+ All Categories
Home > Documents > LICEUL TEORETIC “MIHAI VELICIU” NR. 5 Chisineu-Cris ...

LICEUL TEORETIC “MIHAI VELICIU” NR. 5 Chisineu-Cris ...

Date post: 26-Nov-2021
Category:
Upload: others
View: 3 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
31
REVISTA A LICEULUI TEORETIC “MIHAI VELICIU” Chisineu-Cris februarie 2008 LICEUL TEORETIC “MIHAI VELICIU” NR. 5
Transcript

REVISTA A LICEULUI TEORETIC “MIHAI VELICIU”

Chisineu-Cris februarie 2008 LICEUL TEORETIC “MIHAI VELICIU” NR. 5

ANI DE ŞCOALĂ - Revista Liceului Teoretic “Mihai Veliciu” din Chişineu-Criş

1

Aniversare Marin Sorescu……………………………………. Marea poruncă a iubirii………………………………………….. Gânduri .........................………………………………….. Interviu ..................... ............................……………………

Popas în munţii Bihor………………………………………. Impresii de vacanţă…………………………….…………….. Boli de sezon ...................…………………………………. Efecte negative ale alcoolului .....……….…………………

Educaţie sexuală ……… ……………….…………………. Spune “Te iubesc” ..…...……………….…………………. Din partea noastră ………..……………….………………

Cele şapte minuni ale lumii (3) …………………………

Capitale ………….…..………………………………………

O picătură de haz …………………………………………. Din creaţia elevilor .……………………………………………

Fenomenul Harry Potter ..………………………………….. Integramă ……………… .……………………………………

Mă întreb ..……………………………………………….. Steaua ……….………………………………………………. Generaţia Messenger…………………………………………. Horoscop …………………………………………………….. Părerea specialistului ……………………………………… Colectivul de realizatori...………………………………………

pag. 2 pag. 3

pag. 4

pag. 5

pag. 6

pag. 7

pag. 8

pag. 9

pag. 10

pag. 11

pag. 12

pag. 13

pag. 14

pag. 15

pag. 16

pag. 22 pag. 23

pag. 24

pag. 25

pag. 26

pag. 27

pag. 28

pag. 30

2

ANI DE ŞCOALĂ - Revista Liceului Teoretic “Mihai Veliciu” din Chişineu-Criş

Marin Sorescu s-a născut la data de 19 februarie 1936 in comuna Bălzeşti judeţul Dolj fiind considerat unul dintre cei mai mari scriitori români contemporani. Sorescu (poet, dramaturg, prozator, eseist şi traducător) a fost cunoscut în timpul vieţii pe aproape toate continentele planetei. Operele lui au fost traduse în mai mult de 20 de ţări, totalizând peste 60 de cărţi apărute în străinătate. S-a facut remarcat şi prin preocuparea pentru pictură, deschizând numeroase expoziţii în ţară şi în străinătate. Fără a se implica politic după Revoluţia română din 1989, ocupă funcţia de Ministru al Culturii în cadrul

cabinetului Nicolae Văcăroiu (25 noiembrie 1993 - 5 mai 1995). Şcoala primara o face in comuna natala. Incepe liceul "Fratii Buzesti", Craiova, transferat apoi la Scoala Medie Militara Predeal, absolvită in 1954.Facultatea de Filologie din Iasi (1955-1960). Opera şi activitatea Marin Sorescu debutează in 1964, la vârsta de 28 de ani, cu volumul de poezii satirice "Singur printre poeţi. Printre volumele cele mai cunoscute se numără Poeme (1966, Premiul Uniunii Scriitorilor), "Tuşiţi" (1970), "Suflete, bun la toate" (1972), precum şi ciclul de 4 volume intitulat "La lilieci" (1975, 1977, 1980, 1988), un univers poetic construit pornind de la un cimitir ce poartă acest nume. Poezia lui Sorescu acoperă o zonă literară largă, stilul său ironic şi degajat trezind in cititor spiritul ludic al copilăriei. De altfel multe dintre volumele sale sunt dedicate celor mici ("Unde fugim de acasă?" - 1967, "Cirip-ciorap" - 1993). La moartea lui au rămas în manuscris cincisprezece volume inedite, poezie, eseu, jurnal, roman. Deşi rămasă in umbra capodoperelor lirice si dramatice, proza soresciana este una dintre cele mai viguroase din literatura română. "Viziunea viziunii" si, mai ales, "Trei dinţi din fata" sunt romanele sale reprezentative. Scrierile cele mai importante: "Muntele", "Şah", "Trebuiau să poarte un nume", "Rugăciunea", "Scara la cer", "Am zărit lumina", "Enigma", "O vreme".

Articol de : Nemeş Romelia clasa a XI-Uman

Sursa : http://www.referat.ro/

ANI DE ŞCOALĂ - Revista Liceului Teoretic “Mihai Veliciu” din Chişineu-Criş

3

Domnul nostru Iisus Hristos a fost întrebat de un învaţator care este cea mai

mare poruncă dată de Dumnezeu.La această întrebare El a răspuns că toate poruncile Decalogului pot fi cuprinse într-o singură şi mare poruncă: iubirea lui Dumnezeu din toată inima şi a aproapelui ca pe noi înşine. Noi, creştinii, Îl iubim pe Dumnezeu pentru că El este Creatorul şi Binefăcătorul nostrum şi pentru că El ne-a iubit mai

întai pe noi. Îl iubim pe aproapele nostru, căci toţi suntem fii ai aceluiaşi Tată ceresc, creaţi după chipul Său. Pe aproapele nostru trebuie să-l iubim ca pe noi înşine. Iubirea creştină nu se dovedeşte prin vorbe,ci prin faptele noastre care arată că împlinim poruncile lui Dumnezeu. Această iubire aduce oamenilor multe roade:linişte sufletească, pace si înţelegere, răbdare, iertare, blândeţe, toleranţă, cumpătare. Iubirea creştină este o virtute de mare preţ şi de aceea trebuie să o sporim.Dar cum putem face aceasta? Gândindu-ne că Dumnezeu atât de mult a iubit lumea, încat pe singurul său fiu L-a jertfit pentru noi , să-I răspundem şi noi prin fapte de iubire: să cunoaştem cât mai bine învăţătura creştină şi să o respectăm, să ne rugăm cu evlavie lui Dumnezeu, să primim Sfânta Împartăşanie mai des, să-i ajutăm pe semenii noştri… Numai împlinind toate acestea, putem deveni fii vrednici ai lui Dumnezeu şi primim de la El pace sufletească si bucurie.

Articol realizat de Lascu Adrian clasa a XI-a U Îndrumător : prof. Lipovan Cosmin

4

ANI DE ŞCOALĂ - Revista Liceului Teoretic “Mihai Veliciu” din Chişineu-Criş Nu aşteptaţi un zambet pentru a fi drăguţ. Nu aşteptaţi sa fţti iubit pentru a iubi. Nu aştepteţi separaţia pentru a vă impaca. Nu aşteptaţi durerea celuilalt, pentru a vă cere scuze. Nu aşteptaţi sa fiţi singur, pentru a cunoaşte valorea unui prieten.

Nu aşteptaţi să aveţi mult pentru a da puţin.

Nu aştaptaţi caderea pentru a vă aminti valoarea unui sfat.

Nu aşteptaţi durerea pentru a crede în rugăciune. Nu aşteptaţi să aveţi timp pentru a fi util. Articol realizat de Oltean Casiana clasa a IX-a U

ANI DE ŞCOALĂ - Revista Liceului Teoretic “Mihai Veliciu” din Chişineu-Criş

5

Au avut bunăvoinţa de a răspunde intrebărilor noastre o parte dintre profesorii din catedra de matematică, mai precis doamnele profesoare Codrean Flavia (CF), Pelea Adriana (PA) şi Preda Dana (PD). 1.De ce aţi ales facultatea (specialitatea) de matematică? C.F.: Pentru că îmi place să gândesc raţional, din plăcerea de a rezolva, demonstra o problemă, pentru a duce mai departe tradiţia familiei şi pentru a avea în jurul meu mereu copii.

P.A.: Datorită faptului că întotdeauna am fost pasionată de ştiinţele exacte şi în special de matematică. Hotărârea pe care am luat-o atunci s-a datorat şi profesorilor, modelele mele.

P.D.: Pentru logica desăvârşită a acestei ştiinţe, pentru ca îmi place să lucrez cu copiii şi pentru că am avut un model.

