licenta_finala

UNIVERSITATEA „VALAHIA’’ DIN TÂRGOVIȘTE

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

SPECIALIZAREA PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator:Conf. Univ. Dr. Pehoiu Gica

Absolvent :Munteanu Ana Maria

TÂRGOVIȘTE

20151

„TURISMUL CULTURAL ISTORIC ÎN

MUNICIPIUL PLOIEŞTI ”

2

CUPRINS

ARGUMENT…………………………………………………………………………………….5

CAPITOLUL I Individualitatea geografică a Municipiului Ploieşti.

1.1 Aşezarea geografică şi limitele……………………………………………………………….6

1.2 Aspecte generale ale reliefului……………………………………………………………….8

1.3 Resursele climatic şi hidrografie…………………………………………………………….9

1.4 Biodiversitea…………………………………………………………………………………16

Bibliografie………………………………………………………………………………………19

CAPITOLUL II Particularităţi geodemografice actuale ale Municipiului Ploieşti.

2.1 Dinamica populaţiei…………………………………………………………………………20

2.2 Funcţionalitatea economică actuală a oraşului Ploieşti……………………………………25

Bibliografie………………………………………………………………………………………..27

CAPITOLUL III Evoluţia istorică a Municipiului Ploieşti.

3.1 Scurt istoric cu privire la atestarea documentară a oraşului………………………………28

3.2 Faze de evoluţie ale oraşului Ploieşti…………………………………………………………29

Bibliografie………………………………………………………………………………………....32

CAPITOLUL IV Potenţialul turistic al Municipiului Ploieşti.

4.1 Potenţialul turistic antropic……………………………………………………………………33

4.2 Alte obiective turistice………………………………………………………………………….34

Bibliografie…………………………………………………………………………………………50

CAPITOLUL V Valorificarea turismului în Municipiul Ploieşti.

5.1 Structuri de cazare turistică ………………………………………………………………….51

5.2 Structuri de alimentare turistică……………………………………………………………...55

5.3 Structuri turistice pentru agreement………………………………………………………....56

Bibliografie…………………………………………………………………………………………60

CAPITOLUL VI Circulaţia turistică.

6.1 Dinamica numărului de turişti ………………………………………………………………..61

6.2 Sosiri ale turiştilor……………………………………………………………………………...62

6.3 Înnoptări ale turiştilor………………………………………………………………………....63

Bibliografie…………………………………………………………………………………………65

CAPITOLUL VII.Valorificarea turismului cultural istoric al Municipiului Ploieşti în

perspective dezvoltării durabile.

3

7.1 Turismul urban şi dezvoltarea durabilă…………………………………………………….66

7.2 Strategia de dezvoltare durabilă a Municipiului Ploieşti…………………………………..68

Bibliografie………………………………………………………………………………………..70

CAPITOLUL VIII Valorificarea metodico–didactică a lucrării în activităţile cu conţinut

geografic.

8.1 Integrarea conţinutului în activitatea de la Geografia Romaniei

clasa a IVa…………………………………………………………………………………………..72

Bibliografie………………………………………………………………………………………….74

CONCLUZII………………………………………………………………………………………..75

ANEXE……………………………………………………………………………………………..77

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………..88

4

ARGUMENT

În acest studiu am încercat să analizez existenţa în cuprinsul Municipiului Ploiești a unui

anumit potenţial turistic, atât natural cât şi antropic, pe baza datelor bibliografice şi statistice

disponibile, în vederea dezvoltării si a valorificarii turismului cultural istoric.Pe harta ţării, Ploieștiul

constituie un punct de referinţă pentru istoria şi cultura poporului român:Nichita Stănescu,Ioan Luca

Caragiale, născuţi pe aceste meleaguri, sunt nume înscrise cu litere de aur în istoria culturii şi

civilizaţiei poporului nostru. Un număr mare din obiectivele antropice existente fac parte din

patrimoniul naţional de aici şi un interes crescut pentru Ploieștii de ieri, de azi şi de mâine.

Muzeele din Municipiul Ploiești sunt semnificative ca mărime şi ca număr, încercându-se să se

păstreze vie în memoria populaţiei, evoluția locuirii acestor meleaguri, tradiţiile, momente din

trecutul acestui teritoriu care nu trebuiesc uitate şi care au importanţă istorică la nivel local şi

naţional.Cele mai multe biserici din Municipiul Ploiești au fost construite în secolul al XVIII-lea, de

unde s-au propagat în acel secol însemnate curente populare . Din analiza elementelor potenţialului

turistic al municipiului rezultă existenţa condiţiilor favorabile dezvoltării următoarelor forme de

turism: turismul de circulaţie( sub mai multe forme: turismul de tranzit; turismul intinerant cu

valenţe culturale) si turismul de reuniuni, congrese, afaceri zona Ploieștiului este solicitată datorită

accesibilităţii şi apropierii de capitală.

În realizarea acestei lucrări am fost sprijinită de doamna Conf. Univ..Dr. Pehoiu Gica, căruia țin să- i

mulțumesc pentru îndrumările acordate.

5

CAPITOLUL I INDIVIDUALITATEA GEOGRAFICĂ A MUNICIPIULUI

PLOIEȘTI

1.1 Așezarea geografică și limitele.

Fig.1 Poziția geografică în cadrul județului Prahova (sursa http://www.rotravel.com)

Municipiul Ploiești, reședinta judetului Prahova, este situat în partea sudica a județului, la 60

km Nord de București, capitala României, 110 km Sud de Brasov, 70 km Vest de Buzău și 50 km

6

Est de Târgoviste.Se învecinează cu comunele Bucov și Blejoi în partea de nord,cu comunele Brazi

și Bărcănești în partea de sud ,la vest cu comuna Târgusoru Vechi și la est cu comuna Berceni.

Municipiul Ploiești se întinde pe o suprafață de 5844,83 ha, dintre care 5189,70 ha intravilan.

Din punct de vedere matematic orașul Ploiești este amplasat la intersecția paralelei de 45 056’24’’ latitudine nordica cu meridianul de 250 1’48’’ longitudine estica, la o altitudine medie de

165m.(Catana, 2013, 7-8)

Așezat la sud de zona colinară pericarpatică și la nord-vest de confluența celor două râuri

principale care curg în zona, Prahova și Teleajen, municipiul se situează în Câmpia piemontană a

Ploieștilor, între altitudinile de 140 m și 180 m față de nivelul mării.

Fig.2 Poziția Câmpiei Ploieștiului (sursa http://www.rotravel.com)

Câmpia piemontană a Ploieștiului este o subunitate a câmpiei piemontane a Prahovei, situate

între râurile Cricovul Dulce la est și Ialomița la vest, Câmpia Gherghiței la sud și Subcarpații

Moldovei la nord.Ea are o altitudine cuprinsă între 100m și 250m și este ultima formă de relief

traversata de râul Prahova, înainte de vărsarea lui în râul Ialomița. (Nivulescu,Velea, 1973, 75 )

7

1.2 Aspecte generale ale reliefului:

Municipiul Ploiești este situat în Câmpia piemontană a Ploieștilor, aceasta reprezentând

conul de dejecție al râului Prahova, desfășurat predominant pe partea stângă a râului, ea fiind ultima

unitate de relief străbătută de râul Prahova, înainte de vărsarea acestuia în Ialomița.

Câmpia Ploieștiului se prelungește de la granița cu Subcarpații de Curbura în interiorul

cărora intră sub forma unui golf, de-a lungul râului Prahova, până la o înălțime de maxim 350 m în

N și până la Câmpia Gherghiței în partea de S, unde înălțimea minimă este de circa 72 m.

Câmpia Ploieștiului este o câmpie piemontană, ușor aplecată, alcătuită din aluviunile aduse

de Prahova și Teleajăn; are conturul tipic al unui con de dejecție, fiind mai strâmtă în partea de nord

(2-2,5km lățime) și mai întinsă în partea de sud (circa 35km lățime).

Diferența de înălțime dintre punctul cel mai înalt al câmpiei Ploieștiului (417m) și cel mai

jos(73m) este de aproximativ 344m. Această amplitudine altimetrică pe o lungime de circa 40 de

km înseamnă un povarnis destul de evidențiat pentru o zonă de câmpie, de 8m/km În cadrul Câmpiei

Ploieștiului desimea divizării reliefului indică valori diferite, cuprinse între 0 și 4,7km pe km pătrat

Acest fapt se datorează conului de dejecție al Prahovei care ajunge la o lărgime de peste 20km și o

grosime a aluviunilor de peste 60m.( Catana, 2013, 23-24 )

În cadrul Câmpiei Ploieștiului se află numeroase forme de relief. Una dintre formele de relief

întâlnite aici este lunca, unitate morfohidrografică complexă, care reprezintă sectorul cel mai jos și

cu vârsta cea mai proaspătă, evoluat în lungul văilor .Înfățișarea, dezvoltarea și alcătuirea lor au fost

determinate de modificările întâmplate în dinamica râurilor, ca consecință directă a schimbărilor

bio-climatice, eustatice și neotectonice din postglaciar.Înfățișarea, alcătuirea și extinderea luncilor

sunt determinate de particularitățile reliefului major, dar și de schimbările raportului dintre debitul

solid și debitul lichid, modificările sezoniere și întâmplatoare ale regimului de scurgere.

Din perspectiva modelării recente a reliefului, Câmpia Ploieștiului este afectată în deosebi de

fenomene de eroziune și înmagazinare fluvială, care se petrec de-a lungul albiilor, dar și de

fenomene specific frunților de terase (pluviodenudarea) sau întinderilor orizontale interfluviale

( sufoziunea ,tasarea). Procesele de sufoziune și tasare se întâmplă în zonele acoperite cu loess și

provoacă apariția crovurilor.În Câmpia Ploieștiului crovurile sunt într-o etapă incipientă, apărând în

zonele unde apa din precipitații sau din zăpadă băltește pentru mai multă vreme. Pe creștetul

teraselor sunt specific procesele de ravenare, îndeosebi unde vegetația nu există. Sistemul modelării

8

http://ro.wikipedia.org/wiki/Aluviune

prezente a fost intens influențat de răspândirea terenurilor arabile și de despăduriri, astfel omul a

contribuit la intensificarea acestor procese prin arături și prin lipsirea solului de protecția vegetației .

Pe suprafața Câmpiei Ploieștiului exista și amprente ale modelării antropice. Astfel, cea mai

răspândită acțiune antropică o reprezintă arătura, la care se adaugă utilizarea numeroșilor fertilizatori

ce au schimbat ph-ul solului. (Niculescu, Velea, 1973, 20-25)

1.3 Resursele climatice și hidrografice

TEMPERATURI

În aria Municipiului Ploiești temperatura medie anuala este de 10,5 0C, această valoare fiind

cauzata de bilanțul radiativ -caloric care imprimă valori ridicate din cauza așezării orașului în

preajma paralelei de 450 lat.N.Un alt factor local care influențează temperatura Municipiului Ploiești,

este orașul care contribuie la încălzirea artificiala a climei, în primul rând prin activitățile sale

industriale (în procesul funcționării întreprinderile degajă căldură) iar în al doilea rând prin mașinile

care circula în interiorul orașului (prin arderea combustibilului degajă căldură în atmosfera). De

altfel este știut faptul ca, temperatura este în general cu cel putin 2 0 C mai ridicată în interiorul

orașelor.

Temperatura medie lunară oglindește schimbarea valorilor temperaturii aerului de-a lungul unui an

astfel valoarea cea mai mică se percepe în luna ianuarie (-1,50 C) din cauza încălzirii solare

scăzute, a pătrunderii aerului rece continental de la marginea anticiclonului ruso-siberian și a

radiației pământene care are valori foarte ridicate în perioada această a anului.Temperatura medie

cea mai ridicată se înregistreaza în luna iulie (22,40 C) și se datoreaza instalării unui regim de

presiune ridicat(cer senin și vreme caldă),care conduce la destrămarea ansamblurilor noroase (iulie

este luna care înregistrează cele mai reduse valori ale nebulozității).

Cele mai ridicate temperaturi în perimetrul orașului, se înregistrează atunci când au loc mișcări ale

maselor de aer continental în plan orizontal (advecții) din Sud-Vestul Asiei sau Nordul Africii. O

astfel de situație s-a consemnat în data de 05-07-2000 când temperatura aerului a fost de 41,20 C.

Cele mai mici temperaturi sunt înregistrate în sezonul rece al anului, în deosebi în luna ianuarie, în

urma invaziilor maselor de aer polar sau artic ce aparțin Anticiclonului Scandinav sau Anticiclonului

Siberian, cea mai scăzută temperatură a fost de -240C și s-a înregistrat în data de 26-01-2000.

( Catana, 2013, 24-25 )

9

Fig.3 Sursa datelor: Stația meteorologic al Ploiești

PRECIPITAȚIILE ATMOSFERICE

În Municipiul Ploiești cantitatea medie anuală de precipitații este de 617,2 mm și este

condiționată de factorii pluvio-genetici, prezența nucleelor de condensare, altitudine.

Particulele poluate cu caracter de nucleu de condensare (artificiale) eliminate în atmosferă prin

activitățile din oraș duc la formarea precipitațiilor.

În ceea ce privește cantitățile medii lunare, acestea prezintă valori variate de la una la alta, cantitatea

maximă înregistrându-se în luna iunie -87,8 mm, ca consecință a creșterii activității ciclonice.În luna

februarie se realizeaza minimul cantității lunare de precipitatii - 24,4 mm, datorită predominării

timpului frumos și calm ce nu avantajează dezvoltarea norilor.(Catana, 2013, 25 )

VÂNTURILE

În orașul Ploiești direcția predominantă a vântului este cea dinspre N-V-19% și calmul

atmosferic are valoarea de 36%,înfațișând o valoare maximă în lunile de iarnă (stratificarea aerului

nepermițând crearea curenților atmosferici)și un minim în lunile aprilie , mai și iunie (din cauza

10

accentuării activității ciclonice).Direcția vântului este modificată de forma orașului și trama stradală,

viteza maselor de aer este dependenta de forța gradientului baric orizontal și de forma zonei

active.În această zonă viteza medie anuală a vântului este de 2,4m/s, cele mai crescute valori ale

vitezei vântului sunt consemnate din direcțiile nord și nord-vest cu 3,5m/s, iar cele mai scăzute

valori se consemnează din direcțiile sud-est și sunt de 1,5m/s.

Datorită încălzirii mai accentuate a orașului comparativ cu regiunile din jur, apar curenții ascendenți

deasupra acestuia, astfel aerul mai rece și mai dens al câmpurilor alăturate se mișcă din toate

direcțiile către mijlocul orasului, toate acestea ducând la apariția unui sistem convergent de vânturi

cu caracter de briză, având viteza de aproximativ 3m/s.Ceața și pâcla industriala pot fi împinse de

către brizele urbane spre mijlocul orașului, având efecte negative asupra sănătății populației.

( Catana, 2013, 26)

UMIDITATEA AERULUI

Umiditatea aerului are o importanță mare în procesul de formare a precipitațiilor. Radiațiile

solare sunt filtrate și absorbite de către vaporii de apa, modificând astfel dinamica anuală și diurnă a

temperaturii aerului.Scăderea temperaturii reprezintă un element care schimbă umiditatea relativa a

aerului.

Valoarea medie anuală a umidității aerului este de 78%, valorile lunare înregistreaza un maxim în

lunile de iarnă -87% în luna decembrie la stația meteorologica Ploiești (datorită advecțiilor de aer

umed din N continentului și temperaturilor scăzute).Cea mai scăzută valoare a umidității aerului se

înregistrează în luna iunie -70% (se instaleaza un regim anticiclonic).( Catana, 2013, 26 )

NEBULOZITATEA

În formarea nebulozității deasupra orașului Ploiești, un rol important îl au activitățile

industriale cu emisiile de fum rezultat din arderile combustibililor și circulația rutieră intensă.

Nebulozitatea maximă se înregistrează iarna și se datorează existenței norilor stratiformi în luna

decembrie înregistrându-se cea mai mare valoare (6,7zecimi).Minimul nebulozității se înregistrează

vara, pe timp anticiclonic (curenți ascendenți care cauzează destrămarea norilor) valoarea cea mai

mică având-o luna august (4,1zecimi).Valoarea medie anuală a nebulozității este de 5,5zecimi.

( Catana, 2013, 27 )

ALTE FENOMENE METEOROLOGICE

11

Alte fenomene meteorologice remarcate pe teritoriul Municipiului Ploiești sunt: bruma, ceața

și roua.

Bruma este un fenomen caracteristic sezonului rece al anului pe temperaturi scăzute și umezeala

ridicată, cele mai importante cazuri de brumă sunt cele din lunile aprilie sau septembrie (timpurii

sau târzii).Numărul mediu anual al cazurilor de bruma este de 52,4.

Fenomenul de ceață este mai des întâlnit de la sfarșitul lunii octombrie până la începutul lunii aprilie

(o medie de 38,4 cazuri), iar durata fenomenului de ceață se află în relație strânsă cu variația

temperaturii și evoluția umezelii relative.

