Academia de Studii Economice din BucureştiAdministraţie Publică

Cuantificarea dezvoltării durabile a spaţiului turistic

din România

Studiu de caz: Judeţul Constanţa

Profesor coordonator:

Prof.univ.dr. Florina BRAN

Student:

Toader Gianina

Bucuresti 2010

1

Cuprins

Introducere........................................................................................................................................................3

I Potenţialul spaţiului turistic din România.......................................................................................................5

I.1 Potenţialul spaţiului turistic din judeţul Constanţa.......................................................................................8

I.2 Factorii determinanţi ai dezvoltării turismului...........................................................................................13

I.3 Studiul motivaţiei turistice.........................................................................................................................17

II Cuantificarea dezvoltării durabile a spaţiului turistic din judeţul Constanţa................................................19

II. 1 Conceptul de dezvoltarea durabilă în turism............................................................................................19

II. 2 Caracterizarea turismului prin analiza indicatorilor în turism..................................................................23

III Dimensiunea managerială în organizarea şi amenajarea în zona litorală – Studiu de caz - Constanţa-Mamaia...........................................................................................................................................................25

III.1 Prezentarea zonei turistice Constanţa - Mamaia......................................................................................25

III. 2 Concurenţa internă şi internaţională a zonei turistice Constanţa – Mamaia............................................28

III. 3 Studiu de prefezabilitate pentru obiectivul de investiţii "Riviera Tomis - Constanţa "..........................29

III.3.1 Date generale........................................................................................................................................29

III.3.2. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei.................................................................................................29

III.3.2.1. Necestatea investiţiei........................................................................................................................29

III.3.2.2. Oportunitatea investiţiei....................................................................................................................30

III.3.3 Scenariul tehnico-economic pentru atingerea obiectivelor proiectului.................................................31

III.3.4 Date privind terenul şi amplasamentul obiectivului de investiţie..........................................................32

III.3.4.1 Zona şi amplasamentul......................................................................................................................32

III.3.4.2. Situaţia juridică.................................................................................................................................32

III.3.4.3. Suprafaţa estimată a terenului...........................................................................................................33

III.3.5. Date tehnice ale proiectului.................................................................................................................33

III.3.5.1. Caracteristicile principale ale construcţiilor......................................................................................33

III.3.5.2. Situaţia utilităţilor.............................................................................................................................36

III.3.6. Evaluarea cheltuielilor pentru realizarea obiectivului de investiţii “Riviera Tomis”...........................36

III.3.7. Condiţii specifice.................................................................................................................................38

IV Concluzii şi propuneri................................................................................................................................39

Anexe..............................................................................................................................................................42

Bibliografie.....................................................................................................................................................47

2

Introducere

Activitatea turistică se numără printre cele câteva fenomene ce s-au impus în epoca

contemporană, dezvoltarea sa spectaculoasă constituind o trăsătură caracteristică a secolului nostru

şi în special a celei de-a doua jumătăţi a acestuia.

Scopul acestei lucrări este de a aborda şi de a clarifica conceptele de dezvoltare durabilă şi

turism durabil, de a scoate în evidenţa sistemul de indicatori durabili specifici judeţului Constanţa,

de a accentua importanţa activitaţii turistice.

Conţinutul lucrarii este prezentat pe parcursul a trei capitole urmate de concluzii,

propuneri şi bibliografie.

În primul capitol fac o scurtă prezentare a principalelor zone turistice din România, a

Judeţului Constanţa şi zona litoralului românesc care a facut-o atât de cunoscută pe plan

internaţional.

Atractivitatea resurselor naturale şi antropice ale litoralului (plaja, apa mării, bioclimatul,

nămolul terapeutic, rezervaţiile naturale, muzeele, vestigiile arheologice, monumentele istorice şi

religioase şi altele) şi capacitatea de cazare existentă trebuie să impulsioneze dezvoltarea turismului

în această zonă şi relansarea sa pe piaţa turistică internă şi pe cea internaţională. Însa, în condiţiile în

care ţara noastră este membră a Uniunii Europene, turismul românesc din judeţul Constanţa nu se

poate dezvolta decât în mod durabil. De asemenea în primul capitol vorbesc de factorii care

determină dezvoltarea turismului.

Problema dezvoltării durabile a turismului românesc este tratata în cel de-al doilea capitol al

acestei lucrări.

Dezvoltarea durabilă are drept scop îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii pe glob

deopotrivă pentru generaţiile prezente şi viitoare. Prin prisma contribuţiei pe care o poate aduce

dezvoltării durabile, turismul ocupă un loc special. Turismul este durabil numai în condiţiile în care

respectă principiile dezvoltării durabile.

De la jumătatea anilor 1990, dezvoltarea durabilă a turismului a devenit o prioritate

pentru instituţiile Uniunii Europene, fiind elaborate numeroase documente care subliniază

rolul important al turismului în îndeplinirea obiectivelor dezvoltării durabile. Orientarea

3

către durabilitate în toate sectoarele economice este promovată în Strategia de Dezvoltare

Europeană Durabilă.

În cadrul acestui capitol am acordat o atenţie deosebită prezentării sistemului indicatorilor

dezvoltării durabile a turismului, întrucât acesta este un instrument esenţial

care asigură măsurarea modificărilor celor mai importanţi factori pentru durabilitatea turismului din

cadrul unei destinaţii. Indicatorii reprezintă pentru managerii destinaţiilor turistice un sistem de

avertizare timpurie asupra riscurilor potenţiale şi a posibilelor acţiuni care pot fi iniţiate.

Numeroasele probleme cu care se confruntă zonele de litoral au determinat dezvoltarea unui sistem

de indicatori specifici pentru măsurarea acestora.

În cadrul celui de al treilea capitol am vorbit despre organizarea si amenajarea în zona

Constanţa-Mamaia prezentând concurenţa internă şi internaţională. În acest capitol am prezentat ca

studiu de caz contruirea drumului Riviera-Tomis, proiect care va avea o contribuţie considerabilă la

dezvoltarea turismului în zona Constanţa-Mamaia.

Lucrarea se încheie cu concluzii si propuneri, care pot fi utilizate la fundamentarea strategiei

de dezvoltare durabilă a turismului românesc de litoral.

Consider că am reuşit să prezint în mod original, principalele probleme conceptuale,

metodologice şi aplicative ale analizei statistice a dezvoltării turismului românesc durabil în Judeţul

Constanţa.

4

I Potenţialul spaţiului turistic din România

Asociaţia Consiliul de Călătorii şi Turism a Lumii1 a dat publicităţii Top Ten-ul ţărilor al

căror ritm de creştere a potenţialului turistic este foarte mare. Pentru al treilea an consecutiv

Muntenegru se situează pe prima poziţie, în timp ce România se află pe locul patru cu un potenţial

de dezvoltare, în perioada 2007-2016, de aproape 8 procente.2

Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale şi a istoriei sale bogate.

Traversată de apele Dunării, România are un scenariu sensibil, incluzând frumoşii şi împăduriţii

Munţi Carpaţi, Coasta Mării Negre şi Delta Dunării, care este cea mai mare deltă europeană atât de

bine păstrată. Cu rolul de a puncta peisajele naturale sunt satele rustice, unde oamenii de acolo

trăiesc şi menţin pentru sute de ani tradiiţiile. În România este o abundenţă a arhitecturii religioase şi

a oraşelor medievale şi a castelelor.3

În literatura geografică românească au existat încercări de regionare turistică încă din 1945,

când N. Al. Rădulescu delimitează, la nivelul ţării, 24 de regiuni turistice. Mai târziu (1969), M.

Iancu – pe baza analizei fondului turistic şi utilizarea acestuia – a delimitat pe teritoriul României 23

de zone, departajate în 3 categorii:

- zone de interes turistic internaţional ( ex., Bucureşti, Braşov)

- zone de interes naţional (Ceahlău, Maramureş) şi

- zone de interes local sau regional ( Vrancea, Bacău, Mureş).

În ultimele decenii a existat o serie de încercări care fie că grupează judeţele după potenţialul

turistic existent ( Gr. Posea, 1977), fie delimitează provincii (regiuni), zone (areale), masive

montane (complexe turistice), centre şi obiective turistice ( M. Ielenicz, 1992) pe baza analizei

potenţialului turistic.

Potenţialul turistic de excepţie al României este marcat prin două componente

esenţiale:

- componenta naturală, reprezentată prin peisaje spectaculoase, configuraţia variată a reliefului,

condiţiile climatice favorabile, valoarea terapeutică şi abundenţa unor factori naturali de cură;

1 World Travel and Tourism Council 2 http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1187415-romania-locul-4-mondial-randul-tarilor-potential-turistic.htm3 http://www.romanianmonasteries.org/

5

- componenta antropică, reprezentată prin vestigii ale civilizaţiilor ce s-au succedat pe teritoriul

României din vremuri imemoriale, monumente şi obiective de artă laică sau religioase, muzee şi

colecţii muzeale, elemente de etnografie şi folclor de mare frumuseţe şi originalitate.

Acestea constituie elementele de mare atractivitate ale ofertei turistice româneşti, prezentând

o paletă largă de forme de turism: de sejur (de litoral, montan, balnear), vânătoare şi pescuit sportiv,

turism itinerant cu valenţe culturale, turism profesional etc.

Poziţia geografică îi conferă României statutul de ţară carpato-danubianopontică, datorită

celor trei elemente naturale definitorii în structura peisagistică şi a teritoriului: Munţii Carpaţi,

fluviul Dunãrea şi Marea Neagră.

Fiecare formă a cadrului natural deţine, după specificul său, o anumită capacitate de potenţial

turistic, urmărită pe treptele majore de relief, creşte de la câmpie, la dealuri şi podişuri până la

unităţile montane, excepţie făcând litoralul românesc al Mării Negre şi Delta Dunării, care prezintă

aspecte fizico-geografice originale.

România este deţinătoarea unui tezaur imens de vestigii arheologice, monumente istorice, de

arhitectură sau de artă, ca şi a unui inestimabil patrimoniu care atestă evoluţia şi continuitatea de

muncă şi de viaţă pe aceste meleaguri, dezvoltarea culturii şi artei poporului român.

Resursele turistice antropice sunt în principal, următoarele:

- vestigiile arheologice;

- monumentele istorice, de arhitectură şi de artă cu o valoare de unicat;

- muzeele şi casele memoriale;

- mărturiile civilizaţiei şi culturii populare;

- satele turistice.

În ultimii ani, România a devenit o destinaţie preferată pentru mulţi europeni (mai mult de

60% dintre turiştii străini provin din ţările membre UE), rivalizând şi fiind la concurenţă cu ţări

precum Bulgaria, Grecia, Italia sau Spania. Staţiuni precum Mangalia, Saturn, Venus, Neptun,

Olimp şi Mamaia (numite uneori şi Riviera Română) sunt printre principale atracţii turistice pe timp

de vară. În timpul iernii, staţiunile de schi de pe Valea Prahovei şi din Poiana Braşov sunt

destinaţiile preferate ale turiştilor străini.

Pentru atmosfera lor medievală şi pentru castelele aflate acolo, numeroase oraşe

transilvănene precum Sibiu, Braşov, Sighişoara, Cluj-Napoca sau Târgu Mureş au devenit nişte

importante puncte de atracţie pentru turişti. De curând s-a dezvoltat şi turismul rural ce se

concentrează asupra promovării folclorului şi tradiţiilor. Principalele puncte de atracţie le reprezintă

6

Castelul Bran, mânăstirile pictate din nordul Moldovei, bisericile de lemn din Transilvania ori

Cimitirul Vesel din Săpânţa. Alte atracţii turistice importante din România sunt cele naturale precum

Delta Dunării, Porţile de Fier, Peştera Scărişoara şi încă alte câteva peşteri din Munţii Apuseni.

Bucovina este situată în partea de nord a României, în nord-vestul Moldovei. Regiune

montană pitorească, cu tradiţii etnografice ce dăinuie nealterate, Bucovina se remarcă printr-o

activitate turistică dinamică, datorată în primul rând mânăstirilor. Cele cinci mânăstiri cu pictură

exterioară, intrate în patrimoniul turistic mondial, îşi păstreaza frumusetea după mai bine de 450 de

ani.

Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale şi a istoriei sale bogate,

având de asemenea o contribuţie importantă la economia ţării. În 2006, turismul intern şi

internaţional a asigurat 4,8% din PIB şi aproximativ jumătate de milion de locuri de muncă (5,8%

din totalul locurilor de muncă).

După comerţ, turismul este cea de-a doua ramură importantă din sectorul de servicii. Dintre

sectoarele economice ale României, turismul este unul dinamic şi în curs rapid de dezvoltare, fiind

de asemenea caracterizat de un mare potenţial de extindere.

