Leonid Petrescu - Nu Cautati Eroul

7/24/2019 Leonid Petrescu - Nu Cautati Eroul

http://slidepdf.com/reader/full/leonid-petrescu-nu-cautati-eroul 1/223

LEONID PETRESCU

nu căutaţi eroul!

Prologul

Deşi mai tîrziu fiecare dintre personajele straniei întîmplări avea săpretindă că presimţise ceva, că avusese net impresia iminenţei unor evenimente ieşite din comun, aceste afirmaţii a posteriori sîntneadevărate. Nu trebuie, totuşi, aruncată asupra lor anatemaminciunii voluntare. Se întîmplă, cîteodată, rar, ca falsul să nu fieconştient. Tîrîţi în viitoarea aventurilor, după cîteva zile oameniiajunseseră să se convingă, ei înşişi, de realitatea unor fapte poatecontestabile.

cesta este unul din motivele pentru care cronicarului acestor zilede frămîntări îi este greu să despartă adevărul de imaginar,obiectivul de subiectiv. !ricum ar fi, un lucru este evident"surprinzătoarea apariţie şi dispariţie a navei cosmice s#a petrecut

aievea. Dar poate că şi în această privinţă trebuie să facem anumiterezerve. $ai întîi, nu putem fi de acord că originea cosmică a naveiar fi în afară de orice îndoială. De altfel, nu ştim nici măcar dacă eranavă, sau un alt obiect. %e urmă, evenimentele care au însoţit ivireaşi nimicirea acesteia sînt destul de tulburi, iar mărturiile celor patrumartori oculari îndeajuns de nesigure.



&e rămîne, aşadar, din toate aceste neverosimile relatări ' &îtevamici detalii indubitabile, unele fapte cunoscute de mai mulţi martori

independenţi , puţine date înscrise în carnetele unui cercetătorştiinţific.(ată cauzele pentru care, deocamdată ) subliniez acest adverb detimp ) toate mărturiile, documentele, amintirile şi impresiile au fostadunate într#un aşa numit roman ştiinţifico#fantastic " cartea pe careo aveţi în mînă. $ai tîrziu, cînd, după cum sperăm, vom puteaacumula mai multe dovezi, vom e*pune, într#un studiu strictştiinţific, faptele respective, ca şi teoriile noastre în legătură cu

aceste date.&u aceasta, înc+eiem avertismentul nostru şi dăm cuvîntul eroilor. (n seara aceea, băierile cerului, rupte de cu zori, nu fuseseră încăreparate de serviciul meteorologic şi nici de Sfîntul (lie. Dedimineaţa, devreme, degetele lungi şi umede ale ploii bătuseră îngeamuri, trezindu#i pe cîţiva, făcîndu#i pe ceilalţi să se g+emuiascămai confortabil sub pleduri şi să viseze locuinţele lacustre ale lui-acovia.

în cursul zilei, doi temerari anonimi îşi atîrnară în spinarerucsacurile, îşi îmbrăcară +ainele de ploaie şi porniră sub un torentniagaroid. %este cîteva minute, aceiaşi doi, înfrînţi de forţele naturii,reveneau ruşinaţi în cabană, împrăştiind în jurul lor bălţi de apăşiroită de pe trupurile ude.) Nu se poate merge.) %otopul lui Noe

) Toarnă ca din două milioane de găleţi Scurtele dar definitivele afirmaţii pecetluiră soarta celor şaisprezecee*cursionişti, resemnaţi să rămînă îng+esuiţi în mica sufragerie acabanei, privind cu jale scurgerea necurmată de dincolo de ferestre./i aşa se perindară orele, o dată cu lic+idul rece din norii storşi.Seara îi găsi pe trei din nefericiţii naufragiaţi, doi bărbaţi şi o femeiescundă şi slăbuţă, strînşi în jurul unei e*tremităţi a mesei lungi de lacabana %adiş. parent calm, trioul aştepta să fiarbă ceaiul. 0n



întîrziat, pe care melodia ploii îl făcuse să zăbovească în pat,prelungindu#şi somnul de după#masă, se ivi în pragul uşii şi privi

încăperea, palid iluminată, înecată în ceaţă şi în fumul ţigărilor. Seapropie şovăind de cei trei") ş putea să stau şi eu aici '&ei trei se priviră încurcaţi. 1emeia se strînse într#un colţ şi#irăspunse, cu o voce neaşteptat de subţire şi spartă") %oftim... 2uaţi loc...Noul venit îi privi, pe rind, în timp ce îşi reluau discuţia întreruptă.3orbea acum un bărbat de vreo treizeci şi doi de ani, cu părul tuns

scurt şi răzvrătit, ca o perie deasă şi aspră") Dar unde poţi să găseşti un om aşa cum îţi imaginezi tu '1emeia căută spre geamul devenit mat din cauza ploii şi a

întunericului. Noul venit profită ca s#o e*amineze mai atent" nu#iputea g+ici vîrsta. 4ra una din acele constituţii, întilnite mai cuseamă la persoanele mărunte de stat, cărora, între anumite limite,

îţi este imposibil să le precizezi etatea. %urta oc+elari. vea o gurăcu buze cărnoase, uşor răsfrinte...) Nu e ciudat ' interveni unul din bărbaţi, cel mai înalt şi mai soliddintre ei. Nu e nedrept ' Sînt oameni dăruiţi cu puteri pe care noi nule avem. %e care eu nu le am...%rivi cu neîncredere, ca la o gîză nemaiînt5lnită, spre capătulroşiatic al ţigării sale. Nealimentat cu o*igen, vîrful ţigării se acoperirepede cu un strat cenuşiu murdar.6semenea cerului nealimentat cu soare7, reflectă %etre (ordan,tînărul intrus.1umătorul aruncă departe, cu o mişcare de scîrbă, fragmentul de

ţigară.) &are sînt puterile după care tînjeşti ' întrebă din#tr#o datăfemeia. i vrea să poţi cînta la fel ca $ărio del $onaco sau ca/aliapin ' Să pictezi ca %icasso, 8auguin sau 2uc+ian ' Să...) !, desigur că aş vrea spuse încîntat fumătorul. (nsă, adăugă el,

întristîndu#se, orice aş face, nu voi putea cînta niciodată aşa.&orzile mele vocale nu corespund. Dar... dacă aş vedea şi auzi dezece ori mai bine ' Sau...



) Dacă memoria mea ar creşte de zece ori făcu visător tînărulintrus.

După ce rosti aceste cuvinte, tînărul tuşi în c+ip de scuză, roşi şi#şitrecu mîna prin părul rar") (ertaţi#mă, zise el. $#am băgat în vorbă aşa, fără să#mi dauseama.) Nu vă sfiiţi îl încurajă cel mai în vîrstă.) 4u m#am plîns întotdeauna de memoria mea. 3edeţi, am omemorie slabă. 9ecunosc. Să vă mărturisesc ) la istorie, deşi amtocit întotdeauna cu conştiinciozitate, n#am trecut niciodată dincolo

de o medie abia onorabilă. Nu izbuteam în ruptul capului să reţindatele şi numele numeroşilor domnitori şi conducători de oşti. 2amatematică ) notaţi, vă rog, că mi#a plăcut întotdeaunamatematica ) eram primul la dezlegarea problemelor logice. &înd

însă, tot în matematici, trebuia să reţin formule, procedee, ecuaţii,) dădeam greş lamentabil.:n concluzie, repet, memoria mea eslabă şi sufăr din această cauză. Dacă aş putea, mobilizîndu#mivoinţa, îng+iţind tablete sau făcînd gimnastică, să#mi întărescmemoria, aş fi fericit) 1ără îndoială.) Scuzaţi#mă, nu m#am prezentat, continuă tînărul. %etre (ordan.Tăcu, apoi adăugă" Student.) $ariana Negreanu, medic, se recomandă femeia cu glaspiţigăiat.) 8rigore Teodorescu, funcţionar, zise omul înalt şi solid )fumătorul.) 4ugen Negulescu, fizician, se prezentă, în sfîrşit, omul cu părul#

perie şi continuă, adresîndu#i#se lui %etre " Sa vă pun în temă.Discutam despre posibilitatea amplificării unor proprietăţi aleinteligenţei, ale simţurilor.) De fapt, discuţia noastră, e*plică mai departe $ariana Negreanu,a pornit de la ştirile fanteziste apărute în unele ziare.) De ce fanteziste ' protestă 8rigore Teodorescu.Tînărul îi privi nedumerit.) (ertaţi#mă, dar nu ştiu despre ce e vorba.



) Să vă spun eu, zise Teodorescu. în mai multe puncte depărtatede pe glob se semnalează apariţia unor corpuri sau nave cosmice.

) Să precizăm " 6unii7 pretind că ar fi văzut 6corpuri7 cosmice,interveni $ariana Negreanu.Teodorescu îi aruncă o uitătură ucigaşă şi continuă ") ceste nave au aterizat, dar cînd oamenii au încercat să seapropie de ele, şi#au luat zborul, sau aşa ceva.De precizat, din nou ;îl întrerupse iar doctoriţa<, că ştirile sînt tratatecu oarecare îndoială c+iar de unii ziarişti... /i ştii cum se întîmplălucrurile astea. &iteşte cineva o ştire adevărată sau nu şi apoi, ca

să se facă interesant, născoceşte o poveste similară. &um a fost cufarfuriile zburătoare.%etre (ordan nu înţelegea încă ") Dar ce legătură are asta cu discuţia dumneavoastră desprediferitele însuşiri ale inteligenţei, ale memoriei şi aşa mai departe ') ici este culmea continuă $ariana Negreanu. &ică unii din ceice au văzut aceste nave au început să devină posesorii unor

însuşiri speciale. Detalii nu prea ştiu, pentru că în general ştirile sîntfoarte laconice şi... De fapt, ce să mai ocolim, sînt pur şi simpluinvenţii.) %rotestez zise Teodorescu.) 0ite aşa ne dondănim de azi dimineaţă, zise împăciuitorfizicianul. /i numai ploaia e de vină.) /i care este de fapt părerea dumneavoastră ' întrebă %etre.) &ă dacă nu este adevărat, atunci tare bine ar fi să fie 3edeţi,omul a izbutit să mărească puterea maşinilor de zeci, sute, milioanede ori. %uterile proprii, însă, au rămas aproape nesc+imbate. &a şi

cu mii de ani în urmă.) Totuşi, nu stăm pe loc.) :n unele privinţe, aproape pe loc" oare refle*ele se produc azimai repede, oare procesele gîndirii sînt mai comple*e, memoria maibună, decît la omul de acum cîteva milenii ' /i totuşi...) Totuşi f ) /i cu mii de ani în urmă, şi azi, au e*istat şi e*istă, printreoameni, rari indivizi care pot mult mai mult decît media. !ameni cu



o e*cepţională rapiditate de judecată. &alculatori minune. %ersoanecare pretind că pot capta gîndurile altora. $emorii fenomenale.

