ACADEMIA DE STUDII ECONOMICEFACULTATEA DE CONTABILITATE ŞI

INFORMATICĂ DE GESTIUNE

LUCRARE DE DIPLOMĂSISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND CONTABILITATEA IMPOZITELOR SI

TAXELOR

COORDONATOR STIINTIFIC:LECT.UNIV. DR. MARIUS MATEI

ABSOLVENT:STANCIU CATALIN FLORIAN

BUCUREŞTI2005

CUPRINS:

CAP. I: SISTEMUL FISCALCAP. II: REZULTAT VS. PERFORMANŢĂCAP. III: IMPOZITUL PE PROFIT 1. Impozitul pe profit

A. ContribuabiliB. Determinarea impozituluiC. Sume deductibile fiscalD. Cheltuieli nedeductibile fiscalE. Plata şi controlul impozitului pe profit

2. IAS 12 – Impozitul pe profit3. IAS 20 – Contabilizarea subvenţiilor4. Sistem comparativ al impozitului pe profit cu Marea Britanie 5. Sistem comparativ al impozitului pe profit cu Statele Unite ale Americii

CAP. IV: IMPOZITUL PE DIVIDENDECAP. V: STUDIU DE CAZ

1. Prezentarea societăţii2. Monografia3. Situaţie comparativă între formulare de bilanţ în

model conform IASC şi conform normelor naţionale4. Analiză economico-financiară a societăţii5. Sistem informatic pentru Declaratia privind impozitul

pe profitCAP. VI: BIBLIOGRAFIA

CAP. I: SISTEMUL FISCAL

2

Impozitele, taxele, contribuţiile reprezintă fundamental si motivaţia pe care este construită fiscalitatea.

Sistemul fiscal reprezintă totalitatea impozitelor si taxelor, realizate prin intermediul unui mecanism bazat pe tehnici, metode si instrumente specifice desfaşurării activităţii de urmărire şi control cu ajutorul aparatului fiscal. Legea fundamentala a statului de drept consfinţeşte obligaţia tuturor cetăţenilor ţării de a contribui prin impozite si taxe la finanţarea cheltuielilor publice.

Obligaţia persoanelor fizice şi juridice de a contribui sub formă de impozite si taxe la constituirea fondurilor bugetare dă naştere la „Creanţa fiscală” pentru buget si „Obligaţie fiscală” pentru agentul economic. Creanţa fiscală reprezintă dreptul statului de a percepe prin organele fiscale impozite, taxe şi alte venituri in contul bugetului. Titlul de creanţa fiscală este actul prin care se constata şi se individualizează obligaţia fiscală a unei persoane fizice sau juridice. Întocmirea titlurilor de creanţă fiscală este realizată fie de organele fiscale în cadrul dreptului de control privind organizarea si desfăşurarea activităţilor economice producătoare de venituri impozabile, fie de instanţele de judecată, notariatele de stat, organele vamale, regiile autonome, societăţile comerciale ale persoanelor juridice pentru impozitul pe profit, taxa pe valoarea adaugata, impozitul pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, impozite si taxe reţinute de persoane cărora le plătesc venituri sau prestează servicii.

Creanţa fiscală incetează atunci când obligaţia fiscală a contribuabilului este achitată, compensată sau prescrisă. Obligaţia fiscală de a vira impozite si taxe la bugetul public si la fondurile speciale extrabugetare, revine persoanelor fizice si juridice, române si străine, numite contribuabili.

Din punct de vedere fiscal persoanele juridice pot fi grupate in:1. Persoanele juridice propriu-zise:

Cu activitate economica: regii autonome, societăţile comerciale, organizaţii cooperatiste;

Fără scop lucrativ: instituţii publice, organizaţii sociale, asociaţii de persoane fizice, fundaţii;

2. Unităţi economice fără personalitate juridică ce pot fi: Unităţi economice aparţinând unor persoane juridice ce pot fi

sucursale, magazine, secţii; Asociaţii in participaţie.

3. Societăţi comerciale străine, reprezentate prin:

3

Societăţi comerciale străine – persoane juridice străine; Filiale ale societăţilor comerciale străine.

Primele două categorii de persoane juridice au obligaţia de a achita taxa pe valoarea adăugată şi accize- impozitul pe profit, impozitul pe dividende, impozitul pe clădiri, contribuţii la asigurările sociale, alte impozite şi taxe:

- asupra potenţialului tehnic (mijloace de transport, terenuri, clădiri);- asupra bunurilor achiziţionate cu titlu oneros din import (taxe vamale,

accize);- asupra dreptului de înregistrare (taxe de timbru, taxe de înregistrare).

Societăţile comerciale străine au obligaţia de a plăti impozite pe unele venituri specifice realizate de nerezidenţi, impozitul pe venitul reprezentanţelor firmelor comerciale străine.

Sistemul fiscal are la bază trei componente:

I. Impozitele, taxele şi contribuţiile;II. Mecanismul fiscal;III. Aparatul fiscal.

I. Impozitul reprezintă prelevarea obligatorie şi fără contraprestaţie din partea statului cu scopul de a acoperii cheltuielile publice.

Taxele reprezintă contravaloarea serviciilor executate de stat, la cererea persoanelor fizice şi juridice (actele notariale, menţiuni la contractul şi statutul societăţilor comerciale, acte testamentare, etc.), valoarea taxelor in raport cu serviciul prestat de stat este mult mai mare.

Contribuţiile reprezintă obligaţii ale agentului economic la asigurările sociale de stat, sănătate, şomaj, fiind achitate de persoanele fizice şi juridice care utilizează forţa de muncă pe durată nedeterminată sau determinată.

I.1. Clasificarea impozitelor (Figura nr. 1).Discutate ca venituri ale bugetului de stat, impozitele şi taxele se

impart în două categorii:1. Venituri curente;2. Venituri din capital.

1. Veniturile curente sunt clasificate în alte două grupe:1.a) venituri fiscale;2.b) venituri nefiscale.

4

1.a) Veniturile fiscale sunt formate din sumele provenite din impozitele directe şi indirecte.

Impozitele directe sunt suportate de persoane fizice sau juridice care le plătesc în cunoştinţă de cauză (impozitul pe profit, impozitul pe veniturile din salarii, impozitul pe dividende, impozitul pe clădiri, etc.).

Impozitele indirecte sunt cele pe care nu le suportă cel care le plăteşte. Ele sunt suportate în general de consumatorul final (accize, taxa pe valoarea adăugată, taxele vamale, taxele de consumaţie etc.).

1.b) Veniturile nefiscale provin din vărsăminte efectuate de Banca Naţională a României din profitul net, al regiilor autonome, veniturile de la instituţiile publice, taxele consulare, etc. Ponderea lor în totalul veniturilor curente este foarte mică.

2. Veniturile din capital provin din valorificarea unor bunuri ale societăţilor comerciale cu capital de stat sau a rezervei de stat.

Figura nr. 1. Clasificarea veniturilor statului.

- impozitul pe profitVenituri din impozite directe - impozitul pe veniturile

din salariiVenituri fiscale - impozitul pe dividende

- impozitul pe cladiri

1. Venituri curente Venituri din impozite indirecte - accize - TVA - taxe vamale

varsaminte efectuate de BNR din profitul net

varsaminte efectuate de regii autonome din profitul netVenituri nefiscale

varsaminte de la institutii publice

taxe consulare

Valorificarea unor bunuri ale societatilor comerciale cu capital de stat

2. Venituri din capital

5

Valorificarea unor bunuri de la rezerva de stat

II.2 Elemente comune ale impozitelor şi taxelor.

Toate actele normative prezintă elementele impozitelor şi taxelor. Aceste elemente cuprind: obiectul impozitului, subiectul impozitului, baza de calcul, plătitorul de impozite, cota, termenul de plată, înlesniri acordate la plată, drepturile plătitorului de impozit, obligaţiile şi sancţiunile.

a) Obiectul impozitului este elementul care stă la baza aşezării impozitului: venitul, profitul, preţul sau tariful.

b) Subiectul impozitului se identifică cu persoana fizică sau juridică deţinătoare sau realizatoare a venitului sau profitului.

c) Baza de calcul. De cele mai multe ori, obiectul impozitului reprezintă şi baza de calcul, dar există şi excepţii, de exemplu: la impozitul pe clădiri, obiectul îl reprezintă clădirea, iar baza de calcul valoarea sau taxele de succesiune.

d) Plătitorul de impozite de regulă coincide cu subiectul impozitului. Există şi excepţii: la impozitul pe veniturile din salarii, subiectul este salariatul, plătitorul este unitatea la care salariatul realizează venitul.

e) Cota (cuantumul impozitului) serveşte bazei de calcul a impozitului prin care se determină suma de plată. Cota poate fi poate fi fixă sau procentuală.

Cota fixă este exprimată sub forma unui cuantum aplicată la baza de calcul sau la o parte a acesteia; de exemplu, pentru taxa privind folosirea terenurilor in alte scopuri decât producţia agricolă sau silvică, se stabilesc cote fixe pe km2 sau metru pătrat.

Cota procentuală poate fi proporţională sau progresivă. Cotele procentuale proporţionale rămân neschimbate în raport cu baza de calcul (cota de TVA de 19%, 9% sau 0% după caz se aplică indiferent de baza de calcul), iar cotele procentuale progresive se caracterizează prin aceea că se modifică în funcţie de mărimea bazei de calcul. De exemplu, în cazul impozitului pe veniturile din salarii, cota progresivă se diferenţiază pe tranşe procentuale progresive.

f) Termenul de plată este intervalul de timp de la înregistrarea creanţei fiscale a bugetului de stat până când se achită. Este prevăzut de legislaţie.

g) Înlesnirile acordate la plată sunt precizate în textele legale şi pot fi sub formă de scutiri, reduceri, bonificaţii, amânări la plată, eşalonări.

h) Drepturile plătitorului de impozite se referă la compensări atunci când la o scadenţă s-a plătit o sumă mai mare decât cea normală; plătitorul are dreptul să compenseze suma plătită în plus cu o parte sau integral din suma ce trebuie achitată la scadenţa următoare. Atunci când nu este posibilă compensarea, plătitorul are dreptul să solicite de la buget restituirea sumelor achitate (TVA de recuperat în cazul când întreprinderile realizează venituri din export şi nu au

6

vânzări în interiorul ţării sau în situaţia în care agentul economic mai mult de trei luni cumulează o TVA colectată mai mare decât TVA deductibilă pe cumpărări). Plătitorul are dreptul la contestaţii în cazul în care se consideră nedreptăţit în urma controlului efectuat de organele fiscale.

i) Obligaţiile plătitorului stabilite prin legi, precizează calcularea şi vărsarea la termen a impozitelor, organizarea evidenţei contabile a lor, din care să rezulte cu exactitate baza de calcul, sumele de plată, modul de virare la buget, prin tinerea contabilităţii a tuturor intrărilor şi ieşirilor de bunuri economice din patrimoniu.

j) Sancţiunile sunt consecinţa nerespectării termenelor legale de plată a impozitelor sau a neachitării obligaţiilor fiscale. Sancţiunile sunt date prin majorări de întârziere, amenzi contravenţionale sau penale.

II. Mecanismul fiscal reprezintă ansamblul de metode şi tehnici de impunere privind veniturile fiscale ale statului precum şi instrumentele impunerii.

1. Impunerea constă în identificarea tuturor categoriilor de persoane fizice sau juridice care deţin sau realizează un anumit obiect impozabil, în evaluarea bazei de calcul a impozitului, în determinarea exactă a cuantumului acestuia. Impunerea îmbracă mai multe forme:

a) Autoimpunerea constă în stabilirea bazei impozabile şi determinarea autonomă a impozitului de către societăţi pe propia răspundere (TVA, impozit pe profit, impozit pe veniturile din salarii).

Când evaluarea bazei de calcul se definitivează la nivel de an, impunerea este provizorie în timpul anului şi definitivă la sfârşitul exerciţiului financiar contabil: de exemplu impozitul pe profit trimestrial pe profit reprezintă o impunere provizorie, la sfârşitul exerciţiului financiar, impozitul pe profit reprezintă impunerea definitivă la nivel de an.

b) Impunerea directă constă în evaluarea directă a obiectului impozabil de către organele fiscale sau pe baza declaraţiei subiectului impozabil (impozitul pe clădiri).

c) Impunerea indirectă are la bază informaţii colaterale (impozitul pe salarii, fondul de somaj).

d) Impunerea forfetară presupune stabilirea unei sume forfetare de plată pe o perioadă de timp.

2. Instrumentele impunerii. Scopul final al activităţii de impunere este perceperea taxelor şi impozitelor. Pentru aceasta ele sunt consemnate în documentele fiscale care diferă în funcţie de conţinutul lor, după cum sunt utilizate:

7

a) Declaraţia de impunere circulă dinspre plătitor către organul fiscal teritorial. Prin declaraţie, plătitorul de impozit, informează organul financiar cu privire la realizarea obiectului impozabil şi a altor elemente care se au în vedere la stabilirea sumelor de plată.

b) Decontul se întocmeşte pentru impozite indirecte: TVA şi accize, care se depune obligatoriu lunar, până la data de 25 a lunii următoare şi cuprinde informaţii legate de modul de calcul, stabilirea bazei de impozitare şi documentaţia, din punct de vedere contabil, care a stat la baza decontului. Decontul trebuie să cuprindă sumele de datorat sau de rambursat către/dinspre bugetul de stat.

c) Declaraţia vamală este documentul prin care întreprinderea importatoare, în baza documentelor externe, înscrie/declară informaţii organului vamal cu privire la bunurile importate impozabile, valoarea lor, taxele vamale datorate, comisionul vamal, precum şi calculul corect al TVA. De cele mai multe ori, declaraţia vamală, coincide cu bunurile importate, iar plata lor se face pe loc. Există derogări prin amânări la plată în vamă, cu prelungirea achitării lor pe termen de 30 de zile, numai pentru bunurile importate de tipul instalaţiilor tehnologice sau produse considerate de lux (ţigarete, blănuri naturale etc.).

d) Procesul verbal de verificare întocmit de „Direcţia generală a controlului financiar de stat”, „administraţiile financiare”, „Garda financiară” şi „Curtea de conturi”, implicate în controlul regiilor autonome şi societăţilor comerciale cu capital de stat. Se intocmeşte cu ocazia verificărilor efectuate la sediul întreprinderii. Prin procesul verbal de control fiscal, dacă este cazul, se stabilesc şi sumele de plată, sub formă de impozite, taxe sau contribuţii ca diferenţă pentru sumele neachitate sau rămase de achitat, precum şi penalităţile de întârziere.

Eventualele sume de plată, stabilite de organul de control, trebuie achitate în termen de 7 zile, indiferent dacă agentul economic depune sau nu contestaţie.

e) Declaraţia de înregistrare pentru plătitorul de impozite. Orice întreprindere, plătitoare de impozit sau nu, trebuie sa depună la înfiinţare, în termen de 5 zile de la înregistrarea la „Registrul Comerţului”, o declaraţie de înregistrare, iar aceasta coincide cu codul al agentului economic.

Codul fiscal este înscris pe orice document economico-financiar emis sau primit între clienţi, furnizori, creditori, debitori, asociaţi sau acţionari.

Prin demersuri adecvate, statul poate stimula activitatea economică a agentului economic, în sensul dezvoltării şi modernizării sale, prin:

Credite subvenţionale; Reducerea cu 20% a costului de achiziţii aferent investiţiilor directe,

din profitul impozabil; Reduceri sub formă de „credit fiscal” pentru întreprinderi care

realizează operaţiuni de export sau servicii asimilate exportului;

8

Scutiri sub formă de „credit fiscal” pentru întreprinderile care realizează operaţiuni de export sau servicii asimilate exportului;

Scutiri de impozitul pe profit pentru întreprinderile productive, pe o durată de 2 – 5 ani de la înfiinţare (transport internaţional – 2 ani, societăţi mixte cu obiect de activitate productiv – 5 ani);

Opţiunea plătitorului sau naplătitorului de TVA până la o cifră de afaceri prevăzută de lege;

Dezvoltarea exportului prin practicarea cotei de zero de TVA, scutirea de taxe vamale, comisione vamale potrivit tarifului vamal;

Cote procentuale mari la taxe vamale pentru produsele importate, în special cele considerate nocive sănătăţii;

Mişacarea bazei de calcul a impozitului pe veniturile din salarii; Scutiri totale de impozit pentru handicapaţi; Majorarea impozitelor, taxelor vamale şi accizelor, pentru

întreprinderile care importa produse de lux (blănuri naturale, autoturisme etc.).

III. Aparatul fiscal decurge din însăşi legile care reglementează impozitele şi taxele. Statul îşi îndeplineşte sarcinile fiscale prin instituţiile autorităţii publice: parlament şi guvern.

Activitatea fiscală a statului cuprinde latura legislativă, care se înfăptuieşte de către „Parlament” şi cea executivă, realizată de „Guvern”, prin instituţiile administraţiei publice de specialitate, în structura cărora se include şi aparatul fiscal.

Instituţia administraţiei publice de specialitate, prin care Guvernul îşi îndeplineşte atribuţiile sale executive în domeniul fiscal, este „Ministerul Finanţelor”. Activitatea fiscală este condusă de ministru, în subordinea căruia se află „direcţii generale”, „direcţii”, „Garda Financiară”.

„Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi a Controlului Financiar de Stat” realizează obiectivul central al „Ministerului Finanţelor” pe linia controlului financiar. „Trezoreria finanţelor publice” este organizată la nivel central şi teritorial şi are ca obiectiv încasarea veniturilor bugetare, pe baza unei evidenţe stricte pe fiecare plătitor, din care să rezulte obligaţiile de plată, sumele încasate şi debitele şi debitele rămase de încasat. Acest organ are şi obligaţia să execute controlul financiar preventiv asupra încasării la termenele stabilite a impozitelor şi taxelor datorate de către agenţii economici şi contribuabili, apicând majorări pentru nerespectarea termenelor prevăzute de lege.

„Direcţia generală a vămilor” aplică dispoziţiile legale cu privire la taxele vamale, perceperea lor şi a altor venituri cuvenite bugetului de stat în legătură cu activitatea desfăşurată de aparatul de control vamal. „Organele financiar

9

teritoriale” acoperă prin activitatea lor întreg teritoriul ţării şi execută atribuţii cu caracter fiscal în toate localităţile (municipii, oraşe şi comune). La încasarea taxelor şi impozitelor îşi aduc contribuţia şi alte instituţii publice, cum ar fi:

Instanţele de judecată, tribunalele şi judecătoriile, care percep taxe de timbru pentru litigii şi acte ce intră sub incidenţa acestor taxe;

Notariatele de stat, care percep taxe de timbru şi de succesiune, pentru modificări, autentificări de acte;

Primăriile, care percep taxe pentru eliberări de titluri de proprietate, autorizaţii de funcţionare şi alte acte supuse taxelor de timbru;

Organele de poliţie, care percep taxe pentru examinarea conducătorilor auto, eliberarea permiselor de conducere, eliberarea de paşapoarte etc.;

Alte instituţii publice care asigură în activitatea lor şi perceperea de taxe, cum ar fi: taxa pentru proiecte de investiţii şi înregistrare a mărcilor de fabrică, taxe şi alte venituri din protecţia mediului, etc.

Menirea aparatului fiscal este, ca prin impunere, să urmărească încasarea veniturilor bugetare ale statului şi să combată evaziunea fiscală.

Obiectivele fundamentale ale fiscalităţii sunt realizate prin promovarea politicii financiare, economice şi sociale. Prin politica financiară statul trebuie să-şi procure resursele financiare necesare realizării funcţiilor statului. Acest obiectiv principal este realizat prin promovarea şi respectarea principiilor fiscale. Volumul impozitelor poate spori printr-un număr mai mare de plătitori, introducerea de noi impozite sau extinderea bazei de impozitare. Impozitul are un randament ridicat dacă prezintă un caracter universal cu cote mici de impozitare astfel încât acesta să nu reprezinte o povară pentru contribuabil. Universalitatea impozitului pentru contribuabili, dar cu cote procentuale rezonabile, poate constitui pentru buget o sursă mult mai sigură de venituri decât utilizarea unui număr mare de impozite cu cote mari.

Politica fiscală în domeniul economic urmăreşte dezvoltarea unor ramuri din economie prin pârghii de influenţare a creşterii producţiei, dezvoltării serviciilor şi a agriculturii. De asemenea, dezvoltarea exportului şi reducerea importului astfel încât să se realizeze echilibrul balanţei comerciale, se înscrie ca un obiectiv prioritar cu consecinţe favorabile pe ansamblul economiei naţionale. Limitarea importului se poate realiza prin taxe vamale mari, accize pentru anumite produse. Realizarea acestui obiectiv trebuie realizat în corelaţie cu dezvoltarea sectorului productiv pentru bunurileeconomice care sunt deficitare şi se pot fabrica în ţara noastră. Astfel se pot crea noi locuri de muncă, cu consecinţe favorabile asupra creşterii veniturilor impozabile asupra forţei de muncă şi, implicit, limitarea fondurilor financiare pentru protecţia şomerilor.

10

Încurajarea agenţilor economici pentru a dezvolta anumite activităţi se realizează prin scutiri de la plata impozitului pe profit sau reducerea anumitor sectoare pentru unele bunuri autohtone cu costuri ridicate, facilităţi prin utilizarea unor amortizări accelerate în primul an de dobândire a capitalului fix ca active imobilizate.

Prin politica fiscală, pe care statul o promovează, se urmăresc obiective de ordin social şi chiar politic. Mecanismul fiscal urmăreşte acordarea de facilităţile contribuabilor cu venituri relativ mici, fiind scutiţi de impozite până la un anumit cuantum. Fiscalitatea intervine cu cote de impozitare foarte mari pentru limitarea consumului unor produse dăunătoare sănătăţii, cum este alcoolul, tutunul şi produsele din tutun. Realizarea eficientă a activităţii fiscale, corelată cu un control financiar intern şi extern, contribuie la îndeplinirea celui mai important obiectiv al politicii fiscale: un buget de venituri suficient de mare, care să elimine deficitul bugetar.

În acest context, politica fiscală trebuie să realizeze folosirea conştientă a întregului ansamblu de instrumente şi procedee cu caracter fiscal pentru stabilirea nivelului şi structurii prelevărilor obligatorii, operaţiile impozabile, regimul exonerărilor şi al creditelor fiscale, astfel încât procesul repartiţiei produsului social să asigure rezervele necesare acoperirii cheltuielilor publice şi a celor pentru protecţie socială. Întreg sistemul fiscal trebuie să se caracterizeze prin aşezarea sarcinilor fiscale potrivit pricipiului justeţei sociale, fără nici un fel de discriminare între contribuabili. Volumul diferit al impozitului perceput, ţinând seama de mărimea venitului sau averii, răspunde unor criterii de echitate şi satisface funcţia sociala, ca trăsătură a sistemului fiscal, prin care sunt favorizate categoriile de contribuabili cu greutăţi materiale mari, ca şi agenţii economici care utilizează forţă de muncă cu capacitate redusă sau tineri absolvenţi ai învăţământului superior.

Din cele prezentate mai sus, rezultă că obiectivele fundamentale ale fiscalităţii sunt:

Promovarea politicii financiare, prin încasarea veniturilor fiscale, prin plăţi obligatorii şi fără contraprestaţii de către contribuabili; taxe, contribuţii şi fonduri speciale. Scopul încasării acestor venituri este acoperirea cheltuielilor publice, necesare oricărei societăţi pentru a funcţiona în limite normale;

Promovarea politicii economice, prin dezvoltarea activităţilor productive, care asigură perenitatea firmei, reduceri de impozite pentru activitatea de export, dezvoltarea unor sectoare de activitate şi inhibarea altora, taxe vamale mari, accize pentru acele bunuri din import care se produc şi în ţara noastră cu scopul de a proteja producţia naţională;

11

Promovarea politicii sociale pentru persoanele dezavantajate, datorită veniturilor mici sau cu capacitate redusă de muncă, veterani de război, handicapaţi. Fiscalitatea intervine cu cote de impozitare foarte mari pentru limitarea consumului unor produse dăunătoare sănătăţii şi la plata unor fonduri speciale a tuturor agenţilor economici care fac reclamă şi publicitate la stfel de produse.

Politica fiscală este orientată spre realizarea următoarelor funcţii ale sistemului fiscal:

1. funcţia financiară este instrumentul prin care statul procură resursele necesare finanţării activităţilor de interes naţional;

2. funcţia economică stimulativă , prin facilităţile prevăzute în sursele legislative şi reglementare: reduceri de impozit pe profit, reinvestirea profitului net, scuturi de impozite pentru zonele declarate defavorizate;

3. funcţia socială, manifestată prin aceea că sistemul fiscal trebuie să favorizeze anumite categorii sociale;

4. funcţia de control dă posibilitatea statului prin intermediul sursei informaţionale ale contabilităţii, să valideze volumul corect al vânzărilor, costul de producţie, contabilitatea cheltuielilor si veniturilor, a al modului corect al bazelor de calcul pentru impozitul pe veniturile din salarii, taxa pe valoarea adăugată, accize, etc., precum şi plata acestora la termenele prevăzute de lege;

5. funcţia de echitate, toţi agenţii economici, persoane juridice şi fizice care desfăşoară activităţi economice în scopul obţinerii de profituri, trebuie să fie impozitaţi. Chiar dacă aceştia obţin facilităţi fiscale, pe o perioadă limitată de timp, după aceasta, trebuie să contribuie cu o cotă la dezvoltarea societăţii.

Nu se poate vorbi de un sistem fiscal perfect, dar el poate fi imbunătăţit în concordanţă cu dezvoltarea sectorului privat. Statul trebuie să deţină în proprietatea sa ramurile strategice ale economiei şi cele de interes naţional, învăţământul şi educaţia, sănătatea, securitatea ţării şi a individului arta şi cultura. Iar aceasta va putea fi realizată atunci când statul va cesiona întreprinderile sale sectorului privat, când monopolul monopolul asupra unei activităţi va fi înlocuit de concurenţă, când legile vor fi relativ stabile, clare, iar echitatea în materie de impozite, va fi efectiv aplicată.

Pornind de la aceste considerente se pot deduce, din punct de vedere fiscal, următoarele implicaţii ale sistemului fiscal asupra oricărei economii:

a) Justificarea generală a impozitului

12

Impozitul în sine este justificat, deoarece funcţionarea oricărei societăţi implică costuri, care trebuie să fie acoperite prin resurse suficiente.

Resursele pe care statul le poate deţine, din proprietăţile sale, nu sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile publice. Din acest motiv, impozitele trebuie prelevate în mod obligatoriu şi fără contraprestaţie din partea statului. Dreptul de a introduce impozite îl are statul, prin organele puterii centrale de stat (Parlament), şi uneori, prin administraţiile de stat locale. Parlamentul se pronunţă în legătură cu introducerea impozitelor de stat de importanţă naţională, iar organele de stat locale pot introduce anumite impozite în favoarea unităţilor administrativ-teritoriale. În consecinţă, toţi agenţii economici, conform dispoziţiilor legale, trebuie să suporte cea mai mare parte din cheltuielile statului.

Întreaga activitate de impunere, urmărire şi percepere a impozitelor şi taxelor constă în aplicarea şi respectarea întocmai a prevederilor legale şi orice abatere în acest sens înseamnă încălcarea legii, cu urmări ce atrag răspunderea celor în cauză.

b) Principiul neutralităţii şi eficacităţii impozituluiNeutralitatea impozitului presupune de a nu fi investit cu altă funcţie decât

cea fiscală, adică, finanţarea cheltuielilor publice fără să influenţeze condiţiile de funcţionare a economiei, repartiţia avuţiilor sau structurile sociale. Impozitul trebuie să aibă ca finalitate realizarea unei economii eficiente. Neutralitatea impotitului poate fi privită sub două aspecte:

- din punctul de vedere al cercetării unei eficacităţi maxime a întreprinderii pentru resurse şi tehnici date, un impozit general sau o taxă uniformă pe consumaţii provenită de la terţi nu afectează rezultatul întreprinderii (impozitul pe veniturile din salarii, TVA dacă nu implică aplicarea proratei, fondul de sănătate suportat de salariaţi etc.);

- din punctul de vedere al dinamicii progresului tehnic şi economic. Impozitul nu trebuie să afecteze beneficiile atunci când acestea provin dintr-o punere în practică a tehnicilor moderne, a reducerii costurilor şi o mai bună orientare a producţiei. Beneficiile constituie premiza dezvoltării întreprinderii şi astfel, a economiei naţionale. Dacă agenţii economici simt beneficiile lor suportând impozite acceptabile, incitaţia lor la o mai bună gestionare a resurselor economice şi financiare nu poate să diminuată în aceeaşi măsură. Acestea sunt, în general, întreprinderile care înregistrează pierderi şi care în mod normal trebuie penalizate şi nu cele care realizează profituri. În permanenţă, Ministerul Finanţelor, ca reprezentant al statului, a căutat soluţii de impunere care să răspundă cel mai bine autonomiei tehnice, cu toate regulile de avizare, lichidare şi încasare a creanţelor fiscale. Regula

13

fiscală, emisă prin lege, urmăreşte interesele statului, în corelaţie cu respectarea principiilor fiscale şi contabile.

c) Principiul transparenţei impozitului. Impozitul trebuie să fie prelevat urmând principii simple, clare, să nu dea loc interpretărilor şi, deci, aplicarea lor să fie cât mai puţin costisitoare. De cele mai multe ori, aplicarea unui impozit a fost transpus pe zeci de pagini în Monitorul Oficial, conducătorul economic al firmei consumând o mare parte a timpului studiindu-le, pentru aplicarea lor corectă în practică. Apariţia unei legi sau ordonanţe este urmată de norme, care apar cu mare întărziere, instrucţiuni, care nasc confuzii şi lasă loc interpretărilor aparatului fiscal. Acesta din urmă apără interesul statului, faţă de agentul economic, preocupat în permanenţă de a găsi calea legală pentru impunerea cea mai mică.

d) Principiul impozitului impersonal. Acest principiu arată că prelevarea impozitului nu trebuie să implice cercetarea de tip inchizitional la viaţa persoanelor fizice şi juridice.

Personalul din aparatul fiscal, selecţionat pe principiile competenţei profesionale şi morale, conduce la eficienţa activităţii fiscale, dar şi la diminuarea riscului fiscal al contribuabililor, atâta timp cât personalul, care se află în slujba statului, reprezintă organ de îndrumare şi control.

e) Principiul impozitului individual. În orice societate democratică obiectivul final şi preocuparea esenţială a statului este asigurarea şi dezvoltarea deplină a personalităţii fiecărui cetăţean după propriile sale aspiraţii1. În măsura posibilului, cetăţeanul trebuie să fie liber în raport cu alegerile şi nevoile sale, cu veniturile şi proprietăţile sale. În funcţie de aceste criterii, legea precizează impozitul ca atare, mărimea sa, prin metodele şi tehnicile de impunere. Walter Lippman remarca în una din lucrările sale: „ ... Concepţia liberală de egalitate nu comportă în cele din urmă promisiunea de a recunoaşte toţi oamenii egali bogaţi, egali influenţi, egali onoraţi şi egali instruiţi”. Din contră, ceea ce promite este aceea că dacă inegalitatea convenţională, datorată privilegiilor şi prerogativelor, este anulată, „superiorităţile intrinseci se vor degrada”.

______________1. Allais Maurice, op. Citată

14

f) Principiul nediscriminatoriu. Impozitul nu trebuie să fie discriminator. Impozitul trebuie să fie stabilit urmând reguli care sunt aceleaşi pentru toţi. Trebuie subliniat că, orice măsură fiscală, directă sau indirectă, discriminatorie faţă de un grup social oarecare este incompatibilă cu principiile generale a unei societăţi democratice.

Realizând o retrospectivă a principiilor fiscale prezentate mai sus, rezultă că statul, prin sistemul fiscal, influenţează şi intervine în dezvoltarea activităţilor economice. Într-o economie de tip privat, contribuabilul îşi pune întrebarea cât de mult poate interveni statul în dezvoltarea întreprinderilor?

15

CAP. II: REZULTAT VS. PERFORMANTA

În calitatea sa de participant la circuitul economic, statul este remunerat cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate. Delimitarea obligaţiilor fiscale ale întreprinderii trebuie făcută în legătură cu parametrii de gestiune a firmei şi în primul rând cu rezultatul exerciţiului şi trezoreria firmei.

Conform normelor în vigoare legale, rezultatul exerciţiului se determină ca diferenţă între veniturile din livrarea bunurilor mobile, a bunurilor imobile pentru care s-a transferat dreptul de proprietate, servicii prestate şi lucrări executate, inclusiv din câştigurile din orice sursă, şi cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal.

Anul fiscal este anul calendaristic sau pentru firmele care se înfiinţează, sse reorganizează prin divizare, comasare, fuziune sau se lichidează în cursul unui an fiscal, perioada realizării rezultatului exerciţiului este perioada anului fiscal pentru care firma a existat.

Contabilitatea românească, ca şi a altor ţări, este conectată la fiscalitate, iar rezultatul exerciţiului este unul singur, neîntocmindu-se un bilanş fiscal, destinat fiscului pentru impunere şi un binaş contabil, destinat altor terţi şi nevoilor proprii de informare şi care nu ţine cont de constrângerile fiscale. Astfel, de la un rezultat al exerciţiului se poate obţine prin mai multe etape un rezultat fiscal.