2.Cea mai frumoasă amintire din facultate... C.F.: Examenele luate cu nota 10 şi spectacolele şi concursurile alături de "trupa" de dansuri de societate a Universităţii "Babeş Bolyai" din Cluj-Napoca.

P.A.: „CURSUL FESTIV”, bucuria ca am încheiat cu bine cei 4 ani de studiu, regretul pentru despărţirea de bunii mei prieteni şi teama pentru începutul care mă astepta.

P.D.: Nu am o cea mai frumoasă amintire, dar pot să vă asigur că anii de facultate reprezintă o perioadă foarte plăcută a vieţii.

3.Cum aţi ajuns să predaţi in Chişineu-Criş? C.F.: Este o poveste mai lungă, dar pe scurt aici mi-am gasit jumătatea.

P.A.: După patru ani de predare la Colegiul Naţional „Arany Janos”, din Salonta, datorită faptului că părinţii mei locuiesc în Socodor am revenit cu mare drag în calitate de profesor de matematică în liceul unde nu demult eram liceeană.

P.D: E oraşul meu natal,aici am urmat cursurile şcolii generale şi ale liceului şi aici m-am întors după absolvirea facultăţii.

4.Care este părerea dumneavoastră despre elevii şcolii? C.F.: În general foarte bună, chiar dacă dau şi note mici. Nu e obligatoriu sa inveţe doar la matematică pentru a reuşi în viaţă, pot avea şi alte inclinaţii.

P.A.: Elevii noştri sunt nişte copii frumoşi care trăiesc intens bucurii şi emoţii specifice vârstei lor. Toţi radiază de inocenţă şi bucurie care o poţi avea doar când esti elev.

P.D.: Teorema:Părerea mea despre elevi este bună. Demonstraţie:Elevii sunt copii, adolescenţi in formare(1).Noi, profesorii, suntem cei care ii formăm(2). Din (1) şi (2)=>elevii sunt oglinda noastră, a profesorilor lor => c.c.t.d.

5.Cum v-aţi caracteriza? C.F.: O fire sociabilă, înţelegă-toare, bună şi rea în acelaşi timp. După părerea majorităţii sunt zgârcita la note, dar eu nu cred. Mai bine mă pot caracteriza elevii cărora le predau.

P.A.: Dă-mi voie să vă las pe voi să mă caracterizaţi.

P.D.: Cred că părerea mea despre mine contează mai puţin, dar aş fi foarte curioasă să aflu cum m-ar caracteriza elevii. (Poate v-am dat o idée pentru un nou articol in revistă!?)

6.Un sfat elevilor C.F.: Să respecte profesorul ( chiar dacă nu le place material ) , să-şi păstreye bunul simţ şi totuşi să inveţe.

P.A.: Dragi elevi vă sfătuiesc să vă găsiţi pofta de învăţat şi dorinţa de a rezolva cât mai multe teme, că mai e mult până la vacanţa mare.

P.D.: Să inveţe cum să inveţe, să lămurească orice amănunt pe care nu îl inţelege şi să se bucure de anii de şcoala, de liceu, de facultate.

Interviu realizat de Kovacs Nora - clasa a XI a R

6

ANI DE ŞCOALĂ - Revista Liceului Teoretic “Mihai Veliciu” din Chişineu-Criş

Aceşti munţi ne-au dat atatea bucurii şi satisfacţii încat trebuie să împărtăşim şi altora cele aflate,să le uşurăm paşii pentru a se bucura

în aceeaşi măsură de frumuseţea acestor locuri. Celor dornici de frumos şi îndrăgostiţi de natură le descriem câteva din tainele acestor munţi;cu dorinţa de a-i ţntâlni cât mai curând pe pârtiile şi potecile lor! Ocupă o poziţie centrală în cadrul munţilor Apuseni formând nodul orografic în vârful Cucurbăta,la 1849m,dar şi hidrografic,aici avându-şi obârşia:Crişul Negru,Someşul Cald şi Arieşul. Mozaicul petrografic determină o mare diversitate a peisajului, în special relieful carstic din platoul” Cetăţile Ponorului”. Cu un climat capricios, munţii Bihor oferă turiştilor şi perioade favorabile pentru vizitarea lor.Astfel,luna mai este deosebit de frumoasă prin claritatea atmosferei ,precum şi iulie, august şi septembrie, când se pot efectua drumeţii.Ninsoarea începe să cadă din noiembrie şi până în aprilie, aproximativ 200 de zile,stratul gros de zăpadă oferind posibilităţi pentru practicarea sporturilor de iarnă.Aceşti munţi sunt bine umanizaţi , aşezările permanente urcând până la 1600m altitudine.Unele sunt “cocoţate” pe versanţi şi grupate sub numele de cătune sau crânguri.

Între Arieş şi Ampoi se desfaşoară adevărata “ţară a moţilor”cu oameni municativi, dispuşi în orice moment să-ţi dea o relaţie despre aceste locuri. Dintotdeauna prelucrează lemnul,iar mai nou casele lor inseminate cu două-trei margarete,au porţile larg deschise pentru a-i primi pe turişti. În munţii Bihor sunt concentrate frumuseţi naturale pe care nu le găsim în altă parte a ţării:gheţari subpământeni ca cel de la Scărişoara,peşteri la tot pasul:Meziad,Focul Viu,Urşilor,Groapa de la Borsa,Pojarul Poliţei etc,avene, chei,izbucuri, cascade şi fenomente geomorfologice unice:Valea Seacă,Groapa Ruginoasa,precum şi peisaje de un pitoresc deosebit. Deşi dispune de un mare potenţial turistic,nu sunt suficient valorificaţi datorită infrastructurii modeste. Singurele staţiuni montane sunt Stâna de Vale şi Arieşeni,cea din urmă,fiind dotată cu instalaţii de teleschi şi nocturnă pe pârtia Vârtop.Această pârtie este amplasată la 1200 m altitudine cu o lungime de aproximativ 800m şi o diferenţă de nivel de 220m,şi este asaltată de turişti proveniţi în special din vestul ţării. Şi noi clasa a XI-a R am avut ocazia să ne bucurăm de câteva zile de vacanţă în aceste locuri .Cazarea şi masa foarte bune, autocarul ”la scară” instructori pentru învăţarea schiului soare, multă zăpadă şi distracţie au fost ingredientele acestei vacanţe! Merită să încercaţi!

Documentar realizat de Matache Laura Îndrumător : prof.:Mardale Maria

ANI DE ŞCOALĂ - Revista Liceului Teoretic “Mihai Veliciu” din Chişineu-Criş

7

Cu toţii ştim că una dintre cele mai îndrăgite perioade din viaţa unui elev sunt vacanţele! Iarna ne putem bucura de numeroase lucuri! În liceul nostru tocmai pentru că în timpul şcolii nu ne ocupăm timpul cu alte lucruri în afară de ceea ce înseamnă şcoală , suntem de parere că vacanţele trebuie se fie un mijloc de relaxare şi recăpatarea unor noi forţe odată cu începerea unui

nou semestru.! Tocmai de aceea în fiecare vacanţă suntem dorninci de a cunoaşte, de a vizita şi explora noi locuri! Aşa am facut şi în vacanţa intersemestrială care tocmai a trecut! Colegii noştrii dornici de a explora noi ţinuturi au străbatut Arieşeniul cu ajutor doamnei profesoare Mardale Maria fără de care aceasta vacanţă nu ar fi fost posibilă! Ea a fost cea care a organizat această excursie minunată pe o perioada de 5 zile,din data de 3 pana in 8 februaire, elevii bucurându-se din plin de aceste zile de neuitat! Timpul le-a fost favorabil! partiile pline de turişti care au invadat aceste meleaguri dupa cum ne-a fost relatat au fost de neuitat colegilor noştrii! Peisaje de vis, parcă erau imagini dintr-o poveste au fost doar cateva lucruri de care s-au bucurat cu toţii! Ştim foarte bine ca la munte dacă vremea ne este favorabila putem face multe lucruri distractive, cum ar fi unul dintre cele mai frumoase sporturi de iarna: schiul si alte chestii funny cum sunt: saniuţa, veşnică prezentă

în toate poveştile de iarnă, sacul, bobul şi placa , sport care este cam complicat pentru necunoscatori! Dar mereu exista un început pentru fiecare dintre noi! Niciodată nu e prea târziu! Asadar am încercat sa culeg cateva pareri personale a celora care au fost la Arieşeni pe care vi le împartaşesc:

Matache Laura: ”o vacanţă de neuitat cu sentimente pe care nu le-am mai simţit până acum….cu adrenalină şi emoţii pe care vreau să le

repet cât de curand”8-> Tamaş Sorin:”adevarul e că atunci când sunt cu prietenii mă simt bine oriunde aş fi, a fost o vacanţa foarte frumoasă! aştept următoarea ieşire!” Acum , aşteptăm cu nerăbdare vacanţa de vară , deşi mai sunt cateva luni până atunci!