) /i atunci ' întrebă din nou %etre, nedîndu#şi seama unde vrea săajungă fizicianul.) $ă gîndeam " oare nu ar fi posibil ca noi, toţi, să ajungem lanivelul ma*im f /i, punîndu#ne această întrebare... ia să vedem "ce#am dori fiecare ' &e ne#am dori ' Dumneata ;îl arătă pe %etre<am înţeles " o memorie prodigioasă. Tu, $ariana 'Doctoriţa înălţă din umeri, dispreţuitoare.) 4u nu cred în jocul tău, dar dacă vrei, uite... aş dori să pot auzi,

vedea, simţi de zeci de ori mai bine ca astăzi...) 4u, zise referentul Teodorescu, mi#aş dori să pot capta şitransmite gîndurile... ale mele, ale altora...&eilalţi trei zîmbiră, privindu#se unul pe altul.) (ar eu, spuse la sfîrşit fizicianul Negulescu, mă gîndeam adeseoricît de util mi#ar fi să am reacţii de zeci sau c+iar de sute de ori mairapide... înţelegeţi ' &a un creier electronic, unde legăturile serealizează într#o fracţiune din timpul necesitat de creier...Se aşternu o scurtă tăcere.) &eaiul este gata fiert anunţă cabanierul. %oftiţi la autoservire Seara se înc+eie învăluită în aburii care se ridicau din celecincisprezece căni aliniate pe masa lungă.) Toate astea sînt nişte fantezii, +otărî doctoriţa, sorbind cuzgomot.) =sta#i diagnosticul medicului ' întrebă zîmbind Negulescu. Dupămine, aici este o c+estiune de celule nervoase. Dacă s#ar puteagăsi nişte radiaţii sau nişte substanţe care să le activeze,,,

) 8ata interveni $ariana Negreanu. S#a făcut tîr#ziu. Noaptebună, copii m ajuns la ora basmelor&ei patru turişti riseră.) &um stăm cu ploaia'0nul din ei desc+ise uşa, merse afară doi paşi, se întoarse ") Toarnă mărunt şi rece.) %oate mîine se opreşte, zise Teodorescu. 2a culcare



/i, într#adevăr " a doua zi dimineaţa, deşi cerul rămăsese totplumburiu, ploaia nu se mai dăruia pămîntului. &u rucsacii în

spinare, +otărîţi dintr#o dată să nu mai tolereze nici un capriciu alvremii, cei patru turişti înaintau, călcînd greu cu bocancii în pămîntulclisos.

junseră la podul minuscul de peste %onor, unde un cerc alb înconjurînd un punct albastru indica obiectiv turistic " 6du#te şi întoarce#te7. 2a cinci minute depărtare, cînta izbucul %onorului )locul unde, dintr#o stîncă neagră, izbucneşte zglobie apa izvorului.Străpungînd întunericul tainic al adîncurilor, %onorul dă de lumină,

clipind limpede, se caţără peste pietre şi o porneşte voiniceşte lavale, fără să bănuiască că peste scurtă vreme, nici la un >ilometrudepărtare, are să se scufunde din nou în profunzimile pămîntului,pătrunzînd în sorburile viclean ascunse.&ei patru prieteni se întoarseră o dată cu %onorul spre poduleţ, îltrecură şi, în scurtă vreme, ajunseră în poiana larga unde se găsescsorburile. (ar acolo, dintr#o dată, ca o perdea lăsată anume de omînă ascunsă, îi năpădi ceaţa. Numai la munte se poate întîmplaaşa ceva. cum, în clipa asta, te întorci şi, cît vezi cu oc+ii, pînă îndepărtare, zăreşti culmile munţilor, cerul, brazii. /i în clipaurmătoare, parcă ţi s#a pus un văl în faţa privirii" ceaţa a coborît,deasă s#o tai cu cuţitul şi nu#l mai vezi nici pe tovarăşul tău dedrum.) Na, c#am pus#o de mămăligă constată rustic Teodorescu.) &e facem ') Stăm şi aşteptăm, zise plin de filozofie %etre. &u ceaţa nu#i binesă te lupţi. &um a venit, poate să se ducă, sau măcar să se mai

destrame.Se aşezară pe nişte trunc+iuri de arbori tăiaţi.) !are cît poate să dureze ' întrebă doctoriţa.) Ssst zise fizicianul. scultaţi &eilalţi trei ciuliră urec+ile.) &e#ai auzit ' întrebă după o lungă tăcere $ariana Negreanu.) %arcă un uruit, zise ezitînd Negulescu.) &red că era tunetul, undeva mai departe.



) (ar o să înceapă să plouă se văită %etre.(n aceeaşi secundă, ceaţa se ridică brusc, ca prin farmec. /i, de

parcă perdeaua lăsată mai înainte avusese drept scop să ascundăo sc+imbare de decor pe scena acestui admirabil teatru natural, înmijlocul poienii adineaori neocupată apăru un obiect. în centrul golitde arbori, pe o suprafaţă plană, se înălţa, pînă la vreo zece metrideasupra lor, luîndu#se la întrecere cu vîrfurile arborilor, o...8reu de spus. ! rac+etă, ar fi zis la început oricare dintre privitori.&eva ca un obuz, cu vîrful ascuţit şi cu aripioare, sprijinindu#se însol pe şapte sau opt picioruşe graţios încurbate. :n orice caz,

părerile celor patru turişti fură unanime") ! navă cosmică ) &olosal ) Dar cum a putut să se aşeze pe ceaţă ') 9adar ) Sau poate că ceaţa era de fapt provocată de gazele deeşapament) 8aze de eşapament 3orbeşti de parcă ar fi motocicletă ) Dar... staţi ! fi c+iar o navă cosmică pămînteană ') &e vrei să spui ') Dacă o fi venind de pe o altă planetă ') ş %rostii&ei patru oameni păşeau tiptil, înconjurînd cu grijă uriaşul obiect.-aza cilindrului avea un diametru de apro*imativ doi metri. (n pereţi,se zăreau mici linii, care ar fi putut însemna eventual odesc+izătură.) &e facem '

) %oate că ar trebui să anunţăm pe cineva...) Dar ce crezi tu, că un eveniment atît de important ca aterizareaunei nave cosmice a trecut neobservat ' 4u cred că mai curîndtrebuie să#i ajutăm pe cosmonauţi să iasă.) &e cosmonauţi ' 0nde#i vezi ') De fapt, zise fizicianul, eu personal nu am citit în nici un ziardespre vreo nouă lansare de nave cosmice.



) 0iţi că de patru zile nici unul din noi n#a citit nici un ziar. %oate că între timp...

) %oate. (n orice caz, ar trebui...) r trebui ce 'Dar nici unul din ei nu ştia ce anume ar fi fost bine să facă înaceastă situaţie e*cepţională.4venimentele nu îi lăsară însă să se frămînte prea multă vreme.Tocmai în clipa cînd %etre începuse să declare că are de gînd să seurce pe un arbore apropiat, pentru ca să#şi dea seama dacă înpartea superioară a navei e*istă vreo particularitate care să le dea

indicaţii despre ce ar trebui să întreprindă, tocmai atunci giganticulobiect începu să se dezintegreze.Nu era o dispariţie brutală, e*plozivă, care ar fi fost dealtminteri,fără îndoială, cu mult mai e*plicabilă. 2ucrurile s#au petrecut ) aşacum avea să spună mai tîrziu Teodorescu ) de parcă nava s#ar ficojit în felii, care apoi s#au volatilizat, lăsînd în urma lor un fum cuun miros ciudat, un parfum puternic, o aromă bizară necunoscută

încă facultăţilor olfactive ale celor patru turişti.$ai întîi, nava se despică asemenea unui pepene din#tr#aceialunguieţi şi zămoşi. poi, aceste felii începură să se desprindă

încet, ca şi cum o gigantică floare şi#ar fi desc+is petalele.Dar petalele acestea metalice puteau deveni ucigătoare &ei patruturişti săriră speriaţi în lături şi încercară să fugă spre adăpostulrelativ al arborilor. ?adarnică strădanie %entru că cele cinci sauşase porţiuni de navă desfăcute ;numărul lor e*act nu poate fiprecizat dc martorii ce au avut de altfel disensiuni în aceastăprivinţă< începură să se sublimeze, să devină din ce în ce mai puţin

vizibile, dispărînd pînă la urmă în întregime, în clipa următoare,poiana era pustie. în dreapta lor, %onorul îşi vărsa mai departe, cumultă tulburare, apele în sorburi.&ei patru prieteni îşi frecară oc+ii, uimiţi.) &e#a fost asta ') ! viziune) ! iluzie optică



) -a nu 4u am pus, doar, mîna pe iluzia asta 4ra din metal...sau ceva asemănător

&ei patru cercetau neîncrezători locurile, de jur împrejur, %e pămînţse observau clar urmele, acolo unde se aşezase obiectul misterios.(arba era arsă, pămîntul scormonit. Dar oricine ar fi trecut prin acelepărţi, ar fi găsit e*plicaţii fireşti unor asemenea fenomene şi în niciun caz nu s#ar fi gîndit la o navă cosmică sau la alte asemeneaciudăţenii. &orăbii astrale în creierul $unţilor puseni ' bsurd

:ncetul cu încetul, cei patru trebuiră să se încline în faţa evidenţei"obiectul fusese, trăise cîteva minute şi apoi dispăruse.

) &e facem ') &e să facem ' ! pornim spre cetăţile %onorului, zise calm4ugen Negulescu.) -ine, dar nava cosmică ') @alucinaţie colectivă ) &um poţi să spui aşa ceva, cînd ai văzut#o, ai pipăit#o, ai...) Să fim obiectivi. Dacă cineva ţi#ar povesti toate astea, ce părereai avea '&eilalţi trei căzură pe gînduri.) N#aş prea crede zise $ariana Negreanu.) ş zice " poveşti vînătoreşti confirmă %etre.) şa e ) tunci, propui să nu spunem nimănui nimic despre ceea ce amvăzut ' îl întrebă $ariana pe fizician.) Nu ştiu. Să fim prudenţi. 4vident, dacă fenomenul a fost observatşi de alţii, dacă a fost menţionat în ziare, dacă coincide cu vreoe*perienţă ştiinţifică, atunci nu avem nici un motiv să tăcem.

) Da, cred că ai dreptate, zise doctoriţa.) :n sc+imb, adăugă Teodorescu, dacă nu#i aşa, socoteşti că e maibine să nu vorbim ') Da.) -ine, dar... s#ar putea să fie o colosală descoperire, care...) /i cine o să te creadă f 8rigore tăcu, încurcat.



%orniră la drum, dar frur+useţile naturii nu izbuteau să#i facă să uite întîmplarea de necrezut de adineaori.

) /i dacă... zise la un moment dat, după un urcuş destul de greu,cel din frunte.) &e spui f întrebă cel din urmă.Se aşezară pe un brad căzut de#a curmezişul potecii.) $ă gîndeam ) zise fizicianul ) că s#ar putea ca toată această

întîmplare să fie un fenomen de sugestie colectivă. (ţi aminteşti ceziceai aseară ') :n legătură cu farfuriile zburătoare '

) Da. 2a un moment dat, cineva din noi s#a referit la dorinţa unorade a#şi face reclamă. $ai este o e*plicaţie " sugestia /tirile citite ar putea să trezească în mintea celor ce le află...) (magini ine*istente în realitate, completă $ariana.) 4i, ce crezi 'Tăcură din nou. După cîteva minute, %etre se opri în loc.) /i, din nou zic, ce#ar fi dacă...) Dacă ') Staţi puţin. Sînteţi siguri că aţi văzut nava cosmică, nu#i aşa ') Da.) Sînteţi convinşi că aţi văzut#o volatilizîndu#se ') 4 adevărat.%etre îşi continuă c+estionarul.) /i sînteţi încredinţaţi că aţi respirat fumul, adică produsele devolatilizare ') Da.) -un. cestea fiind premizele indubitabile, acum putem face

unele supoziţii. &e acţiune au aceste fumuri asupra organismului ') $edicina spune că fumurile metalice nu au în general o acţiuneimportantă asupra organismului, putînd provoca eventual doar febrede scurtă durată... zise doctoriţa. De fapt, depinde de metalul încauză.) ! clipă. 3orbiţi despre fumuri metalice. Dar aici este vorbadespre altceva, evident. 0n alt material care s#a volatilizat. 4l poateavea o acţiune diferită asupra organismului.



$ariana Negreanu înălţă din umeri, dispreţuitoare.) ! ipoteză dintr#o mie.

&ei patru oameni tăcură, visînd.) /i pe urmă, de ce a dispărut nava ' reluă Teodorescu. %robabilcă aceasta a reprezentat un mijloc de apărare ) nu credeau că ungrup de oameni îi vor întîlni în acest loc izolat şi nu ştiau cum vomreacţiona... Dacă nu cumva am avea intenţii ostile.) 1rumos l 0n adevărat roman.) 0ite ce e, zise fizicianul. 4u am o propunere.) Spune, îl încurajă doctoriţa.