Rezultatul exerciţiului (rezultatul brut sau înainte de impozitare) se determină ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile aferente activităţii de exploatare, financiare şi extraordinare aferente unui an fiscal.

REZULTATULBRUT AL = VENITURILE - CHELTUIELILEEXERCIŢIULUI EXERCIŢIULUI EXERCIŢIULUI

Rezultatul exerciţiului înainte de impozitare corectat cu deducerile fiscale şi cheltuielile nedeductibile din punct de vedere fiscal permite obţinerea rezultatului fiscal (profit impozabil sau pierdere fiscală).

REZULTATUL = REZULTATUL - DEDUCERI + CHELTUIELIFISCAL BRUT FISCALE NEDEDUCTIBILE

Un alt rezultat este obţinut după aplicarea impozitului pe profit, calculat astfel:

16

REZULTATUL REZULTATULNET AL = BRUT AL - IMPOZITULEXERCIŢIULUI EXERCIŢIULUI PE PROFIT

Modul specific de calcul şi impozitare a profitului în România generează la închiderea exerciţiului financiar definirea în plan teoretic a relaţiei de calcul a rezultatului contabil. În componenţa cheltuielilor corespondente veniturilor realizate se includ şi cheltuielile cu impozitul pe profit calculat şi evidenţiat (plătit) în cursul exerciţiului.

REZULTATUL VENITURI CHELTUIELILE CHELTUIELILE CUCONTABIL ÎNAINTE = REALIZATE - CORESPONDENTE + IMPOZITUL PE PROFDE IMPOZITARE VENITURILOR CALCULAT ÎN

REALIZATE CURSUL EXERCIŢ

Principalele în obţinerea rezultatului exerciţiului sunt veniturile şi cheltuielile.

Veniturile includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume propriu din activităţi curente, cât şi căştigurile din orice alte surse.

Căştigurile reprezintă creşteri ale beneficiilor economice care pot apărea sau nu ca rezultat din activitatea curentă, dar nu diferă ca natură de veniturile din această categorie. Activităţile curente sunt orice activităţi desfăşurate de o persoană juridică ca parte integrantă a obiectului său de activitate, precum şi activităţile conexe acestora.

Elemente extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzacţii ce sunt clar diferite de activităţile curente şi care, prin urmare, nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat, de exemplu exproprieri sau dezastre naturale.

Veniturile din activităţi curente se pot regăsi sub diferite denumiri, cum ar fi: vânzări, comisioane, dobânzi, dividende.

Contabilitatea veniturilor se ţine pe categorii de venituri, după natura lor, astfel:

1. Venituri din exploatare, care cuprind:- venituri din vânzarea produselor, mârfurilor, lucrărilor executate şi

serviciilor prestate;- venituri din variaţia stocurilor, reprezentând variaţia în plus (creştere)

sau în minus (reducere) dintre valoarea la cost de producţie efectiv a stocurilor de produse şi producţie în curs de la sfârşitul perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale ale produselor şi producţiei în curs, neluând în calcul provizioanele pentru depreciere constituite.

17

Variaţia stocurilor de produse finite şi în curs de execuţie pe parcursul perioadei reprezintă o corecţie a cheltuielilor de producţie pentru a reflecta faptul că fie că producţia a mărit nivelul stocurilor, fie vânzările suplimentare au redus nivelul stocurilor.

- venituri din producţia de imobilizări, reprezentând costul lucrărilor şi cheltuielile efectuate de unitate pentru ea însăşi, care se înregistrează ca active imobilizate corporale şi necorporale;

- venituri din subvenţii de exploatare, reprezentând subvenţiile pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi pentru acoperirea pierderilor, precum şi alte subvenţii (finanţarea activităţii de cercetare şi alte finanţări) de care beneficiază unitatea;

- alte venituri din exploatarea curentă, cuprinzând veniturile din creanţe recuperate şi alte venituri din exploatare.

2. Venituri financiare, care cuprind:- venituri din imobilizări financiare;- venituri din investiţii financiare pe termen scurt;- venituri din creanţe imobilizate;- venituri din investiţii financiare cedate;- venituri din diferenţe de curs valutar;- venituri din dobânzi;- venituri din sconturi obţinute;- alte venituri financiare.Sumele colectate de persoana juridică în numele unor terţe părţi, inclusiv

în cazul contractelor de mandat sau comision, nu reprezintă venit din activitatea curentă, în această situaţie, veniturile din activitatea curentă sunt reprezentate de comisioanele cuvenite. Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzacţie este determinată de obicei printr-un acord între vânzătorul şi cumpărătorul/utilizatorul activului, ţinând cont de suma oricăror reduceri comerciale.

3. Venituri extraordinare – cum ar fi daunele pretinse de deţinătorii de poliţe în urma producerii unor calamităţi.

Veniturile se mai clasifică şi astfel:a) Venituri din vânzări de bunuri - se înregistrează în contabilitate în

momentul predării bunurilor către cumpărători, al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiţii prevăzute în contract, care atestă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective către clienţi.

Veniturile din vânzarea bunurilor se recunosc în momentul în care sunt îndeplinite următoarele condiţii:

- persoana juridică a transferat cumpărătorului riscurile şi avantajele semnificative ce decurg din proprietatea asupra bunului;

18

- persoana juridică nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care ar fi făcut-o, în mod normal, în cazul deţinerii în proprietate a acestora şi nici nu mai deţine controlul efectiv asupra lor;

- veniturile şi, respectiv, cheltuielile ocazionate de tranzacţie pot fi cuantificate.

b) Venituri din prestarea de servicii – ce se înregistrează în contabilitate pe măsura efectuării acestora.

c) Venituri din dobânzi, redevenţe şi dividende ce se recunosc astfel:- dobânzile se recunosc periodic, în mod proporţional, pe măsura generării

venitului respectiv, pe baza contabilităţii de angajamente;- redevenţele se recunosc pe baza contabilităţii de angajamente, conform

contractului;- dividendele se recunosc atunci când este stabilit dreptul acţionarului de a

le încasa.Veniturile din reluarea provizioanelor se evidenţiază distinct în funcţie de

natura acestora. Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite se efectuează prin înregistrarea la venituri în cazul în care nu se mai justifică menţinerea provizioanelor constituite, respectiv are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibilă.

Cheltuielile unităţii reprezintă valorile plătite sau de plătit pentru:- consumuri de stocuri, lucrări executate şi servicii prestate de care

beneficiază unitatea;- cheltuieli cu personalul;- executarea unor obligaţii legale sau contractuale.Pierderile reprezintă reduceri ale beneficiilor şi pot rezulta sau nu ca

urmare a desfăşurării activităţii curente a persoanei juridice. Ele nu diferă ca natură de alte tipuri de cheltuieli.

În cadrul cheltuielilor exerciţiului se cuprind amortizările şi provizioanele constituite.

Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli, după natura lor, astfel:

1. Cheltuieli de exploatare, care cuprind:- cheltuieli cu materiile prime şi materiale consumabile; costul de achiziţie

al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei şi apei consumate; valoarea animalelor şi păsărilor; costul mărfurilor vândute şi al ambalajelor;

- cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi; redevenţe; locaţii de gestiune şi chirii; prime de asigurare; studii şi cercetări; cheltuieli cu alte servicii executate de terţi; comisioane şi onorarii; cheltuieli de protocol, reclamă şi

19

publicitate; transportul de bunuri şi personal; deplasări şi transferări; cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii; servicii bancare şi altele;

- cheltuieli cu personalul (salariile, asigurările şi protecţia socială şi alte cheltuieli cu personalul suportate de persoana juridică);

- alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creanţe şi debitori diverşi; despăgubiri, amenzi şi penalităţi; donaţii şi alte cheltuieli similare; cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital etc.).

2. Cheltuieli financiare care cuprind:- pierderi din creanţe legate de participaţii;- cheltuieli privind investiţiile financiare cedate;- diferenţele nefavorabile de curs valutar;- pierderi din creanţe de natură financiară, şi altele.3. Cheltuieli extraordinare (calamităţi şi alte evenimente extraordinare).Cheltuielile cu amortizările şi provizioanele, precum şi cheltuielile cu

impozitul pe profit şi alte impozite, calculate potrivit legii, se evidenţiază distinct, în funcţie de natura lor.

20

CAP. III: IMPOZITUL PE PROFIT1. Impozitul pe profit

In cadrul reformei fiscale din România, prin legislaţia privind impozitul pe profit, s-a urmărit armonizarea acesteia cu cea comunitară. În acest sens, modul de aşezare, urmărire şi percepere a impozitului pe profit a suferit modificări, îndeosebi sub aspectul sferei de cuprindere, al cheltuielilor deductibile şi nedeductibile, al cotelor de impunere (care s-au modificat ca număr, dar şi ca nivel), al reducerilor şi scutirilor, precum şi al sancţiunilor aplicate în caz de încălcare a prevederilor legale de către contribuabili.

Transformările prevederilor legale sunt evidente în domeniul impozitului pe profit, îndeosebi de la 1 ianuarie 2000, procesul de armonizare continuând, astfel încât de la 1 iulie 2002 intră în vigoare Legea nr. 414 din 26 iunie 2002.

În anul calendaristic 2002 se remarcă o situaţie aparte sub aspectul impunerii profitului realizat de contribuabilii români sau străini, acesta fiind considerat compus din două exerciţii fiscale. Primul exerciţiu fiscal cuprinde perioada 01 ianuarie – 30 iunie 2002, în care sunt aplicabile prevederile O.G. nr. 70 din 1994 privind impozitul pe profit republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi celelalte acte normative în vigoare. Al doilea exerciţiu fiscal cuprinde perioada 1 iulie – 31 decembrie 2002.

Ulterior impozitul pe profit a fost mai bine punctat prin Legea 571/2003 (Codul Fiscal), lege ce dezbate toate impozitele, taxele si contributiile sistemului fiscal roman, insa si aceasta a fost modificata si completata in mai multe randuri. In ce priveste impozitul pe profit, acesta a fost modificat indeosebi de Ordonanta 83/2004 si Ordonanta de urgenta nr. 138/2004, pentru care modul de aşezare, urmărire şi percepere este prezentat în continuare.

A. CONTRIBUABILI

Sunt obligaţi la plata impozitului pe profit şi denumiţi contribuabili următoarele categorii de persoane:

1) Persoanele juridice române, pentru profitul impozabil obţinut din orice sursă, atât din România, cât şi din străinătate. În această categorie intră: regiile autonome; companiile naţionale; societăţile naţionale; societăţile comerciale, indiferent de forma juridica de organizare si de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare de capital strain sau cu capital integral strain; societatile agricole; organizatiile cooperatiste; institutiile financiare si de credit; alte asemenea persoane juridice romane.

21

2) Persoane juridice straine care desfasoara activitati printr-un sediu permanent in Romania, pentru profitul impozabil acelui sediu permanent, ce devin subiect al impozitarii, atunci cand desfasoara activitatea integral sau partial, prin intermediul unui sediu permanent autorizat sa functioneze in Romania si numai dupa inmatricularea la Registrul Comertului si inregistrarea la organele fiscale teritoriale.

3) Persoanele juridice străine si fizice nerezidente care desfasoara activitati in Romania ca partener intr-o asociere ce nu da nastere unei persoane juridice, pentru partea din profitul impozabil al asocieriiatribuite fiecărei persoane. Persoanele juridice stărine si fizice nerezidente sunt contribuabili in Romania atunci cand participa in baza unui contract de asociere la realizarea de activitati in scopul obtinerii de profit, impozitul fiind calculat, retinut si varsat de persoana juridica.

4) Persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri. Impozitul pe veniturile obtinute de persoanele fizice din contracte de asociere incheiate cu persoanele juridice se calculeaza cu cota de 25%, se retine si se varsa de catre persoana juridica. Veniturile din aceasta natura nu se supun globalizarii veniturilor, neintrand sub incidenta prevederilor Legii nr. 571/2003 (Codul Fiscal) privind impozitul pe venit.

5) Persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate atât în România cât şi în străinătate din asocieri fără personalitate juridică; în acest caz impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reţine şi se varsă de către persoana juridică română, asupra părţii din profitul impozabil al asocierii atribuite persoanei fizice rezidente.

Activitatea economica este ansamblul faptelor referitoare la atragerea si utilizarea resurselor economice in vederea producerii, distributiei, circulatiei si consemnului de bunuri sau de servicii, in functie de nevoi si interese, in scopul obtinerii de profit.

Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit urmatoarele categorii de persoane:

22

1) Trezoreria statului, pentru operatiunile din fondurile publice derulate prin contul general al trezoreriei;

2) Institutiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii şi disponibilităţile realizate şi utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare, şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2003 privind finanţele publice locale, dacă legea nu prevede altfel;

3) Persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile microînteprinderilor;

4) Fundatiile române constituite ca urmare a unui legat;5) Cultele religioase, pentru veniturile obţinute din activităţi

economice care sunt utilizate pentru susţinerea activităţilor cu scop caritabil;

6) Cultele religioase, pentru veniturile obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult, şi pentru veniturile obţinute din chirii, cu condiţia ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent sau în anii următori, pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult, pentru lucrările de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a lăcaşelor de cult, pentru învăţământ şi pentru acţiuni specifice cultelor religioase;

7) Institutiile de invatamant particular acreditate, precum si cele autorizate, potrivit legii, pentru veniturile utilizate, în anul curent sau în anii următori, potrivit Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 174/2001 privind măsuri de îmbunătăţire a finanţării învăţământului superior, cu modificările ulterioare;

8) Asociatiile de proprietari, constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari recunoscute ca asociaţii de proprietari, potrivit Legii locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru veniturile obtinute din activitati economice şi care sunt sau urmează a fi utilizate pentru îmbunătăţirea utilităţilor şi a eficienţei clădirii, pentru întreţinerea şi repararea proprietăţii comune; sunt considerati platitori de impozit pe profit asociatiile de locatari care nu s-au constituit in asociatie de proprietari;

9) Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;

10) Fondul de compensare a investitorilor, înfiinţat potrivit legii;

23

11) Unităţile protejate destinate persoanelor cu handicap sunt scutite de la plata impozitului pe profit pănă la data de 31 decembrie 2006;

12) Contribuabilii direct implicaţi în producţia de filme cinematografice, înscrişi ca atare in Registrul cinematografic, beneficiază, până la data de 31 decembrie 2006, de:

a. Scutirea de la plata impozitului pe profit a cotei-părţi din profitul brut reinvestit în domeniul cinematografiei;

b. Reducerea impozitului pe profit în proporţie de 20%, în cazul în care se crează noi locuri de muncă şi se asigură creşterea numărului scriptic de angajaţi, cu cel puţin 10% faţă de anul precedent.

13) Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru următoarele tipuri de venituri:

a. Cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor;b. Contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi

simpatizanţilor;c. Taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare;d. Veniturile obţinute din vize, taxe şi penalităţi sportive sau din

participarea la competiţii şi demonstraţii sportive;e. Donaţiile şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare;f. Dividendele, dobânzile şi veniturile realizate din vânzarea –

cesionarea titlurilor de participare obţinute din plasarea veniturilor scutite;

g. Veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;h. Resursele obţinute din fonduri publice sau din finanţări

nerambursabile;i. Venituri realizate din acţiuni ocazionale precum: evenimente de

strângere fonduri cu taxă de participare, serbări, tombole, conferinţe, utilizate în scop social sau profesional, potrivit statutului acestora;

j. Veniturile excepţionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea organizaţiilor nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite într-o activitate economică;

k. Veniturile obţinute din reclamă şi publicitate, realizate de organizaţiile nonprofit de utilitate publică, potrivit legilor de organizare şi funcţionare, din domeniul culturii, cercetării ştiinţifice, învăţământului, sportului, sănătăţii, precum şi de camerele de comerţ şi industrie, sindicale şi organizaţiile patronale;

24

l. Veniturile din activităţi economice realizate până la echivalentul în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit.

14) Banca Nationala a Romaniei

Rezultatul contabil si rezultatul fiscal

Rezultatul unei activităţi economice este tratat din două puncte de vedere: rezultatul contabil şi rezultatul fiscal. Consecinţele obţinerii unui tip sau a altuia de rezultat sunt diferite, în funcţie de natura rezultatului însuşi.

Astfel, un deficit contabil este o contraperformanţă, pe care întreprinderea trebuie să o corecteze cât mai repede posibil, pentru a nu influenţa în mod negativ activitatea viitoare a firmei, fiind pusă în joc însăşi existenţa firmei.

Nu la fel stau lucrurile în cazul unui deficit fiscal, care, datorită posibilităţii de reportare, constituie de fapt un atu, care va fi folosit de firmă în funcţie de posibilităţile oferite de legislaţie.

Conform normelor în vigoare, profitul impozabil se determina ca diferenţă între veniturile din livrarea bunurilor mobile, a bunurilor imobiliare, pentru care s-a transferat dreptul de proprietate, a serviciilor prestate şi lucrărilor executate, inclusiv din câştiguri de orice sursă, şi cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, într-un an fiscal, la care se adaugă cheltuielile nedeductibile.

Contabilitatea românească, ca şi în multe alte ţări, este conectată la fiscalitate. Bilanţul contabil este destinat nevoilor proprii de informare şi ale altor terţi, neţinând cont de constrângerile fiscale. În lipsa unui bilanţ fiscal, care să fie destinat fiscului pentru impunere, pentru obţinerea rezultatului impozabil sunt necesare câteva prelucrări extracontabile.

Rezultatul contabil (rezultatul brut al exerciţiului sau rezultatul exerciţiului înainte de impozitare) se calculează având în vedere cerinţele unei contabilităţi de angajament şi respectând principiul independenţei exerciţiului 1.

Rezultatul brut al exerciţiului, corectat cu deducerile fiscale şi cheltuielile nedeductibile din punct de vedere fiscal, permite obţinerea rezultatului fiscal (profit impozabil sau pierdere fiscală).

_____________1. „Principiul independenţei exerciţiilor presupune delimitarea în timp a veniturilor şi cheltuielilor, aferente activităţii unităţii patrimoniale, pe măsura angajării acestora şi trecerii lor la rezultatul exerciţiului la care se referă” – Legea Contabilităţii nr. 82/1991

25

Rezultatul contabil = Venituri totale – Cheltuieli totale

Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil – Reduceri fiscale + Elemente nedeductibile fiscal

Pentru determinarea veniturilor exerciţiului se iau în calcul toate câştigurile din orice sursă, inclusiv cele realizate din investiţiile financiare.

În cazul livrărilor de bunuri mobile şi al vânzării bunurilor imobile cu plata în rate, precum şi în cadrul contractelor de leasing financiar, valoarea ratelor scadente se înregistrează la venituri impozabile la termenele prevăzute în contract.

În general, cheltuielile sunt deductibile în aceeaşi manieră, atât pentru a calcula rezultatul contabil, cât şi pentru a calcula rezultatul fiscal.

Prin excepţie, anumite cheltuieli se deduc după regulile obişnuite pentru calculul rezultatului contabil, dar ele nu pot fi deduse după regulile pentru calculul rezultatului fiscal.

B. DETERMINAREA IMPOZITULUI

Impozitul pe profit se determina prin aplicarea cotei de profit prevazuta de lege asupra profitului impozabil denumit si rezultatul fiscal = rezultatul contabil – venituri neimpozabile + cheltuielile nedeductibile.

Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16% cu excepţii:

Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, a cluburilor de noapte, a discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoane juridice care realizeaza aceste venituri in baza unui contract de asociere, si la care impozitul pe mprofit datorat pentru activitatile de mai sus este mai mic de 5% din veniturile respective sunt obligati la plata unui impozit de 5% aplicat asupra acestor venituri realizate.

Nu intra sub incidenta acestei impozitari:□ primele legate de capitalul social, ca de exemplu:

prime de emisiune; prime de aport;

26

diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului conform legii, ca de exemplu: reevaluarea mijloacelor fixe, reevaluarea activelor sau pasivelor in valuta;

□ incoporarea creantelor lichide si exigibile, asa cum sunt ele definite in Codul Civil si Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale.

Inregistrarea impozitului datorat se efectueaza fara diminuarea corespunzatoare a sumei brute utilizate la majorarea capitalului social, acestea fiind de natura dividendelor, fara sa se inregistreze o cheltuiala in contabilitatea proprie.

Impozitarea cu 10% a majorarii capitalului social prin incorporarea rezervelor si a profiturilor a fost introdusa cu data de 1 ianuarie 2000, dar si pana la aceasta data organele fiscale aplicau impozitul de 10% in temeiul art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 26/1995. Motivatia organelor fiscale a fost ca orice majorare a capitalului social prin incorporarea rezervelor si a profiturilor reprezinta transferuri din proprietatea socitatii comerciale in proprietatea actionarilor sau asociatilor si se supune impozitarii prin retinere la sursa, cu o cota de 10%, deoarece capitalul social este format din aportul asociatilor (actionarilor) ca subiecti de drept.

Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile obtinute din livrarea bunurilor mobile, serviciilor prestate si lucrarilor executate, din vanzarea bunurilor imobile, inclusiv din castiguri din orice sursa, si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile nedeductibile.

VENITURI

Pentru reflectarea corecta a profitului impozabil, contribuabilii au obligatia de a inregistra in evidenta contabila, ca venituri, contravaloarea bunurilor mobile livrate, valoarea bunurilor imobiliare pentru care s-a transferat dreptul de proprietate, valoarea prestarilor de servicii facturate si a lucrarilor executate, ai alte castiguri, indiferent de sursa.

Astfel, in venituri reprezentand sume sau valori incasate sau de incasat (facturate sau nefacturate) se cuprind toate castigurile din orice sursa, inclusiv cele realizate din investitiile financiare, si anume:

■ Venituri din exploatare:

27

venituri din vanzari de produse, marfuri, servicii prestate, lucrari executate si din alte activitati;

venituri din productia stocata; venituri din productia de imobilizari (corporale si

necorporale); venituri din subventii de exploatare; venituri din operatiuni de gestiune (din despagubiri si

penalitati); orice alte venituri sau castiguri din exploatare.

■ Venituri financiare: venituri din participatii, titluri de plasament, actiuni; venituri din diferente de curs valutar si dobanzi; venituri din scontari, creante imobilizate; venituri din operatiuni de capital (venituri din cedarea

activelor si subventii pentru investitii virate la venituri); alte venituri financiare.

Veniturile financiare inregistrate conform Regulamentului de aplicare a Legii contabilitati nr. 82/1991, se iau in calcul la determinarea profitului impozabil, de la data obtinerii lor indiferent de obiectul de activitate al contribuabilului.

■ Venituri extraordinare (daunele pretinse de detinatorii de polite de asigurare in cadrul unor calamitati).

PARTICULARITATI

Inregistrarea veniturilor in evidenta contabila se efectueaza in clasa 7 „Conturi de venituri” din Planul de Conturi General.

Referitor la inregistrarea in contabilitatea veniturilor, sunt de mentionat cateva particularitati:

1. In cazul livrarilor de bunuri mobile si al vanzarii de bunuri imobile, in baza unui contract de vanzare cu plata in rate, precum si in cazul contractelor de leasing financiar, valoarea ratelor scadente se inregistreaza la venituri impozabile, la termenele prevazute in contract.

Cheltuielile efectuate pentru realizarea bunurilor livrate in baza unui contract cu plata in rate sunt deductibile la aceleasi termene scadente prevazute in contractele incheiate intre parti proportional cu valoarea ratei inregistrate in valoarea totala a livrarii.

2. Veniturile din productia stocata nu reprezinta un venit real al societatii (un castig), ci numai costul efectiv al produselor finite,

28

semifabricatelor, produselor reziduale, al baracamentelor si amenajarilor provizorii etc., care corecteaza profitul contabil prin diferenta dintre stocul final si stocul initial aferent acestor stocuri. Veniturile din productia stocata se inscriu in contul 121 „Profit si pierdere” din transferul soldului contului 711 „Venituri din productia stocata”, cu semnul plus pentru soldul creditor (cresterea de stocuri) sau cu semnul minus pentru soldul debitor (descresterea de stocuri).

3. In conditiile in care agentii economici, pentru bunurile livrate, lucrarile executate si serviciile prestate, stipuleaza in contractele incheiate decontarea in lei a pretului sau tarifului, cu efectuarea platilor in functie de cursul unor valute din ziua platii obligatiilor, sunt generate sume suplimentare de platit fata de factura initiala, reprezentand diferente de pret sau dobanzi, dupa caz.

Pentru aceste sume suplimentarea furnizorul este obligat sa emita factura deoarece:

- in contabilitate, orice operatiune patrimoniala se consemneaza, in momentul efectuarii ei, intr-un inscris ce dobandeste calitatea de document justificativ;

- plata in lei a obligatiilor la cursul valutei din ziua platii genereaza sume suplimentare de platit (diferente de pret sau dobanzi).

4. Veniturile din imobilizari si investitii financiare cuprind veniturile incasate sau de incasat ca urmare a detinerii unor titluri de participare sau al tranzactiilor cu valori mobiliare pe pietele organizate de capital, cum sunt:

Venituri din dividende aferente titlurilor de participare (din creditul contului 761 „Venituri din participatii”);

Venituri din dobanzile incasate la certificatele de trezorerie sau ca urmare a detinerii de obligatiuni (din creditul contului 762 „Venituri din alte imobilizari financiare”);

Venituri din dobanzile incasate sau de incasat pentru creantele imobilizate (din creditul contului 763 „Venituri din creante imobilizate”);

Dividendele aferente titlurilor de plasament si veniturile din titluri de plasament cedate pentru diferenta favorabila intre pretul de cesiune si cel de cumparare (din creditul 764 „Venituri din titluri de plasament”).

5. In veniturile impozabile se inregistreaza si veniturile din operatii de gestiune, din despagubiri si penalitati, precum si alte castiguri din orice sursa, indiferent daca sunt incasate sau nu.

29

6. In situatia lichidarii, fuziunii, divizarii unui contribuabil, la determinarea profitului impozabil se includ si profiturile ce rezulta din evaluarea patrimoniului daca succesorul in drept al contribuabilului nu garanteaza continuitatea impozitarii conform prevederilor legale in vigoare.

CHELTUIELI

La calculul profitului impozabil cheltuielile sunt deductibile numai daca sunt aferente realizarii veniturilor.

Astfel, fiecare cheltuiala inregistrata de o societate comerciala trebuie sa fie in legatura directa sau indirecta cu natura veniturilor. Sunt insa si cheltuieli care nu sunt aferente veniturilor, dar sunt efectuate ca urmare a unor acte normative speciale, cum sunt, de exemplu, contributiile la fondurile speciale.

La stabilirea profitului impozabil se vor lua in calcul numai cheltuielile care concura direct la realizarea veniturilor si care se gasesc in costul produselor si serviciilor, in limitele prevazute de legislatia in vigoare.

Cheltuielile reprezinta sumele sau valorile platite ori de platit, dupa natura lor, care sunt aferente realizarii veniturlor, astfel cum sunt inregistrate in contabilitatea contribuabililor.

Cheltuielile efectuate in cursul exercitiului financiar, dar care se refera la perioade su la exercitii financiare viitoare, se inregistreaza in cheltuielile curente ale perioadelor sau exercitiilor financiare viitoare. In aceasta categorie se incadreaza si sumele platite pentru obtinerea unor autorizatii de functionare (numai cele care se elibereaza sau se avizeaza periodic cu un anumit termen de valabilitate) sau pentru achizitionarea unor drepturi de folosinta pentru incheierea de contracte de concesiune sau pentru obtinerea de licente care se repartizeaza pe intreaga perioada de valabilitate.

Delimitarea in timp a cheltuielilor si veniturilor este impusa ca urmare a aplicarii principiului independentei financiare.

Astfel, trebuie inregistrate in debitul contului 471 „Cheltuieli inregistrate in avans”, toate cheltuielile efectuate in exercitiul curent si care privesc exercitiile urmatoare.

Cheltuielile si veniturile constate in avans pot fi inregistrate in conturile 471 „Cheltuieli inregistrate in avans” respectiv 472 „Venituri inregistrate in avans” si in momentul platii, respectiv al incasarilor acestora pe parcursul exercitiului financiar in care acestea au loc.

30

Cheltuielile efectuate pentru realizarea veniturilor care se iau in calcul la stabilirea profitului impozabil, reprezinta sume sau valori platite sau de platit si includ:

■ Cheltuieli de exploatare: Cheltuieli cu materii prime, materiale si marfuri; Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti; Cheltuieli cu personalul ; Cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate; Cheltuieli cu amortizarea capitalului imobilizat; Cheltuieli cu primele de asigurare care privesc activele

corporale fixe si circulare; Cheltuieli cu primele de asigurare pentru personal impotriva

accidentelor de munca; Contributiile care conditioneaza organizarea si functionarea

activitatilor respective potrivit normelor legale in vigoare; Cheltuieli privind operatiile de capital; Alte cheltuieli de exploatare.

■ Cheltuieli financiare: Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate; Cheltuieli din diferente de curs valutar; Cheltuieli cu dobanzile; Pierderi din creante legate de participatii; Alte cheltuieli financiare.

■ Cheltuieli extraordinare (calamitati).

Sunt deductibile la calculul profitului impozabil cheltuielile cu amortizarea bunurilor si valorilor destinate sa deserveasca activitatea contribuabilului (inscrisa in contractul de societate), iar bunurile sunt in functie si se regasesc la locul de desfasurare a acesteia.

Sunt cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil cheltuielile cu amortizarea bunurilor si valorilor concesionate, inchiriate, date in locatie de gestiune sau leasing operational, care sunt recuperate prin redeventa, chirie sau prin pretul locatiei, conform contractelor incheiate.

Cheltuielile cu exploatarea zacamintelor naturale, de natura decopertarilor, explorarilor, forarilor, dezvoltarilor, care nu se finalizeaza in obiective economice ce pot fi exploatate, se recupereaza in urmatorii 5 ani din veniturile realizate din exploatare.

31

In cazul operatiunilor legate de distribuire a activelor, in cazul lichidarilor partiale sau totale ale contribuabililor, precum si al reorganizarii acestora, determinarea profitului impozabil se realizeaza avand in vedere urmatoarele:

Aportul asociatilor sau actionarilor la capitalul social al unei persoane juridice, precum si majorarea capitalului social pe seama aportului asociatilor sau actionarilor nu sunt supuse impunerii.

Pierderea sau castigul rezultat din distribuirea activelor, inclusiv din distribuirile facute in cadrul unei lichidari partiale sau totale de la o persoana juridica catre actionari sau asociati, calculate ca diferenta intre valoarea de piata a activelor si valoarea acestora din bilantul contabil vor fi avute in vedere de persoana juridica la calculul profitului impozabil.

Se calculeaza si se vireaza impozit pe profit si impozit pe dividende pentru:- Profitul obtinut din operatiunile de lichidare a societatii

comerciale, reprezentand diferenta intre veniturile din valorificarea imobilizarilor si a stocurilor, incasarea creantelor etc. si cheltuielile aferente veniturilor;

- Elementele de activ net, constituite din profitul brut potrivit prevederilor legale (rezerve legale, reducerea cu 50% a impozitului aferent profitului reinvestit);

- Sumele inregistrate pe cheltuieli, reprezentand provizioane pentru riscuri si cheltuieli, constituite potrivit Hotararii Guvernului nr. 335/1995, republicata;

- Elementele activului net, constituite in conformitate cu prevederile legale, fara ca sumele curpinse la capitaluri sa fi fost evidentiate in prealabil la venituri (diferentele provenite din reevaluarea imobilizarilor si a stocurilor, diferente de curs valutar din evaluarea disponibilitatilor in valuta, subventii pentru investitii etc.).

Pentru elementele de activ net, constituite din profitul net, se calculeaza si se varsa numai impozit pe dividende (rezerve statutare, alte rezerve, fondul de dezvoltare constituit din alte surse, fondul pentru cresterea resurselor proprii de finantare, profitul realizat in exercitiile precedente, a carui repartizare a fost amanata etc.).

Profitul impozabil si impozitul pe profit se calculeaza si se evidentiaza lunar, cumulat de la inceputul fiecarui an fiscal.

Anul fiscal al fiecarui fiecarui contribuabil este anul calendaristic care incepe la 1 ianuarie al fiecarui an si se termina la 31 decembrie al aceluiasi an.

32

In cazul infiinatarii unui contribuabil intr-un an fiscal, perioada impozabila, incepe:

De la data inregistrarii acestuia in Registrul Comertului, daca are aceasta obligatie;

De la data inregistrarii in registrul apecial de evidenta al judecatoriilor, daca are aceasta obligatie;

De la data intrarii in vigoare a contractelor de asociere, in cazul asocierilor care nu dau nastere unei persoane juridice.

Cand un contribuabil se infiinteaza, se reorganizeaza prin divizare, comasare, fuziune sau se lichideaza in cursul unui an fiscal, perioada impozabila este perioada din anul fiscal pentru care contribuabilul a existat.

