+ All Categories
Home > Documents > Libera Circulatie Ue

Libera Circulatie Ue

Date post: 03-Jan-2016
Category:
Upload: rashcapur
View: 184 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
of 43 /43
1 MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR ACADEMIA DE POLIŢIE ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” TEZA DE DOCTORAT REZUMAT LIBERA CIRCULAŢIE A PERSOANELOR ÎN SPAŢIUL UNIUNII EUROPENE CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC PROF.UNIV.DR. STANCU ŞERB DOCTORAND STAN ELENA DOINA BUCUREŞTI 2012
Transcript
Page 1: Libera Circulatie Ue

1

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

ACADEMIA DE POLIŢIE

,,ALEXANDRU IOAN CUZA”

TEZA DE DOCTORAT

REZUMAT

LIBERA CIRCULAŢIE A PERSOANELOR ÎN SPAŢIUL UNIUNII

EUROPENE

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC

PROF.UNIV.DR. STANCU ŞERB

DOCTORAND

STAN ELENA DOINA

BUCUREŞTI

2012

Page 2: Libera Circulatie Ue

2

CUPRINS

INTRODUCERE…………………………….....................................………………………...5

CAPITOLUL I : ……………………………....................................………………………..6

CONSIDERAŢII ISTORICE PRIVIND LIBERA CIRCULAŢIE A PERSOANELOR ÎN

SPAŢIUL UNIUNII UROPENE................................................................................................6

Secţiunea I :...............................................................................................................................6

Ideea de unitate europeană – trecut şi prezent .............................................................................6

Secţiunea a II- a: ………………………………………….....................................………..….9

Globalizarea circulaţiei persoanelor ………………….....................................…………..…...9

CAPITOLUL II : ……………………………....................................……………………..10

PRINCIPALELE COORDONATE ALE LIBEREI CIRCULATII A PERSOANELOR

STABILITE ÎN CONVENŢII ŞI TRATATE INTERNAŢIONALE ...................................10

Secţiunea I : …………………………………………………………......................................10

Tratatul constituind Comunitatea Economică Europeană….....................................…………10

Secţiunea a II-a :........................................................................................................................12

Actul Unic European................................................................................................................12

Secţiunea a III-a : .....................................................................................................................12

Tratatul de la Maastricht ...........................................................................................................12

Secţiunea a IV-a :......................................................................................................................13

Tratatul de la Amsterdam ..........................................................................................................13

Secţiunea a V-a:........................................................................................................................14

Acordul Schengen şi Convenţia de Implementare a Acordului Schengen…………………….14

Secţiunea a VI-a :......................................................................................................................16

Carta drepturilor fundamentale a UE ........................................................................................16

Secţiunea a VII-a :....................................................................................................................16

Tratatul de la Lisabona .............................................................................................................16

1. Versiunea consolidată a Tratatului privind Uniunea Europeană ……………………….....16

2. Versiunea consolidată a Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene

....................................................................................................................................................16

Secţiunea a VIII-a :..................................................................................................................17

Alte acte normative ...................................................................................................................17

1.Regulamentul (UE) nr. 492/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 aprilie

2011 cu privire la libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul Uniunii europene........ ..................17

2.Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2004

privind dreptul la liberă circulaţie şi de şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii

Uniunii şi membrii familiilor acestora........................................................................................17

3.Directiva Consiliului 77/486/ce din 25 iulie 1977 privind educaţia copiilor lucrătorilor

migranţi.....................................................................................................................................18

Page 3: Libera Circulatie Ue

3

4.Regulamentul Comisiei 1251/70 din 29 iunie 1970 cu privire la dreptul lucrătorilor de a

rămâne pe teritoriul unui stat membru după ce au fost angajaţi în acel

stat............................................................................................................................. ...............19

5.Regulament nr. 562/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 martie 2006

privind crearea unui cod comunitar asupra regulilor ce stau la baza liberei circulaţii a

persoanelor peste frontiere ( Codul Frontierelor Schengen

)...................................................................................................................................................19

CAPITOLUL III : ………………….....................................………………………….……..20

ASPECTE PRIVIND COOPERAREA STATELOR MEMBRE ÎN SPAŢIUL

SCHENGEN…………….…………………....................................................…………….....20

Secţiunea I :……………………………….....................................…………………………..20

Politici şi strategii privind libera circulaţie a persoanelor.........................................................20

1. Politica comunitară în domeniul vizelor….....................................……....……..20

2. Politica comunitară privind migraţia ……...................................….……...........20

3. Politica comunitară privind azilul……....................................………………....22

4. Protecţia datelor cu caracter personal....................................…………………...22

Secţiunea a II-a:.........................................................................................................................25

Sistemele informatice şi securizarea frontierelor…....................................................................25

1. SIS………………………………......................................…………………........25

2. EURODAC……..………………………………….....................................….....25

3. SIV………………………….....................................………………………......26

CAPITOLUL IV:…………………………..............................………………….............26

ASPECTE PRACTICE PRIVIND LIBERA CIRCULAŢIE A PERSOANELOR

……………………………………………...................................................................……...26

CAPITOLUL V:……………………..................................…………………………….......27

UNELE CONSIDERAŢII PRIVIND NOŢIUNEA, CONCEPTUL ŞI

DEFINIŢIA CETĂŢENIEI EUROPENE…..................................……………………...…27

Secţiunea I:……………………………….............................………………………..….27

Noţiune, concept, definiţie………………..............................………………………….....27

Secţiunea a II-a :………………………..............................………………………..…..27

Modul de dobândire a cetăţeniei europene ……….............................………………........27

Secţiunea a III-a :…………………………………..........................…………………….28

Drepturi şi obligaţii care iau naştere în contextul obţinerii cetăţeniei

europene……………………………………………...................................…………….……28

Secţiunea a IV-a :…………………………….............................………………………..28

Raporturile juridice ale cetăţenilor europeni cu Uniunea Europeană şi cu statele

naţionale…………………………………………..........................................……………..28

Page 4: Libera Circulatie Ue

4

CAPITOLUL VI :……………………….........................…………………………....29

ELEMENTE DE DREPT COMPARAT PRIVIND LIBERA CIRCULAŢIE A

PERSOANELOR ÎN DIVERSE STATE ALE UNIUNII EUROPENE

…................................................................................................................................................29

Secţiunea I : ……………………….........................………......………………………….29

Scurte precizări privind libera circulaţie a persoanelor in România ...............................….29

Secţiunea a II-a :…………………..............................…………….....………………….29

Libera circulaţie a persoanelor în Marea Britanie ………………..............................….....29

Secţiunea a III-a : ………………………………………………......................................29

Libera circulaţie a persoanelor în Germania………………………..................................29

Secţiunea a IV-a :…………………………………………………...................................30

Libera circulaţie a persoanelor în Italia…………………………….................................30

Secţiunea a V-a :……………………………………………….........................................30

Libera circulaţie a persoanelor în Spania ……………………..........................….….......30

CAPITOLUL VII :…………………………….………………….....................................30

MANAGEMENTUL INTEGRAT AL FRONTIEREI DE STAT….. .............................30

Secţiunea I: ………………………………………………………....................................30

Conceptul de management integrat al frontierelor…..........................…...............................30

Secţiunea a II-a:………....…………………………………...............................…………31

Fenomenul migratiei ilegale……………………………………….......................................31

Secţiunea a III-a :……………………………………………….…......................................32

Fenomenul criminalitatii trasfrontaliere………………………….…........................................32

Secţiunea a IV-a :……………………………………………………......................................32

Tehnici biometrice folosite în descoperirea , cercetarea , prevenirea şi combaterea criminalităţii

transfrontaliere………………………………............................................................................32

CAPITOLUL VIII :……………………………………................................…………........33

RESTRICTII ALE DREPTULUI DE INTRARE SI DREPTULUI DE ŞEDERE PE

MOTIVE DE ORDINE PUBLICĂ, SECURITATE PUBLICĂ ŞI SĂNĂTATE PUBLICĂ

CE SE APLICĂ ÎN CAZUL PERSOANELOR FIZICE CU CETĂŢENIE

EUROPEANĂ……….................................................................................................................33

CAPITOLUL IX: ……………………………………………….............................................33

CONCLUZII ŞI PROPUNERI DE LEGE FERENDA ………….........................................33.

BIBLIOGRAFIE……………………………………………….....…….….............................35

.

Page 5: Libera Circulatie Ue

5

INTRODUCERE

Libera circulaţie a persoanelor şi eliminarea controalelor la frontierele

interne fac parte dintr-un concept mai larg , acela al pieţei interne , în care nu este

posibilă existenţa frontierelor interne sau restrângerea libertăţii de circulaţie a

persoanelor .1

Principiul liberei circulaţii a persoanelor a primit diverse abordări în

cursul unor activităţi de cercetare dar nu şi din perspectiva avută în vedere la alegerea

acestei teme . Astfel , am considerat , în cercetarea pe care o efectuez , să abordez

principiul liberei circulaţii a persoanelor într-un cadru general din care să nu lipsească ,

în primul rând , perspectiva istorică a ideii de integrare europeană .Privită din

perspectivă istorică , abordarea principiului liberei circulaţii a persoanelor în cuprinsul

lucrării de faţă începe cu descrierea succintă primelor idei şi forme de unitate

europeană , şi continuă cu momentul apariţiei primelor forme propriu-zise de unitate

europeană , moment în care au fost create , de altfel , şi primele izvoare de drept

comunitar.

Însă , nici o abordare a acestei teme , în opinia mea , nu poate fi realizată

în absenţa studierii implicaţiilor pe care fenomenul globalizării le are asupra liberei

circulaţii a persoanelor .

Cercetarea de faţă continuă cu analiza actelor normative comunitare care

reglementează această libertate . Este foarte importantă în studiul acestei teme , în

opinia mea , analiza izvoarelor principale şi secundare de drept comunitar , adică a

tratatelor , regulamentelor , directivelor , deciziilor care cuprind dispoziţii referitoare la

libera circulaţie a persoanelor. Elocventă în acest sens este declaraţia Vicepreşedintelui

Comisiei Euroepene , Jacques Barrot ,2 în care arată că „ libera circulaţie a persoanelor

constituie una dintre libertăţile fundamentale ale pieţei interne , în beneficiul cetăţenilor

UE , al statelor membre şi al competitivităţii economiei europene . Aplicarea deficientă

a legislaţiei comunitare în acest domeniu ar putea avea ca rezultat încălcarea

principiilor care stau la baza construcţiei europene”.

Lucrarea de faţă pune accentul , pe lângă studierea actelor normative

comunitare , şi pe analiza jurisprudenţei CJUE , fapt ce atribuie un caracter de

actualitate acestei cercetări . Deoarece tratatele şi legislaţia secundară nu conţin

explicaţii exhaustive ale motivelor pentru care au fost adoptate , sau rapoarte

explicative , jurisprudenţa creativă a Curţii , în vederea interpretării măsurilor

comunitare , a dobândit cu timpul o funcţie cvasinormativă.3

În contextul implementării aquis-ului Schengen în legislaţia statelor

membre ale Uniunii Europene , se impune crearea unor politici comune în domeniile

migraţiei, azilului şi vizelor , a căror analiză trebuie aprofundată în cuprinsul prezentei

cercetări . În acelaşi context se impune analizarea regulilor privitoare la protecţia

1 Mihaela Crăcană , Marcel Căpăţână –Libera circulaţie a persoanelor , bunurilor ,serviciilor şi capitalurilor

, Ed. Tritonic, Bucureşti , 2007 , pag. 19 2 Citat din : Lucian Gabriel Pereş –Globalizarea în raport cu libera circulaţie , Ed. Sitech , 2009, pag. 44

3 paragraf din Tudorel Ştefan , Beatrice Andreşan –Grigoriu-Drept comunitar , Ed.C.H.Beck,pag.137

Page 6: Libera Circulatie Ue

6

datelor cu caracter personal , dar şi analiza sistemelor informatice implicate în

securizarea frontierelor.

O altă direcţie de abordare a temei alese se plasează în sfera analizei

conceptului de cetăţenie europeană , a drepturilor şi obligaţiilor ce rezultă din calitatea

de cetăţean european dar şi raportul în care se află cetăţenii europeni cu statele

naţionale . Cetăţenia Uniunii nu este o realitate consolidată ; mai degrabă , este

începutul unui lung proces a cărui finalizare va depinde de soarta procesului de

integrare europeană 4. Instituţionalizarea Cetăţeniei Uniunii la Maastricht a constituit ,

fără îndoială, cel mai important efort de a construi un pod între instituţiile europene şi

cetăţeni 5 .

Importanţa abordării principiului liberei circulaţii a persoanelor în cadrul

acestui demers ştiinţific trebuie pusă în evidenţă şi prin analiza managementului

integrat al frontierelor . Astfel , se impune cercetarea fenomenului migraţiei ilegale , a

fenomenului criminalităţii transfrontaliere precum şi , în strânsă legătură cu acestea ,

analizarea tehnicilor biometrice folosite în descoperirea , cercetarea , prevenirea şi

combaterea criminalităţii transfrontaliere.

Statele membre au acte normative care reglementeză libera circulaţie a

persoanelor dar, de cele mai multe ori , aceste acte normative nu sunt rezultatul

transpunerii integrale a legislaţiei comunitare . Totodată, pot apărea situaţii în care se

crează un conflict între dreptul comunitar şi dreptul intern al statelor membre ,

întâietate având normele dreptului comunitar , conform principiului priorităţii.

Abordarea principiului liberei circulaţii a persoanelor nu se poate realiza fără o analiză

comparativă a actelor normative care reglementează acest principiu în câteva state ale

Uniunii Europene .

Libera circulaţie a persoanelor nu are un caracter absolut ci ea poate fi

restrânsă pentru anumite consideraţii expres prevăzute de legislaţia comunitară şi ,

implicit , de legislaţiile statelor membre . Un rol important în stabilirea , definirea şi

sancţionarea restricţiilor la libera circulaţie îl are Curtea de Justiţie a Uniuni Europene

dar şi instanţele naţionale . Astfel, un capitol al prezentei cercetări va fi consacrat

studiului cazuisticii în domeniul acestor restricţii.

CAPITOLUL I

CONSIDERAŢII ISTORICE PRIVIND LIBERA CIRCULAŢIE A

PERSOANELOR ÎN SPAŢIUL UNIUNII EUROPENE

Secţiunea I

Ideea de unitate europeană-trecut şi prezent

Începuturile unităţii europene coboară până în Antichitate . Este de

necontestat faptul că, pe de o parte , dreptul roman s-a dovedit a fi un element central

4 paragraf din Nastasia Covaci –Cetăţenia europeană.Românii –cetăţeni europeni, Ed. Sitech, pag. 44

5 paragraf din Nastasia Covaci, op.cit., pag. 45

Page 7: Libera Circulatie Ue

7

al unităţii europene şi, pe de altă parte, faptul că acesta a avut o mare influenţă asupra

legislaţiei actuale din ţările Europei.

Totodată , este important de amintit că originea ideii de „Europă Unită” se

pierde în umbra istoriei , expresii de acest gen existând în operele unor mari filosofi,

scriitori, istorici , jurişti , politicieni şi oameni de ştiinţă de pe bătrânul continent

începând chiar din antichitate 6.

Deşi, în decursul istoriei , mult timp s-a considerat că a existat o Europă

unită în timpul Imperiului Roman sau dominaţiei napoleoniene ,în realitate , pe bună

dreptate s-a constatat faptul că Europa nu s-a bucurat de o unitate politică absolută în

acele vremuri . În timpul acestor perioade istorice nici pe departe nu putem vorbi de o

Europă Unită . De fapt există un singur sistem bazat pe un singur conducător , o singură

şi mare putere dar, ceea ce a stârnit multă îngrijorare la acea vreme a fost faptul că

acest sistem se baza şi pe puterea forţei .

Important de menţionat , în opinia mea , este şi propunerea , destul de

îndrăzneaţă la vremea respectivă , de unitate europeană a fost lansată în anul 1463 , de

regele Boemiei , Georg Potebrad , propunere care nu a fost acceptată şi faţă de care nu

au fost manifestate adeziuni . În esenţă, acest proiect viza înfiinţarea unei confederaţii

europene antiotomane , a unei confederaţii a statelor creştine care îşi luau

angajamentul să nu recurgă la conflicte armate unele împotriva altora , să nu susţină

comploturi interne împotriva conducătorilor legal aleşi, să se sprijine reciproc pentru

sancţionarea delictelor comise pe teritoriul unuia dintre aceste state . Aşa cum arătam

anterior , acest proiect a fost respins , iar Papalitatea l-a excomunicat pe autorul lui.