Articol de Stana Simona cls a XI a U

8

ANI DE ŞCOALĂ - Revista Liceului Teoretic “Mihai Veliciu” din Chişineu-Criş

Cauzele favorizante ale bolilor respiratorii sunt factorii care determina reactii congestive (modificari circulatorii) ale mucoasei nazalei, faringelui, traheei si bronhiilor, ale alveolelor si ale pleurei. Aceste modificari micsoreaza rezistenta si puterea de aparare locala a acestor tesuturi, ajutand sau declansand actiunea microbilor. Aproape orice "raceala" incepe cu o rinita reprezentand inflamatia si secretia nazala abundenta. Inflamarea mucoasei nasului

poate asocia si o afectare a faringelui (rinofaringita) ce se va manifesta cu dureri in gat. Adesea, o data cu mucoasa nasului, faringelui si traheii, se congestioneaza si laringele;

apare laringita, caracterizata prin tuse uscata si raguseala pana la pierderea vocii. O alta cauza favorizanta este actiunea factorilor iritanti asupra mucoaselor respiratorii si anume a substantelor care exercita o iritatie mecanica (praf, fum, pulberi minerale si organice, scame, ciment, particule mici de origine vegetala si mai ales fumul de tutun) sau chimica (gaze iritante, gaze toxice, vapori iritanti ) factori din ce in ce mai des intalniti in prezent si mai ales in orasele mari, datorita dezvoltarii crescande a industriei. Cauzele

predispozante sunt factorii care inlesnesc producerea inflamatiei mucoaselor respiratorii prin creearea unor conditii ce scad rezistenta organismului fata de cauzele determinate si favorizante. Sunt considerati factori predispozanti: - defectele de anatomie nazala (deviatii de sept, hipertrofii de cornet), care constituie o oarecare piedica in respiratie, in incalzirea si umezirea aerului inspirat - focarele infectioase cronice ale cailor respiratorii superioare (faringite, amigdalite, sinuzite, infectii dentare, supuratii), care pot sa provoace si sa intretina inflamatii ale traheei, bronhiilor si alveolelor pulmonare prin infectarea din aproape in aproape sau de la distanta (prin inhalare sau pe cale limfatica) - starile debilitante pentru organism, cum ar fi bolile infectioase, subalimentatia, surmenajul, debilitatea generala, alcoolismul, sifilisul, tuberculoza, bolile cronice de inima si rinichi, guta, obezitatea, diabetul, tabagismul si starile alergice. Toate aceste conditii favorizeaza si aparitia recidivelor. Ca factori favorizanti pot fi mentionate si eforturile respiratorii repetate (cantareti, suflatori de sticla si in instrumente de suflat), abaterile de la regulile banale de igiena (bauturi de la gheata, respiratul pe gura cand este frig si umed, trecerea brusca de la cald la frig cu o imbracaminte sumara) si frecventarea locurilor aglomerate (transport in comun, cinematograf) in perioada de epidemii de gripa, pojar, tuse convulsiva.

Articol realizat de Gombos Denisa clasa a XI a Îndrumător : as.med. Palfi Aurelia

ANI DE ŞCOALĂ - Revista Liceului Teoretic “Mihai Veliciu” din Chişineu-Criş

9

Alcoolul afectează corpul în două feluri: 1) intră în contact cu eso- fagul , stomacul şi intestinele unde are loc o acţiune iniţiată şi ,,anesteziantă’’ ( cauzând lipsa senzaţiei de durere cu sau fără pierderea conştiinţei ). 2) doar 20% din cantitatea de alcool ingerată este absorbită prin pereţii intestinali direct în sânge, ajungând în fiecare celulă a corpului.

Fiecare raţie de alcool va produce o intoxicare. Ceea ce face alcoolul este să încetinească funcţionarea celulelor şi a organelor până când ajung să îşi desfăşoare activitatea cu mult mai puţină eficienţă. El afectează creierul intervenind în activitatea centrilor care coordonează echilibrul, percepţia, vorbirea şi gândirea.

Produce dificultăţi în vorbire şi erori în procesul de gândire.

Mai sunt afectaţi centrii coordonatorii, apărând astfel ,,simptomele’’ clasice: mersul împleticit, căzăturile, ajungându-se până la imposibilitatea de a mai ţine un chibrit aprins în mână. În mod paradoxal, deşi încetineşte funcţiile organismului, alcoolul duce la dispariţia inhibiiţilor. Dacă se consumă mult alcool persoana va adormi sau, în cazuri extreme va intra în comă. Consumarea alcoolului în cantităţi mari măreşte riscul apariţiei cancerului, limbii, faringelui, laringelui şi al esofagului. Probabil datorită acţiunii sale iritante bolile ficatului cauzate de excesul de alcool includ inflamarea ficatului, hepatita, ciroza, şi cancerul ficatului

Articol de : Brad Maria cls. a XI-a U Sursa: www.tutunsialcool.ro

10

ANI DE ŞCOALĂ - Revista Liceului Teoretic “Mihai Veliciu” din Chişineu-Criş

Metode contraceptive moderne

Pastilele anticoncepţionale orale se mai numesc estroprogestative. Avantaje:sunt eficiente imediat si nu au nici o legătura cu momentul actului sexual. Femeile care utilizează aceasta metoda contraceptiva au menstruaţii regulate ce durează puţine zile,iar sângerarea este redusa cantitativ. Acest mod de contracepţie pot proteja împotriva cancerului. Dezavantaje:aceste contraceptive sunt eficiente doar daca sunt luate zilnic. Efecte secundare:apar in primele 3 luni de administrare:greţuri,dureri de cap,mici sângerări intre menstruaţii, Anticoncepţionale injectabile

Contraceptivul injectabil combinat se administrează printr-o injecţie o data la patru saptamani. Contraceptivele injectabile sunt foarte eficiente,in funcţie de tipul contraceptiv,o singura injecţie prevenind sarcina pentru 4 saptamani,2 luni sau 3 luni. Avantaje:aceasta metoda este eficienta pe o perioada mai lunga de timp,nu necesita administrarea zilnica. Dezavantaje:aceasta metoda poate duce la modificări ale ciclului menstrual si la creşterea in greutate.

Metode contraceptive de urgenta: Postinor2-„Pilula de a 2 a zi” Trebuie administrata pe cale orala in primele 72 de ore după contactul sexual neprotejat. Prima doza se ia cat mai repede după contactul sexual. A doua se ia la 12 ore după prima. Avantaje:este de preferat folosirea contracepţiei de urgenta in locul unei întreruperi de sarcina. Dezavantaje:pot avea efecte secundare:greaţa,vărsături,dureri de cap,ameţeli,dereglări ale menstruaţiei. Metodele locale Prezervativul-este unica metoda de

contracepţie care protejează atât împotriva unei sarcini nedorite cat si împotriva bolilor cu

transmitere sexuala. Dezavantaje;exista riscul sa alunece sau sa se rupă in timpul folosirii.

Articol realizat de: Balaban Sorina clasa a XI a U Îndrumător : as.med. Palfi Aurelia

ANI DE ŞCOALĂ - Revista Liceului Teoretic “Mihai Veliciu” din Chişineu-Criş

11

Afrikaans Ek is lief vir jou!

Albanian Te dua!

Amharic Afekrishalehou!

Arabic Ana Behibak (to a male)

Ana Behibek (to a female)

OOHEBOKI (to a female) (Formal Arabic)

OOHEBOKA (to a male) (Formal Arabic)

Ib'n hebbak. Ana Ba-heb-bak

Armenian Yes kez

si'rumem!

Basque Maite zaitut!

Bavarian I mog di

narrisch gern

Bengali Ami tomake

bahlobashi!

Bosnian Volim te!

Bulgarian Obicham te!

Cantonese Ngo oi ney

Catalan T'estimo!

Chinese Wo ie ni

Creole Mi aime jou!

Croatian Volim te!