) $îine plecăm de pe munte, fiecare la treburile sale, aşa e ' 4ibine Să ne întîlnim peste o lună din nou, toţi patru, la -ucureşti.%înă atunci, ciudatele evenimente pe care le#am trăit se vorsedimenta în mintea noastră. 3om vedea mai clar, vom judeca mailimpede.) %rivind lucrurile mai de departe, capeţi o viziune mai corectă, leplasezi mai bine la locul lor... zjşe Tşodorescu.) -ine, de acord, consimţi $ariana.) /i eu sint gata sa mă întîlnesc cu dumneavoastră ) %erfect, termină fizicianul. %este o lună, la -ucureşti. %ropun calocul de întîlnire să fie la mine acasă. 3om fi netulburaţi, vom puteadiscuta pînă la orice oră, oricit de tîrzie.



1. de ce petre a ot reticentI. crioarea

%etre răsuci pe o parte şi pe alta +îrtia. 4ra un petec rupt dintr#uncaiet, scris de mînă, cu pastă neagră. Să fi fost o glumă ' %riviplicul, pe care se afla numai numele său, fără timbru poştal, fărăadresă. însemna că cineva adusese scrisoarea şi o aruncase el

însuşi cu mîna lui în cutia poştală. îşi dăduse destulă osteneală,prea multă pentru o glumă.

Dar dacă nu era o glumă...%etre se încruntă din nou, îşi puse oc+elarii, reciti cele cîteva rînduri"6%rudenţa este mama înţelepciunii. Nu te e*pune la accidente. ufost şi oameni mai deştepţi care au păţit#o. Sînt unele lucruri care emai bine să rămînă uitate7.1ără semnătură.%ărea o înşiruire de ma*ime, proverbe, cugetări populare sausfaturi binevoitoare.

îngrijorat, %etre reciti te*tul, încercînd să e*tragă, printre rînduri, înţelesul ascuns. %rin urmare, nu am fost prudent. Dacă o săcontinui să fiu imprudent, s#ar putea să mi se întîmple unele lucrurineplăcute. &el care#mi scrie, consideră că am spus sau am făcutceva care ar fi fost bine să nu se spună sau facă. m destăinuit otaină, sau am comis o imprudenţă.

juns aici, %etre rămase cu oc+ii aţintiţi în gol, încer#cînd să#şirememoreze ultimele patru zile. %atru zile, AB de ore. cum AB de

ore, trenul îl aducea în 8ara de Nord. De atunci şi pînă ieri seara,izbutise să comită o imprudenţă, ceva care scosese din sărite oanumită persoană ) cine ' &onsecinţa era scrisoarea. ! scrisoarede ameninţare.%etre privi din nou cele patru rînduri. Scrisul nu#i amintea nimic.%arcă nici una dintre cunoştinţele sale nu întrebuinţa aceste literemuncite, aplecate într#o rînă, înflorite. Sau era un scris prefăcut '0n grafolog ar fi dat sentinţa în cîteva minute.



%etre (ordan oftă din greu şi băgă scrisoarea în buzunar. %robabil oglumă proastă, îşi spuse el, părăsind apartamentul. înc+ise uşa cu

c+eia, coborî preocupat cele două etaje. în faţa casei, staţiona omaşină, un automobil cenuşiu care porni îndată ce %etre ieşi dinbloc.%entru ce a plecat automobilul în clipa cînd eu am apărut pe stradăf $ă aştepta ) a fost un semnal. Dar nu, spuneam adineaori căeste doar o glumă proastă. -anal ) atîtea maşini pe stradă, de cen#ar circula oricînd...&oti colţul, merse cîţiva paşi, se uită în urma sa. 0n tînăr îmbrăcat

în +aine ce ar fi avut nevoie urgentă să treacă pe la curăţătorieapăru în grabă după colţ, apoi întîlnindu#i privirea, îşi încetinimersul. %etre se opri în loc, ca şi cum şi#ar fi amintit de ceva.Tînărul trecu încet pe lîngă el şi, ceva mai departe, rămase lîngă ovitrină.$ă urmăreşte. Dar ce s#a întîmplat ' &eva atît de grav, încît să fienecesar să fiu urmărit, pas cu pas '%omi încet mai departe şi se opri la o cofetărie. Se instala la omasă, ceru o cafea cu lapte, o felie de cozonac. în aşteptare, seuită în jurul său. 2a o masă vecină, o fetiţă ) probabil prin clasa acincea sau a şasea de liceu ") degusta fără grabă o prăjitură cufrişcă, lingînd cu atenţie susţinută toate urmele albe de pe linguriţă.$ai departe, cîteva meşe neocupate. 2a o masă din fund se instalaun om între două vîrste, care privi în treacăt prin sală, remarcăprezenţa lui %etre şi apoi aşteptă calm să fie întrebat ce doreşte.Nu, nu, am devenit un pac+et de nervi. 1iecare om din apropiereamea nu#mi este duşman. Să fim serioşi. /i în definitiv, ce s#a

întîmplat ' &e crimă am făptuit ' Să luăm lucrurile cu metodă. Să lee*aminăm atent. 3a să zică, în prima zi, în prima zi...

II. pri"a #i) %etre se întinse, căscă zgomotos şi se ridică în capul oaselor,pentru ca să poată privi mai lesne pe fereastră. Da, -ucureşti, seafla din nou în -ucureşti şi era toamnă ) toamnă, cel maifermecător anotimp, cel mai colorat, cel mai blînd, cel mai lăudat.

) $îine zise el, cu gîndul departe şi)şi zîmbi sieşi, încîntat.



Se ridică din pat, se mai întinse o dată de#i pîrîiră toate înc+eieturile, se îndreptă spre camera de baie şi îşi întinse pe faţă

spuma deasă a săpunului de bărbierit. 2ama era nouă. %etre îşifăcu cîteva tăieturi, dar asta nu izbuti sa#i scadă din bucuriadimineţii..2umea asta e plină de lucruri bune, se gîndi el, m timp ce se spăla

în apa rece de la robinet. Se şterse, privindu#se vesel în oglindă.3remea călduţă de septembrie, cafeaua cu lapte, fata cu care mă

întîlnesc mîine, cartea pe care n#am citit#o încă. ş putea să întocmesc o listă imensă. &a în statistici " un tren cu două mii de

vagoane, şi în fiecare din vagoane zece tone de bucurii.(ar ca locomotivă, aventura. Neverosimila aventură a navei cosmiceapărute şi dispărute, pe care acum, în lumina zilei bucureştene, oaccepta cu rezerve, deşi era sigur că o văzuse aievea. Sau poatecă nu o văzuse. şa pretindea na.) 4 o poveste. i visat#o.

sta fusese ieri, la ora opt seara ) o jumătate de ceas dupăsosirea trenului. Se întîlnise ieri seara cu na şi)i povestise.) i visat) Dar eram toţi patru acolo. Toţi am văzut.

na îi zîmbi, scuzîndu#se ") Nu ştiu ce să#ţi spun. Te rog, nu fi jignit. %oate ţi s#a părut. şaceva nu se poate crede, mă înţelegi '

cum, nu mai avea importanţă. $îine, o va revedea pe na. biamîine C pînă atunci, este plecată din -ucureşti. (ar astăzi, urma săse petreacă un mare eveniment " întîlnirea cu trei vec+i prieteni aisăi, colegi de liceu, colegi de facultate.

Nu mai fuseseră împreună de la începutul vacanţei de vară. Spredeosebire de alţi ani, fiecare din ei pornise spre orizonturi diferite"unul la mare, unul la ţară, la părinţi, altul într#o e*cursie înstrăinătate. (eri seara, la telefon, izbutise să#i găsească pe toţi. 6%emîine, la lac.7 2a lac " locul lor bine cunoscut, încă de pe vremeacînd, cu servietele subţioară, veneau înainte de şcoală, după şcoalăsau uneori c+iar ) vai ) :n timpul şcolii... 2a lac, pe mal, în barcă,



sau ) mai tîrziu, ) :ntr#unui din restaurante, la o masă cît maiapropiată de apă.

%etre se privi pentru ultima oară în oglindă. @m... %arcă în ultimeleluni începutul său de c+elie avansase nemilos. cum, o porţiuneapreciabilă din dreptul cărării era acoperită doar de un puf fin. îşipuse oc+elarii şi se privi mai atent. Devenise brusc un om serios.%etre pufni în rîs. ! perec+e de oc+elari are o putere magică. %oatetransforma un om mediocru într#o inteligenţă sclipitoare. %urtareaoc+elarilor ar trebui să fie obligatorie, pentru intelectuali, aşa cumunui conducător de automobil i se cere să aibă carnetul de şofer.

Dacă din nefericire vezi bine, poartă sticlă fără dioptrii, dar poart#o (ar dacă deficienţele tale sînt foarte mari, pune#ţi oc+elari de soare.!c+elari cenuşii " E la sută pentru cei cu slăbiciuni mai mărunte,FE la sută pentru cei deosebit de incapabili./i, dintr#o dată, oc+elarii aceştia devin inteligenţi. %oate că nici nueste necesar omul. 6ceştia sînt oc+elarii lui %opescu.7 4 perfect,asta înseamnă că %opescu este prezent.Sîntem oamenii goi pe dinăuntru, sîntem oamenii împăiaţi, sprijiniţiunul de celălalt, cu capetele pline de paie. 3ai 3ocile noastreuscate, cînd şoptim împreună, sînt liniştite şi fără nici o semnificaţie,ca vîntul în iarba uscată, sau ca picioarele şobolanilor peste sticlaspartă din pivniţa noastră uscată...%etre rosti cu voce tare cuvintele şi apoi se aşeză pe scaunul dinsufragerie, speriat.) &e#am spus ' Dar astea nu#s vorbele mele.

în capul său se stîrnise o furtună. 1razele pe care le rostise se întorceau mereu, ciocănind fiecare în cîte unui din compartimentele

creierului. 3ai 3ocile noastre uscate... %ivniţa noastră uscată...Sîntem oamenii împăiaţi... &a vîntul în iarba uscată...) 0nde le#am văzut ' &înd le#am învăţat pe dinafară ' Toateaceste cuvinte amare, dispreţuitoare, ironice, cînd 'Dar %etre îşi dădu seama c+iar atunci că niciodată nu le învăţase.&u trei ani în urmă, îi căzuse în mînă o culegere de poezii. Nu erafoarte amator de poezii, o răs#foise distrat. îi atrăsese atenţia titlul



poeziei " !amenii găunoşi. T+e @olloG $en. ! citise, amuzat, poatepuţin întristat. /i atîta. cum trei ani.

) !amenii găunoşi, de T. S. 4liot, T+omas Stearns, poet şi eseistenglez. 4nglez, născut în merica, la Saint 2ouis, în secolul trecut,%remiul Nobel...Din nou, în creierul său un telegraf păru să bată, regulat,transmiţînd de undeva, de la o distanţă colosală, informaţiile. Datelereveneau, fără nici un efort, de parcă ar fi răsfoit o enciclopedie.%remiul Nobel, HAIJ. Născut în anul HJJJ. Născut în...

cum trei ani, desc+isese o enciclopedie, privise în treacăt numele

autorului acelei poezii. doua zi, uitase totul. Dacă, atunci, l#ar fi întrebat cineva, nu i#ar fi putut repeta nimic nici din versuri, nici dindatele biografice. %oate doar titlul poeziei. /i acum, telegraful ăstacare#i bătea în craniu îşi trecu mîna pe frunte, cu un gest care ar fivrut să şteargă ţăcănitul infernal.) $#a impresionat, constată el. $#a impresionat mai mult decît aşfi crezut /i acum, gîndindu#mă la găunoşii mei prieteni, creierulmeu a făcut o asociaţie. &a şi cum, la o maşină cibernetică, ai fiapăsat butonul şi i#ai fi cerut să#ţi livreze informaţiile înmagazinatela capitolul 6despre falşii intelectuali7. &reierul meu s#a supusimediat şi le#a furnizat.Tulburat, %etre se plimbă prin cameră, vorbind acum cu voce tare.!amenii găunoşi. !amenii pe care îi cunoscuse, străbătîndpustietăţile lui la întîmplare, i se păreau găunoşi, stricaţi în miezulsufletului ca nucile, cu viermele înlăuntru... %entru că, atunci cînd aisprăvit cărţile, cărturarul a scris şi el cărţi, dumicînd gîndul şibelşugul lor de spice frumoase şi seci, şi l#a prins timpul, i#a