Ideea de unitate europeană a progresat treptat începând cu secolul al XVI-

lea.

În contextul evoluţiei istorice a conceptului de unitate europeană se remarcă

şi ideea unei ligi a naţiunilor , ideea lansată de filosoful Immanuel Kant în eseul său „

Spre pacea eternă”. Se poate spune că filosoful a avut o previziune a libertăţii de

circulaţie a cetăţenilor Europei , a cetăţeniei europene şi , de ce nu , a Uniunii Europene

, acesta vorbind „de un drept cosmopolit al ospitalităţii universale”.

Dincolo de marile linii de forţă ale meditaţiei filosofice şi istorice asupra

destinului european, nu lipsesc nici în secolul XVIII numeroasele propuneri şi proiecte

menite a materializa concret, în plan instituţional, acest sentiment al unitatii

continentale, care devine din ce în ce mai marcat în spiritualitatea elitei sale

intelectuale. Autorii lor sunt de condiţiile sociale şi intelectuale cele mai diferite, ceea

ce marchează proliferarea în planul opiniei publice a preocupărilor de această natură 7.

Epoca napoleoniană întreţine şi accentueaza ,totodată, o stare de spirit de

deziluzie, în conditiile în care proiectele prim-consulului si apoi împăratului Napoleon

evidenţiază cu tot mai mare transparenţă ataşarea sa absolută de o formă imperială a

unificării europene prin forţă şi sub dominaţia Franţei. Napoleon spunea : „ Avem

nevoie de un cod european , de o Curte de Casaţie europeană, o monedă unică , de

aceleaşi măsuri şi greutăţi – din această cauză englezii , probabil , cedează greu –de

aceleaşi legi . Trebuie să fac din toate ţările Europei , un singur popor ” 8.

6 Eduard Dragomir, Dan Niţă – Cetăţenia Europeană, Ed. Nomina Lex, 2010 , pag. 15 .

7 Paragraf din Ladislau Gyemant, Istoria Europei, sursa www.idd.euro.ubbcluj.ro

8Paragraf din Ioan Muraru- Cetăţenia Europeană :Cetăţenii , străinii şi apatrizii în dreptul românesc şi

european -Bucureşti , Ed. All, 2003, pag. 5 .

Page 8: Libera Circulatie Ue

8

Primul Război Mondial a produs numeroase modificări la nivel politic,

cultural , social , economic , influenţând şi ideea de unitate europeană.

Astfel, schimbările radicale produse de şocul Primului Război Mondial în

planul realităţilor europene şi a mentalităţilor în acelaşi timp , deschid în perioada

interbelică o nouă fază în evoluţia aspiraţiilor spre realizarea unităţii în Europa. Pentru

prima dată, problematica unificării statelor din Europa devine , o nevoie a viitorului

apropiat, în strînsă legătură cu situaţia existentă la acel moment , deşi iniţial această

idee părea să nu aibă nici o legătură cu realitatea politică a vremii.

Sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial a lăsat în urma sa o Europă

distrusă din punct de vedere material , frământată de puternice crize politice şi divizată

prin „Cortina de Fier” în două blocuri : Est şi Vest 9 .

Considerată a fi una dintre cele mai vechi mişcări de unificare europeană ,

Uniunea Paneuropeană a fost fondată de către Richard Coudenhove-Kalergi .Aceasta

avea drept scop unirea popoarelor europene şi recunoaşterea unei mari libertăţi de

organizare a acestora. Precursor al ideii lui Jean Monnet , idee care a stat la baza

înfiinţării în anul 1951 a Comunităţii Economice a Cărbunelui şi Oţelului , acesta

lansează în premieră ideea unei uniuni economice franco-germane . Acesta susţine

cultivarea personalităţii şi respectul diferenţei, elogiul libertăţii însoţite de conştiinţa

responsabilităţii , caractere dobândite prin exersarea şi receptarea artei , religiei şi

politicii europene 10

.

Cel mai important susţinător al ideii de uniune federală a fost Winston

Churchill , primul –ministru al Marii Britanii . Acesta vorbea în discursul său istoric

de la Zürich din septembrie 1946 despre „Statele Unite ale Europei” .

Istoria evidenţiază că a fost nevoie de două războaie mondiale pentru ca

europenii să gândească mai profund la necesitatea şi posibilitatea realizării unităţii lor

pe cale paşnică .Guvernele democratice din Occident , hotărâte să nu repete greşelile

trecutului , au căutat calea ieşirii din impas şi au ales soluţia integrării lor economice şi

politice 11

.

O contribuţie importantă a fost recunoscută lui Jean Monnet – comisar

general al planului de reconstrucţie în Franţa –datorită căruia s-au făcut primele

demersuri pentru realizarea unităţii europene. Astfel, acesta i-a propus ministrului de

extene francez din acea vreme , Robert Schuman , înfiinţarea unei comunităţi a

cărbunelui şi oţelului , gestionată de o unitate supranaţională. La 9 mai 1950 , Robert

Schuman şi-a asumat , într-o conferinţă de presă, responsabilitatea politică asupra

„Declaraţiei Schuman”, reprezentând primul pas în realizarea unei Europe unite , având

în centru reconcilierea franco-germană 12

. Această declaraţie a intrat în istorie ca fiind

documentul fondator al comunităţilor europene şi al UE , fiind urmată de semnarea

Tratatului de la Paris din 1951 13

.

9 Roxana Maria Popescu , Mihaela Augustina Dumitraşcu , Augustin Fuerea –Drept comunitar European ,

Ed. Pro Universitaria , 2004, pag. 13 . 10

Paragraf din Lorena Păvălan Stuparu –De la cetăţenia clasică la eurocetăţenie .Între realitate şi utopie ,

Editura Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale , Bucureşti, 2009 , pag. 93. 11

Paragraf din Ion P.Filipescu , Augustin Fuerea –Drept instituţional comunitar European , Ed a II –a , Ed.

Actami , 1996 , pag. 11 12

Tudorel Ştefan , Beatrice Andreşan-Grigoriu , op. cit. , pag. 3 13

De înfiinţare a Comunităţii Europene a Cărbunelului şi Oţelului

Page 9: Libera Circulatie Ue

9

Acesta a fost unul dintre momentele importante ale istoriei integrării

europene care a creat un val de optimism printre cei care susţineau ideeea de integrare

europeană dinamică , procesul de integrare urmând un ritm accelerat caracterizat

prin adoptarea unor tratate de importanţă majoră pentru Uniunea Europeană şi care a

culminat odată cu adoptarea Tratatului de la Lisabona proces prin intermediul căruia

Europa se poate exprima cu mai multă hotărâre în domeniul relaţiilor externe.

De la Tratatul instituind Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului din

18 aprilie 1951 , legislaţia primară a Uniunii Europene a evoluat ca urmare a extinderii

obiectivelor Comunităţilor şi , ulterior , a Uniunii , precum şi creşterii numărului de

state membre ale Uniunii . În consecinţă , această legislaţie cuprinde tratatele originare ,

cele ulterioare de modificare a acestora , precum şi un număr mare de protocoale 14

.

Secţiunea a II-a

Globalizarea circulaţiei persoanelor

În sens general, globalizarea este un proces dinamic de intensificare şi

interconectare a relaţiilor internaţionale ce produc schimbări structurale pe termen lung

în plan tehnic, economic , politic şi sociocultural 15

.

O interesantă comparaţie a fost făcută în literatura de specialitate cu privire

la componetele acestui sistem . Astfel , dacă statul naţional este „mecanicul” acestei

extraordinare „locomotive a istoriei” care este naţiunea , globalizarea afectează

deopotrivă „mecanicul” şi „locomotiva”, încât putem spune că , poate cea mai

importantă contradicţie a lumii post moderne şi a „erei globalizării”este aceea dintre

cele două mari procese ale istoriei : procesul construcţiei naţionale şi procesul

deconstrucţiei etnonaţionale , ambele având caracter de permanenţă a istoriei , doar că

în epoca noastră a atins proporţii planetare şi a îmbrăcat forma unui război holotropic,

atrăgând totul în albia lui :religii, culturi, memorie colectivă , ritualuri , instituţii ,

grupuri şi popoare 16

.

Provocările induse de procesul globalizării , precum şi suprapunerea acestuia

cu tendinţele spre regionalizare şi fragmentare generează tensiuni şi factori de risc la

nivel mondial , fapt ce conduce , inclusiv , la intensificarea fenomenului migraţionist 17

.

Dreptul la liberă circulaţie prezintă atât la nivel regional cât şi în plan local, o

serie de valenţe constând în faptul că acesta reprezintă un factor de progres în

dezvoltarea personalităţii umane, astfel că, prin exercitarea acestui drept omul îsi

îmbogăţeşte cunoştinţele şi îşi dezvoltă sentimentele specifice 18

.

Fenomenul globalizării are o serie de efecte pozitive dar şi negative pentru

statele membre ale Uniunii Europene. Chiar dacă noile state membre sunt încântate de

14

Paragraf din Beatrice Andreşan-Grigoriu , Tudorel Ştefan –Tratatele Uniunii Europene , Versiune

consolidată , Ed. Hamangiu , 2009 , pag.III 15

Cătălin Zamfir, Simona Ştefănescu –Enciclopedia dezvoltării sociale , Ed Polirom Iaşi , 2007 , pag. 281 16

Paragraf din I. Bădescu , I.Mihăilesccu , I.N. Sava – Geopolitica integrare, globalizare, Ed . Mica Valahie

, Bucureşti , 2003 , pag. 113 . 17

Aurel Vasile Sime, Gabi Eşanu –Migraţie şi globalizare , Ed. Detectiv , 2005 , pag. 238 18

Lazăr Cârjan, Aurel -Vasile Sime –Dreptul la liberă circulaţie în contextual globalizării , în “Globalizare

şi iedentitate naţională”, Ed. Ministerului Administraţiei şi Internelor , 2006 , pag. 28

Page 10: Libera Circulatie Ue

10

acest nou statut care presupune o arie largă de posibilităţi de liberă circulaţie şi de acces

la piaţa muncii , acestea manifestă o anumită temere cu privire la exodul de „creiere” şi

de plecare a specialiştilor . Chiar şi pe fondul unor măsuri privind blocarea imigraţiei

luate de către statele cu tradiţie în UE, acestea se confruntă cu un val neaşteptat de

imigranţi. Pentru ţările recent aderate la UE , mai există în prezent câteva restricţii

privind libera circulaţie a lucrătorilor , restricţii privite ca măsuri de combatere a

migraţiei ilegale.

Cetăţenii Uniunii Europene au dreptul de a munci sau de a căuta un nou loc

de muncă într-un alt stat membru al UE . Acest drept la libera circulaţie a lucrătorilor

face parte din drepturile cetăţenilor comunitari . Totodată aceştia au dreptul de a

călători şi de a se stabili oriunde în Uniune.

„Piaţa unică este una dintre valorile de bază ale Europei . Pentru cetăţeni

înseamnă dreptul de a trăi şi munci în orice altă ţară din UE şi de a accesa o gamă largă

de produse şi servicii de calitate la preţuri mici” 19

.

La baza libertăţii de circulaţie a persoanelor stă eliminarea oricărui tip de

discriminare ( bazată pe condiţiile de intrare , şedere, deplasare , muncă, angajare sau

plata muncii prestate ) între cetăţenii unui stat membru şi cetăţenii celorlalte state

membre ce locuiesc sau muncesc pe teritoriul acestui stat.

CAPITOLUL II

PRINCIPALELE COORDONATE ALE LIBEREI CIRCULAŢII A

PERSOANELOR STABILITE ÎN CONVENŢII ŞI TRATATE

INTERNAŢIONALE

Secţiunea I

Tratatul constituind Comunitatea Economică Europeană.

Principiul liberei circulaţii a persoanelor reprezintă expresia apartenenţei la un

spaţiu european comun , fără bariere interne.

În decursul timpului , libera circulaţie a persoanelor ,ca şi concept, a suferit

mai multe modificări . Dacă la început destinatarii acestui concept erau persoanele

individuale ( fie agenţi economici, fie lucrători sau prestatori de servicii ) , ulterior

domeniul de aplicare al acestui principiu s-a extins la ideea de cetăţean al Uniunii , fără

a fi condiţionat de existenţa vreunei activităţi economice sau de vreo altă condiţie ,

cum ar fi cea de naţionalitate.

Uniunea Europeană a creat un cadru legislativ robust pentru bunăstarea

cetăţenilor europeni prin stabilirea şi consolidarea drepturilor acestora în calitate de

cetăţeni, consumatori şi lucrători în numeroase domenii , inclusiv mobilitatea ,

sănătatea şi siguranţa, asigurările sociale , condiţiile de lucru , informarea şi consultarea

, egalitatea de gen şi nediscriminarea . Politica de imigraţie este parte integrantă a

dezideratului european de creare a unui spaţiu de libertate, securitate şi justiţie . 20

19

Fragment dintr-o declaraţie a Preşedintelui Comisiei Europene Jose Manuel Barosso . 20

Paragraf din Dan Drugă-Legislaţia UE în domeniul migraţiei ., Revista Sfera Politicii, nr. 166/2011 , pag.

127

Page 11: Libera Circulatie Ue

11

Crearea Comunităţilor europene are ca temei planul lui Robert Schuman 21

,

care în anul 1950 , a lansat ideea unei „unităţi a Europei Occidentale ” 22

. Însă

relansarea europeană s-a produs cu ocazia Conferinţei miniştrilor de externe de la

Messina din 1-3 iunie 1955 când ţările Benelux au propus înfiinţarea şi dezvoltarea unei

pieţe comune .

Tratatul constituind Comunitatea Economică Europeană avea drept scop „

prin instituirea unei pieţe comune şi prin apropierea treptată a politicilor economice ale

statelor membre, să promoveze în întreaga Comunitate o dezvoltare armonioasă a

activităţilor economice , o creştere durabilă şi echilibrată , o stabilitate crescândă , o

creştere accelerată a nivelului de trai şi relaţii mai strânse între statele pe care le

reuneşte 23

”.Libera circulaţie a persoanelor a reprezentat unul dintre obiectivele

principale de realizat în vederea constituirii pieţei comune.

Tratatul reglementează libera circulaţie a persoanelor alături de libera circulaţie

a serviciilor şi capitalurilor . Conceptul de liberă circulaţie a persoanelor este privit

dintr-un nou punct de vedere fiind considerat a fi într-o conexiune strânsă cu

conceptul de „lucrători”, nefiind privit nicidecum , aşa cum este astăzi , ca un drept al

persoanelor de a se mişca liber oriunde în interiorul Comunităţii . Libertatea de

circulaţie a persoanelor a constituit o problemă delicată pentru statele membre datorită

aspectelor ce ţin de ordinea publică sau de siguranţa naţională şi datorită consecinţelor

pe care le presupun acestea.

Astfel, primul capitol din Titlul III , care este dedicat libertăţii de circulaţie a

lucrătorilor, a fost introdus la insistenţele delegaţiei italiene şi a obţinut fără mari

probleme sprijinul necesar pentru că , pe lângă faptul că avea să contribuie la unificarea

europeană , urma să remedieze lipsa mâinii de lucru , problemă cu care se confruntau în

acea perioadă statele nordice . Aceasta în măsura în care , în sânul unei economii

integrate , deplasarea mâinii de lucru joacă un rol esenţial , fiind mecanismul prin care

un stat membru îşi adaptează nivelul de viaţă la modificările favorabile sau

nefavorabile care se produc pe scena internaţională şi în structura demografică 24

.

În ceea ce priveşte conţinutul principiului liberei circulaţii a persoanelor ,

acesta implică eliminarea oricărei discriminări pe motiv de cetăţenie între lucrătorii

statelor membre, în ceea ce priveşte încadrarea în muncă , remunerarea şi celelalte

condiţii de muncă. Totodată în Tratat sunt prevăzute şi anumite drepturi ale lucrătorilor

prin care se concretizează această libertate respectiv dreptul de a accepta ofertele reale

de încadrare în muncă , de a circula liber în acest scop pe teritoriul statelor membre , de

şedere într-un stat membru pentru a desfăşura o activitate salarizată în conformitate cu

actele cu putere de lege şi actele administrative care reglementează încadrarea în muncă

a lucrătorilor statului în cauză şi de a rămâne pe teritoriul unui stat membru după ce a

fost încadrat în muncă în acest stat. Însă aceste dispoziţii nu se aplică încadrării în

administraţia publică.