Czech Miluji tev!

Danish Jeg elsker dig

Dutch Ik houd van jou

English I love you!

Esperanto Mi amas vin!

Estonian Mina armastan sind!

Farsi Tora dost daram!

Filipino Iniibig Kita

Finnish (MД) rakastan sua!

French Je t'aime!

Frisian Ik hald fan dei!

Galician Querote!

German Ich liebe dich!

Greek S'ayapo!

Hawaiian Aloha wau ia 'oe!

Hebrew Ani ohev otach

(male to female)

Ani ohev otcha (male to

male)

Ani ohevet otach (female

to female)

Ani ohevet otcha (female

to male)

Hindi Mae tumko pyar

kia

My tumko pyar karta hu

Main tumse pyar karta

hoon.

Hopi Nu' umi unangwa'ta

Hungarian Szeretlek!

Icelandic Eg elska thig!

Indonesian Saya cinta padamu!

Irish taim i' ngra leat

Italian ti amo (relationship/lover/spouse)

ti voglio bene (friend, or relative)

Japanese Kimi o ai shiteru

Kovacs Nora – clasa a XI a R Sursa : Internet

12

ANI DE ŞCOALĂ - Revista Liceului Teoretic “Mihai Veliciu” din Chişineu-Criş

Dragi colegi, Noi copiii care putem obţine tot ce visăm, având părinţi care să ne sprijine, ar trebui să ne îndreptăm din când în când privirea şi asupra acelor copii din jurul nostru, care din nefericire trăiesc altfel.

Consider că viaţa colegelor mele Zs. M. si Zs.R. (din clasa a V-a D respectiv a VI-a C) merită puţină atenţie: orfane de tată, mama – cu handicap de gradul II, tatăl vitreg suferind de o boală cronică - trăiesc într-o încăpere foarte mică, împreună cu o altă familie cu trei copii.

Cele două fete sunt nevoite să muncească ocazional, pentru bani puţini sau pentru alte bunuri, nu o dată fiind nevoite să apeleze la mila oamenilor de pe străzi.

Din această cauză, frecvenţa şi situaţia lor scolară s-a înrăutaţit considerabil în ultima vreme. Centrul de Consiliere din oraşul nostru, acordă familiei câte un ajutor material, dar şi posibilităţile lor sunt limitate.

Aflând de situaţia lor îngrijorătoare, d-l. prof. Octavian Preda a propus sprijinirea celor două eleve cu câte un abonament la cantina şcolii, pe trei săptămâni, costul lor fiind asigurat din venitul obţinut prin publicarea acestei reviste.

Fetele au primit vestea cu ochi strălucitori şi cu nerăbdarea ascunsă a unor copii pentru care o mâncare caldă este un eveniment.

Le mulţumim iniţiatorilor acestui gest : elevilor clasei a XI a U şi d-lui prof. Preda O, şi sperăm că acest gest şi (poate) altele asemănătoare, venite din partea oricui, vor facilita viaţa celor două tinere şi vor contribui la înbunătăţirea situaţiei lor la învăţătură, pentru ca la momentul potrivit, să se poată integra şi ele în societatea noastră, asigurându-şi existenţa prin munca lor.

Gacsi Blanka, clasa a VIII-a C

ANI DE ŞCOALĂ - Revista Liceului Teoretic “Mihai Veliciu” din Chişineu-Criş

13

(Articol in trei parti.) Templul Dianei din Efes

Templul Dianei din Efes,in Asia Mica,in fata insulei Samos.Locuitorii din Ionia,veniti din zona continentala a Greciei,fondasera acest templu catre sfarsitul primului mileniu inainte de Hristos.Dorienii au marit stravechiul

templu,au asimilat-o mai tarziu pe zeita-mama Dianei,seducatoarea si feciorelnica zeita a lunii,neobosita vanatoare,protectoare a animalelor,a femeilor si a oraselor.Era,de asemenea,recunoscuta ca fiica a lui Zeus si sora geamana a lui Apollo.

Colosul din Rhodos In antichitate locuitorii din Rhodos,insula situata la sud de orasul Halicarnas,au fost navigatori.Acestia aveau predilectie pentru operele uriase.Cea mai cunoscuta si admirata statuie a fost statuia care il infatisa pe Helios,zeul Soarelui.Cu o inaltime de cca 40 de metri,a fost denumita "colosul din Rhodos".Opera de arta a fost distrusa de un cutremur.Dupa anumite relatari,statuia ar fi servit drept far in port. Marea piramida de la Gizeh Cea mai impunatoare piramida din Egipt a fost construita din ordinul faraonului Keops, la Gizeh, localitate situata in apropiere de Cairo. Ea a fost considerata

prima minune a lumii, fiind singura dintre cele sapte care inca mai exista. Piramida a fost ridicata pe o suprafata de 54.000 mp, inaltimea monumentului fiind de aproximativ 140 m ceea ce echivaleaza cu doua catedrale Notre-Dame de Paris suprapuse. Bucatile de piatra au fost aduse din muntii care se afla la est de Nil. Articol de : Palfi Monica cls. A XI-a U (sursa:http://www.minunialelumii.ro

14

ANI DE ŞCOALĂ - Revista Liceului Teoretic “Mihai Veliciu” din Chişineu-Criş 1.Care este capitala României? a)Alba Iulia b)Bucuresti c)Timişoara.

2.Care este capitala Albaniei? a)Durres b)Elbasan c)Tirana. 3.Care este capitala Andorei? a)Canillo b)Andorra la Vella c)La Massana. 4.Care este capitala Austriei? a)Vienna b)Linz c)Salzburg. 5.Care este capitala Franţei? a)Lyon b)Paris c)Strasbourg. 6.Care este capitala Germaniei? a)Berlin b)Munich c)Frankfurt.

7.Care este capitala Greciei? a)Sparta b)Kavala c)Atena. 8.Care este capitala Ungariei? a)Budapest b)Miskolc c)Debrecen. 9.Care este capitala Italiei? a)Torino b)Palermo c)Roma. 10.Care este capitala Moldovei? a)Tiraspol b)Chişinãu c)Beltsy. 11.Care este capitala Olandei? a)Amsterdam b)Rotterdam c)Haga. 12.Care este capitala Rusiei? a)Moscova b)St.Petersburg

c)Ekaterinsburg. 13.Care este capitala Turciei? a)Istanbul b)Ankara c)Adana.

Rãspunsurile corecte le veţi gãsi în numarul urmãtor al revistei

Articol de: Aga Ancuţa cls a XI-U.

ANI DE ŞCOALĂ - Revista Liceului Teoretic “Mihai Veliciu” din Chişineu-Criş

15

MUn om din Texas intrã într-un bar. Rupe uşile, bate vreo 5,6 persoane şi spune barmanului:

-Daţi-mi o bere; dacã nu, fac ce a fãcut tata. Barmanul speriat îi dã o bere. A doua zi vine şi procedeazã la fel. A treia oarã barmanul îşi ia inima în dinţi şi-l întreabã: -Dar ce a fãcut tatãl tãu? -S-a supãrat şi a plecat acasã.

MLa ora 2 dimineaţa, pe când Ion şi Maria dormeau, Gheorghe bate-n geam. -Ion, Ion! Ion se trezeşte: -Ce vrei, mã, Gheorghe? -Ai vopsea albã? -Nu! Du-te şi te culcã! La ora 5 dimineaţa Gheorghe se întoarce: -Ioane, Ioane, Ion! -Ce vrei mã? -Ţi-am adus vopsea albã, cã ai zis cã n-ai!

MMihai care a fost ultima noastrã lecţie? -Vai, doamna profesoarã, aţi uitat?