După estimările Consiluilui de turism din lume a călătorilor4, România ocupă locul 4 în topul

ţărilor care cunosc o dezvoltare rapidă a turismului, cu o creştere anuală a potenţialului turistic de

8% din 2007 până în 2016. Numărul turiştilor a crescut de la 4,8 milioane în 2002, la 6,6 milioane în

2004. De asemenea, în 2005, turismul românesc a atras investiţii de 400 milioane de euro.

Numărul turiştilor străini care au sosit în România in anul 2008

Austria - 210.143

Bulgaria - 1.114.082

Franţa - 183.360

Germania - 521.675

Grecia - 117.900

Italia - 433.167

Polonia - 276.525

Regatul Unit - 128.150

Spania - 70.970

Ungaria - 1.950.380

4 World Travel and Tourism Council7

I.1 Potenţialul spaţiului turistic din judeţul Constanţa

O ierarhizare a judeţelor după potenţialul turistic, infrastructura turistică şi nivelul de

valorificare turistică, indică pe primele locuri judeţul Constanţa şi Municipiul Bucureşti.5

Judeţul Constanţa este situat în partea sudică a platoului Dobrogea. Climatul este unul

temperat. Dunărea este graniţa judeţului pe o lungime de 37 km vest şi la est graniţa este dată de

ţărmul Mării Negre. Judeţul este traversat de la est la vest de Canalul Dunăre-Marea Neagră, care

are o lungime de 64,5 km. Porturile principale pe Dunăre sunt: Ostrov, Oltina, Cernavodă şi

Hârşova. Portul Constanţa se găseşte pe tărmul vestic al Mării Negre, la 182 mile maritime depărtare

de Strâmtoarea Bosfor si la 85 mile maritime de orasul-port Sulina, locul unde Dunărea se varsă în

Marea Neagră.

Din punct de vedere administrativ, Judeţul Constanţa are 3 municipii: Constanţa (reşedinţa

de judet), Medgidia si Mangalia, si opt oraşe. 

Judeţul Constanţa cuprinde unele dintre cele mai reprezentative baze turistice din Romania.

Prin localizarea geografică, clima, relief, vestigii arheologice, rezervatii naturale, baza de cazare,

agrement şi tratament, posibilităţi de efectuare a unor excursii şi croaziere, teritoriul judeţului oferă

o gama largă de activităţi turistice.

Potenţialul turistic al litoralului marin este destul de complex impunându-se atât prin apa

mării, cât şi prin resursele balneare. Unele obiective cultural-istorice şi economice situate în

apropiere se asociază celor naturale, conferindu-i litoralului condiţii pentru a răspunde unei palete

largi de motivaţii turistice: odihnă, cura balneară complexă, agrement nautic şi sportiv, divertisment

cultural etc.

Litoralul românesc reprezintă cea mai importantă zonă turistică ,concentrând aproape

jumatate din capacitatea hoteliară a Romaniei şi aproximativ 2/3 din totalitatea posibilităţilor de

cazare oferite turismului internaţional. Întregul judeţ Constanţa are o capacitate de cazare de

150.000 locuri pe zi în structurile hoteliere, aceasta însemnând 45 % din locurile de cazare ale

României, aproximativ 60% din circulaţia turistică internă şi internaţională.

Anul 2007 a stabilit un record absolut în ce priveşte numărul total de turişti sosiţi pe litoral,

1,5 milioane. Din păcate numărul de turişti străini a fost de numai 55.000, la mare distanţă de

recordul absolut de turişti străini sosiţi pe litoralul românesc, 600.000 în anul 1975.

5 Revista de Politică Ştiinţei şi Scientometrie –Număr Special 2000 – ISSN – 1582 - 12188

Nota caracteristcă a spaţiului constănţean este dată de litoralul Mării Negre. Acest pământ al

făgăduinţei se întinde în judeţul Constanţa pe o lungime de peste 100 de km.(din totalitatea de 244

care formează ieşirea la mare a României),între Capul Midia şi campingul 2 Mai.

Plaja litoralului românesc, adăpostită la baza falezei între Constanţa şi Mangalia şi cu o largă

extindere în restul litoralului, are o orientare ce permite expunerea ei la soare în tot cursul zilei de

vară (peste 10 ore) ceea ce se întâlneşte pe puţine plaje din Europa. În general plaja este naturală, are

lăţimi de 400-500 m la Mamaia şi Techirghiol şi 18-50-200 m în rest, iar nisipul, cuarţos, calcaros

sau organic cu puritate ridicată şi granulaţie fină spre medie, se prezintă aproape în permanenţă

uscat.

Valorificarea potenţialului turistic al litoralului românesc, prin activităţile turistice

organizate, începe în a doua jumătate a secolului XIX, când pe malul lacului Techiorghiol sunt

amenajate stabilimente balneare şi se ridică primele hoteluri.

Majoritatea staţiunilor au o organizare stereotipică, pornind de la planul apei, ce comportă

sau nu echipamente tehnice anexe, un port de plăcere etc. Împrejurul planului apei se află structurile

de cazare (hoteluri, vile, sate de vacanţă, tabere), care pot cuprinde şi diferite dotări pentru recreere

şi distracţii. Urmează spre exterior, spaţii periferice fără construcţii, frecvent agricole, sau rezervate

pentru extinderi ulterioare.

Pe lânga turismul litoral si balnear, în ultimii doi ani exista tendinta dezvoltarii unui alt tip de

turism - de afaceri, prin existenta unor complexe turistice moderne, care pun la dispozitie sali de

conferinte si în general, au toate conditiile pentru desfasurarea întâlnirilor de afaceri la orice nivel.6

Capacitatea turistica a judetului Constanta cuprinde un total de 740 de unitati, din care:

269 hoteluri, 236 vile turistice, 12 campinguri, 13 tabere, 174 vile-bungalow, 8 unitati de tratament.

Lacuri: Techirghiol (cel mai bogat lac pentru nămol terapeutic din Romînia), Bugeac,

Oltina, Corbu, Tasaul, Tatlageac, Sinoe, Siutghiol etc.

Peşteri: complexul natural de la Gura Dobrogei, situat între Limanu si Târgusor, format din

trei pesteri: Limanu, Liliecilor si La Adam, unde trăiesc mari colonii de lilieci.

Rezervaţii naturale: Dunele marine de la Agigea, Canaralele de la Harsova (rezervaţie

geologică si paleontologică), Canaraua Fetii (rezervaţie de faună), Pădurea Hagieni.

Staţiuni: Costineşti (numită şi Staţiunea tineretului), Eforie Nord (la 14 km de Constanţa,

staţiunea a fost înfiinţată in 1894, când a fost construit aici un sanatoriu), Eforie Sud (fosta staţiune

6 http://ct.politiaromana.ro/ro/descriere-judet/turismul/turismul.php?meniu=descriere-judet

9

Carmen Sylva era în 1930 cea mai importantă staţiune de pe litoralul românesc), Jupiter - Cap

Aurora, Mamaia (cea mai mare staţiune turistică din România, ale cărei începuturi datează din 1906

- 1919), Mangalia (vechea colonie grecească - Callatis - fondată in sec.4 î.e.n.), Neptun - Olimp,

Saturn, Venus, Techirghiol (staţiune permanentă pe malul lacului cu acelaşi nume).

Vestigii istorice: ruinele cetăţii Histria (cea mai veche aşezare grecească din România,

fondată în 657 î.e.n. de către coloniştii greci veniţi din Milet), cetatea Tomis (fondată de grecii din

Milet în secolul 6 î.e.n.), casa română cu mosaic din Constanţa (ridicată în sec 3 - 4 e.n., este un

monument unic în această parte a Europei), cetatea Callatis de la Mangalia.

Clădiri religioase: Moscheea din Constanţa (construită în 1910), Catedrala ortodoxă din

Constanţa (ridicată în 1883 - 1895), moscheea Sultan Esmahan din Mangalia (datând din 1590),

Mânăstirea Dervent, Mânăstirea Basarabi etc.

Muzee: Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa (aici se găsesc colecţii de

istorie grecească, romana şi bizantină), Muzeul de Ştiinţe Naturale (incluzând Acvariul, Delfinariul,

Planetariul si Observatorul astronomic), Muzeul de Artă din Constanţa, Muzeul Mării din Constanţa,

Muzeul Marinei din Constanţa.

La baza dezvoltării şi organizării de ansamblu a litoralului românesc al Mării Negre a stat

planul general de sistematizare a zonei, care a împletit dezvoltarea turistică cu cea economică şi

socială. Conform acestui plan s-a trecut la dezvoltarea şi dotarea staţiunilor existente şi la

construirea salbei de staţiuni între oraşul Mangalia şi lacul Tatleageac: Olimp, Jupiter, Cap Aurora,

Venus, Saturn. A fost „operaşiunea turistică” de cea mai mare amploare iniţiată de stat, prin care s-a

urmărit crearea unei adevărate regiuni turistice litorale punând în valoare toate resursele existente.

Mamaia-(la 3 km nord de Constanţa), este dezvoltată pe o faşie de nisip scăldată la răsărit de

valurile mării, iar la apus de apa dulce a lacului Siutghiol. Primul stabiliment balnear datează din

perioada 1906-1919, în prezent fiind una din cele mai frumoase staţiuni maritime europene. De-a

lungul plajei se înşiră elegante şi cochete hoteluri (de trei, patru sau chiar cinci stele), terenuri de

sport, pişcine în aer liber, discoteci, parcuri de agrement, teatrul de vară. Există multe posibilităţi de

practicare a sporturilor pe apa şi de învăţare a yachtingului şi a înotului, posibilităţi de pescuit pe

lacul Mamaia;

Eforie Nord - (la 14 km sud de Constanţa), staţiune balneoclimaterică permanentă (6-20 m

altitudine), pe fâşia litorală dintre lacul Techirghiol şi Marea Neagră. Staţiunea şi-a început

activitatea în 1894, când Eforia Spitalelor Civile din Bucureşti a construit aici un sanatoriu. A doua

staţiune a litoralului (ca mărime), Eforie Nord este renumită în toată Europa datorită tratamentelor

10

cu factori naturali existenţi aici. Cele două baze de tratament cu funţionare permanentă posedă

instalaţii pentru băi calde (cu apa sărată concentrată provenită din lacul Techirghiol sau din mare).

Costineşti - (la 28 km sud de Constanţa), staţiune balneoclimaterică estivală (2-4 m

altitudine), denumită şi 'Staţiunea Tineretului'. Plaja întinsă, cu nisip fin, este orientată spre sud, şi

expusă la soare în tot cursul zilei (specific de care beneficiază puţine plaje din Europa), fiind

amenajată pentru talasoterapie si helioterapie (durata de strălucire a soarelui este de 10-12 ore pe zi);

Eforie Sud - (la 18 km sud de Constanţa), staţiune balneoclimaterică a cărei minunată riviera

maritimă coboară în trepte succesive spre plaja, lungă de aproximativ 2 km. Fosta staţiune Carmen

Sylva, deţinea primul stabiliment balnear din Dobrogea (1892) iar din 1930 era cea mai importantă

bază turistică a litoralului românesc. Faleza litorală (de la a cărei înălţime de 25-35 m se deschide o

splendidă panoramă), discotecile, teatrul în aer liber, sunt atracţii ale acestei staţiuni ce uimeşte prin

mulţimea florilor sale;

Neptun-Olimp - (la 6 km de Mangalia), staţiune balneoclimaterică (la o altitudine de 5-20

m) pe pragul de nisip dintre mare şi pădurea Comorova, fiind o oază de linişte şi prospeţime, o

adevărată gradină a litoralului românesc. Caracteristicile definitorii ale acestui complex turistic

modern sunt calitatea şi eleganţa, atât în ceea ce priveşte confortabilele vile şi hoteluri, cât şi prin

serviciile de alimentaţie publică pe care le oferă. Se pot practica nenumărate sporturi (teren de

echitaţie, terenuri de tenis, debarcaderul cu ambarcaţiuni pentru plimbarea pe lac). De asemenea

există numeroase cabarete şi cluburi, parcuri de distracţie. Neptunul dispune de o modernă bază de

tratament (electroterapie, hidroterapie, tratamente cu nămol, săli de gimnastică, saună, tratament cu

Gerovital si Aslavital, produse terapeutice ronâneşti de renume mondial prevenind îmbătrânirea

prematură şi regenerând organismul);

Jupiter-Cap Aurora - (la 40 km de Constanţa şi la 4 km de Mangalia), staţiuni climaterice

estivale, între pădurea Comorova şi tărmul mării. Plaja staţiunii Jupiter se întinde pe o distanţă de 1

km într-un golf pitoresc. Cap Aurora, cea mai tânără staţiune a litoralului românesc atrage

nenumăraţi turişti prin frumuseţea peisajului şi a hotelurilor sale, cu nume de pietre preţioase.