Astfel, in cazul lichidarii unui contribuabil intr-un an fiscal, perioada impozabila inceteaza la data radierii din registrul in care a fost inregistrata infiintarea acestuia. In cazul asocierilor care nu dau nastere unei persoane juridice, perioada impozabila inceteaza la data expirarii contractului de asociere.

C. SUME DEDUCTIBILE FISCAL

1. VENITURI NEIMPOZABILE

Veniturile neimpozabile care se scad in vederea determinarii profitului impozabil sunt:

a) dividendele primite de catre o persoana juridica romana de la o alta persoana juridica, romana sau straina. Sunt, de asemenea, neimpozabile, după data aderării României la Uniunea Europeană, dividendele primite de la o persoană juridică străină, din statele Comunităţii Europene, dacă persoana juridică română deţine minim 25% din titlurile de participare la persoana juridică străină, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani, care se închide la data dividendului;

b) diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau a primelor de emisiune ori prin compensarea unor creante la societatea la care se detin participatiile şi diferenţele de evaluare a investiţiilor financiare pe termen lung; acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionării, a retragerii titlurilor de participare, precum şi la data retragerii capitalului social la persoana juridică la care se deţin titlurile de participare;

c) Veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor

33

pentru care nu s-a acordat deducere, precum şi veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile.

d) Veniturile neimpozabile, prevăzute prin acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative.

Sunt considerate venituri neimpozabile veniturile care nu sunt rezultate din activitatea contribuabilului si care vin sa acopere cheltuielile pentru care nu s-a acordat deducere la momentul efectuarii lor, cum sunt: rambursarile de impozit pe profit platit in perioadele anterioare, restituirea unor majorari de intarziere, partea din veniturile din asigurare care depaseste valoarea neamortizata a activelor asigurate, venituri din anularea unor provizioane, altele decat cele pentucare s-a acordat deducere conform Hotararii Guvernului nr. 335/1995 privind regimul constituirii, utilizarii si deductibilitatii fiscale a provizioanelor agentilor economici si societatilor bancare, republicata, cu modificarile ulterioare (provizioane pentru depreciere imobilizarilor necorporale, corporale, imobilizrilor in curs, imobilizarilor financiare, stocurilor si productiei in curs de executie).

2. CHELTUIELI DEDUCTIBILE FISCAL

Pentru urmatoarele categorii de cheltuieli se admite deducerea la calculul profitului impozabil, astfel:

a) cheltuieli efectuate pentru realizarea bunurilor livrate si a bunurilor imobile vandute in baza unui contract de vanzare cu plata in rate, sunt deductibile la aceleasi termene scadente prevazute in contractele incheiate intre parti, proportional cu valoarea ratei inregistrate in valoarea totala a lucrarii. Aceste prevederi au in vedere cheltuielile efectuate de producator, respectiv vanzatorul bunurilor ce fac obiectul contractului de vanzare-cumparare in rate.

b) in cazul contractelor de leasing, utilizatorul va deduce: pentru contractele de leasing operational:

- chiria; pentru contractele de leasing financiar:

- amortizarea calculata conform actelor normative in vigoare;

- dobanzile.c) Cheltuielile efectuate pentru popularizarea numelui unei

persoane juridice, produs sau serviciu, utilizand mijloacele de informare in masa, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare sunt

34

deductibile la calculul profitului impozabil in baza unui contract scris.

d) Cheltuielile determinate de efectuarea unor lucrari de interventie pentru reducerea riscului seismic pentru protejarea mediului al cladirilor si locuintelor aflate in proprietate sau administrare potrivit reglementarilor legale in vigoare, care prezinta clasa I de risc seismic, sunt deductibile la data efectuarii lor.

e) Cheltuieli efectuate pentru protecţia muncii şi pentru prevenirea accidentelor de muncă şi boli profesionale;

f) Cheltuieli reprezentand contributiile pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, potrivit legii 571/2003 modificata si completata, si cheltuieli cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale;

g) Cheltuielile privind transportul si cazarea salariatilor, ocazionate de delegarea, detasarea si deplasarea acestora in tara si in strainatate, sunt deductibile la nivelul sumelor efective, constatate prin elemente justificative (cheltuieli de transport, cheltuieli de cazare).

h) Cheltuieli pentru formarea şi perfecţionarea profesională a personalului angajat;

i) Cheltuieli de marketing, studiul pieţei, promovarea pieţei existente sau noi, participarea la targuri si expoziţii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii;

j) Cheltuieli de cercetare, precum si cheltuielile de dezvoltare care nu indeplinesc conditiile de a fi recunoscute ca imobilizari necoporale din punct de vedere contabil;

k) Cheltuieli pentru perfecţionarea managementului, a sistemului informatic;

l) Cheltuielile reprezentand tichetele de masa, acordate de angajatori in limitele valorii nominale prevazute de Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, sunt deductibile la calculul profitului impozabil potrivit prevederilor legii bugetare anuale.

m) Taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile datorate către camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile sindicale;

n) Pierderile înregistrate, la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, in urmatoarele cazuri:

- procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti;

- debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;

35

- debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara succesor;

- debitorul inregistreaza dificultati financiare majorari care ii afecteaza intreg patrimoniul.

D. CHELTUIELI NEDEDUCTIBILE FISCAL

Pentru determinarea profitului impozabil, cheltuielile pentru care nu se admite deducerea sunt:

a) Cheltuielile cu urmatoarele impozite:- cheltuielile cu impozitul pe profit, inclusiv cele

reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent;

- impozitele platite in strainatate;- impozitele cu retinere la sursa platite in numele

persoanelor fizice si juridice nerezidente pentru veniturile realizate in Romania.

b) Amenzile, confiscarile, majorarile de intarziere si penalitatile:- amenzile, confiscarile, majorarile de intarziere si

penalitatile datorate catre autoritatile romane, potrivit prevederilor legale, altele decat cele prevazute in contractele economice;

- amenzile, penalitatile sau majorarile datorate catre autoritatile straine;

- amenzile, penalitatile sau majorarile datorate in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente in Romania.

c) Cheltuieli de protocol ce depasesc limita de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor si cheltuielile aferente, inclusiv accizele, mai putin cheltuielile cu impozitul pe profit si cheltuielile de protocol inregistrate in cursul anului.

d) Cheltuielile cu diurna acordată salariaţilor pentru deplasări în ţară sau în străinătate, în limita legală a de 2,5 ori stabilit pentru institutiile publice.

e) Sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor peste limita legala, cu urmatoarele exceptii:

- fondul de rezerva se calculeaza din profitul contabil anual, prin aplicarea procentului de 5% asupra diferentei

36

rezultate, dintre totalul veniturilor si cheltuielilor inregistrate in contabilitate, la care se adauga cheltuiala cu impozitul pe profit;

- fondul de rezerva, in limita de 5% din profitul anual, pana cand acesta atinge a cincea parte din capitalul subscris si varsat;

- în cazul în care aceasta este folosită pentru acoperirea pierderilor , reconstituirea ulterioară a rezervei nu mai este deductibilă în calculul impozitului pe profit;

- rezervele constituite de societăţile comeriale bancare sau alte instituţii de credit autorizate;

- rezervele constituite de BNR;f) Sumele pentru constituirea provizioanelor peste limitele legale.Provizioane deductibile fiscal:

- Provizioanele constituite în limita a 20% începând cu data de 1 ianuarie 2004, 25% începând cu data de 1 ianuarie 2005 şi 30% începând cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanţelor asupra clienţilor, înregistrate de contribuabili şi care îndeplinesc următoarele condiţii:

1. sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2004;2. sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de

zile de la data scadenţei;3. nu sunt garantate de altă persoană;4. sunt datorate de o persoană care nu este persoană

afiliată contribuabilului;5. au fost incluse în veniturile impozabile ale

contribuabilului.- Provizioanele constituite în limita a 100% din valoarea

creanţelor asupra clienţilor, înregistrate de contribuabili şi care îndeplinesc următoarele condiţii:

1. sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2007;2. creanţa este deţinută la o persoană juridică asupra

căreia este declarată procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotărârii judecătoreşti prin care se atestă această situaţie;

3. nu sunt garantate de altă persoană;4. sunt datorate de o persoană care nu este persoană

afiliată contribuabilului;5. au fost incluse în veniturile impozabile ale

contribuabilului.

37

- provizioane pentru refacerea terenurilor si pentru redarea acestora in circuitul economic, silvic sau agricol;

- provizioane specifice de risc de credit constituit de societatile bancare.

- provizioanele constituite de fondurile de garantare, potrivit normelor BNR;

- provizioanele constituite de BNR;- provizioanele constituite de societăţile comeriale bancare

sau alte instituţii de credit autorizate.g) Sumele care depasesc limitele cheltuielilor considerate deductibile,

conform legii bugetare anuale, respectiv cheltuieli sociale în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra fondului de salarii realizat; intră cu prioritate sub incidenţa acestei limite ajutoarele de naştere, pentru înmormântare, boli grave şi protezele.

h) Cheltuieli privind bunurile de natura stocurilor constatate lipsa in gestiune sau degradate si neimputabile si pentru activele corporale pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si:

i. taxa pe valoare adaugata aferenta acestor cheltuieli;ii. taxa pe valoare adaugata aferenta bunurilor, altele decat cele

din productia proprie, acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura;

iii. taxa pe valoare adaugata aferenta cheltuielilor care depasesc limitele prevazute de lege.

Potrivit pct. 1.8 din Normele aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 401/2000, incadrarea in plafoanele in a caror limita pot fi achizitionate bunuri si prestate servicii cu titlu gratuit se determina pe baza datelor raportate prin bilantul contabil anual, dar limitele se stabilesc lunar, conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 70/1994, republicata.

Depasirea plafonului reprezinta operatiunea impozabila pentru care se colecteaza taxa pe valoarea adaugata. Inregistrarea contabila pentru TVA aferenta depasirilor este:

635 „Cheltuieli cu alte impozite, = 4427 „TVA colectata”taxe si varsaminte asimilate”

i) Orice cheltuieli facute in favoarea actionarilor sau a asociatilor, inclusiv dobanzile platite in cazul contractelor civile, in situatia in care nu sunt impozitate la persoana fizica.

Pot fi considerate cheltuieli efectuate in interesul actionarilor orice cheltuieli inregistrate in evidenta contabila a unei societati care nu sunt in legatura cu obiectul de activitate al acestora, cum sunt:

38

i. cheltuielile cu amortizarea, intretinerea si repararea mijloacelor de transport utilizate de asociat sau de actionar;

ii. costul bunurilor sau produselor achizitionate din fondurile societatii pentru a fi folosite de acestia, precum si lucrarile efectuate in favoarea acestora;

iii. dobanzile aferente unor credite care nu sunt utilizate pentru obtinerea de venituri;

iv. cheltuielile cu chiria si intretinerea spatiilor puse la dispozitia actionarilor;

v. orice suma de bani luata ca remuneratie sau dobanda, daca aceasta nu este impozitata la persoana fizica;

vi. cheltuielile de transport si de cazare care nu sunt efectuate pentru deplasari in interesul societatii;

vii. cheltuielile de transport, cazare si diurna efectuate de actionar care nu are calitatea de angajat;

viii. alte cheltuieli efectuate in favoarea actionarului care nu se refera la activitatea desfasurata de contribuabil.

j) Cheltuieli de asigurare care nu privesc activele corporale si necorporale ale contribuabilului, inclusiv asigurarile de viata ale personalului angajat, conform prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 217/1999 si Hotararii Guvernului nr. 402/2000. Totusi, Legea nr. 32/03.04.2000 – Legea societatilor de asigurare si supravegherea asigurarilor prevede ca primele de asigurare si reasigurare sunt cheltuieli deductibile fiscal.

Sunt scutite de impozite si taxe:- primele de asigurare si reasigurare si comisioanele

aferente acestora;- despaguburile, sumele asigurate si orice alte drepturi ce se

acorda asiguratilor, beneficiarilor sau tertelor persoane pagubite, din asigurari de orice fel;

- transferurile de valori ale plasamentelor si transferurile de portofolii de asigurari intervenite intre asiguratori, din patrimoniul societatii cedente in patrimoniul celei cesionate, inclusiv ca urmare a divizarii, fuzionarii, lichidarii sau a oricaror forme de reorganizare interna a societatii de asigurare;

contributiile platite de asiguratori si de brokerii de asigurari la unitatile profesionale de profil.

39

k) Cheltuielile cu taxele şi cotizaţiile către organizaţiile neguvernamentale sau asociaţiile profesionale, în limita echivalentului în lei a 2.000 euro.

l) Cheltuielile cu dobanzile aferente imprumuturilor, altele decat cele acordate de banci si de alte persoane juridice autorizate, potrivit legii, sunt deductibile la:

- nivelul ratei dobânzii de referinţă a Bancii Nationale a Romaniei, corespunzătoare ultimei luni din trimestru;

- nivelul ratei dobânzii anuale de 9%, pentru împrumuturile în valută.m) Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic decât 1.n) În cazul în care gradul de îndatorare este mai mare de 1, cheltuielile cu dobânzile şi pierderea din diferenţe de curs valutar sunt deductibile până la nivelul sumei veniturilor din dobânzi, plus 10% din celelalte venituri ale contribualilului.o) Cheltuielile determinate de diferentele de curs valutar care depăşesc veniturile din diferenţe de curs valutar sunt considerate cheltuieli nedeductibile şi vor fi tratate ca o cheltuială cu dobândă.p) Cheltuielile inregistrate in contabilitate pe baza unor documente

care nu indeplinesc, potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, cu modificarile ulterioare, conditiile de document justificativ.

q) Cheltuielile inregistrate de societatiile agricole, constituite in baza legii privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura, pentru dreptul de folosinta a terenului agricol adus de membrii asociati peste cota de distributie din productia realizata din folosinta acestuia, prevazuta in contractul de societate sau de asociere.

r) Cheltuieli pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea locuinţelor de serviciu situate în localitatea unde se află sediul social al firmei, unui sediul aflat în proprietate personală, deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor construite, întreţinute.

s) Cheltuieli pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea autoturismelor folosite de angajaţii cu funcţii de conducere, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane fizice.

t) Cheltuieli de sponsorizare şi/sau mecenat efectuate potrivit legii.u) Partea din amortizarea lunara corespunzatoare valorii de intrare

pentru care nu s-a respectat termenii legali de amortizare.v) Cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile.

40

w) Cheltuielile determinate de diferenţele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoane juridice la care se deţin participaţii, precum şi diferenţele nefavorabile de valoare aferente obligaţiunilor emise pe termen lung.

x) Alte cheltuieli salariale şi/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat.

y) Pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau în litigiu.

z) Cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora în scopul desfăşurării activităţii proprii.

E. PLATA SI CONTROLUL IMPOZITULUI PE PROFIT

Plata impozitului pe profit se efectueaza trimestrial pana la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul urmator, cu exceptia Bancii Nationale a Romaniei si a societatilor bancare care efectueaza plati lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se calculeaza impozitul.

Contribuabili au obligatia sa plateasca in contul impozitului pe profit pentru trimestrul IV, pana la data de 25 ianuarie inclusiv a anului urmator, o suma egala cu impozitul calculat si evidentiat pe lunile octombrie si noiembrie, iar pentru luna decembrie ea adauga o suma echivalenta cu impozitul calculat pentru luna noiembrie, urmand ca regularizarea pe baza datelor din bilantul contabil sa se efectueze pana la termenul prevazut pentru depunerea bilantului contabil.

Plata impozitului este precedata si de depunerea declaratiei de impunere, contribuabilii avand obligatia sa completeze si sa depuna urmatoarele declaratii de impunere:

Trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul urmator, formularul „Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat”;

Anual, pana la termenul prevăzut pentru depunerea situaţiilor financiare a anului curent pentru anul expirat, formularul „Declaratie privind impozitul pe profit”.

Banca Naţională a României, societăţile comerciale bancare, au obligaţia de a plăti impozitul pe profit lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează impozitul.

41

Organizaţiile nonprofit au obligaţia de a plăti impozitul pe profit anual, pânp la data de 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se datorează şi se calculează impozitul.

Contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor şi plantelor tehnice, pomicultură şi viticultură au obligaţia de a plăti impozitul pe profit anual, până la data de 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se datorează şi se calculează impozitul.

Impozitul pe profit se plateste in lei si se varsa la bugetul de stat, cu exceptia impozitului pe profit datorat de regiile autonome din subordinea consiliilor locale si consiliilor judetene, care se varsa la bugetele locale respective.

Credit fiscal. Dacă o persoană juridică română obţine venituri dintr-un stat străin prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu reţinere la sursă şi veniturile sunt impozitate atât în România cât şi în statul străin, atunci impozitul plătit către statul străin, fie direct, fie indirect prin reţinerea şi virarea de o altă persoană, se deduce din impozitul pe profit.

Contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile:

- sunt în limita a 3% din cifra de afaceri;- nu depăşesc mai mult de 20%, din impozitul pe profit

datorat.Majorari de intarziere. Pentru neplata in termen a impozitului pe profit, se

datoreaza majorari de intarziere, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 61/2002, privind executarea creantelor bugetare, republicata, cu modificarile ulterioare.

In prezent, cota majorarilor este de 0,06% pentru fiecare zi de intarziere, in conformitate cu prevederile Odonantei Guvernului nr. 61/2002 privind stabilirea cotei majorarilor de intarziere datorate pentru neplata la termen a obligatiilor bugetare.

42

2. STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE CONTABILITATE

IAS 12IMPOZITUL DE PROFIT

Standardul de faţă („IAS 12(revizuit)”) înlocuieşte IAS 12, Contabilitatea impozitului pe profit („IAS 12 iniţial). IAS 12 este în vigoare pentru perioadele contabile începând de la 1 ianuarie 1998.

Obiectivul acestui standard este acela de a prescrie tratamentul contabil pentru impozitele pe profit. Principala problemă apărută în procesul de contabilizare a impozitelor pe profit o constituie felul în care să se contabilizeze consecinţele fiscale curente şi viitoare ale:

a) recuperării (decontării) viitoare a valorii contabile a activelor (datoriilor) ce sunt recunoscute în bilanţul unei întreprinderi;

b) tranzacţiilor şi a altor evenimente ale perioadei curente ce sunt recunoscute în situaţiile financiare ale unei întreprinderi.

În mod inerent, la recunoaşterea unui activ sau a unei datorii, întreprinderea raportoare se aşteaptă să recupereze sau să deconteze valoarea contabilă a activului sau a datoriei. Dacă este probabil ca recuperarea sau decontarea acestei valori contabile să ducă la efectuarea unor plăţi viitoare mai mari sau mai mici, privind impozitele, decât ar fi valoarea acestora dacă o asemenea recuperarea sau decontare nu ar avea consecinţe fiscale, acest Standard impune unei întreprinderi să recunoască o datorie privind impozitul amânat (sau o creanţă privind impozitul amânat), cu anumite excepţii limitate.

Acest Standard impune unei întreprinderi să contabilizeze consecinţele fiscale ale tranzacţiilor şi altor evenimente în acelaşi fel în care înscrie în contabilitate tranzacţiile şi celelalte evenimente în sine. Astfel, pentru tranzacţiile şi celelalte evenimente recunoscute în contul de profit şi pierdere. Pentru tranzacţiile şi alte evenimente recunoscute direct în capitalul propriu, orice efecte fiscale aferente vor fi, de asemenea, recunoscute direct în capitalul propriu. În mod similar, recunoaşterea creanţelor şi a datoriilor privind impozitul amânat într-o combinare de întreprinderi afectează valoarea fondului comercial şi a fondului comercial negativ apărute în acea combinare.

Acest Standard mai operează şi cu recunoaşterea creanţelor privind impozitul amânat rezultate din pierderile fiscale sau creditele fiscale nefolosite, cu prezentarea impozitelor pe profit în situaţiile financiare şi cu prezentarea informaţiilor legate de impozitele pe profit.

43

Acest Standard se va aplica în contabilitatea impozitului pe profit.În contextul acestui Standard, impozitului pe profit include totalitatea

impozitelor autohtone şi străine care se stabilesc asupra profiturilor impozabile. Impozitul pe profit mai include, de asemenea, contribuţii, cum ar fi impozitele reţinute, care sunt plătite de către o filială, întreprindere asociată sau asociere în participaţie o dată cu repartizările către întreprindere raportoare.

Acest Standard nu operează cu metodele de contabilitate folosite pentru subventiile guveernamentale sau pentru creditele fiscale de investitii. In orice caz, acest Standard opereaza cu contabilizarea diferentelor temporare ce pot aparea din astfel de subventii sau credite fiscale pentru investitii.

Definitii – in acest Standard sunt folositi urmatorii termeni cu intelesurile specificate:

Profitul contabil este profitul net sau pierderea neta pe o perioada, inainte de scaderea cheltuielilor cu impozitul.

Profitul impozabil (pierderea fiscala) este profitul (pierderea) pe perioada exercitiului, determinat in concordanta cu reguli stabilite de autoritatea fiscala, pe baza carora impozitul pr profit este platibil (recuperabil).

Cheltuiala cu impozitul (venit impozabil) reprezinta valoarea globala inclusa in determinarea profitului net sau a pierderii nete pe perioada exercitiului in ceea ce priveste impozitul curent si pe cel amanat.

Impozitul curent este valoarea impozitului pe profit platibil (recuperabil) in raport cu profitul impozabil (pierderea fiscala) pe o perioada.

Datoriile privind impozitul amanat sunt reprezentate de valorile impozitului pe profit, platibile in perioadele contabile viitoare, in ceea ce priveste diferentele temporare impozabile.

Creantele privind impozitul amanat sunt reprezentate de valoarile impozitului pe profit, recuperabile in perioadele contabile viitoare, in ceea ce priveste:

a) diferentele tempoarare deductibile;b) reportarea pierderilor fiscale nefolosite;c) reportarea creditelor fiscale nefolosite.Diferentele temporare sunt diferentele dintre valoarea contabila a unui

activ sau datorie din bilant si baza fiscala a acestora. Diferentele temporare pot imbraca fie forma unor:

a) Diferente temporare impozabile, care sunt acele diferente temporare ce vor avea ca rezultat valori impozabile in determinarea profitului impozabil (sau a pierderi fiscale) al perioadelor viitoare, atunci cand valoarea contabila a activului sau a datoriei este recuperata sau decontata;

44

b) Diferente temporare deductibile, care sunt acele diferente temporare ce vor avea ca rezultat valori ce sunt deductibile pentru determinarea profitului impozabil (sau a pierderii fiscale) al perioadelor viitoare, atunci cand valoarea contabila a activului sau a datoriei este recuperata sau decontata.

Baza fiscala a unui activ sau a unei datorii este valoarea atribuita acelui activ sau acelei datorii in scopuri fiscale.

Cheltuielile cu impozitul (venituri din impozit) cuprind cheltuielile cu impozitul curent (venitul din impozitul curent) si cheltuielile cu impozitul amanat (venitul din impozitul amanat).

Baza fiscalaBaza fiscala a unui activ reprezinta valoarea ce va fi dedusa in scopuri

fiscale din orice beneficiu economic impozabil care va fi generat catre o intreprindere atunci cand aceasta recupereaza valoarea contabila a activului. Daca aceste beneficii economice nu vor fi impozabile, atunci baza fiscala a activului este egala cu valoarea sa contabila.

Exemple:a. O maşină a costat 100.000 lei. Din motive fiscale, o amortizare a

30.000 lei a fost deja dedusă, în numele exerciţiului curent şi exerciţiilor anterioare, iar soldul va fi deductibil, în numele exerciţiilor viitoare, fie prin intermediul unei amortizări, fie printr-o deducere, în momentul ieşirii. Baza fiscală a maşinii este de 70.000 lei.

b. Dobânzile de primit au o valoare contabilă de 100 mii lei. Veniturile din dobânzi implicate de acestea vor fi impozabile cu ocazia încasării lor. Baza fiscală a dobânzilor de primit este zero.

c. Creanţele faţă de clienţi au o valoare contabilă de 200 mii lei. Veniturile implicate de acestea au fost deja încorporate în benficiul impozabil (pierderea fiscală). Baza fiscală a creanţelor faţă de clienţi este de 200 mii lei.

d. Dividendele de primit ale unei filiale au o valoare contabilă de 200 milioane lei. Aceste dividende nu sunt impozabile. În esenţă, totalitatea valorii contabile a acestui activ este deductibilă din avantajele economice. În consecinţă, baza fiscală a dividendelor de primit este de 200 milioane lei.

e. Un împrumut acordat are o valoare contabilă de 100 milioane lei. Rambursarea acestui împrumut acordat nu va avea

45

consecinţe fiscale. Baza fiscală a acestui împrumut este de 100 milioane lei.

Baza contabilă a unei datorii este valoarea sa contabilă, mai puţin orice sumă care va fi dedusă în scopuri fiscale în ceea ce priveşte respectiva datorie în perioadele contabile viitoare. În cazul veniturilor care sunt încasate în avans, baza fiscală a datoriei astfel rezultate este valoarea sa contabilă, mai puţin valoarea veniturilor ce nu vor fi impozabile în perioadele viitoare.

Exemple:1. Pasivele curente cuprind cheltuieli de plătit a căror valoare

contabilă este de 100.000 lei. Cheltuiala vizată va fi dedusă, din punct de vedere fiscal, cu ocazia decontării ei. Baza fiscală a cheltuielilor de plătit este egală cu zero.

2. Pasivele curente includ venituri din dobânzi, obţinute în avans, a căror valoare contabilă este de 200.000 lei. Aceste venituri din dobânzi au fost impozitate cu ocazia încasării lor. Baza fiscală a dobânzilor obţinute în avans este egală cu zero.

3. Pasivele curente includ cheltuieli de plătit a căror valoare contabilă este de 100.000 lei. Cheltuiala vizată a fost dedusă deja, din punct de vedere fiscal. Baza fiscală a cheltuielilor de plătit este de 100.000 lei.

4. Pasivele curente cuprind penalităţi şi amenzi de plătit a căror valoare contabilă este de 500.000 lei. Amenzile şi penalităţile nu sunt deductibile fiscal. Baza fiscală a amenzilor şi penalităţilor de plătit este de 500.000 lei.

5. Un împrumut are o valoare de 1.000.000 lei. Rambursarea acestui împrumut nu va avea nici o consecinţă fiscală. Baza fiscală a acestui împrumut este de 1.000.000 lei.

Unele elemente au bază fiscală, dar nu sunt recunoscute drept active şi datorii în bilanţ. De exemplu, costurile de cercetare sunt recunoscute ca şi cheltuieli în determinarea profitului contabil în perioada în care ele au apărut, dar pot să nu fie considerate deductibile în determinarea profitului impozabil (pierderii fiscale) până într-o perioadă ulterioară. Diferenţa dintre baza fiscală a costurilor de cercetare, aceasta fiind valoarea pe care autorităţile fiscale o îngăduie a fi dedusă în perioadele contabile viitoare, şi valoarea contabilă nulă este o diferenţă temporară deductibilă ce va avea ca rezultat o creanţă privind impozitul amânăt.

Acolo unde baza fiscală a unui activ sau a unei datorii nu este evidentă imediat, luarea în considerare a principiului fundamental pe care se bazează acest Standard este de un real ajutor: acest principiu prevede faptul că o întreprindere

46

trebuie, cu anumite excepţii bine limitate, să recunoască o datorie (o creanţă) privind impozitul amânat ori de câte ori recuperarea sau decontarea valorii contabile a activului sau a datoriei determina viitoare plăţi privind impozitele mai mari (sau mai mici) decât ar fi valoarea acestora dacă o asemenea recuperare sau decontare nu ar avea consecinţe fiscale.

În situaţiile financiare consolidate, diferenţele temporare sunt determinate prin compararea valorilor contabile ale activelor şi datoriilor din situaţiile financiare consolidate cu baza fiscală corespunzătoare. Baza fiscală este determinată apelând la raportul fiscal consolidat, sub acele jurisdicţii în care un asemenea raport este cerut. Sub alte jurisdicţii, baza fiscală este determinată apelând la rapoartele fiscale ale fiecărei întreprinderi din cadrul grupului.

Recunoaşterea datoriilor şi acreanţelor privind impozitul curentImpozitul curent al perioadei curente şi a celei anterioare trebuie

recunoscut ca datorie în limita sumei neplătite. Dacă suma deja plătită în ceea ce priveşte perioada curentă şi cea precedentă depăşeşte suma datorată pentru acele perioade, surplusul trebuie recunoscut ca activ.

Beneficiul aferent unei pierderi fiscale ce poate fi transferată în perioada anterioară pentru a recupera impozitul curent al unei perioade anterioare trebuie recunoscut ca activ.

Atunci când o pierdere fiscală este folosită pentru a recupera impozitul curent al unei perioade anterioare, o întreprindere recunoaşte beneficiul drept activ în acea perioadă în care apare pierderea fiscală, deoarece există probabilitatea ca beneficiul să fie generat către întreprindere şi să poată fi evaluat în mod credibil.

Recunoaşterea datoriilor şi a creanţelor privind impozitul amânatDiferenţe temporare impozabileO datorie privind impozitul amânat se recunoaşte pentru toate diferenţele

temporare impozabile, cu exceptia cazului in care datoria privind impozitul amanat rezulta din:

a) fondul comercial pentru care amortizarea nu este deductibila in scopuri fiscale;

b) recunoasterea initiala a unui activ sau a unei datorii intr-o tranzactie care:

i. nu este o combinare de intreprinderi;ii. in momentul realizarii tranzactiei, aceasta nu afecteaza nici profitul

contabil, nici profitul impozabil (pierderea fiscal).In orice caz, pentru diferentele temporare impozabile asociate investitiilor

in filiale, sucursale sau intreprinderi asociate, precum si intereselor in asocierile in participatie trebuie recunoscuta o datorie privind impozitul amanat.

47

In mod inerent, la recunoasterea unui activ, valoarea sa contabila va fi recuperata sub forma beneficiilor economice care vor fi generate catre intreprindere in perioadele viitoare. Atunci cand valoarea contabila a activului depaseste baza sa fiscala, suma beneficiilor economice impozabile va depasi valaorea ce va fi permisa sub forma deducerilor in scopuri fiscale. Aceasta diferenta reprezinta o diferenta temporara impozabila, iar obligatia de a plati impozitele pe profitul rezultat in perioadele urmatoare reprezinta o datorie privind impozitul amanat. Pe masura ce intreprinderea recupereaza valoarea contabila a activului, diferenta temporara impozabila se va relua, si intreprinderea va avea profit impozabil. Acest lucru va face posibila generarea beneficiilor economice de catre intreprindere sub forma impozitelor ce urmeaza a fi platite.

Exemplu:Un activ care a costat 150.000 lei are o valoare contabilă de 100.000 lei.

Amortizarea cumulată dedusă din beneficiul fiscal este de 90.000 lei, iar cota de impozit este de 25%.

Baza fiscală a activului este de 60.000 lei = 150.000 – (amortizarea) 90.000.

Pentru recuperarea valorii contabile de 100.000 lei, întreprinderea trebuie să câştige un rezultat fiscal de 100.000 lei, în timp ce ea nu va putea să deducă din punct de vedere fiscal decât o amortizare de 60.000 lei. Ca atare, întreprinderea va plăti impozite asupra rezultatului de 10.000 lei = 40.000 * 25%, atunci când ea va recupera valoarea contabilă a activului. Diferenţa între valoarea contabilă de 100.000 lei şi baza fiscală de 60.000 lei constituie o diferenţă temporală impozabilă de 40.000 lei. Este motivul pentru care întreprinderea contabilizează un pasiv de impozit amânat de 10.000 = 40.000 * 25% ce reprezintă impozitele asupra rezultatului pe care le va plăti, atunci când va recupera valoarea contabilă a activului.

Unele diferente temporare apar atunci cand venitul sau cheltuiala este inclusa in profitul contabil intr-o perioada, dar este cuprinsa in profitul impozabil intr-o perioada diferita. Urmatoarele situatii reprezinta exemple de diferente temporare de acest fel, care sunt diferente temporare si care se concretizeaza in datorii privind impozitul amanat:

a) venitul din dobanzi exte inclus in profitul contabil proportional in timp dar poate fi inclus in profitul impozabil atunci cand este incasat numerarul. Baza fiscala a oricarei creante recunoscute in bilant cu privire la astfel de venituri din dobanzi este nula deoarece veniturile nu afecteaza profitul impozabil pana in momentul in care este incasat numerarul;

48

b) amortizarea utilizata in determinarea profitului impozabil (a pierderi fiscale) poate sa difere de cea utilizata in determinarea profitului contabil. Diferenta temporara este diferenta dintre valoarea contabila a activului, mai putin toate deducerile referitoare la respectivul activ permise de autoritatile fiscale in determinarea profitului impozabil pentru perioada curenta si pentru cele anterioare. O diferenta temporara impozabila apare si se concretizeaza intr-o datorie privind impozitul amanat atunci cand amortizarea fiscala este accelerata (daca aceasta amortizare este mai putin rapida decat amoartizarea contabila, apare o diferenta temporara deductibila si se concretizeaza intr-o creanta a impozitului amanat;

c) costurile de dezvoltare pot fi capitalizate si amortizate de-a lungul perioadelor viitoare in determinarea profitului contabil, dar deduse in determinarea profitului impozabil in perioada in care ele apar. Astfel de costuri pentru dezvoltare au o baza fiscala nula pentru ca ele au fost deja deduse din profitul impozabil. Diferenta temporara este diferenta dintre valoarea contabila a costurilor de dezvoltare si baza fiscala a acestora, egala cu zero.

d) costul unei combinari de intreprinderi ce consta intr-o achizitie este alocat activelor si datoriilor identificabile dobandite prin raportare la valaorea lor justa, dar in scopuri fiscale nu este facuta nici o ajustare echivalenta;

e) activele sun reevaluate si nic o ajustare echivalenta nu este facuta in scopuri fiscale;

f) fondul comercial sau fondul comercial negativ apare in urma consolidarii;

g) baza fiscala a unui activ sau a unei datorii la recunoasterea initiala difera la valoarea lor contabila initiala, de exemplu cand o intreprindere beneficiaza de subventii guvernamentale neimpozabile pentru active;

h) valoarea contabila a investitiilor in filiale, sucursale si intreprinderi asociate sau a intereselor in asocierile in participatie se diferentiaza de baza fiscala a investitiei sau interesului.