MLa ora de chimie profesorul întreabã: -Mircea ce este chimia? -Dacã nu ştiţi dumneavoastrã, eu de unde sã ştiu? M-Chelner, în supa mea pluteşte o viespe! -Îmi pare rãu domnule, însã ni s-au terminat muştele! M-Cum daţi ouãle? Întreabã Gigel pe vânzãtor. -Cu 0.5 lei bucata, iar cele sparte cu 0.3 lei. -Atunci spargeţi-mi şi mie vreo 10 ouã. M Ce flori aveţi? -Artificiale. -Dar sunt proaspete? Articol de Aga Ancuta cls XI-U. Sursa : www.bancuri.ro

16

ANI DE ŞCOALĂ - Revista Liceului Teoretic “Mihai Veliciu” din Chişineu-Criş

ALIN cls. II B KELEMEN KATALIN cls. II B

BEJAN ROBI cls. II B DRĂGAN DORIN cls. II B

BIRDA ADELIN cls. III B BOLBA DAN cls. III B

LIPOVANU MĂDĂLINA cls. III B PANTEA DAN cls. III B

ANI DE ŞCOALĂ - Revista Liceului Teoretic “Mihai Veliciu” din Chişineu-Criş

17

ROGNEAN NAOMI cls. III B KELEMEN KATALIN cls. II B

NIŢUI CĂLIN cls. III B VUTAN IASMINA cls. III B

JIDA ELIZA cls. II A MANDA PAULA cls. II A

PRIBEK VANESA cls. II A SAVA ANDREEA cls. I A

18

ANI DE ŞCOALĂ - Revista Liceului Teoretic “Mihai Veliciu” din Chişineu-Criş

BIRTA GEORGE cls. I A FRĂTEAN BOGDAN cls. I A

IULIA VARGA cls. I A TORSAN FILIP cls. I A

DANCIU BIANCA cls. I A OPREA RADU cls. I A

PRODAN ANDREEA cls. I A POPA RĂZVAN cls. I A

ANI DE ŞCOALĂ - Revista Liceului Teoretic “Mihai Veliciu” din Chişineu-Criş

19

La Maramureş

Era o zi de vara.Ca de obicei, am mers la bunica in Maramures. Acolo, este foarte frumos.De fiecare data cand merg ma distrez. Insa fac si niste prostioare...ha, ha! Anul trecut, m-am distrat cel mai bine. Aveam multe prietene.In fiecare zi veneau la mine, sau eu la ele. Era seara, aproape ca se intunecare complet.Noi, eram speriate, se auzea un piuit groaznic. Toate patru ne-am ascuns prin florile bunicii.

-Ce ne facem? ne tot intrebam. -Ce e oare, vreun monstru? -Nu! De unde? Este sigur un demon! -Poate este doar imaginatia noastra! Am tot spus noi acolo de toate, dar nu era nici una nici alta. Eu le-am spun sa cautam sa vedem ce este.Toate am fost de acord. Am gasit de unde venea piuitul si ce era.Era un pui pe care buni nu l-a prins.De atunci o ajutam toate pe bunica mea sa prinda puii.

Iarna cea fugara Primavara

Iarna fuge pe alee, Fuge cat de tare poate. Poate o s-o-nlocuiasca Primavara cea ploioasa.

Uite ca s-a intamplat, Iarna tocmai a plecat, Si a venit in vizita Primavara vesela!

Iarna mare si geroasa, A plecat iar de la noi Iar in locul ei soseste, Primavara cea cu ploi.

Primavara vesela, Cu-nsorite zile iar, Se intoarece incet, incet Iar la noi in calendar.

Primavara, primavara, Unde ai fost atata timp? Peste tot te-am cautat, Si iata ca te-am aflat! Compoziţii realizate de Motiu Marcela clasa A IV-C

De vorbă cu Cuza-Vodă

Într-o seară, în camera mea, am avut un vizitator mai neobişnuit. Era chiar Alexandru Ioan Cuza. Era în seara zilei de 24 ianuarie. Am stat de vorbă cu el. Afară bătea vântul şi era frig, dar noi ne aflam într-o cameră călduroasă. Am discutat despre “Hora Unirii”. Cuza m-a întrebat:

- Lorena, tu ştii să cânţi “Hora Unirii”? - Desigur, dragă Cuza! - Vrei să-mi cânţi şi mie? - Da!Am început să cânt:

“Hai să dăm mână cu mână,

Cei cu inima română Să-nvârtim hora frăţiei Pe pământul României”…

- Bravo, ai cântat foarte frumos! M-ai făcut să-mi amintesc de vremuri îndepărtate. Eu şi Cuza-Vodă am vorbit mult despre acele vremuri .Am ascultat cu plăcere tot ce mi-a povestit. Se făcuse deja foarte târziu. Cuza îmi spuse noapte bună. Am adormit. Pe cerul înstelat strălucesc mai multe steluţe argintii. Din care oare veghează asupra noasră Cuza?

Compunere realizată de : Csernuş Ramona Clasa A IV-A C

20

ANI DE ŞCOALĂ - Revista Liceului Teoretic “Mihai Veliciu” din Chişineu-Criş

Ţie... Iubirea

Ţie îţi doresc tristeţea Ce o port acum în suflet... Ţie îţi doresc durerea Ce o am fără să cuget... Ţie îţi doresc mâhnirea Ce m-apasă uneori... Ţie îţi doresc iubirea Ce o primesc rareori!

Să ştii să iubeşti Pe cel ce te iubeşte Să nu-l amăgeşti Chiar de îţi greşeşte. Că tot ce-i mai frumos E dragostea ce-o simţi Atunci când lângă tine O inimă alinţi. Să fii mereu acelaşi Să faci un legământ Ca totdeauna-n viaţă Să-ţi împlineşti un vis. Că dragostea e pe lume Un soare ce nu apune Zi şi noapte străluceşte Inima ţi-o încălzeşte.

Versuri de : Piroşca Ramona clasa a-IX-a U

PROVERBE

Apa trece,pietrele rămân. Adevărul iese la iveală. Bine faci,bine găseşti. Bate fierul cât e cald. Ce semeni,aceea culegi. Ce poţi face astăzi,nu lăsa pe mâine. După furtună, vine şi vreme bună. Dacă nu e cap, e vai de picioare. E lesne a cârti,dar greu a îndrepta. El judecă, el spânzură.

Fapta bună este pentru om cunună. Făgăduiala dată e datorie curată. Graba strică treaba. Gura aduce ura. Hoţul de la hoţ învaţă. Hambarul gol nu are şoareci. Înţeleptul tace şi face. Jocul nu face cojocul. La aşa cap, aşa căciulă. Rău faci, rău găseşti.

Culese de Bânciu Ioana clasa a-IX-a U

ANI DE ŞCOALĂ - Revista Liceului Teoretic “Mihai Veliciu” din Chişineu-Criş

21

La joaca

E iarnă. Alin s-a trezit. Un miros îmbietor se simţea dinspre bucătărie. Era plăcinta pregătită de mama. Băiatul se uita cu o privire încântată. Plăcinta avea nişte culori ispititoare. Băieţelul s-a dus la săniuş cu prietenii săi. Mama le auzea glasurile cristaline. Afară era un straşnic ger. Pe deal erau nişte cuşme de omăt. Copiii au început jocul. Câţiva copii s-au bătut cu bulgări, alţii s-au dat cu sania, au patinat şi au

făcut oameni de zăpadă. A început să ningă. Pe jos s-a pus un strat pufos de zăpadă albă ca spuma laptelui. Se înserase. Copiii, vrăjiţi de frumuseţea steluţelor argintii se îndreptau spre casă. Alin şi ceilalţi copii aveau obrajii ca merele roşii. Pe deal s-a lăsat liniştea şi pacea. Acum, copiii sunt în paturile lor, s-au încălzit şi au adormit cu gândul la aventurile palpitante de peste zi .

Compunere de : Flueras Iasmina Roxana

Întâlnire cu primăvara

Iarna s-a sfârşit . Ioana se simte fericită în casa de la marginea pădurii , unde locuieşte cu bunicii ei . Într-o zi , când fetiţa se juca afară , apăru, ca din pământ , în faţa ei Zâna primăverii şi un ghiocel. Zâna o întrebă pe Ioana :

- Ioana , ai fost cuminte ?

- Da , a răspuns Ioana . - Atunci îţi voi da un măr roşu , zise

Zâna. Ghiocelul îi spuse : - Ioana , ştiu că îti plac florile . - Da . Îmi plac tare mult ! - Atunci îţi voi da voie să mă culegi

şi să mă duci bunicii tale .

Compunere de : Moţ Diana Daniela - cl. a II-a B

La săniuş

Alin, Alex şi George au mers la săniuş. Copiii sunt vrăjiţi de culoarea zăpezii,care este albă ca spuma laptelui. Ei se joacă prin zăpadă şi fac bulgări. Valuri de copii se dau cu sania, iar alţii fac oameni de zăpadă. Toţi sunt bucuroşi şi au obrajii roşii ca merele. După o zi aşa de frumoasă cei trei copii se despart de ceilalţi prieteni şi pleacă bucuroşi spre casă. Acolo îi

aşteaptă mama cu mâncăruri delicioase, cu un miros îmbietor. Seara se aşterne peste sat, iar straşnicul ger face steluţe argintii pe geamuri. Copiii se pregătesc de culcare. Liniştea şi pacea au învăluit sufletul lor. Se gândesc cu bucurie la ziua care a trecut şi abia aşteaptă să meargă din nou la săniuş.