Ambarcaţiunile de pe lacul Tismana, terenurile de sport, teatrul şi cinematograful în aer liber,

pişcinele, discotecile, contribuie la realizarea unei vacante de neuitat;

Mangalia - (la 44 km de Constanţa), staţiune balneoclimaterică permanentă. Este o aşezare

de aceeaşi vârstă cu Tomisul, colonia antică purtând numele de Callatis (de la râul Calles din Asia

Mică). A fost întemeiată de greci în sec.VI î.Hr, şi dezvoltată apoi de romani (sec. II-IV d.Hr) şi

revitalizată de genovezi (sec. XIII-XIV) care o numesc Pangalia. Mangalia, cea mai sudică staţiune

11

de pe litoralul Mării Negre. Are o climă dulce, asemănătoare cu cea mediteraneană, ceea ce face ca

primăvara să sosească mai devreme, iar toamna sa întârzie aici mai mult. Mangalia este singura

staţiune maritimă care deţine izvoare minerale (sulfuroase, mezotermale şi radioactive, folosite din

antichitatea romana). Baza de tratament include secţii de recuperare medicală, instalaţii pentru băi

calde cu apa sulfuroasă şi cu apa de mare, namoloterapie, kineoterapie, hidroterapie, sauna, sali

pentru gimnastica medicala, cabinete de geriatrie (tratamente cu Gerovital). În staţiune se poate

practica echitaţia, se pot vizita Muzeul de arheologie, Moscheea Esmahan Sultan (stil maur, 1590).

Vestigiile bazilicii romano-bizantine sec.V-VI);

Venus - (la 5 km de Mangalia), staţiune balneoclimaterică sezonieră, pe un promontoriu

caracterizat prin coborârea în pantă, ce formează un frumos amfiteatru. Staţiunea, ce poartă numele

zeiţei frumuseţii, dispune de o salbă de hoteluri cu nume de fete, hoteluri cu un stil arhitectural

original.

Saturn - (la 42 km de Constanţa si la 1 km de Mangalia), staţiune climaterică estivală (3-10

m altitudine) care beneficiază de cca 25 de zile însorite pe luna. Apa mării are, în timpul verii, o

temperatură medie de 20-25C;

Techirghiol-(la 18 km sud de Constanţa), staţiune balneoclimaterică permanentă, pe malul

lacului cu acelaşi nume (15-20 m altitudine), într-o vâlcea înconjurată de mici coline. Iernile sunt

blânde iar verile sunt călduroase, predominând timpul senin. Principalii factori naturali terapeutici

sunt apa sărată şi nămolul sapropelic al lacului Techirghiol. Staţiunea dispune de cinci baze de

tratament în cadrul cărora există numeroase instalaţii (pentru băi calde la vane sau bazine cu apa

sărată concentrată provenită din lac, pentru bai calde cu nămol şi pentru împachetări calde cu nămol,

pentru aerosoli, hidroterapie.

12

I.2 Factorii determinanţi ai dezvoltării turismului

Multitudinea factorilor care influenţează dezvoltarea turismului a determinat specialiştii în domeniu

ca, din considerente teoretice şi practice, să-i grupeze în funcţie de anumite criterii, şi anume:

În raport cu importanta lor în determinarea fenomenului turistic:

- factori primari - oferta turistică, veniturile populaţiei, timp liber, mişcarea populaţiei;

- factori secundari – cooperarea internaţională, facilităţile de viză, măsuri de natură

organizatorică, servicii complementare etc.

După natura provenienţei şi sensul intervenţiei:

- factori exogeni ( exteriori activităţii de turism) – sporul natural al populaţiei, care determină

o creştere a numărului de turişti potenţiali, creşterea veniturilor destinate practicării

turismului, creşterea gradului de urbanizare, amplificarea mobilităţii populaţiei ca rezultat al

motorizării;

- factori endogeni ( interiori activităţii de turism) – lansarea de noi produse turistice, în

concordanţă cu nivelul cererii, diversificarea gamei serviciilor oferite, ridicarea nivelului de

pregătire a personalului din turism etc.

   După gradul de atractivitate, exist:

- factori de atracţie: peisaje inedite, factori naturali de cură, ospitatlitatea, atracţii antropice,

manifestări cultural-artistice şi sportive de amploare.

- factori relativi restrictivi: artere rutiere aglomerate, zone poluate.

După profilul de marketing ( influenţa asupra celor două laturi ale pieţei turistice):

- factori ai cererii – veniturile populaţiei, urbanizarea, timpul liber, dinamica evoluţiei

populaţiei etc.;

- factori ai ofertei turistice – diversitatea şi calitatea serviciilor, costul prestaţiilor, nivelul de

pregătire şi structura forţei de muncă etc.

Cererea turistică reprezintă “cantitatea”7 dintr-un produs turistic pe care diverşi agenţi economici

-individ, grup – sunt dispuşi să o cumpere, la un moment dat, pentru diverse niveluri de preţ/tarif,

celelalte variabile fiind presupuse stabile.

7 „Cantitatea dintr-un anumit produs turistic poate fi exprimată prin :număr de locuri solicitate, număr de vizitatori (sosiri), număr de zile – turist etc.

13

Indiferent de încadrarea de nevoi, putem afirma că turismul vine în întâmpinarea unor solicitări

ale organismului, mai mult sau mai puţin conştientizate de individ. Psihologii apreciază că cererea

turistică este generată de două categorii de necesităţi: biologice şi psihologice, respectiv, necesitatea

de echilibru şi necesitatea de aliniere sau imitare a anumitor categorii şi grupuri sociale8.

Creşterea timpului liber este consecinţa directă a diminuării timpului de lucru, în contextul

creşterii productivităţii muncii şi a revendicărilor sindicale din întrega lume. Diminuarea durateai de

lucru s-a manifestat în patru direcţii, conducând la patru categorii de timp liber, generatoare de patru

categorii de tursim9 şi anume:

1. Reducerea duratei zilnice de lucru de la 14 ore la 9 ore şi, respectiv, la 8 ore a creat posibilităţi

de evadare cotidiană din marile aglomerări urbane.

2. Reducerea duratei săptămânii de lucru de la 6 zile la 5 zile şi chiar la 4 şi jumătate a generat

posibilitatea turismului de week-end.

3. Reducerea numărului de săptămâni de lucru, respectiv creşterea duratei concediului anual

plătit, a condus la împletirea celor două condiţii necesare practicării turismului: timp liber şi

mijloace financiare.

4. Creşterea duratei de şcolarizare, de formare profesională şi retragerea timpurie din viaţa activă

au redus considerabil durata de lucru în cadrul duratei de viaţă.

Venitul reprezintă suportul financiar al oricărui act de consum, inclusiv turistic.

Rata consumului turistic poartă amprenta venitului individual. Dar, pentru a afecta turismului o

parte mai mare din venitul individual este absolut necesar ca venitul să atingă sau să depăşească un

anumit prag. Peste acest prag devine posibilă satisfacerea nu numai a necesităţii vitale, ci şi a celor

„create”10.

Pentru cererea turistică, populaţia reprezintă un adevărat „rezervor”.

Reacţia cererii turistice la modificările demografice este însă foarte slabă, chiar şi în regiunile cu

un nivel ridicat de dezvoltare economică. Regiunile cu cea mai puternică creştere a populaţiei îşi

modofică cel mai lent ponderea turiştilor în totalul populaţiei. Semnificativă este evoluţia intensităţii

turistice redată prin intermediul raportului număr turişti / populaţie dintr-o zonă geografică sau la

nivel mondial.

8 Cristina Cristureanu, Economia şi politica turismului internaţional, Editura ABEONA, Bucureşti, 1992, p.110.9 I. Cosmescu, Turismul, Editura Economică, Bucureşti, 1998, p.86.10 Mariana Bucur-Sabo (1994), Lucr.cit., pg.26

14

Urbanizarea, consecinţa a industrializării, implică o anumită structură şi dezvoltare economică,

generatoare – la rândul său – de impulsuri motivaţionale şi disponibilităţi materiale, reflectate în

cererea turistică.

Centrele urbane sunt emiţătoare de turişti dornici să evadeze din atmosfera poluată, din viaţa

trepidantă. Cu cât aglomerările urbane sunt mai dense, cu atat creşte proporţia cererii turistice pe

plan naţional.

Oferta turistică reprezintă „cantitatea” dintr-un anumit produs turistic pe care agenţii

economici specialuzaţi - deţinători de bază materială ce intervin în procesul producţiei turistice

şi/sau distribuitori – sunt dispuşi să o cedeze cumpărătorilor, la un moment dat, pentru diverse

niveluri de preţ/tarif. Şi în cazul ofertei turistice regăsim corespondenţa dintre scara posibilă de

preţuri şi „cantitatea” dintr-un produs turistic, de data aceasta, disponibil pentru vânzare.

Oferta turistică are drept element particular faptul că reuneşte un ansamblu de elemente

materiale şi imateriale oferite consumatorilor în vederea satisfacerii nevoilor acestora, respectiv:

1. cadrul şi potenţialul natural şi antropic.

2. factorii generali ai existenţei şi activităţii umane ( limba, cultura, obiceiurile, folclorul,

ospitalitatea, politica, economia).

3. infrastructura generală: reţeaua de transporturi, comunicaţii, telecomunicaţii, de

aprovizionare cu apa, cu electricitate, canalizare, salubritate ş.a.

4. echipamentul turistic ( infrastructura specifică) – unitaţi de cazare, de alimentaţie publică,

baze de tratament, căi de acces turistic, amenajări sportive şi de agrement.

5. servicii turistice – suită de activităţi prestate de către personalul care lucrează în acest

sector. Ele sunt ataşate componentei materiale a produsului, o completează şi nuanţează, conducând

la satisfacţii sau insatisfacţii în actul de consum turistic.

Competenţele ofertei turistice

Resurse + Servicii = Produs turistic + Preţ, distribuţie, promoţie = Oferte turistice

Cererea şi oferta turistică se găsesc în relaţii de cauzalitate, atât oferta, cât şi cererea

putându-se situa una faţă de cealaltă pe poziţie de factor determinant de evoluţie sau pe poziţie de

rezultanţa a acestei evoluţii. Din aceasta cauză, particularităţile produsului turistic imprimă şi ofertei

turistice anumite particularităţi specifice, adaptate ca volum, structură şi ca diversitate direcţionate

15

spre satisfacerea cererii de consum a clientelei participante la diferite forme de turism, cu luarea în

considerare a factorilor care stimulează sau limitează circulaţia turistică.11

Promovarea produsului turistic este o formă specifică de comunicare, care constă în

transmiterea pe diferite căi de mesaje şi informaţii menite să-i informeze pe operatorii de turism şi

pe turiştii potenţiali asupra caracteristicilor produsului turistic şi asupra elementelor componente ale

serviciilor turistice oferite spre comercializare, să le dezvolte o atitudine pozitivă faţă de

întreprinderile prestatoare de servicii turistice, cu scopul de a provoca modificări favorabile în

mentalitatea şi obiceiurile turiştilor.

Promovarea are, un rol de prim rang întrucât produsul turistic nu poate fi prezentat clientului

sub forma, de pildă, a unui eşantion de marfă, tot aşa cum, de altfel, nu poate fi stocat în timp, fiind

necesară comercializarea pe măsura oferirii lui. Rezultă deci că politica promoţională, mai precis

politica de comunicare, trebuie să suplinescă toate aceste funcţiuni (figura 2).

Politica de promovare Figura 2

I.3 Studiul motivaţiei turistice

11 http://www.eu-turistul.ro/analiza-pietei-turistice-romanesti/5-oferta-turistica.html16

Obiectivele unităţii turistice

Concretizare

Politica de promovare

Strategii

Corelarea cu instrumentarul marketingului turistic

-politica produsului turistic

-politica preţurilor şi tarifelor

-politica de distribuţie

Mesaje promoţionale

Anunţurile publicitare

Promovarea vânzărilor

Vânzarea personală

Relaţii publice Lobby

E-mailWebsite

pe internet

Telemarketing

Mixul promoţional

Consumatorul este un univers al colectivităţii12, psihologia sa înscriindu-se într-o

antropologie a culturii, care are în vedere forma social a grupului, integrarea sa în societatea global,

sistemul de sancţiuni şi recompense, scopurile grupului. Actul consumului satisfăcând o dorinţă,

detensionează rapotrul individului cu mediul. Deci “motivaţiile sunt scopuri pe care şi le propune

consumatorul pentru reducerea unei stari de tensiune, după V.J.Howard, iar satidfacţiile vor restabili

echilibrul ( cum menţionează P. Lazarsfeld), “procesul desemnând un animit comportament” ( T.

Andrews).