îngreuiat umerii, i#a povîrnit spinarea, luciul oc+ilor obosiţi a pierit în+îrtia mată, n#au mai avut pîinea şi apa din urcioare gust. 2ucruriletrăiau fără culoare... !amenii pe care#i cunoscuse, stricaţi în miezulsufletului...Dar toate astea '...%etre alergă într#un suflet la bibliotecă, smulse un volum, îl răsfoi

înfrigurat. rg+ezi, %astel. proape cu#vînt cu cuvînt. !ameniigăunoşi ai lui 4liot antrenaseră după ei oamenii găunoşi ai lui



rg+ezi. &a pe o bandă de magnetofon, cu o tematică fi*ă" muzicade orgă ) după toccata în re minor a lui -ac+, urmînd uriaşa

toccată în fa a marelui muzician născut în 4Kt#senac+.%etre se apucă cu mîinile de cap, clătinîndu#H dureros dintr#o parte în alta. 4ra sigur că pînă acum un minut +abar n#avea că Lo+annSebastian -ac+ văzuse lumina zilei la 4isenac+. $ai mult, încreierul său cîntau frazele rapide, coborîtoare, tăcerile atît desemnificative dintre note, variaţiile strălucitoare ale muzicii desprecare era convins că nu o cunoscuse pînă atunci ) &e se întîmplă cu mine ' începu el să se vaite cu vace tare,

privindu#se rătăcit în oglindă.-ac+, Lo+ann Sebastian. !rgă. Da, întocmai, acum şapte ani, tatălsău, mare amator, îl dusese la un concert şi#i e*plicase răbdătorfrumuseţile acestei muzici. 1ireşte, ascultase numai cu o urec+e, şinu înţelesese nimic din tot concertul. %e vremea aceea, era la modăun dans foarte vioi, cu o denumire e*otică, în ritmul căruia întregtineretul făcea o cumplită gimnastică, mai obositoare în generaldecît tăierea cu ferăstrăul manual a unui metru cub de lemn de foc.%rin urmare, procesul continua, cu precizia unei maşini electronice.&reierul său funcţiona automat. !m găunos " răsfoia liniştit toatepaginile, atît pe cele abia aşternute cu cerneală, cît şi pe cele vec+işi de mult citite, şi scotea metodic la iveală citatele. -ac+ " iatămelodia respectivă, iată înşiruirea notelor, iată cum sună. $aidoreşti ceva, stăpîne ' Sînt gata, la porunca ta. &a#n basme.%etre încetă plimbarea sa agitată prin cameră şi se privi în oglindă.! clipă, avusese bănuiala că în timpul nopţii cineva se jucase şi#i

înlocuise creierul. %arcă#i venea să caute urmele cicatricelor. Sau

poate că fusese conectat la o maşină cibernetică cu preocupăriliterare şi muzicale '

:şi frecă din nou fruntea, cu grijă " nu, nu avea nici un simptomneliniştitor. Nu#l durea capul. Nu#l treceau ameţeli. Nu părea într#ostare anormală. &itise undeva că, sub efectul +ipnozei, oamenii îşipot aminti despre lucruri pe care, treji, nici măcar nu bănuiesc că leau depozitate în celulele creierului. Să fie +ipnotizat ' 0n fier rece îltrecu de#a lungul şiiei spinării.



De cine şi cînd, şi cu ce scop ' bsurd.

Totul era de fapt absurd. în aceeaşi clipă, îşi dădu seama că#i lipseşte ceva.Nu căută mult" îi lipsea gustarea de dimineaţă ( se făcuse foame.%etre înălţă din umeri, cu un substrat uşor fatalist, şi coborî sămănînce. vea de lucru " azi trebuia să treacă pe la facultate şi săafle e*act data ultimului e*amen, pe care trebuia să#l dea ) dupăcunoştinţele sale ) peste vreo douăzeci de zile.După#amiaza, la ora cinci precis, se aşeză pe o bancă, la malul

lacului @erăstrău, în parcul de odi+nă, şi privi neliniştit apele unduitede vîntul stîrnit din senin. Situaţia nu era atît de comodă pe cît i sepăruse de dimineaţă " e*amenul avea loc peste cîteva zile. $ateriao cunoştea în general, dar el contase pe trei săptămîni de pregătireşi repetare. Trebuia să muncească din greu zilele astea...) %etrică, bătrîne, arăţi mai bine decît oricînd %arc#ai fi un juneprim de la studiourile americane 3ocea şi tonul aparţineau, fără îndoială, (uliei. %etre (ordan sări înpicioare şi se îndreptă spre fata înaltă care#H e*amina, surîzînd, cumîinile în şolduri.) :n braţele mele, frumoasă vrăjitoare zise el voios. /i nu e*age#ra " azi mi#am cercetat cu jale c+elia, în oglindă (ulia se lăsă îmbrăţişată, apoi se desprinse repede.) &onsideră asta ca o sărutare frăţească, zise ea cu seriozitate.) %entru ce ' Tocmai acum, cînd mă făceai să sper că arăt, însfîrşit, bine '(ulia îi arătă mîna, pe care strălucea un inel îngust.

) +a /i !t+ello unde e ' /i cine e ' Spune#mi sincer, e cazul săte felicit ') !t+ello m#a lăsat să vin singură, spunînd că în c+estiile astea cu

întîlniri între prieteni nu se amestecă. 4ste un tip mai bine decît tine./i poţi să mă feliciţi, c+iar dacă nu eşti sincer Două braţe grele se lăsară în aceeaşi clipă pe umerii celor doi tineri.) %rin urmare, aceasta este atitudinea voastră faţă de viaţă '

şadar, comportarea voastră morală...





) (maginaţia este un lucru frumos. Dar în toate astea se găsescinspiraţii din povestirile ştiinţifico#fan#tastice, nu#i aşa '

) 3#am spus eu că n#o săK mă credeţi Totul s#a petrecut c+iar aşa.) După părerea mea, zise $atei, imaginaţia este mai importantădecît cunoştinţele.

poi, tăcu şi privi în jurul său, urmărind efectul asupra publicului alacestei declaraţii.) &olosal se entuziasmă (ulia. 3ezi, întotdeauna ai fost celebrupentru cugetările tale profunde. 3ăd că trecerea timpului nu te#asc+imbat. 8rozavă ideea asta, a imaginaţiei, care este mai

importantă decît cunoştinţele.) 8rozavă, zise calm %etre, mai ales că primul care a spus#o a fost4instein.$atei tresări şi#l privi fi* pe amicul meu %etre.) 4instein ' Dar... eu nu#mi amintesc.) :n eseul său 6Despre ştiinţă7.$atei privi jenat în farfuria sa, scormonind cu o scobitoarefărîmiturile de pîine.) Da, e adevărat, am citit 6Despre ştiinţă7, însă nu#mi amintescdespre fraza asta...) 4i, să lăsăm, interveni stîngaci (ulia. (n tot cazul, aventuravoastră este ) drept să#ţi spun ) neverosi#milă.) /i mie mi se pare aşa. Totuşi, gîndiţi#vă, toţi patru am văzut navacosmică. Se poate să greşim cu toţii ') Dacă cincizeci de milioane de oameni spun o prostie, tot prostierămîne, zise drian, acru.) notole 1rance, rosti %etre, automat, ou gîndul aiurea.

) &um ' făcu drian, uimit.) natole 1rance ) repetă %etre, şi el mirat, dîn#du#şi parcă abiaacum seama de cuvintele sale. dică, e*plică el în continuare, ăsta#i un citat din natole 1rance. Dacă cincizeci de milioane...) Se poate, îl întrerupse drian. Nu sînt sigur, dar se poate.%etre se frămîntă, jenat, pe scaun. Nu se înţelegea pe sine însuşi.&e#l făcea să intervină aşa, aproape jignitor '



) De fapt, zise el, încercînd să#şi acopere fîstîceala, nu este nimicverosimil în tot ce v#am povestit. 9ecunosc. Să lăsăm astea, cum

zicea (ulia.) :mbătrînim, constată banal drian. Nu mai putem accepta nimicdin ceea ce ni se pare că nu se potriveşte cu ceea ce credem că artrebui să fie. =sta#i un semn de bătrîneţe.) (nterior. Dar, uite, căpătăm şi riduri...$atei rîse.) Deocamdată, sînt vizibile doar cu microscopul. $ai avem pînă lazbîrcituri. &u toate că, drept să#ţi spun, poate că profilurile vîrstei

sînt mai interesante decît cele ale tinereţii. 0ite, un stejar tînăr estebanal. în sc+imb, cînd devine plin de crăci, noduros, răsucit, atunci,da, oricine spune despre el " iată stejarul.) 8eorge &ălinescu, murmură %etre. &ronicile optimistului "vec+iul şi noul.) Dragul meu, izbucni $atei, devii periculos. m sentimentul cănimic din ce spun nu este original. %arcă aş fi o veşnică, opermanentă bandă de magnetofon.) De fapt, cu toţii sîntem benzi de magnetofon, zise drian. Te#aigîndit vreodată ce procent infim din frazele pe care le rostim sîntoriginale ' 1iecare din noi purtăm în memorie mii de propoziţiuniculese din atîtea pagini răsfoite. &înd apare prilejul, le plasăm.

colo unde ni se pare că ele cad bine. şa cum plasează bucătarulaceeaşi sare, acelaşi piper, acelaşi sos. /i nici măcar nu bănuim căsîntem nişte bieţi copişti. Ne credem originali.) $ulţumesc zise $atei.

drian îl privi, dezolat.

) Dar n#am vrut să fac nici o aluzie la tine, $atei. (artă#mă, dacă ai înţeles aşa ceva. 1ilozofam. 2ucruri de astea li se întîmplă,cîteodată, c+iar şi oamenilor de meserie, scriitorilor.) Dracul să mă ia, eu sînt vinovat de toate astea, făcu %etre,necăjit. 4ste prima oară cînd o întîlnire a celor trei băieţi veseli pluso fată se soldează cu atmosfera asta furtunoasă.

în aceeaşi clipă, cîtcva picături de ploaie izbiră frunţile înfierbîntate.) -un, o dată cu ploaia furtuna trece, zise (ulia.



%icăturile începură să cadă mai des, dar nimeni nu seridica de la masă.

) Dacă aş putea să vă e*plic ce se întîmplă cu mine,suspină %etre. Dar nu mă înţeleg. '') 4şti îndrăgostit ' întrebă cu înţelepciune (ulia. %etre dădu dincap, recunoscînd tăcut, ca un copilprins cu o poznă.) i vreo fotografie a ei '%etre se scotoci în portofel, scoase o poză de legitimaţie a nei.(ulia o privi cu curiozitate, apoi o făcu să circule, în jurul mesei.

) 4 frumoasă.) /tie ce vrea ) 4 făcută cu un aparat 4*a>ta 3are*, constată calm drian. şae ') N#ai nimerit. Te gîndeai la 4*a>ta 3are* (( a, cu capaculobiectivului puţin turtit, aşa e '

drian făcu un gest cu mîna.) 2#am şi uitat. %ăcat de el.) 2#ai pierdut atunci, pe munte, acum trei ani, nu#i aşa ' întrebă(ulia.Dar ploaia se înteţea. %etre recuperă fotografia nei, o şterse cugrijă şi o puse în buzunar.) Să mergem.

III. #iua a doua) na, cu mine se întîmplă ceva îngrozitor, îi spuse %etre.1ata îl privi îngrijorată.

) 4şti bolnav ') %arcă aş fi, şi totuşi sînt sigur că boala mea nu este trecută înnici un manual de medicină de pe glob.

na dădu din cap cu energie, şi părul roşcat i se cutremură,unduind ca apele unui lac sub bătaia lopeţilor.M ) Nu căutaţi eroul MM) Trebuie neapărat să mergi la un medic, zise ea. &e te doare '%etre înălţă din umeri.

) Nimic, na. Nu mă doare absolut nimic.



) tunci, unde te simţi rău ' &e simptome ai '-ăiatul arătă cu degetul spre creştetul capului.