Durata depunerii de rouă este foarte mare din martie până la sfârșitul lui noiembrie,numărul mediu

anual al cazurilor de rouă este de 40,1( la stația Ploiești).( Catana, 2013, 27 )

APELE

Orașul Ploiești este situate între două mari râuri, primul dintre ele,Prahova, spre sud-vest,

atingând ușor municipiul prin comuna suburbană Brazi, iar cel de-al doilea, Teleajenul, spre nord și

est, străbătându-l prin comunele suburbane Blejoi, Bucov, Berceni. Orașul este așezat pe râul

Dâmbu, care izvorăște în zona de dealuri a orașului Băicoi, trece prin oraș și prin două comune

suburbane și apoi prin comuna Râfov, unde se varsă în Teleajen. Dâmbu are astăzi apa puțină; este

canalizat pe aproape toată partea ploieșteană a traseului său, în el deversându-se, la ieșirea din oraș,

sistemul de canalizare al acestuia

Până la intrarea în oras, alimentează un lac de lângă pădurea Paulești și câteva heleștee private din

acea zonă. După subtraversarea drumului național Ploiești-Vălenii de Munte, ajunge în zona

depoului de tramvaie Ploiești.( Niculescu, Velea , 1973, 38-40 )

12

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2fov,_Prahova

http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83icoi

http://ro.wikipedia.org/wiki/D%C3%A2mbu,_Prahova

http://ro.wikipedia.org/wiki/Berceni,_Prahova

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Teleajen

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Prahova

Fig.4 Cursul pârâului Dâmbu - de la Bariera Bucov până în Bariera Rafov

Fig.5 Râul Teleajen (Sursa:arhiva personală)

13

Fig.6 Râul Prahova(Sursa:arhiva personală)

Fig.7 Pârâul Dâmbu(Sursa:arhiva personală)

În pârâul Dâmbu sunt descarcate apele uzate de la stația de epurare municipală Corlanești și

cele de la stația de epurare Băicoi, din zona industrial și rezidențială a municipiului Ploiești.

14

Mai menționez lacul artificial din Parcul Tineretului, lacul Păltinoasa din care întreprinderile se

alimentează cu apa industriala.

Fig.8 Lacul artificial din Parcul Tineretului(Sursa:arhiva personală)

Lacul Paltinu este un lac de acumulare pentru apă potabila, întins pe o lugime de 3 km,

oferind o priveliște încântătoare. Este așezat într-o zona montană pitorească, în bazinul Doftana iar

în apropriere se găsește râul Doftana, la confluența cu Pârâul Păltinoasa și Secaria. Situat la o

altitudine de 650 m lacul Păltinoasa ocupă o suprafață de 215 ha. Barajul Paltinu serveşte în

principal pentru alimentarea cu apă potabilă şi industială a municipiilor Câmpina şi Ploieşti. În

subsidiar, barajul asigură şi apă pentru irigarea a 9.000 ha în lunca râului Prahova în zona Băicoi-

Ploieşti şi pentru salubrizarea râului Dâmbul din Ploieşti.

15

Fig.9 Lacul Păltinoasa

În orasul Ploiesti pânza freatică este situate între 6-20m adâncime, iar privitor la debit și

calitate aceasta satisface parțial necesitățile de apă potabilă ale orașului. ( Catana, 2013, 21-28 )

1.4 Biodiversitarea

Vegetația de odinioară a Ploieștiului a fost aceea a unei păduri de câmpie, în care predomină

stejarul pedunculat (Quercus robur), alături de alte varietăți de stejar și gorun. Resturi din pădurea de

altădată s-au mai păstrat până târziu și chiar în prezent mai există, ca arbori ocrotiți, doi stejari

bătrâni, la Ghighiu, dincolo de marginea de sud a orașului.

În prezent vegetația este cea specifică marilor aglomerări urbane, formată îndeosebi din

esențe ornamentale și de aliniament, plantații de castani, plopi și salcâm, spațiile verzi și parcurile

fiind destul de restrânse (zona bulevardului, parcul de la Sala Sporturilor, parcul din nordul orașului,

parcul „Mihai Viteazul”, parcul de la Bariera Bucov). Acestea ocupa numai 85,5 ha, revenind, în

medie, 3,2 mp. pe locuitor. (Popescu, 1985, 30 )

16

Fig.10 Parcul central –Platan secular

Pe raza orașului pot fi văzute și câteva exemplare de arbori endemici, aclimatizați în timp,

care se află sub ocrotirea legii, printre care și „arborele mamut” secular-sequoia dendron giganteum

din curtea Muzeului Memorial „Paul Constantinescu” (str. Nicolae Bălcescu nr. 15), smochini, dar și

câteva exemplare de stejari seculari, amintind de Codrii Vlăsiei. În vechile cartiere, cu case „pe

pământ”, locuitorii continuă să planteze pomi fructiferi (vișinul, cireșul, mărul, nucul etc.) și să

cultive legume și flori.

Câmpia Ploieștiului face parte din zona nemorală (a pădurii de ștejar), subzona pădurilor de

ștejari submezofili-termofili.În sud-est apare contactul cu silvostepa.Vegetația intrazonală este cea

de luncă, acvatică, palustră, vegetală și ruderală.Predominant este ștejarul pedunculat (Quercus

robur), care formează asociații vegetale în luncile râurilor, împreună cu gorunul (Q. petraea),

carpenul (Carpinus betulus), alunul (Corylus avellana).Subarboretul este format din măr pădureț

(Malus silvestris), păducel (Crataegus pentagyna), cornul (Cornus mas).Apare și teiul (Tilia

cordata, Tilia platyphyllos), de exemplu la Crângul lui Bot. Pădurile de luncă sunt formate din anin

negru (Alnus glutinosa), plopul alb (Populus alba), plopul negru (Populus nigra), salcii (Salix

triandra, S.pentandra,S. fragilis). Pe locul pădurilor defrisate și la contactul cu zona de silvostepă

17

apar, pe locurile necultivate, pajiști de câmpie.Pajiștile care apar în locul pădurilor de stejar sunt

formate din Poa pratensis și alte graminee-Festuca valesiaca, Agropyrum repens, Trifolium. În sud-

est, spre zona de silvostepa pajiștile sunt formate din Festuca valesiaca, graminee-Poa bulbosa,

Agropyrum repen și dicotiledonate.

Vegetația palustră este formată din: Phragmites (stuf), Typha (papură), Scirpus, Juncus,

Carex, formând fitocenoze ierboase în luncile râurilor.

Vegetația segetală însoțește culturile agricole, iar cea ruderală așezările omenești și căile de

comunicație.( Popescu, 1985, 32 )

Fauna este formată din lup, iepure, vulpe, mistreț, pisica sălbatică, veverița, cerb, rozătoare,

șarpele de alun, iar dintre păsări gaița, grangurele.

Fauna azonala apare în lunci și este formată din păsări-acvila de câmp, gaița de pădure,

mierla, pițigoiul, cucuveaua.

Dintre pești apar mreana, cleanul, scobarul, linul. Numeroasele unități industriale și

exploatările petroliere, prin reziduurile deversate în aceste ape, duc la poluarea accentuata și implicit

reducerea sau chiar dispariția faunei acvatice.

Formațiunile forestiere sunt:

-sleauri de câmpie de stejar;

-plopisuri amestecate, cu plop alb și negru;

-stejarete pure;

-sleauri de luncă;

-frasinete.

Sleaurile de câmpie de stejar ocupă o suprafață întinsă pe dreapta Prahovei (Varnița,

Misleanca, Tinosu).Sunt formate din stejar pedunculat, frasin, plop alb. Etajul inferior este format

din tei, carpen, ulm, jugastru. Subarboretul cuprinde specii de păducel, sanger, măces, soc, lemn

câinesc, alun, iar cel ierbos cuprinde specii de mull.(Popescu, 1985, 35-37)

18

Fig. 11 Vegetație de luncă, în zona localității Stăncești (râul Prahova)

BIBLIOGRAFIE

Catana, M., C., (2013), Municipiul Poiesti-remodelarea urbana si calitatea vietii, Ploiesti: Editura

Ploiesti Mileniul III

Niculescu, GH., Velea, I., (1973), Județul Prahova, Bucuresti: Editura Academiei R.S.R.

Popescu, P.D., (1985), Ghid de oraș Ploiești, București: Ed.Sport.Turism.

19

CAPITOLUL II PARTICULARITĂȚI GEODEMOGRAFICE ACTUALE

ALE MUNICIPIULUI PLOIEȘTI

2.1 Dinamica populației.

În prima parte a acestui capitol voi analiza caracteristicile populaţiei, respectiv evoluţia

numărului populaţiei, structura pe sexe şi grupe de vârstă, structura etnică, nivelul de instruire al

populaţiei, resursele de muncă. Populația este într-o continuă modificare numerică , în timp și în

spațiu, ca urmare a influenței factorilor sociali , culturali, etc .

Municipiul Ploieşti este reşedinţă de judeţ, principalul centru economic, politico-

administrativ şi cultural la nivel judeţean. Importanţa şi rolul municipiului depăşeşte nivelul

judeţean, el fiind considerat în ierarhia funcţională în cadrul reţelei de localităţi din România oraş de

rangul I. Încadrarea municipiului. Ploieşti în reţeaua de localităţi ca municipiu de rang I a avut ca şi

criterii faptul că are un număr mai mare de 200.000 de locuitori, accesibilitate directă la reţeaua

majoră de căi de comunicaţii paneuropene (rutiere, feroviare, navale şi aeriene), o bază economică

de înalt nivel tehnologic şi flexibilă (sector secundar, servicii productive, social-culturale şi de

natură informatică), universităţi, institute de învăţământ superior diversificate şi o viaţă culturală

bogată. În cadrul Regiunii Sud-Muntenia, municipiul. Ploieşti este cel mai mare centru urban după

criteriul numărului de locuitori. ( Cucu, 1996, 38-40 )

La ultimul recensământ din 2011, populaţia municipiului Ploieşti număra 227194 locuitori.

Efectivul demografic al municipiului Ploieşti a crescut progresiv în perioada industrializării şi

urbanizării (intervalul 1966-1990), creştere determinată de populaţia care a migrat dinspre rural spre

urban şi de ratele înalte ale natalităţii. Creşteri importante de populaţie s-au înregistrat din sec. al

XIX-lea, creşterea sa fiind mai rapidă comparative cu oraşele mari din ţară cu excepţia

Bucureştiului şi Constanței, fapt care se explică prin extinderea extracției de petrol. Cu toate

pierderile cauzate de cel de-al doilea război mondial, populația Ploieștiului s-a refăcut rapid,

înregistrând 95.632 de locuitori la recensământul din 1948. (Catana, 2013, 29-30 )

În perioada recentă, trendul de creştere s-a păstrat până în anul 1995 (255259)

persoane( maxim demografic înregistrat),dupa care incepe sa scada in anul 1998 (251348), acest fapt

explicându-se prin menţinerea atracţiei pentru populaţia din jurul municipiului şi prin măsurile de

liberalizare a circulaţiei persoanelor. Scăderea numărului populaţi începând cu anul 1996 se explică

20

prin reducerea după 1990 a ratei natalităţii prin liberalizarea avortului şi efectele negative ale

procesului economic de recesiune severă şi migraţie externă, creşterea atracţiei pentru locuire în

zonele periurbane, respectiv comunele din jurul Ploieştiului care au înregistrat o creştere a

efectivului demografic în ultimii ani . (Catana, 2013, 30)

Evoluția numerică a populației municipiului Ploiești, în perioada 1998-2014 este foarte bine

ilustrată cu ajutorul tabelului de mai jos:

Localitate

a

1998 2000 2002 2004 2006 2008 2009 2011

PLOIESTI 251 348 249 054 237 420 234 707 231 620 229 258 228 378 227194

TABELUL 1 Evoluția numerică a populației (Sursa INSSE)

LOCUITORII

205000

210000

215000

220000

225000

230000

235000

240000

245000

250000

255000

19982000

20022004

20062008

20092014

19982000200220042006200820092014

Fig. 12 Evoluția numerică a populației

Din punct de vedere demografic, municipiul Ploieşti a cunoscut o creştere vertiginoasă după

cel de-al doilea război mondial, populația sa dublându-se între 1956 şi 1992 prin procesul forţat de

industrializare. De asemenea, politicile demografice pronataliste au contribuit la creşterea

efectivului demografic. După 1989, populaţia Ploieştiului a crescut până în anul 1995 când a atins

21

cifra de 255259 locuitori, după care numărul populaţiei s-a redus continuu, astfel că la

recensământul din 2011 au fost înregistrate 209945 persoane. Scăderea a fost dramatică, în 20 de ani

populaţia reducându-se cu 45314 persoane, respectiv cu 17,7%. ( ***, 2015)

Se observă scăderea populației atât din analiza tabelului anterior cât și din analiza valorilor

natalității și mortalității, precum și a sporului natural care înregistrează valori negative.

Anul 1998 1999 2000 2001 2002

Natalitatea 2765 2659 2784 2642 2564

Mortalitatea

Sporul

natural

3197

-432

3246

-587

3123

-339

3145

-503

3304

-740

TABELUL 2 Valorile natalității, mortalității și a sporului natural (Sursa INSSE)

Natalitatea Mortalitatea Sporul natural

-1000

-500

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

19981999

20002001

2002

19981999200020012002

Fig.13 Valorile natalității, mortalității și a sporului natural

Rata natalității este de 8,2 %0 iar rata mortalității este de 9,3 %0 Aceste valori explică

valoarea negativă a sporului natural, pe întreg intervalul studiat.( ***, 2015)

22

Localitatea 0-14 15-64 65

Municipiul Ploiești 1998 2009

17% 12%

1998 2009

73% 73%

1998 2009

11% 14%

TABELUL 3 Evoluția structurii populației pe grupe de vârstă în municipiul Ploiești (Sursa INSSE)

19982009

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

0-14

15-64

65

0-1415-6465

Fig.14 Evoluția structurii populației pe grupe de vârstă în municipiul Ploiești

Populația cuprinsă între 0-14 ani înregistrează o scădere evidentă determinată de valorile reduse ale

natalității și fertilității feminine. Populația care depăsește 65 de ani a crescut la 14% deoarece a

crescut longevitatea populației municipiului Ploiești, în general.

Reprezentarea structurii pe grupe de vârstă permite evaluarea nivelului de îmbătrânire a

populaţiei. Conform clasificării folosite de Institutul Naţional de Statistică, populaţia tânără s-a

considerat între 0-14 ani, cea adultă între 15-64 ani şi cea îmbătrânită, peste 65 ani. (***, 2015)

Procesul de scădere a efectivului populaţiei prin reducerea sporului natural este dublat de schimbări

importante în structura pe vârste a populaţiei. Aceste modificări au consecinţe importante în plan

social şi economic, respectiv în asigurarea cu servicii sociale şi cu resurse de muncă pentru piaţa

economică locală. Astfel, între 2002 şi 2011 ponderea populaţiei tinere 0-14 ani în total populaţie s-a

23

redus de la 14,3% la 13,2%, ca urmare directă a tendinţei de scădere a fertilităţii (generaţiile reduse

numeric născute după 1990 au intrat la vârsta fetilităţii). În cifre absolute, scăderea efectivului de

populaţie tânără a fost de 5600 persoane, reprezentând aproape ¼ din populaţia tânără înregistrată în

anul 2002, fapt care aduce în prim plan problema înlocuirii generaţiilor. Efectivele reduse de

populaţie născute după 1990 cu un comportament reproductiv modern şi caracterizate de o mai mare

determinare spre migraţie în contextul liberei circulaţii a persoanelor vor avea o contribuţie

demografică scăzută faţă de generaţiile anterioare.

Faţă de 2002, efectivul persoanelor adulte a scăzut în 2011 cu 21.000 persoane, reprezentând o

reducere cu 12,4%.( Catana, 2013, 35-37)

Localitatea 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2009 2011

PLOIEȘTI

MASCULIN

FEMININ

109099

121249

107727

120327

105342

119854

103905

117802

102283

115337

101204

113654

99202

112176

98715

111230

TABELUL 5 Evoluția populației pe sexe între 1998-2014 în municipiul Ploiești (Sursa INSSE)

Masculin Feminin0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

19982000200220042006200820092014

Fig.16 Evoluția populației pe sexe între 1998-2014 în municipiul Ploiești

24

La recensământul din 2011, populaţia municipiului Ploieşti avea o structură demografică

feminizată, respectiv 111.230 femei la 98.715 bărbaţi, o pondere a femeilor de 53%, mai mare

comparativ cu raportul între sexe de la nivel naţional de 51,3% femei însă similară raportului din

mediul urban din judeţul Prahova de 52,7% femei.(Catana, 2013, 30-37)

2.2 Funcționalitatea economică actual a orașului

Municipiul Ploiești reprezintă unul dintre cei șapte poli de creștere ai României, conform

politicii polilor de creștere introdusă de MDRAP în 2008 și susținută prin Programul Operațional

Regional. În comparative cu ceilalți poli – Timișoara, Cluj Napoca, Brașov, Constanța, Craiova și

Iași - Ploieștiul are cea mai mică mărime demografică, însă compensează o parte din acest

dezavantaj cu o zonă peri-urbană bine populată și un județ cu o densitate și proporție a populației

urbane crescute. Din punct de vedere al cifrei de afaceri generate, Ploiești se afla pe locul 4 (după

Constanța, Cluj Napoca și Timișoara).La nivel macroregional, Ploiești face parte din cea mai mare

aglomerare urbană din România, formată din triunghiul de orașe București – Ploiești – Pitești. Axa

București – Ploiești – Brașov reprezintă de asemenea o zonă de activitate economică intense,

construind pe ruta bine conturată de schimburile de comerț dinspre sudul țării spre Transilvania.