21

Robert Schuman –fost Ministru de externe al Franţei , a fost considerat unul dintre fondatorii Uniunii

Europene .Acesta a devenit primul Preşedinte al Adunării Parlamentare Europene care i-a acordat titlul de

“părinte al Europei”. 22

Ion . P. Filipescu , Augustin Fuerea-Drept instituţional comunitar european , Ed. Actami, Bucureşti ,

1994, pag. 14 23

Art. 2 din TCEE 24

Paragraf din Florentina Camelia Stoica , op. cit. , pag. 46

Page 12: Libera Circulatie Ue

12

Secţiunea a II-a

Actul Unic European

În perioada premergătoare adoptării Actului Unic European de o importanţă

majoră a fost cooperarea între statele membre ale Comunităţilor Europene pentru

găsirea celor mai bune soluţii unanim acceptate variatelor probleme cu care s-a

confruntat Uniunea de-a lungul timpului.

„Actul unic european , prima revedere generală a tratatelor comunitare ,

confirmă că , indiferent de faptul că Europa se sprijină pe cele trei Comunităţi , ea nu se

limitează la ele” 25

.

Însă aceste soluţii aveau nevoie de o bază juridică solidă , ceea ce a impus

necesitatea modificării Tratatului de la Roma din 1957.

Actul Unic European a reprezentat primul act modificator important al

Tratatelor de la Roma pe direcţia unei transformări europene desfăşurată pe o perioadă

de trei decenii , mai exact între anii 1957 -1987.

Recesiunea economică mondială de la începutul anului 1980 a adus cu sine

un val de „ europesimism „ . Cu toate acestea , speranţa a renăscut în 1985 când

Comisia Europeană , sub preşedenţia lui Jacques Delors , a prezentat Carta Albă

privind calendarul pentru realizarea pieţei unice europene până la data de 1 ianuarie

1993. Acest ţel ambiţios a fost inclus în Actul Unic European 26

.

Acesta a intrat în vigoare la data de 1 iulie 1987 . Actul stabilea înfăptuirea

Pieţei Unice europene la un anumit termen limită , respectiv 31 decembrie 1992, şi

prevedea totodată mişcarea liberă a bunurilor , serviciilor , capitalului şi persoanelor pe

tot cuprinsul Comunităţilor.

Actul Unic European defineşte pentru prima dată piaţa internă la art. 13 27

ca fiind „ un spaţiu fără frontiere interne, în care libera circulaţie a mărfurilor ,

persoanelor , serviciilor şi capitalurilor este asigurată în conformitate cu dispoziţiile

prezentului tratat”.

Secţiunea a III-a

Tratatul de la Maastricht

Ritmul istoriei s-a accelerat la sfârşitul anilor ’80 , a spus Jacque Delors 28

.Anul 1989 a fost „ anul miracolelor” în care Uniunea Sovietică s-a prăbuşit şi ţările din

centrul şi estul Europei şi-au început drumul către un nou viitor . Provocarea imediată

pentru Comunităţi a constituit-o absorbirea Republicii Democrate Germania ( în urma

unificării cu Germania de Vest la 03 iulie 1990 ) atât din punct de vedere economic ,

din cauza subdezvoltării sale , cât şi din punct de vedere politic , din cauza noii greutăţi

pe care Republica Democrată Germania o aducea în balanţă de partea Germaniei .

25

Guy Issac –Droit communautaire general, Ed. A III-a , Paris , 1991 , p. 16 26

Paragraf din Marin Voicu – Uniunea Europeană înainte şi după Ttatatul de la Lisabona, Ed. Universul

Juridic , Bucureşti, 2009 , pag. 231 27

Care introduce în Tratatul CEE art. 8 A. 28

Jaques Delors , fost preşedinte al Comisiei Europene

Page 13: Libera Circulatie Ue

13

Sosise momentul pentru a se pune formal în discuţie adâncirea integrării europene

dincolo de componenta economică 29

.

La apoximativ 3 ani după intrarea în vigoare , la 1 iulie 1987 , a Actului Unic

European , construcţia comunitară a progresat semnificativ culminând cu încheierea

unui tratat privind Uniunea Europeană . Acesta a fost semnat la 7 februarie 1992 la

Maastricht şi a intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993.

Aşa cum rezultă din preambulul Tratatului de la Maastricht , cele

douăsprezece state membre au decis să parcurgă o nouă etapă în procesul de integrare

europeană iniţiat prin constituirea Comunităţilor Europene , stabilind ca obiectiv

principal facilitarea liberei circulaţii a persoanelor , garantând totodată siguranţa şi

securitatea popoarelor lor , prin introducerea unor dispoziţii privind justiţia şi afacerile

interne .

Printre obiectivele Tratatului se numără promovarea unui progres economic şi

social echilibrat şi durabil în special prin crearea unui spaţiu fără frontiere interne , prin

întărirea coeziunii economice şi sociale , întărirea protecţiei drepturilor şi intereselor

resortisanţilor statelor membre prin instituirea unei cetăţenii a Uniuniii 30

.

Ca element de noutate Tratatul privind Uniunea Europeană a creat o nouă

entitate şi anume Uniunea Europeană . Dacă Actul Unic European arată în cuprinsul

preambulului că acesta are ca scop transformarea relaţiilor dintre statele membre într-o

uniune europeană această entitate a devenit o certitudine odată cu apariţia Tratatul de

la Maastricht.

În vederea îndeplinirii liberei circulaţii a persoanelor tratatul consideră

următoarele domenii ca fiind de interes comun: politica de azil , regulile privind

trecerea frontierelor externe ale statelor membre de către persoane şi exercitarea

controlului asupra acestei treceri , politica de imigrare şi politica faţă de resortisanţii

ţărilor terţe . Cu privire la acesta din urmă tratatul prevede în mod expres , condiţiile

de intrare şi de circulaţie al resortisanţilor din ţările terţe pe teritoriul statelor membre,

condiţiile de şedere al resortisanţilor ţărilor terţe pe teritoriul statelor membre , inclusiv

reîntregirea familiei şi accesul pe piaţa forţei de muncă , lupta împotriva imigraţiei ,

şederii şi muncii ilegale a resortisanţilor ţărilor terţe pe teritoriul statelor membre.

Tot domenii de interes comun sunt considerate şi lupta împotriva

toxicomaniei , lupta împotriva fraudei de dimensiuni internaţionale , cooperare

judiciară în domeniul civil , cooperare judiciară în domeniul penal ,cooperare vamală şi

cooperare poliţienească în vederea prevenirii şi a luptei împotriva terorismului ,

traficului ilegal de droguri şi a altor forme grave de criminalitate internaţională .

Totuşi tratatul dă posibilitatea statelor membre de a lua măsurile necesare

pentru menţinerea ordinii publice şi a securităţii interne.

Secţiunea a IV –a

Tratatul de la Amsterdam

Reformele instituţionale operate de către Tratatul de la Maastricht , în

vederea potenţialei extinderi a Uniunii , au fost considerate inadecvate în multe cercuri .

29

Paragraf din Tudorel Ştefan, Beatrice Andreşan – Grigoriu , op. cit. , pag. 17 30

Art. B din Tratatul de la Maastricht privind Uniunea Europeană

Page 14: Libera Circulatie Ue

14

În general, Tratatul de la Maastricht a fost aspru criticat pentru „ obscuritatea şi secretul

procesului de negociere , complexitatea noii stucturi << unionale >> , împrumutarea

instituţiilor comunitare pentru procesul decizional al pilonilor interguvernamentali ,

numeroasele excepţii şi posibilităţi de a opta pentru a rămâne în afara unor domenii de

activitate “, de natură a submina unitatea şi coerenţa construcţiei comunitare 31

.

La data de 2 octombrie 1997 a fost semnat Tratatul de la Amsterdam , care a

intrat în vigoare la data de 1 mai 1999. Denumirea completă a acestui tratat este :

Tratatul de la Amsterdam care modifică Tratatul asupra Uniunii Europene , Tratatele

constituind Comunităţile europene şi anumite acte conexe. Scopul declarat al Tratatului

de la Amsterdam a fost acela de a asigura capacitatea de acţiune a Uniunii Europene şi

după extinderea spre est.

În ceea ce priveşte principiul liberei circulaţii a persoanelor Tratatul de la

Amsterdam modifică unul dintre considerentele Tratatului de la Maastricht la capitolul

„Modificări de fond” în sensul că este prevăzută în mod clar facilitarea liberei circulaţii

a persoanelor şi asigurarea siguranţei şi securităţii popoarelor prin instaurarea unui

spaţiu de libertate , de securitate şi justiţie .

Unul dintre obiectivele urmărite prin încheierea acestui Tratat şi în mod clar

exprimat la art. B este acela că Uniunea îşi propune să menţină şi să dezvolte un spaţiu

de libertate , securitate şi justiţie în interiorul căruia este asigurată libera circulaţie a

persoanelor , în corelare cu măsuri adecvate privind controlul frontierelor externe ,

dreptul de azil , imigrarea precum şi prevenirea criminalităţii şi combaterea acestui

fenomen.

Totodata Tratatul de la Amsterdam impune Consiliului obligaţia luării şi a

unor măsuri în domeniul cooperării judiciare în materie civilă 32

cu incidenţă

transfrontalieră precum şi măsuri în domeniul cooperării poliţieneşti şi judiciare în

materie penală în vederea asigurării unui nivel ridicat de securitate prin prevenirea

criminalităţii şi prin combaterea acestui fenomen în cadrul uniunii.

Cu toate acestea statele membre au responsabilitatea luării deciziilor care se

impun cu privire la menţinerea ordinii publice şi apărarea securităţii interne .

Prin Tratatul de la Amsterdam au fost abrogate disp. art. 100c introdus prin

Tratatul de la Maastricht 33

.

Important pentru subiectul lucrării faţă este Protocolul anexat Tratatului

care priveşte integrarea acquis-ului Schengen în cadrul Uniunii Europene .

Conform acestui Protocol , începând cu intrarea în vigoare a Tratatului de la

Amsterdam cooperarea consolidată în domeniu –respectiv aquis-ul Schengen – se va

realiza nu în afara Uniunii Europene ci în cadrul juridic şi instituţional al Uniunii

Europene şi cu respectarea dispoziţiilor incidente din Tratatul privind Uniunea

Europeană şi din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene .

Secţiunea a V-a

Acordul Schengen şi Convenţia de Implementare a Acordului Schengen

31

Paragraf din Tudorel Ştefan , Beatrice Andreşan -Grigoriu , op. cit. , pag. 26 32

Art. 73 m 33

Anterior expus la secţiunea a 3 –a din prezentul capitol

Page 15: Libera Circulatie Ue

15

La începutul anilor ’ 80 , la nivelul Uniunii Europene a fost demarată o

discuţie cu privire la importanţa principiului libertăţii de circulaţie a persoanelor .

Întrebarea care se punea era aceea dacă un spaţiu de libertate la nivel european

presupune , pe lângă liberul acces la piaţa muncii , şi lipsa graniţelor interne , mai exact

a controalelor la frontierele dintre statele membre.

Conceptul a fost iniţiat la nivel european printr-o discuţie în legătură cu

importanţa termenului libertate de mişcare . În anul 1984 , fostul cancelar german

Helmut Kohl s-a întâlnit cu preşedintele de atunci al Franţei , Francois Mitterand , la

trecerea frontierei „ Goldene Brenn” din apropiere de Saarbrucken . Aici au luat decizia

de a elimina controalele de frontieră între Germania şi Franţa 34

.

În urma negocierilor , Franţa , Germania , Belgia , Luxemburg şi Olanda

au decis crearea între ele a unui spaţiu fără graniţe interne , cunoscut sub denumirea de

„ spaţiul Schengen”.

Astfel, s-a încheiat între aceste state un acord la data de 14 iunie 1985 la

Schengen, urmat de Convenţia de implementare a Acordului Schengen în 1990 .

Aşa cum am arătat la seţiunea anterioară, iniţial Acordul Schengen şi

Convenţia de Implementare nu au făcut parte din cadrul legislativ comunitar . Acest

lucru s- a schimbat odată cu semnarea Tratatului de la Amsterdam , intrat în vigoare la

data de 01 mai 1999. Un Protocol ataşat Tratatului de la Amsterdam încorporează

acquis-ul Schengen în cadrul legislativ şi instituţional al Uniunii Europene.

Implementarea Convenţiei Schengen are ca scop eliminarea controalelor la

frontierele interne pentru toate persoanele , incluzând măsuri de întărire a controalelor

la frontierele externe . Aceste măsuri implică o politică de vize comună , posibilitatea

procesării cererilor de azil , cooperare judiciară şi poliţienească , precum şi un schimb

eficient de informaţii .

Structural , Convenţia de implementare a Acordului Schengen vizează

următoarele domenii :

-vizele;

-circulaţia străinilor în spaţiul Schengen;

-azil;

-cooperare poliţienească;

-cooperare judiciară;

-droguri;

-arme şi muniţii;

-Sistemul Informatic Schengen;

-protecţia datelor cu caracter personal.

Deşi în forma sa iniţială Convenţia cuprindea anumite dispoziţii cu privire

la traversarea frontierelor interne şi externe , aceste dispoziţii au fost abrogate în

conformitate cu prevederile art. 39 alin. 1 din Regulamentul Parlamentului European şi

al Consiliului ( CE) nr. 562/06 din data de 15 martie 2006 privind stabilirea unui cod

comunitar de reguli privind reglementarea circulaţiei persoanelor la trecerea frontierelor

( denumit Codul Frontierelor Schengen ) care se vor aplica în locul acestora.

Convenţia de Implementare a Acordului Schengen cuprinde dispoziţii

privind politica comună în domeniul circulaţiei persoanelor , şi în special regimul de

vize , urmărindu-se armonizarea de comun acord a politicilor de vize. În acest sens , la

34

Eugen Popescu , op. cit. , pag. 182

Page 16: Libera Circulatie Ue

16

art. 10 din Convenţie , este reglementată viza uniformă . Aceasta este comună pentru

toate părţile contractante şi impune ca vizita să nu depăşească trei luni.

Secţiunea a VI-a

Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene

Consiliul European de la Nisa ( decembrie 2000) a însemnat adoptarea

Cartei Drepturilor Fundamentale , document ce aduce într-un cadru unic drepturile

civile , politice , economice , sociale stipulate într-o serie de documente internaţionale ,

europene şi naţionale . Carta nu face nici un fel de deosebire între cetăţeni , întrunind (

pentru prima dată ) în cadrul unui document unic drepturile tuturor persoanelor care se

găsesc în mod legal pe teritoriul UE 35

.

Secţiunea a VII-a

Tratatul de la Lisabona

Acest tratat a fost cunoscut încă din stadiul de proiect sub denumirea de

„Tratatul de Reformă” şi este destinat a înlocui Tratatul Constituţional European care

nu a fost ratificat de toate statele membre.

La data de 13 decembrie 2007 a fost semnat Tratatul de la Lisabona iar la

data de 1 decembrie 2009 a intrat în vigoare . Acesta modifică Tratatul privind Uniunea

Europeană şi Tratatele CE dar fără să le înlocuiască.

Tratatul de la Lisabona cuprinde o versiune consolidată a Tratatului privind

funcţionarea Uniunii Europene şi o versiune consolidată a Tratatului privind Uniunea

Europeană .

1. Versiunea consolidată a Tratatului privind Uniunea Europeană.

Încă din preambulul Tratatului privind Uniunea Europeană se precizează faptul că

unul dintre scopurile urmărite de semnatarii acestui tratat este acela al asigurării

siguranţei şi securităţii popoarelor acestora , prin instaurarea unui spaţiu de libertate ,

securitate şi justiţie în conformitate cu dispoziţiile prezentului tratat dar şi ale Tratatului

privind funcţionarea Uniunii Europene. Relevant în acest sens este art. 3 din Tratatul

privind Uniunea Europeană care prevede că „Uniunea oferă cetăţenilor săi un spaţiu de

libertate , securitate şi justiţie , fără frontiere interne , în interiorul căreia este asigurată

libera circulaţie a persoanelor , în corelare cu măsuri adecvate privind controlul la

frontierele externe , dreptul de azil , imigrarea , precum şi prevenirea criminalităţii şi

combaterea acestui fenomen ”.