) 0ite, aici nu mi#e bine.1ata înălţă din umeri, la rîndul ei.) Te gîndeşti la fantezia aceea pe care mi#ai povestită<, desprenava cosmică care apărea şi dispărea, aşa, ca la un circ iepureledin mîna unui iluzionist ' sta nu trebuie să te tulbure ;şi nazîmbi<. Tot nu te#am crezut.) -ine, na, dar c+iar aşa a fost. îţi dai seama că, dacă aş fi făcuto glumă, nu aş fi persistat atîta. /i acuma...

) cuma, ce '...) $i#e teamă să#ţi mărturisesc. na îi luă mîna, i#o strînse între ale ei, i se uită cu oc+ii albaştridrept într#ai săi, oc+i negri, care nu erau însă nici tulburi, nicirătăciţi. !c+ii unui om normal.) Spune, %etre...) $i#a crescut memoria

na izbucni în rîs. 0n rîs eliberator " îi fusese teamă de cine ştie cetragedie clinică, de o gravă maladie.) $emoria 4*celent în sfîrşit, ai să#ţi aminteşti data aniversăriiprimei noastre întîlniri.) Noiembrie, HB. !ra HJ,M. %urtai o roc+ie vernil, pantofi maro,părul tăiat scurt, şi aveai o poşetă minusculă de aceeaşi culoare cupantofii.) $ă uimeşti zise na, fără nici un pic de ironie. Tu, cu memoriata de păsărică, tu, care nu izbuteai să#ţi aminteşti niciodată nimic %etre o apuca de umeri, ia întoarse cu faţa spre dînsul.

) na, vreau să fiu sigur. 3reau să fiu convins. Dacă într#adevărmemoria mea a devenit atît de fantastică pe cît încep să bănuiesc,atunci asta îmi desc+ide orizonturi minunate. îţi dai seama ce

însemnează să#ţi poţi aminti de orice ' De orice. Nu, nu#ţi daiseama. (ată, să fi citit acum cinci sau zece ani o carte, şi să#ţiaminteşti e*act ce scrie pe fiecare pagină. &uvînt cu cuvînt

na zîmbi, neîncrezătoare.) (ar e*agerezi (ar începi să confabulezi...



) Nu, na. scultă, nu ţi#ar place... să#ţi poţi aminti, la dorinţă,fiecare secvenţă dintr#un film bun, fiecare notă dintr#o melodie sau

dintr#o simfonie ' Să poţi să#ţi readuci în minte fiecare cuvînt pecare H#a spus profesorul cîndva la lecţie, acum, sau cu cinci ani înurmă ' 4ste... este ca şi cum ai retrăi totul, ca şi cum ai vedea dinnou filmul, ai citi încă o dată cartea sau ai asculta muzica...1ata îl opri, ridicînd mîna şi astupîndu#i gura.) Taci. 4ste ca şi cum i#ai înşira o listă de mîncare grozavă unuinaufragiat într#o insulă pustie. De unde îţi vin ideile astea '%etre rîse încet.

) De la mine. &red că s#a şi făcut. &red că aşa şi este. 3reaunumai să mă verific. i să mă ajuţi, nu#i aşa ') &um ' &înd ') &+iar acum. 3ino la mine... 3om face cîteva e*perienţe simple.%etre desc+ise uşa, o pofti înăuntrul camerei, îi arătă cu un gestlarg biblioteca ") (ată. lege#ţi orice carte. !ricare. (a#o din raft. !ricît de prăfuităar fi...

na scoase la întîmplare un volum legat.) &e#ai luat ') 6/tiinţa în istoria societăţii7 de Lo+n -ernal, anunţă ea.) $da. Nu l#am citit în întregime. 3ezi însă te rog la pagina IMI,capitolul 4lectricitatea şi magnetismul.

na îl privi cîteva clipe nemişcată. poi, cu o privire care voia săspună că nu crede nimic, desc+ise cartea la pagina menţionată şigăsi capitolul anunţat.) Degeaba, zise ea, neîncrezătoare. i aranjat totul dinainte. =sta

trebuie să fie un truc, dintre acelea folosite de scamatori la circ.%robabil că l#ai găsit într#o carte de jocuri de societate.) şteaptă. 0rmăreşte, te rog. 6%rima ştiinţă nouă care şi#a făcutapariţia la sfîrşitul pe ) liniuţă rîndul următor ) rioadei neGtonienea fost electricitatea, în parte datorită ) rîndul următor ) faptului căa fost aproape singurul domeniu al ştiinţei fizice ) rîndul următor )căruia NeGton nu i#a consacrat o atenţie deosebită şi, prin ) rîndulurmător ) urmare, în care uriaşul său prestigiu nu a ) pardon, n#a



) intimidat pe cerce ) liniuţă rîndul următor ) tătorii maimodeşti7...

na înc+ise cartea, nerăbdătoare.) Da, recunosc, aşa este, dar asta nu însemnează nimic, %etre.&ontinui cu acelaşi truc. i învăţat pe dinafară cîteva rînduri dintr#ocarte, mi#ai spus la ce pagină se găsesc...) -ine. (a alt volum.

na îşi plimbă privirea de#a lungul rafturilor.) i citit rg+ezi ' întrebă ea.) Tot.

) -ine, zise ea, scoţînd un volum. Scrieri, volumul F. %agina...;na răsfoi< pagina... pagina HIA.! clipă, %etre avu senzaţia unui gol. 3olumul F, pagina HIA ' &aoricărui om normal, asta nu#i spunea nimic. /i dintr#o dată, maşinase puse în funcţiune. Telegraful începu să bată discret. &îtevacomutatoare invizibile fură întoarse. %e conductele alburii din creier

începură să alerge ştiri, să se adune informaţii, să se cautesemnele invizibile ale înregistrărilor făcute cu ani în urmă...) 6&um a făcut mama pe $iţu7, murmură %etre, 6în casa noastrătot ce s#a făcut, de către $ama noastră a fost făcut. 2a început, era$ama7.

na înc+ise cartea, mirată la culme.) Nu înţeleg cum faci asta &are este secretul '%etre oftă, descumpănit.) Tot nu mă crezi ' na dragă, ascultă#mă " nu#i nici un truc.$emoria mea a început să funcţioneze atît de perfect, încît măsperie, da#da, de#a dreptul mă sperie. 0ite, fă o probă de orice fel,

întreabă#mă ce vrei...1ata puse cartea la loc, cu grijă, în bibliotecă, şi se îndreptă spre%etre.) ! să#ţi pun o întrebare, cea mai grea din toate. 1ii atent... &îndmi#ai spus pentru prima oară că mă iubeşti '%etre o cuprinse în braţe.



) :n memoria mea toate se tulbură acum ) şopti el. stea nu#scondiţii de e*perimentare. &omisia de e*aminare nu se poartă în

mod corect...! sărută lung, lung, dar în acest timp în creierul său maşinacibernetică continua să funcţioneze impecabil. Se despărţiră o clipăşi atunci murmură, involuntar ") Decembrie H, ora ...

I$. curt inter"ediu juns aici cu amintirile, %etre zîmbi cu duioşie cafelei sale cu lapte. poi ridică privirea, pentru a se întîlni oc+i în oc+i cu acelaşi client între două vîrste, aşezat la o masă din fund. !mul îşi sorbi oranjadagrav, şi începu să citească atent ziarul desc+is în faţa sa.6bsurd 7 îşi spuse %etre şi refuză să mai creadă într#un complot

îndreptat împotriva sa. 6m să dau în mania persecuţiei 7 continuăel monologul său interior.Se ridică de pe scaun şi abia cînd ajunse la uşă îşi dădu seama căuitase să plătească. Se întoarse confuz către ospătăriţa ce

încremenise cu un şervet în mînă şi#l privea acum mută, dar cu

amarnică acuzare în oc+i. juns în stradă, respiră adînc aerul proaspăt şi, brusc, izbucni în rîs.Doi trecători care se apropiau de el îl priviră bănuitori. 2ui %etre îiveni să se strîmbe la ei şi să scoată limba, ca un puşti obraznic.

şadar, am o memorie colosală ' ccentua în gînd asupra lui6colosală7, adjectivul său preferat de o bucată de vreme. &olosală '/i totuşi, am uitat să ac+it consumaţia 4 o glumă formidabilă

în poarta facultăţii, se întîlni cu un coleg.

) 4i, cum merge cu învăţătura ' /tii materie ') ! am aici zise %etre, lipindu#şi policele de degetul mic şiridicînd mîna sus, în aer. Oii minte figura aia din carte cu membranaosmotică ') $da, zise colegul său, bănuitor.) 4 la pagina MHF, în colţul de jos, din dreapta foii. /tii ce scrie lapunctul H al legendei ') &e scrie ' întrebă tînărul, +olbînd oc+ii.

) Soluţie concentrată.



) Te#ai apucat să înveţi pe dinafară toate amănuntele asteainutile '

) Nu m#am apucat. 2e ştiu, băiatule. Nu le#am tocit. 0ite aşa, leştiu pe toate (n capul meu e o soluţie concentrată de materie dee*amen, care a trecut acolo prin osmoză, pricepi '&olegul său dădu din cap, complet aiurit ") Nu.) Nici eu. Dar să ştii că aşa e. 2a revedere -ine dispus, fredonînd fals o melodie, împinse uşa de la intrare,privi apoi în treacăt panourile cu multiple anunţuri şi, salutînd în

dreapta şi în stînga, străbătu prin mulţimea de fete şi băieţi careforfoteau şi urcă scara spre etajul întîi. 4ra necesară, totuşi, overificare.%etre intră în biblioteca facultăţii, se aşeză pe scaun, completă unformular cu titlul manualelor de care avea nevoie. în timp ce aşteptasă i se aducă volumele, le răsfoi mintal, unul cîte unul. 2e citise petoate, în cursul anului trecut. 4ra în general conştiincios. cumpaginile citite îi reveneau clare în minte. %arcă vedea şi locul undeeste situată o figură, sublinierea făcută de mîna unui alt student pemanualul bibliotecii ;) şa ceva nu e permis, tovarăşe ) Dar n#am făcut#o eu <, o pagină mototolită. &înd bibliotecara îi adusecărţile, %etre îi mulţumi şi apoi privi plictisit, răsfoindu#le alene. Nuavea ce face cu ele. vea impresia netă că ţine mereu douăe*emplare identice din aceeaşi carte " unul în mînă, celălalt în cutiacraniană.(eşi repede din sală, evitînd privirea dojenitoare a bibliotecarei. (atăcă nu mai era necesar să se pună cu burta pe carte " ştia tot. 1ără

nici un efort.6în treaba asta7, îşi spuse el, 6este o nedreptate. lţii tocesc, bieţiioameni, luni de zile în şir ) aşa cum făceam eu nu de mult. (ar mie

îmi este suficientă o singură lectură ) ce spun, o singură privire )pentru a înregistra, ca un aparat fotografic de precizie, fiecare semnal paginei respective.7Se izbi de cineva, pe stradă, murmură pardon fără să#l privească.) %etrică zise omul din faţa sa.



Desc+ise oc+ii mari şi#l privi. 1igura pe care o vedea îi era completstrăină.