Compunere de : Iancu Claudiu Cls a IV-a A

22

ANI DE ŞCOALĂ - Revista Liceului Teoretic “Mihai Veliciu” din Chişineu-Criş

Cărţile Harry Potter au fost scrise de autoara JK Rowling .Ea a dus o viaţa foarte grea datorită lipsa baniilor. Primul volum a luat naştere în Scoţia oraşul

Edinburg,care a fost scrisă de mâna pe caiete de notiţe.

După ce termină prima carte Harry Potter şi Piatra Filozofală care a fost respinsă spre publicare de mai multe

ori. După câteva luni Schplastic Press cumpără drepturile de a publica în America.La scurt timp după publicarea primei carte J K Rowling termina de scris şi cea de a doua carte Harry Potter şi Camera Secretelor care va fi publicat în 1998 în Anglia. Imediat după succesul acestei a doua cărţi ea termină de publicat Herry Potter şi Prizonierul de la Azklaba. Spre bucuria lui J K Rowling cele trei cărţi despre Harry Potter ocupă primele trei locuri în lista celori mai bune cărţi publicate de New York Times. A patra carte Harry Potter şi Pocarhul de Foc s-a vândut chiar înainte de a fi publicat în peste un milion de exemplare,după publicare numărul aceasta a crescut pâna la 5,3milioane de exemplare. În vara anului 2003 J K Rowling a publicat Harry Potter şi Ordinul Phonix, care s-a bucurat de un imens succes,bătînd toate recordurile de vânzări şi comenzi.

De asmenea nici volumul al VI-lea nu a ramas neuitata,el a avut la fel un succes deosepit de mare. În 14 ianuarie 2008 a avut loc lansarea cel de-al VII-lea şi ultimul volum al seriei aventurilor micului vrăjitor.Volumul al VII.lea Harry Potter şi Talismanul Morţii a devenit cartea cu cel mai rapid vânzări din istorie.În primele 24 de ore,numai în Marea Britanie şi SUA s-au vândut peste 12 milioane de copii. Cărţile Harry Potter s-au bucutat de un succes atât de mare încât au făcut jkocuri si filme. Primele 4 filme au avut încasări de 5,3 miliarde $ în lume. Ştiţi de unde vine numele de Harry Poter???? J K Rowling încă din copilarie a dus o viaţă foarte grea fiind se mutau cu părinţile şi sora ei dintr-un oraş în altul. Datorită acestuia a facut rost de foarte mulţi prieteni.O persoană a stat foarte aproape de ea care se numea Potter.O vrut să arată cât de mult înseamnă pentru ea aceasta prieteni şi de aceea o pus numele Harry Potter acestei cărti! Articol de :Garai Anita cls.a Xi-a U. (sursă http://www.cinemagia.ro)

ANI DE ŞCOALĂ - Revista Liceului Teoretic “Mihai Veliciu” din Chişineu-Criş

23

1-Plante bune de miere;2-Stǎpâna stupului;3-Iluzie ;4-Albinǎ;5-Legat de ofertǎ;6-Strâns de albine; 7-Tatǎ de albine; 8-’’Injecţia’’albinei ;9-În arie!;10-Sunt în plus!11-Fricoase;12-Îţi poartǎ numele;13- Holdǎ;14-Rest de miere!;15-Cumplit;16-Ultima albinǎ!;17-Crǎpǎturi;18-Deasupra;19-Dispuse în stea!;20-A cǎra;21-Aripi de albinǎ!;22-Cresc albine;23-Astupǎ gura;24-Glas de bebe;25-Cârpit la mijloc!;26-Pusǎ la butoi;27-A se umezi cu stropi;28-Meandru;29-Arma albinei;30-Cap încoronat;31-Procedeu;32-Absolut nimic;33-Produs al albinelor;34-Pasǎre uriaşǎ;35-În mapǎ!;36-Stau în cort!;37-A ţine la loc sigur;38-Salut!;39-Albinǎ;40-Casa albinelor;41-A ţine la loc sigur;42-Salut!;43-Primele la miere!; 44-Adunare;45-A se mânji cu miere;

SUDOKU

În fiecare bloc sunt câteva cifre între 1 si 9, stabilite dinainte. Acestea trebuie completate cu cifrele lipsǎ, în aşa fel încât fiecare numǎr sǎ figureze o singurǎ datǎ. De asemenea, cifrele de la 1 la 9 trebuie sǎ figureze o singurǎ datǎ atât pe rândurile orizontale cât şi pe rândurile verticale ale celor nouǎ blocuri luate împreunǎ.

(Soluţiile în nr. urmǎtor!) Articol de Bereczki Anita clasa a XI a U sursa : Ziarul Adevarul 18 feb

1 2

3 4

5 6

7 8

9 10

11 12

13 14

15 16

17 18

19 20

21 22

23 24

25 26

27 28

29 30

31

32 33

34 35

36

37 38

39 40

41 42

43

44 45

3 6 2 8 7 1 3 2 6 3 4 8 1 3 6 5 4 2 1 7 6 1 5 4 8 5 7 1 5 2 9 3 7 2 5 4

24

ANI DE ŞCOALĂ - Revista Liceului Teoretic “Mihai Veliciu” din Chişineu-Criş Sufletul ? Adesea stau si ma întreb "ce este sufletul?" si cad într-o adînca melancolie pentru ca astazi putini oameni mai au suflet, iar aceia sînt cei ce-L iubesc pe Dumnezeu si pe aproapele lor. Ce este sufletul?: În cartile de specialitate sufletul este

definit ca fiind totalitatea proceselor afective, intelectuale si volitionale ale omului; omenie, bunatate, mila. Psihologia a încercat sa dea o definitie acestui termen dar nu este cea mai reusita pentru ca "sufletul" nu poate fi definit. Sufletul este specific tuturor fiintelor, dar în special omului.

Reguli de comportament la masa:

*Doamnele vor fi intotdeauna servite inaintea inaintea domnilor *Lingura pentru supa sau paste nu se tine de capat, ci dintr-o parte. *Supa nu se soarbe cu zgomot. *Lingura se duce la gura, nu gura la lingura! *Pozitia corecta la masa este cu spatele drept. Ambele maini se tin pe masa, dar nu este permis sa te sprijini in coate. Marii filosofi afirma ca "sufletul" este "acea substanta spirituala care da omului viata si care este socotita de origine divina si cu esenta vesnica". Sufletul este reflectat prin actiunile, comportamentul omului. Sufletul nu poate fi bun sau rau, deoarece acesta este divin, pur, este

partea nemateriala a omului care îi guverneaza gîndirea, starile, actiunile si care îl mentin pe acesta în viata. Bunatatea inimii omului, care devine profunda si pozitiva asupra aproapelui, reflecta de fapt sufletul acestuia. *Este nepoliticos sa ceri o portie suplimentara de mancare. *Nu folosi cutitul pe post de lingura sau furculita si nu il baga in gura. *Cutitul nu se foloseste in cutia cu unt, in solnita si in nici un alt recipient. *Furculita nu se umple pana la refuz. Te gandesti ca nu ai alta solutie atunci cand te grabesti? Aici te inseli. Mi s-a intamplat ca o persoana care mananca orezul cu bete chinezesti sa-si termine mai repede portia decat mine, care mancam cu furculita.

Articole de : Miron Oana clasa a XI a U (sursa : Prevention nr.3/2008)

ANI DE ŞCOALĂ - Revista Liceului Teoretic “Mihai Veliciu” din Chişineu-Criş

25

Echipa s-a înfinţat în 7 iunie 1947 fiind primul club sportiv din România numită Asociaţia Sportivă Armata(ASA)Bucureşti. Prima dată a participat la o competiţie oficială în ediţia 1947/1948 în divizia A ocupând locul 14.