2. Versiunea consolidată a Tratatului privind funcţionarea Uniunii

Europene .

35

Dan Drugă-Legislaţia UE în domeniul migraţiei ., Revista Sfear Politicii, nr. 166/2011 , pag. 129

Page 17: Libera Circulatie Ue

17

Dispoziţiile în materia liberei circulaţii a persoanelor cuprinse în cadrul

Titlului IV al părţii a III-a din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene se împart

în două capitole : Capitolul I intitulat „Lucrătorii” şi capitolul II intitulat „ Dreptul de

stabilire “.

Art. 20 din acest tratat prevede instituirea cetăţeniei europene .În acest

sens se arată că este cetăţean al Uniunii orice persoană care are cetăţenia unui stat

membru dar cetăţenia Uniunii nu înlocuieşte cetăţenia naţională ci se adaugă acesteia.

Printre drepturile recunoscute cetăţenilor Uniunii şi enumerate de acest articol se

numără şi acela de liberă circulaţie şi de şedere pe teritoriul statelor membre. Această

idee este dezvoltată în art. 21 din Tratat care prevede că orice cetăţean al Uniunii are

aceste drepturi sub rezerva limitărilor şi condiţiilor prevăzute de tratate şi de dispoziţiile

adoptate în vederea aplicării acestora .

Acelaşi articol enunţat mai sus prevede aspecte procedurale şi instituţionale

privind protecţia acestui drept . Astfel, un rol important îl au Parlamentul European şi

Consiliul care pot lua hotărâri în conformitate cu procedura legislativă ordinară în

vederea adoptării unor dispoziţii menite să faciliteze exercitarea dreptului la liberă

circulaţie şi a dreptului de şedere pe teritoriul statelor membre . Tot astfel, în vederea

asigurării protecţiei acestor drepturi , în situaţia în care tratatele nu au prevăzut puteri

de acţiune în acest sens , Consiliul , hotărând de această dată în conformitate cu o

procedură legislativă specială, în unanimitate şi după consultarea Parlamentului

European, poate adopta măsuri în domeniul securităţii sociale sau al protecţiei sociale

.

Secţiunea a VIII-a

Alte acte normative

1. Regulamentul (UE) nr. 492/2011al Parlamentului European şi al

Consiliului din 5 aprilie 2011 cu privire la libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul

Uniunii europene

Acest act normativ are ca obiectiv realizarea liberei circulaţii a lucrătorilor

în cadrul UE prin eliminarea oricărei discriminări între lucrătorii statelor membre pe

criteriul cetăţeniei în ceea ce priveşte încadrarea în muncă , remunerarea şi alte condiţii

de muncă precum şi dreptul acestor lucrători de a se deplasa liber în vederea

desfăşurării unei activităţi salariate , sub rezerva restricţiilor justificate de motive de

ordine publică, siguranţă publică şi sănătate publică.

2. Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European şi a Consiliului

din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulaţie şi de şedere pe teritoriul

statelor membre pentru cetăţenii Uniunii şi membrii familiilor acestora 36

.

Datorită faptului că se aplică tuturor cetăţenilor , nu numai celor care se

angajează în activităţi economice , este denumită şi „ directiva cetăţeniei” în literatura

de specialitate 37

.

36

Modifică Regulamentul nr. 1621/68 al Consiliului din data de 15 octombrie 1968 37

C. Barnard, The substantive law of the EU , The four freedoms, Oxford University Press, p. 416

;Tudorel Ştefan, op cit , p 388)

Page 18: Libera Circulatie Ue

18

Această directivă este destinată , printre altele, încurajării cetăţenilor Uniunii

Europene de a-şi exercita dreptul lor la liberă circulaţie şi rezidenţă pe teritoriul Statelor

Membre , reducerii formalităţilor administrative la cerinţe minimale esenţiale, oferirii

unei mai bune definiţii a statutului de membru de familie şi limitării scopurilor de

refuzare a intrării pe teritoriul unui Stat Membru sau de încetare a dreptului de

rezidenţă al acestora38

.

Adoptarea acestei directive a avut la bază recunoaşterea de către semnatari a

unor principii care guvernează libera circulaţie a persoanelor. Astfel, au fost avute în

vedere următoarele , după cum sunt prevăzute în preambulul acesteia :

-cetăţenia Uniunii conferă fiecărui cetăţean al Uniunii un drept fundamental

şi individual la liberă circulaţie şi şedere pe teritoiul statelor membre , sub rezerva

limitărilor şi condiţiilor prevăzute de Tratatul de constituire a comunităţilor europene şi

a măsurilor adoptate în scopul aplicării acestuia ;

-libera circulaţie a persoanelor constituie una dintre libertăţile fundamentale

ale pieţei interne , care reprezintă un spaţiu fără frontiere interne , în care libertatea este

asigurată în conformitate cu dispoziţiile Tratatului ;

- necesitatea modificării Regulamentului CEE nr. 1612/68 al Consiliului

din data de 15 octombrie 1968 ;

- necesitatea acordării dreptului la liberă circulaţie şi şedere recunoscut

cetăţenilor Uniunii şi membrilor de familie ai acestora , indiferent de cetăţenie ;

- cetăţenii Uniunii ar trebui să beneficieze de dreptul de şedere în statul

membru gazdă pentru o perioadă de cel mult trei luni , fără a face obiectul nici unei

condiţii sau formalităţi , alta decât cerinţa de a deţine o carte de identitate valabilă sau

un paşaport valabil ;

-faptul că cetăţenii Uniunii care au înţeles să se stabilească pe termen lung în

statul membru gazdă se bucură de dreptul de şedere permanentă ar întări sentimentul

cetăţeniei Uniunii şi este un element cheie în promovarea coeziunii sociale, care

reprezintă unul dintre elementele fundamentale ale Uniunii.

-toţi cetăţenii Uniunii şi membrii de familie ai acestora care locuiesc într-un stat

membru ar trebui să beneficieze , în statul membru respectiv, de un tratatment egal cu

cel al resortisanţilor , sub rezerva dispoziţiilor speciale care sunt prevăzute în mod

expres în Tratat şi de dreptul derivat , etc.

3. Directiva Consiliului 77/486/ce din 25 iulie 1977 privind educaţia copiilor

lucrătorilor migranţi

Prin această directivă Uniunea Europeană a încercat deja să promoveze

abordarea de către statele membre a problemei educaţiei copiilor lucrătorilor migranţi ,

în condiţiile în care anterior printr-o Rezoluţie adoptată la 21 ianuarie 1974 privind

programul de acţiune socială , Consiliul a inclus printre acţiunile sale prioritare pe

acelea desemnate să îmbunătăţească condiţiile de liberă circulaţie a angajaţilor , în

special cu privire la primirea şi educarea copiilor acestora . Aceasta se aplică în cazul

38

Florentina Camelia Stoica, pag. 90

Page 19: Libera Circulatie Ue

19

copiilor pentru care şcolarizarea este obligatorie conform legislaţiei statului membru

gazdă şi care sunt descendenţi ai unui lucrător resortisant al altui stat membru .

4. Regulamentul Comisiei 1251/70 din 29 iunie 1970 cu privire la dreptul

lucrătorilor de a rămâne pe teritoriul unui stat membru după ce au fost angajaţi

în acel stat.

Încă din preambulul acestui regulament sunt expuse motivele pentru care a fost

adoptat acesta . Astfel, la elaborarea acestuia au fost avute în vedere mai multe premise

printre care :

- mobilitatea forţei de muncă în cadrul comunităţii care presupune ca lucrătorii să

poată ocupa succesiv mai multe locuri de muncă în mai multe state membre , fără ca

prin aceasta să fie defavorizaţi ;

- posibilitatea lucrătorului care locuieşte pe teritoriul unui stat membru de a

beneficia de garantarea dreptului de a rămâne pe acel teritoriu , după ce încetează să

mai ocupe un loc de muncă în acel stat ca urmare a atingerii vârstei de pensionare sau

din cauza incapacităţii permanente de muncă ori care , după o perioadă de activitate

salariată şi de şedere pe teritoriul unui stat membru , ocupă un loc de muncă salariat pe

teritoriul altui stat membru , păstrându-şi în continuare reşedinţa pe teritoriul primului

stat membru.

5. Regulament nr. 562/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului

din 15 martie 2006 privind crearea unui cod comunitar asupra regulilor ce stau la

baza liberei circulaţii a persoanelor peste frontiere ( Codul Frontierelor

Schengen ).

Printre considerenetele avute în vedere la elaborarea acestui regulament se

numără următoarele :

-adoptarea de măsuri în vederea asigurării oricăror controale ale persoanelor

care trec frontierele interne face parte din obiectivul Uniunii de a stabili un spaţiu fără

frontiere interne în care libera circulaţie a persoanelor este asigurată ,

-crearea unui spaţiu în care persoanele pot circula liber va fi dublată de

măsurile cuprinse în politica comună privind trecerea frontierelor externe,

-crearea unui corp comun de legislaţie în special prin consolidarea şi

dezvoltarea acquis-ului , este una dintre componentele fundamentale ale politicii

comune privind managementul frontierelor externe,

-controlul frontierelor este nu numai în interesul statelor membre la ale

căror frontiere externe se efectuează , dar şi în intereresul tuturor statelor membre care

au eliminat controlul la frontierele interne , controlul la frontieră fiind de natură a

contribui la combaterea migraţiei ilegale şi traficului de fiinţe umane şi să prevină orice

ameninţare la adresa securităţii interne a statelor membre , a politicii publice , sănătăţii

publice şi a relaţiilor internaţionale,

- reintroducerea controalelor la frontierele interne ar trebui să fie o excepţie

într-un spaţiu în care persoanele pot circula liber.

Regulamentul are ca obietiv eliminarea controalelor la frontiere pentru

persoanele care trec graniţele interne dintre statele membre ale Uniuni Europene,

Page 20: Libera Circulatie Ue

20

stabilind totodată reguli ce stau la baza controlului la frontieră pentru persoanele care

trec frontierele externe ale statelor membre ale Uniunii Europene.

CAPITOLUL III

ASPECTE PRIVIND COOPERAREA STATELOR MEMBRE ÎN SPAŢIUL

SCHENGEN

Secţiunea I

Politici şi strategii privind libera circulaţie a persoanelor

1. Politica comunitară în domeniul vizelor

Prin reglementarea aquis-ului Schengen la nivelul Uniunii Europene au fost

avute în vedere mai multe obiective şi anume :

▪ înlăturarea contolului persoanelor la frontierele comune Schengen;

▪ aplicarea unor reguli comune care să privească circulaţia persoanelor care trec

frontierele externe ,fără a avea importanţă ce stat din Spaţiul Schengen gestionează

frontiera externă;

▪ armonizarea regulilor care guvernează condiţiile de intrare precum şi vizele

Schengen ;

▪ separarea terminalelor în aeroporturi şi porturi, acolo unde este necesar, pe

călătorii din interiorul şi din exteriorul Spaţiului Schengen, dar şi pentru cei care

călătoresc în interiorul spaţiului Schengen, şi , bineînţeles , pentru cei care intră sau

părăsesc spaţiul Schengen;

Un domeniu important al aquis-ului Schengen este reprezentat de politica

comună de vize. În decursul timpului statele membre s-au confruntat cu o serie de

probleme legate de fenomenul migraţiei ilegale , fapt ce a generat , de exemplu ,

necesitatea de a elabora anumite norme de tranzitare a zonelor internaţionale din

aeroporturi . Totodată s-a constatat la nivelul statelor membre că se impune emiterea

unor vize cu intrări multiple pentru a se diminua încărcătura administrativă a

consulatelor şi pentru a facilita deplasarea fără probleme a persoanelor care călătoresc

în mod frecvent sau regulat .

2. Politica comună privind migraţia

Semnificaţiile pe care societăţile contemporane le ataşează migraţiei sunt

numeroase , contradictorii şi schimbătoare , în funcţie de evoluţia unor indicatori

economici , culturali , de securitate colectivă şi de reglementare juridică internaţională.

Din complexul dozaj al acestora , migraţia ajunge să fie privită uneori ca o „invazie „ a

săracilor în lumea dezvoltată , unde aceştia îşi caută propăşirea economică , dar unde

ajung să îngroaşe rândurile marginalilor , ale excluşilor şi devianţilor; pe scurt migraţia

ar fi o „molimă” ce loveşte societăţile occidentale bogate , cu sau fără voia lor,

creîndu-le numeroase probleme. Alteori, migraţia este înţeleasă ca un proces din care

lumea bogată are de câştigat, prin aceea că , ademenind crema intelectuală a societăţilor

sărace , profită de capacitatea acesteia de muncă înalt calificată , fără să fi investit în

Page 21: Libera Circulatie Ue

21

formarea ei profesională . Ambele poziţii privilegiază înţelesul economic al

fenomenului migraţionist şi vizează deplasarea efectivă a unor populaţii , în mod

definitiv sau temporar. 39

Agenda extinderii UE către Europa de Est a adus în prim-plan un criteriu

important pentru aderarea la UE, ce se raportează de fapt la soluţionarea dilemei

„libertate de circulaţie vs. controlul imigraţiei”, şi anume acceptarea acquis-ului

Schengen, a standardelor impuse în acest sens. Au apărut în acest cadru noi întrebari

legate de drepturile politice şi sociale ale cetăţenilor din statele terţe; ar putea ei

beneficia de dreptul libertăţii de circulaţie chiar dacă nu sunt cetăţeni cu drepturi

depline ai ţărilor unde sunt rezidenţi? S-a remarcat însă şi dezvoltarea unor legi comune

contra discriminării, în cadrul legislaţiei comunitare, ce contribuie la „îmbunătăţirea”

drepturilor şi la protecţia minorităţilor. Toate aceste demersuri pot fi considerate ca un

efort pentru a găsi un cadru comun al UE vis-à-vis de politica privind migraţia, care să

depăşească diferentele de la nivel naţional, sau „primii paşi” până la includerea politicii

privind migraţia în Tratatul de la Amsterdam ; migraţia a fost subiectul ce a marcat

agenda conferinţei interguvernamentale din 1996/1997 (cooperarea în cadrul celui de-al

treilea pilon „Justiţie si Afaceri Interne”). În acest context imigraţia a fost abordată în

termeni de „securitate” şi „control”.40

Faptul că politica privind migraţia în Tratatul de la Amsterdam a avut o

însemnătate deosebită. Acest moment a reprezentat o etapă în care politicile de

cooperare la nivel european , mai exact în domeniile în privinţa justiţiei , libertăţii şi

securităţii , au fost pe larg reglementate de legislaţia comunitară şi totodată un moment

important în evoluţia politicilor imigraţiei şi azilului , acestea devenind unele dintre

principalele politici ale Uniunii Europene.

Important de menţionat în acest context , în opinia mea, este şi

Directiva 2000/43/EC cu privire la implementarea principiului tratamentului egal între

persoane indiferent de originea rasială sau etnică . Scopul acestei directive este acela de

a crea un cadru pentru combaterea discriminării pe criteriul originii rasiale şi etnice ,

punându-se accent pe eficientizarea principiului tratamentului egal în statele membre .

Această Directivă trebuie să se aplice tuturor persoanelor atât în ceea ce priveşte

sectorul public cât şi privat , inclusiv organismele publice , în relaţie cu condiţiile de

acces la angajare, autoangajare şi ocupaţie, inclusiv criterii de selecţie şi condiţiile de

recrutare, indiferent de domeniul de activitate şi la toate nivelurile ierarhiei

profesionale, inclusiv promovare , accesul la toate tipurile şi nivelurile de orientare

vocaţională, formare vocaţională, perfecţionare vocaţională şi reconversie, inclusiv

experienţa practică de lucru , angajare şi conditii de lucru, inclusiv demiteri şi

remunerare , activarea ca membru şi implicarea într-o organizaţie de muncitori sau

angajatori, sau în orice organizaţie ai cărei membri au o anumită profesie, inclusiv

beneficiile oferite de asemenea organizaţii , protecţie socială, inclusiv securitate socială

şi asistenţa sanitară , avantaje sociale , educaţie, acces la bunuri şi servicii care sunt

disponibile publicului, inclusiv locuire.41

39

Paragraf din Cristian Bocancea – Migraţie , aculturaţie şi valori politice , Revista „Sfera politicii „ , nr.