Combinari de intreprinderiIntr-o combinare de intreprinderi concretizată într-o achiziţie, costul

achiziţiei este alocat activelor şi datoriilor identificabile dobândite prin raportare la valoarea lor justă de la data efectuării tranzacţiei. Diferenţele temporare apar când bazele fiscale ale activelor şi datoriilor identificabile rezultate nu sunt afectate de combinările de întreprinderi sau sunt afectate în mod diferit. De

49

exemplu, când valoarea contabilă a unui activ este majorată la valoarea justă, dar baza fiscală a activului rămâne la costul proprietarului anterior, apare o diferenţă temporară impozabilă care are ca efect o datorie privind impozitul amânat. Această datorie privind impozitul amânat afectează fondul comercial.

Active recunoscute la valoarea justăStandardele Internaţionale de Contabilitate permit anumitor active să fie

înregistrate la valoarea justă sau să fie reevaluate. Sub unele jurisdicţii, reevaluarea sau alte retratări ale unui activ la nivelul valorii juste afectează profitul impozabil (pierderea fiscală) din perioada curentă. Drept efect, baza fiscală a activului este ajustată şi nu apare nici o diferenţă temporară. Sub alte jurisdicţii, reevaluarea sau retratarea unui activ nu afectează profitul impozabil al perioadei în care are loc reevaluarea sau retratarea şi, în consecinţă, baza fiscală a activului nu se ajustează. Totuşi, recuperarea viitoare a valorii contabile va avea ca rezultat generarea unui flux de beneficii economice impozabile pentru întreprindere, iar suma ce va fi deductibilă în scopuri fiscale va diferi de valoarea acelor beneficii economice. Diferenţa dintre valoarea contabilă a activului reevaluat şi baza sa fiscală reprezintă o diferenţă temporară şi dă naştere unui activ sau a unei datorii privind impozitul amânat. Acest lucru este adevărat chiar şi atunci când:

a) întreprinderea nu intenţionează să cedeze activul. În asemenea cazuri, valoarea contabilă reevaluată a activului va fi recuperată prin utilizare şi acest lucru va genera venit impozabil ce depăşeşte valoarea amortizării fiscale în perioadele următoare;

b) impozitul asupra câştigurilor de capital este amânat dacă încasările din cedarea activului sunt investite în active similare. În astfel de cazuri impozitul va deveni, în ultimă instanţă, plătibil la vânzarea sau folosirea activelor similare.

Fondul comercialFondul comercial reprezintă excedentul costului unei achiziţii peste

participaţia dobânditorului la valoarea justă a activelor şi datoriilor identificabile dobândite. O serie de autorităţi fiscale nu permit amortizarea fondului comercial ca o cheltuială deductibilă în determinarea profitului impozabil. Pe deasupra, sub astfel de jurisdicţii costul fondului comercial este deseori nedeductibil atunci când o filială este cedată. În astfel de jurisdicţii, fondul comercial are o bază fiscală nulă. Orice diferenţă între valoarea contabilă a fondului comercial şi baza sa fiscală egală cu zero reprezintă o diferenţă temporară impozabilă. Totuşi, acest Standard nu permite recunoaşterea datoriei rezultate privind impozitul amânat deoarece fondul comercial reprezintă o valoare reziduală şi recunoaşterea respectivei datorii privind impozitul amânat ar duce la creşterea valorii contabile a fondului comercial.

50

Recunoaşterea iniţială a unui activ sau a unei datoriiO diferenţă temporară poate apărea ca urmare a recunoaşterii iniţiale a

unui activ sau a unei datorii, de exemplu, atunci când o parte din costul unui activ sau totalul costului nu va fi deductibil în scopuri fiscale. Metoda de contabilitate pentru o astfel de diferenţă temporară depinde de natura tranzacţiei care a condus la recunoaşterea iniţială a respectivului activ:

a) într-o combinare de întreprinderi o întreprindere recunoaşte orice datorie sau creanţă privind impozitul amânat şi acest lucru afectează valoarea fondului comercial sau a fondului comercial negativ;

b) dacă tranzacţia afectează fie profitul contabil, fie profitul impozabil, o întreprindere recunoaşte orice datorie sau creanţă privind impozitul amânat şi va recunoaşte în contul de profit şi pierdere cheltuiala sau venitul rezultat privind impozitul amânat;

c) dacă tranzacţia nu constituie o combinare de întreprindere şi nu afectează nici profitul contabil, nici profitul impozabil, o întreprindere va recunoaşte datoria rezultată sau activul rezultat privind impozitul amânat şi va ajusta valoarea contabilă a activului sau a datoriei cu aceeaşi valoare. Astfel de ajustări vor putea face situaţiile financiare mai puţin transparente. Iată de acest Standard nu permite unei societăţi să recunoască datoria rezultată sau activul rezultat privind impozitul amânat, nici recunoaşterea iniţială, nici ulterior. Pe deasupra, o întreprindere nu recunoaşte modificările ulterioare survenite asupra unei creanţe sau datorii privind impozitul amânat nerecunoscut, pe măsură ce activul este amortizat.

Diferenţe temporare deductibileO creanţă privind impozitul amânat trebuie să fie recunoscută pentru toate

diferenţele temporare deductibile în limita în care este probabil că proitul impozabil va fi disponibil şi faţă de care diferenţa temporară deductibilă să poată fi utilizată, cu excepţia cazurilor în care creanţa privind impozitul amânat apare în urma:

a) fondului comercial negativ care este tratat drept venit înregistrat în avans;

b) recunoaşterii iniţiale a unui activ sau a unei datorii în cadrul unei tranzacţii care:

- nu reprezintă o combinare de întreprindere;- la momentul realizării tranzacţiei nu afectează nici profitul contabil, nici

profitul impozabil (pierdere fiscală).Este inerent, în recunoaşterea unei datorii, ca valoarea contabilă să fie

decontată în perioadele viitoare prin intermediul unei ieşiri de resurse dinspre întreprindere, ieşiri ce încorporează beneficii economice. Când resursele ies din întreprindere, o parte sau totalitatea valorii lor este deductibilă la determinarea

51

profitului impozabil al unei perioade ulterioare perioadei în care datoria a fost recunoscută. În asemenea cazuri, apare o creanţă privind impozitul amânat, în legătură cu impozitele pe profit ce vor fi recuperabile în perioadele viitoare atunci când partea respectivă a datoriei este permisă ca deducere pentru determinarea profitului impozabil. În mod similar, dacă valoarea contabilă a unui activ este mai mică decât baza sa fiscală, diferenţa duce la apariţia unei creanţe din impozitul amânat, în legătură cu impozitele pe profit ce vor fi recuperabile în perioadele viitoare.

Reluarea diferenţelor temporare deductibile generează deduceri la determinarea profiturilor impozabile ale perioadelor viitoare. Totuşi, beneficiile economice sub forma reducerii plăţilor plăţilor de impozite vor intra în conturile întreprinderii doar dacă aceasta obţine suficient profit impozabil faţă de care deducerile pot fi compensate. O întreprindere recunoaşte creanţele prinvind impozitul amânat doar atunci când există probabilitatea că vor exista profituri impozabile faţă de care să poată fi utilizate diferenţele temporare deductibile.

Exemplu:O întreprindere contabilizează un provizion pentru garanţii de 100.000

lei. Din punct de vedere fiscal, costurile de garanţie nu sunt deductibile decât atunci când întreprinderea plăteşte reclamaţiile. Cota de impozit este de 25%.

Baza fiscală a pasivului este egală cu zero (valoarea contabilă de 100.000 lei minus valoarea care vafi fiscal deductibilă, în exerciţiile următoare, în numele acestui pasiv). Decontând datoria la nivelul valorii ei contabile, întreprinderea va reduce beneficiul său impozabil viitor cu 100.000 lei şi ea va reduce plăţile viitoare de impozit cu 25.000 lei = 100.000 *25%. Diferenţa între valoarea contabilă de 100.000 lei şi baza fiscală = 0 este o diferenţă temporală deductibilă = 100.000 lei. În consecinţă, întreprinderea contabilizează un activ de impozit amânat de 25.000 = 100.000 *25% dacă este probabil ca ea să degaje, în cursul exerciţiilor viitoare, un beneficiu impozabil suficient pentru a putea profita de această reducere de plată de impozit.

Este posibil să existe profit impozabil faţă de care să poată fi utilizată o diferenţă temporară deductibilă atunci când există suficiente diferenţe temporare deductibile aferente aceleiaşi autorităţi fiscale şi aceleiaşi entităţi fiscale care se aşteaptă să fie reluate:

a) în aceeaşi perioadă ca şi reluarea prevăzută a diferenţei temporare deductibile;

b) în perioadele în care o pierdere fiscală rezultată dintr-o creanţă privind impozitul amânat poate fi reportată sau transferată în perioadele anterioare.

În astfel de circumstanţe, creanţa privind impozitul amânat este recunoscută în perioada în care apar şi diferenţele temporare deductibile.

52

Atunci când există insuficiente diferenţe temporare deductibile aferente aceleiaşi autorităţi fiscale şi aceleiaşi entităţi fiscale, creanţa privind impozitul amânat este recunoscută în măsura în care:

a) este probabil că întreprinderea va avea suficient profit impozabil aferent aceleiaşi autorităţi fiscale şi aceleiaşi entităţi fiscale în aceeaşi perioadă ca şi reluarea diferenţei temporare deductibile. În evaluarea pe care o face pentru a determina dacă va avea suficient profit impozabil în perioadele următoare, o întreprindere ignoră valoarile impozabile apărute din diferenţe temporare deductibile care se aşteaptă să provină din perioadele viitoare, pentru că acea creanţă privind impozitul amânat apărută din aceste diferenţe termporare deductibile va necesita chiar ea profit impozabil viitor pentru a fi utilizată;

b) oportunităţile privind planificarea fiscală sunt disponibile pentru întreprinderea care va crea profit impozabil în perioadele corespunzătoare.

Oportunităţile privind planificarea fiscală sunt acţiuni pe care întreprinderea le va întreprinde pentru a crea sau pentru a mări profitul impozabil în cursul unei perioade anume înainte de expirarea reportării pierderii fiscale sau a creditului fiscal. De exmplu, în unele jurisdicţii, profitul impozabil poate fi creat sau mărit prin:

a) hotărârea de a avea venituri din dobânzi impozitate fie atunci când sunt încasate, fie atunci când devin creanţe de încasat;

b) amânarea creanţelor pentru anumite deduceri din profitul impozabil;

c) vânzarea şi reînchirierea activelor a căror valoare s-a apreciat, dar pentru care baza fiscală nu a fost ajustată pentru a putea reflecta o astfel de apreciere a valorii;

d) vânzarea unui activ care generează venituri neimpozabile pentru a efectua o altă investiţie financiară care generează venit impozabil.

Acolo unde oportunităţile privind planificarea fiscală transferă profitul impozabil dintr-o perioadă ulterioară într-o perioadă anterioară, utilizarea reportării pierderii fiscale sau a creditului fiscal depinde încă de existenţa profitului impozabil viitor rezultat din alte surse decât diferenţele temporare generate în viitor.

Pierderi fiscale şi credite fiscale neutilizate

53

O creanţă privind impozitul amânat trebuie recunoscută pentru reportarea pierderilor fiscale şi a creditelor fiscale neutilizate în limita probabilităţii că va exista profit impozabil viitor faţă de care pot fi utilizate pierderile şi creditele fiscale nefolosite.

Criteriile folosite pentru recunoaşterea creanţelor privind impozitul amânat apărute din reportarea pierderilor fiscale şi a creditelor fiscale neutilizate sunt aceleaşi cu criteriile folosite în recunoaşterea creanţelor privind impozitul amânat apărute din diferenţele temporare deductibile. Totuşi, existenţa pierderilor fiscale neutilizate este o dovadă concludentă a faptului că s-ar putea să nu existe profit impozabil viitor. De aceea, când o întreprindere are experienţa unor pierderi recente ea recunoaşte o creanţă privind impozitul amânat apărută din pierderile fiscale sau din creditele fiscale neutilizate doar dacă întreprinderea dispune de suficiente diferenţe temporare impozabile sau dacă există alte dovezi concludente că va exista suficient profit impozabil faţă de care să poată fi folosite pierderile fiscale sau creditele fiscale neutilizate de întreprindere.

O întreprindere ia în considerare următoarele criterii la evaluarea probabilităţii existenţei profitului impozabil faţă de care să poată fi utilizate pierderile fiscale sau creditele fiscale neutilizate:

a) dacă întreprinderea are sau nu suficiente diferenţe temporare impozabile aferente aceleiaşi autorităţi fiscale şi aceleiaşi entităţi impozabile, ce vor avea ca efect valori impozabile faţă de care pierderile fiscale sau creditele fiscale nefolosite să poată fi utilizate înainte de expirarea lor;

b) dacă este probabil ca întreprinderea să aibă profituri impozabile înainte ca pierderile fiscale sau creditele fiscale neutilizate să expire;

c) dacă pierderile fiscale neutilizate rezultă din cauze identificabile care au şanse minime de a reapărea;

d) dacă oportunităţile privind planificarea fiscală sunt sau nu disponibile pentru întreprinderea care va crea profit impozabil în perioada în care pierderile fiscale sau creditele fiscale nefolosite pot fi utilizate.

În măsura în care nu este probabil să existe profit impozabil faţă de care pierderile fiscale sau creditele fiscale nefolosite să poată fi utilizate, activul privind impozitul amânat nu este recunoscut.

Investiţiile în filiale, sucursale şi întreprinderi asociate şi interese în asocierile în prticipaţie

Diferenţele temporare apar atunci când valoarea contabilă a investiţiilor în filiale, sucursale şi întreprinderi asociate sau a intereselor în asocierile în participaţie diferă de baza fiscală a investiţiei sau a interesului. Astfel de diferenţe pot apărea în diverse circumstanţe, spre exemplu:

54

a) existenţa profiturilor nedistribuite ale filialelor, sucursalelor, întreprinderilor asociate şi ale asocierilor în participaţie;

b) modificările cursurilor de schimb valutar, când o societate mamă şi filiala sa sunt plasate în ţări diferite;

c) o reducere a valorii contabile a unei investiţii într-o întreprindere asociată până la valoarea sa recuperabilă.

În situaţiile financiare consolidate, diferenţa temporară poate fi diferită de diferenţa temporară asociată acelei investiţii în situaţiile financiare separate ale societăţii mamă dacă societatea mamă înregistrează investiţia în situaţiile sale financiare separate la cost sau la valoarea reevaluată.

O întreprindere trebuie să recunoască o datorie privind impozitul amânat rezultat pentru toate diferenţele temporare impozabile aferente investiţiilor în foliale, sucursale şi întreprinderi sociale, precum şi intereselor în asocierile în participaţie, cu excepţia cazului în care sunt satisfcăcute cumulativ următoarele 2 condiţii:

a) societatea mamă, investitorul sau asociatul este capabil să controleze momentul reluării diferenţei temporare;

b) există posibilitatea ca diferenţa temporară să nu fie reluată în viitorul previzibil.

Pe măsură ce societatea mamă controlează politica de dividende ale filiale sale, ea este capabilă să controleze momentul preluării diferenţelor temporare aferente acelei investiţii. În plus, deseori va fi posibilă determinarea valorii impozitelor pe profit care ar urma să fie plătite la reluarea diferenţei temporare. Prin urmare, când societatea mamă a stabilit acele profituri nu vor fi distribuite în viitorul apropiat, ea nu recunoaşte o datorie privind impozitul amânat. Investiţiilor în sucursale li se aplică aceleaşi considerente.

O întreprindere contabilizează proprie activele şi datoriile nemonetare ale unei operaţiuni din străinătate care este parte integrată a activităţii societatăţii-mamă. Acolo unde profitul impozabil sau pierderea fiscală aferente operaţiunilor din străinătate sunt determinate în valută, variaţia cursurilor de schimb valutar duce la apariţia unor diferenţe temporare. Datorită faptului că astfel de diferenţe temporare se referă, mai degrabă la activele şi datoriile proprii ale operaţiunii din străinătate decât la investiţia întreprinderii raportoare în aceea operaţiune externă, întreprinderea raportoare recunoaşte datoria sau creanţa rezultată privind impozitul amânat. Impozitul amânat rezultat este debitat sau creditat în contul de profit şi pierdere.

Un investitor într-o înterprindere asociată nu controlează acea întreprindere şi, de regulă, nu este în postură de a determina politica acesteia privind dividendele. Prin urmare, în absenţa unei înţelegeri care să impună redistribuirea profiturilor întreprinderii asociate în viitorul apropiat, un investitor

55

recunoaşte o datorie privind impozitul amânat apărută din diferenţe temporare impozabile aferente investiţiei sale în întreprinderea asociată. În unele cazuri, un investitor poate să nu fie apt să determine valoarea impozitului ce este plătibil dacă recuperează costul investiţiei în întreprinderea asociată, dar poate determina dacă va fi egal sau va depăşi o valoarea minimă. În astfel de situaţii, datoria privind impozitul amânat este evaluată la această valoare.

Contactul dintre participanţi la o asociere se referă, de regulă, la împărţirea profiturilor şi stabileşte dacă deciziile privitoare la astfel de probleme necesită consimţământul tuturor părţilor sau o majoritate specificată a acestora. Atunci când o parte participantă într-o asociere controlează împărţirea profiturilor există probabilitatea ca aceste profituri să nu fie distribuite în viitorul apropiat, nu este recunoscută o datorie privind impozitul amânat.

O întreprindere trebuie să recunoască o creanţă privind impozitul amânat pentru toate diferenţele temporare deductibile apărute din investiţiile în filiale, sucursale şi întreprinderi asociate şi din interesele în asocierile în participaţie, cu condiţia şi doar cu condiţia probabilităţii ca:

a) diferenţa temporară să fie reluată în viitorul apropiat;b) să existe profit impozabil faţă de care să poată fi utilizată diferenţa

temporară.

EvaluareDatoriile (respectiv creanţele) privind impozitul curent pentru perioada

curentă şi pentru cele anterioare trebuie evaluate la valoarea ce se aşteaptă a fi plătită către (recuperată de la) autorităţile fiscale, folosind ratele de impozitare (şi legile de impozitare) care au fost reglementate sau aproape reglementate până la data bilanţului.

Creanţele şi datoriile privind impozitul amânat trebuie evaluate la ratele de impozitare ce se aşteaptă a se aplica pentru perioada în care activul este realizat sau datoria este decontată, pe baza ratelor de impozitare care au fost reglementate sau aproape reglementate până la data bilanţului.

Creanţele şi datoriile privind impozitul amânat şi impozitul curent sunt evaluate folosind ratele de impozitare care au fost reglementate. Totuşi anunţarea ratelor de impozitare de către guvern au efectul unei reglementări efective, care poate urma anunţului la o perioadă de câteva luni. În astfel de circumstanţe, creanţele şi datoriile fiscale sunt evaluate folosind ratele de impozitare anunţate.

Atunci cândla niveluri diferite ale profitului impozabil se aplică rate de impozitare diferite, creanţele şi datoriile privind impozitul amânat sunt evaluate folosind ratele medii ce se aşteaptă a fi aplicate profitului impozabil aferent perioadelor în care diferenţele temporare sunt aşteptate a se relua.

56

Evaluarea datoriilor privind impozitul amânat şi a creanţelor privind impozitul amânat trebuie să reflecte consecinţele fiscale ce ar decurge din modul în care înterprinderea anticipează, la data bilanţului, să recupereze sau să atingă valoarea contabilă a activelor şi a datoriilor sale.

Maniera în care o întreprindere recuperează valoarea contabilă a unui activ poate afecta fie una dintre situaţiile următoare, fie ambele:

a) rata de impozitare aplicabilă în momentul în care întreprinderea recuperează valoarea contabilă a activului;

b) baza fiscală a activului sau a datoriei.În astfel de situaţii, întreprinderea evaluează datoriile privind impozitul

amânat şi creanţele privind impozitul amânat utilizând rata de impozitare şi baza fiscală ce sunt consecvente cu maniera anticipată de recuperare sau de decontare.

Exemple:1. Un activ are o valoare contabilă de 100.000 şi o bază fiscală de 60.000.

în cazul vânzării activului este aplicabilă o cotă de impozit de 20%. Pentru restul rezultatului, cota de impozit este de 30%.

Întreprinderea contabilizează un pasiv de impozit amânat de 8.000 = 40.000 * 20%, dacă ea intenţionează să vândă activul şi să nu-l mai utilizeze, şi un pasiv de impozit amânat de 12.000 = 40.000 * 30%, dacă intenţionează să conserve activul şi să recupereze valoarea sa contabilă prin utilizare.

2. Un activ care a costat 100.000 are o valoare contabilă de 80.000 şi este reevaluat la nivelul sumei de 150.000. Din punct de vedere fiscal, nu s-a procedat la o ajustare echivalentă. Amortizarea cumulată fiscală este de 30.000, iar cota de impozit de 30%. Dacă activul este vândut la o valoare mai mare decât preţul său, se va ţine cont de amortizarea fiscală cumulată de 30.000, în rezultatul fiscal, iar diferenţa – excedent între venitul din cesiune şi cost nu va fi impozabilă.

Baza fiscală a activului este de 70.000. Se constată o diferenţă temporală taxabilă de 80.000. Dacă întreprinderea se aşteaptă să recupereze valoarea contabilă a activului prin utilizarea acestuia, ea trebuie să obţină un rezultat fiscal de 150.000, dar nu va putea deduce decât o amortizare de 70.000. Plecând de la această bază, se constată un pasiv de impozit amânat de 24.000 = 80.000 * 30%. Dacă întreprinderea se aşteaptă să recupereze valoarea contabilă a activului prin cesiunea imediată a acestuia şi realizarea unui venit din cesiune de 150.000, pasivul de impozit amânat este calculat după cum urmează:

57

Diferenţă temporală impozabilă

Cota de impozit Pasivul de impozit amânat

Amortizarea fiscală cumulată

30 30% 9

Diferenţa (excedent) între venitul de cesiune şi cost

50 0%

TOTAL 80 9

3. Datele sunt identice cu exemplul anterior, cu excepţia următoare: dacă activul este vândut la o valoare mai mare decât costul său, amortizarea fiscală cumulată va fi luată în cont în beneficiul impozabil – 30% -, în timp ce venitul din cesiune va fi impozitat la o cotă de 40% după deducerea unui cost ajustat al inflaţiei de 110.000.

Dacă întreprinderea se aşteaptă să recupereze valoarea contabilă prin utilizarea activului, ea trebuie să obţină un rezultat fiscal de 150.000, dar nu va putea deduce decât o amortizare de 70.000. Plecând de aici, baza fiscală este de 70.000, se constată o diferenţă temporală impozabilă de 80.000 şi un pasiv de impozit amânat de 24.000 = 80.000 * 30%.

Dacă înterprinderea se aşteaptă să recupereze valoarea contabilă prin cesiunea imediată a activului la un venit din cesiune de 150.000, ea va putea deduce costul indexat de 110.000. Plusul de valoare de 40.000 va fi impozitat la o cotă de 40%. În plus, amortizarea fiscală cumulată de 30.000 va fi inclusă în rezultatul fiscal şi impozitată la o cotă de 30%. Plecând de aici, baza fiscală de 80.000 = 110.000 – 30.000, se constată o diferenţă temporală impozabilă de 70.000 şi un pasiv de impozit amânat de 25.000 = 40.000 * 40% + 30.000 * 30%.

Creanţele şi datoriile privind impozitul amânat nu trebuie să fie actualizate.

Valoarea contabilă a unei creanţe privind impozitul amânat trebuie revizuită la fiecare dată a bilanţului. O întreprindere trebuie să reducă valoarea contabilă a unei creanţe privind impozitul amânat în măsura în care nu mai este probabil ca suficient profit impozabil să fie disponibil pentru a permite utilizarea beneficiului unei părţi a creanţei privind impozitul amânat sau a totalităţii acesteia. Orice astfel de reducere se impune a fi reluată dacă se dovedeşte că există posibilitatea să fie disponibil suficient profit impozabil.

Recunoaşterea impozitului curent şi a impozitului amânatContabilizarea efectelor impozitului curent şi a celui amânat ale unei

tranzacţii sau altor evenimente este consecventă cu contabilizarea tranzacţiei sau a evenimentului în sine.

58

Cont de profit şi pierdereImpozitul curent şi cel amânat trebuie să fie recunoscute ca venit sau ca şi

cheltuială în profitul net sau pierderea netă aferentă perioadei, cu excepţia cazului în care acel impozit apare din:

a) o tranzacţie sau un eveniment care să fie recunoscute direct în capitalul propriu, în aceeaşi perioadă sau în una diferită;

b) combinări de întreprinderi care sunt reprezentate de o achiziţie.Cele mai multe datorii privind impozitul amânat şi creanţe privind

impozitul amânat apar acolo unde venitul sau cheltuiala sunt incluse în profitul contabil al unei perioade, dar se includ în profitul impozabil aferent unei perioade diferite. Impozitul amânat rezultat este recunoscut în contul de profit şi pierdere. Exemple de astfel de situaţii apar atunci când:

a) venitul din dobânzi, redevenţe sau dividende este încasat cu întârziere şi este inclus în profitul contabil alocat în timp (IAS 18 „Venituri din activităţi curente”), dar este inclus în profitul impozabil pe bază de numerar;

b) costurile activelor necorporale au fost capitalizate în conformitate cu IAS 38 „Active necorporale” şi sunt amortizate în contul de profit şi pierdere, dar au fost deduse în scopuri fiscale atunci când au fost suportate.

Valoarea contabilă a creanţelor şi datoriilor privind impozitul amânat se poate modifica, chiar dacă nu există nici o schimbare în valoarea diferenţelor temporare aferente. Acest lucru poate rezulta din:

- o modificare apărută în ratele de impozitare sau în legislaţia fiscală;- o reevaluare a recuperabilităţii creanţelor privind impozitul amânat;- o modificare în maniera previzionată de recuperare a unui activ.Elemente creditate sau debitate direct în capitalurile propriiImpozitul curent şi impozitul amânat trebuie să fie debitate sau creditate

sau direct în capitalurile proprii dacă aceste impozite sunt aferente elementelor care au fost debitate sau creditate direct în capitalurile proprii, în aceeaşi perioadă sau într-o perioadă diferită.

Standardele Internaţionale de Contabilitate impun sau autorizează anumite elemente care să fie împrumutate sau înregistrate direct în capitalurile proprii, cum ar fi:

- o modificare în valoarea contabilă apărută din reevaluarea imobilizărilor corporale;

- o ajustare a soldului iniţial al profitului nedistribuit rezultat fie dintr-o modificare făcută aspura politicii contabile ce este aplicată retrospectiv, fie din corectarea erorilor fundamentale;

59

- diferenţele de curs valutar apărute o dată cu conversia situaţiilor financiare ale entităţii străine;

- sumele apărute o dată cu recunoaşterea iniţială a componentei de capitaluri proprii a instrumentelor financiare compuse.

În unele circumstanţe excepţionale poate fi dificil a se determina valoarea impozitului curent şi a celui amânat care se referă la elementele creditate sau debitate în capitalurile proprii, în cazuri cum ar fi:

- există rate progresive ale impozitului pe profit şi este imposibil de determinat rata la care o componentă specifică a profitului impozabil a fost impozitată;

- o modificare survenită asupra ratei de impozitare ori alte norme de impozitare afectează o creanţă sau o datorie privind impozitul amânat aferent(ă) unui element care a fost anterior debitat sau creditat în capitalurile proprii;

- o întreprindere stabileşte că o creanţă privind impozitul amânat trebuie recunoscută, sau nu mai trebuie recunoscută în întregime, şi creanţa privind impozitul amânat care devine aferent unui element care a fost anterior debitat sau creditat în capitalurile proprii.

În astfel de situaţii, impozitul curent şi cel amânat aferente unor elemente care au fost debitate sau creditate în capitalurile proprii se bazează pe o repartizare proporţională justă a impozitului curent şi a celui amânat al entităţii aflate sub incidenţa jurisdicţiei fiscale sau pe altă metodă care realizează o repartizare mai portivită cu circumstanţele date.

Creanţe şi datorii fiscaleCreanţele şi datoriile fiscale trebuie prezentate în bilanţ în mod separat

faţă de alte active şi datorii. Creanţele şi datoriile privind impozitul amânat trebuie distinse de activele şi datoriile care privesc impozitul curent.

Când o întreprindere face o distincţie în situaţiile sale financiare între activele şi datoriile curente, pe de o parte, si activele imobilizate şi datoriile pe termen lung, pe de altă parte, ea nu trebuie să clasifice creanţele respectiv datoriile privind impozitul amânat ca active respectiv datorii curente.

CompensareO înterprindere trebuie să compenseze activele privind impozitul curent şi

datoriile privind impozitul curent dacă şi numai dacă întreprinderea:a) are dreptul legal de a compensa valorile recunoscute;b) intenţionează fie să deconteze pe o bază netă, fie să realizeze activul şi

să deconteze datoria în mod simultan.În situaţiile financiare consolidate, un activ privind impozitul curent al

unei singure întreprinderi din cadrul grupului este compensat contra unei datorii privind impozitul curent a altei întreprinderi din cadrul grupului dacă şi numai

60

dacă întreprinderile în cauză au dreptul legal de a efectua sau de a încasa o singură plată netă şi întreprinderile intenţionează să efectueze sau să încaseze o astfel de plată netă sau să recupereze activul şi să deconteze datoria în mod simultan.

O întreprindere trebuie să compenseze creanţele şi datoriile privind impozitul amânat dacă şi numai dacă:

a) întreprinderea are dreptul legal de a compensa creanţele privind impozitul curent cu datoriile privind impozitul curent;

b) creanţele şi datoriile privind impozitul amânat sutn aferente impozitelor pe profit percepute de aceeaşi autoritate fiscală fie:

- aceleaşi entităţi impozabile;- unor entităţi impozabile diferite care intenţionează fie să deconteze

datoriile şi activele privind impozitul curent pe o bază netă, fie să realizeze activele şi să deconteze datoriile în mod simultan, în fiecare perioadă viitoare în care valori importante ale creanţelor ori datoriilor privind impozitul amânat se aşteaptă a fi recuperate sau decontate.

Cheltuiala cu impozitul pe profitCheltuiala cu impozitul pe profit (venitul din impozit) aferentă profitului

sau pierderii rezultate din activităţile curente trebuie prezentate în contul de profit şi pierdere.

Componentele principale ale cheltuielilor (veniturilor) cu impozitul pot include:

a) cheltuielile (veniturile) cu impozitul curent;b) orice ajustări recunoscute în cursul perioadei curente sau în perioadele

anterioare pentru impozitul curent;c) valoarea cheltuielilor (veniturilor) cu impozitul amânat aferente

înregistrării iniţiale şi reluării diferenţelor temporare;d) valoarea cheltuielilor (veniturilor) cu impozitul amânat aferente

modificărilor survenite asupra ratelor de impozitare sau impunerea noilor impozite;

e) valoarea beneficiului apărut dintr-o pierdere fiscală anterioară nerecunoscută, dintr-un credit fiscal sau dintr-o diferenţă temporară a unei perioade anterioare care a fost folosită cu scopul de a reduce cheltuiala cu impozitul curent;

f) valoarea benficiului apărut dintr-o pierdere fiscală anterioară nerecunoscută, dintr-un credit fiscal sau dintr-o diferenţă temporară a unei perioade anterioare care a fost folosită cu scopul de a reduce cheltuiala cu impozitul amânat;

61

g) cheltuiala cu impozitul amânat apărută din reducerea valorică sau reluarea unei reduceri anterioare a unei creanţe privind impozitul amânat;

h) valoarea cheltuielii (venitului) cu impozitul aferentă acelor modificări în politicele contabile şi acelor erori fundamentale ce sunt incluse în determinarea profitului net sau a pierderii nete pentru perioada respectivă în conformitate cu tratamentul alternativ.

Impozitul agregat curent şi amânat aferent elementelor care sunt debitate sau creditate în capitalul propriu.

Cheltuiala cu (venitul din) impozitul aferentă elementelor extraordinare recunoscute de-a lungul perioadei.