Analiza bazei economice locale relevă un oraș care, pe de o parte, a scăzut dramatic din punct de

vedere al industriei petroluluiiar pe de altă parte, Ploieștiul păstrează vocația industrială, funcția de

producție re-dezvoltându-se pe fondul forței de muncă existente, al conectivității cu capitala și

poziționării pe o rută de transport propice. Industria s-a diversificat și a beneficiat, în ultima decadă,

de noi investiții. Diversificarea însă nu se remarcă spre industrii foarte intensive în cunoaștere ci cu

valoare adăugată limitată (textile , industrie alimentară, electronic, ș.a.). Totodata modelul de

afaceri al multora din aceste investiții constă în a localiza facilități de producție și depozitare în

Ploiești, dar a păstra birouri pentru funcțiile de management in București. ( Catana, 2013, 8-13 )

Pe termen mediu și lung, o creștere a calității vieții în Ploiești, dublată de dezvoltarea ofertei

de spații de birouri în oraș, ar putea duce la o consolidare și integrare a mediului de afaceri local.

Ploiestiul e un important centru comercial aflat la confluența drumurilor ce leaga sudul țării

de Transilvania și Moldova. Activitatea de comerț este cea mai însemnată din punct de vedere al

numărului de firme care desfășoară o activitate economica, înregistrate în Municipiul Ploiești.

Datorită poziției geografice de care beneficiază Municipiul Ploiești, comerțul a cunoscut o

dezvoltare spectaculoasă. Astfel, în Ploiești, pe lângă o rețea dezvoltata de magazine en-detail, și-au

consolidat poziția marile magazine comerciale de tip hypermarket – Metro Cash&Carry, Praktiker,

25

Carrefour, Bricostore, Selgros, Kaufland, Real, Obi, Artsani, de tip supermarket: Billa, Profi, Penny,

Mega Image, Lidl și de tip mall: Winmarkt, Mercur Mall și Ploiești City Mall.

Fig.17 Ploieşti City Mall (foto iploieşti.ro)

Ploiești e unul din cele mai importante orașe din România, pe locul doi după București la

producția industrială.Aflat la 60 Km de București, străbatut de meridiana 26° și de paralela de 44°

55’, Ploiești e citadela industriei petroliere.

Ploieștiul e de asemeni cunoscut pentru producția și exportul de produse petrochimice și

chimice, echipamente pentru industria petrolului, rulmenți grei, detergenți, îmbrăcăminte, mobilă ca

și pentru specialiștii trimiși să lucreze în afara țării.

Potențialul economic al orasului e remarcabil datorită:

tradiției și profesionalismului companiilor de proiectare (Petrostar, Raytheon

Engineers&Constructor, MAAD International, IPCU, ICERP) în domeniul forajului,

echipamentelor și rafinării petrolului.

unor mari companii din domeniul industriei petroliere (S.N.P. PETROM

PETROBRAZI, S.N.P. PETROM PECO PRAHOVA, SHELL, MOL ROMANIA,

S.N.P. PETROM PECO PRAHOVA, SHELL, MOL ROMANIA, VEGA -

ROMPETROL, PETROTEL – LUK OIL).

celor mai mari producători de utilaj petrolier (UPETROM 1 MAI, UZUC, UZTEL,

24 IANUARIE, FLINTAB ROMÂNIA).

26

altor mari companii care aparțin unor firme renumite (TIMKEN, COCA-COLA,

EFES PILSNER, BRITISH AMERICAN TOBACCO).

Fig. 18 Vedere parţială a S.C. Petrobrazi S.A.

Ca orice oraș Ploieștiul e condus de un primar și un consiliu local care urmăresc rezolvarea

problemelor orașului legate de utilitățile publice salubritate dezvoltare economică, culturală,

protecție socială. (Cucu, 1996, 40-70)

BIBLIOGRAFIE

*** (2015), Baze de date statistice, http://www.prahova.insse.ro/

Cucu, V., (1996), Geografia economică a României, Iaşi: Editura Glasul Bucovinei.

Catana, M., C., (2013), Municipiul Poiești-remodelarea urbana și calitatea vieții, București:Editura

Ploiești Mileniul III

27

CAPITOLUL III EVOLUȚIA ISTORICĂ A MUNICIPIULUI PLOIEȘTI

3.1 Scurt istoric cu privire la atestarea documentară a orașului.

Orașul a crescut începând cu secolul al XVII-lea, pe o moșie cumpărată de Mihai Viteazul de

la moșnenii care o stăpâneau, luând treptat locul vechilor târguri muntenești Târgșor, Gherghița și

Bucov ca centru regional al zonei, evoluția sa fiind accelerată de industrializare în special după ce a

început exploatarea masivă a zăcămintelor de petrol din zonă și în oraș au apărut mari facilități de

rafinare, ceea ce i-a adus porecla de „capitala aurului negru”. În continuare, activitatea sa economică

este bazată pe prelucrarea petrolului, orașul având patru mari rafinării, dar și alte industrii legate de

această ramură (construcții de mașini, echipamente electrice, întreținere ). (Catana, 2013, 14-16 )

Municipiul Ploiești este situate în apropierea regiunii viticole Dealu Mare-Valea

Călugărească și are acces direct la Valea Prahovei, cea mai importantă zonă de turism alpin din

Romania.Ploieștiul a fost prezent în toate momentele istoriei țării noastre, numeroasele monumente

ridicate atestând acest fapt (Statuia Libertății, Statuia Soldatului de la 1877, Catedrala Sf. Ion).

(Apostol, 2004, 10-12)

28

http://ro.wikipedia.org/wiki/Valea_Prahovei

http://ro.wikipedia.org/wiki/Valea_C%C4%83lug%C4%83reasc%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Valea_C%C4%83lug%C4%83reasc%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Petrol

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucov

http://ro.wikipedia.org/wiki/Gherghi%C8%9Ba

http://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rg%C8%99or

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mo%C8%99neni

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Viteazul

http://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_XVII-lea

Fig.19 Statuia Libertăţii de la Ploieşti (Sursa http://www.republicaploiesti.net)

3.2Faze de evoluție ale orașului Ploiești

Orașul Ploiești este situat în nord-estul Câmpiei Ploieștilor, nu departe de linia de contact a

zonei de câmpie cu dealurile subcarpatice.

Evoluţia istorică a oraşului Ploieşti

Perioada preistorică şi antică - Primele mărturii arheologice referitoare la oraşul Ploieşti au în

vedere aşezări tracice din mezolitic.La sfârşitul neoliticului(aproximativ 6000-2500 î.e.n.) au apărut

primele populaţii indo-europene, găsite în cartierele Ploieşti Nord .Tot aici s-au găsit urme

aparţinând celei de-a doua perioade a fierului-La Tene-epoca geţilor şi anume o secera de bronz ne

sugerează practicarea în această zonă a unei agriculture în adevarătul sens al cuvântului, precum şi

tezaure de dinari republicani care sunt dovada a comerţului.Cărămizi, fragmente de vase şi alte

obiecte sunt urme ce datează din timpul stăpânirii romane (102-117 d,Hr.).

29

Descoperirile arheologice atestă prezenţa unei puternice aşezări cu aspect roman, dar cu

inconfundabile elemente tradiţionale dacice, unde populaţia a continuat să-şi ducă viaţa şi după anul

271. Pe teritoriul municipiului de astăzi au existat aşezări pe întreg parcursul mileniului Îd,Hr..

( Catana, 2011, 17-18 )

Perioada medievală - Apariţia actualei aşezări nu este atestată de nici un izvor, oraşul s-a format

pe o veche vatră de locuire (cu urme din paleolitic) iar numele şi-l trage de la unul dintre primii săi

locuitori, un anume Ploaie. Pentru prima dată a fost amintită în documente la 1545, când a găzduit o

reşedinţă domnească a lui Mihai Viteazu care a şi dat unele documente de aici (în 1597) şi care a

ridicat-o la rangul de târg (1599) .Dezvoltarea aşezării a continuat în secolul al XVII-lea, diminuând

importanţa economică a altor târguri din împrejurimi (Gherghiţa,Târgşor) deoarece Ploieştiul a

devenit treptat un important centru meşteşugăresc şi comercial.

În 1783, domnitorul Alexandru Ipsilanti a dăruit moşia pe care se află aşezarea unui văr aflat

în dificultate economică, IANACHE Moruzi. Localnicii au fost nevoiţi să lupte aproape 50 de ani

pentru a-şi elibera oraşul. În 1810, ei au reuşit să-l alunge din localitate pe Moruzi iar în 1832 au

câştigat procesul, astfel că oraşul şi-a dobândit libertatea.(Gheorghe,1997, 50-55)

Perioada modernă - Populaţia a crescut într-un ritm foarte rapid, explicabil prin dezvoltarea intensă

a economiei sale. În 1810, în condițiile ocupației străine, ale încleștării în lupta cu boierii Muruzești,

erau 2024 de locuitori, în 1837 erau 3000 de locuitori, imediat după Unire (1859) 26.468 locuitori,

iar în 1884 erau 32.000 de locuitori. Comparând datele pe care ni le oferă recensămintele științifice

organizate din 1899 (45.107 locuitori), 1912 (56.460 locuitori) și 1930 (79.149 locuitori), constatăm

că sporul populației Ploieștiului a fost mai rapid decât al tuturor orașelor mari din țară, cu excepția

Bucureștiului și a Constanței, fenomen care se poate explica prin extinderea extracției de petrol. Cu

toate pierderile și disparițiile pricinuite de cel de-al doilea Război Mondial și anume de

bombardamente, populația Ploieștiului s-a refăcut rapid (înregistrând 95.632 de locuitori în ianuarie

1948) ,iar orașul a cunoscut un proces de refacere și dezvoltare continuă, devenind unul dintre cele

mai puternice centre economice ale țării, important centru commercial, de transport și cultural, la 17

februarie 1968 fiind declarat municipiu.(Popescu, 2004, 60-65)

Stema Municipiului Ploieşti.

,, Stema Municipiului Ploieşti se compune dintr-un scut albastru, încărcat cu doi lei de aur, cu limba

roşie, care susţin un stejar dezrădăcinat, de argint. Totul este aşezat pe o eşarfă roşie pe care sunt

înscrise iniţialele M.V.V. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din şapte

turnuri crenelate.

30

http://ro.wikipedia.org/wiki/1930







Semnificaţia elementelor însumate:

- reprezentarea, preluată din sigiliul lui Mihai Viteazul ca domn al celor trei ţări româneşti,

aminteşte faptul că acest voievod a întemeiat oraşul;

- iniţialele M.V.V. reprezintă prescurtarea numelui Mihai Viteazul-Voievod.’’(*** 1998)

Evoluția economică a orașului Ploiești

Municipiul Ploiești s-a dezvoltat inițial ca un oraș-târg ce avea drept bază economică

principală comerțul. Comercianți în special din zona Brașovului, atrasi de facilitățile oferite de

diferite generații de guvernanți ai principatelor române, își deschideau magazine de desfacere în

Ploiești, dezvoltând etapizat centrul orașului ca străzi-magazine și determinand extinderea

cartierelor de case, care acum reprezintă partea de centru – vest a municipiului. Industria exploatării

petrolului s-a dezvoltat apoi treptat, începând cu sfarsitul secolului XIX, urmând a poziţiona

România, prin rafinăriile dezvoltate în Ploiești și proximitatea acestuia, în topul celor mai mari cinci

producători de petrol din lume. Această perioada a reprezentant o modernizare a Ploieștiului, fiind

frecventat din ce în ce mai mult de investitorii străini implicați în afacerile petro-chimice,

dezvoltându-se clădiri etalon de o calitate arhitecturală inalta si crescând puterea de cumpărare

locală.Industria petrolului , însă a poziționat orașul drept țintă a bombardamentelor din timpul celui

31

de al doilea război mondial care au provocat distrugeri imense, atât în infrastructura industrială, cât

și a orașului în general. ( Gheorghe, 1997,55-60 )

Aceste bombardamente, o serie de incendii și cutremurul din 1977 au condus la schimbarea

totala a mediului construit al orașului în anii ‘60- ’80. Perioada comunistă, ce a condus la

naționalizarea industriei petrolului, a impulsionat dezvoltarea și diversificarea industrială. Procesul

de urbanizare sustinut de politica de planificare socialistă a generat aflux de noi rezidenți pe fondul

colectivizării agriculturii, dezvoltarea de noi cartiere rezidențiale pentru găzduirea acestora și

dezvoltarea in acelasi timp de noi ramuri industriale, conexe sau nu exploatării petrolului, pentru

producerea de locuri de muncă pentru noii rezidenți urbani.

Procesul de privatizare și restructurare economică de după revoluție a afectat semnificativ

Ploieștiul. Platformele industriale s-au dezintegrat, prin vânzări și dezmembrări repetate, procese de

faliment și insolvență, lăsând orașul cu suprafețe importante de brownfield cu proprietate incertă. O

parte din companii s-au relocat sau dezvoltat înspre alte locații, defavorizand Ploieștiului. Astfel

Petrom, cea mai mare companie din domeniul petrolier, și-a relocat cea mai mare parte a funcțiilor

de management în Bucuresti, Grupul UPETROM își conduce cea mai mare parte din operațiunile

globale din Constanța etc..

Ultima decadă se remarcă printr-o revenire a industriei în municipiul Ploiești, cu noi investiții

străine în electrotehnică, industrie alimentară și textile, creind noi locuri de muncă.(Gheorghe,

1997, 70-91)

BIBLIOGRAFIE:

Apostol, M., (2004), Dicţionar istoric al judeţului Prahova, Ploiesti: Editura Ploiesti Mileniul III

Catana, M. C., (2011), Municipiul Ploieşti-remodelarea urbană şi calitatea vieţii, Ploiești: Editura

Ploiești Mileniul III.

Gheorghe, N., (1997), Ploieşti patru secole de istorie, Ploiesti: Editura Salt S.R.L..

Popescu, M., (2004), Dicţionar istoric al judeţului Prahova, Ploiesti: Ed.Ploieşti Mileniul III.

***(1998), Hotărârea de Guvern nr.685/ 1998 privind aprobarea stemelor unor municipii,

http://www.ploiesti.ro/stema.php

32

CAPITOLUL IV POTENŢIALUL TURISTIC AL MUNICIPIULUI PLOIEŞTI

4.1 Potenţialul turistic antropic

Curțile lui Mihai Viteazul au existat numai în legende, iar palatele Muruzeștilor, destul de

modeste, nu au rezis tat decât două decenii și ceva. În secolul trecut, ca să nu mai vorbim de cel al

nostru, s-a construit mult. A început să se identifice , mai ales odată cu arhitecții din familia

Socolescu, un stil ploieștean sau cel puțin o variantă locală a stilului național.

O serie de calamități naturale și sociale la care a fost supus orașul au micşorat serios fondul

de construcții pe care ploieștenii se străduiau să-l îmbogățească. La 12 iunie 1837 a avut loc cea mai

puternică inundație din istoria Ploieștiului: Dâmbu și celelalte pâraie s-au revărsat, acoperind tocmai

33

cele mai vechi cartiere, vatra târgului. Au fost deteriorate sau șubrezite atunci și au dispărut curând

cele mai importante locuințe care se mai menținuseră din secolul al XVIII-lea. Incendiul din 1843,

cel mai mare cunoscut pe aceste teritorii, a distrust într-o altă parte centrul nou, adică zona unde se

aflau construcțiile importante ale deceniilor trei și patru.

Bombardarea Ploieștiului din Zeppelin în 1916 a adus puține pagube clădirilor, în schimb

bombardamentele din 1944 au dus la distrugerea a mii de locuințe și edificii. Cutremurele din 1940

și 1977 au avariat foarte serios orașul. Atunci s-au dărâmat câteva dintre cele mai vechi biserici ale

orașului, alături de locuințe și edificii remarcabile.De aceea, nu trebuie să pară deloc ciudat faptul că

uneori, decenii întregi nu sunt deloc reprezentate la zestrea de construcții a orașului.(Popescu, 1985,

10-15 )

Potenţialul turistic antropic s-a conturat în timp istoric, îmbogăţindu-se treptat în urma

avansării creative a omului care a produs mereu noi valori „îmbogăţindu-şi” mediul artificial în st

rânsă legatură cu cresterile pretenţiilor sale de cultură şi civilizaţie.