În cazul turismului, motivaţia sau motivele de călătorie cuprind, în esenţă, trebuinţe,

impulsuri, intenţii, valenţe şi tendinţe specific, cu caracter procesual, influenţate de o multitudine de

factori, dintre care nu lipsesc aspecte ale mediului, atitudinile faţă de acestea şi faţă de propia

persoană, scopul conştient că răspund pragmatic la trebuinţe prin călătorie.

Nivelele piramidei motivaţionale umane a lui Maslow se pot regăsi în cercetarea ştiinţifică

turistică, după cum urmează:

Motivaţia socială ( de afiliaţie, de adeziune, identificare cu alţii, apartenenţă la grup,

comunitate culturală) se identifică în nevoia omului de a căuta grupul de excursionişti, de a se

integra în acest grup etc.;

Motivaţia cognitivă ( necesitatea de a şti, de a înţelege, de a descoperi) se identifică în nevoia

de cunoaştere a tradiţiilor, obiceiurilor, meşteşugurilor, istoriei, culturii, altor centre de civilizaţie;

acestă nevoie creşte pe măsură ce se adânceşte specializarea activităţilor actuale;

Motivaţia de concordanţă între cunoaştere, simţire şi acţiune, contribuie la integrarea

personalităţii şi se regăseşte în acţiunile turistice la un caracter coparticipativ, în nevoia de a găsi

locuri liniştite în mijlocul naturii etc.;

Motivaţia de repaus şi reconfortare, ca principală motivaţie turistică, este satisfăcută printr-

un complex de condiţii şi mijloace, în afara reşedinţei indivizilor;

Motivaţia estetică exprimă tendinţa oamenilor spre frumos, spre artă, cultură şi civilizaţie,

spre peisaj inedit etc.

Motivaţia turistică se regăseşte în unul din urmatoarele scopuri: destindere, divertisment,

dezvoltare, şi niciodată nu este pură.

În literatura de specialitate13 au apărut şi alte forme de manifestare a motivaţie turistice:

12 E Dichter, Psihology in market research, Harvard Business Reciew, 1947.13 Pierre Py "Le tourisme. Un phénomčne économique", La documentation française, Paris, 1986

17

ˇ        motivaţia de evadare din mediul cotidian care, de obicei este un mediu stresant, obositor;

ˇ        motivaţia de recuperare ca necesitate biologică;

ˇ        motivaţia etnică - oportunitatea de întoarcere la rădăcini, de întărire a legăturilor familiale;

ˇ        motivaţia ludică - dorinţa de întoarcere în copilărie;

ˇ        motivaţia de oportunitate a obţinerii sau păstrării a prestigiului pentru alinierea la standardul

de viaţă care asigură un anumit prestigiu social;

ˇ        motivaţia legată de oportunitatea de autoregăsire, necesitatea spirituală a individului care

doreşte să se apropie de natură, de o anumită cultură (de exemplu: oferta de turism rural);

ˇ        motivaţia de activare onirică: foarte mult timp turismul a reprezentat un vis pentru multi

consumatori de turism. Astăzi, turismul intră tot mai mult in sfera serviciilor necesare devenind

"un bun de larg consum";

ˇ        motivaţia educatională;

ˇ        motivaţia de shopping.

Noile motivaţii de consum turistic imprimă modificări ale ofertei si ale prezentării ofertei. Două

dintre noile tendinţe sunt: interesul crescut pentru vacanţele de întreţinere şi înfrumuseţare şi vacanţa

„activă intelectual”. Timpul alocat vacanţei nu mai este un timp mort ci unul de acumulare.

Motivele nu sunt deloc simpliste, ci se nuanţează în permanenţă. Se vorbeste de diverse

experienţe, pe care produsul turistic le facilitează. Este vorba despre: experienţa de explorare,

experienţa socială, experienţa biotică si experienţa optimizantă. Markwell dezvoltă ideea şansei,

furnizate de turism de stimulare fizică, prin interacţiunea completă cu natura.

Turismul nu înseamnă evadarea din ceea ce esti ci regăsirea adevăratului eu. Un slogan de

tipul „Aici poţi să fii tu însuţi” exploatează această nevoie.

Motivaţiile de consum turistic stau la baza mesajului publicitar, utilizate în alegerea axului

psihologic. Acestea sunt tendinţe principale care ascund motivaţiile de consum turistic, însă lumea

este în schimbare iar motivaţiile cunosc modificări radicale.

II Cuantificarea dezvoltării durabile a spaţiului turistic din judeţul Constanţa

18

MP

MS ME

RM

RF

CT PM

DD

RU

II. 1 Conceptul de dezvoltarea durabilă în turism

Conceptul de durabilitate provine din literatura de specialitate, referindu-se la modelul de

utilizare a resurselor. Întradevăr, gestiunea unei resurse se defineşte drept durabilă dacă, fiind

cunoscută capacitatea sa de refacere, nu se exagerează în exploatarea sa peste un anumit prag.14

Conceptul de dezvoltare durabilă incumbă performanţe pe trei planuri:

de ordin economic - creşterea gradului de exploatare şi valorificare a resurselor;

de ordin ecologic - reciclarea, evitarea degradării mediului, reducerea sustragerii terenurilor

din circuitul agricol;

de ordin social - creşterea numărului locurilor de muncă, practicarea unei meserii tradiţionale,

atragerea populaţiei în practicarea turismului, ca măsuri de regenerare fizică, psihică, etc.

Cmplexitatea şi interdependenţa unui număr mare de factroi ce acţionează în turism fac tot

mai dificil de identificat soluţii de către agenţii de turism. Pentru a putea demonstra această opinie,

este necesar să cuprindem, alături de dezvoltarea durabilă (DD), şi alte concepte în interdependenţe:

a) protecţia mediului (PM) – calitatea serviciilor turistice (CT);

b) mediul economic ( ME) – mediu social (MS) – mediu politic (MP);

c) resurse material (RM) – resurse financiare (RF) – resurse umane (RU), concepte care, schematic,

sunt prezentate în figura 2.

Figura 2.1 Strategiile dezvoltării durabile

Alegerea celor trei elemente din triunghiurile din figura 2.1 nu este întâmplătoare, deoarece

pentru România perioada actuală este o perioadă de definire a strategiei de relansare şi dezvoltare a

14 Florina Bran, Rojanschi Vladimir “Cuanitifarea dezvoltării durabile” , Editura Economică, Bucuresti, 2006.19

turismului pe baza propietăţii private, pe de o parte, precum şi a principiilor economiei de piaţă, pe

de altă parte.

Conceptul de turism durabil este legat de procesul de creştere a populaţiei, a nivelului său de

trai şi a capacităţii de suport a mediului natural. Strategia de realizare a unui turism durabil

presupune: respect şi grijă faţă de modul de viaţă al comunităţii umane, creşterea nivelului de viaţă a

habitatelor umane, conservarea bio – ecosistemului Terrei, a bio-diversităţii acesteia, reducerea

exploatării resurselor epuizabile şi păstrarea capacităţii de susţinere a Terrei, schimbarea atitudinii

individuale în favoarea dezvoltării durabile, posibilităţile comunităţilor de a-şi păstra propriul mediu

ambiant, paralel cu realizarea cadrului naţional pentru dezvoltare şi conservare integratoare.

În condiţiile încorporării principiilor dezvoltării durabile în strategia de dezvoltare a

României, valorificarea superioară a resurselor turistice se impune cu pregnanţă. Aceasta presupune

atât o valorificare complexă şi eficientă în contextul unui "turism intensiv", cât şi o protejare şi

conservare a resurselor turistice, multe dintre ele epuizabile într-un viitor apropiat.

Sistemul economiei de piaţă şi stilul de viaţă tind să creeze un mediu omogen, iar tradiţiile

cultural strict legate de resurse locale şi de nevoile reale impuse de factorii naturali au un rol

important în păstrarea sănătăţii, a diversităţii parametrilor ecologici naturali. De aceea, dezvoltarea

durabilă trebuie să prezinte anumite soluţii, modele de dezvoltare alternative, tehnici curate,

nepoluante, schimbarea modelelor de producţie şi de consum actuale care contribuie la distrugerea

echilibrelor geochimice ale Terrei.

Pe termen lung, costurile financiare pentru susţinerea unui turism durabil pot apărea ca fiind

ridicate, iar costurile ulterioare pentru refacerea ecologică sunt mult mai mari, iar de multe ori

efectele negative asupra naturii sunt ireversibile.

Obiectivele strategice sunt acele stimulente oferite de către guvern pentru dezvoltări turistice

care prezintă instrumente folosite în realizarea obiectivelor stabilite prin politica dezvoltării durabile

în domeniul turismului.

Principalele obiective politice în cadrul strategiei de turism sunt:

dezvoltarea unui sector turistic, care sub toate aspectele şi la toate nivelurile, să se situeze la o

calitate ridicată şi nu neapărat la costuri ridicate;

încurajarea folosirii turismului în schimburile culturale şi economice;

repartizarea beneficiilor turismului atât direct, cât şi indirect;

conservarea resurselor naturale şi cultural ca parte şi premise ale dezvoltării turismului, care să

reflecte tradiţiile locale;

20

acordarea unui larg sprijin sectoarelor unde se intersectează turismul local cu cel internaţional

prin politici şi programe de dezvoltare şi printr-un sistem de facilităţi financiar-economice;

maximizarea încasărilor valutare pentru a asigura excedentul balanţei de plăţi;

atragerea turiştilor cu posibilităţi financiare ridicate;

creşterea populaţiei ocupate, în general, şi în mod deosebit direct sau indirect în turism;

încurajarea regiunilor periferice prin creşterea veniturilor şi a populaţiei ocupate şi de aici

oprirea emigraţiei.

Orice plan de acţiune trebuie să includă pe lângă arealul protejat şi regiunea înconjurătoare şi

integrarea pe cât posibil în strategia naţională a dezvoltării durabile a turismului. Această elaborare a

planurilor se bazează pe o largă cooperare între ecologi, organizatori în turism şi populaţia locală, iar

planurile respective includ următoarele:

stabilirea clară a scopurilor de protecţie, discuţii şi acorduri privind scopurile dezvoltării durabile

a turismului cu alţi parteneri;

inventarierea resurselor naturale şi culturale ce pot fi utilizate ca potenţial turistic, cu analiza

informaţiilor obţinute;

alcătuirea unor echipe de lucru cu populaţia locală, cu organizaţii regionale sau locale,

guvernamentale/ nonguvernamentale interesate în dezvoltarea turismului;

aprecierea capacităţii de susţinere a diferitelor părţi ale zonelor protejate la nivelul standardelor

de mediu;

identificarea valorilor şi posibilităţilor care stau la baza turismului durabil;

acordarea de consultanţă în activităţile turistice care să fie compatibile cu nevoia de protejare a

arealelor sensibile natural;

nevoia unui management specific, astfel ca zonarea şi selecţia să fie legate de interpretare şi

educaţie;

politica de stabilire a căilor şi mijloacelor de circulaţie şi dezvoltare a sistemelor de transport

durabile;

expunerea completă a strategiei promoţionale şi de comunicare pentru promovarea ideii de areale

protejate în managementul tehnic al noilor produse turistice;

stabilirea programelor de monitorizare a tuturor arealelor protejate, privind vizitarea şi revizuirea

planurilor de dezvoltare cu menţinerea standardelor de mediu.

21

Turismul trebuie să fie durabil astfel prejudiciile activităţilor turistice asupra mediului, care

vor avea un impact negativ asupra societăţii, vor tinde să distrugă însăşi baza pe care s-a clădit

prosperitatea acestui sector.

În ceea ce priveşte rolul statului în asigurarea durabilităţii turismului, politicile guvernelor în

materie de dezvoltare şi promovare a turismului trebuie să fie axate pe următoarele elemente:

crearea unui cadru politic global vizând dezvoltarea durabilă a turismului;

un plan director, delimitând zonele prioritare ce urmează a fi puse în valoare, cu determinarea

tipului produselor turistice adaptabile la condiţiile fiecărei zone şi cu luarea în considerare a

capacităţilor optime ale structurilor de primire turistică;

o reglementare concisă şi raţională relativ la amenajarea turistică a teritoriului, care

trebuie riguros aplicată.

o politică de investiţii şi de incitaţii pentru atragerea investitorilor care să ţină cont de

exigenţele durabilităţii;

elaborarea normelor şi reglementărilor specifice sectorului turismului şi controlarea lor pentru a

menţine nivelurile dorite ale calităţii mediului si ale calităţilor prestaţiilor turistice.

Sectorul privat poate şi este chemat să contribuie la asigurarea durabilităţii turismului. În

acest scop, întreprinderile private trebuie sa integreze în deciziile lor criteriile economice,

sociale, culturale şi ecologice referitoare la investiţii, gestiune, marketing şi resurse umane.

În ceea ce priveşte asociaţiile profesionale şi organizaţiile non - guvernamentale, ele trebuie

să promoveze la rândul lor aceste criterii în cercul membrilor ce le compun.