166/2011, pag. 4 40

Paragraf din Cristina Elena Bobu -Politica UE în domeniul migraţiei –mai multe faţete ale aceluiaşi

fenomen , Revista „ Sfera politicii” , nr. 137 , sursa www.sferapoliticii.ro 41

Art. 3 Directiva 2000/43/EC 10

Page 22: Libera Circulatie Ue

22

Pornind de la premisa unei noi abordări a fenomenului migraţiei , liderii

Uniunii Europene au stabilit în timpul întâlnirii Consiliului European de la Tampere (

Finlanda ) , din octombrie 1999 , elementele pentru o politică migratorie comună a UE

.Abordarea agreată la Tampere a fost confirmată în 2004 odată cu adoptarea

Programului Haga , care stabileşte obiectivele de întărire a libertăţii , securităţii şi

justiţiei în UE pentru perioada 2005-2010.

Cooperarea europeană trebuie să se bazeze pe politici de integrare a

resortisanţilor ţărilor terţe cu şedere legală.

Minorii neînsoţiţi care sosesc în statele membre din ţări terţe reprezintă un

grup deosebit de vulnerabil care necesită o atenţie deosebită şi răspunsuri adaptate la

fiecare caz în parte , în special în cazul minorilor aflaţi în pericol. Aceştia pot cădea

victime ale traficanţilor de persoane, ale grupărilor infracţionale şi nu numai. Acest

lucru reprezintă o problemă delicată şi destul de dificilă pentru statele membre care

generează preocupări comune.

Se poate spune că migraţia este o zonă de dezbatere politică şi de politici

publice efervescentă în ultimele două decenii, ce ne poate oferi, dacă privim în

profunzime fenomenul, o exemplificare a modului în care funcţionează democraţiile

liberale, gradul lor de adaptabilitate şi deschidere faţă de schimbare. La nivel naţional,

reacţiile politice faţă de imigranţi reflectă ideile de naţiune, toleranţă. Pe măsură ce

subiectul privind imigraţia, azilul, cetăţenia, a avansat în sfera preocupărilor politice ale

UE în anii ’90, UE a încercat să găsească instrumentele necesare pentru conturarea

unei politici comune în privinţa migraţiei, care nu de puţine ori s-a lovit de provocarea

pe care acest fenomen a adus-o conceptului de suveranitate a statului naţiune 42

.

Ţara noastră a adoptat Strategia naţională privind imigratia pe o perioadă de

4 ani ( 2011-2014 ) , aceasta reprezentând un pas important pe care aceasta îl face în

cadrul eforturilor de modernizare a procesului de gestionare a imigraţiei pe teritoriul

naţional.

3 . Politica comunitară privind azilul

Una dintre priorităţile cooperării dintre statele membre ale Uniunii Europene

o reprezintă politica de azil , faţă de care acestea manifestă mult interes . Statele

europene au o lungă tradiţie în a primi pe cei persecutaţi din diverse motive în toate

ţările de origine . Din acest motiv şi din multe altele , este binecunoscut faptul că

nucleul identităţii europene este reprezentat de protecţia drepturilor fundamantale ale

omului.

În decursul timpului Uniunea Europeană a adoptat o serie de acte normative

importante cu scopul de a armoniza sistemele diferite de azil ale statelor membre .

Astfel, odată cu adoptarea Tratatului de la Maastricht politica în domeniul azilului se

bucură de o atenţie deosebită din partea statelor membre în contextul cooperării în

domeniul Justiţiei şi Afacerilor Interne . Considerată iniţial „ domaine réservé” ,

42

Paragraf din Revista „Sfera politicii” articol „ Politica UE în domeniul migraţiei .Mai multe faţete ale

aceleiaşi dileme” de Cristina Elena Robu , sursa : www.sferapoliticii.ro

Page 23: Libera Circulatie Ue

23

legislaţia în domeniul azilului cade sub auspiciile cooperării interguvernamentale , ceea

ce permite fiecărui stat să deţină controlul asupra propriei legislaţii în domeniu 43

.

Intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam la 01 mai 1999 a marcat o

nouă etapă în ceea ce priveşte azilul . Acesta priveşte stabilirea unui „spaţiu de libertate

, securitate şi justiţie” şi conferă instituţiilor Uniunii noi atribuţii pentru dezvoltarea

legislaţiei privind aspectele referitoare azil.

După intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam , Consiliul European

adoptă două programe şi anume : Programul de la Tampere şi Programul de la Haga .

Acestea definesc sistemul european comun de azil , ca parte a zonei de securitate ,

libertate şi justiţie , pentru construirea căruia sunt necesare două faze . Prima fază ,

corespunzătoare perioadei (1999-2005) , vizează armonizarea legislaţiei în interiorul

Uniunii Europene iar cea de-a doua fază , corespunzătoare perioadei ( 2005-2010 )

urmăreşte instituirea unei proceduri comune de azil şi a aceluiaşi statut pe tot cuprinsul

Uniunii pentru toate persoanele care au nevoie de protecţie internaţională.

După intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam şi pe baza principiilor

elaborate de Consiliul European de la Tampere au demarat demersurile pentru crearea

unui sistem european comun de azil ( SECA ) . Acest sistem presupune că statele

membre UE vor asigura accesul solicitanţilor de azil , beneficiarilor de protecţie

internaţională şi membrilor familiilor acestora la o formă de protecţie şi la justiţie , la

integrare socială şi la piaţa forţei de muncă , cu respectarea principiului nediscriminării.

Un rol important în cadrul legislaţiei privind azilul la nivelul Uniunii

Europene îl are Regulamentul 343/2003 denumit şi Regulamentul Dublin II care

integrează principiile Convenţiei Dublin44

în contextul comunitar . Totodată acesta

înlocuieşte această Convenţie .

Cooperarea practică în materie de azil urmăreşte creşterea convergenţei şi

asigurarea calităţii permanente a proceselor decizionale ale statelor membre în

domeniul respectiv, în contextul cadrului legislativ european. În ultimii ani au fost luate

deja un număr considerabil de măsuri de cooperare practică, în special adoptarea unei

abordări comune în domeniul informaţiilor privind ţara de origine şi stabilirea unui

program de formare european comun în materie de azil. 45

4. Protecţia datelor cu caracter personal

În cadrul liberei circulaţii a persoanelor de o importanţă deosebită este

protecţia datelor cu caracter personal.

Conceptul de protecţie a datelor cu caracter personal reprezintă dreptul

persoanei fizice de a-i fi apărate acele date care conduc la identificarea sa , ceea ce

presupune şi existenţa obligaţiei corelative a statului de a adopta măsuri adecvate

43

Paragraf din Diana Zanoschi –Dreptul la azil în UE. Distopia supranaţionalismului , Rev Sfera

politicii , nr. 154 , pag. 2

44

Convenţia de la Dublin reprezintă un acord interguvernamental între statele membre ale UE în privinţa

azilului încheiat în anul 1990 dar devenit obligatoriu în anul 1997 . 45

Preambul la Regulamnetul ( UE) nr. 439/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 19 mai

2010 privind înfiinţarea unui Birou European de Sprijin pentru Azil

Page 24: Libera Circulatie Ue

24

pentru a asigura o protecţie eficientă. Datele cu caracter personal reprezintă acele

caracteristici care pot fi puse direct sau indirect în legătură cu o persoană fizică

identificată sau identificabilă ca de exemplu: nume , prenume , cod numeric personal ,

adresă, telefon , imagine , voce , situaţia economio-financiară , profesia .

Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene prevede în Titlul III

dedicat „Libertăţilor” , la art. 8 că orice persoană are dreptul la protecţia datelor cu

caracter personal care o privesc . Asemene date trebuie tratate în mod corect în

scopurile şi pe baza consimţământului persoanei interesate sau în temeiul altui motiv

legitim prevăzut de lege.

Şi Directiva 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24

octombrie 1995 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea

datelor cu caracter peronal şi libera circulaţie a acestor date are drept obiectiv

asigurarea liberei circulaţii a datelor cu caracter personal între statele membre , fără

încălcarea drepturilor fundamentale ale persoanei .

Astfel, Convenţia de aplicare a Acordului Schengen prevede că datele pot fi

copiate doar în scopuri tehnice şi nu pot fi utilizate în scopuri administrative . Orice

modificare a categoriei de alertă se face numai după obţinerea autorizaţiei de

modificare a categoriei de alertă de către statul care a emis alerta şi trebuie să fie

justificată de prevenirea unei ameninţări grave, iminente la adresa ordinii şi securităţii

neţionale , serioase temeiuri de securitate naţională şi prevenirea unei infracţiuni grave 46

.

Persoanele pot solicita accesul la datele personale conţinute în legătură cu

persoana lor .Faţă de aceste date se aplică legislaţia naţională referitoare protecţia

datelor personale din fiecare stat membru 47

.

Datele personale din Sistemul de Informaţii Schengen pot fi menţinute

pentru anumite perioade de timp , iar în cazul în care nu sunt eliminate semnalările ,

statele membre nu le pot menţine mai mult de 3 ani , însă aceste perioade pot fi mai

mici decât limitele precizate în Convenţia de aplicare a Acordului Schengen dacă

legislaţia naţională prevede astfel.

Date cu caracter personal sunt înregistrate şi în Sistemul de Informaţii

privind Vizele după anumite norme stabilite conform reglementărilor comunitare în

materie 48

. Astfel, aceste date nu sunt păstrate mai mult decât este necesar pentru ca

SIV să-şi atingă obiectivele , dar nu mai mult de cinci ani , după care sunt şterse.

Legalitatea prelucrării datelor cu caracter personal este monitorizată de către

autorităţile naţionale de supraveghere iar activitatea instituţiilor şi organelor

comunitare în ceea ce priveşte prelucrarea acestor date este monitorizată de Autoritatea

Europeană pentru Protecţia Datelor 49

.

46

Art. 102 din CAAS 47

Art. 109 din CAAS 48

Directiva nr. 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecţia

persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter persoanl şi libera circulaţie a acestor

date . 49

Regulamentul ( CE) nr. 45 /2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2000

privind protecţia persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituţiile

şi organele comun itare şi privind libera circulaţie a acestor date .( sursa : www.eur-lex.europa.eu )

Page 25: Libera Circulatie Ue

25

Secţiunea a II-a

Sisteme informatice europene şi securizarea frontierelor

1 . Sistemul de Informaţii Schengen

La nivelul statelor Schengen există o cooperare avansată , poliţienească şi

judiciară , fapt ce a dus la un schimb electronic de date şi informaţii protejate , extrem

de necesare activităţilor operative ale poliţiştilor de frontieră , prin intermediul

Sistemului de Informaţii Schengen.

Acesta reprezintă unul dintre cele mai importante progrese ale ultimilor

ani şi trebuie să îndeplinească obiectivul Uniunii Europene, de a garanta un spaţiu al

libertăţii, siguranţei şi justiţiei pentru fiecare cetăţean. Totodată acesta are ca obiectiv

aplicarea dispoziţiilor Convenţiei de Aplicare a Acordului Schengen cu privire la

circulaţia persoanelor pe teritoriul Părţilor Contractante , cu ajutorul informaţilor

transmise de acest sistem informatic . Iniţial , sistemul a fost conceput pentru 15 state

membre care implementau CAAS- fiind denumit SIS 1 . Ulterior , prin aderarea statelor

nordice ( 2001) sistemul a fost extins la 18 state utilizatoare ( SIS 1+) 50

.

2. EURODAC

La nivelul Uniunii Europene autorităţile competente care gestionau fenomenul

migraţiei în acest spaţiu s-au confruntat cu numeroase probleme legate de pluralitatea

cererilor de azil formulate de aceeaşi persoană . Deşi sistemul Dublin avea aplicabilitate

practică totuşi aceasta se realiza destul de greu întrucât , în anumite cazuri era imposibil

de ştiut dacă un solicitant de azil nu a mai depus o astfel de cerere şi în alt stat membru

sau în statul pe unde a intrat în spaţiul Uniunii Europene . Din acest considerent ,

miniştrii de interne şi cei responsabili cu imigrarea din statele membre au iniţiat la

Paris, în 23 februarie 1991, un proiect de implementare a unui sistem unic de

comparare a amprentelor digitale ale solicitanţilor de azil , fapt ce s-a realizat aproape

după opt ani.

Astfel, în vederea aplicării eficente a sistemului Dublin s-a apreciat că

fiecare stat trebuie să stabilească identitatea solicitanţilor de azil , a persoanelor reţinute

pentru trecerea ilegală a frontierei externe a Uniunii Europene şi să verifice dacă un

străin depistat cu şedere ilegală pe propriul teritoriu a depus cerere de azil într-un alt

stat membru . În acest sens s-a considerat că adevărata identitate a acestor categorii de

persoane se putea stabili prin prelevarea amprentelor , care să fie introduse într-un

sistem care să permită compararea lor 51

.

Activitatea Eurodac este reglementată de Regulamentul Consiliului ( CE ) nr.

2725 din 11 decembrie 2000 pentru compararea amprentelor în scopul aplicării

eficiente a Convenţiei Dublin.

50

www.mai.gov.ro 51

Paragraf din Ionel Tiberiu , “ Sisteme informatice europene folosite în cooperarea Schengen “, articol

publicat în lucrarea “ Cooperarea operaţională transfrontalieră şi prin sisteme informatice la frontiera

Schengen “ , Ed. Pro Universitaria , 2008 , autori : Luca Iamandi, Aelenei Victor , Trifan Tiberiu, p. 18

Page 26: Libera Circulatie Ue

26

3. Sistemul de informaţii privind vizele ( SIV)

SIV a luat naştere într-o perioadă în care politica comună în materie de vize

trebuia să fie reconfigurată şi în care cooperarea dintre statele membre în domeniul

vizelor trebuie dezvoltată .

În aceste condiţii , cu ocazia desfăşurării Consiliului European de la Sevilia

din 21 şi 22 iunie 2002 s-a apreciat că înfiinţarea unui sistem comun de identificare a

datelor privind vizele este o prioritate absolută şi s-a solicitat totodată Comisiei

întocmirea unui studiu de fezabilitate privind crearea unui sistem de informaţii

referitoare la vize . După ce s-a întocmit un asemenea studiu , Consiliul European de la

Salonic din datele de 5 şi 6 iunie 2003 a considerat necesară stabilirea direcţiilor de

urmat , de îndată ce este posibil , cu privire la întocmirea unui plan de dezvoltare a

SIV şi a bazei juridice corespunzătoare care să permită înfiinţarea acestuia şi crearea ,

totodată , a resurselor financiare necesare.

Astfel , prin Decizia 2004/512/CE a Consiliului din data de 08 06 2004 a f

ost instituit Sistemul de Informaţii privind Vizele . Acesta permite autorităţilor

naţionale competente să introducă şi să actualizeze datele privind vizele şi să consulte

aceste date pe cale electronică.

CAPITOLUL IV

ASPECTE PRACTICE PRIVIND LIBERA CIRCULAŢIE A

PERSOANELOR

Tema de faţă pune în discuţie aspecte legate de relaţia care există între dreptul

comunitar şi dreptul naţional al statelor membre . Unul dintre principiile de bază ale

dreptului comunitar este cel al priorităţii normelor comunitare faţă de normele naţionale

contrare .

Aplicarea acestui principiu are drept consecinţe :

- regulile de drept comunitar care au efect direct trebuie să fie aplicate de la data

intrării lor în vigoare , chiar dacă se constată existenţa unei legi naţionale incompatibile

;

- neaplicarea legii naţionale contrare se impune tuturor autorităţilor naţionale

competente , inclusiv celor ale administraţiei 52

.

Nu de puţine ori , însă, instanţele judecătoreşti din statele membre au fost

puse în situaţia de a interpela CJUE cu privire la anumite situaţii prevăzute de

sistemele legislative naţionale şi care erau în contradicţie cu normele comunitare .

Astfel, CJUE a clarificat aplicarea acestui principiu în practică prin intermediul

“dialogului”53

hotărârilor sale cu cele ale instanţelor naţionale .

52

Augustin Fuerea , op. cit , pag. 172 53

Tudorel Ştefan , Beatrice Andreşan-Grigoriu , op. cit. , pag. 202

Page 27: Libera Circulatie Ue

27

CAPITOLUL V

UNELE CONSIDERAŢII PRIVIND NOŢIUNEA , CONCEPTUL ŞI

DEFINIŢIA CETĂŢENIEI EUROPENE

Secţiunea I

Noţiune , concept , definiţie

Cetăţenia europeană , ca şi concept , a apărut relativ recent şi îşi are

originile într-o idee mai veche datând din anii ′40 care se referă la o realitate nedefinită

şi nesigură.