O explicare a relaţiei dintre cheltuiala cu (venitul din) impozitul şi profitul contabil în una sau mai multe din situaţiile următoare:

- o reconciliere numerică între cheltuiala cu (venitul din) impozitul şi produsul dintre profitul contabil şi rata sau ratele de impozitare aplicabilă(e) este (sunt) calculată(e);

- o reconciliere numerică între rata de impozitare medie în vigoare şi rata de impozitare aplicabilă, prezentând, de asemenea, şi informaţii despre baza în care rata impozabilă aplicabilă este calculată;

O explicare a modificărilor apărute în rata sau ratele de impozitare aplicabilă(e) în comparaţie cu perioada contabilă anterioară.

Valoarea şi data de expirare a diferenţelor temporare deductibile, a pierderilor fiscale neutilizate pentru care nici o creanţă privind impozitul amânat nu a fost recunoscută în bilanţ.

Valoarea agregată a diferenţelor temporare asociate investiţiilor în filiale, sucursale şi întreprinderi asociate şi a participaţiilor în asocierile în participaţie pentru care nu au fost recunoscute datorii privind impozitul amânat.

În legătură cu fiecare tip de diferenţă temporară şi în legătură cu fiecare tip de pierderi şi credite fiscale neutilizate:

- valoarea creanţelor şi datoriilor privind impozitul amânat recunoscută în bilanţul fiecărei perioade prezentate;

- valoarea venitului din impozitul amânat sau a cheltuielii cu impozitul amânat recunoscută în contul de profit şi pierdere, dacă asta nu reiese din modificările în valorile recunoscute în bilanţ.

În legătură cu operaţiunile întrerupte, cheltuiala cu impozitul aferentă:- câştigului sau pierderii din întrerupere;- profitului sau pierderii rezultate din activităţile curente ale operaţiunii

întrerupte pentru perioada respectivă, împreună cu valorile corespondente pentru fiecare perioadă anterioară prezentată.

62

Valoarea consecinţelor asupra impozitului pe profit ale dividendelor acţionarilor întreprinderii, care au fost propuse sau declarate înainte ca situaţiile financiare să fie autorizate pentru depunere, dar care nu sunt încă recunoscute ca datorie în situaţiile financiare.

O întreprindere trebuie să prezinte informaţii despre valoarea unei creanţe privind impozitul amânat şi despre natura probelor care sprijină recunoaşterea sa, atunci când:

a) utilizarea creanţei privind impozitul amânat este dependentă de profiturile impozabile viitoare a căror valoare este mai mare decât profiturile apărute în urma reluării diferenţelor temporare impozabile existente;

b) întreprinderea a suferit o pierdere fie în perioada curentă, fie în cea precedentă în cadrul jurisdicţiei fiscale căreia îi este aferentă creanţei privind impozitul amânat.

63

3. STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE CONTABILITATE

IAS 20CONTABILIZAREA SUBVENŢIILOR

Prezenta normă contabilă internaţională perfecţionată a fost revizuită în 1991 (după cea iniţială din 1982).

Prezenta normă trebuie aplicată pentru contabilizarea şi pentru informaţiile de furnizat privind subvenţiile publice, cât şi pentru informaţiile de furnizat referitoare la alte forme de ajutor public.

Ea nu tratează:a) problemele particulare ce survin cu ocazia contabilizării

subvenţiilor publice în situaţiile financiare care reflectă efectele variaţiilor de preţuri sau în orice informare suplimentară de o natură similară;

b) ajutorul public acordat unei întreprinderi sub formă de avantaje, cu ocazia determinării rezultatului impozabil sau care sunt determinate sau limitate pe baza unui pasiv de impozit asupra rezultatului;

c) participaţia statului în proprietatea întreprinderii.Subvenţiile publice, inclusiv subvenţiile nemonetare evaluate la valoarea

justă, nu trebuie să fie contabilizate atâta timp cât nu există o siguranţă raţională că:

- întreprinderea se va conforma condiţiilor implicate de subvenţii;- subvenţiile vor fi primtie.Primirea unui ajutor public de către o întreprindere are o importanţă

semnificativă pentru întocmirea situaţiilor sale financiare:- mai întâi, pentru trebuie să fie găsită o metodă adecvată de

contabilizare a transferului de resurse;- în al doilea rând, utilizatorii externi solicită informaţii referitoare la

mărimea ajutorului de care a beneficiat întreprinderea în timpul exerciţiului.

Contabilizarea subvenţiilor publice poate să se efectueze în conformitate cu două abordări diferite: abordarea bilanţieră, pe baza căreia subvenţia înscrisă direct la rezerve, şi abordarea pe bază de rezultat, prin care subvenţia este înscrisă în contul de profit şi pierdere, într-un exerciţiu sau mai multe exerciţii.

Partizanii abordării bilanţiere avansează următoarele argumente:

64

- subvenţiile publice reprezintă un mijloc de finanţare; ca atare, ele trebuie să fie înregistrate în bilanţ la rezerve, deoarece ele nu sunt, în mod normal, rambursabile;

- este incorect ca subvenţiile să fie contabilizate în contul de profit şi pierdere, deoarece ele nu reprezintă un câştig al întreprinderii, ci o incurajare acordată de puterea publică, fără obligaţii financiare în contrapartidă.

În opoziţie cu abordarea bilanţieră, argumentele adepţilor abordării pe bază de rezultat se referă la:

a) subvenţiile nu pot să fie înscrise în capitaluri proprii, deoarece ele nu provin de la asociaţi;

b) subvenţiile publice sunt rareori gratuite, pentru că întreprinderea care beneficiază de ele se conformează anumitor condiţii şi respectă obligaţiile prevăzute; pentru acest motiv, ele trebuie să fie contabilizate la venituri şi să fie conectate costurilor pe care subvenţia este socotită că le compensează;

c) cum impozitul şi taxele figurează în contul de profit şi pierdere, este logic ca şi subvenţiile publice să facă obiectul aceluiaşi cont anual, deoarece ele nu sunt decât o extensiune a politicii fiscale.

Norma IAS 20 pledează pentru cea de a doua abordare, solicitând contabilizarea subvenţiilor publice în contul de profit şi pierdere.

Regulile generale de contabilizare a subvenţiilor publiceContabilizarea suvenţiilor publice se confruntă cu două mari probleme:i) Momentul începând cu care subvenţia poate să fie contabilizată.

Norma IAS 20 prevede că o subvenţie nu poate să fie contabilizată decât dacă există o „asigurare rezonabilă” că:

- întreprinderea va putea să se conformeze condiţiilor referitoare la subvenţie;

- şi că aceasta va fi efectiv încasată.ii) Numărul de exerciţii care sunt afectate de subvenţie. Atunci când

condiţiile referitoare la subvenţie sunt îndeplinite, aceasta afectează rezultatele exerciţiului în curs sau ale exerciţiilor următoare, conform unei metode care permite conectarea suvbvenţiei la costurile pe care ea este socotită că le compensează.

Contabilizarea subvenţiilor referitoare la activeContabilizarea subvenţiilor pentru echipamente poate să fie realizată prin

două metode.

65

Prima metodă constă în a considera subvenţiile ca fiind venituri decalate şi în a le raporta în mod sistematic şi raţional la durata de utilizare a activului subvenţionat.

Atunci când activul subvenţionat este amortizabil, reintegrarea subvenţiei la rezultate va depinde de ritmul amortizărilor, pentru a conecta subvenţia la costurile corespunzătoare.

Exemplu 1La 1/07/N, societatea obţine o subvenţie de 80.000.000 de lei pentru a

achiziţiona un echipament al cărui cost este de 200.000.000 de lei şi care va fi amortizat conform metodei degresive, pe baza unei cote de 40% (durata de viaţă 5 ani).

exer calcul amortizarile subvenţia incidenţa asupra rezultatului

N 200.000.000*40%*6/12=80.000.000*40%*6/12=

-40.000.00016.000.000

-24.000.000

N+1 (200.000.000-40.000.000)*40%=(80.000.000-16.000.000)*40%=

-64.000.00025.600.000

-38.400.000

N+2 (200.000.000-104.000.000)*40%=(80.000.000-41.600.000)*40%=

-38.400.00015.360.000

-23.040.000

N+3 (200.000.000-142.000.000)*40%=(80.000.000-56.960.000)*40%=

-28.800.00011.520.000

-17.280.000

N+4 (200.000.000-142.600.000)*40%=(80.000.000-56.960.000)*40%=

-28.800.00011.520.000

-17.280.000

Incidenţa rezutatului = Cheltuielile cu amortizările – Subvenţia raportată

Exerciţiul N:- Achiziţionarea echipamentului şi decontarea imediată a costului său de

achiziţie: 1/07/N

Mijloace fixe = Conturi la bănci în lei 200.000.000

- Încasarea subvenţiei referitoare la echipament: 07/N

Conturi la bănci în lei = Subvenţii active 80.000.000

- Înregistrarea cheltuielilor cu amortizările: 31/12/N

Cheltuieli cu amortizarea = Amortizările cumulate 40.000.000

66

- Virarea subvenţiei la venituri: 31/12/N

Subvenţii referitoare la active = Venituri din subvenţii 16.000.000

Atunci când activul subvenţionat nu este amortizabil, subvenţia nu trebuie să fie raportată în rezultate. Excepţie face cazul în care aceasta implică îndeplinirea anumitor obligaţii şi ea trebuie să fie repartizată asupra exerciţiilor ce suportă costul de execuţie al acestor obligaţii.

Astfel, o subvenţie pentru achiziţionarea unui teren, care a fost acordată numai cu condiţia construirii unui imobil pe acest teren, ar trebui să fie raportată asupra rezultatelor, pe durata de utilizare a imobilului.

A doua metodă de contabilizare a subvenţiilor pentru echipament constă în deducerea acestora din costul activului la a cărui finanţare ele îşi „dau concursul”. Subvenţiile ar fi raportate în rezultate prin intermediul unei reduceri a cheltuielilor cu amortizările.

Exemplul 1 (continuare)Prin aplicarea celei de a doua metode, echipamentul ar fi contabilizat la o

valoare de 200.000.000 – 80.000.000 = 120.000.000 lei. Deprecierile sunt:- N: 120.000.000 *40%*6/12 = 24.000.000 lei;- N+1: (120.000.000 – 24.000.000)*40% = 38.400.000 lei;- N+2: (120.000.000 – 62.400.000)*40% = 23.040.000 lei;- N+3: (120.000.000 – 85.440.000)/2 = 17.280.000 lei;- N+4: (120.000.000 – 85.440.000)/2 = 17.280.000 lei

120.000.000 lei

Exerciţiul N

- Achiziţionarea echipamentului: 01/07/N

Mijloace fixe = Conturi la bănci în lei 200.000.000 lei

- Reducerea costului echipamentului cu valoarea subvenţiei: 1/07/N

Conturi la bănci în lei = Mijloace fixe 80.000.000 lei

- Înregistrarea cheltuielilor cu amortizările: 31/12/N

Cheltuielile cu amortizarea = Amortizări cumulate 24.000.000

67

Contabilizarea subvenţiilor legate de rezultatCa şi în cazul subvenţiilor pentru echipamente, subvenţiile de exploatare

trebuie să fie raportate în rezultatele exerciţiilor în care ele compensează cheltuielile.

Din punct de vedere contabil, subvenţiile de exploatare pot să fie considerate venituri sau deduse din cheltuielile cu care ele sunt conectate.

Exemplul 2O întreprindere de transporturi a primit din partea statului, la 1/09/N, o

subvenţie de 270.000.000 lei destinată să acopere o parte din deficitul prevăzut pentru primii 3 ani de funcţionare.

Presupunând că veniturile şi cheltuielile urmează o linie regulată, vom raporta subvenţia la rezultate în conformitate cu următorul scadenţar:

- N: 270.000.000 * 4 luni/36 luni = 30.000.000 lei;- N+1: 270.000.000 * 12 luni/36 luni = 90.000.000 lei;- N+2: 270.000.000 * 4 luni/36 luni = 90.000.000 lei;- N+3: 270.000.000 * 8 luni/36 luni = 60.000.000 lei;

270.000.000 lei

Exerciţiul N- Încasarea subvenţiei: 1/09/N

Conturi la bancă în lei = Venituri amânate 270.000.000 lei

- Virarea cotei corespunzătoare din veniturile amânate la veniturile exerciţiului N: 31/12/N

Venituri amânate = Venituri din subvenţii legate de capital 30.000.000

Rambursarea unei subvenţiiEste posibil ca o întreprindere să fie nevoită să ramburseze o subvenţie ca

urmare a nerespectării obligaţiilor ce însoţesc ajutorul public respectiv. Va fi vorba despre o estimare contabilă, ceea ce semnifică faptul că trebuie modificate numai rezultatele exerciţiului în curs şi exerciţiilor următoare.

Rambursarea unei subvenţii de exploatare este imputată asupra mărimii încă neraportate în rezultate, iar eventualul sold este contabilizat imediat la cheltuieli.

68

Dacă este vorba de o subvenţie, referitoare la active, rambursarea este fie imputată asupra subvenţiei, încă neraportată în rezultată, fie adăugată valorii imobilizării.

Subvenţiile publice nemonetareO subvenţie poate lua forma unui transfer de activ nemonetar, ca de

exemplu un teren sau alte resurse, utilizabile de către întreprindere. În aceste cazuri, se obişnuieşte să se aprecieze valoarea justă a activului nemonetar şi să se contabilizeze subvenţia şi activul, la această valoare justă.

Celelalte forme de ajutor public nu sunt contabilizate decât atunci când pot să fie evaluate în mod rezonabil sau când rezultă din tranzacţii ce pot să fie distinse de operaţiile comerciale curente şi normale ale întreprinderii.

Comunicarea financiară generată de contabilizarea subvenţiilor publice şi a altor forme de ajutor public

Întreprinderile care aplică IAS 20 trebuie să facă ecoul, prin publicare,a următoarelor categorii de informaţii:

- metodele contabile adoptate pentru înregistrarea subvenţiilor publice, inclusiv metodele de prezentare adoptate în situaţiile financiare;

- natura, mărimea şi consecinţele subvenţiilor publice prezentate în situaţiile financiare, precum şi o informare referitoare la celelalte forme de ajutor public de care întreprinderea a beneficiat în mod direct;

- condiţiile neîndeplinite şi orice altă eventualitate relativă la ajutoarele publice constatate.

69

4. SISTEM COMPARATIV PRIVIND IMPOZITUL PE PROFIT CU MAREA BRITANIE

Spre deosebire de un specialist din Europa continentală, care, pentru a stăpâni contabilitatea, are nevoie de un sistem complex de cunoştinţe fiscale, în Regatul Unit, înţelegerea contabilităţii nu impune cunoaşterea fiscalităţii.

În pofida prejudiciului fiscal, o întreprindere britanică are interesul să maximizeze beneficiul său. Modul de rezolvare a problemelor fiscale depinde adesea şi de cultura întreprinderii. Unele întreprinderi controlează îndeaproape fiscalitatea, în vederea diminuării impozitului pe profit, altele consideră că orice s-ar face, cheltuiala fiscală este necontrolabilă şi inevitalibă.

Regatul Unit este prima ţară industrializată care a întreprins, încă din 1979, un amplu proces de reforme fiscale, fenomen care, după acee, s-a răspândit şi dezvoltat în întreaga lume. Autoritatea în materie fiscală aparţine Ministerului Finanţelor. Cotele de impunere şi tot ceea ce se leagă de acestea sunt fixate, în fiecare an, prin Legea finanţelor. Anul fiscal începe pe 6 aprilie.

Marea Britanie a fost, probabil, prima ţară care a introdus impozitul pe venit. Acest fapt se întâmpla în 1799, ca măsură provizorie pentru a finanta razboiul Frantei. Mecanismul impozitului pe venit a fost transformat, in 1803, intr-un regim ale carui trasaturi principale raman si astazi, chiar daca acest impozit a fost suprimat la sfarsitul razboaielor napoleniene (1815) si reintrodus in 1843. este interesant de constatat faptul ca venitul a inceput sa fie taxat intr-o epoca in care nu existau reguli pentru a-l masura, iar regulile contabile ulterioare nu se aplicau, in fapt, decat societatilor de capitaluri. Sa precizam ca legea britanica stabileste, in mod clar, ca numai legea si jurisdictia pot sa determine ceea ce este un venit impozabil, regulile contabile neavand incidenta fiscala.

Incepand cu 1983, Regatul Unit a inceput sa micsoreze cota de impozit pe profit, largind totodata baza impozabila conform unei metode care va fi utilizata si de Statele Unite, in 1983, iar, ulterior, si de alte tari. Cota de impozit de 52%, in vigoare pana la 31 martie 1983, a fost progesiv redusa pentru a atinge 33%, incepand cu 1 aprilie 1991. in 1997, beneficiile societatilor au fost impuse la o rata de 35%, cu exceptia intreprinderilor mici, care au fost taxate printr-o cota de 25%. Baza impozabila a fost largita, in special prin suprimarea unui sistem de deduceri fiscale pentru investitii, rol al unei politici extrem de generoase.

Persoanele supuse impozitului pe profit sunt societatile de capitaluri (Corporations Tax). Nu exista nici o diferenta intre PLC si Ltd., din punct de vedere al impunerii. In schimb, societatile in participatie nu sunt impuse la acest impozit: beneficiile lor sunt impozitate atunci cand ajung in „mainile” asociatilor.

70

Determinarea beneficiului impozabil Relatia intre rezultatul contabil si rezultatul fiscalBeneficiul impozabil este determinat plecand de la rezultatul contabil,

calculat conform principiilor contabile general admise si corectat printr-un numar de ajustari impuse de legea fiscala. Spre deosebire de unele tari ale Europei continentale, ajustarile au un impact foarte important asupra rezultatului fiscal, pentru ca ele vizeaza, in special, amortizarile. Acestea trebuie sa fie reintegrate pentru determinarea rezultatului fiscal si inlocuite cu deducerile pentru investitii prevazute de lege. Pana la o data recenta, dupa cum remarcam anterior, din cauza caracterului foarte „generos” al unor deduceri, beneficiul impozabil al majoritatii societatilor era mult mai mic decat beneficiul contabil. In consecinta, societatile puteau sa distribuie dividende, fiind, totusi, din punct de vedere fiscal, deficitare. In aceasta impoteza, ele erau datornice pentru „impozitul anticipat asupra societatilor”.

Impunerea plusurilor de valoareCu toate ca plusurile de valoare sunt impuse pe baza cotelor de drept

comun, in Regatul Unit ele beneficiaza de numeroase masuri, prin care sunt tratate in mod diferit fata de veniturile ordinare.

Deci, plusurile de valoare sunt impuse prin impozitul asupra societatilor, la nivelul ratei de drept comun. Totusi, atunci cand plusurile de valoare sunt realizate din cesiunea anumitor elemente de activ, ele pot sa faca obiectul unui report de impozit, daca venitul din cesiune este reinvestit in achizitionarea de imobilizari de aceeasi natura, intr-un termen de 3 ani.

Minusurile de valoare sunt reportabile nedefinit, pentru a fi imputate asupra plusurilor de valoare viitoare.

Evaluarea stocurilorStocurile sunt evaluate la valoarea cea mai mica intre costul de revenire

si pretul pietei. In masura in care identificarea materialelor, produselor sau marfurilor in stoc este posibila, intreprinderile pot sa utilizeze metoda FIFO. In schimb, metoda LIFO nu este admisa.

Cheltuielile generaleDe regula, toate platile sunt deductibile in masura in care ele au

caracter de cheltuieli generale si nu de plati de capital. De asemenea, pentru a fi deduse, ele trebuie sa fi fost angajate in totalitate si in mod exclusiv pentru nevoile activitatii. Cheltuielile de receptie si cadourile nu sunt deductibile.

AmortizarilePrincipiuAmortizarile contabile trebuie sa fie reintegrate pentru determinarea

beneficiului impozabil. Ele sunt inlocuite prin deducerile fiscale pentru investitii. Pana in 1984, pentru instalatiile si echipamentele noi, societatile britanice puteau

71

sa beneficieze de o deducere fiscala a investitiilor, in proportie de 100%. Pe baza unui principiu, care a inspirat de asemenea pe americani in cadrul reformei din 1986, guvernul britanic a suprimat in mod progresiv acest ajutor considerabil, reducand totodata cota de impozit pr profit. Totusi, pentru a incuraja investitiile, a fost acordat, temporar, dreptul de cheltuiala initiala de 40%, pentru achizitiile de masini, utilaje si instalatii noi, efectuate inainte de 31 octombrie 1993.

Metoda si cotele de amortizareLegea finantelor determina ce active sunt amortizabile si la ce cote.

Intreprinderile aleg, deci, metodele de evaluare si de amortizare a acestor active, fara sa fie preocupate de minimizarea impozitului. Considerate a fi amortizabile in conformitate cu principiile contabile general admise, unele active imobilizate nu sunt amortizabile din punct de vedere fiscal.

Spre deosebire de Franta, cotele de amortizare sunt fixate de lege, fara referire la durata normala de utilizare.

Cotele de amortizare fiscale sunt, in general, de 4% (metoda lineara), pentru cladiri industriale si de 25% (metoda degresiva), pentru alte active industriale, vehicule.

Un aspect un pic ciudat in fiscalitatea britanica este ca, in caz de cesiune, un activ continua sa fie armotizat din punct de vedere fiscal si ca amortizarile nu sunt ajustate in functie de pretul de cesiune.

Masinile, utilajele si instalatiile fac obiectul unei amortizari initiale (anul de achizitie) de 25% - sub rezerva unui regim temporar, soldul urmand sa fie amortizat, conform metodei degresive, utilizand aceeasi cota.

In principiu, elementele de activ nu sunt amortizate individual, ci in mod global. Totusi, elementele de activ a caror durata de viata este scurta pot sa fie excluse din grup si sa fie amortizate in mod individual.

Elementele de activ imobilizat, utilizate pentru activitatea de cercetare stintifica, beneficiaza de o deducere fiscala de 100% inca din anul achizitionarii lor.

In Regatul Unit, exista o intreaga jurisprudenta referitoare la distinctia intre ”cheltuieli de modernizare”, care trebuie sa fie adaugate la valoarea activului imobilizat, si „cheltuielile de intretinere”, care sunt suportate din rezultate.

Amortizarea activelor necorporaleBrevetele si elementele de know-how benficiaza de o amortizare

degresiva de 25%.Bunuri neamortizabile din punct de vedere fiscal: fondul de comert,

marcile de fabrica, terenurile imobilelor cu o utilizare neindustriala precum imobilele ce reprezinta birouri si magazine.

Provizioanele

72

Provizioanele generale (de exemplu, in numele unei posibile neincasari a unei fractiuni din creante) nu sunt deductibile. De fapt, numai provizioanele specifice (de exemplu, cele referitoare la creantele realmente dubioase, cat si cele care corespund datoriilor deja nascute in cursul exercitiului) sunt deductibile din punct de vedere fiscal.

Factorul determinant pentru Administratia fiscala (Inland Revenue) este precizia cu care poate sa fie calculata marimea provizionului.

Spre deosebire de Franta, cheltuielile sau pierderile probabile nu pot sa faca obiectul provizioanelor fiscal deductibile.

Imputarea pierderilorPierderile pot sa fie imputate asupra plusurilor de valoare ale

exercitiului sau asupra profiturilor si plusurilor de valoare aferente ultimelor trei exercitii (cu exceptia celui curent).

De asemenea, pierderile pot sa fie reportate asupra beneficiilor exercitiilor ulterioare, fara a se limita durata imputarii, cu conditia ca ele sa provina din aceeasi activitate.

In sfarsit, pierderile pot sa fie transferate altor societati din grup pentru a fi imputate asupra beneficiilor sau asupra plusurilor de valoare aferente acestora, in timpul aceluiasi exercitiu.

Calculul beneficiului impozabilBeneficiul impozabil se calculeaza, in mod normal, plecand de la

rezultatul ce revine actionarilor si practicand urmatoarele ajustari:Rezultatul ce revine actionarilor(+) amortizarile contabile

provizioanele cu caracter general alte cheltuieli nedeductibile

(-) amortizarile fiscale= beneficiul impozabilIn cazul grupurilor de societati, trebuie remarcat ca impozitul se

calculeaza pe o baza individuala (la nivelul fiecarei societati), dar o „abatere la nivel de grup” (group relief) permite societatilor-mama sa deduca pierderile unei filiale din beneficiile realizate de o alta societate a grupului, pentru acelasi an.

Reduceri de impozite, plata impozituluiDaca avem in vedere anul fiscal 1991-1992, cota normala de impozit pr

profit era de 33%. Beneficiile mai mici decat o anumita marime, fixata pentru anul fiscal 1991-1992 la 250.000 lire, erau impuse insa la o cota de 25%. Beneficiile cuprinse intre 250.000 lire si 1.250.000 lire dadeau dreptul la o reducere de impozit egala cu 9/400 din diferenta intre beneficiul impozabil si limita de 1.250.000 lire.

73

Cum aceste masuri erau destinate favorizarii societatilor mici, au fost date o serie de dispozitii pentru a limita posibilitatea grupurilor de societati de a beneficia de astfel de cote reduse.

Exemplu:Beneficiul impozabil = 1.000.000 lireCalculul impozitului: 1.000.000 lire * 33% = 330.000 lireDeterminarea reducerii:(1.250.000 lire – 1.000.000 lire) * 9/400 = 5.625 lireImpozitul asupra beneficiului = 324.375 lireAdica o cota medie de = 32,4%

Impozitul asupra profitului este platit, de regula, la 9 luni dupa inchiderea exercitiului contabil.

74

5. SISTEM COMPARATIV PRIVIND IMPOZITUL PE PROFIT CU STATELE UNITE ALE AMERICII

Ca si in cazul contabilitatii britanice, in Statele Unite regulile de determinare a beneficiului contabil si a beneficiului fiscal sunt diferite. Pentru a pune in stare de coerenta recunoasterea cheltuielilor privinjd impozitul pe profit cu rezultatul contabil este necesara efectuarea unei ajustari numite impozitul amanat. Exemplul cel mai tipic este acela legat de amortizare. O întreprindere poate să utilizeze metoda amortizării lineare în contabilitate, dar metoda amortizării degresive, pentru calculul beneficiului fiscal. În mod evident, beneficiul fiscal este mai mic decât beneficiul contabil, în primele exerciţii, situaţia inversându-se în următoarele exerciţii.

Contabilităţile anglo-saxone solicită ca, în mod normal, acest decalaj să fie compensat printr-un provizion pentru impozite amânate (deferred taxes), numit şi provizion pentru impozite latente. În felul acesta este contabilizată nu numai mărimea impozitului plătibil pe termen scurt, dar şi cheltuiala fiscală amânată datorată amortizării degresive. Provizionul va fi reluat (diminuat) când efectul amortizării degresive se schimbă. Fapt ce se întâmplă în ultimii ani de viaţă ai unei imobilizări.

Norme aplicate şi metode utilizate în contabilitatea americană pentru contabilizarea impozitului pe profit

În Statele Unite, metoda contabilizării impozitelor amânate a fost introdusă în anii 60, ca urmare a aplicării normei APB 11. prin această metodă, se propunea metoda reportului fix (defferal method). În cazul acestei metode, provizionul era calculat plecând de la contul de profit şi pierdere: cheltuiala fiscală se determina pe baza beneficiului contabil, iar mărimea impozitului, pe baza beenficiului fiscal; diferenţa era înregistrată la impozite amânate. Pentru aplicarea metodei, se utiliza cota de impozit în vigoare.

Am văzut anterior că, în conformitate cu cadrul conceptual american (1973-1985), rezultatul este calculat prin variaţia capitalurilor proprii, iar raţionamentele se fac pe bază de bilanţ. Ca atare, FASB s-a decis să înlocuiască norma APB 11 cu o prelucrare (implicit normă) nouă, care promova metoda reportului variabil (liability method). Această decizie a declanşat o lungă perioadă de dicuţii şi dezacorduri. Proiectul, emis în 1983, va deveni normă în

75

1987 (FAS 96). Din cauza a numeroase obiecţii, această normă nu va fi aplicată. Ea va fi înlocuită în 1992 cu norma FAS 109.

Conform metodei reportului variabil, calculul se efectuează deci plecând de la bilanţ. Întreprinderea trebuie să determine mărimea impozitului plătibil pe termen scurt şi mărimea impozitului plătibil pe termen lung, după care să înregistreze în cheltuieli un provizion suficient. În contul de profit şi pierdere se înregistrează cheltuiala reprezentând o valoare reziduală derivată din bilanţ. Provizioanele sunt calculate în raport cu mărimea cotelor viitoare de impozit, ceea ce presupune că o schimbare a cotei de impozit antrenează o modificare a provizioanelor.

Detalii privind prevederile normei FAS 109

FAS 109 este o normă americană privind contabilizarea impozitului asupra beneficiului ce s-a constituit în bază de reflecţie şi de inspiraţie pentru norma internaţională corespunzătoare (IAS 12).

Reguli generaleImpozitul amânat este înregistrat în numele tuturor efectelor fiscale

viitoare generate de evenimente constatate în conturi (concepţia extensivă).Impozitul amânat este evaluat pe baza regulilor foscale care sunt aplicabile

în momentul în care impozitul va fi efectiv plătit sau recuperat (reportul variabil).

Consecinţele fiscale ale previziunilor de rezultate viitoare sau ale previziunilor deschimbări de legislaţie fiscală trebuie să rămână fără incidenţă asupra calculului impozitelor amânate ale exerciţiului.

Diferenţele temporare:- venituri impozabile, după ce ele au fost contabilizate;- cheltuieli deductibile din punct de vedere fiscal, după ce ele au fost

contabilizate;- venituri impozabile, înainte ca ele să fi fost contabilizate;- cheltuieli deductibile, din punct de vedere fiscal, înainte ca ele să fi fost

înregistrate;- alte circumstanţe care stau la originea diferenţelor temporare:

o reducerea bazei amortizabile fiscale, ca urmare a creditului de impozit;

o creditul de impozit a cărui constatare este amânată (decalată);o operaţii convertite la cursurile istorice;o creşterea amortizării fiscale, ca urmare a reevaluării;o gruparea de întreprinderi contabilizată pe baza metodei

achiziţiei.

76

Procesul de calcul:a) identificarea diferenţelor temporare şi a mărimii acestora; naturii

mărimii şi datei scadenţei deficitelor „reportabile” „înainte” cât şi a creditelor de impozit;

b) evaluarea mărimii impozitelor amânate pasive relative la diferenţele temporare impozabile, prin utilizarea cotei de impozit aplicabile;

c) evaluarea impozitelor amânate active relative la diferenţele temporare deductibile şi la reporturile deficitare, prin utilizarea cotei de impozit aplicabile;

d) evaluarea impozitelor amânate active relative la creditele de impozit reportabile „înainte”;

e) reducerea mărimii activelor de impozite amânate printr-un provizion, dacă, în funcţie de elementele probante, este mai probabil decât improbabil (probabilitate mai mare de 50%) ca, parţial sau total, creanţa de impozite amânate să nu fie recuperată; mărimea provizionului trebuie să fie suficientă pentru a reduce valoarea creanţei de impozite la nivelul unei mărimi, astfel încât să fie mai probabil decât improbabil de recuperat.

Metoda de calculUtilizarea posibilităţilor oferite de regulile fiscale pentru previziunea

anilor în cursul cărora diferenţele temporare vor influenţa asupra impozitului de plătit (tax-planning strategis).

Determinarea efectului schimbării de legislaţie fiscală asupra rezultatului perioadei în cursul căreia a fost decisă schimbarea (perioada în care a fost publicată legea).

Prezentarea în bilanţImpozitul amânat pe termen scurt provine din diferenţele temporare care:- vor genera un efect de impozit în cursul anului următor;- vizează un activ sau un pasiv clasificat în categoriile elementelor pe

termen scurt (cazul în care ciclul de exploatare este mai mare de un an).În legătură cu compensarea impozitelor amânate trebuie precizat că

această operaţie este interzisă pentru impozitele amânate ce corespund impozitelor datorate sau de primit altor/de la alte state.

Informaţiile din contul de profit şi pierdere privind cheltuiala sau venitul referitoare/referitor la impozit

Componentele cheltuielilor sau veniturilor referitoare la impozit trebuie să fie indicate în contul de profit şi pierdere sau în anexă:

- impozitul de plătit sau de primit (carry back);

77

- impozitul amânat (cheltuială sau venit);- creditele de impozit;- subvenţiile statului, în măsura în care ele au fost constatate ca o

reducere a cheltuielilor cu impozitul;- economiile de impozit ce provin de la imputarea deficitelor anterioare;- ajustările de impozite amânate, ce provin din schimbările de legislaţie

fiscală.Această analiză nu este furnizată decât pentru impozitul asupra

beneficiilor ce provin din activităţile ce se menţin.Alte informaţii de furnizatAnexa trebuie să menţioneze:- motivele pentru care cheltuiala cu impozitul aferent exerciţiului este

diferită de cheltuiala teoretică privind impozitul (aplicarea la rezultatul contabil înaintea impozitării a cotei de impozit în vigoare);

- valorile şi datele scadenţelor aferente pierderilor şi creditelor de impozit reportabile.