Modernizarea infrastructurii staţiunilor de pe litoralul românesc al Mării Negre

presupune modernizarea şi creşterea gradului de confort al unităţilor hoteliere al reţelelor de

restaurante de pe litoral prin completarea funcţiunilor şi dotării acestora la nivelul criteriilor de

clasificare pe stele. Este absolut necesar pe litoral să fie amenajate la început câteva unităţi de 4 - 5

stele de capacitate medie sau mică, să se dezvolte capacitatea de cazare a staţiunilor de pe litoral prin

realizarea unei game diversificate de unităţi de tip pensiuni, vile, bungalo-uri, minihoteluri.

22

II. 2 Caracterizarea turismului prin analiza indicatorilor în turism

Sistemul de indicatori statistici ai turismului are rolul de a caracteriza cantitativ şi calitativ,

sub multiple aspect şi conexiuni, procesul activităţii turistice şi legătura cauzală a factorilor ce o

influenţează.

În mod sintetic, exprimat în termeni de cuantificare economică, acesta caracterizează:

- oferta turistică din punctul de vedere al bazei tehnico-materială al forţei de muncă şi al

calităţii serviciilor;

- cererea turistică prin circulaţia turistică internă şi cea internaţională în cadrul teritoriului

unde se desfăşoară activitatea turistică;

- rezultatele valorice ale activităţii turistice prin cheltuieli, încasări şi eficienţă economică;

- caliatea activităţii turistice prin efecte sociale, cultural-educative, politice şi impactul produs

asupra mediului înconjurător.

În funţie de variate criterii, indicatorii statistic ice caracterizează activitatea de turism intern şi

internaţional se pot clasifica astfel:15

după forma de exprimare, aceştia se grupează în:

unităţi naturale;

natural-convenţionale şi valorice (lei, valută);

după conţinutul economic:

indicatori ce caracterizează baza tehnico-materială a turismului şi capacitatea acesteia;

indicatori care exprimă producţia turistică şi consumul intern turistic;

indicatori ce exprimă turismul internaţional, exportul şi importul turistic, evoluţia,

distribuţia şi structura acestuia;

indicatori ce caracterizează costul turismului, venitul şi chetuielile din turism şi eficienţa

economică şi socială a acestuia;

indicatori care caracterizează calitatea serviciilor turistice prestate, precum şi de protejare

a calităţii mediului ambiant.

De asemenea indicatorii statistici ai turismului se pot grupa şi în funţie alte criteri, cum ar fi,

de exemplu:

după destinaţie;

15 „Statistica turismului în statistica ramurilor economiei naţionale”. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996, pag 376-377.

23

după gradul de sezonalitate;

după mijloacele de transport folosite;

după natura activităţii şi conţinutul economic.

Numărul turiştilor din judeţul Constanţa ( Anexe ) sosiţi în primele două luni ale anului

2010 a fost de 21749 persoane, faţă de 23001 în aceeaşi perioadă din anul 2009, înregistrându-se o

scădere de 5,4%. Numărul înnoptărilor este însă mai mare: 51,9 mii înnoptări în perioada ianuarie-

februarie 2010, faţă de 51,4 mii înnoptări în perioada ianuarie-februarie 2009.

Turiştii străini, în număr de 2710 persoane în perioada ianuarie-februarie 2010, sunt cu 660

persoane mai puţini decât în aceeaşi perioadă din 2009 şi deţin o pondere de 12,5% în totalul

turiştilor.

24

III Dimensiunea managerială în organizarea şi amenajarea în zona litorală – Studiu de caz - Constanţa-Mamaia

III.1 Prezentarea zonei turistice Constanţa - Mamaia

Vocaţia turistică a municipiului Constanţa este conferită în egală măsură de situarea sa

geografică şi de profilul cultural-istoric al regiunii.

Aşezarea geografică a Constanţei reprezintă un element esenţial în ecuaţia consolidării

turismului în zonă.Municipiul Constanţa poate dezvolta cu uşurinţă o serie întreagă de produse

turistice, cum ar fi: turismul estival, turismul balnear, turismul de odihnă şi recreare, turismul sportiv

şi nautic, turismul de afaceri şi turismul de croazieră şi de itinerar.

O altă caracteristică importantă o constituie îmbinarea dintre vechi şi nou, dintre tradiţie şi

modernitate. Această complementaritate conferă oraşului un plus de farmec şi creează turiştilor

posibilitatea de a cunoaşte şi înţelege istoria şi tradiţia locurilor pe care le vizitează.

Staţiunea Mamaia, situată în partea de nord a municipiului Constanţa, are cel mai fin

nisip şi cea mai netedă plajă de pe întreaga coastă. Plaja se întinde pe o lungime de 8 km şi are o

lăţime de 100-200 m. Perioada favorabilă helioterapiei este mai lungă de 12 ore pe zi.

Salinitatea mării este scăzută: 15.5 grame pe litru, iar fundul nisipos complet lipsit de pietre,

cu pantă foarte mică. În plus, practic nu există maree la Marea Neagră, aşa că înotul poate fi

practicat în condiţii de siguranţă mult mai bune decât în alte părţi ale lumii.

Principalii indicatori din domeniul turismului pentru municipiul Constanţa şi staţiunea

Mamaia pot fi redaţi cel mai bine prin următorul tabel:

Capacitatea totală de cazare 28.000 locuriNumărul total de unităţi turistice 120Numărul unităţilor turistice din staţiunea Mamaia 83Numărul unităţilor turistice din oraşul Constanţa 37Unităţi turistice de 5 stele 5Unităţi turistice de 4 stele 15Unităţi turistice de 3 stele 40Unităţi turistice de 2 stele 54Unităţi turistice de 1 stea 6Numărul total al turiştilor/an 378.000Numărul turiştilor străini 52.000Durata medie a sejurului 5-7 zileGradul de ocupare pentru staţiunea Mamaia/sezon estival (1 mai – 1 oct.) 75%

25

Zona turistică Constanţa – Mamaia este încadrată de baruri şi restaurante de toate

categoriile, discoteci, terase, magazine, cinematografe, biblioteci, săli de sport, piscine, baze

nautice, săli de conferinţă, unităţi medicale specializate, bănci şi instituţii de credit etc.

În staţiunea Mamaia funcţionează 8 baze nautice de agrement, 4 la Marea Neagră şi 4 pe

Lacul Siutghiol. Acestea oferă turiştilor o gamă largă de servicii specifice: plimbări cu

hidrobicicleta, ridicări cu parapanta, windsurfing şi şcoală de Yachting, scufundări, scutere

acvatice, tractări cu banane gonflabile, tractări cu colaci gonflabili, agrement cu bărci cu vele tip

Catamaran şi Caravelle.

Principala preocupare a administraţiei publice locale a constituit-o, reabilitarea staţiunii

Mamaia, principalul pol de atracţie turistică din regiune.

Primul pas în atingerea acestui deziderat l-a constituit, aşa cum era şi firesc, realizarea

unei infrastructuri aferente, capabile să susţină şi să încurajeze activităţile turistice în acest

perimetru. Astfel, a fost demarat un amplu program de modernizare şi reabilitare menit să înscrie

staţiunea Mamaia în cadrul circuitelor turistice de referinţă pe plan mondial.

În cadrul acestui program au fost întreprinse următoarele acţiuni:

• Reabilitarea spaţiilor publice prin amenajarea Piaţetei Cazino Mamaia şi Piaţetei

Perla, reabilitarea zonelor pietonale şi a falezei de promenadă, achiziţionarea şi

montarea a 256 de bănci de odihnă tip Italia şi repararea şi vopsirea a altor 247 de

bănci existente, montarea de pavele autoblocante pe o suprafaţă de peste 30.000 mp.În cele două

piaţete amenajate în zona Cazino şi în zona Perla au fost construite două scene de spectacole

destinate organizării de manifestări şi evenimente artistice în aer liber, pentru turişti, în perioada

sezonului estival;

• Renovarea şi estetizarea faţadelor tuturor unităţilor turistice din staţiunea Mamaia;

• Montarea de indicatoare rutiere şi indicatoare turistice noi. Pentru a înlesni accesul

turiştilor spre locurile de cazare, au fost amplasate panouri indicatoare în dreptul

hotelurilor din staţiune. Panourile sunt realizate în dimensiuni şi condiţii grafice

identice;

• Amenajarea a 8 locuri de joacă pentru copii, amplasate între hoteluri;

• Amenajarea a 5 fântâni arteziene şi bazine ornamentale moderne;

• Plantarea, în premieră în staţiunea Mamaia, a 146 de palmieri, ca elemente decorative

şi de atracţie turistică;

• Amenajarea de locuri de parcare noi şi reabilitarea parcărilor existente. Turiştii pot

26

parca autoturismele: în parcările păzite ale hotelurilor, în parcările private, păzite şi iluminate, în

parcările publice păzite şi iluminate, pe prima bandă a bulevardului, în zilele de week-end;

• Înfiinţarea unui serviciu de salvamar modern. În acest sens au fost amenajate 10

posturi de observare, au fost achiziţionate 10 bărci cu rame, 2 şalupe rapide şi 20 de

planşe de înot. În cadrul serviciului de salvamar activează 52 de persoane, majoritatea

foşti sportivi de performanţă;

• Amenajarea a 8 baze de agrement nautic care oferă turiştilor o gamă largă de servicii

specifice;

Toate aceste investiţii publice în zonă au constituit atât ipoteza, cât şi suportul necesar

pentru investiţiile private. Astfel, în ultimii patru ani, în staţiunea Mamaia s-au finalizat o serie

întreagă de investiţii private având ca reper fie modernizarea capacităţii de cazare şi

îmbunătăţirea gamei de servicii aferente, fie creşterea gradului de atractivitate a perimetrului prin

înfiinţarea unor noi obiective de interes turistic. Astfel, din surse private, au fost construite trei noi

hoteluri de 5 stele, iar alte unităţi hoteliere şi-au îmbunătăţit sensibil atât clasificarea turistică, cât şi

calitatea serviciilor oferite turiştilor.

În acelaşi context, cu scopul de a diversifica gama serviciilor şi atracţiilor turistice pe care

le oferă zona, au fost create şi lansate noi produse turistice, unice la nivelul regiunii extinse:

• Aqua Magic - cel mai mare parc de distracţii acvatic din Europa Centrală şi de Est,

este situat la intrarea în staţiunea Mamaia, având o suprafaţă de 27.200 mp, adresându-se tuturor

categoriilor de vârstă şi putând primi 2500 de vizitatori pe zi.

• Telegondola - instalaţie complexă de transport pe cablu, destinată tuturor persoanelor

care doresc să admire panorama staţiunii Mamaia. Capacitatea de transport este de 600-1.500 de

persoane/oră, iar turiştii se îmbarcă în două staţii, prima în zona Perla, iar cea de-a doua în zona

Cazino, lungimea traseului fiind de 2.000 m. În acest fel, turiştii au ocazia excepţională să plutească

efectiv pe deasupra staţiunii Mamaia, timp de aproximativ şapte minute, la o înălţime maximă de 50

de metri. Capacitatea unei gondole este de opt locuri, aceasta fiind închisă, cu ventilaţie naturală, cu

protecţie la soare şi puternic vitrată, pentru a asigura o vizibilitate foarte bună. Echipamentele

folosite sunt de ultimă generaţie, în conformitate cu standardele internaţionale în materie, gradul de

siguranţă fiind maxim.

• Autobuze turistice supraetajate

27

III. 2 Concurenţa internă şi internaţională a zonei turistice Constanţa – Mamaia

Concurenţa internă

Dacă ajungi pe litoral şi nu vizitezi staţiunea Mamaia e ca şi când n-ai mers la mare.

Considerată perla litoralului românesc staţiunea Mamaia este cea mai frumoasă dintre staţiuni acum

dar şi în trecut. Plaja lungă şi nisipul fin precum şi celelalte obiective turistice fac din Mamaia cea

mai populată staţiune a litoralului.

Din punctul de vedere al gradului de ocupare, la Mamaia hotelurile sunt pline în proporţie de

80%. La polul opus se află Neptun-Olimp, Venus şi Cap Aurora, ocupate mai puţin de jumătate. La

mijloc, rezistând cu greu pe linia de plutire, se află Eforie Nord şi Sud şi Saturn, dar şi Costineştiul.

Acestea din urma sunt ocupate în proporţie de 50%-60%.

Concurenţa externă

Plaja staţiunii Mamaia se diferenţiază de oferta altor ţări prin orientarea sa spre est şi sud-est

(ce determină expunerea la razele solare de circa 10 ore/zi).Plaja de aproape 8 km lungime şi 100-

200 m lăţime este cea mai mare de pe litoralul românesc şi una din cele mai mari din Europa. Un

mare plus este şi panta lină de coborâre în mare (bună atât pentru adulţi cât şi pentru copii),laţime

mare (pana la 500 m în Mamaia). Menţionăm şi calitatea înaltă a nisipului ce asigură condiţii foarte

bune pentru efectuarea curelor helio-marine (băile de soare şi de mare). Poate rivaliza cu celebrele

plaje de la Cannes sau Saint Tropez fiind acoperită cu un nisip deosebit de fin sau chiar cu faimoasa

plajă sud-americană Copacabana.