) Nu vă recunosc... murmură el, jenat.( se mai întîmplase de multe ori aşa ceva, în trecut. 3edea de obiceio faţă care#i amintea de cineva, dar n#ar fi putut preciza, în ruptulcapului, cînd, unde, cum cunoscuse această faţă. -a, cîteodată,persoana îl c+inuia " 6&um, nu#ţi aminteşti ' @ai, nu#ţi spun. Sepoate ' @ai, gîndeşte#te 4i, tot nu#ţi vine în minte de unde măcunoşti '7) %etrică (ordan zise omul ) un tînăr cam de vîrsta lui ), ridicînd

un deget. 4şti complet ramolit.%etre se uită la el scrutător. Trăsăturile astea îi aminteau vag deceva... Dar nimic altceva decît o impresie. ! clipă, fu străbătut depanică " oare nu cumva se terminase totul ' !are năvalnicamanifestare a posibilităţilor memoriei sale îşi sleise cursul 'Dar nu se putea. 1ăcu mintal un test rapid, şi izbuti să#şiamintească într#o clipită numele celor A de elemente c+imicenaturale, pe care niciodată nu le ştiuse pe dinafară. în ordine, dupănumărul lor atomic.) Nu, efectiv, nu#mi amintesc, zise el liniştit.) tunci, nici nu#ţi spun, spuse interlocutorul săli, jignit. Dinprimară... ăsta#i singurul indiciu pe care ţi)H dau.) 3asile ' zise cu îndoială %etre. 3asile &rişan ') i văzut că ai g+icit '

şa veneau la catalog. (ntîi &onstantinescu (on. poi &rişan 3asile.0n băieţel mic, firav, brunet... vea în faţa lui un tînăr bine făcut,

înalt, brunet. u trecut de atunci cincisprezece ani... /i deodată,

%etre simţi că sîn#gele îi goleşte creierul. !mul acesta din faţa lui nuera &rişan 3asile, vec+iul său coleg. luniţa de pe obrazul stîng. !aluniţă situată e*act în dreptul lobului urec+ii. 2ipsea. Deci, nu era&rişan 3asile. tunci ce voia acest om care se dădea drept &rişan3asile ' %entru ce provocase întîlnirea ') ! întîmplare ca asta trebuie neapărat stropită propuse veselfalsul 3asile.) (artă#mă, dar nu prea am timp... murmură %etre.



) %etrică Nu se poate 3asile îl apucă de braţ, cu o mînă puternică, care aproape că#H

împingea către un bufet din apropiere.6Dacă fug, acum '7 îşi zise %etre. 6Dacă fug şi dispar ' Dar ce rostare, pentru Dumnezeu Sîntem în plin -ucureşti, în mijloculoamenilor, în colţ e un miliţian, ce poate să mi se întîmple ' $aibine să aflu ce vor de la mine... Să manevrez eu, mai bine, decîtei...7) -ine, 3asilică zise el, silindu#se să ia un ton cît mai firesc.Numai, să ştii, nu am timp prea mult.

în faţa unei +albe de bere, falsul 3asile începu să depene amintiri.4ra destul de bine informat.) &e păcat că ne#am despărţit în clasa a (3#a. 4u a trebuit să plecdin -ucureşti, cu familia. Dar îţi aminteşti de farsa pe care i#amfăcut#o lui &ăproiu '1arsa făcută lui &ăproiu. 1ireşte. &u cîteva zile mai înainte s#ar fic+inuit ceasuri în şir ca să poată să#şi rememoreze cîte ceva.

cum, totul apărea proaspăt în minte, ca ieri...) &ăproiu, la tablă.-ăiatul se ridică, roşu la faţă. Tocmai lecţia la care a uitat caietulacasă 2#a căutat în g+iozdan minute în şir... &ăproiu păşeştepierdut, spre tablă. %rofesorul") &ăproiu, unde ţi#e capul ' (a caietul cu tine /i, ca +ipnotizat, în loc să mărturisească adevărul, &ăproiu se

întoarce înapoi spre bancă. ! mînă se întinde spre el ") (a#l pe ăsta şopteşte cineva.&ăproiu se întoarce la catedră şi îi întinde profesorului caietul.

%rofesorul îl desc+ide şi +olbează oc+ii. %e pagina întîia stă scrismare "63ă rugăm să#l iertaţi că şi#a uitat caietul acasă, dar să ştiţi că şi#afăcut lecţiile. %ărinţii lui &ăproiu (onel7.%rofesorul, un tînăr simpatic, privi repede în direcţia de undeplecase elevul şi întîlni două perec+i de oc+i neliniştiţi, care#Hpîndeau de după capetele celor din faţa lor. poi, îl întrebă pe



&ăproiu, de parcă nimic nu s#ar fi petrecut. (ar la sfîrşitul lecţiei, cîndsună recreaţia, zise într#o doară "

) %etre (ordan şi colegul său de bancă, veniţi cu mine.%etre (ordan îşi privi prietenul, acesta îi întoarse privirea, care păreasă spună" 6Ne#a descoperit Ne#am ars 7

într#un colţ retras al cancelariei, profesorul îi luă pe cei doi copii deumăr şi rosti grav ") ş vrea să ştiu cum v#a venit ideea.) &e idee ' întrebă nevinovat %etre.) @ai, +ai, fără minciuni.

) %ăi, să vedeţi, ştiam că... ăsta, &ăproiu, a învăţat... /i#a căutatcaietul zece minute. tunci...) tunci, aţi căutat un mijloc ca să faceţi corespondenţă cu mine,aşa e ' $arş în clasă şi să nu cumva să vă mai prind %rofesorul zîmbea, păstrase caietul la el. %robabil că după aceea,

în cancelarie, avea să se producă în sfîrşit un moment dedestindere " ia uitaţi#vă, colega, ce idee le#a mai venit1alsul 3asile vorbea mai departe, în timp ce în mintea lui %etre sedepăna, ca un film rapid, această scurtă păţanie a celor trei copii. !simplă anecdotă... %etre tresări. 3asile îşi puse palma peste mînalui.) /i acum, nu te supăra, zise %etre, retrăgîndu#şi mîna, propun săne despărţim. 4u am o treabă urgentă.Spre surprinderea sa, falsul 3asile nu protestă.%este cîteva minute, singur, %etre mergea încet pe stradă şi meditala cele întîmplate. 4ra de neînc+ipuit cîte lucruri misterioase

începuseră să se petreacă, din clipa în care îi revenise memoria.

cest individ necu#cunoscut care se dădea drept un fost coleg alsău, care ştia ) se informase, deci, foarte bine ) un detaliu dinviaţa lor de şcoală şi care dispărea tot atît de brusc şi nevinovatprecum apăruse... 4ra ultima picătură în acest pa+ar de pe acumprea plin de lucruri neverosimile./i totuşi, ceva trebuie să fi provocat avalanşa de în#tîmplări. &evacare s#a petrecut în ultimele patru zile. &e a fost, aşadar, în ziua atreia '



$. %n #iua a treia

%etre (ordan intră calm în birou şi se adresă priomlun om pe care#H întîlni") %entru înscrierea la concurs...) 3edeţi în fund...(ordan merse pînă la fata blondă de la masă şi cu salutăceremonios. poi, vorbi puţin emoţionat ") m venit la dumneavoastră să mă înscriu pentruK concurs...1ata îl privi surprinsă ") Dar... concursul se ţine peste două zile. /i dumneavoastră abiaacum vreţi să vă înscrieţi ' &unoaşteţi tematica '%etre se bîlbîi.) Nu... da... ştiu în general...1ata zîmbi, binevoitoare.) Nu prea aveţi e*perienţă, se vede. &oncursurile noastreradiofonice sînt foarte dificile. Trebuie să citiţi mult pentru ca săstăpîniţi materia. De aceea, noi furnizăm tematici cu o bibliografiebogată, care trebuie parcursă în întregime... în două zile ;fata zîmbi,

amuzată<, înţelegeţi, e imposibil...) /i totuşi, zise %etre, +otărît, vreau să mă înscriu.1ata înălţă din umeri.) -ine. 3ă avertizez că înainte de concursul pro#priu#zis, veţi aveade trecut printr#o fază eliminatorie. Să nu vă faceţi iluzii.

îi întinse o foaie de +îrtie.) (ată, completaţi formularul, apoi treceţi în camera H şi predaţi#otovarăşului 2ivezeanu, care vă va da e*plicaţii şi în legătură cu

tematica.Numele riu stîrni nici o coardă în amintirile acumK tumultoase ale lui%etre. &ompletă cuminte formularul, apoi merse pe coridorul îngustpînă la camera H, c desc+ise, întrebă cu o voce neutră ") Tovarăşul 2ivezeanu...De după un morman de +îrtii, ziare, cărţi, acumulate într#unec+ilibru nestabil pe biroul cel mai apropiat de uşă, se ivi un capcaracterizat printr#un păr zbîrlit de arici, nişte oc+elari cu ramă



neagră care ascundeau doi oc+i verzi, o mustaţă subţire şi o gurăe*presivă.

) 4u sînt, zise omul.%etre (ordan îl privi uimit. &olţurile buzelor lui 2ivezeanu fremătarăvag, întîi în jos, a uimire, apoi în sus, a zîmbet, şi apoi se

îndepărtară, a rîs.) %etrică ' Nu#mi spune că eşti tu ) -a c+iar eu Se priveau surîzînd, oc+i în oc+i. Doi prieteni, care nu se văzuserăde ani de zile, dar care merseseră de mînă la grădiniţă, învăţaseră

împreună primele clase, fuseseră tovarăşi de şotii, de bucurii şi denecazuri.) &e faci aici, $iti 'Dumitru 2ivezeanu deveni subit grav, îşi aranjă +aina şi rosti, cu ovoce sigură ") 1uncţionez, nu vezi

poi, colţurile gurii se ridicară brusc ") dică am fost angajat temporar pentru a ajuta la emisiunea astade jocuri radiofonice. ltminteri sînt student, după cum ştii, la%olite+nică. /i tu ') Tot după cum ştii, la &+imie.) /i acum ' &e căutai la noi ') 3reau să mă înscriu la concursul ăsta... de peste două zile.2ivezeanu îl privi nedumerit.) Dar îi cunoşti subiectul ' /tii, n#are nici o legătură cu c+imia.) /tiu. !rice subiect ar fi, nu#mi pasă. 4ste pentru mine în primulrînd o verificare, în al doilea rînd nu#ţi ascund că m#ar bucura să

cîştig premiul nu numai pentru glorie...) +a rîse 2ivezeanu.

poi, colţurile gurii sale coborîră şi pe fruntea sa apărură încreţituri.) Dar să ştii, adăugă el, că nu#i o joacă, aşa cum li se pare unora.

întrebările sînt de obicei foarte grele şi trebuie să ai multecunoştinţe. &e#ai citit tu despre subiectul respectiv, despre &+opin ') $ai nimic, mărturisi liniştit %etre.



) 4*traordinar /i aşa vrei să te prezinţi tu la e*amen ' Te faci derîs $ă simt responsabil pentru tine... să ştii că nu te înscriu.

) Trebuie 8îndeşte#te " sînt un individ oarecare, nu te cunosc şiam venit să mă înscrii.) @a +a rîse fals 2ivezeanu. /i eu te trimit acasă " ai depăşittermenul.%etre oftă.) 3ăd că trebuie să#ţi spun totul. m zis că pentru mine este overificare.) &e verificare '

) i timp să mă asculţi, $iti ' mîndoi rămăseseră în picioare. 2ivezeanu îl pofti cu un gest largsă se aşeze, şi %etre începu să povestească neverosimila sa

întîmplare.) m... în concluzie, zise el, am memorie ! memorie uluitoare.Tu nu#ţi poţi imagina cum mă simt eu acum. &a un nou#născut... nu,comparaţia nu#i bună. &a un copil care a căpătat jucăria cea maicolosală pe care poate visa 2ivezeanu dădu cu mîna a le+amite, buzele sale se răsfrînserăuşurel, în semn de neîncredere şi dispreţ faţă de asemeneaelucubraţii nedemne.) Nu te superi, zise el, dar nu cred nimic. 1ă#mi o probă.%etre nu se simţi jignit. Nici el, dacă i#ar fi povestit cu cinci zile înurmă cineva o istorie de felul ăsta, nu ar fi dat o ceapă degerată peea.) 0ite, zise el. i la tine nişte bani '

2ivezeanu scoase portmoneul.) Nu, îl opri %etre, nişte +îrtii. -ancnote.2ivezeanu se scotoci prin buzunare.) /tii ) zise el, jenat ) mîine iau colaborarea, azi sînt cam lefter.Dacă vrei să te împrumut...%etre rîse.) Nici gînd. 4 vorba despre altceva. Dă#mi#le pentru cîtevasecunde.



2uă în mînă cele şapte +îrtii, de la un leu la zece, pe care i le întinsese prietenul său, le privi cîteva clipe, apoi i le înapoie.