Deşi majoritatea obiectivelor turistice antropice au fost ridicate de om în alte scopuri, ele au

ajuns în aceasta ipostază de „potenţial turistic” treptat, iar în societatea modernă şi contemporană

fenomenul s-a majorat, astfel încât în perioada actuală asistăm la o creştere numerică fără precedent

a fondului turistic antropic şi o diversitate pe unitatea de suprafaţă.

Principalele însuşiri, atribuite ale componentelor antropice, prin care acestea îşi definesc

atractivitatea sunt:

-unicitatea, singularitatea, însuşire a obiectivelor antropice care măreşte atractivitatea

turistică, fie că este vorba de un produs unicat, fie de un produs ajuns unicat datorită menţinerii în

timp;

-dimensiunea neobişnuită a obiectivelor antropice este un atribut care polarizează atenţia şi

interesul turiştilor;

-ineditul este şi el o sursă de atracţie care reies din natura materialului de construcţie,

culoarea specifică, amplasarea în locuri însolite, arhitectura deosebită;

-vechimea unor obiective trezeşte de asemenea, interesul turistilor, fie că sunt obiective

prezente în muzeu, fie că sunt obiective cu timbru istoric, risipite în spaţiul geografic românesc.

(Niculescu, 1979, 51-55)

4.2Alte obiective turistice:

34

Graţie tradiţiilor culturale şi istorice de excepţie, Municipiul Ploieşti se bucură de un fond

extrem de bogat şi de o valoare excepţională privind monumentele artistice, arhitectonice, istorice.

Dintre acestea, cele mai reprezentative sunt: Palatul Culturii (Ploieşti), Muzeul Judeţean de Istorie şi

Arheologie (Ploieşti), Muzeul Ceasului “Nicolae Simache” (Ploieşti), Muzeul de Artă (Ploieşti),

Muzeul de Ştiinţe ale Naturii (Ploieşti), Muzeul Ion Luca Caragiale (Ploieşti), Muzeul Republican al

Petrolului (Ploieşti). La acestea se adaugă numeroase biserici şi mânăstiri veritabile bijuterii

arhitectonice precum şi binecuvântate locuri de rugăciune.

În Ploiești se găsesc casele memoriale ale unor oameni de cultură, personalități puternice

care au influențat viața politică și culturală a țării:Ion Luca Caragiale, Nichita Stănescu, Constantin

Dobrogeanu Gherea, Hagi Prodan.Centrul orașului e dominat de clădirea impozantă a Palatului

Culturii.Conceput ca un Palat de Justiție, el adăpostește astăzi mai multe instituții de cultură cea mai

importantă fiind biblioteca Nicolae Iorga.( Popescu, 2000, 20-22 )

Viața culturală a oraşului se desfășoară în cadrul unor instituții renumite de cultură: Teatru

Toma Caragiu, Teatru de Estradă, Filarmonica și Teatru de Păpuși.De asemenea un loc reprezentativ

pentru orașul Ploiești este Bulevardul cu castani, care străbate orașul din centru până la Gara de Sud.

Ploieștiul e un important centru comercial aflat la confluența drumurilor ce leagă sudul tării

de Transilvania și Moldova. Aici își au sediile numeroase bănci care fac ca activitatea economică

să se desfășoare în bune condiții și să prospere.Ploieștiul e și un important centru de cultură și

educație. Pe lângă numeroase școli și licee în Ploiești funcționează Universitatea de Petrol și Gaze

care pe lângă specialiști în petrol pregătește și specialiști în domeniul economic și umanist. De

asemeni aici funcționează și numeroase instituții de învătământ particulare.(Niculescu,Velea,

1979,70-75)

HARTA CULTURALĂ A MUNICIPIULUI PLOIEŞTI

35

Fig.20 Muzeul Ceasului .Nicolae Simache (Sursa: http://www.mediafax.ro/cultura-media)

Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” muzeu unic în ţară şi printre puţinele în Europa,

cuprinde o colecţie de peste 800 de piese, unele cu o vechime de peste 300 de ani.

Clădirea în care funcționează Muzeul Ceasului, din 1971 este un monument de arhitectură

de la sfârșitul secolului al XIX-lea (1890), care a aparținut magistratului și politicianului Luca

Elefterescu. Casa păstrează, în linii generale, arhitectura și decorația originală, în stil romantic,

inițialele primului proprietar regăsindu-se și azi, încadrate într-o splendidă feronerie a ușilor de la

intrare. Expoziția de bază a muzeului este alcătuită dintr-o succesiune cronologică a celor mai

cunoscute tipuri de indicatoare de timp și de ceasuri: cadrane solare, clepsidra, nisiparnițe, ceasuri

de mobilier, de șemineu, de perete, de buzunar și de călătorie. Muzeul atrage numeroși vizitatori atât

prin varietatea tipologică, complexitatea mecanismelor dar mai ales prin spectaculozitatea și

diversitatea stilurilor artistice ale pieselor.

Muzeul Ceasului “Nicolae Simache” din Ploiești, instituție emblematică nu numai a orașului și a

județului nostru dar și a României, este un loc de inițiere în istoria fascinantă a orologeriei, de studiu

pentru specialiști, de admirație pentru iubitorii de artă.( Popescu, 2000, 30-35)

36

http://www.mediafax.ro/cultura-media

Fig.21 Muzeul Ceasului - ceasuri de şemineu din Franţa, cu inserţii din porţelan pictat (Sursa: http://www.

mediafax.ro/cultura-media)

37

Fig.22 Muzeul Ceasului ,,Nicolae Simache’’(Sursa: http://www. mediafax.ro/cultura-media)

Fig.23 Muzeul de Istorie şi Arheologie Ploieşti(Sursa: http://www. mediafax.ro/cultura-media)

38



Muzeul de Istorie şi Arheologie - edificiu ridicat în anul 1866 şi conceput de arhitect

Alexandru Orăscu, dispune de un patrimoniu format din peste 250.000 piese arheologice şi istorice.

Muzeul de Istorie Ploiești este situat în fostul Gimnaziu de băieţi „Sf. Petru şi Pavel”, care a

fost construit în timpul domniei lui Al. Ioan Cuza, urmărind arhitectura stabilită de Alexandru

Orascu. Istoria română, precum şi mărturii ale vieţii locuitorilor prahoveni au fost expuse pentru

prima dată la 1 septembrie 1975. După cutremurele puternice din 1977 şi din anii ’80 porţile

muzeului au fost închise până în 1990, iar în următorii 5 ani muzeul a beneficiat de o restaurare din

temelii. Cu toate acestea, muzeul de istorie şi-a păstrat imaginea iniţială care a permis expunerea de

obiecte care expun traiul local. Diverse domenii, precum arheologia, istoria medie, modernă şi

contemporană, numismatică şi medalistică reprezintă patrimoniul şi studiile întreprinse de

cercetători ce pot fi admirate în cadrul muzeului de istorie. Descoperirile arheologice din judeţul

Prahova care atestă naşterea oraşului Ploieşti, precum şi rezervaţiile arheologice de la Târgşoru

Vechi şi Budureasca, au fost recompuse şi fac parte din expoziţia permanentă a muzeului de istorie.

(Popescu, 2000, 36-41)

Fig.24 Muzeul de Artă Ploiesti (Sursa: http://www. mediafax.ro/cultura-media)

39


Muzeul de Artă - construit o dată cu Bulevardul Castanilor la sfârşitul secolului al XIX-lea

(1931) cuprinde peste 3000 de lucrări de artă românească semnate de artişti plastici de renume: I.

Andreescu, Gh. Tătărăscu, Th. Aman, N. Grigorescu, Şt. Luchian, N.Tonitza, Pallady, Petraşcu,

Iser, Ressu, Ţuculescu, şi alţii.. După Marea Unire au fost întreprinse numeroase demersuri ce au

avut ca rezultat apariţia Pinacotecii Municipiului Ploieşti. Pinacoteca își propunea să realizeze

secţii speciale pe regiuni, provincii şi chiar pe oraşe sau comune. Având în componenţă o culegere

de exponate de artă românească clasică şi modernă Muzeul de Artă Ploieşti, alături de muzee din

Sibiu, Cluj, Iaşi şi Bucureşti formează o reţea de muzee naţionale. În timpul celui de-al Doilea

Război Mondial, clădirea a fost evacuată iar în 1969 muzeul este mutat, în actualul sediu, pe strada

Independenţei nr. 1.În perioada comunistă numeroase abuzuri au făcut ca operele originale să fie

mutate în alte părţi, în prezent existând copii ale acestora, realizate din gips, expunerea lor fiind

dificilă. Colecţia cuprinde obiecte din marmură, bronz, piatră şi lemn care aparţin unor renumiţi

sculptori precum Dimitrie Paciurea, Cornel Medrea, Ion Jalea, Ion Irimescu şi alţii. După obţinerea

unui sediu propriu, a crescut şi numărul colecţiilor, astfel vizitatorii pot admira o multitudine de

opere valoroase în cadrul Muzeului de Artă Ploieşti.( Popescu, 2000, 42-44)

Fig.25 ,,Cântecul pietrei’’– expoziţie memorială Tuvia Juster la Ein Hod(Sursa: http://www. mediafax.ro/cultura-media

40


Fig.26 Muzeul de Artă Ploieşti (Sursa: http://www. mediafax.ro/cultura-media)

Fig.27 Muzeul Judeţean de Ştiinţele Naturii Ploieşti (Sursa: http://www. mediafax.ro/cultura-media)

41



Muzeul de Ştiinţele Naturii - înfiinţat în anul 1956, în Palatul Culturii, prezintă expoziţii

având ca teme:geografia, geologia, fauna şi flora prahoveană, biologia umană şi protecţia mediului.

Muzeul Județean de Științele Naturii Ploiești este un muzeu de tip special, pentru că el

stochează viul și neviul, având ca scop instruirea și educarea publicului, având colaborări cu

institute de prestigiu din țară și străinatate.

Muzeul prezintă geografia-geologia zonei dintre Dâmbovița și Râmnicu Sărat, acvariu,

colecții de plante superioare, moluște, fluturi exotici iar expoziția permanentă Muzeul Omului

reunește într-un tot cele mai importante aspecte ale existenței umane (antropogeneza-antropologie,

rasele umane, subrasele, anatomie, fiziologie, genetica umana, ecologie, demografie, ocrotirea

naturii, creativitate umană, precum și ecosisteme antropice din România).(Popescu, 2000, 45)

Fig.28 Muzeul National al Petrolului I (Sursa: http://www. mediafax.ro/cultura-media)

42


Muzeul Naţional al Petrolului cuprinde exponate din întreaga ţară care ilustrează istoria

industriei petroliere româneşti şi este unic în România, marcând evoluţia industriei petroliere şi

performanţele acesteia. Instituţia a fost deschisă în 1961, după ce în 1957 avusese loc celebrarea a

100 de ani de activitate în domeniu. Colecţiile sale însumează mai mult de 8000 de exponate.

Muzeul se împarte în mai multe săli, permiţând astfel o bună organizare a exponatelor.

Întâlnim, astfel, sala dedicată documentelor, hărților, fotografiilor şi machetelor ce atestă realizările

specialiştilor din industria petrolului; există, de asemenea, un parc de utilaje, o hală pentru scule,

unelte şi alte aparate folosite în extracţia şi prelucrarea petrolului, un depozit de documente,

fototecă, videotecă şi bibliotecă. Printre obiectele inedite expuse se numără reproducerea în

miniatură a primei rafinării la nivel global, realizată de fraţii Mehedinţeanu, macheta instalaţiei

iniţiale de foraj mecanic folosită în ţară, felinare cu petrol utilizate în Bucureşti, iluminarea cu petrol

a unui oraş fiind o premieră în lume.(Popescu, 1985, 35 )

Începând cu anul 2004, pe Lista Monumentelor Istorice se găseşte şi Muzeul Naţional al Petrolului.

Fig.29 Muzeul Naţional al Petrolului (Sursa: http://www. mediafax.ro/cultura-media)

43


Biblioteca .N. Iorga.- înfiinţată în anul 1921,deţinătoarea unui fond de carte care depăşeşte

400.000 de volume.

Fig.30 Biblioteca .N. Iorga (Sursa: http://www. bni.asesoft.ro)

Filarmonica ,,Paul Constantinescu’’- înfiinţată în anul 1952.

Sala de concerte a Filarmonicii "Paul Constantinescu" din Ploieşti a primit numele marelui dirijor

Ion Baciu, ce a realizat primul salt calitativ, care a dat culoare specifică orchestrei şi i-a imprimat

accente de personalitate.( Popescu, 1985,76 )

Fig.31.,,Concert extraordinar de Crăciun la Filarmonica Ploieşti’’(Sursa: http://www. bni.asesoft.ro/)

44

Teatrul Municipal .Toma Caragiu. - pe scena acestuia au jucat personalităţi precum: Toma

Caragiu Fory Etterle, Zephy Alşec, Margareta Pogo

Fig.31 Teatrul Municipal ,,Toma Caragiu’’(Sursa: http://www.observatorulph.ro)

Pe harta culturală a municipiului Ploieşti mai sunt cuprinse: două case de cultură municipale, o casă

decultură a studenţilor, un club al Societăţii Culturale. Marama. şi un teatru experimental de amatory

.Equinox., care funcţionează în cadrul Şcolii Populare de Arte şi Meserii. Activitatea publicistică

culturală este reprezentată de reviste de cultură precum Axioma şi Sinteze, edituri ploieştene, în

frunte cu Elit Comentator sau Premier, ziare şi posturi locale de radio sau televiziune.

Fig.32. Casa Memoriala,, Ion Luca Caragiale’’(Sursa:arhiva personală)

45

Casa Memorială „Ion Luca Caragiale” se găseşte în oraşul Ploieşti şi a fost inaugurată în

anul 1930, în Casa Dobrescu, cu ocazia sărbătoririi a 110 ani de la naşterea marelui dramaturg Ion

Luca Caragiale. Casa Dobrescu a fost construită la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi prezintă un real

interes din punct de vedere arhitectural, fiind reprezentativă pentru casele româneşti vechi.

În anul 2002, colecţia din Casa Dobrescu a fost reorganizată, astfel încât, în prezent,

înfăţişează unele dintre cele mai importante momente din viaţa dramaturgului Ion Luca Caragiale.

Astfel, exponatele din Casa Memorială „Ion Luca Caragiale” prezintă familia dramaturgului, cei

care i-au însuflat pasiunea pentru teatru şi literatură, perioada de școlarizare petrecută la Ploieşti,

debutul său ca ziarist dar şi perioada de afirmare în domeniul literar.( Popescu,1985, 53 )

Fig.33. Casa memoriala "Ion Luca Caragiale" - Interior

46

Fig.34. Casa Memoriala ,,NichitaStanescu’’(Sursa:arhiva personală)

Clădirea a fost construită între anii 1926-1927 de către Hristea Stănescu (bunicul

poetului) și cei doi fii mai mici Gheorghe și Nicolae (tatăl poetului). În acest imobil s-au mutat

ținerii căsătoriți Nicolae și Tatiana în anul 1931. Aici, la 31 martie 1933 s-a născut și a trăit marele

poet Nichita Stănescu.Considerat atât de critica literară cât și de publicul larg drept unul dintre cei

mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba romană pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de

frumoasă“, Nichita Stănescu aparține temporal, structural și formal, poeziei moderniste sau neo-

modernismului românesc din anii 1960-1970. Nichita Stănescu a fost considerat de unii critici

literari precum Alexandru Condeescu și Eugen Simion un poet de o amplitudine, profunzime și

intensitate remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici și poetici. A

fost laureat al Premiului Herder. În 1981 a fost decorat cu ordinul Meritul Cultural, clasa a II-a.

„Nichita Stănescu este cel mai important poet român de după cel de-al doilea război mondial.

Odată cu el, prin el, logosul limbii române ia revanșă asupra poeților ei.“ (Ștefan Augustin Doinaș,

1995).( Popescu, 1985, 72 )

47

Fig.35. Cameră multifuncţională destinată manifestărilor cu public:colocvii, dezbateri, proiecţii de filme, expoziţii

temporare

Fig.36. Obiecte ce au aparţinut poetului şi familiei acestuia

48

Fig.37.Catedrala ”Sfântul Ioan”(Sursa:arhiva personală)

Sfântul Ioan Botezătorul este cea mai impunătoare biserică din Ploiești, situată

chiar în centrul orașului pe care îl domină prin turnul său central cu o înălțime de 60 m.A

fost construită între anii 1923-1937, pe locul bisericii omonime ce data din 1841, lăsată

moștenire de către bulgarii refugiați pe aceste meleaguri. Arhitectul lucrării a fost Toma T.