78

CAP. IV: IMPOZITUL PE DIVIDENDE

Prin dividend, conform definitiei date de norma legala, se intelege orice distribuire, in bani sau in natura, in favoarea actionarilor sau asociatilor, din profitul stabilit pe baza bilantului contabil anual si a contului de profit si pierdere, proportional cu cota de participare la capitalul social.

Dividendele sunt supuse impozitarii, prin retinere la sursa, cu o cota de 10% pentru actionarii sau asociatii care sunt persoane fizice si cu o cota de 10% pentru actionarii sau asociatii care sunt persoane juridice ce aplica asupra sumelor distribuite fondurilor deschise de investitii. Obligativitatea calcularii retinerii si varsarii impozitelor pe dividende revine persoanelor juridice, platitoare de dividende, o data cu plata dividendelor catre actionari sau asociati.

Deoarece, in baza impozabila se includ si dividendele acordate in natura, se pune problema evaluarii acestora. Asa cum prevede legea, evaluarea produselor acordate ca dividende in natura se face la pretul de vanzare practicat de unitate pentru produsele din productia proprie sau la pretul de achizitie pentru alte produse, iar in cazul serviciilor, pe baza tarifelor pentru aceste servicii, practicate la data efectuarii platii in natura.

Plata impozitului pe dividende se face in lei pana la 15 aprilie a urmatorului an fiscal. In situatiile in care plata dividendelor se face in valuta, impozitul, majorarile cat si amenzile aplicate in legatura cu impozitul pe dividende, se platesc in lei proveniti din schimb valutar la cursul in vigoare la data efectuarii plati.

Termenul de prescriptie pentru stabilirea impozitului pe dividende este de 5 ani. In situatia unui varsamant in plus catre bugetul statului reprezentand impozitul pe dividende, norma fiscala prevede ca, in baza unei cereri pentru restituirea unei plati de impozit pe dividende peste suma datorata, organul fiscal va putea compensa suma acelei plati, cu alte obligatii de natura fiscala ale persoanei juridice carea a facut plata peste nivelul impozitului pe dividende datorat.

Impozitul pe dividende 10% - persoane juridiceO persoană juridică română care plăteşte dividende către o altă persoană

juridică română are obligaţia să reţină şi să verse impozitul pe dividende reţinut către bugetul de stat aşa cum prevede legea.

Impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului brut plătit către o persoană juridică română.

79

Impozitul care trebuie reţinut se plăteşte la bugetul de stat până la data de 20 inclusiv ale lunii următoare celei în care se plăteşte dividendul. În cazul în care dividendele distribuite nu au fost plătite până la sfârşitul anului în care s-a aprobat situaţiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plăteşte până la date de 31 decembrie a anului respectiv.

Impozitul pe venit 10% - persoane fiziceDividendele plătite de o persoană juridică către o persoană fizică face parte

din categoria venituridin investiţii. Veniturile sub formă de dividende se impun cu o cotă de 10% din suma

acestora.Obligaţia calculării şi reţinerii impozitului pe veniturile sub formă de

dividende revine persoanelor juridice o dată cu plata dividendelor către acţionari sau asociaţi.

Termenul de virare a impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata. În cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost plătite acţionarilor sau asociaţilor până la sfârşitul anului în care s-a aprobat bilanţul contabil, termenul de plată a impozitului pe dividende este până la data de 31 decembrie a anului respectiv.

Plata impozitului este precedata si de depunerea declaratiei de impunere, contribuabilii avand obligatia sa completeze si sa depuna urmatoarea declaratie de impunere, lunar, pana la data de 25 inclusiv a urmatoarei luni, formularul „Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat”.

Cotă parte din profitul obţinut de societăţile comerciale ce se va plăti fiecărui acţionar asociat, constituie dividende care se distribuie în proporţie de cota de participare la capitalul social.

Potrivit legii privind impozitul pe profit, impozitul pe dividende se datora numai pentru profitul părţii străine din societatea comercială, cu capital parţial sau integral străin, care se transferă în străinătate. De la data de 1 decembrie 1991 impozitul pe dividende a fost extins la toate dividendele cuvenite acţionarilor sau asociaţilor, după caz, ai societăţilor comerciale.

În anul 1992, s-a aprobat Legea nr. 40/20 aprilie 1992 privind impozitarea dividendelor, care a menţinut generalizarea impozitului pe dividende la toţi beneficiarii de dividende.

Legea cuprindea prevederi sumare privind elementele impozitului, fără a defini noţiunea de dividend, iar în ceea ce priveşte procedura fiscală se făcea trumpeter la cea cuprinsă în legea privind impozitul pe profit.

Prin Ordonanţa Guvernului privind impozitul pe dividende, intrată în vigoare la data de 30 august 1995, s-a realizat o reglementare cuprinzătoare a

80

impozitului, renunţându-se la norme de trimitere. Noua reglementare defineşte noţiunea de dividend menţionând că termenul de dividend include orice distribuire, în bani sau în natură, în favoarea acţionarilor sau aociaţilor, din profitul stabilit pe baza bilanţului contabil anual şi a contului de profit şi pierderi, proporţional cu cota de participare la capitalul social.

În ceea ce priveşte mărimea dividendelor la societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, s-a derogat de la principiul general privind distribuirea către acţionari sau asociaţi a întregului profit rezultat după deducerea impozitului pe profit. În acest sens, s-au stabilit drept limite maxime de constituire din acest profit (profit net) a surselor financiare necesare fondului de participare a salariaţilor la profit, în cota de 10%, a fondului pentru cota de participare a managerului la profitul net, precum şi a fondului cuprinzând sumele pentru constituirea resurselor proprii de finanţare, în proporţie de până la 50%. La stabilirea acestor limite s-a urmărit combaterea tendinţei societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat de a repartiza în totalitate profitul pentru premierea personalului pentru constituirea fondurilor menţionate, iar societăţile cu capital majoritar de stat de a repartiza profitul în întregime pentru dividende.

Drept cotă de impunere s-a stabilit procentul de 10% din suma dividendelor distribuite acţionarilor sau asociaţilor. Nivelul cotei de impunere este apreciatca fiind redus în raport cu cel practicat în alte ţări, urmărindu-se pe această cale stimularea privatizării. La stabilirea nivelului cotei de impunere s-a avut în vedere şi practica convenţională internaţională a României, mai exact ca în multe din convenţiile pentru evitarea dublei impuneri încheiată de România cu alte state s-a prevăzut impozitarea la sursă a dividendelor, în general cu o cotă de 10%.

Generalizarea impozitului pe dividende la toate persoanele juridice şi fizice beneficiare ale unor astfel de venituri şi stabilirea cotei de 10% a înlăturat discriminarea anterioară existentă în acest domeniu. În acest sens ne referim la prevederea aplicabilă numai partenerilor străini ai societăţilor mixte, constituite în România, care, începând cu 1972 şi până la dat de 1 decembrie 1991, datorau impozitul pe dividende de 10% pentru parte din profit ce se transferă în străinătate. S-a realizat astfel aplicarea principiului tratamentului egal al străinilor şi naţionalilor beneficiari de dividende. Pentru ca, alături de impozitul pe profit, şi impozitul pe dividende să devină o pârghie pentru stimularea investiţiilor a existat propunerea ca la agentul economic care repatizează 50% din profitul net pentru fondul de dezvoltare se propune cota 0 pentru impozitare restului de 25% repartizat sub formă de dividende.

Aprobăm o astfel de măsură care poate într-adevăr să aducă o sporire a investiţiilor şi la rezolvarea sau cel puţin ameliorarea simţitoare a celei mai

81

presante probleme sociale – asigurarea de noi locuri de muncă şi eradicarea sau reducerea şomajului. Propunerea ar fi deosebit de benefică şi din punctul de vedere al agenţilor economici, mai ales în primii ani după constituire, când nu mai beneficiază nici de scutiri de impozit pe profit şi au nevoie de investiţii pentru a consolida şi dezvolta. Pe de altă part, măsura ar favoriza şi agenţii economici puternici privaţi pentru a reuşi să se meţină la un nivel înalt de tehnologie.

82

CAP. V: STUDIU DE CAZ1. PREZENTAREA FIRMEI „SC PSIHOCONTROL SRL”

Societatea comercială este acea enitate, consituită, potrivit legii, în baza unui act de voinţă (contract de societate-act consitutiv sau statut) prin care o persoană sau mai multe pun în comun o serie de bunuri pentru a se desfăşura o activitate, în scopul obţinerii de beneficii.

Contractul de societate este incheiat de:- Vitalia Dana-Andreea: de nationalitate si cetatenie romana,

domiciliată in Bucuresti, Aleea Postavarului nr. 4A, bloc GC7, scara A, etaj 6, apartament 25, sector 3, posesor al B.I. seria GN nr. 055612, eliberat de Sectia 9 Politie, la 15.06.1993, in calitate de asociat unic.

Denumirea societatii este: „SC PSIHOCONTROL SRL” conform cu dovada privind disponibilitatea firmei nr. 50829 din 29.03.1999 şi inregistrarii la Registrul Comertului cu nr. J40/3922/1999 si avand un cod fiscal R11703537.

Societatea comerciala „SC PSIHOCONTROL SRL” este o persoana juridica romana, avand forma juridica de societate comerciala cu raspundere limitata si isi desfasoara activitatea in conformitate cu legislatia romana si prevederile statutului si conform clauzelor prevazute in contractul de societate.

Sediul societatii este: Bucuresti, Aleea Postavarului nr. 4A, bloc GC7, scara A, etaj 6, apartament 25, sector 3.

Societatea comerciala „SC PSIHOCONTROL SRL” se consituie pe o perioada de timp nelimitata cu incepere de la data inmatricularii acesteia la Oficiul Registrului Comertului.

Obiectul de activitate principal al societatii este conform nomenclatorului privind clasificarea activităţilor din economia naţională CAEN, 8514 – Alte activităţi referitoare la sănătatea umană (testări psihologice).

Societatea îşi poate realiza obiectul de activitate atăt în România, cât şi în străinătate, precum şi în zonele libere, în lei sau în valută. Societatea poate participa deasemenea, în calitate de asociat sau acţionar la o altă societate, va putea desfăşura orice altă activitate legată direct sau indirect de obiectul său sau îşi va putea lărgi, modifica şi adapta obiectul de activitate, toate acestea în condiţiile de respectare a legilor în vigoare.

Capitalul social al societatii este in valoare de 2.000.000 lei care este integral privat – 35, depus in numerar de catre asociatul unic al firmei.

Majorarea capitalului social se face pe baza hotararii asociatului unic, prin emiterea de noi parti sociale reprezentand aporturi in numerar sau in natura, prin

83

includerea beneficiilor, cu respectarea dispozitiilor legale privitoare la consituirea societatii.

Reducerea capitalului se face pe baza hotararii asociatului unic, cu respectarea minimului de capital social.

Raspunderea limitata a asociatului unicAsociatul unic raspunde in limita capitalului social subscris si varsat,

obligatiile sociale fiind garantate cu patrimoniul socia. Patrimoniul social nu poate fi grevat de datorii sau alte obligatii personale ale asociatului unic.

Conducerea societatiiSocietatea este condusa si administrata de asociatul unic, care este directorul

general al societatii si administratorul acesteia.Asociatul unic are drepturile si obligatiile ce revin potrivit legii Adunarii

Generale a Asociatiilor, iar in calitate de administrator ii revin si obligatiile prevazute de lege pentru aceasta calitate.

Atributiile directorului general-administrator sunt:● hotaraste modificarea statutului, precum si la schimbarea formei juridice

a societatii;● hotaraste mutarea sediului societatii;● hotaraste schimbarea obiectului de activitate;● hotaraste prelungirea sau scurtarea duratei de functionare a societatii;● hotaraste majorarea, reducerea si reintregirea capitalului social,

modificarea numarului de parti sociale sau valoarea acestora, precum si cesiunea partilor sociale;

● hotaraste fuziunea, diviziunea, dizolvarea societatii;● hotaraste orice modificare a actului consitutiv ceruta de lege;● stabileste programul de activitate al societatii;● aproba structura organizatorica a societatii;● aproba bugetul de venituri si cheltuielial societatii;● decide cu privire la contractarea de imprumuturi bancare si la acordarea

de garantii;● aproba bilantul si contul de profit si pierdere;● decide cu privire la executarea de reparatii capitale si realizarea de

investitii;● angajeaza si concediaza personalul, stabilind drepturile si obligatiile

acestora;● aproba regulamentul de ordine interioara al societatii prin care se stabilesc

indatoririle si responsabilitatile personalului societatii;● decide asupra oportunitatii desemnarii cenzorului;● aproba operatiunile de incasari si plati;● aproba operatiunile de cumparare si vanzare de bunuri;

84

● aproba incheierea de contracte de inchiriere;● stabileste tactica si strategia de marketing;● aproba incheierea sau rezilierea altor contracte;● gestioneaza patrimoniul societatii;● stabileste raspunderea materiala pentru pagubele cauzate de incadratii si

colaboratorii societatii;● reprezinta societatea in relatiile cu tertii, semnand actele care angajeaza

societatea fata de terti;● reprezinta societatea in fata instantelor judecatoresti;● decide in orice alta problema privind societatea.Directorul general, in calitate de administrator al societatii raspunde de:◙ realitatea varsamintelor efectuate;◙ existenta reala a dividentelor platite;◙ existenta registrelor cerute de lege si tinerea lor corecta;◙ stricta indeplinire a indatoririlor pe care legea si statul le impun;◙ depunerea unei copii de pe bilant si contul de profit si pierdere la

Registrul Comertului, Administratia Financiara si Monitorul Oficial.Directorul general in calitate de administrator beneficiaza de pensie de la

Asigurarile Sociale de Stat, in masura in care a varsat contributia la Asigurarile Sociale.

Exercitiul financiar incepe la 1 ianuarie si se va termina la 31 decembrie al fiecarui an.

Personalul societatiiAngajarea personalului se face pe masura dezvoltarii societatii pe baza

contractelor individuale de munca cu respectarea legislatiei muncii si a asogurarilor sociale.

Bilantul si contul de profit si pierdereSocietatea va intocmi anual bilantul si contul de profit si pierdere, va tine

evidenta activitatii economico-financiare in lei, avand in vedere „Normele Metodologice cuprinzand principii cu privire la organizarea si conducerea contabilitatii la societatile comerciale constituite in Romania”, elaborate de Ministerul Finantelor.

Societatea va deschide conturi in lei si in valuta legal constituite.Beneficiul societatii se stabileste prin bilantul aprobatBeneficiul impozabil se stabileste ca diferenta intre suma totala a veniturilor

incasate si suma cheltuielilor efectuate pentru realizarea acestor venituri, potrivit legii.

Pentru determinarea acestui beneficiu se va deduce din beneficiul anual, fondul de rezerva care va fi de 5% din totalul beneficiului prevazut anual, constituirea lui efectuandu-se pana acesta va atinge 20% din capitalul social.

85

Din beneficiul prevazut in bilant se scad impozitele legale, rezultand beneficiul net cuvenit asociatului unic.

In cazul inregistrarii de pierderi, asociatul unic se obliga sa analizeze cauzele si sa ia masurile care se impun.

Cheltuielile aferente constituirii societatii vor fi recuperate pe o perioada de 6 luni de la eliberarea certificatului de inmatriculare.

Dizolvarea societatiiSocietatea se dizolva prin:■ trecerea timpului stabilit pentru durata societatii;■ imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii;■ hotararea asociatului unic;■ declararea nulitatii societatii;■ deschiderea procedurii lichidarii judiciare;■ incapacitatea asociatului unic;■ alte clauze prevazute de lege.Dizolvarea societatii atrage transmiterea universala a patrimoniului

societatii catre asociatul unic fara lichidare, la termenele stabilite de lege.Litigiile societatii cu persoanele fizice sau juridice romane sunt de

competenta instantelor de judecatorie de drept comun in Romania. Litigiile dintre societate si personalul angajat se rezolva in conformitate cu legislatia muncii.

Toate cheltuielile legate de constituirea, si cele pentru lichidarea societatii, se contabilizeaza dupa inregistrarea acesteia, ca fiind cheltuieli de constituire si vor fi suportate din primele beneficii ale societatii. Prezentul act consitutiv se completeaza cu prevederile Legii nr. 31/1990, astfel cum a fost modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta nr. 32/27 iunie 1997 si nr. 195/17 noiembrie 1997.

Alte date privitoare la firmaSocietatea a inregistrat in anul 2003 o medie de 5 salariaţi.Societatea are 2 conturi bancare la Trezoreria sector 3 si Banc Post Unirii.O parte foarte importantă din clienţii societăţii o constituie:

- IGPF;- Scoala de instructaj auto SC Dinu 2000 SRL;- IJPF Giurgiu;- Centrul de întreţinere şi obstretică;- Centrul medical Simona; ş.a.O parte mare din veniturile societăţii o constituie testele psihologice

pentru persoanele fizice, teste psihologice necesare în general pentru verificarea persoanelor din punct de vedere al abilităţii mintale.

Societatea detine in patrimoniu mai multe mijloace fixe, printre care:

86

- un apartament, in care se afla birourile asociatului si subordonatilor sai;- aparatura pentru realizarea activitati de exploatare: calculatoare;- diverse programe (licenţiate) pentru testări;- un mijloc de transport pentru deplasări;- mobilier, si altele.

Metoda de amortizare folosita este cea liniara; mijloacele fixe sunt incomplet amortizate.

87

2. MONOGRAFIE

1. Se deschide anul contabil

121 = 129 51.644.085,75 lei

2. Georgescu vrea si el sa participe la capital si se decide majorarea capitalului cu 50 milioane lei, prin emiterea a 500 parti sociale la o valoare de emisiune de 110.000 lei.

456 = % 55.000.000 lei1011 50.000.000 lei1041 5.000.000 lei

3. Georgescu varsa aportul in contul bancar.

5121 = 456 55.000.000 lei1011 = 1012 50.000.000 lei (regularizare capital)

4. Se angajeaza X si Y cu carte de munca. X este vanzator, are un salariu negociat de 5.650.000 lei, spor vechime 5% si un copil in intretinere. Y este contabil, salariu negociat de 8.750.000 lei, spor de vechime 10%, este handicapat de gradul 1.

Calculul salariului pentru X:

Salariu de baza = 5.650.000Spor vechime 5% = 282.500Venit brut = 5.932.500CAS individuala 9.5% = 563.588Somaj 1% = 56.500CASS 6.5% = 385.613Cheltuieli profesionale = 300.000Venit net = 4.626.799Deduceri de baza = 2.000.000Deduceri suplimentare = 1.000.000Venit baza de calcul = 1.626.799Impozit calculate = 292.824Salariu net = 4.633.975

88

Calculul salariului pentru Y:

Salariu de baza = 8.750.000Spor vechime 5% = 875.000Venit brut = 9.625.000CAS individuala 9.5% = 914.375Somaj 1% = 87.500CASS 6.5% = 625.625Cheltuieli profesionale = 300.000Venit net = 7.697.500Deduceri de baza = 2.000.000Deduceri suplimentare = 2.000.000Venit baza de calcul = 3.697.000Impozit calculate = 730.425Salariu net = 7.267.075

Calculul retinerilor datorate de societate:

Venituri brute = 15.557.500CAS angajator 22% = 3.422.650C.A.A.M.B.P. 0.5% = 77.888CASS angajator 7% = 1.089.025Somaj 3% = 466.725Comision camera munca = 116.681

Inregistrarea notelor contabile aferente salariilor:

641 = 421 15.557.500 lei421 = 4441 1.023.249 lei6451 = 4311.1 3.422.650 lei421 = 4312 1.477.963 lei6458 = 43112 77.788 lei6453 = 4313 1.089.025 lei421 = 4314 1.011.238 lei421 = 4372 144.000 lei6452 = 4371 466.725 lei635 = 4471 116.681 lei

89

5. Se cumpara marfuri de la furnizorul Matura SRL; se receptioneaza pe baza facturii, facturi maturi in valore de 100 milioane lei (10.000 bucati), TVA 19%. Termenul de plata este pe 23.

% = 4011 119.000.000 lei371 100.000.000 lei4426 19.000.000 lei

6. Se vand marfuri in valoare de 0.5 miliarde lei clientului Curat SRL la un pret de 0.7 miliarde lei, plus TVA; pe baza avizului de insotire se efectueaza vanzarea iar pe baza dispozitiei de livrare se face descarcarea gestiunii.

418 = % 833.000.000 lei707 700.000.000 lei4427 133.000.000 lei

607 = 371 500.000.000 lei

7. Se cumpara un depozit de la societatea Furnimob in valoare de 300 milioane lei plus TVA, cheltuieli cu comisioanele aferente vanzarii 10 milioane lei, plus TVA, receptionat pe baza facturii si a notei de receptie, pus in funtiune dupa o saptamana. Plata se va face in transe 100 milioane pe 12.12 plus TVA, restul pe 26.12.

% = 404 357.000.000 lei212 300.000.000 lei1 57.000.000 lei

% = 404 11.900.000 lei (comision)1 10.000.000 lei1 1.900.000 lei

12.12404 = 5121 119.000.000 lei

26.12404 = 5121 249.900.000 lei

8. Se vand maturi de 50 milioane lei unui client extern, la un pret de 50.000$, cursul BNR este de 2.000 lei/$. Se intocmeste o factura pentru furnizorul extern iar factura in original se pastreaza.

90

4111 = 707 100.000.000 lei

607 = 371 50.000.000 lei

9. Se contracteaza un imprumut pe termen scurt de la banca RIB, pe 3 luni cu o rata a dobanzii de 60% pe an. Suma imprumutului 100 milioane.

% = 5191 115.000.000 lei5121 100.000.000 lei666 15.000.000 lei (100.000.000*15%)

10. Se emite factura pentru o societate, pret de vanzare 0.8 miliarde lei plus TVA.

4111 = % 952.000.000 lei418 833.000.000 lei707 100.000.000 lei4427 19.000.000 lei

11. Se platesc datoriile din balanta fata de stat.

% = 5121 2.437.261 lei

4311.1 408.275 lei

1 204.225 lei

2 122.500 lei

3 122.500 lei

1 17.500 lei

1 87.500 lei

1 13.125 lei

2 35.000 lei

441 1.426.636 lei

91

12. Se incaseaza clientul si pe extrasul de cont mai apare si un comision

bancar in valoare de 100.000 lei.

5121 = 4111 952.000.000 lei

627 = 5121 100.000 lei

13. In urma intelegerii cu furnizorul, se primeste o factura pentru un scont in

suma de 500.000 lei. Se plateste furnizorul Matura din banca 595 milioane lei,

mai putin scontul primit, se scrie un ordin de plata.

4011 = 767 500.000 lei (scontul)

4011 = 5121 594.500.000 lei (plata fz.)

14. Se cumpara faina 200 kg de la societatea la un pret de 4.500 lei/kg.

Calitatea fiind mai slaba se primeste un rabat de 5%.

Marfa = 200 kg * 4.500 lei/kg = 900.000 lei

Rabat = 900.000 lei * 5% = 45.000 lei

Net comercial = 855.000 lei

TVA 19% = 162.450 lei

Total factura = 1.017.450 lei

% = 4011 1.017.450 lei

1 855.000 lei

1 162.450 lei

15. Se vand 400 kg faina, la pretul de 7.000 lei/kg.

92

4111 = 707 2.800.000 lei (400 kg * 7.000 lei)

16. Se vand 1.200 kg faina la un pret de 8.000 lei/kg.

4111 = 707 9.600.000 lei (1.200 kg * 8.000 lei)

17. Se primeste factura de la furnizor in valoare de 1.000 kg * 5.500 lei/kg +

TVA si se accepta.

% = 4011 6.545.000 lei

371 500.000 lei (1.000 kg * 5.500 lei)

4426 1.045.000 lei

18. Se scot de la banca 3 milioane lei, pentru avansurile salariale. Se

foloseste lista de avans chenzinal.

581 = 5121 1.000.000 lei

5311 = 581 1.000.000 lei

425 = 5311 1.000.000 lei

19. Se acorda o reducere comerciala ulterioara, se emite o factura de

reducere (2% rabat, 3% remiza) pentru ultima cumparare.

Valoarea marfurilor vandute = 9.600.000

Rabat 2% * 9.600.000 = 192.000

9.408.000

Remiza 3% * 9.408.000 = 282.240

9.125.760

93

Reducerea = 192.000 + 282.240 = 474.240 lei

707 = 4111 474.240 lei

20. In urma intelegerii se emite o factura privind un scont in suma de 1%

catre societate clienta, aferent facturii de 400 kg.

Valoarea marfii vandute = 2.800.000 lei

Scontul 1% = 28.000 lei

667 = 4111 28.000 lei

21. Se primeste diferenta returnata de furnizor si doua facturi de

Romtelecom – 20.000.000 lei si Renel – 25.000.000 lei.

% = 4011 45.000.000 lei

1 25.000.000 lei

1 20.000.000 lei

22. Se incaseaza suma aferenta facturii de 400 kg de la societatea funizoare.

Valoarea de incasat = 2.800.000 – 28.000 = 2.772.000 lei

5311 = 4111 2.772.000 lei

23. Se da un avans de trezorerie lui Z pe baza dispozitiei de plata pentru a

cumpara formulare contabile (1 milioane lei).

542 = 5311 1.000.000 lei

94

24. Z aduce formularele si pentru decontare o factura si o chitanta in valoare

de 900.000 lei, de asemenea si un bon de benzina de 450.000 lei.

1.350.000 % = % 1.350.000

900.000 6028 542 1.000.000

450.000 6022 5311 350.000

25. Se primeste de la un client un avans in valoare de 1.420.000 lei.

5121 = 419 1.420.000 lei

26. Se cumpara marfuri in valoare de 60.000.000 lei plus TVA de la

societatea Tesaturi, transportul facturat separate de catre societatea Auto 1 milion

lei plus TVA.

% = 4011 71.400.000 lei (marfa)

1 60.000.000 lei

4426 11.400.000 lei

% = 4011 1.190.000 lei (transportul)

1 1.000.000 lei

1 190.000 lei

27. Se emite factura pentru avansul primit catre clientul Vrednic.

4111 = 707 1.420.000 lei

419 = 4111 1.420.000 lei (reglare avans)

95

28. Se importa conserve de la societatea Xing, pretul Fob = 20.000$,

cheltuieli externe de transport 1.000$, taxe vamale = 20%, comision vamal 0.5%.

Toate datoriile se platesc in vama. Cursul dolarului 23.000lei/$.

Valoarea de cumparare = 20.000 $ * 23.000lei/$ = 460.000.000 lei

Transport = 1.000$ * 23.000 lei/$ = 23.000.000 lei

Taxa vamala = 20% * 460.000.000 lei = 92.000.000 lei

Comision vamal = 0,5% * 460.000.000 lei = 2.300.000 lei

TVA deductibila = 19% * 460.000.000 lei = 87.400.000 lei

% = 5121 204.700.000 lei (plata vama)

1 23.000.000 lei

1 92.000.000 lei

3 2.300.000 lei

1 87.400.000 lei

371 = 4011 460.000.000 lei (intrare marfa)

Se inregistreaza taxele:

635 = % 94.300.000 lei

446 92.000.000 lei

447.3 2.300.000 lei

29. Se cumpara linguri de la societatea Inox; pret de cumparare 750

milioane, cheltuieli de transport 25 milioane; transportator societatea Auto.

371 = 4011 750.000.000 lei

624 = 4011 25.000.000 lei

96

30. Se exporta in comision linguri la pret de 35.000$, cursul 22.500 lei/$,

societatea intermediara este Intermed, costul lingurilor este de 500 milioane lei.

4111 = 707 787.500.000 lei

607 = 371 500.000.000 lei

Incasarea client:

5121 = 4111 787.500.000 lei

31. Pe extras apare dobanda la contul curent MindBank 1.000.000 lei.

5121 = 766 1.000.000 lei

32. Se incaseaza dividende de la societatea Sigma 10 milioane lei.

5121 = 7612 10.000.000 lei

33. Se ramburseaza creditul catre RIB, inclusive dobanda.

5191 = 5121 100.000.000 lei

5191 = 5121 15.000.000 lei

34. Se fac cheltuieli de protocol 45 milioane si de sponsorizare 15 milioane

lei.

% = 4011 60.000.000 lei

1 45.000.000 lei

1 15.000.000 lei

97

35. Se plateste un avans furnizorului in valoare de 10.000.000 lei.

409 = 5121 10.000.000 lei

36. Se ridica bani de la banca in vederea platii salariilor pe luna precedenta.

581 = 5121 405.775 lei

5311 = 581 405.775 lei

421 = 5311 405.775 lei

421 = 425 1.000.000 lei

37. Se inregistreaza o factura de la societatea Curs (neplatitoare de TVA),

reprezentand servicii diverse in suma de 10 milioane lei.

628 = 4011 10.000.000 lei

38. Se inregistreaza pe baza unui bon de casa cumpararea unor bauturi

racoritoare de 250.000 lei.

623 = 5311 250.000 lei

39. Se primeste factura aferenta avansului de furnizor.

371 = 4011 10.000.000 lei

4011 = 409 10.000.000 lei

98

40. Se amortizeaza imobilizarile.

6811 = % 31.333.334 lei

2812 20.666.667 lei (depozit )

2813 6.666.667 lei (dacia am. anuala)

2814 4.000.000 lei (fax, Xerox)

41. Se inregistreaza achizitionarea de materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar si ambalaje de la furnizori, conform documentelor de insotire si de receptie dupa cum urmeaza: materiale consumabile 1.534.786, materiale de natura obiectelor de inventar 15.441.000 lei, ambalaje 54.989 lei, diferente de pret nefavorabile pentru materii prime si materiale se ridica la nivelul sumei de 82.156 lei, TVA deductibila este de 19%.

% = 401 51.988.952301 12.759.1903028 1.534.786303 15.441.000381 54.989308 85.1564426 8.300.757

42. Se inregistreaza consumurile de materii prime si materiale consumabile pentru activitatea de productie: materii prime 10.508.677 lei; materiale consumabile 1.597.469 lei.

601 = 301 10.508.6676028 = 3028 1.597.469

43. Se inregistreaza diferente de pret aferente consumurilor de materii prime si materiale consumabile: pentru materii prime 37.723 lei si pentru materiale consumabile 81.776 lei.

601 = 308 37.7236028 = 308 81.776

99

44. Se inregistreaza consumul materialelor consumabile de natura obiectelor de inventar date in folosinta in cursul exercitiului in suma de 14.958.015 lei, conform centralizatoarelor bonurilor de consum si inventarelor intocmite pe locuri de folosinta.

603 = 303 14.958.015

45. Se inregistreaza facturile primate de la furnizori privind consumurile de energie, gaze naturale si apa, valoarea totala a facturilor este de 1.359.082 din care TVA este de 216.996 lei.

% = 401 1.359.0821 1.142.0861 216.996

46. Se inregistreaza consumul de ambalaje conform centralizatoarelor bonurilor de consum la nivelul sumei de 34.783 lei.

608 = 381 34.783

47. Se inregistreaza plata primelor de asigurare conform politelor de asigurare la nivelul sumei de 25.036.507 lei.

613 = 5121 25.036.507

48. Se inregistreaza cheltuielile privind studiile si cercetarile efectuate de terti, valoarea totala a facturilor este de 44.371.200 lei, din care TVA este de 7.084.477 lei.

% = 401 44.371.2001 37.286.7231 7.084.477

50. Se inregistreaza facturile primate de la furnizori privind convorbirile telefonice si alte prestatii de aceeasi natura, valoarea totala a facturilor este de 199.874.224 lei, din care TVA de 31.912.691 lei.

% = 401 199.874.2241 167.961.5331 31.912.691

100

51. Se inregistreaza alte prestatii efectuate de terti pe baza facturilor primate, valoarea totala a facturilor este de 6.109.629 lei, din care TVA de 975.487 lei.

% = 401 6.109.6291 5.134.1421 975.487

52. Se inregistreaza facturile intocmite pentru serviciile prestate tertilor, valoarea totala a facturilor este de 159.078.972 lei, din care TVA de 25.399.163 lei.

4111 = % 159.078.972704 133.679.8094427 25.399.163

53. Se inregistreaza comisioanele si spezele bancare retinute de banca din conturile de disponibilitati in suma de 217.391.140 lei.

627 = 5121 217.391

54. Se inregistreaza facturile primate de la furnizori privind transportul de bunuri si de personal, valoarea totala a facturilor este de 9.977.846 lei, din care TVA de 1.593.101 lei.

% = 401 9.977.8461 8.384.7451 1.593.101

55. Se inregistreaza venituri din chirii incasate de la terti in suma de 323.215.690 lei, din care TVA colectata este de 51.605.866 lei si venituri din dobanzi in suma de 2.803.359 lei.

5121 = % 326.019.049706 271.609.823766 2.803.3594427 51.605.866

101

56. Se inregistreaza incasarea creantelor de la clienti in suma de suma de 159.078.972 lei.

5121 = 4111 159.078.972

57. Se inregistreaza ridicarea de la banca a sumei de 1.644.671 lei pentru acordarea de avansuri de trezorerie.

581 = 5121 1.644.6715311 = 581 1.644.671

58. Se inregistreaza acordarea de avansuri de trezorerie personalului in suma de 1.644.671 lei.

542 = 5311 1.644.671

59. Se inregistreaza cheltuieli privind deplasarile pe baza deconturilor de cheltuieli intocmite de personal ca urmare a justificarilor de avansuri de trezorerie in suma de 1.644.671 lei.

