u l u i r o m â n i a l i b e r ă ⁄ m a r ț i , 2 1 d e c e m b r i e 2 0 1 0
CrăCiun feriCit!V i a ț a i e ș i t ă d i n t i p a r
Cei care deschid sărbătorile de iarnă sunt copiii, mesageri ai timpului sacru, care pornesc în Ajunul Crăciunului pe la rude și vecini, pentru a anunța începutul sărbătorilor cu o urare simplă și directă: „Bună dimineața la Moș Ajun!“. »P2
foto doina ișfănoni
obiceiuri românești de sărbători
2 R o m â n i a L i b e R ă , m a R ț i , 2 1 d e c e m b R i e 2 0 1 0
tradiții
Obiceiuri românești de sărbătoriColindatul, jocurile cu măști, plugușorul și toate celelalte ritualuri specifice sărbătorilor de iarnă sunt simboluri ale mitologiei românești, unică în spațiul european. Doina Ișfănoni, etnolog la Muzeul Satului povestește care sunt semnificațiile obiceiurilor și tradițiilor de Crăciun din țara noastră.
Cele 12 zile, între 23 de-cembrie și 7 ianuarie, sunt considerate sa-cre. Cei care deschid sărbătorile de iarnă
sunt copiii, mesageri ai timpului sacru, care pornesc în ajunul Cră-ciunului pe la rude și vecini, pen-tru a anunța începutul sărbătorilor cu o urare simplă și directă: „Bună dimineața la Moș ajun/ ne dați/ Ori nu ne dați?“ sau „Bună dimineața la Moș ajun,/dați-ne un colac bun“.
Însemnul lor distinctiv, în anu-mite zone este bățul de pițărău sau Colindeața, o nuia frumos decora-tă sau, în satele de pe Valea Jiului, un steag ornat cu basmale, fire de busuioc, ciucuri colorați, tămâie, un ban de argint și un clopoțel. Co-lindătorii primesc nuci, mere și co-vrigi, toate simboluri ale rodniciei și bogăției.
nuca este simbolul stabilității, iar miezul de nucă întruchipează crucea. Mărul este simbolul fetelor de măritat, dar și cel al păcatului. Covrigul este expresia pâinii, care înseamnă rodnicia pământului și trupul lui iisus. așadar, între simbolurile magice și credința creștină are loc o simbioză cu o va-loare extraordinară în afirmarea creativității românești.
În seara de ajun începe și colin-datul cetelor de tineri, cete care se pregătesc cu câteva săptămâni înainte ca să învețe colindele și jo-curile tradiționale. există peste 40 de colinde. În funcție de meseria gazdei se cântă colinde de păstor, vânător, pescar, agricultor, sau co-linde pentru fecior și fată, prunci sau tineri căsătoriți.
În transilvania și în Bihor, cete-le de colindători sunt însoțite de turca/Cerb, formula aducând în atenție sincretismul a două sim-boluri consacrate – colindatul și jocurile cu măști, fiecare evocând o direcție distinctă de spiritualitate. turca, spre exemplu, întruchipea-ză zeitatea arhaică a vegetației, ado-rată în cadrul sărbătorilor dionysia-ce, și exprimă fertilitatea, rodnicia și belșugul.
Colindatul călușerilor din anumi-te zone – alba, Hunedoara, timiș, Caraș-Severin – cu minunatele cos-tume tradiționale și purtând brâul tricolor, alături de iederă și de pene de fazan, colindatul cu steaua al celor mici, Vicleimul și irozii – ce-le din urmă, cu un vădit caracter religios, completează o zonă cere-
monială de fast și deopotrivă, de încărcătură spirituală.
există în multe sate credința că, dacă nu ești colindat, nu-ți va mer-ge bine în anul care vine.
Masa de sărbători la româniexistă credința că dacă vrei să te bucuri de bogăție și de spor în casă în anul următor, masa de la Cră-ciun și până la Bobotează trebuie să fie plină de bucate alese. În centrul mesei se află colacul Crăciuniței, un colac frumos împletit, care în multe părți din transilvania are modelate în aluat mâinile Crăciu-noaiei, femeia care a ajutat-o pe Fecioara Maria să nască, potrivit legendei românești.