În decursul timpului au fost exprimate mai multe teorii cu privire la

cetăţenia europeană , teorii care vor fi expuse pe scurt în cele ce urmează.

T .H . Marshal 54

a propus , în anul 1950, o abordare a ideii de cetăţenie

privită ca un sistem de drepturi ale indivizilor. În opinia sa , Marshal consideră că există

trei tipuri de drepturi: civile , politice şi sociale . Acesta considera că noţiunea de

cetăţenie şi cele trei tipuri de drepturi alăturate crează o egalitate solemnă care

atenuează disproporţiile semnificative ale societăţii capitaliste.

Atât Tratatul de la Maastricht cât şi Tratatul de la Amsterdam cuprind un

sistem de drepturi a căror exercitare ne duce cu gândul mai degrabă la ideea de

cetăţenie în sens tradiţional şi nu de cea a unei Europe a cetăţenilor .

Conform modificărilor aduse prin Tratatul de la Lisabona , Tratatul privind

Funcţionarea Uniunii Europene reglemetează în capitolul II cetăţenia Uniunii Europene

, sub titlul „Nediscriminarea şi cetăţenia Uniunii “. Conform art. 18 , în domeniul de

aplicare a tratatelor şi fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale pe care le prevede, se

interzice orice discriminare exercitată pe motiv de cetăţenie sau naţionalitate.

Secţiunea a II-a

Modul de dobândire a cetăţeniei europene

Cetăţenia europeană exprimă situaţia ce rezultă din raporturile juridice

statornice care intervin între o persoană fizică şi Uniunea Europeană , exprimând

apartenenţa persoanei la teritoriul Uniunii Europene , situaţie caracterizată prin

plenitudinea drepturilor şi obligaţiilor reciproce predeterminate de normele europene.55

După cum arătam mai sus , cetăţenia europeană diferă de cetăţenia naţională .

Chiar Tratatul de la Amsterdam prevede că prima o completează şi nu o înlocuieşte pe

cea de-a doua. În aceste condiţii cetăţenii statelor membre au o dublă cetăţenie : pe de o

parte , cetăţenia statului ai cărui cetăţeni sunt şi ,pe de altă parte, cetăţenia europeană.

Aceste două tipuri de cetăţenii nu se pot confunda întrucât cetăţenia europeană este

reglementată de dreptul comunitar european iar cetăţenia naţională este reglementată de

normele dreptului naţional. Din acest caracter complementar al cetăţeniei europene

rezultă că un cetăţean nu are două cetăţenii cum este de exemplu situaţia în care o

persoană are cetăţenia a două state membre . Situaţia este total diferită.

54

T. H. Marshal este autorul carţii :”Citizenschip and social classand other essays “, Cambridge University

Press- sociology 55

Eduard Dragomir, Dan Niţă , op. cit. , pag. 40,41

Page 28: Libera Circulatie Ue

28

Pe cale de consecinţă, în cazul în care o persoană pierde cetăţenia unui stat

membru aceasta pierde şi cetăţenia europeană . În situaţia în care unul dintre statele

membre pierde calitatea de stat membru al Uniunii Europene implicit toţi cetăţenii săi

pierd cetăţenia europeană. Referitor la acest aspect , în literatura de specialitate 56

a fost

exprimată opinia conform căreia cetăţenia Uniunii se prezintă ca o „cetăţenie satelit”,

opinie cu care suntem întru totul de acord .

Secţiunea a III-a

Drepturi şi obligaţii care iau naştere în contextul obţinerii cetăţeniei europene

Cetăţenia Uniunii Europene creează o seamă de drepturi cetăţenilor statelor

membre şi întăreşte , totodată, protecţia intereselor acestora . Drepturile introduse prin

Tratatul de la Maastricht ca şi cele introduse prin Tratatul de la Amsterdam marchează

momentul de început al unui proces care va conduce la crearea unei Cetăţenii a

Uniunii .Totodată aceasta va reprezenta temelia pe care cetăţenii europeni îşi vor

construi o parte semnificativă a propriei identităţi.

Până în prezent, cetăţenia Uniunii Europene nu impune obligaţii

cetăţenilor Uniunii ceea ce o diferenţiază fundamental de cetăţenia statelor membre.

Secţiunea a IV-a

Raporturile juridice ale cetăţenilor europeni cu Uniunea Europeană şi cu

statele naţionale

Spre deosebire de cetăţenia naţională, cetăţenia Uniunii Europene are la

bază o legătură strânsă între cetăţean şi Uniune caracterizat prin drepturi, datorii dar şi

posibilitatea de a asista la viaţa politică . De la înfiinţarea Uniunii Europene s-a simţit

nevoia ca fiecare cetăţean să se identifice din ce în ce mai mult cu Uniunea Europeană

dar şi nevoia de a încuraja crearea unei opinii publice şi a unei identităţi europene.

Aşa cum CJUE 57

a arătat în mai multe rânduri statutul de cetăţean al

Uniunii conferit tuturor cetăţenilor statelor membre de art. 20 TFUE are vocaţia de a fi

statutul lor fundamental . În aceste condiţii art. 20 TFUE se opune unor măsuri

naţionale care au efectul de a-i priva pe cetăţenii Uniunii de beneficiul efectiv al esenţei

drepturilor conferite de statutul lor de cetăţean al Uniunii. Totodată , Curtea a apreciat

că refuzul acordării dreptului de şedere unei persoane , resortisantă a unui stat terţ , în

statul membru în care au reşedinţa copii săi minori , resortisanţi ai respectivului stat

membru , a căror întreţinere o asigură aceasta precum şi refuzul de a-i acorda un permis

de muncă vor avea ca efect obligarea respectivilor copii de a părăsi teritoriul Uniunii

Europene pentru a-şi însoţi părinţii.

56

Augustin Fuerea , Drept comunitar al afacerilor , Ed. Universul Juridic , 2006 , pag. 48 57

Cauza C -34/09 2011 din 08 martie 2011 Ruiz zambrano/ Office national de l ’emploi : http://eur-

lex.europa.eu

Page 29: Libera Circulatie Ue

29

CAPITOLUL VI

ELEMENTE DE DREPT COMPARAT PRIVIND LIBERA CIRCULAŢIE A

PERSOANELOR ÎN DIVERSE STATE ALE UNIUNII EUROPENE

Secţiunea I

Scurte precizări privind libera circulaţie a persoanelor în România

Ca regulă generală , o directivă impune rezultate şi lasă , în principiu,

destinatarilor ei competenţa în ceea ce priveşte forma şi mijloacele pentru a le atinge în

termenele fixate . Directiva fixează un termen destinatarilor săi pentru a atinge

rezultatele urmărite 58

.

Astfel, Directiva 2004/38/CE a fixat un termen de transpunere în legislaţia internă

data de 30 04 2006. În legislaţia română această directivă a fost transpusă prin OUG nr.

102 /2005 din 14 06 2005 privind libera circulaţie pe teritriul României a cetăţenilor

statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European .

În ceea ce priveşte circulaţia cetăţenilor români în străinătate , actul

normativ este Legea 248/2005 . Aceasta stabileşte condiţiile în care cetăţenii români îşi

pot exercita dreptul la liberă circulaţie în străinătate , precum şi limitele exercitării

acestui drept.

Secţiunea a II-a

Libera circulaţie a persoanelor în Marea Britanie

Cetăţenii români nu au nevoie de viză de intrare în Marea Britanie pentru

călătorii de scurtă şedere de 90 de zile pe semestru.

Intrarea fără viză pe teritoriul Marii Britanii , ca de altfel în toate statele

Uniunii Europene , se face pe bază de paşaport sau carte de identitate valabile.

Însă , în ultimii ani se manifestă o creştere majoră a cererilor de azil în

Marea Britanie , fapt ce a determinat autorităţile competente în domeniu din această

ţară să ia anumite măsuri privind stoparea cererilor false de azil .Astfel, în anul 2012 în

Marea Britanie a fost adoptată o lege privind imigraţia şi azilul care reglementează o

serie de condiţii privitoare la instrumentarea mult mai accelerată a solicitărilor de azil .

Totodată sunt prevăzute o serie de impedimente pentru cetăţenii care au intrat în Marea

Britanie şi care au rămas în pasivitate în legătură cu instrumentarea unei cereri de azil.

Secţiunea a III-a

Libera circulaţie a persoanelor în Germania

Legislaţia germană , mai exact un act normativ intrat în vigoare în 30 iulie

2004 , prevede o serie de condiţii privind intrarea şi şederea cetăţenilor străini . Acest

act normativ reglementează două tipuri de şedere : permanentă şi temporară .

58

Augustin Fuerea , Mnaualul Uniunii Europene , Ed Universul Juridic , 2006, pag. 143,144

Page 30: Libera Circulatie Ue

30

Legislaţia germană prevede reguli stricte în ceea ce priveşte refuzul intrării

persoanelor pe teritoriul Germaniei .

Secţiunea a IV-a

Libera circulaţie a persoanelor în Italia

În Italia , Parlamentul a adoptat , în iunie 2002 , o legislaţie mai dură în ceea

ce priveşte migraţia 59

.

Astfel, noua lege prevede mărirea numărului de patrule în zona de coastă şi

amprentarea tuturor cetăţenilor din afara UE care doresc să rămână în Italia. Permisele

de rezidenţă sunt legate de permisele de lucru, astfel încât cetăţenii din afara UE trebuie

să părăsească ţara în cel mult 6 luni de şomaj (spre deosebire de 12 luni înainte).

Angajatorii italieni care angajează lucrători străini trebuie să le asigure acestora

locuinţă şi să depună o cauţiune care să acopere costurile trimiterii lor în ţara de origine

în caz de şomaj.60

Secţiunea a V -a

Libera circulaţie a persoanelor în Spania

Ca şi celelalte state membre ale Uniunii Europene şi Spania a adoptat o

legislaţie destul de strictă în ceea ce priveşte circulaţia persoanelor , legislaţie care este

de fapt rezultatul transpunerii actelor normative europene în materie de liberă circulaţie

a persoanelor. Astfel, conform legislaţiei spaniole , unui cetăţean străin i se poate refuza

intrarea în ţară pentru faptul că acesta nu deţine documentele necesare în acest sens sau

dacă acestea nu corespund cerinţelor de valabilitate prevăzute de legea spaniolă .

CAPITOLUL VII

MANAGEMENTUL INTEGRAT AL FRONTIEREI DE STAT

Secţiunea I

Conceptul de management integrat al frontierelor

Noua atmosferă internaţională îşi găseşte expresia şi în mai marea libertate

de mişcare a persoanelor , dar şi a bunurilor. Extinderea interconexiunilor rutelor

aeriene , o mai uşoară obţinere a libertăţii de emigrare , a vizelor , a însemnat , simultan

, noi facilităţi pentru activităţile criminale 61

.

59

Daniela Luminita Constantin , Valentina Vasile , Diana Preda , Luminita Nicolescu , IER, Studii de

impact II , Fenomenul migrationist din perspectiva aderării României la UE , Studiul 5 , Bucuresti , 2004 ,

p 23 ; sursa : www.ier.ro 60

Citat din Daniela Luminita Constantin , Valentina Vasile , Diana Preda , Luminita Nicolescu , IER,

Studii de impact II , Fenomenul migrationist din perspectiva aderării României la UE , Studiul 5 ,

Bucuresti , 2004 , p 24 ; sursa : www.ier.ro

61

Paragraf din Ion Suceavă –Interpol la început de mileniu , Ed. Meronia, Bucureşti, 2007 , pag. 31

Page 31: Libera Circulatie Ue

31

Asocierea , destul de des, a fenomenului migraţionist cu globalizarea ,

privită din perspectiva economiei internaţionale , a avut drept consecinţă crearea unor

incertitudini dar şi a unor dezbateri politice în Europa unitară. Astfel, administrarea

frontierelor externe ale UE reprezintă una dintre priorităţi dar şi o provocare majoră pe

care Uniunea va trebui să le înfrunte pe viitor. De aceea, este important ca UE să

continue dezvoltarea spaţiului de libertate, securitate şi justiţie .

La nivelul Spaţiului Schengen gestionarea integrată a frontierelor prezintă

anumite particularităţi . Astfel, controlul la frontiere este nu numai în interesul statului

membru Schengen la ale cărui frontiere externe se efectuează , ci în interesul tuturor

statelor membre care au eliminat sau care urmează să elimine controlul la frontierele

interne . În aceste condiţii , conform principiului solidarităţii , statele membre îşi

gestionează frontierele externe pentru ele însele dar şi pentru celelalte state membre. O

gestionare eficientă a frontierelor are ca finalitate prevenirea imigraţiei ilegale de-a

lungul frontierelor externe precum şi combaterea imigraţiei ilegale pe teritoriul statului

membru 62

.

La nivelul ţării noastre , necesitatea securizării frontierei de stat a României ,

în special a celei de nord şi de est, este determinată de creşterea în amploare şi

complexitate a infracţionalităţii transfrontaliere, cu precădere pe direcţia principală est-

vest , de internaţionalizarea fenomenului criminalităţii organizate , proliferarea armelor

de distrugere în masă şi a acţiunilor teroriste în lume , precum şi de generarea

condiţiilor favorizante acestor fenomene prin persistenţa crizei economice , a

conflictelor sociale , etnice şi religioase în unele state din vecinătatea graniţelor

României 63

.

Secţiunea a II-a

Fenomenul migraţiei ilegale

Migraţia ilegală reprezintă una dintre cele mai importante manifestări

transfrontaliere ale criminalităţii internaţionale organizate .

În cadrul fenomenului migrator , migraţia ilegală sau clandestină este

caracterizată de folosirea unor mijloace ilicite de către migranţi sau de către grupurile

de migranţi , pentru a părăsi ţările din care provin , pentru a pătrunde în alte state dar

şi pentru a tranzita alte ţări.

Din punct de vedere juridic , migrarea poate fi o expresie practică a

năzuinţei fireşti a omului spre cunoaştere , comunicare şi confort , a cărei evoluţie a

condus în epoca modernă la consacrarea dreptului legitim intitulat „dreptul la liberă

circulaţie” al persoanelor 64

.

- Dificultăţile generate de criza mondială au stimulat creşterea

criminalităţii transfrontaliere . Este binecunoscut faptul că această criză este însoţită

62

Idem 63

IER , Studii de impact III, România şi Republica Moldova –între politica europeană de vecinătate şi

perspectiva extinderii Uniunii europene , pag. 31 , sursa www.ier.ro 64

Paragraf din Cristian Florin Popescu ,-Lume în mişcare . Aspecte juridice şi manageriale privind migraţia

, Ed. Prouniversitariia , 2006 , pag.39

Page 32: Libera Circulatie Ue

32

de o serie de fenomene secundare. Unul dintre acestea este creşterea criminalităţii care

presupune şi intensificarea şi diversificarea criminalităţii transfrontaliere . Aceasta

duce la creşterea numărului persoanelor care intenţionează să treacă ilegal frontierele

statelor şi , implicit , să desfăşoare anumite activităţi ilegale pe teritoriul acestor state .

În decursul timpului a fost studiată cauzalitatea acestui fenomen .

S-a demonstrat că organizaţiile care se ocupă cu imigraţia clandestină

acţionează pe teritoriul mai multor state , din acestea făcând parte cetăţeni din mai

multe ţări . Interesant este că persoanele care fac parte din astfel de grupări nu sunt

numai cetăţeni din statele membre ale Uniunii Europene ci şi din Federaţia Rusă,

Ucraina , Belarus , Republica Moldova , Turcia şi Iugoslavia. Din aceste grupări fac

parte însă şi persoane din ţările de origine ale migranţilor , în special cei care au şedere

legală în ţările de tranzit şi de destinaţie dar şi cetăţeni din ţările de unde migranţii

doresc să se stabilească ( şi care au dezvoltat filiere foarte greu de destructurat ).

Secţiunea a III-a

Fenomenul criminalităţii transfrontaliere

Libera circulaţie a persoanelor într-un spaţiu amplu a avut însă şi un efect

negativ respectiv a dus la apariţia unor evoluţii semnificative ale fenomenului

criminalităţii , în sensul că a condus la pătrunderea cu uşurinţă şi cu prea puţine riscuri

a persoanelor care au comis infracţiuni în oricare dintre ţările membre ale Uniunii

Europene sau ale Spaţiului Schengen.