Socolescu, iar motivele arhitecturale predominante sunt cele de natură religios-tradițională.

49

http://ro.wikipedia.org/wiki/Toma_T._Socolescu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Toma_T._Socolescu

Fig.38.Biserica,,Sfântul Ilie Ploieşti’’(Sursa:arhiva personală)

Biserica,, Sfântul Ilie ‘’are hramul “Sfântul Ilie” şi, ca mai toate bisericile, a fost construită

pe locul alteia mai vechi, între anii 1847-1848. Despre această biserică aminteşte Mihail Sevastos în

lucrarea sa, „Monografia orașului Ploiești. Pe turnul clopotniţă se pot vedea şi astăzi urmele de

gloanţe ale bombardamentului din 1944, fiind singura clădire de acest fel din Ploieşti.(Popescu,

1985, 70-90)

EVENIMENTE CULTURALE

Municipiul Ploieşti este gazda a numeroase evenimente culturale, în special a festivalurilor

naţionale şi internaţionale:

-Festivalul Internaţional de Poezie .Nichita Stănescu.,

- Concursul de Interpretare.Marţian Negrea.;

-Festivalul Naţional de Epigramă .Întoarse ca la Ploieşti.;

-Concursul Naţional de Pian .Lory Wallfisch.;

- Festivalul Tinerilor Dirijori;

- Concursul de canto .Eugenia Moldoveanu.,

50

- Festivalul . Concurs al Castanilor;

-.Concursul Interjudeţean de Chitară Clasică;

-Festivalul . Concurs de Interpretare Muzicală .Paul Constantinescu.

- Bienala internaţională de gravură contemporană .Iosif Iser.;

-Salonul Naţional de Artă Fotografică; Turnirul Epigramei.

BIBLIOGRAFIE:

Niculescu, Gh.,Velea, I., (1979) „Prahova- Ghid turistic al judeţului”, Bucureşti:Ed. Sport .Turism.

Popescu, P.D., (2000), Ploiesti-Ghid al obiectivelor turistice,cultural,economice,arhitectonice,

Ploiesti: Editura Ploiesti Mileniul III.

Popescu, P.D, (1985), „Ghid de oraş Ploieşti”, Bucureşti:Ed.Sport.Turism.

51

CAPITOLUL V VALORIFICAREA TURISMULUI ÎN MUNICIPIUL

PLOIEŞTI

5.1 Structuri de cazare turistică

Serviciile de bază ale turismului sunt reprezentate de cazare, alimentaţie,tratament, agrement şi

sport, foarte importante pentru desfăşurarea activităţilor turistice prin prisma duratei sejurului.

Acestea au un rol hotărâtor în deplasarea şi sejurul turiştilor. Alături de potenţialul turistic, baza

tehnico-materială contribuie la conturarea, la definirea patrimoniului turistic al unei zone. Baza

materială cuprinde o mare diversitate de dotări pentru cazare, alimentaţie, pentru recreere şi

tratament, distracţii şi sport, care reprezintă o premisă a realizării circulaţiei turistice. După cum

menţionăm mai sus, o componentă de prim ordin a infrastructurii turistice este reprezentată de

structurile de cazare. Baza de cazare este componenta esenţiala a oricărei baze tehnico-materiale, cu

rol deosebit în susţinerea tuturor formelor de turism. Ea cuprinde totalitatea formelor de cazare de la

cele clasice (vile, hoteluri) şi până la cele moderne (hanuri, popasuri) adaptate funcţional unor noi

forme de turism de masă cu mobilitate accentuată care asigură înnoptarea şi odihnă turiştilor pe o

anumită durată de timp, în baza unor tarife determinate care variază în funcţie de confort şi sezon.

Dezvoltarea şi calitatea serviciului de cazare contribuie la atragerea turiştilor şi la valorificarea

potenţialului turistic natural şi antropic.( Popescu, 2003, 34 )

Municipiul Ploieşti dispune de o infrastructură turistică variată care în general răspunde cerinţelor

dar care nu este întotdeauna adaptată posibilităţilor şi caracteristicilor potenţialului pe care îl

deserveşte, valorifică.

Municipiul Ploiești dispune de un număr relativ limitat de structuri de primire turistică, în

comparație cu alte orașe de dimensiuni similare. Astfel, conform datelor INS, în Municipiul Ploiești

la nivelul anului 2012 se înregistrau 22 de unități de cazare, din care majoritatea hoteluri.Portalurile

specializate în servicii de rezervare indică un număr mai ridicat de astfel de structuri însă includ și

apartamente amenajate special pentru închiriere pe termen limitat. În urma analizei ofertei agenților

economici implicați în acest sector, reiese predominanța turismului de afaceri, fie găzduirea de

clienți aflați în delegație pentru mai multe zile sau în tranzit spre alte locații. Unitățile de cazare se

regăsesc predominant de-a lungul principalei axe de transport (Bulevardul București – Bulevardul

52

Independenței – Bulevardul Republicii). Locațiile la intrarea sau înspre ieșirea din oraș confirmă

tipul de turism de afaceri de tranzit. Se remarcă două zone cu o concentrare crescută de astfel de

unități – zona Centrală și zona Cartierului Albert, din nordul orașului, ambele bine deservite și de

unități de alimentație publică.( ***,2015b )

Numărul unităților de cazare și totodata a capacității de cazare turistică a crescut în ultimii ani.

Astfel, în anul 2000 erau înregistrate 5 unități de cazare cuprinzând o capacitate de 717 locuri de

cazare, ofertă de a crescut la 22 de unități în 2012 totalizând 1.603 locuri (DJS – Fișa Localității).

Orașul nu dispune de un centrul de informare turistică, probabil încă nejustificat de profilul

vizitatorilor și numărul acestora, dar aceștia pot utiliza o serie de surse de informare online. Cel mai

elaborat serviciu de informare turistică de acest tip, este reprezentat de Asociația pentru Promovarea

și Dezvoltarea Turismului Prahova, (***, 2015c )

Potenţialul turistic pentru turismul de reuniuni şi afaceri s-a dezvoltat foarte mult după 1990. În

Ploieşti, structurile de primire adecvate acestui tip de turism sunt reprezentate de vile şi hoteluri de

2-3 stele, cu unităţi de alimentaţie publică ce prestează servicii de calitate. Spaţiile necesare

desfăşurării întrunirilor, tratativelor, conferinţelor de presă, a conferinţelor pe diferite teme, se

găsesc în cadrul unităţilor de cazare turistică.(Popescu, 2003, 30-45)

Baza hotelieră a municipiului Ploieşti este constituită din următoarele hoteluri: - Hotel Turist,

clasat de trei stele, capacitate de cazare de 80 locuri; - Hotel Central clasat de două stele, capacitate

de cazare de 237 locuri; - Hotel Prahova clasat de o stea, capacitate de cazare de 232 locuri. Pe lângă

acestea, municipiul Ploieşti dispune şi de un număr de pensiuni care pot asigura şi cazare.În anul

2010 la nivelul municipiului au fost cazate în hoteluri aproximativ 24.000 persoane, dintre care

4.500 turişti străini. Cazarea turiştilor se poate face în cele mai bune condiţii în hoteluri dotate

corespunzător, cu personal de serviciu calificat, asigurându-se toate serviciile de bază şi auxiliare.

(***, 2015a )

Structura unităţilor de cazare: apartamente de închiriat (4,5%), camere de închiriat (20,7%),

cabane (8,9%), hosteluri (1,7%), hoteluri (14%), hoteluri apartament (0,6%), moteluri (1,7%),

pensiuni (27,9%), campinguri (0,6%), vile (19,6%).

Apartamen

te de

inchiriat

Camere

de

inchiriat

Cabane Hosteluri Hoteluri Hoteluri

apartame

nt

Moteluri Pensiuni Campinguri Vile

4,5% 20,7% 8,9% 1,7% 14% 0,6% 1,7% 27,9% 0,6% 19,6

Fig.1 Structura unitatilor de cazare (Sursa: MIMMCTPL, Primăria Ploieşti, date prelucrate)

53

Structura locurilor de cazare pe categorii de clasificare: 5 stele (0,3%), 4 stele (25,4%), 3 stele

(27,3%), 2 stele (27,3%), o stea (5,5%), neclasificate pe stele (15,1%). Se observă predominarea

categoriilor de clasificare medie şi superioară (3, 4 şi 5 stele) care depăşeşte 50%. ( ***, 2015a)

5 STELE 4 STELE 3 STELE 2 STELE O STEA NECLASIFICATE

PE STELE

0,3% 25,4% 27,3 % 27,3% 5,5% 15,1 %

Fig .2 Structura locurilor de cazare pe categorii de clasificare (Sursa: MIMMCTPL, Primăria Ploieşti, date prelucrate)

Cele mai reprezentative hoteluri sunt:

Fig .3 . HOTEL CENTRAL

54

Fig .4. PRAHOVA PLAZZA HOTEL(Sursa:arihva personală)

Fig

.5 HOTEL FORUM(Sursa:arhiva personală)

55

5.2 Struturi de alimentatie turistica

Serviciul de alimentaţie publică, deşi îndeplineşte o funcţie de bază(component de baza a

prestatiei turistice), nu este obligatoriu prezent în toate unităţile de cazare. Acolo unde funcţionează,

el presupune existenţa unei varietăţi de compartimente şi tipuri de unităţi, care să satisfacă pentru

toţi turiştii şi în orice moment, atât nevoia de hrană cât şi pe cea de agrement.

Pe lângă unităţile de alimentaţie din cadrul complexelor prezentate mai sus, în Ploiesti există

o diversitate foarte mare de unităţi de alimentaţie publică care asigură condiţii optime de servire a

mesei. Asigurarea celor mai bune servicii este un criteriu de bază în ceea ce priveşte angajarea

personalului. De aceea există o colaborare permanentă între agenţii economici şi unităţile şcolare

care pregătesc elevii în domeniul alimentaţie publică şi turism. Colaborarea se concretizează în

efectuarea practicii şcolare de către elevi la agenţii economici, ocazie cu care managerii pot testa,

pregăti, orienta viitorii angajaţi.(***, 2008)

Conform M.I.M.M.C.T.P.L., în luna ianuarie 2010 în Ploieşti funcţionau 49 structuri de

alimentaţie, de tip bar de noapte, bar de zi, cafe bar, cofetărie, cramă, disco bar, discotecă, pub,

restaurant clasic, restaurant vânătoresc, snack bar. Dacă se adaugă şi informaţiile oferite de primăria

Ploiesti, numărul acestor unităţi creşte la 66 structuri. Aceste 66 de structuri sunt împărţite pe

categorii de clasificare astfel: lux – o unitate, 5 stele – o unitate, 4 stele – 5 unităţi, 3 stele – 19

unităţi, 2 stele – 33 de unităţi şi o stea 7 unităţi. În Fig. sunt prezentate detaliat toate aceste structuri.

Categorie LUX 5 STELE 4 STELE 3 STELE 2 STELE O STEA

Nr. unitati 1 1 5 19 33 7

Procente 2% 0.9% 8,4 % 40,1 % 45,6% 3%

Fig. 6 Categorii de clasificare a structurilor alimentare (Sursa: MIMMCTPL, Primăria Ploiesti, date prelucrate)

În total aceste structuri deţin 8.144 de locuri de alimentaţie publică. Distribuţia lor pe

categorii de clasificare este: lux (2%), 5 stele (0,9%), 4 stele (8,4%), 3 stele (40,1%), 2 stele

(45,6%), o stea (3%). Categoria de clasificare medie şi superioară deţine aproape jumătate din

numărul locurilor (49,4%).( ***, 2008 )

56

Fig. 7 Categorii de clasificare a structurilor alimentare (Sursa: MIMMCTPL, Primăria Ploiești, date prelucrate)

5.3 Structuri turistice de agreement

Componentă de bază a serviciului turistic alături de transport, cazare, alimentaţie,

agrementul îndeplineşte o serie de funţii particularizate în raport cu nevoile turistului sau ale

organizatorilor. Astfel, în concordanţă cu cerinţele turistului, agrementul vizează destinderea şi

reconfortarea fizică a acestuia, divertismentul şi dezvoltarea capacităţilor sale. În cazul acoperirii

nevoilor fizice, activităţile sportive, cele care pun în mişcare organismul – de la simpla plimbare

până la realizarea unor performanţe – deţin un loc important. În ceea ce priveşte latura psihică,

activităţilor cultural – distractive şi celor instructiv-educative le revine un rol hotărâtor: ele au ca

obiectiv crearea unei atmosfere de destindere, amuzament şi comunicare, contribuind la îmbogăţirea

bagajului de cunoştinţe ale turistului.

Rolul agrementului este de a satisface nevoia oamenilor de a-şi petrece timpul liber într-un

mod cât mai plăcut. Agrementul presupune existenţa unor echipamente: puncte de închiriere,

mijloace de transport pe cablu, piscine, centre de echitaţie, săli şi terenuri de sport; programe:

concursuri, expoziţii, festivaluri, excursii.

57

Dezvoltarea şi diversificarea structurilor de agrement determină creşterea activităţii staţiunilor

turistice şi totodată creşterea eficienţei economice.(***, 2015 )

Agrementul din Municipiul Ploiesti

Populaţia rezidentă, dar şi cea care vizitează localitatea dispune de mijloace, amenajări şi dotări

pentru a-şi petrece timpul liber într-un mod plăcut.

În municipiul Ploieşti activează şase cluburi sportive mari cu reprezentare naţională şi

internaţională la fotbal, popice, volei, baschet, handbal, înot. Baza sportivă este formată din două

stadioane de fotbal (Petrolul şi Astra), o sală polivalentă destinată competiţiilor locale, naţionale şi

internaţionale (Sala Olimpia), patinoare, terenuri de tenis, săli de Intreţinere fizică. La acestea se

adaugă Hipodromul Ploieşti, care datează din perioada interbelică, amenajat intr-un parc de 12 ha,

iniţial pentru concursuri de galopaj şi dresaj, ulterior construindu-se şi o pistă de trap, singura de

acest fel din ţară.( ***, 2015c)

Fig. 8 Hipodromul Ploiești

58

Parcul Constantin Stere, amenajat în perioada 1856- 1971, reprezintă cel mai mare parc al

municipiului. Situat pe malul stâng al râului Teleajen, parcul are o suprafaţă de 260 ha, mare parte

din aceasta reprezentând spaţii verzi. Parcul dispune de trei lacuri artificiale, unul fiind folosit în

principal ca ştrand, celelalte două fiind destinate practicării pescuitului sportiv şi de o grădină

zoologică.(Popescu, 2003, 89 )

Fig. 9 Lacul din Parcul Constantin Stere(Sursa:arhiva personală)

Fig.10 Parcul Constantin Stere(Sursa:arhiva personală)

59

Fig. 11. Parcul Constantin Stere(Sursă: arhiva personală)

Printre multiplele posibilități de agrement, se numără cele oferite de unitățile hoteliere :

piscine acoperite, saune, terenuri de tenis, teren de fotbal, pistă de popice- bowling, cluburi,

discoteci, restaurante, etc.În afară de acestea, Ploieștiul găzduiește în fiecare an manifestări devenite

tradiționale, cum ar fi: Festivalul Internaţional de Poezie,,.Nichita Stănescu’’, Concursul de

Interpretare ,,Marţian Negrea’’, Festivalul Naţional de Epigramă ,,Întoarse ca la Ploieşti’’,

Concursul Naţional de Pian ,,Lory Wallfisch’’ etc. Prin rolul său de a aduce bună dispoziţie şi

relaxare turistului, agrementul este o componentă importantă a produsului turistic. De aceea,

autorităţile locale ploieștene au depus eforturi pentru a îmbunătăţi şi diversifica permanent baza de

agrement în vederea atragerii unui număr important de turişti şi reducerii sezonalităţii turismului.

(***,2015c)

60

BIBLIOGRAFIE

*** (2015a), Consiliul Judetean Prahova, http://www.cjph.ro/.

***(2015b), Statistici judetene Prahova-InstitutulNationaldeStatistica, http://www.prahova.insse.ro/.

*** (2015c), Asociatia de promovare a turismului Prahova, http://www.asociatiaturismprahova.ro/.

Popescu, P.D., (2003) , Ploiesti Mileniul II, Ploiesti:Ed. Ploiesti Mileniul III

Popescu, P.D., (1985), Ghid de oras Ploiesti , Bucuresti:Ed. Sport Turism

61

http://www.asociatiaturismprahova.ro/

http://www.prahova.insse.ro/

http://www.cjph.ro/

CAPITOLUL VI CIRCULAȚIA TURISTICĂ

6.1 Dinamica numărului de turiști.

Circulaţia turistică reprezintă cea mai integratoare şi concludentă expresie a valorificării

turistice fiind, în cele din urmă, scopul final al activităţilor desfăşurate în şi pentru turism.