alături de colacul Crăciunoaiei, pe masă se găsesc multe alte bu-nătăţi: felurile, plăcinte,cozonaci, prăjituri, nenumărate sortimente de cârnați,caltaboși, tobă, sângere-te, friptură și nelipsitele sarmale. principala materie primă pentru prepararea mâncărurilor de Cră-ciun este carnea de porc și nu în-tâmplător este aleasă, preferată. porcul, în tot spațiul românesc es-te un simbol precreștin, în cadrul vechilor sărbători practicate la sol-stitiul de iarnă, în cinstea Zeului Soare.tăiatul porcului –sacrificul sângeros al animalului la ignat și “pomana porcului” – sunt obiceiuri străvechi,care atestă filiaţiunea cu ritualurile antice de sacrificare
a porcului, substitute symbolic al zeiţei demeter, zeița pământului, pentru a asigura fertilitatea pă-mântului.
de anul nou, românii pregătesc plăcinta cu răvaș sau mămăliga cu bani. Cel care găsește banul în mă-măligă, va avea noroc tot anul ur-mător. În funcție de zonă, există al-te variante: unii fac un fel de tocană în care cel care găsește o bucățică anume din porc, precum coada sau urechea, va avea un an bun.
Boboteaza se sărbătorește cu pif-tie pe masă.
Obiceiuri de sărbători la orașÎn orașe, intelectualii au început să recultive spiritul sărbătorilor și or-ganizează grupuri de tineri care să
colinde. de asemenea, în toate bi-sericile, în cele trei zile de Crăciun, sunt cântate colinde religioase. de asemenea, în Moldova, este tradiția ca după anul nou, colindătorii de la sate să meargă să îi colinde pe orășeni.
În capitală, din păcate, obiceiu-rile nu își mai păstrează puritatea. trupe de colindători din diferite zone vin să colinde în piețele publi-ce ca să atragă atenția și să câștige cât mai mulți bani. ei nu vin pen-tru a oficia colindatul, ci pentru a câștiga bani, denaturând astfel mesajul obiceiului. aceste „exten-siuni“ ale colindatului, mai ales în București, reprezintă un fenomen la limita dintre aberație și autentic, dintre sacru și profan.
legenda CrăCiunOaiei„Crăciunița“ sau colacul Crăciunului concretizează vizual o legendă românescă întâlnită prin Moldova şi Transilvania. Crăciunoaia este soția lui Moş Crăciun, cea despre care se spune că ar fi ajutat la naşterea lui Iisus, împotriva voinței soțului ei, adică a lui Moş Crăciun. Aces-ta era un gospodar de frunte, cu avere, dar aprig la mânie şi necredincios. Aflând că nevasta lui, în loc să o alunge pe Fecioara Maria, după cum a spus, a dus-o în grajdul vitelor şi a ajutat-o să nască Pruncul sfânt, se înfurie şi îi taie mâinile. Disperată femeia aleargă la grajd şi povesteşte Fecioarei Maria cele întâmplate. Pentru bunătatea ei, când Fe-cioara a văzut ce a păţit, îi pune mâinile la loc, transformându-i-le în mâini de aur. Întoarsă în casă, femeia îi arată minunea lui Moş Crăciun, iar acesta, când vede „mâinile de aur“, începe a se ru-ga să-l ierte pentru asprimea lui şi hotărăşte să se boteze creştin. Astfel, Crăciunoaia, nevasta lui Moş Crăciun, a devenit un simbol al solidarității și bunătății femi-nine, iar soțul ei, Moş Crăciun, autoritatea masculină, a capului de familie, cel care decide viața și moartea în familie, devine un simbol al înțelepciunii, capabil să discearnă binele de rău,un adevărat creştin.
foto doina ișfănoni
decorațiuni4 R o m â n i a L i b e R ă , m a R ț i , 2 1 d e c e m b R i e 2 0 1 0
Mădălina Stan
P entru toţi cei care doresc să-și decore-ze casa și mai ales bradul de Crăciun într-un stil original,
ușor non-conformist, dar plin de farmec și eleganţă, proprietarii celor două magazine (de tip con-cept-store) au adus direct de pe malurile tamisei decoraţiuni me-nite a încânta ochiul și a umple casele de strălucire. O vizită într-un astfel de decor este o adevărată transpunere în lumea fascinantă a celor mai frumoși ani din viaţă, când totul în jur este splendoare și gingășie.