Primii conducătorii au fost: Oreste Alexandru, Valeriu Sturza şi Ion Nicolau. 1949 - primul trofeu - Cupa României 1951 - începe“decada de aur”, steliştii câştiga 6 titluri de campioni 1956 - unul dintre cei mai buni anii ai stelei. 1974 - se inaugurează stadionul”Steaua”cu o capacitate de 27.000 de locuri 1985 - câştigă Cupa şi Campionatul României 1986 - câştigă Cupa Campionilor 1987 - câştigă Supercupa Europei 1999 - ultima victorie importantă-câştigă Cupa României Echipa: 2007-2008 Portari: Robinson Zapata, Cornel Cernea, Cosmin Vîtcă Fundaşi: Dorin Goian, Daniel Bălan, Mirel Rădoi, Mihăiţă Neşu, Ovidiu Petre, Eugen Baciu, Petre Marin, Sorin Ghionea, Dorel Zaharia Mijlocaşi: Nicolae Dica, Gabriel Boştină, Vasilică Cristocea, Bănel Nicoliţă, Sorin Paraschiv, Florin Lovin, Iulian Ochiroşii

Atacanţi: Victoraş Iacob, Andrei Cristea, Valentin Vasile Badea Antrenori principali: Cosmin Olăroiu, Gheorghe Hagi, Maximo Pedrazini; antrenorul actua): Marius Lăcătuş Trofee: FC.Steaua Bucureşti este echipa de club cu cel mai bun palmares din România. Cele mai de preţ trofee ale echipei sunt: Cupa Campionilor Europei câştigate în 1986, Supercupa Europei câştigată în acelaşi an şi se mai numară şi semifinala de Cupa Uefa din 2006. Steaua este echipa etalon câştigătoare a 23 de titluri de campioni. Este deţinătoare a celor mai multe Cupe ale României. Clasament: Liga – a-II-a - 2007 -2008 - etapa a – XIX - a 1.CFR Cluj -46p 2.Rapid -41p 3.U. urziceni -38p 4.Steaua -38p 5.Poli Timisoara -35p 6.dinamo -32p 7.Fc. Vaslui -31p 8.Gloria B-ţa -25p Figuri emblematice în istoria Stelei: Ion Alecsandrescu - golgheterul campionatului din 1956 cu Steaua Alexandru Apolzon - campion al României de 6 ori cu C.C.A Gavril Pele Balint - câştigător şi finalist al Cupei Campionilor şi al Supercupei Europei cu Steaua ş.a Lazlo Boloni - campion al României de 4 ori, câştigător al Cupei de 2 ori cu Steaua Helmut Duckadam - campion al României de 2 ori, câştigător al Cupei o dată cu Steaua Gheoghe Hagi - câştigător al Supercupei cu Steaua Adrian Ilie - campion al României de 3 ori cu Steaua, declarat cel mai bun fotballist român al anului 1998

Articol realizat de : Rideg Alexandra Clasa a XI a U

Sursa : http://www.Fc.Steaua.ro

26

ANI DE ŞCOALĂ - Revista Liceului Teoretic “Mihai Veliciu” din Chişineu-Criş Trãim într-o lume care devine, pe zi ce trece, din ce în ce mai dependentã de calculatoare, de Internet , de comunicaţii. Va voi vorbi in continuare,

despre tinerii pentru care clienţii de Instant Messaging (IM), fie ca provin de la AOL, MSN, Yahoo, Google sau Skype au devenit forma cea mai importantã de comunicare. Ìntr-o pauzã oarecare la şcoala,am auzit o conversaţie între douã liceene care mi-a atras atenţia. "Lol, fato", a inceput prima, "l-ai auzit şi pe ãla?" "Nu, ce-a zis?", replica foarte curioasa cea de-a doua. A zis ca i-a placut poza ta de avatar! - Omg, omg... chiar a zis asa... nu se poate... neaparat sã-mi dai şi mie diseara copy paste, ca trebuie sã vãd şi eu. - Oki, np. - Şi doar atata a zis? - Nu, a mai zis ca intrã si disearã şi-ti da un buzz ca sã vorbiti voi in private.

Aceasta conversaţie m-a facut sã mã gandesc la influenţa pe care cele mai la moda mijloace de comunicare o au asupra tinerilor . Mi se pare ca, uşor-uşor, toate aceste prescurtari (cele mai multe imprumutate din limba engleza) se transformã intr-o limbã complet nouã, cunoscutã doar de cei care folosesc clienţii de IM in mod frecvent. Un fel de cod "secret", pe care parinţii nu-l cunosc şi nu-l inţeleg, prin intermediul cãruia adolescenţii pot comunica foarte rapid. Problema cea mai mare este cã cei care fac parte din "generaţia Messenger" incep sa-si modifice limba natala . Si aici nu este vorba doar de România, ci de intreaga lume. Este un proces global, care poate nu este inca vizibil la scarã foarte mare, dar pe mãsura ce comunicaţiile online se dezvoltã, este clar cã acestã se va rãspandi si mai mult decat in prezent. Messengerul e o aventurã totalã.. Cand am intrat prima data pe Messenger nu am inteles nimic dintr-o propoziţie de-a unui prieten. "Cf mah vr s vb q mn sau ai trb" .. Acum fraza asta poate vi se pare usoarã cã aţi mai intalnit-o sau poate chiar aţi folosit aceste prescurtari inutile.. acest dialog inexplicabil de messenger.. o combinatie englezo-romano de cartier.

Articol realizat de Petras Adrian Sursã: http://www.jurnalul.ro

ANI DE ŞCOALĂ - Revista Liceului Teoretic “Mihai Veliciu” din Chişineu-Criş

27

Articol realizat de Cioara Romina cls. a XI a U Sursa : ziarul <<Libertatea>>

Berbec 21.03-20.04 Vă preocupă organizarea unei întâlniri cu rudele foarte apropiate. Vă puneţi ambiţia la încercare şi înregistraţi un spor deosebit în lucrările cotidiene

Taur 21.04-21.05 După-amiază, faceţi o delimitare periculoasă între drepturile dv. şi cele ale colegilor. Seara, nu mai rezistaţi şi începeţi să daţi telefoane

GEMENI 22.05-21.06 Găsiţi soluţii originale, dar evazive şi amânaţi rezolvarea problemei pentru altă zi. Seara, consideraţi că indiferenţa este singura armă care v-a rămas.

Rac 22. 06-22.07 Din nou conflicte, din cauza indeciziei referitoare la alegerea programului de weekend. Seara, afişaţi o detaşare aproape nefirească.

Leu 23.07-22.08 Drumuri neaşteptate, iar seara târziu, familie reunită şi fericită, gata să organizeze o petrecere pentru cineva iubit. Nu aveţi cui să mărturisiţi îndoielile sau cât de singur sunteţi

Fecioara 23.08-22.09 Sunteţi dur cu colaboratorii apropiaţi,Vă bazaţi pe contactele sociale de până acum, dar aveţi nevoie şi de alt fel de relaţii.

Balanta 23.09-22.10 Găsiţi pentru cei din anturaj soluţii pentru toate chestiunile şi continuaţi să aveţi probleme cu banii.

Scorpion 23.10-21.11 Puneţi la cale o deplasare relaxantă, care nu va avea niciodată loc. Sunteţi forţat de împrejurări să acceptaţi discutarea unor probleme profesionale.

Sagetator 22.11-20.12 Daţi mai multă atenţie căminului şi copiilor, pe care decideţi să-i educaţi cu mai multă severitate. Celibatarii vor să-i impună persoanei iubite un program extrem de strict.

Capricon 21.12-20.01 Veţi fi derutat de comentariile prietenilor ce susţin că au mai multă experienţă decât dv. şi vor să vă oblige să vă schimbaţi planurile de viitor.

Varsator 21.01-20.02 Diplomaţia cu care acţionaţi îndepărtează cu succes orice fel de pierderi. În curând, veţi

scăpa de acest aspect, dar veţi avea probleme financiare.

Pesti 21.02-20.03 Ieşiţi din starea de apatie de până acum cu ajutorul persoanei iubite. Vi se confirmă unele

bănuieli cam neplăcute, dar scăpaţi în sfârşit de starea de nesiguranţă şi de stres..

28

ANI DE ŞCOALĂ - Revista Liceului Teoretic “Mihai Veliciu” din Chişineu-Criş

Mărul este cea mai cunoscută şi mai importantă specie pomicolă din climatul temperat. Importanţa rezidă din vechimea culturii, suprafaţa şi producţia obţinută, valoarea alimentară, dietetică şi terapeutică a fructului, plasticitatea ecologică, productivitatea şi pretabilitatea la cele mai diverse tehnologii de cultură ale soiurilor.