Analiza fluxurilor turistice în Ploiesti se bazeaza pe indicatorii cei mai relevanti în analizele

turistice de profil respective numărul de sosiri și numărul de înnoptări înregistrat în unităţile de

cazare. Ca urmare, evaluarea turismului în zonă va fi derivată din prelucrarea datelor oferite de

acesti indicatori.( Niculescu, 1984, 66 )

Numărul de sosiri a atins, în anul 2012, 45.099 turiști, cea mai mare parte a acestora optând

pentru cazarea în structuri hoteliere (41.468 sosiri în hoteluri). Raportând numărul de înnoptări

(118.540) la numărul de soriri, reiese o perioadă de ședere relativ crescută de 2,6 nopți. Interviurile

și analizele de specialitate arata o fluctuație a fluxului de turiști corelată cu evoluția mediului de

afaceri. Astfel, în perioada imediat următoare crizei, hotelierii din Ploiești au observant o scădere a

numărului de sosiri, pe fondul contracției veniturilor firmelor. Explicațiile oferite constau în faptul

că mulți dintre clienții hotelurilor din Ploiești au preferat să facă deplasări de o zi cu întoarece în

București, decât să rămână peste noapte în Ploiești.(***, 2015b)

În urma analizelor economice, se remarcă un număr crescut de investiții pe plan local în

facilități de producție ce țin de sedii de management localizate în continuare în București, context ce

se reflectă și în tipologia turismului de afaceri local. Astfel, cazarea în Ploiești se explica pentru cei

sosiți pentru o perioada mai lungă de timp, justificand perioada de ședere de peste 2 nopți. În plus,

fluxul turistic de afaceri are impact și asupra pieței imobiliare a chiriilor pentru apartamentele

amenajate și puse spre închiriere pe perioadă limitată. S-a observant că un număr însemnat de

companii, în special cele cu capital străin, preferă să închirieze apartamente amenajate (sau case de

serviciu) în care să cazeze angajați sosiți în vizite de lucru. Relocarea unor companii – cum a fost

cazul Petrom, în decursul anului 2011 – generează impact asupra pieței chiriilor, scăzând în mod

semnificativ cererea de astfel de apartamente și, în consecință, și prețul.

62

6.2 Sosiri ale turistilor

Pentru analiza circulației turistice se iau în calcul următorii indicatori:

sosiri, care arată evoluția turistilor care frecventează hotelul și care s-au cazat în hotel

numărul de înnoptări, care arată numărul nopților în care turiștii au fost cazați în hotel

durata medie a sejurului, care arată în medie câte zile au fost cazați turiștii în hotel. Se

calculează ca un raport între numărul de înnoptări și numărul de turiști

gradul de ocupare, care este considerat o rată fundamentală(***,2015a )

Hotel Central- Dinamica sosirilor

Numărul sosirilor arată evoluția turiștilor care frecventează hotelul Central și care s-au cazat

în hotel. Dinamica sosirilor urmărește numărul turiștilor români și străini care au ales în perioada

2004-2007 hotelul Central.

Anii Nr. Turiști Români Străini

2004 1560 8.225 4.335

2005 13.067 9.156 3.911

2006 13.905 9.471 4.434

2007 14.709 10.165 4.544

Fig 1. Numar sosiri -mii-(Sursa: Surse interne hotel Central)

Analizând numărul sosirilor, se poate remarca o creștere progresivă a numărului de turiști, în

care predomină turiștii români. Numărul sosirilor a crescut datorită redării în folosință a camerelor

închise pentru modernizare. Clienții hotelului sunt în mare parte turiști români datorită faptului că

vin în orașul Ploiești în interes profesional cât și personal și aleg hotelul Central atât datorită situării

centrale, cât și datorită calității serviciilor oferite. Numărul turiștilor străini care vin în oraș este într-

o continuă creștere datorită dezvoltării firmelor internaționale și a investitorilor străini.(***, 2015d)

63

Figura 2 Nr. sosiri români și străini

În anul 2005, numărul turiștilor străini a suferit o ușoară scădere, dar situația s-a redresat și

în acest moment se află într-o continuă creștere. Analizând variația numărului de turiști se constată o

creștere scalară a acestuia. Numărul de turiști români ai hotelului se datorează în mare măsură

funcționării în zona a unor mari companii ( Petrom, OMV, Coca-Cola, Efes Pilsen etc), care se

adresează hotelului pentru întregul pachet de servicii. De asemenea, desfășurarea anuală de tradiție

în orașul Ploiești a numeroase competiții sportive naționale și internționale atrag numeroși clienți

pentru hotelul Central. Dezvoltarea în zonă a parcului industrial a atras investitori americani și

japonezi, care nu au ezitat să aleagă hotelul. Turiștii români cunosc deja serviciile pe care hotelul le

oferă, sunt clienți fideli ai acestuia sau sunt turiști care aleg hotelul pentru prima dată, atât datorită

amplasamentului central cât și datorită multitudinii serviciilor oferite. Modificările absolute și

relative ale sosirilor urmăresc ritmul de creștere, indicele dinamicii, dar și modificarea a turiștilor.

(***, 2015d)

6.3 Înnoptări ale turiștilor

Numărul înnoptărilor arată numărul nopților petrecute de turiști în hotel. Numărul de

înnoptări are o creștere progresivă, fapt datorat în mare parte redării în funcțiune a camerelor care au

fost închise pentru modernizare.

Anii Nr. înnoptări Români Străini

64

2004 28.523 15.256 13.267

2005 31.675 17.090 14.585

2006 37.941 21.799 16.142

2007 45.563 25.874 19.689

Fig 3. Numărul de înnoptări (Sursa: Surse interne Hotel Central)

Figura 4. Înnoptărilor la hotelul Central

Situat chiar în centrul orașului Ploiești, în apropierea celor mai importante obiective

culturale, în plină zonă comercială și într-o zonă foarte importantă din punct de vedere al afacerilor

și a investițiilor, hotelul este ales în cea mai mare parte datorită acestei amplasări. (***, 2015b )

Dinamica înnoptărilor

Dinamica înnoptărilor urmărește numărul turiștilor români și străini care s-au cazat în

perioada 2004-2007 la hotelul Central.

65

Figura 5. Nr. Înnoptări turiști străini și români

Atât numărul turiștilor români cât și al celor străini crește din ce în ce mai mult datorită

promovării, care s-a intensificat o dată cu începerea lucrărilor de modernizare. Acestea au dus la

creșterea numărului de turiști care aleg hotelul din motive personale, dar și a oamenilor de afaceri.

Poziționarea în plină zonă de afaceri atrage din ce în ce mai mulți clienți români, dar și străini atât

prin prețurile mai mici decât ale concurenței, cât și datorită serviciilor de foarte bună calitate.(***,

2015b )

Bibliografie

*** (2015a), Consiliul Judetean Prahova, http://www.cjph.ro/

*** (2015b), Statistici judetene- Prahova-InstitutulNationaldeStatistica, http://www.prahova.insse.ro

*** (2015c), Asociatia de promovare a turismului Prahova,http://www.asociatiaturismprahova.ro


*** (2015d), Hoteluri populare din Ploiesti, http://www.booking.com/

Niculescu, Gh., (1984), Ghid Valea Prahovei, București:Ed. Sport Turism

66

http://www.booking.com/




http://www.cjph.ro/

CAPITOLUL VII VALORIFICAREA TURISMULUI CULTURAL ISTORIC

AL MUNICIPULUI PLOIEŞTI ÎN PERSPECTIVA DEZVOLTĂRII

DURABILE

7.1 Turismul urban şi dezvoltarea durabilă

„dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului, fără a

compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a- şi satisface propriile nevoi”.( ***,1987)

Turismul urban poate aduce localnicilor beneficii prin generarea de noi locuri de muncǎ în

structurile turistice dar şi prin veniturile suplimentare dobandite din taxele pentru muzee şi teatre,

cheltuielile turiştilor în restaurante şi în alte unităţi de alimentaţie. Acestea duc la mărirea

veniturilor, îmbunătățind calitatea vieţii locuitorilor, impozitele şi taxele locale permiţând cresterea

infrastructurii, instalaţiilor, echipamentelor şi serviciilor în folosul comunitǎţii locale – spaţii verzi,

spaţii recreative, parcuri, alimentare cu apǎ, energie electricǎ, şcoli, dispensare etc. De toate acestea

beneficiază atât populaţia localǎ cât şi turistul. Prin turism sunt finanţate uneori şi activitǎţi culturale

ca spectacole de teatru, muzicale, festivaluri, reuniuni, expoziţii, competiţii sportive care antreneazǎ

şi populaţia localǎ. Aceasta duce la dezvoltarea nivelului de culturǎ şi civilizaţie al locuitorilor din

zona turisticǎ respectivǎ, largirea orizontului de cunoaştere al acestora, schimb de cunoştinţe şi

experienţe între sat şi oraş.(***, 2007-2013 )

Turismul urban poate fi foarte important pentru o regiune, de aceea trebuie realizate planuri

de turism urban. Satele, oraşele, regiunile cu valoare istorică trebuiesc puse în valoare astfel încât să

aibă caracter de atractivitate pentru turişti şi totodată să ofere acestora diverse facilităţi. În zonele

urbane se impune înființarea unor centre care să furnizeze informaţii turistice complete. Trebuie

dezvoltat un centru de informare pentru zona urbană şi împrejurimi, care să dețină materiale

informative şi să ofere informaţii, pliante, prezentări audovizuale, cărţi şi suveniruri. Zonele urbane

sunt folosite ca porţi de intrare în regiunile şi zonele turistice sau ca atracţii principale pentru zonele

arheologice şi parcurile pe care le deține, astfel turismul poate fi o activitate socioeconomică

deosebit de importantă în oraşe.(***,2002 )

Unele zone urbane au însemnătate în realizarea de afaceri, atrăgând astfel călătoriile de

afaceri şi oferind facilităţi petru conferinţe şi întâlniri. Planificarea turismului urban trebuie făcută ca

o componentă integrată a planificării oraşului sau a planului de dezvoltare a unui cartier al oraşului

67

datorită faptului că dezvoltarea turismului în zonele urbane poate prezenta anumite probleme legate

de dezvoltarea hotelurilor, clădirilor pentru birouri, congestionarea traficului şi uneori

suprautilizarea principalelor atracţii. Astfel, turismul poate fi bine înglobat în structura urbană, iar

problemele pot fi micșorate. Procedura de planificare a dezvoltării turismului urban constituie baza

pentru realizarea studiilor de prefezabilitate, stabileşte obiectivele şi dirijează analizele, formulează

planuri alternative şi alege sistematic planul optim, face recomandări privind elementele

institiţionale, de implementare şi de management.(***,1987 )

Zonele urbane au multe obiective de importanţă istorică şi cartiere cu potenţial turistic mare,

acestea trebuie evaluate iar apoi sprijinite în vederea dezvoltării unor noi atracţii, facilităţi şi servicii.

Se poate valorifica activitatea muzeelor şi a teatrelor existente, pot fi dezvoltate zonele comerciale,

pentru a deveni cât mai interesante pentru turişti. În oraşele unde există grădini zoologice, grădini

botanice, acvarii, centre culturale, pot atrage turiştii dacă sunt dezvoltate şi îmbunătăţite utilizand

tehnici moderne. În momentul alcătuirii planului trebuie luate în considerare şi atracţiile accesibile

situate în afara zonei urbane. În planificarea turismului urban un punct foarte important îl reprezintă

dezvoltarea de facilităţi pentru întâlniri de afaceri, conferinţe şi convenţii, care pot atrage mulţi

turişti în afaceri. Construirea de facilităţi pentru conferinţe este foarte scumpă, dar turismul de

afaceri este foarte competitive şi de aceea trebuie făcută o analiză serioasă în ceea ce priveşte

fezabilitate acestei forme de turism în unele zone urbane.(***, 1987 )

Oraşele istorice şi zonele istorice ale oraşelor, dacă sunt bine restaurate şi puse în valoare,

oferă un potenţial însemnat pentru dezvoltarea turismului bazat pe teme istorice şi stiluri

arhitecturale. Planificarea zonelor istorice are nevoie de consideraţii speciale, legate de

îmbunătăţirea accesului în zonele dificile, pe străzile înguste şi în parcurile care să micșoreze

aglomerarea traficului. Cea mai bună soluţie este ca accesul turiştilor să se facă numai pe jos sau cu

mijloace nepoluante. Trebuie avută în vedere conservarea întregii regiuni istorice, iar unele cădiri

istorice importante pot deveni muzee, prin restaurarea şi dezvoltarea lor .Multe clădiri istorice pot

deveni centre de cazare, restaurante şi magazine, exteriorul acestora fiind convertite la o funcţie

modernă, dar menţinându-şi caracterul istoric. Regulamentul de exploatare a zonelor istorice

specifică ca arhitectura clădirilor istorice nu poate fi modificată decât dacă este avizată în mod

expres. Clădirile noi construite în zona istorică trebuie să fie concepute în stilul istoric al zonei sau

într-un stil contemporan care este compatibil cu cel istoric. Câștigurile economice obţinute din

turism şi creşterea valorii proprietăţii, justifică costul conservării acestor clădiri.(***,1987 )

68

În concordanță cu documentele europene este indispensabilă promovarea unor forme de

turism durabil, bazate pe cunoaşterea profundă a ecosistemelor şi a capacităţii de suport a mediului

în ceea ce priveşte activităţile turistice.

Conceptul de dezvoltare durabilă numește totalitatea formelor şi metodelor de dezvoltare socio-

economică, a căror bază o reprezintă în primul rând asigurarea unui echilibru între aceste sisteme

socio-economice şi elementele capitalului natural. Dezvoltarea durabilă a turismului, necesită

conservarea resurselor naturale, istorice şi culturale pentru a putea fi exploatate şi în viitor. Turismul

durabil presupune că dezvoltarea sa nu provoacă probleme mediului înconjurător sau sociocultural,

iar pe ansamblu calitatea mediului este menţinută sau este îmbunătăţită.

Dezvoltarea turismului durabil împlinește nevoile turiştilor prezenţi şi ale regiunilor gazdă,

în acelaşi timp cu protejarea şi mărirea şanselor şi oportunităţilor pentru viitor. Turismul durabil

cuprinde toate formele şi activităţile din industria ospitalităţii, incluzând turismul convenţional de

masă, turismul cultural, turismul de afaceri, turismul rural, turismul religios, turismul sportiv etc.

(***, 2002)

Dezvoltarea durabilă, pentru turism la fel ca şi pentru alte industrii, are trei aspecte

independente: economic, sociocultural şi de mediu .Acţiunile pot acoperi scopuri economice

(creşterea veniturilor, diversificarea şi integrarea activităţilor), scopuri sociale (ameliorarea sărăciei

şi a inegalităţii distribuţiei veniturilor, protecţia patrimoniului socio-cultural, participarea şi

implicarea comunităţilor locale) ori scopuri ecologice (protejarea funcţiilor ecoturismelor,

conservarea durabilă a biodiversităţii). În condiţiile respectării şi promovării principiilor de

dezvoltare durabilă, turismul reprezinta un mijloc de protejare, conservare şi valorificare al

potenţialului cultural, istoric, folcloric şi arhitectural al ţărilor. (***, 2002)

7.2 Strategia de dezvoltare durabilă a Municipiului Ploiești.

La nivel macroregional, Ploiești face parte din cea mai mare aglomerare urbană din

România, formată din triunghiul de orașe București – Ploiești – Pitești. Axa București – Ploiești –

Brașov reprezintă de asemenea o zonă de activitate economică intense, atât în prezent, cât și istoric,

construind pe ruta bine conturată de schimburile de comerț dinspre sudul țării spre Transilvania.

(Popescu, 1985, 7)

Municipiul Ploieşti este cunoscut ca zonă urbană provenita şi dezvoltată prin interacţiunea

dintre un conglomerat de servicii comerciale şi o cultură tehnologică. Primul factor s-a dezvoltat

69

istoric favorizat fiind de poziţionarea pe coridorul economic Bucureşti-Braşov, în timp ce al doilea

factor, generat de existenţa zăcămintelor de ţiţei, a dus la dezvoltarea unei culturi tehnologice,

specializată în extragerea şi prelucrarea petrolului, cultură susţinută mai tarziu prin mediul

universitar (Universitatea Petrol - Gaze). Aceşti doi factori au influenţat pozitiv calificarea forţei de

muncă din zonele alăturate municipiului, dezvoltarea infrastructurii urbane din punct de vedere al

utilităţilor publice, al infrastructurii sociale, culturale, economice şi administrative. Beneficiul

rezervelor de ţiţei a condus şi la costuri generate atât din poluarea mediului prin exploatare, cât şi

prin rezultatul bombardamentelor ce au avut loc în cel de-al doilea război mondial asupra

rafinăriilor. Managementul infrastructurii tehnologice, precum şi implicaţiile asupra mediului

natural au favorizat crearea şi dezvoltarea unei infrastructuri universitare. Municipiul Ploieşti este

într-o permanentă schimbare şi generează schimbare în regiune. Piaţa locală îşi măreşte şi

diversifica cererea pentru serviciile publice şi private. Nivelurile de viaţă pe care aceasta le reclamă

devin comparabile cu cele ale Uniunii Europene. De asemeni, interesul investiţional creşte dar, în

egală măsură, creşte şi competiţia regională pentru atragerea de activităţi economice. (***, 2002)

În faţa posibilităților de dezvoltare, Ploieştiul trebuie să fie mai mult decât un loc în care

oamenii trăiesc şi muncesc, ci trebuie să devină un brand.