Fenomenul criminalităţii transfrontaliere reprezintă un grav pericol atât la

adresa securităţii Uniunii Europene cât şi pentru securitatea fiecăruia dintre Statele

Membre , reprezentând una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă în

prezent ţările europene.

Pentru a da o definiţie clară a noţiunii de criminalitate transfrontalieră este

necesar să cunoaştem întinderea şi urmările acestui fenomen la nivelul întregii societăţi

. Numai astfel putem stabili în mod clar cele mai eficace acţiuni şi metode de

prevenire şi combatere a acestui fenomen.

Secţiunea a IV-a

Tehnici biometrice folosite în descoperirea ,cercetarea, prevenirea şi

combaterea criminalităţii transfrontaliere secţiunea

Identificarea criminalistică reprezintă „problema centrală a investigaţiilor

criminalistice”65

fiind în acelaşi timp „ piatra unghiulară a acestei ştiinţe „ 66

.

Tehnologia biometrică presupune metode automate de identificare a

individului , bazate pe caracteristici fizice - cum sunt amprentele , scanarea retinei şi a

irisului , geometria mâinii şi a degetului , recunoaşterea caracteristicilor vocale ,

recunoaşterea facială şi a irisului – sau comportamentale – trăsături ale individului care

au fost învăţate sau dobândite şi care , bineînţeles , îl diferenţiază în raport cu alţi

subiecţi.

65

L.Kirk: Crime Investigation , “Phisical Evidence and the Police Laboratory”, Interscience Publushere ,

NEW York, 1966,p.12 66

Emilian Stancu , Investigarea ştiinţifică a infracţiunilor , 1986, pag. 26

Page 33: Libera Circulatie Ue

33

CAPITOLUL VIII

RESTRICŢII ALE DREPTULUI LA LIBERĂ CIRCULAŢIE A

PERSOANELOR ÎN SPAŢIUL UNIUNII EUROPENE

Societatea europeană se bazează pe trei elemente de importanţă majoră şi

anume : libertate , securitate şi justiţie , elemente care reprezintă , de altfel, baza

integrării europene . Numai o cooperare susţinută între statele membre ale Uniunii

Europene poate duce la îndeplinirea acestor deziderate . În mijlocul acestei zone de

libertate , securitate de justiţie sunt cetăţenii europeni care beneficiază de o serie de

drepturi fundamentale printre care şi dreptul la liberă circulaţie .

În acest context cetăţenii europeni au posibilitatea de a călători ca simpli

turişti în mod liber în oricare dintre ţările Uniunii Europene , de a alege în mod liber

ţara în care să locuiască permanent sau temporar , în care să muncească sau să

studieze . Acestea reprezintă o concretizare a principiului liberei circulaţii a

persoanelor .

Libera circulaţie a persoanelor se concretizează într-o întreagă serie de

drepturi subiective , a căror efectivitate este garantată prin mecanismele de protecţie pe

care le conţine propriul ordin comunitar. În acest sens ,în ciuda dificultăţilor cărora

trebuie să le facă faţă, dezvoltarea principiului libertăţii de circulaţie a persoanelor în

înaintarea procesului de integrare ,pentru a depăşi cadrul acestor consideraţii iniţiale

,trebuie să aibă în vedere că în însăşi raţiunea de a fi a acestui principiu rezidă

legătura cu idea de cetăţenie .Această legătură a devenit evidentă încă de la primele

încercări de a intensifica dimensiunea politică pe care o conţine procesul de integrare

europeană, ceea ce permite receptarea sensului liberei circulaţii a persoanelor ca unul

dintre elementele definitorii ale unei asemenea cetăţenii .67

CAPITOLUL IX

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Aspectele ce vor fi tratate în capitolul de faţă şi care privesc câteva propuneri de

lege ferenda se referă la raportul dintre dreptul comunitar şi norma naţională dar şi modul

în care a fost respectată această normă de către statul român ca stat membru al Uniunii

Europene.

Datorită faptului că dreptul comunitar european este aplicabil în mod direct şi

imediat în ordinea juridică internă a statelor membre , norma comunitară se întâlneşte ,

la acest nivel , în mod firesc , cu norma naţională 68

.

Astfel , în practică se pot ivi situaţii în care se pune problema unui conflict între

norma comunitară şi cea naţională. Întrebările care se pun sunt următoarele : cum se va

rezolva acest conflict ? Ce normă juridică va avea întâietate ? Răspunsurile la aceste

întrebări sunt foarte simple . Unul dintre principiile de drept comunitar este acela al

primordialităţii dreptului comunitar în raport de norma naţională ceea ce presupune că , în

67

Paragraf din Florentina Camelia Stoica , op. cit. , pag. 43,44 68

Augustin Fuerea, Manualul UE , pag. 171

Page 34: Libera Circulatie Ue

34

eventualitatea unui conflict între aceste norme , va avea întâietate norma de drept

comunitar.

Ca o concluzie a cercetării de faţă se poate spune că libera circulaţie a

persoanelor reprezintă un fenomen în continuă evoluţie şi transformare , cu toate

consecinţele pozitive şi negative care decurg din aceasta. Legislaţia comunitară şi,

implicit, cea naţională a statelor membre , trebuie să se adapteze rapid acestor schimbări .

Mai mult decât atât , criminalitatea transfrontalieră dobândeşte noi forme de manifestare

odată cu evoluţia tehnologiei şi cu descoperirea de către infractori a anumitor lacune

legislative . Confruntate cu această realitate , statele membre trebuie să fie în orice

moment pregătite să facă faţă acestor noi provocări. Dar nu trebuie să se neglijeze deloc

faptul că între statele membre trebuie să existe o bună colaborare şi că , numai astfel, se

poate preveni fenomenul infracţional transfrontalier dar se poate realiza şi un climat

favorabil unei libere circulaţii a persoanelor în spaţiul Uniunii Europene .

Page 35: Libera Circulatie Ue

35

BIBLIOGRAFIE

III. Cursuri , tratate , monografii ( autori români)

♦ Aelenei Victor –Legislatie europeana pentru politia de frontiera , Pro

Universitaria , Bucuresti, 2007

♦ Aelenei Victor , Costică Voicu , V. Barbu –Geostrategie –management –

cooperare în contextul Schengen , Ed. Pro Universitaria 2008

♦ Aelenei Victor , Virgil Lozneanu , Ionel Tiberiu –Analize de risc şi intervenţia

rapidă la frontiera Schengen-2008

♦ Aelenei Victor , Verginel Lozneanu, Ionel Tiberiu , Gabriel Pereş, Sergiu Adrian

Vasile , Robert Ungurean , Adrian Ghe. Angheluş, - Analiza de risc şi intervenţia rapidă

la frontiera Schengen –Master 3 , Ed. Prouniversitaria, 2008

♦ Aelenei Victor , Teodor Frunzeti, Constantin Hlohor, Vlad Barbu , Gabriel Pereş

– Managementul operaţional la frontiera externă Schengen-Politici , strategii şi

managementul european pentru frontiera externă , 2010.

♦ Alexe Ion- Schengen -2009

♦ Anghel Remus Gabriel –Sociologia migraţiei: teorii şi studii de caz româneşti,

Ed. Polirom

♦ Bădescu I. , Mihăilescu I. , Sava I.N. –Geopolitica –integrare , globalizare , Ed.

Mica Valahie , Bucureşti , 2003

♦ Bârzea Cezar– Cetăţenia europeană , Ed. Politeia , Bucureşti , 2005

♦ Bercea Raluca – Drept comunitar : istoric, izvoare , instituţii , Ed. Mirton,

Timişoara, 2009

♦ Bichicean Gheorghe – Proiecte de Unitate Europeană în secolele XVIII-XIX,

Partea I : Ideea europeană de la antici la moderni ( până în secolul al XVII-lea

),Universitatea Petru Maior , 2008.

♦ Bidilean Vidu , Uniunea Europeana –politici, institutii , politici, activitati ,

Editura Agroprint, Timisoara , 2000

♦ Bidu Ioan – Ameninţări la adresa securităţii internaţionale , Editura A.N.I. ,

Bucureşti, 2004

♦ Blaj Gabriel –Restrângerea dreptului la liberă circulaţie a cetăţenilor români în

U.E., Ed. Hamangiu, 2009

♦ Boncu Ion - Securitatea europeana in schimbare , provocari si solutii , Bucuresti,

1995

♦ Cârjan Lazăr , Sime Aurel- Vasile –Dreptul la libera circulaţie în contextul

globalizării , în lucrarea „Globalizare şi identitate naţională” , Ed. Ministerului

Administraţiei şi Internelor , 2006

♦ Chilea Dragoş –Drept european al libertăţilor fundamentale 2001 , Ed.Metropolis

♦ Chantal Millon –Desol , Statul subsidiar , traducere de Maria Petruţ , Cluj-Napoca

, Ed. Efes , 2000

♦ Ciobanu Dordea Aurel , Tanasescu Elena Simina –Libera circulaţie a persoanelor

, Centrul de Resurse Juridice , Bucureşti , 2002

Page 36: Libera Circulatie Ue

36

♦ Clipa Cătălin –Globalizarea şi migraţia forţei de muncă din România , Analele

Ştiinţifice ale Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” , Iaşi , 2004-2005

♦ Closca Ionel , Ion Suceava –Tratat de drepturile omului , Editura Europa-Nova ,

Lugoj, 1995

♦ Cojocaru Constantin – Migraţie şi globalizare , Ed. Universitară Craiova , 2009

♦ Coman Florian -Drept internaţional public , Ed . Silva , 2004

♦ Coman Florian –Drept comunitar european , Editura Planeta, Bucuresti, 2002

♦ Constantin Creangă – Crima Organizată şi Terorismul –riscurile securităţii

mondiale , Editura Polirom , Bucureşti , 2002

♦ Corciu Eugen , Aurel Băloi -Instituţii de cooperare poliţienească , Editura

Ministerului Administraţiei şi Internelor , Bucureşti , 2006

♦ Covaci Nastasia –Cetăţenia europeană .Românii - cetăţeni europeni , Ed. Sitech

♦ Covei S. , Ameninţări transfrontaliere la adresa securităţii naţionale , în

Neliniştile insecurităţii , Ed. Tritonic , 2005

♦ Crăcană Mihaela , Marcel Căpăţână – Libera circulaţie a persoanelor , bunurilor ,

serviciilor şi capitalurilor , Editura Tritonic, Bucureşti, 2007 .

♦ Dragoman Aurel – Frontiere şi vămi în era globalizării şi a integrării., Ed. Lumina

Lex, Bucureşti, 2005

♦ Dragomir Eduard , Dan Niţă –Cetăţenia Europeană , Ed. Nomina Lex, 2010

♦ Duculescu Victor – Dreptul Integrării Europene , Ed. Lumina Lex ,2003

♦ Filipescu Ion P. , Fuerea Augustin –Drept institutional comunitar european , Ed

Actami , ed .AIV , Bucuresti ,1999

♦ Filipescu Ion P. , Fuerea Augustin – Drept instituţional comunitar european , Ed.

Actami , Bucureşti , 1996 .

♦ Filipescu Ion P. , Fuerea Augustin –Drept instituţional comunitar european , Ed.

Actami , Bucureşti, 1994

♦ Fuerea Augustin - Drept comunitar european -Partea generală, Editura All

Back 2003

♦ Fuerea Augustin - Instituţiile Uniunii Europene , Editura Universul Juridic ,

Bucureşti 2002

♦ Fuerea Augustin – Drept comunitar al afacerilor , Ed. Universul Juridic, 2006

♦ Gzemant Ladislau –Istoria Europei ( www.idd.euro.ubbclij.ro )

♦ Iamandi Luca , Victor Aelenei –Cooperarea operaţională transfrontalieră şi prin

sisteme informatice la frontiera Schengen , Ed. Pro Universitaria -2008

♦ Iamandi Luca , N.Ghinea, Norel Neagu , Mihail Marcoci –Protecţia juridică a

României împotrivacriminalităţii transnaţionale , Ed. Pro Universitaria -2010

♦ Iamandi Luca – Criminalitatea economică transfrontalieră , Editura Fundaţiei

Universitare „ Dunărea de Jos „ Galaţi, 2006

♦ Jidovu Iuliana -Aspecte referitoare la politica europeana privind prevenirea si

combaterea traficului de finte umane , Pro Patria Lex, nr. 8/2006

♦ Jinga Ion –Uniunea europeana , realitati si perspective , Ed Lumina ,LeX 1990

♦ Lăzăroiu Sebastian –Aspecte ale migratiei fortei de munca din Romania in

barometrul social, martie 2003

♦ Mateuţ Gheorghiţă , Tiberiu Rudica si colectivul –Traficul de fiinte umane

.Infractor.Victima.Infractiune –Asociatia Alternative Sociale-Iasi , 2005

Page 37: Libera Circulatie Ue

37

♦ Marcu Viorel , Mecanismele internationale de garantare a drepturilor omului ,

Editura Plus, Deva, 1998

♦ Molcuţ Emil , Oancea Dan – Drept Roman , Casa de Editură şi Presă „Şansa”

S.R.L. , Bucureşti 1993 .

♦ Muraru Ioan - Cetăţenia Europeană: Cetăţenii, străinii şi apatrizii în dreptul

românesc şi european- Bucureşti , Ed. All

♦ Neagu Niculae - Dreptul la libera circulatie a persoanelor in spatiul Uniunii

Europene : Dimensiuni juridice si administrative –Bucuresti : BREN, 2008

♦ Păvălan Stuparu Lorena – De la cetăţenia clasică la eurocetăţenie . Între realitate

şi utopie, Editura Institutului de Ştiinţe Politice şi relaţii internaţionale , Bucureşti, 2009

♦ Păvălan Stuparu Lorena – De la cetăţenia clasică la eurocetăţenie . Între realitate

şi utopie, Editura Institutului de Ştiinţe Politice şi relaţii internaţionale , Bucureşti, 2009

♦ Pascal Ileana ,Stefan Deaconu , Codru Vrabie, Neculae Fabian –Libera circulatie

a persoanelor , Centrul de Resurse Juridice, 2002

♦ Paşca Viorel - Infracţionalitatea transfrontalieră –forme de manifestare şi

reglementări naţionale , Editura Mirton , 2006

♦ Peers S. , Atentie la diferente.Implementarea ineficienta a masurilor de azil ale

Uniunii Europene de catre statele membre , London, Asociatia Juristilor in dreptul

imigrarii si consiliul refugiatilor , 1998

♦ Pereş Lucian Gabriel –Globalizarea în raport cu libera circulaţie , Ed. Sitech

2009

♦ Pop Lia , Cristina Matiuţa – European Identity and Free Mouvement of Persons –

Univ. Of Oradea Publishing House 2005 , ed. Metropolis

♦ Popescu Cristian Florin – Lumea în mişcare .Aspecte juridice şi manageriale

privind migraţia , Editura Prouniversitaria , 2006

♦ Popescu-Bârlan Liliana , Construcţia Uniunii Europene , Ed. C.H.Beck, 2009

♦ Popescu Dumitra, Nastase Adrian , Coman Florian –Drept international public ,

Casa de Editura si presa Sansa SRL , Bucuresti ,2002

♦ Popescu Dumitru – Managementul intergrat al frontierei de stat a României , Ed.

Pro Transilvania , 2006

♦ Popescu Cristian Florin , Mateaş Florian , Matei Cristian Paul – Investigarea

criminalităţii transfrontaliere , Ed. Ministerului Internelor şi Reformei Administrative ,

2007

♦ Popescu Eugen , Teorii ale integrării europene , Ed. C.H.Beck , 2009

♦ Popescu Roxana Maria , Mihaela Augustina Dumitraşcu , Augustin Fuerea –

Drept comunitar European , Ed. Pro Universitaria , 2004

♦ Predescu Ovidiu , Elena Ana Mihuţ , Nicolaie Iancu – Criminalitatea

transfrontalieră la graniţa dintre prezent şi viitor , Fundaţia Agora , Oradea , 2009 .

♦ Preti Luigi , Imigratia in Europa , Editura Tehnica , Bucuresti , 1993

♦ Rădulescu Mugurel -Europa in miscare ,Ed.Tritonic , Bucuresti,2002

♦ Sime Aurel Sime , Gabi Eşanu –Migraţie şi globalizare , Editura Detectiv 2005.

♦ Somăcescu Iulian –New Principles for the European Constitution-2004-Ed.