Gisela Graham, autoarea acestor creaţii, a avut o influenţă extra-ordinară asupra modului în care britanicii celebrează astăzi Crăciu-nul. ea a adus farmec, inovaţie și un stil distinct într-un domeniu în care aceste lucruri chiar lipseau. În timp, creaţiile sale, însemnând decoraţiuni de sezon și cadouri, au ajuns în topul preferinţelor brita-nicilor, iar în europa este greu să i se găsească un „rival“. produsele designerului britanic, de origine germană, au ajuns pe toate cele cinci continente. noile colecţii sunt așteptate, în fiecare an, cu nerăbdare și curiozitate de toţi cei care au intrat măcar o dată într-un magazin ce le comercializează. Gi-sela Graham a început să-și pună
Sărbătoarea Craciunului este aşteptată cu aceeaşi bucurie peste tot în lume. Ea ne rămâne în suflet încă din copilărie şi o trăim, apoi, cu aceeaşi emoţie toată viaţa. Prin urmare, nu ne mirăm că există artişti, designeri, care au „dedicat“ acestei sărbători colecţii speciale, unice, spectaculoase. Şi cum britanicii au un stil de viaţă aparte, acordând o atenţie deosebită confortului şi bunului gust, vă invităm să vă delectaţi cu un decor autentic englezesc, impregnat de sărbătoare, recreat în magazinele British Gallery, din Bucureşti şi Ploieşti.
în practică harul în urmă cu 28 de ani, pe vremea când copiii săi erau foarte mici, iar unul dintre prime-le sale produse a fost o căsuţă de păpuși pe care a imaginat-o sută la sută singură.
dulceaţa copilăriei, puritatea zăpezii ori misterul zânelor din povești par a fi inspirat-o, anul acesta, mai mult decât oricând, pe autoarea britanică, ale cărei creaţii pot fi admirate și achiziţionate la preţuri adaptate perioadei de criză
pe care întreaga lume o traversea-ză. Urși, pinguini, căprioare de un alb aproape ireal, zâne cu aripi di-afane, colorate așa cum numai în povești mai vedem ori omuleţi de turtă dulce, nostimi și gingași în același timp (care, însă, desigur, nu vor servi decât ca decor), vor face din Crăciunul dumneavoas-tră și, fără îndoială, al copiilor, o sărbătoare feerică, a cărei strălu-cire vă va rămâne mult timp în suflet.
crăciun în stil british
cadouriR o m â n i a L i b e R ă , m a R ț i , 2 1 d e c e m b R i e 2 0 1 0 5
pUBliCitate
Ceramică WedgwoodBol de salată 24 cm, 330 lei
Farfurie 30 cm, 90 leiPlatou rotund 32 cm, 180 lei
Porțelan White ChinaFarfurie de supă 23 cm, 100 lei
Farfurie 27 cm, 95 leiPlatou paste, 140 lei
Decorațiuni Gisela GrahamReni aurii, 8 lei
Zână vârf de brad, 18 cm, 75 leiSuport crem pentru bijuterii, 40 lei
Decorațiuni Gisela GrahamMoş Crăciun lemn, 39 cm, 75 lei
Glob muzical, 290 leiBastoane sticlă, 8 cm, 8 lei
Set 2 reni albi, 165 leiCasetă bijuterii cu zână, 14 cm, 35 lei
Pasăre albă, 10 leiZână în inel, 20 cm, 60 lei
Zână albă, 25 leiZână balerină, 9 cm, 30 lei
Zână cu instrument, 19 cm, 35 leiZână cu aripi lila, 35 lei
6 R o m â n i a L i b e R ă , m a R ț i , 2 1 d e c e m b R i e 2 0 1 0
băuturi
Tradiționalele sărbători de iarnă, începând cu Crăciunul și terminând cu Boboteaza, sunt minunate prilejuri de a ne aduna rude și prieteni laolaltă în jurul unei mese festive. Iar o masă festivă nu poate fi concepută fără mâncăruri alese. Cu toate acestea, nici cele mai speciale și gustoase mâncăruri nu pot avea savoarea pe care ne-o dorim fără acest adevărat elixir care se numește vin.
D incolo de savoarea și magia sa, vinul se bucură de o tradiție culturală de excepție. Vi-
nul și vița de vie apar în nu mai puțin de 450 de referiri în Sfânta Scriptură, iar transformarea apei în vin la nunta din Caana Galileii și Cina cea de taină la care vinul a devenit sângele lui Hristos îi conferă o încărcătură spirituală veșnic vie. Caracterul lui cu totul deosebit este conturat și de com-plexitatea propriului chimism, vinul conținând nu mai puțin de 1000 de elemente distincte, unele dintre ele fiind substanțe impor-tante pentru sănătatea noastră. În sudul Franței, unde predomină excelentele vinuri ale acestei regi-uni, în dauna tăriilor, speranța de viață este mai mare, iar incidența afecțiunilor cardiocirculatorii es-te cu mult mai mică. astfel, vinul dă măsura unei adevărate mese de sărbătoare, nu numai prin încărcă-tura sa spirituală, ci și prin aportul lui la sănătate.