) 0ită#te bine la ele, zise %etre, înc+izînd oc+ii. @îrtia de zece lei,seria & AFBEI. @îrtia de cinci lei.../i, conştiincios, pe categorii, înşiră numerele de serie ale tuturorcelor şapte bancnote. 2ivezeanu îl privi mai întîi nemişcat.1remătînd parcă, buzele vrură să spună ceva, tăcură, dar colţurilelor coborîră imperceptibil.) /i ce vrei să faci ' întrebă el.) Să citesc mîine la bibliotecă o carte#două despre &+opin. $uzica

i#am ascultat#o de atîtea ori la radio...2ivezeanu dădu din mînă.) /i memoria asta a ta se întinde pe o perioadă îndelungată ') %ractic, am impresia că nu se opreşte nicăieri. m putut repeta

în minte melodii pe care le auzisem o singură dată, cîndva. m...) Dar cifrele, datele ' De pildă, numerele bancnotelor de acumcinci ani, sau mai mult ') Nu am încercat, dar cred că nu aş da greş. Nu ştiu cum să#ţie*plic, dar memoria mea a devenit prodigioasă. /i dacă am venitaici, am făcut#o ) de ce să nu#ţi mărturisesc ) gîndindu#mă că aşputea să profit...2ivezeanu rămase pe gînduri.) -ine, zise el, să te înscriu.

îi luă formularul, îl trecu într#un tabel.) :ţi aminteşti de... începu el, apoi dădu din mînă a le+amite. &umsă nu#ţi aminteşti ' zise el, în continuare. întrebarea asta la tine adevenit inutilă. ! ştii pe (na '

%etre roşi brusc.) De ce#mi aminteşti acum despre ea '2ivezeanu tăcu, privindu#H drept în oc+i.) 1ără îndoială că#mi amintesc. &umK era s#o uit ' %entru (na,pentru (na nu e nevoie de o reîmprospătare a memoriei. Dar adispărut brusc, acum trei ani. (mediat după întîmplarea aceeaneplăcută cu 3lad. &înd i s#au furat banii... 4a a dispărut, şi nueram pregătit pentru asta. &redeam...



îşi dădu seama că 2ivezeanu continuă să#l privească fi*.) &e credeai ' şopti el, încet.

%etre dădu din umeri.) &redeam că ţine la mine. Dar a plecat atunci şi nu mai ştiu nimicdespre ea.) 4u ştiu, zise încet prietenul său.) tunci spune, $iti ) 4 soţia mea./i buzele sale tremurară, de parcă ar fi mărturisit un păcat. îşi treculimba peste ele, umezindu#le.

) Dar... zise %etre, înmărmurit. poi, rîse încet. 1elicitările mele.Nu ştiam... Nu am bănuit niciodată că tu... că ea... nu mi#a spus...1elicitările mele.Se stăpîni.) De fapt, te rog să primeşti felicitările mele sincere. &înd v#aţicăsătorit '2ivezeanu îl privi fi*.) /tiam că o să fie o surpriză pentru tine, dar nu bănuiam că atîtde mare. cum un an.) $iti, îmi pare... îmi pare bine.%rietenul său zîmbi vag, abordînd un ton neutru ") Dragul meu, şi eu îţi urez succes la concurs. cum, iartă#mă, dar trebuie să mă duc într#o cabină... Sper că o să ne mai vedem...) 1ără îndoială, zise %etre. 1ără îndoială. ! să ne mai vedem.

cum, că ne#am întîlnit, nu te mai las. N#ai să scapi de mine. ! săne mai vedem...%etre ieşi cu un gust amar din clădirea imensă şi porni să umble

neliniştit pe străzi, +ai+ui. în sfîrşit, se +otărî, se opri la un telefonpublic şi o căută pe na. Telefonul sună lung, o dată, de două, detrei ori... Descurajat, era pe punctul de a agăţa receptorul la loc,cînd, după al cincilea apel, cineva ridică receptorul ") lo...) %e domnişoara na...) Să vedem dacă e acasă, zise o voce înţepată de la capătulcelălalt al firului.



Telefonul păcăni scurt ) fusese aşezat pe masă. %etre urmări îng+id traiectoria femeii grase şi astmatice care locuia în acelaşi

apartament. ! vedea bătînd la uşă, stri#gînd#o pe na ;cineva laaparat, o voce brună<, apoi... apoi...) na, tu eşti ' întrebă el bucuros, auzind că receptorul esteridicat.) %etre &e s#a întîmplat ') Nimic... Nimic deosebit. ş vrea să vorbesc cu tine. Dacă eştiliberă.) 0nde '

) 0nde... unde vrei. 3ino în &işmigiu.&înd lăsă receptorul, %etre şi#o imagină intrînd din nou în cameraei, trăgîndu#şi roc+ia gri de jerseu, dîndu#şi de cîteva ori cupieptenele prin păr, aplicînd un strat de ruj pe buze.%este o jumătate de ceas, călcau amîndoi sub picioare frunzelepolicolorate de pe alei, la început discutînd re#pede#repede, despreo mie de lucruri fără importanţă, ca şi cum ar fi vrut să evite apariţiaunui anumit subiect, a acelui subiect pe care#H purtau înpermanenţă cu ei./i totuşi, pentru cîteva clipe, tăcerea se aşternu, ca la comandaunui regizor. na o rupse, atacînd brav ") &e s#a întîmplat, %etre '-ăiatul o privi pe furiş, lăsă oc+ii în jos, merse mai departe. na îlapucă de braţ ") Spune... este vorba despre noi doi ') Sînt neliniştit, na, îi zise el, mîngîindu#i degetele, aproapemecanic. &îteodată îmi vine să zburd de fericire, să strig vesel, să

ţopăi. /i totuşi, alteori... Nu ştiu cum să#ţi spun... starea astaanormală a memoriei mele mi#a creat o stare de nervozitate... detensiune.) 4ste foarte e*plicabil.) &ine ' Starea asta, da. Dar memoria ' Nu, în nici un caz. $i#eteamă. înţelegi ' $i#e teamă...

na îi strînse braţul mai tare.) Dar ce poate fi rău în asta '



) $i#am amintit brusc de un te*t pe care l#am citit acum cîţiva ani într#o revistă. 4ra vorba acolo de doi gemeni americani, arieraţi

mintali, care constituiau obiectivul cercetărilor minuţioase alepsi+iatrilor. /i ştii de ce ') De ce ') %entru că aveau o memorie formidabilă, ceva de neînc+ipuit...ceva asemănător cu a mea, nuţa

na îi privi figura deznădăjduită şi izbucni în rîs.) 0ite, %etre, eu pot să vin ca martor că nu eşti c+iar atît dearierat...

) 4 adevărat că în înc+eierea articolului se scria cam aşa ;%etre înc+ise oc+ii şi începu să citească în creier< " 6S#au formulat maimulte teorii cu privire la idioţii savanţi şi mai cu seamă că opersoană de inteligenţă mijlocie, dacă se concentrează total asupraunui domeniu precis, poate să#şi dezvolte memoria într#o măsurăenormă şi să strălucească în acest domeniu anume7...) Dar asta nu se aplică la cazul tău, %etre %etre vorbi repede.) $#am gîndit la alte lucruri şi mai neplăcute. Dacă aceastăe*acerbare a funcţiei memoriei ar fi datorită unui fenomen patologicdin creier ' De e*emplu un virus ' Sau o tumoră, cu o anumitălocalizare '

na tăcu o clipă.) 4u nu ştiu ce să spun, zise ea, c+inuită de îndoieli. &red că nu aidreptate, minţi apoi. Dar ca să te linişteşti, cel mai bun lucru e săconsultăm un medic, un specialist.%etre se cutremură.

EHI) $i#e groază. ! consultaţie medicală obişnuită, inimă, plămîn,stomac, nimic de zis, dar creierul ' &reierul, supus oc+ilor indiscreţi) fie c+iar şi ai unui medic...) %utem să#l rugăm pe rac+ian...



rac+ian %etre se miră că nu#i venise şi lui ideea rac+ian îlcunoscuse acum cîteva toamne " era mai mare decît ei, terminase

facultatea de vreo şase ani şi acum lucra la catedra de neurologie...

$I. nelini&tile doctorului arac'ian2e desc+ise un bărbat de vreo treizeci şi doi de ani, mărunt de stat,cu o faţă rotundă, părul tuns scurt. !c+ii săi albaştri îi priviră la

început cu nedumerire. poi, doctorul rac+ian e*clamă, încîntat") &e surpriză (ntraţi, intraţi. Dragii mei, nu v#am văzut de un carde ani %e aici, pe aici...%ătrunseră în camera lui. %e un colţ, un televizor. lături cuperetele, în continuare, un pat#studio. 3izavi, un aparat de radiodeasupra unei mobile picup, iar alături un magnetofon. în imediataapropiere, o bibliotecă înaltă, cu volumele înţesate pe trei rînduri înprofunzime.

în mijlocul odăii, o măsuţă, înconjurată de trei scaune miniaturale.) 0ite, aici locuiesc eu, zise rac+ian, făcînd un gest roată. -urlac.4 drept, nu mai am de gînd să rămîn aşa multă vreme, dar

deocamdată asta#i starea mea civilă. &elibatar. Dar staţi jos, staţi jos. &e beţi ' 0n coniac ' 0n vermut cu lămîie ' Să vă pun de#ocafeluţă 64*uberant ca întotdeauna,7 se gîndi %etre.) Dragul meu doctor, zise na, n#am venit la tine în calitate devizitatori dezinteresaţi, ci de pacienţi. $ai bine zis, de pacient )căci despre %etre e vorba.) Nu dau consultaţii la domiciliu se zburli ra#c+ian. 2a clinică pot

fi găsit între orele J şi H în fiecare dimineaţă, dar trebuie să măanunţaţi din timp cînd veniţi. 2a telefon. sta e Să vă fie ruşine căv#aţi amintit de mine numai la nevoie /i de fapt ;rac+ian se ilu#mină la faţă<, ştiu că glumiţi &e treabă ar putea să aibă doi tineriplini de viaţă ca voi cu un morocănos doctor de boli nervoase ') $orocănos Tu şi morocănos izbucni %etre.) 4i da, în principiu, ca neurolog...) 3reau să ştii de la început că nu era o glumă. m venit într#adevăr să#ţi cerem părerea. Dacă refuzi să ne ajuţi...



rac+ian dădu din umeri. erul său uşor distrat şi aiurit îl părăsi, deparcă şi#ar fi dat jos o mască.

) Despre ce este vorba ' &e#ai păţit ') $emoria... rac+ian oftă uşurat şi făcu un semn cu mîna.) m înţeles. 1ii fără grijă. Ne aflăm înaintea sesiunii de e*amene,nu#i aşa ' Oi#ai supus creierul la eforturi prea mari. /i în aceastăprivinţă trebuie respectată o anumită igienă, înţelegi ' ! odi+năbună, un somn sănătos refac adeseori memoria mai bine ca orice.!pt ore pe noapte ) asta e " nu poţi scurta perioada dormitului.

4vită cafelele, ceaiurile tari, alcoolurile. (a 8lutarom... propo, numi#aţi spus, coniac sau vermut ' Să ştiţi, posed un coniacfranţuzesc...%etre izbucni în rîs.) Doctore, nu#ţi induce în ispită pacienţii, trecîndu#le pe la naslucrurile pe# care tu însuţi le interzici. $i#ai ţinut o întreagă tiradăinutilă. 4u altceva am vrut să#ţi spun. $emoria mea nu dă semnede slăbire. Din contra ) &um din contra ' întrebă mirat rac+ian, îndrep#tîndu#se sprebibliotecă.Desc+ise o uşiţă, în dosul căreia apăru un mic bar. Scoase o tăviţăpe care aşeză trei pa+are înguste şi turnă dintr#o sticlă pîntecoasălic+idul galben, transparent.) %înă una#alta, încercaţi coniacul, zise el, apoi repetă " &um dincontra '

na luă un pa+ar şi)H apropie de buze.) Nu aşa, păgîno strigă la ea rac+ian. spiră#i întîi aroma... Dar

ce spuneai despre memoria ta, %etre ') &ă e prea multă.) %rea multă ' zise doctorul, nedumerit.

poi, rîse scurt.) N#am auzit pînă astăzi pe nimeni plîngîndu#se de aşa ceva. N#aivrea să#mi e*plici mai clar '%etre se supuse. încă o dată depănă povestea pe care pînă acum orepetase de prea multe ori.