Lumina Tipo

♦ Suceavă Ion , Florian Coman –Criminalitatea si organizatiile internationale , Ed

Romcartexim , Bucuresti, 1997

Page 38: Libera Circulatie Ue

38

♦ Suceavă Ion – Interpol la început de mileniu , Ed. Meronia , Bucureşti , 2007

♦ Sudre Frederic –Drept european si international al drepturilor omului.

♦ Stancu Emilian -Investigarea ştiinţifică a infracţiunilor , 1986

♦ Tarnu Lucian Ioan –Libera circulaţie a persoanelor în condiţiile aderării României

la UE -2008 -Bucureşti

♦ Teodor Corina – Proiecte de unitate europeană în Evul Mediu , Universitatea

Petru Maior , 2008

♦ Tiron Gheorghe –Migraţia ilegală şi crima organizată , Ed. MAI , 2008

♦ Tudorel Ştefan, Beatrice Andreşan+Gheorghiu , Drept comunitar, Ed. C.H..Beck ,

2007

♦ Tudorache Carmen –Evolutia fenomenului migratiei in Europa .Imigratia si azilul

in Romania i anul 2006, Bucuresti, 2007

♦ Tudoroiu Theodor –Tratatele Uniunii Europene .Tratatul de la Maastricht

asupra Uniunii Europene , Ed. Lucretius , Bucureşti, 1997

♦ Ţical Marius George - Managementul crizelor şi gestionarea riscurilor , Note curs

şcoală doctorală, 2010.

♦ Ţigănuş Marian – Globalizarea , ordinea publică şi integrarea europeană , Ed.

Lider, 2009

♦ Virtici Florin Viorel –Regimul Juridic al străinlor şi fenomenul migraţiei în

contextul integrării României în Uniunea Europeană -2009

♦ Voicu Costică , Florian Sandu –Management organizational în domeniul ordinii

publice , Editura Ministerului de Interne , 2001, vol. I

♦ Voicu Costică , Mircea Ionescu –Terorismul Aerian , Editura Prouniversitaria ,

Bucureşti 2006

♦ Voicu Marin – Uniunea Europeană înainte şi după Tratatul de la Lisabona Ed.

Universul Juridic , 2009

♦ Zamfir Cătălin , Simona Ştefănescu –Enciclopedia dezvoltării sociale , Ed.

Polirom , Iaşi, 2007

Cursuri,tratate, monografii ( autori străini)

♦ Chantal Millon – Delsol , Statul subsidiar , traducere de Maria Petruţ / Cluj -

Napoca , Ed. Efes , 2000

♦ Cornelius W.A. and Martin P.L. ,The uncertain connection : Free trade and rural

Mexican migration to the United States

♦ Jacobson K., 2001, Factors influencing the policy responses of host governments

to mass refugee influxes

♦ Luigi Preti , Imigratia in Europa , Editura Tehnica , Bucuresti , 1993

♦ Peers S. , Atenţie la diferenţe. Implementarea ineficientă a măsurilor de azil ale

Uniunii Europene de catre statele membre , London, Asociaţia Juriştilor în dreptul

imigrării şi Consiliul refugiatilor , 1998

♦ Russel S.- International migration : Implications for the world bank, working

papers, 1994

♦ Steen Ann Belinda (1993) , Refugee resettlement : Denmark and Britain

compared , in Refugee Participation Network.

Page 39: Libera Circulatie Ue

39

♦ Strielkowski Wadim - Roma migrations in Central and Eastern Europe: from

the Middle Ages until nowadays . A case study of Czech-Slovak Roma migration trends

and flows ( articol publicat în revista „Sfera politicii „ nr. 166/2011 ,

www.sferapoliticii.ro ).

♦ Catherine Withol de Wenden - La citoyenneté européenne, Ed. Presses de

Sciences Po, Paris, 1997

REVISTE, PUBLICAŢII , PERIODICE

♦ Revista „Sfera politicii ” nr. 137 - articol de Cristina Elena Robu – Politica UE

în domeniul migraţiei -mai multe faţete ale aceleiaşi dileme ( sursa

www.sferapoliticii.ro)

♦ Revista de investigare a criminalităţii , an III, nr. 5/2010 , articol de Adrian

Lăzăroaia –Analiza de risc , instrument pentru managementul activităţilor la frontieră (

sursa www.iparomania.ric )

♦ Revista de investigare a criminalităţii , nr. 3/2009 , articol de Anghel Stoica –

Traficul de fiinţe umane , “ o industrie extreme de profitabilă” ( sursa

www.iparomania.ric)

♦ Revista de investigare a criminalităţii ,anul III, nr. 4/2010 , articol de Anghel

Stoica – Falsificarea documentelor de călătorie în scopul migraţiei ilegale , manifeastare

a criminalităţii internaţionale organizate ( sursa www.iparomania.ric)

♦ Revista Dreptul nr. 9/2011 articol de Florin Vodiţă –Criminalitatea

transfrontalieră în spaţiul European

♦ Revista de investigare a criminalităţii , nr. 2/2008 articol de Anghel Stoica –

Migraţia ilegală şi traficul de fiinţe umane , manifestări transfrontaliere predominante ale

criminalităţii internaţionale organizate (sursa www.iparomania.ric )

♦ Revista de investigare a criminalităţii nr. 5/2010 , articol de Angheluş Adrian ,

Stanimir Emil Florian –Premisele emiterii mandatului European de arestare de către

autorităţile române ( sursa www.iparomania.ric )

♦ Revista de investigare a criminalităţii nr. 3/2009, articol de Dumitrana Marian ,

Sprinţu Lucian , Trofil Cristian –Schengen-Introducerea datelor biometrice în

documentele de călătorie ( sursa www.sferapoliticii.ro )

♦ Revista Sfera politicii nr. 154 /2010, articol de Diana Zanoschi –Dreptul la azil în

U.E. .Distopia supranaţionalismului ( sursa www.sferapoliticii.ro )

♦ Revista Sfera politicii nr. 116-117 /2005, articol de Cristina Vintilescu –Cetăţenia

europeană între trecut şi viitor ( sursa www.sferapoliticii.ro )

♦ Daniela Luminiţa Constantin , Valentina Vasile , Diana Preda , Luminiţa

Nicolescu – studiu intitulat “Fenomenul migraţionist din perspectiva aderării României la

UE “ ,Bucureşti , 2004 . publicat pe site-ul www.ier.ro

♦ Revista “Sfera politicii” nr. 166/2011 ,articol de Dan Drugă-Legislaţia UE în

domeniul migraţiei ( sursa www.sferapoliticii.ro ).

♦ Revista “Sfera politicii” nr. 166/2011, articol de Ciprian Niţu –Imigraţie ,

cosmopolism şi deschiderea graniţelor ( sursa www.sferapoliticii.ro )

♦ Revista “Sfera politicii “ nr. 166/2011 ,articol de Daniela Cervinschi –Migraţie

şi imigrare ( sursa www.sferapoliticii.ro)

Page 40: Libera Circulatie Ue

40

♦ Revista “ Sfera politicii “ nr. 166/2011,articol de Cristian Bocancea –

Migraţie, aculturaţie şi valori politice ( sursa www.sferapoliticii.ro )

♦ Revista “Sfera Politicii “ nr. 166/2011 , articol de Sabin Drăgulin -Fluxul

migraţional din perspectivă istorică. Studiu de caz: Românii din Italia ( 1990-2010) (

sursa www.sferapoliticii.ro )

♦ Revista “Sfera Politicii “ nr. 166 / 2011, articol de Ioana Drăgulin - Politica şi

emigraţia românească din Italia .Studiu de caz : Partidul Românilor din Italia –Identitatea

Românească ( sursa www.sferapoliticii.ro )

♦ Cătălina –Felicia Comăneci – Imaginea imigranţilor români în presa

internaţională : mit sau realitate?

♦ Revista “Sfera politicii “ , nr. 166/2011 , articol de Ilarion Ţiu – Migraţia

ilegală a românilor în anul 1989 . Aspecte socio-demografice ,( sursa

www.sferapoliticii.ro ).

♦ Revista “Sfera politicii “ , nr. 166/2011 , articol de Ilarion Ţiu – Migraţia

ilegală a românilor în anul 1989 . Aspecte socio-demografice ,( sursa

www.sferapoliticii.ro ) .

♦ Revista de investigare a criminalităţii , nr. 2/2011, articol de Marin Claudiu

Ţupulan , Adrian Angheluş – Evaluarea punerii în aplicare a mandatului european de

arestare în statele membre ale Uniunii Europene ( sursa www.iparomania.ro )

♦ Revista de investigare a criminalităţii , nr. 2/2011, articol de Cristian Florin

Popescu – Utilizarea documentelor biometrice în documentele de călătorie ( sursa

www.iparomania.ro )

♦ Revista de investigare a criminalităţii , nr. 2/2011, articol de Cristian Paul

Matei , Amalia Niţu – Tendinţe ale fenomenului migraţionist în contextul aderării

României la Spaţiul Schengen ( sursa www.iparomania.ro )

♦ Raportul Comisiei Comunităţilor Europene privind punerea în aplicare după

2005 a Deciziei-cadru a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de

arestare şi procedurile de predare între statele membre ( sursa www.eur-lex.europa.eu )

♦ Iris Alexe, Bogdan Păunescu –Studiu asupra fenomenului imigraţiei în România

.Integrarea străinilor în societatea românească, sursa www.arps.ro

♦ Daniela Luminiţa Constantin , Luminiţa Nicolescu , Zizi Goschin –

Perspective europene de abordare a azilului şi migraţiei , sursa www.ier.ro

I. Legislaţie

♦ Tratatul de la Roma instituind Comunitatea Economică Europeană

♦ Tratatul de la Maastricht privind Uniunea Europeană

♦ Tratatul de la Amsterdam privind Uniunea Europeană

♦ Actul Unic European

♦ Acordul Schengen şi Convenţia de Aplicare a Acordului Schengen

♦ Tratatul de la Lisabona

♦ Regulamentul nr. 562/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului

din 15 03 2006 privind creearea unui Cod Comunitar asupra regulilor ce stau la baza

liberei circulaţii a persoanelor peste frontiere ( Codul Frontierelor Schengen ).

♦ Programul de la Stockholm –o Europă deschisă şi sigură în serviciul

cetăţenilor şi pentru protecţia acestora

Page 41: Libera Circulatie Ue

41

♦ Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2004/38/CE din 29 04

2004 a Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la

liberă circulaţie şi de şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii uniunii şi

membrii familiilor acestora.

♦ Directiva Consiliului 77/CE din 25 iulie 1977 privind educaţia copiilor

lucrătorilor migranţi

♦ Regulamentul Comisiei 1251/70 din 29 iunie 1970 cu privire la dreptul

lucrătorilor de a rămâne pe teritoriul unui stat membru după ce au fost angajaţi în acel

stat.

♦ Regulamentul Consiliului nr. 1612/68 cu privire la libera circulaţie a

lucrătorilor în cadrul comunităţii

♦ Catalogul Schengen al Uniunii Europene

♦ Declaraţia Universală a Drepturilor Omului

♦ Strategia naţională de management integrat al frontirei de stat a României

pe perioad 2010-2012

♦ Regulamentul ( CE) 546/2009 din data de 18 06 2009 de modificare a

Regulamentului (CE) 1927/2006 privind crearea Fondului European de ajustare la

globalizare

♦ Decizia-cadru nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 privind mandatul

European de arestare şi procedurile de predare între ţările membre

♦ Regulamentul (CE) nr. 810 /2009 al parlamentului European şi al

Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui Cod Comunitar de Vize

♦ Directiva 115/08/CE privind standardele şi procedurile commune aplicabile

în statele membre pentru repatrierea resortisanţilor ţărilor terţe în regim de şedere ilegală

♦ Directiva 85/2005 din 1 decembrie 2005 privind standardele minime cu

privire la procedurile din statele membre de acordare şi retragere a sttutului de refugiat

♦ Directiva 83/2004 privind standardele minime referitoare la condiţiile pe care

trebuie să le îndeplinească resortisanţii ţărilor terţe sau apatrizii pentru a putea beneficia

de statutul de refugiat sau personele care, din alte motive , au nevoie de protecţie

internaţională

♦ Decizia –cadru 2008/977/ JAI a Consiliului din data de 27 11 2001 privind

protecţia datelor cu caracter personal prelucrate în cadrul cooperării poliţieneşti şi

judiciare în materie penală

♦ Directiva nr. 95/46/ CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 10

1995 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte protecţia datelor cu character

personal şi libera circulaţie a acestor date

♦ Regulamentul ( CE ) nr. 45/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului

din 18 decembrie 2000 privind protecţia persoanelor fizice cu privire la prelucrarea

datelor cu caracter personal de către instituţiile şi organele comunitare şi privind libera

circulaţie a acestor date .

♦ Decizia 2007/533/JAI privind instituirea , funcţionarea şi utilizarea SIS II

♦ Regulamentul ( CE ) nr. 1987/06 privind instituirea , funcţionarea şi utilizarea

SIS II

♦ Decizia Comisiei , notificată cu nr. C/2008/774 din 4 martie 2008 de adoptare a

Manualului SIRENE şi a altor dispoziţii de aplicare a SIS II

Page 42: Libera Circulatie Ue

42

♦ Regulamentul 2725/2000 privind înfiinţarea EURODAC pentru compararea

amprentelor în scopul aplicării eficiente a Convenţiei Dublin

♦ Regulamentul (UE) nr. 492/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din

5 aprilie 2011 privind libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul Uniunii

♦ Directiva 2000/43/EC 10 privind implemetarea principului tratamentului egal

între persoane indiferent de origine rasială sau etnică , din data de 29 iunie 2000.

♦ Directiva 85/2005 din 1 decembrie 2005 privind standardele minime cu privire

la procedurile din statele membre de acordare şi retargere a statutului de refugiat.

♦ Directiva 83/2004 privind standardele minime referitoare la condițiile pe care

trebuie să le îndeplinească resortisanții țărilor terțe sau apatrizii pentru a putea beneficia

de statutul de refugiat sau persoanele care, din alte motive, au nevoie de protecție

internațională

♦ Programul de la Stockholm - O Europă deschisă şi sigură în serviciul cetăţenilor

şi pentru protecţia acestora

♦ Regulamentul CE nr. 343/2003 al Consiliului din 18 februarie 2003 de stabilire

a criteriilor şi mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea

unei cereri de azil prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al

unei ţări terţe

♦ Regulamentul ( UE) nr. 439/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din

19 mai 2010 privind înfiinţarea unui Birou European de Sprijin pentru Azil

♦ Decizia 2008/633/JAI a Consiliului din 23 06 2008 privind accesul la Sistemul

de informații privind vizele (VIS) în vederea consultării de către autoritățile desemnate

ale statelor membre și de către Europol în scopul prevenirii, depistării și cercetării

infracțiunilor de terorism și a altor infracțiuni grave .

♦ Regulamentul (CE) nr. 767/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului

din 9 iulie 2008 privind sistemul de informații privind vizele (vis) și schimbul de date

între statele membre cu privire la vizele de scurtă ședere (Regulamentul VIS).

♦ Legea 248/ 2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în

străinătate

♦ Hotărârea nr. 94/2006 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a

Legii nr . 248/2005 privind libera circulaţie a cetăţenilor români în străinătate

♦ Hotărârea nr. 1864/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie a cetăţenilor

statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European şi pentru

stabilirea formei şi conţinutului documentelor care se eliberează cetăţenilor Uniunii

Europene şi membrilor lor de familie .

♦ Ordonanţă de Urgenţă nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul

României a cetăţenilor stetelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic

European .

♦ Hotărârea de Guvern nr. 220/09 03 2011 pentru aprobarea Strategiei naţionale de

management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2011-2012.

♦ Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală

♦ Hotărârea Guvernului nr. 498 /18 mai 2011 pentru aprobarea Strategiei naţionale

privind imigraţia pentru perioada 2011-2014

♦ Legea 122/2006 privind azilul în România

Page 43: Libera Circulatie Ue

43

SITE-URI

- www.sferapoliticii.ro

- www.mae.ro

- www.idd.euro.ubbcluj.ro

- www.europa.eu

- www.ubcr.centraleurope.org

- www.eur-lex.europa.eu

- www.mai.gov.ro

- www.curia.europa.eu

- www.juridice.ro

- www.ier.ro

- www.cij.ro

- www.schiphol.nl

- www.iparomania.ro.ric

- www.ec.europa.eu

- www.circa.europa.eu

- www.arps.ro

- www.ec.europa.eu

- www.anitp.mai.gov.ro

- www.crpe.ro


Recommended