Grecia, Bulgaria şi Turcia sunt principalii concurenţi pentru litoralul românesc. Astfel,

oficialii Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism estimează că în acest an 280.000 de turişti îşi

vor petrece vacanţa în Grecia. Pentru Bulgaria se aşteaptă să opteze 250.000 de turişti, în vreme ce

alţi 180.000 de români vor merge în Turcia. Pe litoralul românesc se estimează că vor merge în jur

de 1,4 milioane de turişti.

Nisipurile de Aur este cea mai faimoasa staţiune din Bulgaria. Datorită faptului că se află la

aproximativ 18 km de Varna, într-o zonă protejată, este una dintre cele mai faimoase staţiuni din

lume. Cu o lungime de 3.5 km şi o lăţime de 200 m, plaja ne uimeşte cu nisipurile sale fine de aur.

28

III. 3 Studiu de prefezabilitate pentru obiectivul de investiţii "Riviera Tomis - Constanţa "

III.3.1 Date generale

Denumirea proiectului : Riviera Tomis

Amplasamentul: Faleza Municipiului Constanţa, între “Portul Tomis” şi “Pescărie”.

Titularul investiţiei : Primăria Municipiului Constanţa.

III.3.2. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei

III.3.2.1. Necestatea investiţiei

Scurtă prezentare privind situaţia existentă

Constanţa este al doilea oraş al României, având o populaţie de cca 315.000 locuitori. Este

cel mai mare port din Marea Neagra şi al patrulea din Europa din punct de vedere al tonajului

manipulat. Oraşul are cca 106 hoteluri, din care 5 de cinci stele, 11 de patru stele, 30 de trei stele, 54

de doua stele şi 6 de o stea cu capacitatea de 28000 paturi.

Sezonul turistic este limitat practic la lunile de vară (iunie-august). Numărul de turişti este de

cca 380 000, din care 52 000 sunt străini. Aceştia efectuează un sejur mediu de 5-7 zile.

Pe fondul instabilitătii ţărmului cu faleza Mării Negre, în municipiul Constanţa se manifestă

fenomenul de degradare a falezei, având drept consecinţă apariţia unor prăbuşiri şi alunecări, cu

consecinţe negative asupra construcţiilor amplasate la partea superioară a falezei. Retragerea medie

a falezelor este apreciată la minim50 cm/an.

Deficienţele majore ale situaţiei actuale privind necesarul de dezvoltare a zonei

Eroziunea costieră

Evoluţia negativă a litoralului românesc, în sensuI intensificării eroziunilor, este determinată

de dezechilibrul creat de cauzele naturale şi artificiale privind cantitatea de sedimente disponibile în

zona maritimă litorală, faţă de energia valurilor şi curenţilor marini. Cauzele care au condus la

manifestarea acestor fenomene sunt:

29

reducerea aportului general de aluviuni din Dunăre cu cca. 20% ca urmare a lucrărilor

antierozionale a barajelor şi a prelevărilor de debite executate în ţările din bazinul dunărean;

digurile de protecţie ale portului Midia care interceptează şi dirijează spre larg fluxul de

aluviuni deja diminuat, amplificând eroziunile în sudul portului;

extragerea nisipului de pe plaje ca material de construcţie;

poluarea generală a apelor marine, reducându-se numărul de scoici care constituiau sursa de

alimentare cu nisip cochilifer prin rularea acestora de către valuri.

Urbanism

Din punct de vedere urbanistic, zona adiacentă falezei prezintă o serie de disfuncţionalităţi:

Lipsa locurilor de parcare pentru turişti;

Străzi cu capacitate insuficientă de circulaţie spre faleza atât în sezonul turistic cât şi în afara

acestuia;

Sistematizare defectuoasă a tramei stradale în zona portului Tomis;

Puncte de conflict în trafic frecvente în zona intersecţiilor de pe strada Mircea Cel Bătrân;

Lipsa zonelor de agrement în zona falezei/plajei.

III.3.2.2. Oportunitatea investiţiei

Încadrarea obiectivului în politicile de investiţii generale, sectoriale sau regionale

Proiectul se încadrează în strategia Primăriei Municipiului Constanţa de reabilitare şi

modernizare a litoralului în zona Municipiul Constanţa - Mamaia, atât din punct de vedere al

infrastructurii cât şi al facilităţilor turistice. Această strategie cuprinde următoarele obiective:

Stoparea şi prevenirea eroziunii costiere;

Diguri de aparare;

Reabilitarea falezei;

Realizarea drumului de acces pe faleză între portul Tomis şi Mamaia;

Dezvoltarea zonei turistice Mamaia;

Reabilitarea portului Tomis.

30

Oprirea eroziunii costiere

Având în vedere amploarea şi complexitatea fenomenelor de instabilitate ce se constată pe falezele oraşului Constanţa, caracterul lor evolutiv şi ciclic în timp, ca şi degradările care se manifestă, punând în pericol stabilitatea zonei adiacente şi a construcţiilor aferente, identificarea şi punerea în practică a soluţiilor pentru stoparea eroziunii costiere este prioritară. În acest sens este necesară reabilitarea lucrărilor existente, realizarea de noi lucrări de protecţie, refacerea plajelor existente şi crearea de noi plaje.

Dezvoltarea turismului

Sezonul turistic limitat (iunie-august) nu oferă condiţiile necesare dezvoltării zonei doar prin

turismul "de plajă". Având în vedere acest lucru este necesar ca autorităţile locale să se concentreze

asupra promovării turismului de calitate prin:

promovarea activitaţilor balneare şi culturale, a conferinţelor pe teme de afaceri etc;

dezvoltarea durabilă în comparaţie cu interesele pe termen scurt care pot împiedica

oportunităţile de dezvoltare a turismului;

dezvoltarea facilităţilor pentru practicarea sporturilor de apa şi navigaţiei de agrement în

zona Constanţa – Mamaia;

o nouă legătura rutieră între Constanţa şi Mamaia;

crearea de locuri de parcare în zona falezei;

reabilitarea obiectivelor existente (hoteluri, portul Tomis);

crearea unor insule în apropierea ţărmului care să ofere turiştilor cât mai multe facilităţi şi

să conducă la prelungirea în cât mai mare măsură a sezonului turistic care poate deveni chiar

activitate permanentă. De asemenea aceste insule se vor integra în lucrările de prevenire a eroziunii

costiere;

construcţia de centre comerciale (centre de conferinţe, cazinouri, cluburi, restaurante).

III.3.3 Scenariul tehnico-economic pentru atingerea obiectivelor proiectului

Din punct de vedere tehnic s-au realizat studii cu caracter preponderent tehnic, cuprinzând

soluţii de stopare şi prevenire a eroziunii costiere, fără a detalia soluţiile pentru dezvoltarea turistică

şi urbanistică.

Problematica a fost sintetizată în două studii importante care au stat la baza promovării unor

acte legislative şi a iniţierii unor investiţii de către Ministerul Mediului.

31

Aceste studii sunt:

· Strategie pentru Managementul lntegrat al zonei costiere (Royal Haskoning - Olanda)

· Studiu de Fezabilitate al protecţiei costiere a ţărmului românesc situat la sud de portul Midia (JICA

- Japonia)

Indeplinirea obiectivelor menţionate în capitolul despre ,, Necesitatea şi oportunitatea

investiţiei" se poate realiza prin corelarea urmatoarelor elemente:

Adaptarea la situaţia actuală şi punerea în practică a soluţiilor propuse în studiile existente

privind

fenomenul erozional;

Dezvoltarea unui proiect care să soluţioneze problemele urbanistice prezentate în

subcapitolul ,,Deficienţele majore ale situaţiei actuale privind necesarul de dezvoltare a zonei".

În acest sens prezenta documentaţie propune atingerea celor două obiective majore (stoparea

eroziunii şi dezvoltarea urbanistică) prin urmatoarele elemente:

1. Realizarea unui drum de coasta între portul Tomis şi Pescărie, cu racordare la bulevardul Mamaia;

2. Realizarea unor zone de agrement tip "marină" şi puncte de acostare;

3. Crearea de zone comerciale de-a lungul drumului de coastă.

III.3.4 Date privind terenul şi amplasamentul obiectivului de investiţie

III.3.4.1 Zona şi amplasamentul

Faleza Municipiului Constanţa, între "Portul Tomis" şi "Pescarie".

III.3.4.2. Situaţia juridică

Terenul pe care se va realiza proiectul este în proporţie de 90% proprietate publică şi 10%

proprietate privată.

Conform legii apelor 107/1996, art. 3, apele maritime interioare, faleza şi plaja mării, marea

teritorială şi fundul mării aparţin domeniului public.

Prin plajă se înţelege porţiunea de teren din vecinătatea mării cuprinsă între cota cea mai

scăzută a apei şi limita terenului neafectat de dinamica mediului acvatic.

Faleza şi plaja mării sunt concesionate Companiei Naţionale "Apele Române", care se ocupă

şi de asigurarea potenţialului turistic şi de agrement al plajelor.32

Lucrările care se construiesc pe ape sau au legătură cu apele sunt şi cele care se execută pe

malul mării, pe fundul apelor marine interioare şi ale mării teritoriale, pe platoul continental sau

lucrările pentru apararea ţărmului.

Legea 202/2002 priveşte managementul integrat al zonei costiere şi prevede ca strategia

natională pentru managementul integrat să fie promovată de autoritatea publică centrală pentru

protecţia mediului şi gospodărirea apelor în cooperare cu alte agenţii centrale relevante şi

administraţia publica locală.

Realizarea lucrărilor de combatere a eroziunii costiere respectă OUG 202/2002 privind

gospodărirea integrată a zonei costiere, legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime

interioare, al mării teritoriale şi al zonei contigue ale Romaniei, Hotărârea de Guvern nr. 107/1996

pentru aprobarea Normelor privind utilizarea turistică a plajei litoralului Mării Negre şi

Regulamentul privind utilizarea turistică a plajei ca domeniu public de interes naţional - Direcţia

Apelor Dobrogea - Litoral.

III.3.4.3. Suprafaţa estimată a terenului

Suprafaţa ocupată de lucrările identificate şi prezentate în proiect este de cca. 25 ha.

III.3.5. Date tehnice ale proiectului

III.3.5.1. Caracteristicile principale ale construcţiilor

Coloana vertebrală a proiectului este reprezentată de legătura rutieră ("drum de coastă")

dintre Portul Tomis şi Mamaia, de-a lungul falezei Constanţa Nord, asigurată prin strada de acces

pentru trafic usor, cu lungimea de 5.183 m.

Drum de coastă

Drumul de coastă ce va fi proiectat va urmări piciorul falezei pe toată lungimea acesteia,

între Portul Tomis şi Pescarie. Traseul se încheie la intersecţia cu Bulevardul Mamaia, intersecţie ce

poate fi amenajată cu sens giratoriu.

33

Drumul proiectat se va amenaja într-o succesiune de profile tip în funcţie de lucrările

necesare pentru drumul de coastă plecând de la profilul transversal caracteristic (Profil tip DC1).

Diferenţele dintre aceste secţiuni sunt alipirea la secţiunea de bază ("Profil transversal tip DC-1") a

lucrărilor suplimentare necesare cum ar fi lucrări de apărare de mal, execuţie ziduri de sprijin de

debleu, execuţie parcări şi lucrări specific anumitor zone.

Structura rutieră

Conform STAS 10144/3-91 strada proiectată se poate încadra în categoria II - străzi cu 4

benzi de circulaţie. Având în vedere limitările impuse de profilul terenului natural şi situaţia

urbanistică existentă nu se pot respecta recomandările STAS 10144/1-90 şi STAS 10144/3-91

privind elementele geometrice al străzilor de categoria II. Profilul terenului natural impune o lăţime

unitară a benzii de numai 3.00m (strada de categoria III) şi o serie de racordări (în plan şi în profil

longitudinal) mai mici decât cele uzuale (strada de categoria IV).

Rigola carosabilă

Colectarea apelor pluviale, atât de pe suprafaţa carosabilă cât şi de pe versanţi, se5 va face

prin intermediul unei rigole carosabile cu lăţimea de 0.90m, acoperită cu plăcuţe carosabile din

beton armat. Apa provenită din precipitaţii cât şi cea din infiltraţii de pe versanţi va fi preluată prin

intermediul unui sistem de interceptare dimensionat şi amplasat pentru situaţii accidentale. Prin

intermediul căminelor pluviale amplasate de-a lungul traseului rigolei se vor direcţiona apele

pluviale spre o serie de separatoare de hidrocarburi, urmând a fi evacuate în mare.