Licoare pentru spirit Vinul este, în același timp, o ade-vărată simfonie de culori, o atât de plăcută provocare a mirosului și gustului. pentru a te bucura însă de toate acestea, este necesar, în primul rând, și să știi cum trebu-ie asortat vinul diferitelor bucate. Când reușești acest lucru, atunci când mâncarea și vinul ajung să se contopească ia naștere ceva cu ade-vărat magic. atunci poți înțelege cu adevărat de ce vinul nu repre-zintă doar un elixir al experienței senzoriale, ci și o licoare pentru desfătarea spiritului. a ști să te bucuri de această extraordinară li-coare este un adevărat har și nece-sită un anumit ritual. Cu privire la servirea și alegerea vinului există o serie întreagă de legi, la fel cum există și ideea că regulile sunt fă-cute pentru a fi încălcate, alegerea vinului devenind astfel o adevăra-tă artă.
pentru a explora aceste taine, ne-am adresat domnului șerban dâmboviceanu, specialist, pro-ducător și creator de noi vinuri, vinurile Corcova. domnia sa ne certifică faptul că această idee poa-te fi cu adevărat fructuoasă atunci când încălcarea regulii înseamnă descoperirea unor noi armonii ale
gustului. poate duce însă în egală măsură, la compromiterea chiar și a celei mai minunate mese atunci când vinul ajunge să se „certe“ cu mâncarea. pentru a putea explora liber acest domeniu, ar trebui să pătrunzi în tainele gustului, ale armoniilor ce se nasc la confluența mâncării cu vinul. Însă, dând do-vadă de o oarecare prudență, poate fi suficient să ții cont de câteva re-guli simple.
Alegerea vinurilordin punct de vedere al ordinii, să nu uităm că trebuie să ținem cont atât de tărie și vechime, cât și de culoarea și conținutul de zahăr. astfel, întâi se servesc vinurile sla-be și apoi cele tari, mai întâi cele noi și apoi cele vechi, vinurile al-be și seci se servesc înaintea celor roșii, dar vinurile albe foarte dulci
se servesc după cele roșii și, indife-rent de culoare, un vin dulce nu se servește între două vinuri seci. O atenție specială trebuie acordată și vinurilor spumante. acestea pot fi servite atât la începutul mesei, cât și la sfârșitul ei, dar niciodată între două vinuri nespumante. dacă nu aveți timp sau răbdare suficientă să alegeți vinul potrivit pentru fi-ecare fel de mâncare, puteți servi, la nevoie, un singur fel de vin pe parcursul întregii mese, dar atunci acesta, indiferent că este alb sau roșu, ar fi nimerit să fie sec. nu tre-buie uitat însă nici faptul că fiecare vin are propria lui temperatură la care își va dezvălui toate calitățile. astfel, un vin alb sau rose nou tre-buie servit la 8-10 grade, dar dacă este vechi și se poate lăuda cu un bughet impunător trebuie servit la 10-12 grade. Vinurile roșii ușoare
se servesc la 12-15 grade, iar cele roșii corpolente trebuie șambrate, înțelegând prin aceasta că se ser-vesc la 16-18 grade, dar în nici un caz cum se înțelege de multe ori în mod greșit, la o temperatură de peste 20 grade.
există o părere larg răspândită că la fiecare fel de mâncare merge cel mai bine un vin de pe meleagurile de origine a acelor bucate. astfel, domnul șerban dâmboviceanu ne sfătuiește să asortăm vinuri românești. puteți încerca și vinu-rile de Corcova, care acum un veac erau mândria prințului Bibescu, fi-ind lăudate, atât de elita culturală a Bucureștiului, cât și a parisului. și, nu uitați, vinul va reprezenta întotdeauna cheia succesului ori-cărei mese festive. de aceea, me-rită să îi acordați atenția care i se cuvine.
» PrahOva valley reserve Cabernet sauvignOn Este un vin roşu sec, sobru şi cu o vizibilă tentă de noblețe. Acesta este de un rubiniu scânteietor şi degajă arome de tutun, piper verde şi stejar rumenit. Se recomandă a fi servit cu grătar, pulpă de miel înnobilată cu cimbru, paste sau brânzeturi.