Toate acestea necesita, într-un cuvânt, o nouă viziune,fiind necesare:

crearea unei ìimagini de marcă pentru turismul practicat pe teritoriul municipiului

Ploieşti prin organizarea unei oferte specifice, care să valorifice potenţialul turistic

existent;

promovarea unui program european de turism al oraşelor situate pe paralela 45;

realizarea, la nivelul municipiului, a unui ghid al instituţiilor de cultură şi al

monumentelor istorice şi de arhitectură;

promovarea internaţională a personalităţilor culturale locale prin intermediul

UNESCO;

promovarea patrimoniului cultural prin intermediul Direcţiei Programe Cooperare

Internaţională din cadrul Primăriei municipiului Ploieşti, pentru extinderea

programelor de înfrăţire cu oraşe din alte ţări;

continuarea lucrărilor de reabilitare a monumentelor istorice de valoare naţională;

reabilitarea parcului Constantin Stere;

reabilitarea şi modernizarea Hipodromului Ploieşti;

modernizarea patinoarului de la Sala Olimpia;

70

crearea de noi baze de sport şi agreement pentru tineret.(***, 2002)

La 26.07.2012 a fost semnat contractual afferent proiectului „Circuit cultural istoric al

municipiului Ploieşti’’, perioada de monitorizare şi sustenabilitate fiind de 5 ani şi având ca scop

dezvoltarea și consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării patrimoniului natural și a

activităților de marketing specifice.Obiectivul general al proiectului a fost reprezentat de

promovarea municipiului Ploiești prin creșterea circulației turistice. În vederea atingerii acestui

obiectiv, proiectul îşi propune în mod specific: valorificarea potențialului turistic oferit de

patrimoniul natural, cultural și istoric; creşterea notorietăţii patrimoniului cultural istoric din

Ploiești; îmbunătățirea gradului de compatibilitate al factorilor locali (pensiuni, moteluri etc.);

includerea municipiului Ploiești în circuite turistice culturale sau de agrement; creşterea atractivităţii

regionale şi locale pentru populaţie.Produsul specific prezentat în cadrul proiectului a fost

reprezentat de resursele antropice din Ploieşti, fiind vizate, în principal: Palatul Culturii, Muzeul

Județean de Artă Prahova, Muzeul Ceasului „Nicolae Simache”, Muzeul „I. L. Caragiale”, Muzeul

Memorial „Paul Constantinescu”, Muzeul Memorial „Nichita Stănescu”, Muzeul Judeţean de

Stiinţele Naturii Prahova, Muzeul de Istorie şi Arheologie Prahova, Biserica Domnească, şi multe

altele.

Activitățile propuse în prezentul proiect, și anume:

realizarea de ghiduri turistice care conţin informaţii referitoare obiectivele cultural istorice

din Ploiesti;

conceperea și realizarea unor materiale promoționale: ghiduri turistice, agende personalizate,

calendare de birou, mouse pad-uri, steguleţe şi flyere;

realizarea unei campanii outdoor (50 de panouri de tip steag au promovat produsul specific şi

20 de panouri de tip steag au promovat evenimentul);

distribuirea prin intermediul promoterilor de materiale promoţionale cu scopul diseminării

informaţiei referitoare la potenţialul turistic cultural istoric din Ploieşti;

organizarea evenimentului „Meşteşuguri şi tradiţii pe note muzicale” ce avut loc în Ploieşti,

judeţul Prahova, în 21.06.2014, în cadrul căruia au fost promovate destinațiile și produsele

turistice românești;

Prin realizarea acestor activitati ,proiectul a contribuit la creşterea numărului de persoane

informate despre obiectivele promovate prin proiect, la aducerea la cunoştinţa turiştilor asupra

locaţiilor mai puţin cunoscute, promovate până acum mai mult la nivel local, şi la dezvoltarea

culturii generale a populaţiei din zona de influenţă a proiectului.(***, 2007-2013)

71

Din analiza elementelor potenţialului turistic al Municipiului Ploiesti, rezultă existenţa condiţiilor

benefice dezvoltării durabile a turismului de circulaţie, turismului intinerant cu valenţe cultural şi a

celui de afaceri.

1.Turismul de tranzit(de circulaţie) în principalele centre de coordonare turistică:

Vălenii de Munte şi în localităţile situate pe traseul: * DN 1A Ploieşti – Vălenii de Munte –

Cheia;

Urlaţi şi în localităţile situate pe traseul: * DN 1B Ploieşti – Buzău (viitorul drum expres).

( ***, 2007-2013)

2.Turismul intinerant cu valenţe culturale pentru valorificarea patrimoniului cultural prin

includerea obiectivelor turistice în circuite care să pună în valoare peisajul cultural:

„Drumul conacelor familiei Cantacuzine”: Ploieşti – Băicoi – Călineşti (Măgureni –

Filipeştii de Pădure) – Filipeştii de Tîrg (Mărginenii de Jos) – Măneşti – Cocorăştii Colţ –

Ploieşti;

,, Circuitul Bucovelului”: Ploieşti – Bucov – Albeşti Paleologu – Urlaţi – Apostolache –

Sîngeru – Măgurele – Ploieşti;

Valea Prahovei: Bucureşti – Ploieşti – Băneşti – Cîmpina – Sinaia – Buşteni – Azuga;

Ploieşti - Cîmpina - Brebu Mănăstirei - lacul Paltinu - Teşila – Trăisteni;

Valea Teleajenului: Ploieşti – Vălenii de Munte – Cheia.( ***, 2007-2013 )

3.Turismul de afaceri

Amenajarile moderne şi care răspund celor mai înalte exigenţe de cazare şi de dotare tehnică, fac ca multe dintre hotelurile importante din Municipiul Ploieşti să fie apreciate din punctul de vedere al turismului de afaceri(***, 2007-2013).

Bibliografie

***, (1987), Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare (WCED) (1987), Viitorul nostru comun, http://ro.wikipedia.org/wiki/Dezvoltare_durabila

***, (2002), Planul local de dezvoltare durabilă a Municipiului Ploieşti , Primaria Municipiului Ploieşti, http://www.ncsd.ro/documents/local_agenda_21/AgLoc21_Ploiesti_rom.

***, (2007-2013), Circuit cultural istoric al municipiului Ploiesti, Programul Operaţional Regional Ploieşti, http://www.circuitculturalploiesti.ro/despre-noi

Popescu, P .,D ., (1985), Ghid de oraş Ploiesti, București:Editura Sport Turism

72

CAPITOLUL VIII VALORIFICAREA METODICO- DIDACTICĂ A

LUCRĂRII ÎN ACTIVITĂŢILE CU CONŢINUT GEOGRAFIC

8.1 Integrarea conţinutului lucrării în activităţile de la Geografia României

clasa a IV-a

În clasele primare, copilul îşi formează deprinderi de citire şi scriere corectă, face cunoştinţă

cu primele noţiuni matematice, începe studiul mediului înconjurător, al geografiei şi istoriei.

Geografia nu este numai o ştiinţă informativă, care are ca scop de a-i „înărma” pe elevi cu un

sistem de cunoştinţe despre dinamica învelişurilor Pământului, de a-i educa în spiritul dragostei faţă

de patrie, de a le forma deprinderi practice privind aprecierea fenomenelor meteorologice şi

hidrologice, ci are şi un rol „formativ” creând emoţii şi sentimente care, la vârsta şcolară mică, au

puternice influenţe în personalitatea elevilor. A învăţa pe elevi să gândească geografic înseamnă să-i

deprindem să privească fenomenele naturale şi sociale în continuă dezvoltare şi transformare, să

pătrundă legăturile lor interne, interdependenţa dintre ele.( Cucu, Soare, 2001, 51)

Vârsta școlară mică este favorabila pentru formarea noțiunilor de morala, a deprinderilor de

comportare civilizată, este perioada când apar și se dezvoltă trăsăturile de caracter și voință, în care

se conturează personalitatea omului. Alături de aceste coordonate morale se formează și noțiunea de

patrie, dragostea de familie, de locurile natale, de monumentele istorice și culturale, față de

strămoșii noștrii.

La această vârstă copilul este receptiv, sensibil, impresionabil de tot ceea ce îl înconjoară.

Educarea la elevi a sentimentului de dragoste de țară, de locurile natale este o preocupare

permanentă a școlii, acest sentiment nefiind unul înnăscut, ci este rezultatul unei atente și

îndelungate munci educative.( Ilinca, 2008,15)

Obiectivele generale ale structurii geografiei în învăţământul primar:

a) însuşirea de către elevi a unor cunoştinţe despre orientare, formele de relief, orizontul

local, iar la clasa a III-a şi a IV-a se însuşesc cunoştinţe despre: relief, climă, ape, flora, fauna,

soluri, populaţie şi economie;

b) formarea unor operaţii intelectuale ca: analiza, sinteza, comparaţia, clasificarea;

c) formarea unor deprinderi de identificare, de localizare şi dezvoltare a unor fenomene

geografice;

73

d) educarea sentimentului de dragoste faţă de patrie, faţă de frumuseţile ţării, faţă de locul

natal.(***,2006 )

Caracteristici:

în clasa a patra elevul se afla la primul său contact cu geografia;

deoarece structura personalității elevului la această vârstă e cantonată încă în etapa

operațiilor concrete, trebuie ca în predare învățătorul să apeleze la strategii adecvate pentru

accesibilizarea conținuturilor noii discipline.

Metode și procedee instructiv-educative specifice predării geografiei:

expunerea sistematică;

observația geografică;

excursia geografică;

lectura geografică;

metoda descrierii și a problematizării;

modelul și modelarea etc.(Nicoara, Penes, 2005, 24 )

Geografia în şcoală este disciplina care deschide calea cunoaşterii mediului înconjurător şi a

modului cum acţionează asupra societăţii umane. Ea contribuie la precizarea raporturilor strânse

dintre acestea şi la stabilirea echilibrului natură-om.În cadrul orizontului local, cunoaşterea mediului

înconjurător, se poate face direct pe baza observaţiei efectuate de către elevi sub îndrumarea

învăţătorului, orizontul local constituind „laboratorul geografic" cu care elevii iau contact direct

pentru a-şi da seama de importanţa Geografiei ca disciplină şcolară.Deci, rolui şcolii este de a

acţiona în direcţia însuşirii de către eievi a unor cunoştinţe ştiinţifice şi ecologice despre natură, de a

şti că natura este un organism viu, ale cărui componente sunt într-o strânsă unitate şi

intercondiţionare care suferă în evoluţia sa în timp schimbări determinate de cauze naturale şi

sociale.

În predarea geografiei, se folosesc metode îmbinate armonios: expunerea orală a materialului

este însoţită de demonstraţia şi observaţia independentă a elevilor, cu conversaţia sau dialogul.( ***,

2010)

Lucrarea mea poate fii valorificată în cadrul activităților de învățare despre orizontul local,

precum și despre populația și economiă României. De asemenea îi ajută pe copii să descopere și să

prețuiască frumusețile țării, în special cele de natură culturală și istorică, contribuind la educarea

sentimentului de dragoste faţă de patrie, faţă de frumuseţile ţării, faţă de locul natal. Astfel în cadrul

activităților despre orizontul local și orizontul apropiat, învățătorul poate realiza o ,,excursie

74

imaginară’’ în municipiul Ploiești( Anexa 1), ajutându-i pe copii să descopere frumusețile țării, să-și

însușească unele cunoștințe științifice, să cunoască importanța conservării monumentelor cultural-

istoce din țara noastră. Însuşirea cunoştinţelor ştiinţifice, contribuie la formarea unei gândiri cauzale

a elevilor, la dezvoltarea spiritului de observaţie, la însuşirea unui sistem de priceperi şi deprinderi

active, dar şi dezvoltarea afectivă.( Cucu, Soare, 2001,12-14)

Activitățile de geografie contribuie la formarea unei conduite ecologice, dar și a identității

culturale a elevilor, presupunând acţiuni pentru conservarea, ocrotirea, protejarea naturii, precum și

ocrotirea și conservarea patrimoniului cultural românesc. Scopul activităţii învăţătorului este de a

pregăti elevii printr-o educaţie permanentă în acest scop, în vederea cunoaşterii naturii, a descifrării

tainelor ei, în raport de particularităţile lor de gândire, de asimilare, de punere în practică, de creare

şi de cercetare a noilor cunoştinţe.(Ilinca, 2008, 10-12)

BIBLIOGRAFIE

*** (2010), Specificul-predarii-in-invatamant, http://www.scrigroup.com/didactica-pedagogie

*** (2006), Curriculum naţional, Programe şcolare pentru învăţămantul primar, Bucureşti.

Cucu, V., S., Soare, I., (2001), Ghid de predare-învăţare a cunoştinţelor geografice la cls. a IV-a,

Galați: Ed: N Ergo.

Ilinca, N., (2008), „Didactica geografiei”, București: Ed.Corint.

Nicoară, E., Peneş, M.,(2005), „Îndrumător pentru utilizarea manualului”, București: Ed. Aramis.

Popescu, M., Pacearcă, S., (2006), „Geografie, Manual pentru clasa a IV-a”, București: Ed. Aramis.

75

CONCLUZII

În Raport OMT 2012, turismul cultural este definit de către Organizaţia Mondială a

Turismului drept „excursii al căror scop principal sau secundar este vizitarea siturilor şi acele

evenimente a căror valoare culturală şi istorică le-a făcut o parte a moştenirii culturale a unei

comunităţi”.(***, 2012)

În 2002 Consiliul Internaţional pentru Monumente Culturale şi Istorice a publicat o definiţie

formală după cum urmează: „Turismul cultural şi cultural – cognitiv este acea formă de turism care

se concentrează asupra mediului cultural şi care, la rândul ei include reperele culturale şi istorice ale

unei destinaţii sau moştenirea cultural-istorică, valorile şi stilul de viaţă al populaţiei locale, artele,

meşteşugurile, tradiţiile şi obiceiurile populaţiei locale.” (***, 2002)

Astfel putem spune ca această formă de turism este printre cele mai intalnite în segmentul de

călătorii pe termen scurt „evadări din oraş” sau în cazul combinaţiei de vacanţă tradiţională la mare

şi munte cu vizite în timpul zilei la locuri culturale şi istorice deosebite,ea reprezinta subsectorul

turismului care valorizează produsul cultural – monumente sau situri istorice şi de arheologie,

evenimente culturale, obiceiuri şi tradiţii, astfel încât să satisfacă nevoia din ce în ce mai mare de

cunoaştere şi mobilitate umană.(***, 2013).

Problemele cu care se confruntă acest tip de turism sunt legate de infrastructura de acces la siturile

arheologice, monumentele de arhitectura învechită și insuficiența, lipsa spațiilor de parcare dotate cu

puncte de informare și promovare a obiectivului cultural, lipsa spațiilor speciale de campare pentru

turismul de pelerinaj. (***, 2013)

Trebuie menţionată importanţa pe care infrastructura culturală, instituţiile şi oamenii o au la

crearea peisajului culturii urbane şi mediului de afaceri. Dezvoltarea turismului cultural/de

patrimoniu presupune identificarea, restaurarea şi renovarea clădirilor istorice şi în general a

patrimoniului istoric existent la care se adaugă identificarea şi promovarea tradiţiilor locale,

valorizarea acestora prin produse culturale (festivaluri, expoziţii, publicaţii).( ***, 2014)

Patrimoniului cultural material și natural din Municipiul Ploiești, poate fi valorificat prin turismul

cultural care poate fi un factor esenţial atât pentru conservarea/protejarea obiectivelor de patrimoniu

cât şi pentru dezvoltarea socio-economică şi culturală regionala. Astfel în lucrarea mea am realizat o

imagine actuală a potenţialului turismului cultural în Ploiesti şi am propus un set de obiective care să

determine acele condiţii încât turismul cultural să contribuie, cu succes, la dezvoltarea economică şi

socială a comunităţii ploiestene.

76

Obiectivele lucrarii mele au vizat trei importante direcţii:

cunoaşterea valorilor de patrimoniu ploieștean cu potenţial turistic şi valorizarea lor;

promovarea activă şi modernă a patrimoniului;

iniţierea unei reţele de turism cultural în Ploiești.