Spaţiul verde

Se va amenaja un spaţiu verde cu o lăţime de 1.00 m (inclusiv bordurile) între carosabil şi

pista de ciclisti.

Iuminatul stradal

Pe fâşia de separare între carosabil şi pista de ciclişti (spaţiu verde) se vor amplasa stâlpi de

iluminat de 9 m înălţime la o distanţă de 25m. Stâlpii pot fi prevăzuţi cu sistem de captare a energiei

eoliene şi solare. Se vor amplasa stâlpi cu 2 corpuri de iluminat, unul pentru carosabil, la înălţimea

de 9.00m, şi unul pentru pista de ciclişti şi trotuar, la înălţimea de 4.50m.

34

Lucrări de apărare împotriva valurilor

În zonele în care traseul drumului se găseşte în apropierea liniei ţărmului se vor executa o

serie de lucrări hidrotehnice cu rol de protecţie împotriva valurilor. În stabilirea soluţiilor proiectate

se va lua în calcul furtuna cu asigurare 1%. Având în vedere adâncimile relativ mici la care se

amplasează digurile de protecţie a drumului, majoritatea valurilor deferlează înaintea contactului cu

digul. La proiectarea lucrărilor hidrotehnice de apărare se va lua în considerare o durată de viaţă de

cca. 10 ani, fără intervenţii majore. De asemenea se vor lua în calcul dezvoltarea ulterioară de soluţii

suplimentare cu rol de stopare a eroziunii.

Lucrări de consolidare

Lucrările de consolidare se vor proiecta pentru a rezolva următoarele probleme:

Asigurarea stabilităţii versanţilor

Asigurarea stabilităţii corpului drumurilor proiectate

Realizarea unui sistem de interceptare a afluxului de apa provenit din precipitaţii şi infiltraţii şi

evacuarea acestuia în mare;

Necesitatea lucrărilor de consolidare a apărut datorită următoarelor considerente:

Traseul drumului de coastă se desfăsoară la piciorul falezei, zonă cu exces de umiditate provenită

atât din pânza freatică cât şi din pierderile din reţelele orăşeneşti;

Realizarea drumului numai în rambleu presupune cantităţi foarte mari de umpluturi, în general cu

costuri mai mari decât lucrările de spijinire;

Amenajări de agreement

De-a lungul traseului drumului de coastă vor fi propuse o serie de amenajări pentru

agrement: zone de alimentaţie publică şi servicii, porturi de tip marină, reabilitarea construcţiilor

existente, amenajări ce trebuiesc propuse şi identificate doar ca amplasament şi destinaţie în funcţie

de topografia şi dotarea zonei.

Dotări funcţionale

De-a lungul traseului drumului de coastă vor fi propuse şi detaliate o serie de dotări

funcţionale : parcări, puncte de belvedere cu parcare, foişoare belvedere, scări de acces, pasarele de

acces şi alte amenajări menite să completeze funcţional şoseaua de coastă.35

Accese rutiere din oraş

Pentru a asigura legătura dintre trama stradală existentă în oraş şi drumul de coastă vor fi

proiectate minim 4 drumuri de acces.Ţinând cont de studiul urbanistic elaborat deja la faza PUZ au

fost identificate ca zone de străpungere zona din dreptul intersecţiei Mircea cel Bătrân - Bdul

Ferdinand, zona din apropierea intersecţiei Smardan - Mihai Eminescu, prelungirea străzii Turda

până la intersecţia cu noul acces rutier din prelungirea Bucovina, prelungirea străzii Lt. Gheorghe

Economu până la drumul de coastă, intersecţie ce se poate amenaja cu sens giratoriu.

III.3.5.2. Situaţia utilităţilor

Amplasamentul se află în zona urbană, existând în imediata apropiere reţelele orăşeneşti de apa,

canalizare şi curent electric.

III.3.6. Evaluarea cheltuielilor pentru realizarea obiectivului de investiţii

“Riviera Tomis”

Valoarea totală estimată a investiţiei: 54.630.000 Euro din care:

a) Drum de coastă(au fost analizate la această fază 6 profile caracteristice- 4.620 ml- 34.730.000

Euro)

· DC1, aplicabilitate circa 1800 ml..preţ unitar estimat=1.270 Euro/ml,

Val. tronsoane DC1=2.285.000 Euro

· DC2, aplicabilitate circa 1800 ml, preţ unitar estimat=3.650 Euro/ml,

Val. tronsoane DC2=6.570.000 Euro

. DC3, aplicabilitate circa 200 ml, preţ unitar estimat=1.600 Euro/ml,

Val. tronsoane DC3=320.000 Euro

· DC4, aplicabilitate circa 120 ml, preţ unitar estimat=1.500 Euro/ml,

Val. tronsoane DC4=180.000 Euro

· DC5, aplicabilitate circa 240 ml, preţ unitar estimat=3.670 Euro/ml,

Val. tronsoane DC5=880.000 Euro

36

· DC6, aplicabilitate circa 460 ml, preţ unitar estimat=1.080 Euro/ml,

Val. tronsoane DC6=496.800 Euro

· Pod, aplicabilitate circa 730 ml, preţ unitar estimat=33.000 Euro/ml

Val. Pod= 24.000.000 Euro sau

Profil ce urmăreşte ţărmul, circa 1300 ml, preţ unitar mediu=20.000 Euro/ml

Val. Tronson=26.000.000 Euro

b) Lucrări de apărare împotriva valurilor: 4.450.000 Euro

c) Lucrări de consolidare : 5.500.000 Euro

d) Dotări funcţionale : 4.800.000 Euro

e) Accese rutiere : 1.800.000 Euro

f) Cheltuieli cu proiectarea (S.F.+studii teren aferente+PT+DDE+CS-film de prezentare) :1.100.000

Euro

g) Cheltuieli cu asistenţa tehnică, consultanţa, dirigenţie de şantier (3 ani): 450.000 Euro

Calcul estimativ pentru asigurarea cu utilităţi - 1.800.000 Euro

Calcul estimativ pentru serviciul de proiectare pentru toate etapele

Se apreciază că proiectarea pentru toate etapele reprezintă cca. 2% din valoarea totală

estimată a investiţiei. La această apreciere se ţine cont de gradul de dificultate şi unicitate al

proiectului pe întreg amplasamentul şi de asemenea se are în vedere faptul că, în etapa S.F. se vor

elabora şi preda documentaţiile aferente pentru obţinerea avizelor cerute conform reglementărilor în

vigoare, cât şi toate studiile de teren aferente.

Cheltuieli pentru pregătirea documentelor privind aplicarea procedurii de atribuire

a contractului de lucrări şi contractului de servicii de proiectare - cca 10.000 Euro

Documentaţia pentru aplicarea procedurii de atribuire a contractului de lucrări şi a

contractului de servicii de proiectare va fi întocmită de compartimentele specializate din cadrul

Primăriei MunicipiuluiConstanţa.

37

III.3.7. Condiţii specifice

Durata de execuţie: 36 luni

Anul l: 2009 proiectare + execuţie

Anul ll: 2010 execuţie

Anul lll: 2011 execuţie

Anul IV: 2012 execuţie+ recepţie

Devizul general al investiţiei va avea structura conform HG nr.28/09.01.2008, iar

documentaţia tehnico-economică în etapa S.F. care cuprinde caracteristicile principale şi indicatorii

tehnico-economici ai investiţiei, prin care se asigură utilizarea raţională şi eficienta a cheltuielilor de

capital şi a cheltuielilor materiale, pentru satisfacerea cerintelor economice şi sociale în domeniul

respectiv şi va fi defalcat de către proiectantul elaborator al fazei S.F. tinând cont de categoriile de

lucrări specifice şi de tehnologia de execuţie atât pentru lucrărille de consolidări, apărări de mal şi

infrastructura necesară pentru realizarea şi întreţinerea acestora, lucrări ce vor fi finanţate şi

gestionate de către Direcţia Apelor Dobrogea Litoral, cât şi pentru lucrările de drumuri propriu-zise,

dotări funcţionale şi accese conexe, lucrări ce vor fi finanţate şi gestionate de către Primaria

Municipiului Constanţa.

Sursele de finanţare a investiţiei

Sursele de finanţare a investiţiilor se constituie în conformitate cu legislaţia în vigoare şi

constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/bugetul local, credite

externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile şi ialte surse legal

constituite.

38

IV Concluzii şi propuneri

Romania beneficiază de multiple şi variate frumuseţi naturale şi valori cultural istorice,

care-i permit să ofere produse turistice de calitate şi atractivitate deosebită, competitive, în măsură

să satisfacă exigenţele tuturor categoriilor de vizitatori români şi străini. De aceea, se poate spune că

România este o ţară turistică, o ţară care poate oferi în acelaşi spaţiu, diversitatea montană a Elveţiei

şi frumuseţea Rivierei franceze.

Din loc în loc, monumente – mărturii ale unor fapte din istoria zbuciumată a poporului

român. La atracţiile naturale şi istorice se adaugă mulţimea realizărilor social – economice actuale

de mare interes pentru orice vizitator, bogăţia creaţiilor etnografice şi folclorice precum şi

ospitalitatea poporului român.

Judeţul Constanţa concentrează 43% din potenţialul turistic al ţării, reprezentând una dintre

cele mai importante zone turistice ale României. Cu toate că are un potenţial turistic imens, acesta

nu este exploatat nici măcar 50% din adevărata sa valoare. Până cand vor înţelege şi autorităţile

locale, dar şi Ministerul Turismului că judeţul Constanţa nu înseamnă numai turism de litoral şi vor

gândi o strategie de promovare complexă a sud-estului ţării va mai trece, cu siguranţă, mult timp.

Până atunci însă, vestigii arheologice, religioase sau chiar speologice de importanţă

internaţională riscă să se degradeze.

Spuneam că turismul judeţului Constanţa nu stă doar în litoralul românesc. Vom întâlni

vestigii istorice deoarece Dobrogea în antichitate era poarta de intrare a rutelor navigabile.

Destinaţie devenită atracţie turistică, o constituie  prezenţa siturilor arheologice pe care teritoriul

judeţului Constanţa le oferă în număr mare. Astfel lângă Năvodari (Mamaia Sat) au fost descoperite

cele mai vechi urme de viaţă umană de pe teritoriul judeţului Constanţa ce datează de peste 120.000

de ani.

De excepţie sunt şi siturile de la Cernavodă unde s-au descoperit urme de aşezări

corespunzând neoliticului împreună cu o necropolă ce conţinea peste 400 de morminte şi celebrele

statuete: Gânditorul de la Hamangia şi Femeie Sezand ce datează de acum 2500 de ani.

Si la Hârşova s-au găsit urme materiale ce aparţin erei neolitice şi obiecte din epoca

metalelor, arme, ceramică. Ulterior în acest punct s-a  ridicat aşezarea romana Carsium.

39

Vestigii antice au mai fost scoase la suprafaţă de cercetările arheologice la Agigea ( unelte de

fier şi o asezare greco-romana), Albeşti (vestigiile unor fortificaţii dacice), Cogealac (o aşezare

rurală datată cu 2200 de ani în urmă), Poarta Alba (unde a fost descoperit un tezaur de aur şi bronz şi

vestigii aparţinând perioadei post romane), Capidava (ruinele fortificaţiei dacice şi a aşezării romane

de la Capidava) şi Valu lui Traian (cele trei înărituri de pământ şi piatra - numite valuri).

De mare interes este şi situl arheologic de la Basarabi-Murfatlar unde se afla Complexul

Rupestru ce adăposteşte prima biserica ridicată pe teritoriul României.

Monumentul Tropaeum Traiani de la Adamclisi, Complexul Arheologic de la Histria sunt

încă  doua obiective turistice de atracţie. Tomis, Callatis, Histria, Axiopolis, iată câteva nume antice

ale unor localităţi ce se situau la vest de Pontus Euxin (Marea Neagră) acum 2500 de ani şi care

merită a fi vizitate.

Litoralul românesc al Mării Negre reprezintă una dintre zonele turistice cele mai importante

ale României în raport cu alte zone turistice ale ţării, ceea ce este reflectat şi de indicatorii referitori

la circulaţia turistică şi capacitatea de cazare. Astăzi deşi marea majoritate a edificiilor turistice de

pe litoral au fost realizate în regimul comunist, continuăm sa fim mândri de litoralul nostru.

Exodul turiştilor către litoral în sezonul estival explică într-un fel proporţia următoarelor

cifre: pe litoral funcţionează 50% din unităţile de cazare integrate în turismul românesc, iar numărul

total al turiştilor ce vizitează litoralul raportat la numărul total al turiştilor români trece de 60%,

restul mulţumindu-se cu vizitarea celorlalte repere turistice. Deşi multă lume consideră litoralul ca o

destinaţie de odihnă şi de distracţie, el este un loc făcător de minuni in ale sănătăţii.