625 = 542 1.644.671

OPERATII DUPA INVENTARIERE:

60. La stocul de materii prime avem un stoc scriptic de 80 buc. iar stoc faptic de 75 buc.; minusul nu poate fi imputat iar valaorea lui este de 700.000 lei.

601 = 301 700.000

61. La stocul de materiale avem un stoc scriptic de 200 buc. iar faptic de 180 buc. Valoarea contabila estimate este de 6.000.000 lei. Costul de inlocuire este de 7.000.000 lei care se imputa gestionarului.

6028 = 3028 6.000.0004282 = % 8.330.000

7588 7.000.0004427 1.330.000

102

62. La stocul de marfuri se descopera un plus evaluat la prêt de vanzare cu amanuntul de 1.428.000 lei. Adaos commercial 20%.

% = 371 -1.428.000378 -200.000607 -1.000.0004428 -228.000

63. Un utilaj are valoarea contabila de 100.000.000 lei, amortizarea cumulata de 80.000.000 lei, se constata ca gradul de uzura este de 90%.

6811 = 2813 10.000.00064. Societatea are o creanta de 5.000.000 lei mai veche de 3 ani si pentru

care nu s-a luat nici o masura de recuperare.

6588 = 4111 5.000.00065. Se constata o datorie de 16.000.000 lei mai veche de 3 ani pentru care

societatea nu a fost somata sa platesca.

401 = 7588 16.000.000

66. Inchidere TVA

4427 = 4426 228.180.959 4427 = 4423 2.154.0704423 = 4424 2.154.070

67. Inchidere venituri

% = 121 2.143.912.9911 133.679.8091 271.609.823707 1.704.320.0007588 23.000.0007612 10.000.000766 3.803.359767 500.000

103

68. Inchidere cheltuieli

121 = % 1.171.817.934601 11.246.3906022 450.0006028 8.579.245603 14.958.015605 26.142.086607 549.000.000608 34.783613 25.036.507614 37.286.723623 45.250.000624 57.384.745625 1.644.671626 187.961.533627 317.391628 15.134.142635 94.416.681641 15.557.5006451 3.422.6506452 466.7256453 1.089.0256458 77.7886588 20.000.000666 15.000.000667 28.0006811 41.333.334

69. Calculul impozitului pe profit

Venituri = 2.143.912.991 leiCheltuieli = 1.171.817.934 lei 121 = 971.620.817 lei

Cheltuieli nedeductibile: 6588 = 15.000.000 lei (sponsorizare) 623 = 25.817.584 lei (depasire 2%=45.250.000 – 19.432.416)

40.817.584 leiVenituri neimpozabile = 10.000.000 lei (dividendele incasate)

104

Profit Impozabil = 1.002.438.401 (121+cheltuieli nedeductibile)

Impozit pe profit 16% = 160.390.144 lei

Profit net = 811.230.673 lei

691 = 441 160.390.144 lei121 = 691 160.390.144 lei

70. Repartizarea profitului

129 = 457 811.230.673 lei

71. Impozitul pe dividende

Dividende brute = 811.230.673 leiImpozit dividende 10% = 81.123.067 leiDividende nete = 730.107.606 lei

457 = 446.1 81.123.067 lei

105

3. Situaţie comparativă între formulare de bilanţ în model conform IASC şi conform normelor naţionale

FORMATUL SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE SIMPLIFICATE

Judeţul BUCURESTI__________|_|_| Forma de proprietate __________|3|5| Persoana juridică SC PSIHOCONTROL SRL_ Activitatea preponderentă Adresa: localitatea BUCURESTI, sectorul 3, (denumire clasă CAEN) Alte activ str. ALEEA POSTAVARULUI nr. 4A, bl. GC7, privind sanatatea umana sc. A_________, ap. 25_________ Cod clasă CAEN ____________|8|5|1|4| Telefon 314.90.72, fax _____________ Cod fiscal/Cod unic de înregistrare Număr din registrul comerţului J40/3922/1999 |R|1|1|7|0|3|5|3|7|_|

Cod 10

BILANŢ încheiat la data de 31 decembrie 2004

- mii lei - Nr. Sold la

Denumirea indicatorului rd. ------------------- începutul sfârşitul

anului anului A B 1 2 A. ACTIVE IMOBILIZATE I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE 01 (ct. 201 + 203 + 205 + 207 + 208 + 233 + 234 - 2801 - 2803 - 2805 - 2807 - 2808 - 290 - 293*) II. IMOBILIZĂRI CORPORALE 02 105,375 374,041

(ct. 211 + 212 + 213 + 214 + 231 + 232 - 2811 - 2812 - 2813 - 2814 - 291 - 293*) III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE 03 (ct. 261 + 262 + 263 + 265 + 267 - 296) ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 04 105,375 374,041 (rd. 01 la 03) B. ACTIVE CIRCULANTE 1. STOCURI 05 847,353 (ct. 301 + 302 + 303 +/- 308 + 331 + 332 + 341 + 345 + 346 +/- 348 + 351 + 354 + 356 + 357 + 358 + 361 +/- 368 + 371 +/- 378 + 381 +/- 388 - 391 - 392 - 393 - 394 - 395 - 396 - 397 - 398 + 4091 - 4428) II. CREANŢE 06 7,001 117,302 (Sumele ce urmează a fi încasate după o perioadă mai mare de un an se prezintă separat.) (ct. 4092 + 411 + 413 + 418 + 425 + 4282 + 431**) + 437**) + 4382 + 441**) + 4424 + 4428**) + 444**) + 445 + 446**) + 447**) + 4482 + 451**) + 452**) + 456**) + 4582 + 461 + 473**) - 491 - 495 - 496 + 5187) III. INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN 07 SCURT (ct. 501 + 502 + 503 + 505 + 506 + 508 + 5113 + 5114 - 591 - 592 - 593 - 595 - 596 - 598) IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI 08 18,376 1,087,624

107

(ct. 5112 + 5121 + 5124 + 5125 + 531 + 532 + 541 + 542) ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL 09 25,377 2,052,279 (rd. 05 la 08) C. CHELTUIELI ÎN AVANS (ct. 471) 10 D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O 11 74,108 2,314,676 PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN (ct. 161 + 162 + 166 + 167 + 168 - 169 + 269 + 401 + 403 + 404 + 405 + 408 + 419 + 421 + 423 + 424 + 426 + 427 + 4281 + 431***) + 437***) + 4381 + 441***) + 4423 + 4428***) + 444***) + 446***) + 447***) + 4481 + 451***) + 452***) + 455 + 456***) + 457 + 4581 + 462 + 473***) + 509 + 5186 + 519) E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE 12 -48,731 -262,397 (rd. 09 + 10 - 11 - 18) F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 13 56,644 111,644 (rd. 04 + 12 - 17) G. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN 14 (ct. 161 + 162 + 166 + 167 + 168 - 169 + 269 + 401 + 403 + 404 + 405 + 408 + 419 + 421 + 423 + 424 - 426 + 427 + 4281 + 431***) + 437***) + 4381 + 441***) + 4423 + 4428***) + 444***) + 446***) + 447***) + 4481 + 451***) + 452***) + 455 + 456***) + 457 + 4581 + 462 + 473***) + 509 + 5186 + 519) H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI 15 CHELTUIELI

108

(ct. 151) I. VENITURI ÎN AVANS 16 rd. (17 + 18), din care: ct. 131 17 ct. 472 18 J. CAPITAL ŞI REZERVE 1. CAPITAL (rd. 20 la 22) 19 5,000 55,000 din care: - capital subscris nevărsat (1011) 20 - capital subscris vărsat (1012) 21 5,000 55,000 - patrimoniul regiei (1015) 22 II. PRIME DE CAPITAL 23 5,000 (ct. 104) III. REZERVE DIN REEVALUARE Sold C 24 (ct. 105) Sold D 25 IV. REZERVE 26 51,644 51,644 (ct. 106) V. REZULTATUL REPORTAT Sold C 27 (ct. 117) Sold D 28 VI. REZULTATUL EXERCIŢIULUI Sold C 29 51,644 811,231 FINANCIAR (ct. 121) Sold D 30 Repartizarea profitului 31 51,644 811,231 (ct. 129) TOTAL CAPITALURI PROPRII 32 56,644 111,644 (rd. 19 + 23 + 24 - 25 + 26 + 27 - 28 + 29 - 30 - 31) Patrimoniul public 33 (ct. 1016) TOTAL CAPITALURI 34 56,644 111,644 (rd. 32 + 33)------------ *) Conturi de repartizat după natura elementelor respective **) Solduri debitoare ale conturilor respective

109

***) Solduri creditoare ale conturilor respective ****) Conturile respective se utilizează numai de cooperativele de credit

ADMINISTRATOR, ÎNTOCMIT,

Numele şi prenumele Vitalia Dana-Andreea Numele şi prenumele ______________ Semnătura ________________________ Semnătura ________________________

Ştampila unităţii

Cod 20

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE

la data de 31 decembrie 2003

- mii lei -________________________________________________________________________________ Nr. exerciţiul financiar Denumirea indicatorului rd. ____________________ precedent încheiat________________________________________________________________________________ A B 1 2_______________________________________________________________________________ 1. Cifra de afaceri netă 01 133,811 2,106,610

110

(rd. 02 la 04) Producţia vândută 02 133,811 405,290 (ct. 701 + 702 + 703 + 704 + 705 + 706 + 708) Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 707) 03 1,701,320 Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct. 7411) 04 2. Variaţia stocurilor (ct. 711) Sold C 05 Sold D 06 3. Producţia imobilizată 07 (ct. 721 + 722) 4. Alte venituri din exploatare 08 23,000 (ct. 7417 + 758) VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL 09 133,811 2,129,610 (rd. 01 + 05 - 06 + 07 + 08) 5. a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 10 20,459 20,276 (ct. 601 + 602) Alte cheltuieli materiale 11 14,993 (ct. 603 + 604 + 606 + 608) b) Alte cheltuieli din afară (cu energie şi 12 26,142 apă) (ct. 605) c) Cheltuieli privind mărfurile (ct. 607) 13 549,000 6. Cheltuieli cu personalul (rd. 15 + 16), 14 16,578 20,614 în care: a) Salarii (ct. 621 + 641) 15 12,250 15,558 b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia 16 4,328 5,056 socială (ct. 645) 7. a) Amortizări şi provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale şi necorporale (rd. 18 - 19) 17 8,837 41,333 a. 1) Cheltuieli (ct. 6811 + 6813) 18 8,837 41,333

111

a. 2) Venituri (ct. 7813) 19 7. b) Ajustarea valorii activelor circulante 20 (rd. 21 - 22) b. 1) Cheltuieli (ct. 654 + 6814) 21 b. 2) Venituri (ct. 754 + 7814) 22 8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 24 la 26) 23 34,289 484,433 8.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe 24 33,802 370,016 (ct. 611 + 612 + 613 + 614 + 621 + 622 + 623 + 624 + 625 + 626 + 627 + 628) 8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi 25 487 94,417 vărsăminte asimilate (ct. 635) 8.3. Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi activele cedate (ct. 658) 26 20,000 Ajustări privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli (rd. 28 - 29) 27 - Cheltuieli (ct. 6812) 28 - Venituri (ct. 7812) 29 CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL 30 80,163 1,157,264 (rd. 10 la 14 + 17 + 20 + 23 + 27) REZULTATUL DIN EXPLOATARE: - Profit (rd. 09 - 30) 31 53,648 972,346 - Pierdere (rd. 30 - 09) 32 9. Venituri din interese de participare 33 (ct. 7613 + 7614 + 7615 + 7616) - din care, în cadrul grupului 34 10. Venituri din alte investiţii financiare 35 10,000 şi creanţe care fac parte din activele imobilizate (ct. 7611 + 7612) - din care, în cadrul grupului 36 11. Venituri din dobânzi (ct. 766) 37 3 3,803 - din care, în cadrul grupului 38 Alte venituri financiare 39 500

112

(ct. 762 + 763 + 764 + 765 + 767 + 768) VENITURI FINANCIARE - TOTAL 40 3 14,303 (rd. 33 + 35 + 37 + 39) 12. Ajustarea valorii imobilizărilor 41 financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante (rd. 42 - 43) - Cheltuieli (ct. 686) 42 - Venituri (ct. 786) 43 13. Cheltuieli privind dobânzile (ct. 666) 44 15,000 - din care, în cadrul grupului 45 Alte cheltuieli financiare 46 28 (ct. 663 + 664 + 665 + 667 + 668) CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL 47 15,028 (rd. 41 + 44 + 46) REZULTATUL FINANCIAR: - Profit (rd. 40 - 47) 48 3 - Pierdere (rd. 47 - 40) 49 725 14. REZULTATUL CURENT: - Profit (rd. 09 + 40 - 30 - 47) 50 53,651 971,621 - Pierdere (rd. 30 + 47 - 09 - 40) 51 15. Venituri extraordinare (ct. 771) 52 16. Cheltuieli extraordinare (ct. 671) 53 17. REZULTATUL EXTRAORDINAR: - Profit (rd. 52 - 53) 54 - Pierdere (rd. 53 - 52) 55 VENITURI TOTALE (rd. 09 + 40 + 52) 56 133,814 2,143,913 CHELTUIELI TOTALE (rd. 30 + 47 + 53) 57 80,163 1,172,292 18. REZULTATUL BRUT: - Profit (rd. 56 - 57) 58 53,651 971,621 - Pierdere (rd. 57 - 56) 59 19. IMPOZITUL PE PROFIT (ct. 691) 60 2,007 160,390 20. Alte cheltuieli cu impozite care nu apar în elementele de mai sus (ct. 698) 61

113

21. REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI FINANCIAR: - Profit (rd. 58 - 60 - 61) 62 51,644 811,231 - Pierdere (rd. 59 + 60 - 61) 63 (rd. 60 + 61 - 58)

ADMINISTRATOR, ÎNTOCMIT,

Numele şi prenumele Vitalia Dana-Andreea Numele şi prenumele ______________ Semnătura ________________________ Semnătura ________________________

Ştampila unităţii

114

FORMATUL SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE IAS

115

Judeţul BUCURESTI__________|_|_| Forma de proprietate __________|3|5| Persoana juridică SC PSIHOCONTROL SRL_ Activitatea preponderentă Adresa: localitatea BUCURESTI, sectorul 3, (denumire clasă CAEN) Alte activ str. ALEEA POSTAVARULUI nr. 4A, bl. GC7, privind sanatatea umana sc. A_________, ap. 25_________ Cod clasă CAEN ____________|8|5|1|4| Telefon 314.90.72, fax _____________ Cod fiscal/Cod unic de înregistrare Număr din registrul comerţului J40/3922/1999 _________|R|1|1|7|0|3|5|3|7|_|

Cod 10

BILANŢ încheiat la data de 31 decembrie 2003

-mii lei-________________________________________________________________________________ Nr. Sold la

Denumirea indicatorului rd. începutul sfârşitul anului anului________________________________________________________________________________

A B 1 2

________________________________________________________________________________ A. ACTIVE IMOBILIZATE I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE 1. Cheltuieli de constituire (ct. 201-2801) 1 2. Cheltuieli de dezvoltare 2 (ct. 203-2803-2903) 3. Copncesiuni, brevete, licente, drepturi 3 si valori similare si alte imob necorporale (ct. 2051+2052+208-2805-2808-2905-2908)

116

4. Fondul comercial (ct. 2071-2807-2075) 4 5. Avansuri si imob necorp in curs (ct. 233+234-2933) 5 TOTAL IMOBILIZARI NECORPORALE (rd. 1 la 5) II. IMOBILIZĂRI CORPORALE 1. Terenuri si constructii 7 289,333 (ct. 211+212-2811-2812-2911-2912) 2. Instalatii tehnice si masini 8 76970 60,304 (ct. 213-2813-2913) 3. Alte instalatii, utilaje si mobilier 9 28405 24,404 (ct. 214-2814-2914) 4. Avansuri si imobilizari corporale in curs 10 (ct. 231+232-2931) TOTAL IMOBILIZARI CORPORALE (rd. 9 la 10) 11 105375 374,041 III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE 1. Titluri de participare detinute la 12 societatile din grup (ct 261-2961) 2. Creante asupra societatilor din grup 13 (ct. 2671+2672-2965) 3. Titluri sub forma de interese de partic 14 (ct. 263-2963) 4. Creante din interese de participare 15 (ct. 2675+2676-2967) 5. Titluri detinute ca imobilizari 16 (ct. 262+264+265-2962-2964) 6. Alte creante 17 (ct. 2673+2674+2678+2679-2966-2969) 7. Actiuni proprii (ct. 2677-2968) 18 TOTAL: (rd. 12 la 18) 19 ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 20 105375 374,041 (rd. 06+11+19) B. ACTIVE CIRCULANTE I. STOCURI

117

1. Materii prime si materiale consumabile 21 9,770 (ct. 301+3021+3022+3023+3024+3025+3026 3028+303+/-308+351+358+381+/-388-391 -3921-3922-3951-3958-398) 2. Productie in curs de executie 22 (ct. 331+332+341+/-3481+3541-393-3941-3952) 3. Produse finite si marfuri 23 837,583 (ct. 345+346+/-3485+/-3486+3545+3546+356+ 357+361+/-368+371+/-378-3945-3946-3954- 3956-3957-396-397-4428) 4. Avansuri pentru cumparari de stoc (4091) 24 TOTAL: (rd. 21 la 24) 25 847,353 II. CREANŢE 1. Creante comerciale 26 1403 105,529 (ct. 4092+4111+4118+413+418-491) 2. Sume de incasat de la soc grupului 27 (ct. 4511+4518-4951) 3. Sume de incasat din interese de particip 28 (ct. 4521+4528-4952) 4. Alte creante (ct. 425+4282+431+437+4382+ 29 5598 11,773 441+4424+4428+444+445+446+447+4482+4582+461+ +473-496+5187) 5. Creante privind capitalul subscris si 30 nevarsat (ct. 456-4953) TOTAL: (rd. 26 la 30) 31 7001 117,302 III. INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT 1. Titluri de participare detinute la 32 societati din grup (ct. 501-591) 2. Actiuni proprii (ct. 502-592) 33 3. Alte investitii financ pe termen scurt 34 (ct. 5031+5032+505+5061+5062+5081+5088-593 -595 - 596 - 598+5113+5114) TOTAL: (rd. 32 la 34) 35

118

IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI 36 18376 1,087,624 (ct. 5112 + 5121 + 5124 + 5125 + 531 + 532 + 541 + 542) ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL 37 25377 2,052,279 (rd. 25+31+35+36) C. CHELTUIELI ÎN AVANS (ct. 471) 38 D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN 1. Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni 39 (ct. 1614+1615+1617+1618+1681-169) 2. Sume datorate insitutiilor de credit 40 (ct. 1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191 +5192+5198) 3. Avansuri incasate (ct. 419) 41 4. Datorii comerciale (ct. 401+404+408) 42 1,251,833 5. Efecte comerciale de platit (ct.403+405) 43 6. Sume datorate socitatilor din grup 44 ( ct. 1661+1685+2691+4511+4518) 7. Sume datorate privind interesele de part 45 (ct. 1662+1686+2692+4521+4528) 8. Alte datorii, datorii fiscale si asig soc 46 74108 1,062,843 (ct. 1623+1626+167+1687+2698+421+423+424+426 +427+4281+431+437+4381+441+4423+4428+444+ +446+447+4481+4551+4558+456+457+4581+462+ 473+509+5186+5193+5194+5195+5196+5197) TOTAL: (rd. 39 la 46) 47 74108 2,314,676 E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV 48 -48731 -262,397 DATORII CURENTE NETE (rd. 37 + 38 - 47 - 62) F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 49 56644 111,644 (rd. 20 + 48) G. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN

119

1. Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni 50 (ct. 1614+1615+1617+1618+1681-169) 2. Sume datorate insitutiilor de credit 51 (ct. 1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191 +5192+5198) 3. Avansuri incasate (ct. 419) 52 4. Datorii comerciale (ct. 401+404+408) 53 5. Efecte comerciale de platit (ct.403+405) 54 6. Sume datorate socitatilor din grup 55 ( ct. 1661+1685+2691+4511+4518) 7. Sume datorate privind interesele de part 56 (ct. 1662+1686+2692+4521+4528) 8. Alte datorii, datorii fiscale si asig soc 57 (ct. 1623+1626+167+1687+2698+421+423+424+426 +427+4281+431+437+4381+441+4423+4428+444+ +446+447+4481+4551+4558+456+457+4581+462+ 473+509+5186+5193+5194+5195+5196+5197) TOTAL: (rd. 50 la 57) 58 H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI 1. Provizioane pentru pensii si alte oblig 59 2. Alte provizioane (ct. 151) 60 TOTAL PROVIZIOANE (rd. 59+60) 61 I. VENITURI IN AVANS (ct. 131+472) 62 J. CAPITAL SI REZERVE I. CAPITAL (rd. 64 la 66), din care: 63 5000 55,000 - capital subscris nevărsat (1011) 64 - capital subscris vărsat (1012) 65 5000 55,000 - patrimoniul regiei (1015) 66 II. PRIME DE CAPITAL 67 5,000 (ct. 104) III. REZERVE DIN REEVALUARE Sold C 68 (ct. 105) Sold D 69 IV. REZERVE (rd. 71 la 74) 70 51644 51,644

120

1. Rezerve legale (ct. 1061) 71 1000 1,000 2. Rezerve pentru actiuni proprii (ct. 1062) 72 3. Rezerve statutare sau contractuale (1063) 73 4. Alte rezerve (ct. 1068+/-107) 74 50644 50,644 V. REZULTATUL REPORTAT Sold C 75 (ct. 117) Sold D 76 VI. REZULTATUL EXERCIŢIULUI Sold C 77 51644 811,231 FINANCIAR (ct. 121) Sold D 78 Repartizarea profitului 79 51644 811,231 (ct. 129) TOTAL CAPITALURI PROPRII 80 56644 111,644 (rd. 19 + 23 + 24 - 25 + 26 + 27 - 28 + 29 - 30 - 31) Patrimoniul public 81 (ct. 1016) TOTAL CAPITALURI 82 56644 111,644 (rd. 32 + 33)------------ *) Conturi de repartizat după natura elementelor respective **) Solduri debitoare ale conturilor respective ***) Solduri creditoare ale conturilor respective ****) Conturile respective se utilizează numai de cooperativele de credit

ADMINISTRATOR, ÎNTOCMIT,

Numele şi prenumele ______________ Numele şi prenumele ______________ Semnătura ________________________ Semnătura ________________________

Ştampila unităţii

Cod 20

121

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDEREla data de 31 decembrie 2003

- mii lei -________________________________________________________________________________ Nr. exerciţiul financiar Denumirea indicatorului rd. ____________________ precedent încheiat________________________________________________________________________________ A B 1 2_______________________________________________________________________________ 1. Cifra de afaceri netă 01 133811 2,106,610 (rd. 02 la 04) Producţia vândută 02 133811 405,290 (ct. 701 + 702 + 703 + 704 + 705 + 706 + 708) Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 707) 03 1,701,320 Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct. 7411) 04 2. Variaţia stocurilor (ct. 711) Sold C 05 Sold D 06 3. Producţia imobilizată 07 (ct. 721 + 722) 4. Alte venituri din exploatare 08 23,000 (ct. 7417 + 758) VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL 09 133811 2,129,610 (rd. 01 + 05 - 06 + 07 + 08) 5. a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 10 20459 20,276 (ct. 601 + 602) Alte cheltuieli materiale 11 14,993

122

(ct. 603 + 604 + 606 + 608) b) Alte cheltuieli din afară (cu energie şi 12 26,142 apă) (ct. 605) c) Cheltuieli privind mărfurile (ct. 607) 13 549,000 6. Cheltuieli cu personalul (rd. 15 + 16), 14 16578 20,614 în care: a) Salarii (ct. 621 + 641) 15 12250 15,558 b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia 16 4328 5,056 socială (ct. 645) 7. a) Amortizări şi provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale şi necorporale (rd. 18 - 19) 17 8837 41,333 a. 1) Cheltuieli (ct. 6811 + 6813) 18 8837 41,333 a. 2) Venituri (ct. 7813) 19 7. b) Ajustarea valorii activelor circulante 20 (rd. 21 - 22) b. 1) Cheltuieli (ct. 654 + 6814) 21 b. 2) Venituri (ct. 754 + 7814) 22 8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 24 la 26) 23 34289 484,433 8.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe 24 33802 370,016 (ct. 611 + 612 + 613 + 614 + 621 + 622 + 623 + 624 + 625 + 626 + 627 + 628) 8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi 25 487 94,417 vărsăminte asimilate (ct. 635) 8.3. Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi activele cedate (ct. 658) 26 20,000 Ajustări privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli (rd. 28 - 29) 27 - Cheltuieli (ct. 6812) 28 - Venituri (ct. 7812) 29 CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL 30 80163 1,157,264 (rd. 10 la 14 + 17 + 20 + 23 + 27) REZULTATUL DIN EXPLOATARE:

123

- Profit (rd. 09 - 30) 31 53648 972,346 - Pierdere (rd. 30 - 09) 32 9. Venituri din interese de participare 33 (ct. 7613 + 7614 + 7615 + 7616) - din care, în cadrul grupului 34 10. Venituri din alte investiţii financiare 35 10,000 şi creanţe care fac parte din activele imobilizate (ct. 7611 + 7612) - din care, în cadrul grupului 36 11. Venituri din dobânzi (ct. 766) 37 3 3,803 - din care, în cadrul grupului 38 Alte venituri financiare 39 500 (ct. 762 + 763 + 764 + 765 + 767 + 768) VENITURI FINANCIARE - TOTAL 40 3 14,303 (rd. 33 + 35 + 37 + 39) 12. Ajustarea valorii imobilizărilor 41 financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante (rd. 42 - 43) - Cheltuieli (ct. 686) 42 - Venituri (ct. 786) 43 13. Cheltuieli privind dobânzile (ct. 666) 44 15,000 - din care, în cadrul grupului 45 Alte cheltuieli financiare 46 28 (ct. 663 + 664 + 665 + 667 + 668) CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL 47 15,028 (rd. 41 + 44 + 46) REZULTATUL FINANCIAR: - Profit (rd. 40 - 47) 48 3 - Pierdere (rd. 47 - 40) 49 725 14. REZULTATUL CURENT: - Profit (rd. 09 + 40 - 30 - 47) 50 53651 971,621 - Pierdere (rd. 30 + 47 - 09 - 40) 51

124

15. Venituri extraordinare (ct. 771) 52 16. Cheltuieli extraordinare (ct. 671) 53 17. REZULTATUL EXTRAORDINAR: - Profit (rd. 52 - 53) 54 - Pierdere (rd. 53 - 52) 55 VENITURI TOTALE (rd. 09 + 40 + 52) 56 133814 2,143,913 CHELTUIELI TOTALE (rd. 30 + 47 + 53) 57 8016 1,172,292 18. REZULTATUL BRUT: - Profit (rd. 56 - 57) 58 53651 971,621 - Pierdere (rd. 57 - 56) 59 19. IMPOZITUL PE PROFIT (ct. 691) 60 2007 160,390 20. Alte cheltuieli cu impozite care nu apar în elementele de mai sus (ct. 698) 61 21. REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI FINANCIAR: - Profit (rd. 58 - 60 - 61) 62 51644 811,231 - Pierdere (rd. 59 + 60 - 61) 63 (rd. 60 + 61 - 58) 22. Rezultatul pe actiune - de baza 64 - diluat 65

ADMINISTRATOR, ÎNTOCMIT,

Numele şi prenumele ______________ Numele şi prenumele ______________ Semnătura ________________________ Semnătura ________________________

Ştampila unităţii

125

Situaţiile financiare anuale naţionale, în ultimii ani, încearcă să se apropie cât mai mult de situaţiile financiare realizate în conformitate cu standardele internaţionale de contabilitate.

În prezent se poate spune că asemănare perfectă există la Contul de Profit şi Pierdere, unde în ambele cazuri veniturile şi cheltuielile sunt împărţite după natura lor, astfel:

- venituri/cheltuieli de exploatare;- venituri/cheltuieli financiare;- venituri/cheltuieli extraordinare.După fiecare categorie de venituri şi cheltuieli se calculează rezultatul

respectivei activităţi. Rezultatul curent este şi el evidenţiat, rezultat după care se specifică şi impozitul aferent profitului impozabil realizat de societate.

În comparaţie cu situaţiile financiare naţionale, situaţiile financiare după standarde mai precizează distinct, pe ultimele 2 poziţii ale Contului de Profit şi Pierdere, şi rezultatul pe acţiune în 2 forme: de bază şi diluat.

În ce priveşte Bilanţul se poate spune şi de acesta că se aseamănă, cu deosebirea ca cel după standarde este mult mai detaliat.

Ambele se structurează în ordinea creşterii lichidităţii pentru active şi în ordinea descreşterii exigibilităţii pasivelor societăţii:

Active: active imobilizate – active circulante – casa şi conturi la bănciPasive: datorii până la un an – datorii de peste un an – capitaluri proprii

4. Analiză economico-financiară a societăţii

1. Analiza profitului

1.1. Analiza dinamica si structurala a profitului1.1.1. Analiza dupa natura cheltuielilor

  2003 2004Modificare abs.

Capital propriu 56,644 111,644 55,000

Total Active 56,644 111,644 55,000Venit vanz Marf 0 1,701,320 1,701,320Prod vanduta 133,811 405,290 271,479Cifra de afaceri 133,811 2,106,610 1,972,799Ven din Prod Stocata     0Ven din Prod Imobil     0Chelt cu Marf 0 549,000 549,000Chelt cu Mat Pr 20,459 61,411 40,952Chelt cu lucr Terti 34,289 464,433 430,144Chelt cu impoz 2,007 253,110 251,103Chelt cu pers 16,578 20,614 4,036Venit din proviz 0 0 0ch cu amort si prov 8,837 41,333 32,496Alte ven exploat 0 23,000 23,000alte chelt exploat 0 20,000 20,000

Cheltuieli cu Amortizari si provizioane 8,837 41,333 32,496

  2,002 2,003 ModificareVenituri din Exploatare Total 133,811 2,129,610 1,995,799Chelt pt Exploat Total 80,163 1,157,264 1,077,101

Rezultatul din Exploatare 53,648 972,346 918,698Venituri Financiare Total 3 14,303 14,300Cheltuieli Financiare Total 0 15,028 15,028

Rezultatul Financiar 3 -725 -728Rezultatul Curent 53,651 971,621 917,970

Venituri Extraordinare Total 0 0 0Cheltuieli Extraordinare Total 0 0 0

Rezultat Extraordinar 0 0 0VENITURI TOTALE 133,814 2,143,913 2,010,099CHELTUIELI TOTALE 80,163 1,172,292 1,092,129

REZULTATUL BRUT AL EXERCITIULUI 53,651 971,621 917,970Impozit pe Profit 2,007 160,390 158,383

REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI 51,644 811,231 759,587

127

Dupa cum se poate observa din bilantul anterior, activitatea societatii s-a dezvoltat foarte mult crescand astfel profitul cu 759.587 mii lei.

Ponderea rezultatelor in profitul brut este:

  2003 2004Profit brut 53651 971621Rezultat expl/Profit brut * 100 99.9944 100.0746Rezultat fin/Profit brut * 100 0.0056 -0.0746Rezultat extr/Profit brut * 100 0.0000 0.0000TOTAL 100.0000 100.0000

Societatea si-a obtinut profitul brut pe baza activitatii de exploatare, in proportie de 100%, celelalte activitati fiind nesemnificative chiar 0 cum ar fi in cazul activitatii extraordinare.