"Cultura nu poate fi înţeleasă decât ca element al ansamblului vieţii sociale. Ea reprezintă o

rezultantă a schimbului realizat între procesele vieţii sociale, în intercondiţionarea lor reciprocă (de

acumulare, cunoaştere, reflectare, creaţie şi valorizare).’’ (Bondrea, 1993, 45).

BIBLIOGRAFIE

Bondrea, A., 1993, Sociologia Culturii, Bucuresti: Editura Fundaţiei România de Mâine.

***, 2012, Raport OMT 2012, Organizația Mondială a Turismului, http://www.montana-vidin-

dolj.com

***, 2002, Consiliul Internaţional pentru Monumente Culturale şi Istorice, http://www.montana-

vidin-dolj.com

*** ( 2013), Turismul cultural în România, www.cnaic.ro/projects/puncte/Romana/turism-ro.html

*** (2014), Turism cultural- Viitorul trecutului, http://www.viitorultrecutului.ro/ro/media/3

77

http://www.viitorultrecutului.ro/ro/media/3

http://www.cnaic.ro/projects/puncte/Romana/turism-ro.html

http://www.montana-vidin-dolj.com/




ANEXE

DATA: 24.04.2015

CLASA: a IV-a

PROPUNATOR:Munteanu (Badea) Ana Maria

COLEGIUL NATIONAL ,,CONSTANTIN CANTACUZINO,,

ARIA CURRICULARĂ: Om şi societate

OBIECTUL: Geografie

SUBIECTUL: Excursie imaginară: COLANU-TARGOVISTE-PLOIESTI

TIPUL LECŢIEI: Evaluare

DURATA:50 minute

SCOPUL:

Localizarea corectă a elementelor spațiului geografic într-un context dat utilizând mijloace

elementare de orientare (puncte cardinale) și descrierea caracteristicilor unor elemente geografice.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili să:

O1- să traseze cu săgeți pe hartă itinerariul excursiei;

O2- să precizeze caracteristici geografice ale unor localități;

O3 – să selecteze orasul și vecinii orasului după punctele cardinale;

O4 - să deseneze formele de relief specifice orasului folosind culorile specifice;

O5 - să identifice imagini din oras;

O6 - să rezolve sarcinile itemilor obiectivi cu alegere multiplă prezentați cu programul CARTOFUL;

78

O7 –să identifice forma de relief la harta mută.

STRATEGII DIDACTICE:

Metode si procedee: explicaţia, instructajul verbal,conversaţia, observarea dirijata, exerciţiul,

problematizarea

Mijloace de învăţare: bilețele cu sarcini, hartă fizică și hartă rutieră a României, hărți cu județe,

harta localității Ploiesti, imagini cu peisaje din România, markere, carioci, calculatoare, laptop și

vedeo-proiector, CD cu reliefului în Power Point și cu exercițiul CARTOFUL, markere, baloanele

cu sarcini, microbuzul.

Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe - 2 grupe de elevi

BIBLIOGRAFIE:

Dumitriu, Gh., Dumitriu, C., (2003), Psihopedagogie, Bucuresti: Ed. Didactică şi Pedagogică.

Dulamă , M., E., (2002), Metode , strategii şi tehnici didactice activizante, Cluj –Napoca: Ed.

Clusium.

Pârâială , V., Filoti , C.,(2004), Geografia României , Auxiliar pentru clasa a IV-a, Iasi: Editura

Euristica.

Popescu,M., Pacearcă, S.,(2004), Geografie, Manual pentru clasa a IV-a, Bucuresti: Editura

Aramis.

Năstase, A., Oprea, I.,(2004) , Geografie, Caiet cu exerciţii şi teste de evaluare pentru clasa a IV-a,

Galati: Editura Alma .

***(2006), Curriculum Naţional, Programe şcolare pentru clasa a IV-a, M.E.C.,Buc.

79

ETAPELE

INSTRUIRII

ŞI

DOZAREA

OB.

OP.

CONŢINUTUL INFORMAŢIONAL AL LECŢIEI RESURSE

EVALUA

REActivitatea învăţătorului Activitatea elevilor

procedurale materiale organizato-

rice

1.

Moment

organizatoric

1 min

- Se crează condiţiile optime pentru desfăşurarea

lecţiei: pregătirea materialului didactic necesar,

stabilirea liniştii, îndrumarea elevilor în activitatea de

pregătire.

- Pregătesc manualele,

caietele de notiţe,

instrumentele de scris.

instructajul

verbal

2. Captarea

atenţiei

8 min

- Se realizează prin vizionarea unei secvenţe video în

care se prezintă câteva imagini legate de o excursie

imaginară atenționând că trebuie să rețină orașele

prezentate.

- Se cere elevilor să identifice formele de relief deduse

din imaginile prezentate.

Se continuă prin interpretarea scenetei ,,Nu citești o

carte?!” de Ion Dianu, de către două eleve din clasele

gimnaziale care pe parcursul lecției vor fi ajutor de

învățător având sarcina de a trece în tabele

calificativele primite de copii pe parcursul competiției.

- Vizionează secvenţa.

- Identifică şi numesc

orașele prezentate în fil-

muleţ.

Urmăresc sceneta colegelor

mai mari.

explicaţia

conversaţia

joc de rol

PhotoStory-

film

Scenetă

frontal

- Se anunţă tema lecţiei şi se scrie titlul pe tablă: ”

Excursie imaginară Colanu-Targoviste-Ploiesti

menționând că microbuzul pe care l-au adus fetele de la

80

3. Anunţarea

subiectului

şi a obiectivelor

operaţionale

1 min

gimnaziu ne ajută în călătoria imaginară căci ascunde

sarcinile ce le vor avea de îndeplinit și le vor descoperi

în interiorul baloanelor atașate de el.

- Se prezintă obiectivele într-o manieră accesibilă

copiilor.

- Se precizează ca lecţia se va desfăşura sub formă de

concurs. Vor avea 4 sarcini de rezolvat, iar

calificativele vor fi notate pe o fişă pentru a ţine

evidenţa corect.

- Receptionează

informaţiile transmise de

învăţătoare.explicaţia

4. Dirijarea

evaluării

35 min

O1

O9

Prima sarcină „Traseul excursiei ”

Fiecare grupă va avea de realizat un poster pe care îl

încep cu trasarea săgeților pe hartă a itinerariul

excursiei anunțate identificând comunele până la

destinație.( Anexa 2)

Cer afișarea la tablă și verificăm dacă au iden-tificat

corect primind calificativul meritat în tabelul pregătit

pe un demicarton.

A doua sarcina ”Orasele”

Realizarea posterului continuă căci fiecare echipă

primește harți cu: județele Dambovita, Prahova și cele

învecinate și a României, iar fiecare membru va avea

câte o sarcină după ce vor trage la sorț ce județ vor

reprezenta:

Rezolvă sarcina primită.

Fiecare echipă trimite

reprezentantul echipei să

afișeze la tablă prima parte

a posterului.

Reprezentantul echipei

explicaţia

observarea

explicația

Harta

turistica a

României

pe grupe

pe grupe observaţia

sistematică

a

81

O2

O3

O4

O5

ELEV 1: stabileste punctele cardinale ale localității și

colorează forma de relief a localității Ploiesti cu

culoarea specifică;

ELEV 2: noteaza vecinii localității precizând tipul de

sate;

ELEV 3:stabileste punctele cardinale ale județului pe

care îl selecteaza din cele 10 hărți ale județelor,

localizând apoi municipiul Ploiesti;

ELEV 4: colorează formele de relief ale județului și le

denumește;

ELEV 5: lipeste județul Prahova pe harta fizică a

Romaniei;

ELEV 6: să lipească vecinii județului Prahova după

punctele cardinale;

ELEV 7: Selectează imagini din județul Prahova și le

lipește pe harta județului apoi prezintă lucrarea la tablă

și urmărește corectitudinea celor lucrate de colegii din

echipă.

Ajutorul de învățător trece calificativele menționate de

învățător când reprezentantul grupei prezintă rezultatul

muncii lor.

A doua echipă va lucra sarcinile pentru județul

trage la sorț județul.

După ce primesc sarcinile

fiecare elev lucrează, iar

reprezentantul grupei

verifică corectitudinea

- Precizează punctele

cardinale ale localității și

colorează forma de relief

specifică.

- Notează vecinii loca-lității

și precizează tipul de sat.

- Stabilesc punctele

cardinale ale județului,

localizează municipiul

Ploiesti și precizează

formele de relief ale

județului colorând cu

culorile specifice;

-Localizează județul pe

harta țării.

- Notează vecinii jude-țului.

exerciţiul

explicaţia

exerciţiul

Hărți cu:

localitatea,

județele și

țara

Bilețele cu

sarcini

comporta

men-tului

elevilor

82

O3

O4

O2

O5

O8

Dambovita.

ELEV 1: să selecteze din cele 10 hărți ale județelor

județul Dambovita și să-i precizeze punctele cardinale;

ELEV 2: să lipească județul Dambovita pe harta

României colorând cu culorile specifice formele de

relief pe care le denumește;

ELEV 3: să lipească județele vecine ale județului

Dambovita;

ELEV 4: colorează formele de relief ale județului și le

denumește;

ELEV 5: localizează orașul Targoviste precizând

importanța lui la nivelul județului;

ELEV 6: să selecteze imagini din județul Dambovita;

ELEV 7: Selectează imagini din județul Dambovita și

le lipește pe harta județului apoi prezintă lucrarea la

tablă urmărind corectitudinea îndeplinirii sarcinilor

colegilor și să prezinte la tablă.


învățător când reprezentantul grupei prezintă rezultatul

muncii lor.

A treia sarcina: „Cartoful”

- Fiecare elev va lucra la calculator alegând varianta

După ce primesc sarcinile

fiecare elev lucrează, iar

reprezentantul grupei

verifică corectitudinea

- Localizează județul

Dambovita

- Localizează orașul

Targoviste

exerciţiul

explicaţia

Hărți cu

județele și

țara

Bilețele cu

sarcini

Calculatoare

pe grupe

individual

observaţia

sistematică

a

comporta

men-tului

elevilor

observaţia

sistematică

a

comporta

mentului

elevilor

83

O6 corectă a itemilor obiectivi cu alegere multiplă.

1.Hidrografia reprezintă:

totalitatea plantelor dintr-o zona.

totalitatea animalelor dintr-o zona.

totalitatea apelor dintr-o zona.

2. Lacurile de munte s-au format prin:

strângerea în adânciturile reliefului a apelor de

ploaie și din topirea zăpezilor, topirea ghețarilor din

munți, în craterul unui vulcan sau prin alunecarea

terenului care a făcut un baraj natural.

stăvilirea (oprirea) apei râurilor de către

ciobani pentru oi, topirea ghețarilor din munți sau în

craterul unui vulcan

strângerea în adânciturile reliefului a apelor de ploaie

și din topirea zăpezilor, topirea ghețarilor din munți

sau pe locul unor peșteri.

3.Râurile din partea de sud a țării sunt:

Cerna, Jiul, Oltul cu afluentul său Lotrul,

Argeșul cu afluentul său Dâmbovița și Ialomița cu

afluentul său Prahova.

Cerna, Jiu, Siretul, Argeșul, Tisa cu afluentul

său Mureșul și Ialomița cu afluentul său Prahova.

Tisa cu afluentul său Mureșul, Someșul și

Crișurile.

4.Râu care trece prin județele Olt și Vâlcea este:

- Aleg varianta corecta ca

răspuns a întrebărilor și află

procentul realizat.

exerciţiul

problematiza-

rea

observaţia

Exerciții ce

utilizează

programul

CARTOFUL

frontal

84

O8

O7

Prutul.

Oltul

Mureșul.


învățător.

A patra sarcina: „Harta mută”

Fiecare elev va alege dintr-o prezentare ppt forma de

relief indicată de învățător și o va selecta pe harta mută

la calculatorul care are atașat videoproiectorul.


învățător. Elevii aleg forma de relief

indică de învățător și o

selectează pe harta muta a

ppt-ului.

Exerciţiul

Problematizare

a

Frontal

6. Încheierea

lecţiei

5 min

- Se fac aprecieri generale şi individuale asupra

răspunsurilor date de elevi la lecţie.

-Se stabilește echipa câștigătoare.

- Se oferă recompensa finala pentru munca depusa de

elevi, anume o excursie organizata de doamna

învăţătoare cu sprijinul părinţilor.

- Se anunţă tema pentru ora următoare: să realizeze un

eseu scurt în care să amintească cum s-au simțit și ce

concluzii au tras legate de desfășurarea orei.

-Ascultă aprecierile făcute. aprecierea

verbală

85

Harta județele României și reședinte de județ

86

Harta Județul Prahova

87

Harta fizică a României

88

BIBLIOGRAFIE

Apostol M., (2004), „Dicţionar istoric al judeţului Prahova”, Ploiesti: Ed. Ploiești Mileniul III.

Bondrea, A. ,( 1993), Sociologia Culturii, București: Editura Fundaţiei România de Mâine.

Catana, M. C, (2011), „Municipiul Ploieşti-remodelarea urbană şi calitatea vieţii”, Ploiesti: Ed.: Ploiesti

Mileniul III.

Cucu, V., S., Soare, I., (2001), „Ghid de predare-învăţare a cunoştinţelor geografice la cls. a IV-a”,

Galați: Ed: N Ergo.

Cucu V., (1996), Geografia economică a României, Iaşi: Ed. Glasul Bucovinei.

Gheorghe N., (1997), „Ploieşti patru secole de istorie”, Ploiesti: Ed. Salt S.R.L .

Ilinca, N., (2008), „Didactica geografiei”, București: Ed.Corint.

Nicoară, E., Peneş, M.,(2005), „Îndrumător pentru utilizarea manualului”, București: Ed. Aramis.

Niculescu, Gh., (1984), Ghid Valea Prahovei, București:Ed. Sport Turism

Niculescu, Gh.,Velea, I., (1979) „Prahova- Ghid turistic al judeţului”, Bucureşti:Ed. Sport .Turism.

Niculescu , GH.,Velea I., (1973), „Județul Prahova”, Bucuresti: Ed. Academiei R.S.R.

Popescu, M., Pacearcă, S., (2006), „Geografie, Manual pentru clasa a IV-a”, București: Ed.

Aramis.

Popescu , M., (2004), „Dicţionar istoric al judeţului Prahova”, Ed.Ploieşti Mileniul III.

Popescu, P.D.,(2003) , Ploiesti Mileniul II, Ploiesti: Ed. Ploiesti Mileniul III .

Popescu, P.D., (2000), Ploiesti-Ghid al obiectivelor turistice, cultural, economice, arhitectonice,

Ploiesti: Editura Ploiesti Mileniul III.

Popescu , P.D, (1985), Ghid de oraş Ploieşti, Bucureşti:Ed.Sport.Turism.

Sevastos, M., (1937), Monografia oraşului Ploiesti, http://www.ploiesti.ro/legenda.php.

*** 2012, Raport OMT 2012, Organizatia Mondiala a Turismului, http://www.montana-vidin-

dolj.com

*** 2002, Consiliul Internaţional pentru Monumente Culturale şi Istorice, http://www.montana-vidin-

dolj.com

*** (2010), Specificul-predării-în-învățământ, http://www.scrigroup.com/didactica-pedagogie

*** (2006), Curriculum naţional, „Programe şcolare pentru învăţămantul primar”, Bucureşti.

*** (1987), Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare (WCED) (1987), Viitorul nostru comun,

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dezvoltare_durabila

89





*** (2002), Planul local de dezvoltare durabilă a Municipiului Ploieşti , Primaria Municipiului Ploieşti,

http://www.ncsd.ro/documents/local_agenda_21/AgLoc21_Ploiesti_rom.

*** (2007-2013), Circuit cultural istoric al municipiului Ploiesti, Programul Operaţional Regional

Ploieşti, http://www.circuitculturalploiesti.ro/despre-noi

*** (1998), Hotărârea de Guvern nr.685/ 1998 privind aprobarea stemelor unor municipii,

http://www.ploiesti.ro/stema.php

*** (2015), Asociația de promovare a turismului Prahova, http://www.asociatiaturismprahova.ro/

*** (2015), Hoteluri populare din Ploiești, http://www.booking.com/

*** (2015), Statistici județene- Prahova-Institutul Național de Statistică, http://www.prahova.insse.ro/

*** (2015), Consiliul Județean Prahova, http://www.cjph.ro/

***(2015), Baze de date statistice, http://www.prahova.insse.ro/

*** ( 2013), Turismul cultural în România, www.cnaic.ro/projects/puncte/Romana/turism-ro.html

*** (2014), Turism cultural- Viitorul trecutului, http://www.viitorultrecutului.ro/ro/media/3

90

http://www.viitorultrecutului.ro/ro/media/3

http://www.cnaic.ro/projects/puncte/Romana/turism-ro.html

http://www.cjph.ro/


http://www.booking.com/


http://www.circuitculturalploiesti.ro/despre-noi

Date post:	08-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	raluca-cristea
View:	63 times
Download:	2 times

licenta_finala

Documents