Staţiunea Mamaia este supra-aglomerată în perioada de vârf a sezonului estival şi în

weekend-uri, locurile de parcare fiind insuficiente. Orice s-ar spune, oricât de scumpă ar fi, Mamaia

rămâne destinaţia preferată a turiştilor pe litoral în sezonul cald. Calitatea servicilor nu este însa pe

masura preţurilor practicate. Totuşi, în ultima perioada, raportul preţ-calitate pentru serviciile

prestate tinde să se amelioreze în principal datorită concurenţei exercitată de vecinii noştri bulgari,

care ne fură în fiecare an turiştii prin preţurile mici practicate dupa sistemul impus de experienţa

germana ce guvernează staţiunile bulgăreşti.

Este necesar, ca politica de preţuri să fie una echilibrată, care să nu descurajeze turiştii şi

care să permită lansarea noilor investitori in domeniu. Acest aspect trebuie să fie accentuat arătand

că este imposibil ca un pachet de servicii, in Bulgaria, să coste, in medie cu 100 de Euro mai puţin

ca în România.

40

Factorii decizionali în dezvoltarea turismului trebuie să aibă în vedere evoluţia durabilă a

acestuia sub aspect ecologic, viabilă şi rentabilă sub aspect economic şi echitabilă din punct de

vedere etic şi social pentru comunitatea locală. Pentru aceasta este nevoie ca turismul să integreze

mediul natural, cultural şi uman şi să respecte echilibrul fragil, caracteristic multor destinaţii

turistice.

Litoralul Mării Negre concentrează 43% din potenţialul turistic al ţării, motiv pentru care,

presiunile exercitate de turism asupra mediului sunt semnificative. Practic, în sezonul estival

populaţa judeţului Constanţa se dublează, ceea ce duce la o cantitate dublă de apa uzată menajera ce

necesită epurare, la dublarea traficului, ceea ce duce implicit la dublarea emisiilor din trafic şi la

creşterea nivelului de zgomot.

Un pas important în direcţia realizării dezvoltării durabile a turismului românesc din judeţul

Constanţa este certificarea calităţii mediului înconjurător. Schemele de certificare a calităţii

mediului înconjurator sunt cei mai importanţi indicatori ai respectului faţa de mediul înconjurător al

unei destinaţii turistice şi al consideraţiei faţă de turişti. Turiştii doresc o calitate ridicată a mediului

în cadrul unei destinaţii, preferă servicii de cazare etichetate ecologic şi le-ar plăcea să vadă produse

certificate în cataloagele turistice ale operatorilor. Calitatea şi mediul înconjurător sunt

interdependente: produsele etichetate ecologic oferă servicii de bună calitate, numai cu condiţia

respectării mediului.

În urma accesării fondurilor europene, municipalitatea constănţeană va realiza şoseaua de

coastă, unul dintre cele mai importante proiecte ale Constanţei din ultimii ani.

Tinând cont de încadrarea obiectivului "Riviera Tomis" în politicile de investiţii sectoriale şi

regionale acesta răspunde necesităţilor de dezvoltarea a zonei oraşului Constanţa şi va contribui la

creşterea atractivităţii turistice. Obiectivul propus Riviera Tomis Riviera este realizarea unei legături

rutiere modern între zona portului Tomis şi zona staţiunii Mamaia.

Prin realizarea investiţiei aceasta va aduce venituri suplimentare la bugetul local prin

exploatarea cadrului natural existent şi a propunerilor de dezvoltare durabilă, ecologică, promovate

prin studiul de faţă.

Proiectul gândit astfel va conduce la o dezvoltare a zonei respective şi va permite turiştilor să

aleagă şi această zonă pentru petrecerea timpului liber la plajă.

41

Anexe

Figura II. 1 Numărul de turişti sosiţi in Judeţul Constanţa

Sursa: Anuarul Statistic al Judeţului Constanţa, 2009

Tabel II.1 Capacitatea şi activitatea de cazare turistică

Capacitatea de cazareturisticăExistentă la 31 iulie (locuri)

În funcţiune (mii locuri zile)

Turişti sosiţi (mii)

din care: străini (mii)

Înnoptări (mii)

Indicii de utilizare netă a capacităţii în funcţiune (%)

1990 149442 23387 1696 133 12448 53,2

1995 121196 12124 1043 84 6860 56,6

2000 122598 9572 758 44 4802 50,2

2001 120650 10538 764 58 4900 46,5

2002 119466 11149 754 68 4583 41,1

2003 119785 11344 789 80 4472 39,4

2004 120226 11264 845 98 4675 41,5

2005 121067 10939 821 109 4408 40,3

2006 122671 10479 807 83 4116 39,3

2007 121717 9981 926 83 4469 44,8

2008 120944 9792 978 65 4436 45,3

Sursa: Anuarul Statistic al Judeţului Constanţa, 2009

42

Tabel II.2 Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi turiştii sosiţi

2000 2005 2006 2007 2008

Număr unităţi la 31 iulie

Total 814 958 988 998 1006

Hoteluri şi moteluri 283 322 329 334 337

Hoteluri pentru tineret - 3 7 7 6

Hosteluri - 4 6 6 6

Hanuri turistice - - - - -

Cabane turistice - 1 1 1 1

Campinguri şi unităţi tip căsuţă

47 45 48 47 47

Vile turistice şi bungalouri 445 514 511 513 521

Tabere de elevi şi preşcolari 13 13 13 13 12

Pensiuni turistice urbane 11 38 42 44 43

Pensiuni turistice rurale 15 18 31 33 33

Popasuri turistice - - - - -

Sate de vacanţă - - - - -

Spaţii de cazare pe nave - - - - -

Capacitate de cazare la 31 iulie (locuri)

Total 122598 121067 122671 121717 120944

Hoteluri şi moteluri 77187 77592 78015 78287 78583

Hoteluri pentru tineret - 309 609 609 495

Hosteluri - 230 288 288 288

Hanuri turistice - - - - -

Cabane turistice - 40 40 40 40

Campinguri şi unităţi tip căsuţă

24161 21155 21994 21962 21230

Vile turistice şi bungalouri 10119 10759 10603 10495 10588

Tabere de elevi şi preşcolari 10328 9348 9348 8200 7900

Pensiuni turistice urbane 232 889 1009 1055 1045

Pensiuni turistice rurale 571 745 756 781 775

Popasuri turistice - - - - -

Sate de vacanţă - - - - -

Spaţii de cazare pe nave - - - - -

43

Turişti sosiţi

Total 757789 821349 806858 926204 977975

Hoteluri şi moteluri 615424 715358 693198 814151 854260

Hoteluri pentru tineret - 2535 3680 3650 5604

Hosteluri - 480 1443 865 267

Hanuri turistice - - - - -

Cabane turistice - 345 411 412 443

Campinguri şi unităţi tip căsuţă

56712 44983 52852 55779 62437

Vile turistice şi bungalouri 34277 22615 25571 24615 32179

Tabere de elevi şi preşcolari 45847 17039 15988 3100 8872

Pensiuni turistice urbane 4129 13884 11260 15488 11238

Pensiuni turistice rurale 1400 4110 2455 2144 2675

Popasuri turistice - - - - -

Sate de vacanţă - - - - -

Spaţii de cazare pe nave - - - - -

Sursa: Anuarul Statistic al Judeţului Constanţa, 2009

Tabel II.3 Indicii de utilizare netă a capacităţii de cazare în funcţiune2000 2005 2006 2007 2008

Total 50,2 40,3 39,3 44,8 45,3

Hoteluri şi moteluri 53,9 45,9 44,3 47,8 48,0

Hoteluri pentru tineret - 61,1 36,3 42,1 37,7

Hosteluri - 38,8 30,3 24,4 4,8

Hanuri turistice - - - - -

Cabane turistice - 85,2 100,0 96,6 92,0

Campinguri şi unităţi tip căsuţă

23,2 11,7 14,4 22,1 25,7

Vile turistice şi bungalouri 60,5 35,2 40,1 45,0 37,4

Tabere de elevi şi preşcolari 51,6 21,7 20,4 36,0 31,1

Pensiuni turistice urbane 32,0 32,1 13,9 19,8 33,6

Pensiuni turistice rurale 60,3 55,5 26,2 25,8 35,3

Popasuri turistice - - - - -

44

Sate de vacanţă - - - - -

Spaţii de cazare pe nave - - - - -

Sursa: Anuarul Statistic al Judeţului Constanţa, 2009

Tabel II.4 Capacitatea şi activitatea de cazare turistică pe destinaţii turistice, în anul 2008

U.M.Destinaţii turistice

Total Litoral Municipiul Constanţa

Alte localităţi

Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică număr

1006 934 45 27

Hoteluri 333 294 27 12

Capacitatea existentă

locuri 120944 116849 2266 1829

Hoteluri 78479 74917 1955 1607

Capacitatea în funcţiune

mii locuri zile

9792 8571 732 489

Hoteluri 8260 7110 687 463

Turiştii sosiţi persoane 977975 832589 105962 39424Străini 65052 41569 20669 2814Înnoptări mii 4436 4006 228 202Străini 290 215 57 18Indicii de utilizare netă a capacităţii în funcţiune

% 45,3 46,7 31,1 41,3

Durata medie a şederii

zile 4,5 4,8 2,2 5,1

Sursa: Anuarul Statistic al Judeţului Constanţa, 2009

Tabel II.5 Turişti străini sosiţi, pe principalele ţări de origine persoane45

2000 2005 2006 2007 2008

Total 43817 108828 82741 83259 65052

Germania 11879 20340 16560 17158 11457

Finalnda 80 8679 2514 261 379

Danemarca 373 8422 3270 973 621

Italia 2788 8163 6967 5951 5388

Suedia 745 7150 1962 812 535

Franţa 929 5523 5450 84557 4982

Norvegia 1413 4172 3799 1872 1613

Statele Unite ale Americii 1874 3701 3344 3797 2755

Federaţia Rusă 4268 3679 5773 4779 3449

Republica Moldova 1383 2404 2355 1241 1160

Regatul Unit al Marii Britanii 1182 2235 2007 2003 1893

Grecia 1527 2226 2094 2873 2396

Turcia 2591 2045 2163 2570 2916

Olanda 1821 1635 1746 2354 2135

Alte ţări 10964 28445 22737 28158 23373

46

Bibliografie

1. Gheorghe Barbu "Turismul in economia natională", Editura Sport-Turism, Bucuresti 1998.

2. R. Minciu, P. Baron, N. Neacsu "Economia turismului", Editura Economică., Bucureşti. 1991.

3. V. Olteanu, I. Cetina, "Marketingul serviciilor", Editura Marketing & Expert, Bucuresti, 1994.

4. Petre Baron „Economia turismului”, Editura Expert, Bucureşti 2001.

5. Puiu Nistoreanu „Economia turismului” Editura ASE, Bucureşti 2005.

6. Mariana Bucur Sabo „Markeing turistic” Editura Irecson, Bucureşti 2006.

7. Blanca Garcia Henche „ Marketing în turismul rural” Editura Irecson, Bucureşti 2004.

8. Vasile Glăvan „Turismul în România” Editura Economică, Bucureşti, 2000.

9. Florina Bran, Melinda Cândea, Irina Cimpoeru „Organizarea, amenajarea şi dezvoltarea

durabilă a spaţiului geografic” Editura Universitară, Bucureşti 2006.

10. Silvia Elena “Statistică aplicată în managementul turistic”, Editura ASE, Bucureşti 2006.

11. Oscar Snok, Petre Baron, Nicolae Neacşu “ Economia turismului”, Editura Expert, Bucureşti

2003.

12. Maifer Remzie Demirbec “ Perspective de dezvoltare a turismului dobrogean”, Editura Matrix,

Bucureşti 2003.

13. Perspectivele dezvoltării durabile a turismului românesc – Revista de turism, Nr 3.

14. Turismul României - Institutul Naţional de Statistică

15. Evoluţia indicatorilor - Direcţia Judeţeană de Statistică – Constanţa

16. http://cartiere.ro/124401-judetul-constanta-turism

17. http://www.referatele.com/referate/geografie/online17/Referat-despre-judetul-Constanta--

Rezervatiile-naturale--Masivul-Cheia--Fantanita-Murfatlar--Dunele-.php

18. http://www.clubromania.ro/romania/counties/const/index_ro.htm

19.http://www.tourism.info.ro/index.php?

a=de&lg=ro&z=Toate&j=Constanta&l=&t=&s=Toate&id=&o=rd&v=Lista&p=1&f=Toate&c=

20. http://www.turism.ro/

21. http://ro.wikipedia.org/wiki/Turismul_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia

47