Merele au o compoziţie chimică complexă (tabel

ul 3) şi grad foarte redus de refuzuri, se pretează la prepararea unor produse diverse dar rămân prin excelenţă utilizate ca fructe proaspete pentru desert. Consumul de mere are un efect benefic asupra omului sănătos, bolnav sau convalescent.

Glucidele din mere pătrund rapid în circuitul sangvin, refac rezerva de glicogen a ficatului ceea ce le conferă funcţie reconfortantă.

Acizii organici stimulează pofta de mâncare, potolesc setea şi nu măresc aciditatea gastrică întrucât se găsesc sub formă de săruri iar radicalul organic se arde în procesul de respiraţie.

Substanţele pectice au rol laxativ, împreună cu celuloza formează fibra vegetală care contribuie la eliminarea tractului intestinal şi combate astfel constipaţia. Efectul alimentar şi terapeutic al merelor este conferit însă de vitamine (C, A, B1, B2, etc.) şi de sărurile minerale. Principalele componente chimice ale merelor

Merele sunt indicate în combaterea multor afecţiuni dar mai ales în cele hepatice, biliare, renale, cardiovasculare, reumastimale, insomnii, constipaţii

cronice, etc. Merele contribuie de asemenea la scăderea colesterolului, la eliminarea acizilor urici, absorb unele toxine şi au un efect tonic general. Sunt recomandate

tuturor persoanelor dar mai ales copiilor, bătrânilor, bolnavilor, convalescenţilor, etc. Articol de: Orosz Sebastian cls. a XI a U (sursa: Cartea Agricultorului )

Substanţe chimice g/100g fruct

proaspăt

Apă totală Zaharuri total Aciditate totală (în acid malic) Substanţe tanoide Substanţe pectice Proteine total Substanţe minerale Acid ascorbic (mg %) Valoarea energetică

77,80-88,50 7,59-16,40 0,16-1,27 0,06-0,31 0,23-1,14 0,18-0,72 0,10-0,42

1,00-47,00 46,00-84,00 cal

ANI DE ŞCOALĂ - Revista Liceului Teoretic “Mihai Veliciu” din Chişineu-Criş

29

Burberry propune pentru primavara-vara 2008 o reintoarece la moda anilor '80; o femeie moderna, in rochii indraznete ce marcheaza linia corpului, cu aplicatii metalice. Un rol important in show au jucat mantourile/jacketele in culori pastelate. Piesa de rezistenta a fost cureaua cu aplicatii metalice, folosita in toate combinatiile, cu rochii, fuste si chiar peste mantouri.

Emporio Armani. Desi este "sora mai mica" a celebrei linii de haine Giorgio, Emporio are avantajul de a se adresa persoanelor care au nevoie de o garderoba casual, fara prea multe aparitii pe covorul rosu. Au fost prezentate multe rochii in alb si negru (gen tabla de sah), fuste drepte si multe jackete. Cateva rochii negre, metalizate au fost varianta propusa pentru seara. Fendi a surprins ca intotdeauna, fiind greu de spus ce anume a creat mai multa senzatie: stirea ca anul viitor casa Fendi va prezenta o colectie pe marele Zid Chinezesc, ca celebra poseta Baguette a implinit 10 ani de existenta in topul celor mai bine vandute sau ca Lagerfeld a propus o noua silueta pentru vara 2008. Asa cum s-a vazut si la New York, o noua lungime se impune pentru primavara: fuste si rochii usor sub genunchi. Karl propune fuste elaborate, cu multe suprapuneri, volane, cu imprimeuri grafice si curele late.

Dolce&Gabbana. Cunoscuti pentru un stil deloc conservator, designerii sicilieni au surprins printr-o abordare mai temperata, cu influente artistice. Pentru tinutele de zi, cei doi au propus fuste mini din brocart si rochite lejere super senzuale din matase aproape transparenta. Piesele de rezistenta au fost niste creatii voluminoase din tull, cu imprimeuri pictate, mici capodopere-rochii pe care le vom vedea cu siguranta in curand pe covorul rosu.Gucci a adaugat o noua pagina in lista celor mai chic prezentari de moda cu rochite Barbie roz, fuste, rochii cu talia marcata prin curele late, jackete de piele (biker jackets) combinate cu topuri din tartan. Un stil chic elegant cu accente rock.Missoni a prezentat o colectie exploziva intr-o imbinare de sofisticat si senzual: rochite stralucitoare-metalizate pentru seara, tricotaje colorate si multe imprimeuri, atat florale cat si grafice. Lungimile sunt pe placul si

conformatia tuturor, scurte, lungi, cu taieturi indraznete sau clasice.

Roberto Cavalli. Imaginea de sex-bomb cu care ne obisnuise designerul italian s-a mai domolit in ultimele sezoane, iar anul acesta Cavallli are meritul de a fi prezentat una dintre cele mai incantatoare colectii ale saptamanii. Prezentarea a inceput avand ca fundal o imagine a Salii Oglinzilor din Versaille. Accente victoriene dar cu influente ale anilor '70, o varietate de rochii albe de batist cu dantele. Un element cheie (care se regaseste si in alte colectii la Milano) au fost franjurii. La Cavalii, franjurii sunt mai grosi, aproape ca niste petale, prezenti pe jackete sau saluri. Must have pentru vara sunt bluzele din matase gen anii'70 si jacketele cu imprimeuri florale, purtate cu jeansi.

D Squared. Daca cei mai multi designeri au la prezentari vedete A-list doar in public, Dan si Dean Caten au adus o vedeta chiar in prezentare, Rihanna debutand ca model in colectia de primavara-vara. Tema colectiei a fost "petrecerea" sau mai bine zis "party girls" - petrecaretele pe care cei doi designeri le-au imbracat in tinute cu influente 60s. Multe rochite si topuri cu gulere pretioase, cu aplicatii si o varietate de rochi mini, care au dezgolit un pic prea mult.

BLIDAR OANA, Casa a XI a U

sursa www.FASHION.ro

30

ANI DE ŞCOALĂ - Revista Liceului Teoretic “Mihai Veliciu” din Chişineu-Criş

Revista fost concepută, editată şi tipărită ca urmare a parcurgerii, asimilării şi punerii în practică a unor teme de specialitate la materia „Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor”

PPPeeennntttrrruuu aaapppaaarrriiiţţţiiiaaa pppuuubbbllliiicccaaaţţţiiieeeiii dddeee fffaaaţţţăăă aaauuu mmmuuunnnccciiittt eeellleeevvviiiiii ccclllaaassseeeiii aaa XXXIII aaa ssspppeeeccciiiaaallliiizzzaaarrreeeaaa ...“““ fffiiilllooolllooogggiiieee””” ,,, sssuuubbb îîînnndddrrruuummmaaarrreeeaaa ppprrrooofffeeesssooorrruuullluuuiii lllooorrr dddeee TTT...III...CCC...,,, iiinnnggg... PPPrrreeedddaaa OOOccctttaaavvviiiaaannn

(inainte de casatorie)

> EA: Poate ar trebui sa plec? > EL: Nu, nici sa nu te gindesti! > EA: Ma iubesti? > EL: Sigur! > EA: M-ai inselat vreodata? > EL: Nu, cum de ti-a venit asa ceva prin minte? > EA: Ma vei saruta? > EL: Da, sigur! > EA: Ma vei bate? > EL: Nici intr-un caz! > EA: Pot sa te cred? (Dupa casatorie: cititi de la sfarsit la inceput).

• Prof. Biro Margit • Înv. Cristea Cornelia • Înv. Galea Sorina • Înv. Jivan Dana • Înv. Moţ Floare

Au sigurat trimiterea materialelor pentru publicare :

• Elev cls XI-U Stana Simona • Elev cls XI-U Vig Ovidiu • Elev cls XI-U Pantoş Cristian • Prof. Preda Octavian •

Elevii care care doresc să publice materiale în revista şcolii, se pot adresa

Realizare copertă : Matache Laura, clasa a XI a R

Opiniile exprimate în cuprinsul articolelor, aparţin în totalitate semnatarilor lor. Justeţea, corectitudinea şi originalitatea lucrărilor şi materialelor prezentate în cuprinsul prezentei reviste sunt asumate de semnatarii (îndrumătorii) articolelor.

Maxima lunii februarie

" Viata poate fi inteleasa numai privind inapoi, dar trebuie traita privind inainte"

(Soren Kirkegaard – filozof şi teolog danez 1813-1855)

Asamblare şi paginare : prof . Preda Octavian


Recommended