» PrahOva valley reserve MerlOt Un vin roşu sec, viguros şi echilibrat, care degajă arome de prune uscate şi cireşe negre, iar no-tele de condimente sunt completate de tanini fini. Acest vin este lăsat la maturat în baricuri de stejar o perioadă de patru luni şi se lasă la învechit în sticlă peste șase luni. Se serveşte cu carne de vită, porc sau miel la grătar, legume gratinate sau brânzeturi.
» PrahOva valley PinOt nOir Este un vin sec, de culoare roşu rubiniu deschis, care întruneşte toate caracteristicile de soi (delicatețe şi catifelare) şi degajă arome de fructe de pădure (zmeură şi mure). Prahova Valley Pinot Noir 2008 are note fine de vanilie, oferite de baricul de stejar, taninii de bună calitate evidențiindu-se la final. Se serveşte alături de preparate din carne roşie, plăcintă cu carne sau brân-zeturi.
sOrtiMente
Șerban Dâmboviceanu (centru), creatorul vinurilor Corcova, la o degustare alături de doi prieteni
crăciun cu accente tradiționale românești
Mere roșii, covrigi, nuci, nasuri înghețate și glasuri cristaline de copii, aromă de cozo-nac și de vin fiert cu
scorțișoară. altfel spus, esența acestui ca-dru vesel, în care simți că ești binevenit doar dacă știi să cânți măcar un colind.
Camera în sine este foarte simplă, amin-tind de zăpadă și cer senin: jumătate aco-perită cu lambriu din lemn vopsit în alb, jumătate colorată în bleu-pal. Mobilierul – alb și el – pare că plutește.
am dorit să aducem în prim-plan obice-iurile de iarnă românești, motiv pentru care primul nostru popas a fost la maga-zinul Muzeului Satului, unde am căutat acele obiecte potrivite pentru a deveni accentele compoziției: farfurii și linguri pictate, mini-carpete care preiau moti-ve tradiționale ale covoarelor românești, ștergare delicate și șervete de pânză bro-date și dantelate.
am adăugat apoi culoare: verdele bradu-lui, al coroniței și al iederei nu putea lipsi; ornamentele albe și roșii au adus veselia obligatorie într-o seară ca aceasta.
am combinat totul cu elemente rustice care aparțin altor culturi, cu sfeșnice din fier forjat, dar și cu obiecte de veselă ele-gante și argintăria bunicii.
8 R o m â n i a L i b e R ă , m a R ț i , 2 1 d e c e m b R i e 2 0 1 0
decorațiuni
Auzi cumva zurgălăii colindătorilor? Este foarte bine! Aceasta a fost și intenția noastră: să creăm un decor vesel, colorat, care să amintească de zăpadă și de obiceiurile tradiționale românești.
DeCorarea meseiPahare din sticlă colorată, 6,99 lei/buc. BAMBOO
Farfurii țărăneşti pictate, 60 lei/buc. MUZEUL SATULUI
Farfurii întinse, diametru: 21 cm, 30 lei/buc. BELL’AGIO CASA
Șervet din bumbac, cu bordură din dantelă, 15 lei/buc. MUZEUL SATULUI
Pe post de inele pentru şervete, semne de carte țesute, din lână, 14 lei/buc. MUZEUL SATULUI
Pe scaune: mini-carpete decorative din lână, 85 lei/buc. MUZEUL SATULUI
Suporturi pentru lumânări Rigo, 45,40 lei (cel mic), 47,10 lei (cel mare) SARRA BLU’
Olivieră Windsor, din ceramică, 88,70 lei SARRA BLU’
Aranjament TingTing, din fibre naturale, 29,70 lei SARRA BLU’
DeCorarea Casei Ghiveci din tablă Snôfling, 9,9 lei/buc. IKEA
Plante artificiale Snôfling, 29,9 lei/buc. IKEA
Sfeşnice Julros, din lemn masiv de mesteacăn vopsit, 35 lei (h 17 cm), 45 lei (h 20 cm) IKEA
Clopoței din ceramicã, 19,99 lei/buc. BAMBOO
Ștergar brodat manual, 372 lei MUZEUL SATULUI
Linguri pictate, din lemn, 25 lei/buc. MUZEUL SATULUI
Masă Lilatorp, din lemn de mesteacăn vopsit, diametru: 110 cm, h 74 cm, 995 lei IKEA
Scaune Ingolf, din lemn de fag vopsit, 52 x 43 x h 91 cm, 199 lei/buc. IKEA
Am dorit ca ornamentele bradului să fie și ele în ton
cu ideea generală. Așadar, am ales obiecte din pâslă, tablă