Situatia soldurilor intermediare de gestiune se prezinta astfel:

ANALIZA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE  2003 2004 ModificareCifra de afaceri 133,811 2,106,610 1,972,799

Marja Comercială (MC) = (Vânzări de mărfuri - Reduceri asupra vânzărilor) - Costul de achiziţie al mărfurilor 0 0 0

Producţia exerciţiului (PE) = Producţia vândută + Producţia stocată + Producţia imobilizată 133,811 405,290 271,479

Valoarea adaugata (VA) = Producţia globală a exerciţiului (MC +PE) - Consumuri de bunuri şi servicii furnizate de către terţi pentru această producţie(=Chelt cu MPr, Mat+Ch cu lucr exec. Terti) 79,063 -669,554 -748,617

Excedentul brut de exploatare (EBE) = (VA + Subvenţii de exploatare primite) - [Cheltuieli cu personalul - Impozite şi taxe (cu excepţia impozitului pe profit)] 60,478 -943,278 -1,003,756

Rezultatul exploatării (RE) = EBE + (Venituri din amortizări şi provizioane + Alte venituri de exploatare) - (Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele + Alte cheltuieli de exploatare) 51,641 -981,611 -1,033,252

1.2. Analiza factoriala a profitului

Rez brut = Venit tot * prb

g i = v i/v t * 100prb i = 1 – ch i/v i

128

∆Rb = R0 – R1 = 971621-53651 = 917970

a) influenta ∆v t = v t1*prb0 – v t0*prbo = (2143913-133814)*0,41 = 832213

prb0 = ∑g i 0* prbi 0/100 = (99,99*0,41 + 0,002*1 + 0*1)/100 = 0,41

gi = vi0/vt0*100 : gi0 = vexpl 0/vtot 0 * 100 = 133811/133814 * 100 = 99,99 gi0 = vfin 0/vtot 0 * 100 = 3/133814 * 100 = 0,002 gi0 = vextr 0/vtot 0 * 100 = 0/133814 * 100 = 0

prb i 0 = 1 – ch i/v i : prb i 0 = 1 – chexpl0/vexpl0 = 1 – 80163/133811 = 0,41 prb i 0 = 1 – chfin0/vfin0 = 1 – 0/3 = 1

prb i 0 = 1 – chextr0/vextr0 = 1 – 0/0 = 1

b) ) influenta ∆prb = v t1*prb1 – v t1*prbo = 2143913 * (0,45 – 0.41) = 85757

prb1 = ∑g i 1* prbi 1/100 = (99,30*0,46 + 0,7*(-0,05) + 0*1)/100 = 0,45

gi = vi1/vt1*100 : gi1 = vexpl 1/vtot 1 * 100 = 2129610/2143913 * 100 = 99,30 gi1 = vfin 1/vtot 1 * 100 = 15028/2143913 * 100 = 0,7

gi1 = vextr 1/vtot 1 * 100 = 0/2143913 * 100 = 0

prb i 1 = 1 – ch i/v i : prb i 1 = 1 – chexpl1/vexpl1 = 1 – 1157261/2129610 = 0,46

prb i 1 = 1 – chfin1/vfin1 = 1 – 15028/14303 = -0,05 prb i 1 = 1 – chextr1/vextr1 = 1 – 0/0 = 1

∆Rb = ∆vt + ∆prb = 832213+85757 = 917970

ACTIVITATI gi0 gi1 prb0 prb1Exploatare 99,99 99,30 0,41 0,46Financiara 0,002 0,7 1 -0,05Extraordinara 0 0 1 1

0,41 0,45

Prin aceasta analiza se observa cresterea rezultatului brut cu 917.970 mii lei, crestere ce s-a datorat cresterii mai repede a veniturilor decat cea a

129

cheltuielilor, veniturile au crescut fata de anul precedent cu 2.010.099 mii lei si cheltuielile cu 1.092.129 mii lei.

Cresterea rezultatului brut s-a datorat influentei tuturor factorilor ca sens si intensitati diferite, dupa cum urmeaza:

- modificarea veniturilor totale a determinat cresterea rezultatului brut cu o valoare de 832.213 mii lei, ceea ce reprezinta o situatie favorabila pentru intreprindere;

- modificarea profitului mediu brut la 1 leu venituri totale a determinat cresterea rezultatului brut cu 85.757 mii lei, reprezentand o situatie favorabila ce duce la imbunatatirea situatiei firmei, ceea ce demonstreaza o mai buna gestionare a cheltuielilor si veniturilor.

Rez expl = Venit expl * prex

prex i = 1 – ch ex/v ex

∆Rex = R1 – R0 = 972346 - 53648 = 918698

a) influenta ∆v e = v e1*pre0 – v e0*pre0 = (2129610-133811)*0,41 = 833514

pre = 1 – ch e/v e : pre 0 = 1 – chexpl0/vexpl0 = 1 – 80163/133811 = 0,41 pre 1 = 1 – chex1/vex1 = 1 – 1157264/2129610 = 0,45

b) influenta ∆pre = v e1*pre1 – v e1*pre0 = 2129610 * (0,45 – 0,41) = 85184

∆Re = ∆ve + ∆pre = 833514+85184 = 918698

Cresterea rezultatului din exploatare cu 918.698 mii lei s-a datorat devansarii ca ritm a veniturilor de catre profitul net la 1 leu venit din exploatare, adica profitul net a crescut mai repede decat veniturile din exploatare, ceea ce reprezinta o situatie favorabila, aceasta datorandu-se influentei tuturor factorilor ca sens si intensitati diferite:

- modificarea veniturilor din exploatare in sensul cresterii cu 918.698 lei, determinand cresterea rezultatului din exploatare cu 833.514 mii lei, ceea ce este o situatie favorabila pentru societate;

- modificarea profitului net la 1 leu venituri din exploatare in sensul cresterii, rezultand o crestere a rezultatului exploatarii cu 85.184 mii lei, considerate a fi o situatie buna.

130

2. Analiza rentabilitatii pe baza ratelor

2.1. Analiza rentabilitatii financiare

Indicator 2003 2004 Modificare

Venit total/Active totale 1.02 0.88 -0.14

Active totale/capitaluri proprii 2.31 21.73 19.42

Profit/venituri totale 0.39 0.34 -0.05

Rentab fin=profit/capital propriu*100 91.17 643.57 552.40

2.2. Analiza rentabilitatii economice

Indicator 2003 2004 Modificare

Cifra de afaceri/Active totale 1.02 0.87 -0.16

Profit/venituri totale 0.39 0.34 -0.05

Rentab ec=profit/active totale*100 39.50 29.61 -9.88

Dupa analiza rentabilitatii societatii pe baza ratei de rentabilitate economica si financiara, se poate observa ca acestea au crescut, rata rentabilitatii financiare in proportie de 552,40% in timp ce rata rentabilitatii economice a scăzut cu 9,88%. Aceste cresteri mai dovedeste inca o data cresterea societatii din punct de vedere al activitatii economice si financiare.

Analiza pozitiei financiare

1. Analiza patrimoniului net

PATRIMONIUL NET 2002 = Active totale – Datorii totale = 130.752 – 74.108 = 56.644

PATRIMONIUL NET 2003 = Active totale – Datorii totale = 2.426.320 – 2.314.676 = 111.644

∆Patr = Patr 2003 – Patr 2002 = 111.644 – 56.644 = 55.000

Dupa cum se observa patrimoniul net al societatii s-a modificat de la un an la celalalt cu o valoare de 55.000 mii lei, sumă ce reprezintă mărirea de capital

131

social înregistrată în anul curent. Acest lucru dovedeste ca societatea are o situatie favorabila, deoarece datoriile nu depasesc valoarea creantelor ceea ce ar fi adus probleme societatii in ceea ce priveste datoriile neachitate.

2. Analiza corelatiei dintre FR, NFR, TN

Analiza FR,NFR,TN2003 2004

a) Fondul de rulment net = (Capital permanent+Cturi regulariz Pasiv) – (Active imobilizate+Cturi regulariz Activ) -48,731 -262,397d) NFRN = (Active circulante – Disponibilităţi băneşti) – (Datorii pe termen scurt – Credite pe termen scurt) -67,107 -1,350,021e) TN = FRN - NFRN 18,376 1,087,624

Analizand cei 2 ani analizati constatam ca fondul de rulment a inregistrat marimi negative, chiar scazand de la un an la altul cu 538,46%, ceea ce semnifica ca societatea doreste finantarea unei parti a investitiilor sale prin resurse pe termen scurt. Aceste scaderi s-au datorat cresterii activelor imobilizate, acestea fiin depasite de resursele permanente ale intreprinderii.

Echilibrul financiar al societatii poate fi mentinut cu conditia ca activele circulante sa fie foarte lichide.

Cresterea necesarului de fond de rulment a scazut ingrijorator de peste o mie de ori, lucru ce s-a datorat mai multor factori: datoria fata de furnizori este mai mare decat ceilalti ani, la fel si datoriile pe termen scurt care au crescut si ele, creantele au mai scazut fata de celalalt an.

3. Analiza corelatiei creante – obligatii

  2003 2004 ModificareCreante 7,001 117,302 110,301Datorii 74,108 2,314,676 2,240,568Datorii - Creante 67,107 2,197,374 2,130,267

A) durata medie a creantelor

Dmc = sold creante /RD CA * 360

132

Dmc = Dmc 1 – Dmc0 = 1,21 zile

Dmc0 = (SD0/RD CA0)*360 = 7001/133811*360 = 18,83 zile

Dmc1 = (SD1/RD CA1)*360 = 117302/2106610*360 = 20,04 zile

a) Influenta ∆SD = SD1/RD CA0*360 – SD0/RD CA0*360 = = 117302/133811*360 – 7001/133811*360 = 296,74 zile

b) Influenta ∆RDCA = SD1/RD CA1*360 – SD1/RD CA0*360 = = 117302/2106610*360 – 117302/133811*360 = -295,54 zile

Dmc = ∆ SD + ∆RDCA = 296,74 – 295,54 = 1,21 zile

B) durata medie a datoriilor

Dmd = sold datorii /RC CA * 360

Dmd = Dmd 1 – Dmd0 = 196,18 zile

Dmd0 = (SC0/RC CA0)*360 = 74108/133811*360 = 199,37 zile

Dmd1 = (SC1/RC CA1)*360 = 2314676/2106610*360 = 395,55 zile

c) Influenta ∆SC = SC1/RC CA0*360 – SC0/RC CA0*360 = = 2314676/133811*360 – 74108/133811*360 = 6026,94 zile

d) Influenta ∆RCCA = SC1/RC CA1*360 – SC1/RC CA0*360 = = 2314676/2106610*360 – 2314676/133811*360 = -5831,76 zile

Dmd = ∆ SC + ∆RCCA = 6026,94 – 5831,76 = 195,18 zile

De la un an la altul datoriile au crescut cu mai mult decat creantele ceea ce influenteaza negative fluxul de disponibil.

4. Analiza lichiditatii si solvabilitatii

  2003 2004 Modificare

133

Rata lichiditatii generale= active circulante/datorii curente*100 34.24 88.66 54.42Rata lichiditatii rapide= Active - stocuri/datorii curente *100 176.43 68.22 -108.22Rata lichiditatii imediate=disponib+inves fin/datorii curente*100 24.80 46.99 22.19

In timp de rata lichiditatii generale a crescut cu 54,42% in 2003 fata de 2002, celelalte 2 rate ale lichiditatii s-au modificat si ele semnificativ: a scazut foarte mult, cea a lichiditatii rapide cu 108,22% iar cea a lichiditatii imediate a crescut cu 22,19%. Aceste lucruri dovedeste ca societatea detine suficiente active circulante pentru a acoperii datoriile societatii, dar ele sunt formate in mare parte din active imobilizate, in societate existand foarte putine disponibilitati si active circulante foarte fluide.

Rata lichiditatii generale semnifica in ce masura banii disponibili si banii pe care societatea ii va incasa asigura finantarea tuturor datoriilor. Faptul ca aceasta rata are valori sub 100% asta inseamna ca societatea are lipsa de lichiditate.

Rata lichiditatii rapide evidentiaza in ce masura banii de care dispune societatea si cei pe care ii va incasa acopera datoriile curente. Aceasta rata are valori mai mari de 100%, ceea ce dovedeste puterea de achitare a datoriilor din activele pe care le detine societatea.

Rata lichiditatii imediate evidentiaza in ce masura banii disponibili ajung pentru finantarea datoriilor curente.

Aceasta rata este extrem de mica mai ales in 2003 cand are o valoare de 4,19%, ceea ce reprezinta faptul ca societatea nu dispune de bani, putand sa-si achite datoriile din celelalte active existente la firma.

Rata lichiditatii globale = Active globale/datorii globale * 100 Rata lichiditatii globale 2002 = 130752/74108*100 = 176,43%Rata lichiditatii globale 2003 = 2426320/2314676*100 = 104,82%Rata lichiditatii globale evidentiaza in ce masura banii de care dispune in

totalitate asigura finantarea tuturor datoriilor atat pe termen scurt cat si pe cele pe termen lung.

Aceasta rata evidentiaza ca societatea este solvabila deoarece se inregistreaza valori mai mari de 100%.

5. Analiza vitezei de rotatie a activului curent

  2003 2004 Modificare

134

Vr = AC/CA * 360 68.3 414.6 346.4

Influenta CA = AC0/CA1*360 – AC0/CA0*360 = = 25377/2106610*360 – 25377/133811*360 = -63,94 zile

Influenta AC = AC1/CA1*360 – AC0/CA1*360 = = 2426320/2106610*360 – 25377/2106610*360 = 410,29

zile

Viteza de rotatie a crescut in anul 2003 fata de 2002 enorm si anume cu 346,4 zile, influenta cea mai mare asupra acestei rotatii a avut-o activele circulante fata de cifra de afaceri care a avut o influenta pozitiva de 410,29 zile.

Societatea are o situatie economico-financiara foarte buna, avandu-se nevoie de urmarirea ei in continuare pentru a mai adduce si alte imbunatatiri cum ar fi ridicarea lichiditatilor firmei pentru o si mai buna solvabilitate.

135

5. Sistem informatic pentru Declaratia privind impozitul pe profit

SC PSIHOCONTROL SRL                

      

BALANŢĂ DE VERIFICAREla data de 31.12.2004

 

       

             

SIMBOL CONT DENUMIRE CONT SOLD INITIAL   RULAJE   TOTAL SUME  

SOLDURI FINALE  

    D C D C D C D C

1011 capital subscris nevarsat 0,00 0,00 50.000.000,00 50.000.000,00 50.000.000,00 50.000.000,00    

1012 Capital subscris varsat 0,00 5.000.000,00 0,00 50.000.000,00 0,00 55.000.000,00 - 55.000.000,00

1041 Prime de capital 0,00 0,00 0,00 5.000.000,00 0,00 5.000.000,00 - 5.000.000,00

1061 Rezerve legale 0,00 1.000.000,00 0,00 0,00 0,00 1.000.000,00 - 1.000.000,00

1068 Alte rezerve 0,00 50.644.085,75 0,00 0,00 0,00 50.644.085,75   50.644.085,75

121 Profit si pierdere 0,00 51.644.085,75 1.383.852.163,75 2.143.438.751,00 1.383.852.163,75 2.195.082.836,75 - 811.230.673,00

129 Repartizarea profitului 51.644.085,75 0,00 811.230.673,00 51.644.085,75 862.874.758,75 51.644.085,75 811.230.673,00 -

212 Constructii 0,00 0,00 310.000.000,00 0,00 310.000.000,00 0,00 310.000.000,00 -

2133 Aparate de masura si control 81.021.500,00 0,00 0,00 0,00 81.021.500,00 0,00 81.021.500,00 -

214 Mobilier, aparatura birotica 28.563.025,00 0,00 0,00 0,00 28.563.025,00 0,00 28.563.025,00 -

2812 Amortizarea masinilor 0,00 0,00 0,00 20.666.667,00 0,00 20.666.667,00 - 20.666.667,00

2813Amortizarea aparatelor de masura 0,00 4.051.074,00 0,00 16.666.667,00 0,00 20.717.741,00 - 20.717.741,00

2814 Amortizarea mobilier 0,00 158.683,00 0,00 4.000.000,00 0,00 4.158.683,00 - 4.158.683,00

301 Materii prime 0,00 0,00 12.759.190,00 11.208.667,00 12.759.190,00 11.208.667,00 1.550.523,00 -

3028 Alte materiale consumabile 0,00 0,00 15.347.860,00 7.597.469,00 15.347.860,00 7.597.469,00 7.750.391,00 -

303 Obiecte de inventar 0,00 0,00 15.441.000,00 14.958.015,00 15.441.000,00 14.958.015,00 482.985,00 -

308 Diferente de pret la materii prime 0,00 0,00 85.156,00 119.499,00 85.156,00 119.499,00 - 34.343,00

371 Marfa 0,00 0,00 1.386.355.000,00 548.572.000,00 1.386.355.000,00 548.572.000,00 837.783.000,00 -

378 Diferete de pret la marfuri 0,00 0,00 -200.000,00 0,00 -200.000,00 0,00 - 200.000,00

381 Ambalaje 0,00 0,00 54.989,00 34.783,00 54.989,00 34.783,00 20.206,00 -

4011 Furnizori 0,00 0,00 621.000.000,00 1.412.833.383,00 621.000.000,00 1.412.833.383,00 - 791.833.383,00

4012 Furnizori externi 0,00 0,00 0,00 460.000.000,00 0,00 460.000.000,00 - 460.000.000,00

404 Furnizori de imobilizari 0,00 0,00 368.900.000,00 368.900.000,00 368.900.000,00 368.900.000,00 0,00 0,00

4092 Avansuri furnizori 1.403.361,00 0,00 10.000.000,00 10.000.000,00 11.403.361,00 10.000.000,00 1.403.361,00 -

4111 Clienti 0,00 0,00 2.012.398.972,00 1.908.273.212,00 2.012.398.972,00 1.908.273.212,00 104.125.760,00 -

418 Clienti facturi nesosite 0,00 0,00 833.000.000,00 833.000.000,00 833.000.000,00 833.000.000,00 0,00 0,00

419 Avansuri clienti 0,00 0,00 1.420.000,00 1.420.000,00 1.420.000,00 1.420.000,00 0,00 0,00

421 Personal -remuneratii datorate 0,00 1.405.775,00 5.062.225,00 15.557.500,00 5.062.225,00 16.963.275,00 - 11.901.050,00

425 Avansuri salariati 0,00 0,00 1.000.000,00 1.000.000,00 1.000.000,00 1.000.000,00 0,00 0,00

4282 Alte creante cu personalul 0,00 0,00 8.330.000,00 0,00 8.330.000,00 0,00 8.330.000,00 -

43111 Cas 24,5% 0,00 408.275,00 408.275,00 3.422.650,00 408.275,00 3.830.925,00 - 3.422.650,00

43112 C.A.A.M.B.P. 0,5% 0,00 0,00 0,00 77.788,00 0,00 77.788,00 - 77.788,00

4312 Cas 9,5% 0,00 204.225,00 204.225,00 1.477.963,00 204.225,00 1.682.188,00 - 1.477.963,00

4313 Fd. San. Unit. 7% 0,00 122.500,00 122.500,00 1.089.025,00 122.500,00 1.211.525,00 - 1.089.025,00

4314 Fd. San. Asig. 6,5% 0,00 122.500,00 122.500,00 1.011.238,00 122.500,00 1.133.738,00 - 1.011.238,00

4371 Somaj 3,5% 0,00 87.500,00 87.500,00 466.725,00 87.500,00 554.225,00 - 466.725,00

4372 Somaj 1% 0,00 17.500,00 17.500,00 144.000,00 17.500,00 161.500,00 - 144.000,00

441 Impozit pe profit 0,00 1.426.636,00 1.426.636,00 160.390.144,00 1.426.636,00 161.816.780,00 - 160.390.144,00

4423 TVA de plata 0,00 0,00 2.154.070,00 2.154.070,00 2.154.070,00 2.154.070,00 0,00 0,00

4424 TVA de recuprat 5.597.910,00 0,00 0,00 2.154.070,00 5.597.910,00 2.154.070,00 3.443.840,00 -

4426 TVA deductibila 0,00 0,00 228.180.959,00 228.180.959,00 228.180.959,00 228.180.959,00 0,00 0,00

4427 TVA colectata 0,00 0,00 230.335.029,00 230.335.029,00 230.335.029,00 230.335.029,00 0,00 0,00

4428 TVA Neexigibila 0,00 0,00 -228.000,00 0,00 -228.000,00 0,00 - 228.000,00

444 Impozit permanenti 0,00 0,00 0,00 1.023.249,00 0,00 1.023.249,00 - 1.023.249,00

446,1 Alte impozite si taxe 0,00 0,00 92.000.000,00 92.000.000,00 92.000.000,00 92.000.000,00 0,00 0,00

446,2 Impozit pe dividende 0,00 0,00 0,00 81.123.067,00 0,00 81.123.067,00 - 81.123.067,00

4471 Comision camera de munca 0,00 13.125,00 13.125,00 116.681,00 13.125,00 129.806,00 - 116.681,00

4472 Fd handicap 0,00 35.000,00 35.000,00 0,00 35.000,00 35.000,00 0,00 0,00

4473 Comision vamal 0,00 0,00 2.300.000,00 2.300.000,00 2.300.000,00 2.300.000,00 0,00 0,00

456 Decontari cu asociatii 0,00 0,00 55.000.000,00 55.000.000,00 55.000.000,00 55.000.000,00 0,00 0,00

457 Dividende 0,00 0,00 81.123.067,00 811.230.673,00 81.123.067,00 811.230.673,00 - 730.107.606,00

462 Creditori diversi 0,00 70.265.000,00 0,00 0,00 0,00 70.265.000,00 - 70.265.000,00

5121 Conturi curente la banca 605.122,00 0,00 2.392.018.020,00 1.323.941.605,00 2.392.623.142,00 1.323.941.605,00 1.068.681.537,00 -

5191 Credit bancar 0,00 0,00 115.000.000,00 115.000.000,00 115.000.000,00 115.000.000,00 0,00 0,00

5311 Casa 17.770.960,75 0,00 5.822.446,00 4.650.446,00 23.593.406,75 4.650.446,00 18.942.960,75 -

542 Avans de trezorerie 0,00 0,00 2.644.671,00 2.644.671,00 2.644.671,00 2.644.671,00 0,00 0,00

581 Viramente interne 0,00 0,00 3.050.446,00 3.050.446,00 3.050.446,00 3.050.446,00 0,00 0,00

601 Cheltuieli cu materiile prime 0,00 0,00 11.246.390,00 11.246.390,00 11.246.390,00 11.246.390,00 0,00 0,00

6022 Chelt. privind combustibilul 0,00 0,00 450.000,00 450.000,00 450.000,00 450.000,00 0,00 0,00

6028Chelt. privind alte mat. consumabile 0,00 0,00 8.579.245,00 8.579.245,00 8.579.245,00 8.579.245,00 0,00 0,00

603 Chelt cu obiecte de inventar 0,00 0,00 14.958.015,00 14.958.015,00 14.958.015,00 14.958.015,00 0,00 0,00

137

605 Cheltuieli cu energia si apa 0,00 0,00 26.142.086,00 26.142.086,00 26.142.086,00 26.142.086,00 0,00 0,00

607 Cheltuieli cu marfa 0,00 0,00 549.000.000,00 549.000.000,00 549.000.000,00 549.000.000,00 0,00 0,00

608 Chelt cu ambalajele 0,00 0,00 34.783,00 34.783,00 34.783,00 34.783,00 0,00 0,00

613 Chelt cu primele de asigurare 0,00 0,00 25.036.507,00 25.036.507,00 25.036.507,00 25.036.507,00 0,00 0,00

614 Chelt cu studiile si cercetarile 0,00 0,00 37.286.723,00 37.286.723,00 37.286.723,00 37.286.723,00 0,00 0,00

623 Cheltuieli cu protocolul 0,00 0,00 45.250.000,00 45.250.000,00 45.250.000,00 45.250.000,00 0,00 0,00

624 Cheltuieli cu transportul 0,00 0,00 57.384.745,00 57.384.745,00 57.384.745,00 57.384.745,00 0,00 0,00

625 Chelt cu deplasarile 0,00 0,00 1.644.671,00 1.644.671,00 1.644.671,00 1.644.671,00 0,00 0,00

626 Cheltuieli cu telefonul 0,00 0,00 187.961.533,00 187.961.533,00 187.961.533,00 187.961.533,00 0,00 0,00

627 Chelt cu serviciile bancare 0,00 0,00 317.391,00 317.391,00 317.391,00 317.391,00 0,00 0,00

628Chelt. cu servicii executate de terti 0,00 0,00 15.134.142,00 15.134.142,00 15.134.142,00 15.134.142,00 0,00 0,00

635 Chelt. cu impozitele si taxele 0,00 0,00 94.416.681,00 94.416.681,00 94.416.681,00 94.416.681,00 0,00 0,00

641 Cheltuieli cu salariile 0,00 0,00 15.557.500,00 15.557.500,00 15.557.500,00 15.557.500,00 0,00 0,00

6451 Cheltuieli cu asig sociale 0,00 0,00 3.422.650,00 3.422.650,00 3.422.650,00 3.422.650,00 0,00 0,00

6452 Cheltuieli cu somajul 0,00 0,00 466.725,00 466.725,00 466.725,00 466.725,00 0,00 0,00

6453 Cheltuieli cu sanatatea 0,00 0,00 1.089.025,00 1.089.025,00 1.089.025,00 1.089.025,00 0,00 0,00

6458 Alte cheltuieli privind salariile 0,00 0,00 77.788,00 77.788,00 77.788,00 77.788,00 0,00 0,00

6588 Alte cheltuieli 0,00 0,00 20.000.000,00 20.000.000,00 20.000.000,00 20.000.000,00 0,00 0,00

666 Cheltuieli cu dobanzile 0,00 0,00 15.000.000,00 15.000.000,00 15.000.000,00 15.000.000,00 0,00 0,00

667 Cheltuieli cu sconturile 0,00 0,00 28.000,00 28.000,00 28.000,00 28.000,00 0,00 0,00

6811Chelt. excep. privind amortizarea imobil. 0,00 0,00 41.333.334,00 41.333.334,00 41.333.334,00 41.333.334,00 0,00 0,00

691 Cheltuieli cu impozitul pe profit 0,00 0,00 160.390.144,00 160.390.144,00 160.390.144,00 160.390.144,00 0,00 0,00

704 Venituri din lucrari executate 0,00 0,00 133.679.809,00 133.679.809,00 133.679.809,00 133.679.809,00 0,00 0,00

706 Venituri din redevente si chirii 0,00 0,00 271.609.823,00 271.609.823,00 271.609.823,00 271.609.823,00 0,00 0,00

707 Venituri din vanzarea marfurilor 0,00 0,00 1.701.320.000,00 1.701.320.000,00 1.701.320.000,00 1.701.320.000,00 0,00 0,00

7588 Alte venituri din exploatare 0,00 0,00 23.000.000,00 23.000.000,00 23.000.000,00 23.000.000,00 0,00 0,00

7612 Venituri din operatii de capital 0,00 0,00 10.000.000,00 10.000.000,00 10.000.000,00 10.000.000,00 0,00 0,00

766 Venituri din dobanzi 0,00 0,00 3.803.359,00 3.803.359,00 3.803.359,00 3.803.359,00 0,00 0,00

767 Venituri din sconturi 0,00 0,00 500.000,00 500.000,00 500.000,00 500.000,00 0,00 0,00

  TOTAL 186.605.964,50 186.605.964,50 14.533.996.266,75 14.533.996.266,75 14.720.602.231,25 14.720.602.231,25 3.283.329.761,75 3.283.329.761,75

138

101 DECLARAŢIE PRIVIND

IMPOZITUL PE PROFIT

Pe anul ....

DATE DE IDENTIFICARE ALE PLĂTITORULUI              COD DE   R11703537  ÎNREGISTRARE FISCALĂ:    Denumire: SC PSIHOCONTROL SRL        Judeţ/Sector: 3   Localitate: BUCURESTI    Strada: Al. Postavarului Număr: 4A Bloc: GC7 Scara: A

Ap.: 25Cod poştal:   Telefon: 3142357

Cont bancar 8,11E+08Banca Număr cont           

leiNr. Crt. DENUMIRE INDICATORI         SUME1 Venituri din exploatare   2.129.609.632,002 Cheltuieli aferente veniturilor din exploatare   1.317.180.078,003 Profit/pierdere din exploatare (rd.1-rd.2)   812.429.554,004 Venituri financiare   14.303.359,005 Cheltuieli financiare   15.028.000,006 Profit/pierdere financiar(ă) (rd.4-rd.5)   -724.641,007 Venituri extraordinare    8 Cheltuieli extraordinare    9 Profit/pierdere extraordinar(ă) (rd.7-rd.8)    10 Total profit/pierdere (rd.3+rd.6+rd.9)   811.230.673,0011 Sume de natura veniturilor rezultate ca urmare a transpunerii sau retratării    12 Sume de natura cheltuielilor rezultate ca urmare a transpunerii sau retratării    13 Profit/pierdere (rd.10+rd.11-rd.12)   811.230.673,0014 Amortizarea deductibilă fiscal    

15 Cheltuieli cu dobănzile şi dif de curs val ded fiscal, care sunt reportate din per prec  16 Sume pt majorarea fondului de rezervă (5% din profit, până la 20% din capital)    17 Sume pt constituirea sau majorarea rezervelor de către: BNR, bănci    18 Alte sume deductibile în limitele legii    19 Total deduceri (rd.14 la rd. 18)    20 Dividendele primite de la altă persoană juridică română    21 Alte venituri neimpozabile   10.000.00022 Total venituri neimpozabile (rd.20+rd.21)   10.000.00023 Profit/pierdere (rd.13-rd.19-rd.22)   801.230.673,0024 Cheltuieli cu impozitul pe profit   160.390.144,0025 Impozitul pe venitul realizat în străinătate    26 Amenzi, dobânzi pt plata cu întârziere, penalităţi de întărziere datorate către autorităţi 15.000.000,0027 Cheltuieli de protocol ce depăşesc limita prevăzută de lege   25.817.58428 Cheltuieli de sponsorizare care depăşesc limita prevăzută de lege    29 Cheltuieli cu amortizarea contabilă nedeductibilă fiscal    30 Sume pt constituirea sau majorarea provizioanelor, rezervelor peste limita legală  31 Cheltuieli cu dobânzile nedeductibile fiscal, care nu sunt reportate pt per următoare  32 Cheltuieli cu dobânzile şi dif de curs valutar neded fiscal, reportate pt per următoare  33 Cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile    34 Pierderi din surse externe, calculate pe fiecare sursă de venit    35 Alte cheltuieli nedeductibile din punct de vedere fiscal    36 Total cheltuieli nedeductibile (rd.24 la rd.35)   201.207.72837 Total profit impozabil/pierdere înaintea de reportarea pierderii (rd.23+rd.36) 1.002.438.401,0038 Pierdere fiscală de recuperat din anii precedenţi    39 Profit impozabil/pierdere (rd. 37-rd.38)   1.002.438.401,0040 Total impozit profit, din care:   160.390.14440,1 Impozit aferent profitului ce se impune cu cota de 16%   160.390.14440,2 Impozit de 5% pe venit în cazul contrib ce desfăşoară activ de natura barurilor de noapte  40,3 Impozit aferent profitului obţinut printr-un sediu permanent în România  41 Credit fiscal, din care    41,1 Credit fiscal extern    42 Impozit pe profit scutit    43 Reduceri de impozit calculate conform legii    44 Total credit fiscal (rd. 41 la rd. 43)    45 Impozit pe profit datorat (rd.40-rd.44)   160.390.144

140

46 Impozit pe profit declarat pt anul de raportare prin Declaraţiile privind oblig la bugetul de stat 160.390.14447 Impozit pe profit de plată (rd.45-rd.46)   048 Impozit pe profit de recuperat (rd. 46-rd.45)       0               49 Alte informaţii referitoare la calculul impozitului pe profit

               Sub sancţiunile aplicate faptei de fals în acte publice, declar că datele din această declaraţie sunt corecte şi complete.

Prezentul titlu de creanţă devine titlu executoriu, în condiţiile legii.

       Nume, prenume VITALIA DANA-ANDREEA   Semnătura şi ştampilaFuncţia ADMINISTRATOR        

141

CAP. VI: BIBLIOGRAFIE

1. Niculae Feleagă şi Ion Ionaşcu - „Tratat de contabilitate financiară” vol. II, Ed. Economică, Bucureşti, 1998

2. Niculae Feleagă şi Liliana Malciu - „Politici şi opţiuni contabile”, Ed. Economică, Bucureşti, 2002

3. Niculae Feleagă - „Sisteme contabile comparate” vol. I, vol. II, vol. III, Ed. Economică, Bucureşti, 1999

4. Ana Stoian - „Contabilitate şi gestiune fiscală”, Ed. Mărgăritar, Bucureşti, 2002

5. Georgeta Vintilă, Magdalena Călin şi Nicoleta Vintilă - „Fiscalitate”, Ed. Economică, Bucureşti, 2002

6. Petre Brezeanu - „Fiscalitate”, Ed. Economică, Bucureşti, 19997. Isfanescu Aurel, Vasile Robu, Anca Maria Hristea, Camelia Vasilecu -

„Analiza economico-financiara”, Ed. ASE, Bucuresti, 20028. Vasile Robu, Georgescu N. „Analiza economico-financiara”, Ed. ASE,

Bucuresti, 20019. Dorin Zaharia, Felicia Albescu, Irina Bojan, Veronica Ivancenco, Corina

Vasilescu - „Sisteme informatice pentru asistarea deciziei”, Ed. Dual Tech, Bucuresti, 2001

10. Reglementări contabile pentru agenţii economici – Ministerul Finanţelor Publice, Ed. Economică, Bucureşti, 2003

11. Standardele Internaţionale de Contabilitate – International Accounting Standards Board, Ed. Economică, Bucureşti, 2003

12. Codul fiscal al României (Legea nr. 571/2003) – Ministerul Finanţelor Publice, Ed. Moroşan, Bucureşti, 2004

142

13. Norme Metodologice de aplicare a Codului Fiscal – Ministerul Finanţelor Publice, Ed. Moroşan, Bucureşti, 2004

14. Ordonanta nr. 83/19.08.2004 – privind modificarea si completarea Legii 571/2003 privind Codul Fiscal

15. Ordonanta de urgenta nr. 138/29.12.2004 – pentru modificarea si completarea Legii 571/2003 privind Codul Fiscal

143