) S#ar putea, m#am gîndit eu, zise %etre, ca produsele emanate denava cosmică...

) Să uităm nava cosmică îl întrerupse doctorul. Spune#mi desprememoria ta...(ordan îi povesti despre fenomenalele ei manifestări dar, ca toţiceilalţi care îl mai ascultaseră, rac+ian îl privi sceptic.) 3rei, probabil, o probă zise %etre, prevăzînd întrebarea maivîrstnicului său prieten.) 3reau.) :ntreabă#mă

) Să luăm HFEMBA.) 0n număr de telefon ') &e contează. 9epetă.) HFEMBA, spuse docil %etre.) şteaptă...

rac+ian cronometră un minut, apoi îi ceru lui %etre ") 9epetă numărul ) HFEMBA, spuse cu siguranţă %etre.Dintr#o dată, rac+ian deveni un altul.) /i de fapt, zise el zîmbitor, cîţi ani au trecut de cînd ne#am întîlnitultima dată ') Doi ani. $ai precis, acum doi ani, la HF octombrie, a fost ultimanoastră întîlnire.) %entru mine, un secol îţi mai aminteşti ce s#a în#tîmplat atunci '

întrebă rac+ian, sucind în mînă cro#nometrul.) 3rei să#mi amintesc ' zise stînjenit %etre. 9evăd totul de parcăar fi aievea. 4ram acolo noi trei, pe urmă fata aceea blondă, (leana

9otaru, $ioara Săndulescu şi logodnicul ei. /i tu... &+iar vrei să#miamintesc ') ! clipă răsună sec vocea lui rac+ian. 9epetă numărul deadineaori.) HFEMBA, răspunse sigur %etre.Nici o greşeală ) 4*celent, zise rac+ian, cu un ton neutru. Să părăsim probeleoficiale.



) :ţi pot spune numerele de telefon ale tuturor prietenilor noştri deacum trei, patru, cinci ani...

) Te cred.) %ot să#ţi mai spun cele mai mici detalii ale celor mai mărunte întîmplări. îţi pot descrie figurile dintr#o carte citită " la ce pagină seaflă, ce scrie în legenda lor. Tot, înţelegi, doctore, tot. îmi amintescde orice...) Te cred, repetă rac+ian.) '') /i ce ' &e vrei să ştii '

) 4*plică#mi. Nu ştiu ce să cred... rac+ian tuşi, ca să#şi limpezească vocea. îşi goli pa+arul deconiac, repede, uitînd mustrarea adresată cu cîteva minute în urmă

nei. îşi turnă altul la loc, umplu şi celelalte pa+are.) 1iecare trăire psi+ică, rosti el, cu vocea tot răguşită, lasă o urmă

în creier. Semon a numit această urmă o 6engramă7. /tiţi, la fel cumo licărire lasă o urmă pe o placă fotografică...) /i cît timp se păstrează aceste engrame, în mod normal '

întrebă na.) tîta timp cît durează integritatea creierului Se ştie doar dine*perienţe proprii că, la adînci bătrîneţe, amintirile din copilărie potapare cu toată claritatea. sta înseamnă că engrame pe care uniile#ar fi crezut dispărute, e*istau totuşi, neştirbite. &u timpul, uneleamintiri slăbesc, devin palide, după cum urmele piciorului în nisip îşiscad precizia cu trecerea vremii...) şadar, aceste engrame se distrug totuşi pînă la urmă ') Să spunem mai bine că se transformă, treptat. Dacă o engramă

a fost puternic asociată cu alte engrame, cu alte amintiri, ea aretoate şansele de a supravieţui mai mult. /i mai e un lucru foarteimportant. 1oarte important sublinie rac+ian înfierbîntat.2uă pa+arul său de coniac, sorbi lic+idul, apoi continuă ") %roblema este cît de interesat erai tu în momentul formăriiengramelor şi dacă ai vrut sau nu să le reţii pentru un timp mai

îndelungat



%rivirea sa o întîlni pe a lui %etre, care îşi lăsă o clipă oc+ii în jos.&înd îi ridică, rac+ian nu se mai uita la el.

) :n legătură cu memoria, se cunosc azi o sumedenie de detaliiinteresante, continuă doctorul impasibil. De e*emplu, se ştie că oacţiune întreruptă, neterminată, se ţine minte mai bine decît unacare s#a isprăvit.

na îl ascultă, captivată.) De pildă, dacă ar trebui să plec din sala de cinema la jumătateafilmului, mi#aş aminti mai bine de ceea ce am văzut, decît dacă aşrămîne pînă la sfîrşit ' întrebă ea, cu îndoială.

) /i ce reprezintă aceste engrame, aceste amintiri, cum să lespun... aceste peceţi lăsate în creier... &e reprezintă ele, de fapt ' întrebă %etre.) Sc+imbări moleculare, răspunse scurt doctorul. sta e "sc+imbări moleculare în celulele nervoase. , să nu#mi vii acum cubănuiala că fiecare impresie lasă o urmă într#o celulă " simplist,băiete %entru ca să formeze o amintire, se produc modificăricombinate foarte complicate. Să luăm de pildă percepţia acestuiconiac. ici se cuprind multe proprietăţi ale acestuia " miros,culoare, limpezime, gust... &lar ') $agistrală lecţie zise admirativ na.) 2ecţie ' &are lecţie ' Noţiuni elementare, zise brusc rac+ian.

ş mai putea să vă vorbesc despre categorisirea memoriei, dar n#os#o fac... -a da se răzgîndi el, tot atît de brusc. %entru că asta neva ajuta, poate, să dezlegăm enigma memoriei tale e*acerbate. Sevorbeşte, deci, despre o memorie vizuală, o memorie auditivă şiuna motorie. %lus, aşa cum se obişnuieşte în mai toate ştiinţele, de

o memorie mi*tă. $i*tă $ai toate sînt mi*te, în lumea asta 9îse scurt, mîngîie cu degetele conturul pă+ăruţului de coniac, sorbiavid ultimele picături, continuă ") /tii că e*istă aşa#numiţii calculatori fenomenali, oameni careizbutesc să facă mintal operaţii matematice foarte grele, ca dee*emplu e*trageri de rădăcini pătrate sau cubice din numere mari,

înmulţiri cu multe cifre sau alte bazaconii. 4i bine, aceşti calculatori



rezolvă adeseori problemele pe cale optică. 4i văd parcă +îrtia pecare au scris cifrele ce le au în cap...

) S#ar putea să fie ăsta cazul meu, murmura %etre. Să ţin mintemai bine ceea ce am văzut... Da, e posibil. Dar de ce abia acum 'De ce numai de patru zile '

rac+ian dădu din umeri.) Nu ştiu. /tiu doar că eşti aproape de vîrsta la care, statistic,memoria atinge dezvoltarea sa ma*imă " douăzeci şi cinci de ani.) /i după aceea, scade ') Nu totdeauna. Se menţine uneori la acest nivel c+iar pînă la

cincizeci de ani. ş vrea însă să#ţi atrag ) să vă atrag ) atenţiaasupra unui amănunt care de fapt nici inu e un amănunt, ci un faptesenţial. în general, memorarea depinde mult de voinţă, iar pe dealtă parte pentru memorare este necesară o conştiinţa clară.) &u alte cuvinte, dacă privesc în treacăt ceva... dacă în faţaoc+ilor mei se petrece o anumită scenă, căreia eu nu#i dau atenţie...aceasta nu se reţine în amintire ') &am aşa ceva. &u toate că... eu nu sînt de acord

rac+ian izbi cu pumnul în masă. Se simţea ameţit,nu ştia de fapt de ce fusese atît de violent.) 4*istă o serie dc fapte ciudate semnalate de unii cercetători.

deseori în somn, sau în starea confuzio#nală, apar amintiri ) carecredem că niciodată nu s#au întipărit în memorie ) ale unor faptecare au trecut fugitiv pe lîngă noi. /i pe urmă, a fost e*perienţaamericană cu filmele.) &u filmele ' De cinematograf ') Da, da, zise nerăbdător rac+ian. Nu ştiţi ' !amenii s#au dus la

cinema. 0ndeva, pe parcursul filmului, s#a intercalat o singurăimagine pe care scria " beţi neapărat numai băutura cutare.(maginea a apărut pe ecran timp de a douăzeci şi patra parte dinsecundă. Nimeni nu şi#a dat seama de e*istenţa acestui te*t"trecerea sa a fost prea rapidă. /i totuşi, creierul a înregis#trat#o -ăutura cutare, oferită spre vînzare în +olul cinematografului, a fostconsumată cu o intensitate neobişnuită, comparată cu alte produsesimilare



na îşi simţea capul vîjîind.) şadar, susţii că totul se înregistrează ' &ă şi eu, ca şi %etre, am

în cap milioane de cifrc, de pagini, de figuri, de numere de telefon,că ele sînt acolo, deşi eu cred că au dispărut de mult ' &ă le#aşputea readuce, dacă s#ar produce ceva deosebit ') &red că da, mormăi stins rac+ian.) /i... nu cumva acest ceva deosebit ar putea fi o boală 'Tulburarea din oc+ii lui rac+ian se stinse. în acea clipă, el devenimedic, faţă în faţă cu omul care suferă, împinge la o parte pa+aruldin faţa lui, se ridică în picioare. /i abia acum, începu e*aminarea

medicală. 9efle*e pupilare. 9efle*e tendinoase. 9efle*e#refle*e#re#fle*e... !c+ii înc+işi, oc+ii desc+işi... (nterogatoriu strîns...) Nici o boală aparentă, fu diagosticul rezervat dar răspicat al lui

rac+ian.Se aşeză pe marginea studioului, cu mîinile atîrnînd în jos, de parcădintr#o dată ar fi fost vlăguit.) $ai multe nu ştiu, murmură el.&ei doi tineri se priviră.) şadar, nu este bolnav ' căută na o precizare.

rac+ian înălţă din umeri.) Din punctul meu de vedere, nu este bolnav. &e vreţi să vă spunaltceva ' $emoria este astăzi o problemă discutată. !amenii deştiinţă o studiază, o întorc pe faţă şi pe dos, încearcă lucruri carepur şi simplu nu ne#ar fi trecut niciodată prin cap, acum zece ani.0itaţi#vă Se îndreptă spre bibliotecă, scoase de acolo o revistă.) 3edeţi data ' B august HABE. scultaţi. 0n grup de medici

psi+ologi de la 0niversitatea din &alifornia, conduşi de doctorul llan Lacobson, au efectuat e*perienţe din care reiese că ar fiposibil ca să se transplanteze memoria de la un creier la altul, prininjectarea acidului ribonucleic. cesta este considerat azi ca fiindelementul fundamental al mecanismului memorizării.) /tirea mi se pare destul de seacă, zise %etre.) Dar detaliile e*perienţei sînt în acelaşi timp pitoreşti şiinteresante, continuă rac+ian. 0n grup de gingaşi şobolani albi.



) /obolani, şi gingaşi murmură na.) Nu este o ironie, nuţa /obolanii de laborator arată cu totul

altfel decît cei sălbatici. Sînt blînzi, simpatici şi foarte, foartesensibili... &îteodată, prea sensibili... rac+ian sorbi ultimele picături din pa+ar şi continuă) Spuneam, deci, că uri grup de şobolani a fost învăţat să mănîncedoar atunci cînd se auzea o pocnitură. După aceea, creierul lor afost e*tras...) !ribil zise na, cutremurîndu#se.Doctorul rîse scurt.

) stfel de e*perienţe oribile duc la apariţia medicamentelormiraculoase. Din celulele nervoase ale şobolanilor respectivi,spuneam, a fost e*tras acid ribonu#cleic, care a fost introdus încreierul altor şobolani, ce nu aflaseră pînă atunci de legătura dintrepocnitură şi *nîncare. /i totuşi, după injecţia cu memorie, o partedintre ei au început să reacţioneze e*act ca şi cînd ar fi primit

îndelungate lecţii despre această legătură ) şadar, o substanţă c+imică...) N#am terminat. S#au făcut e*perienţe asupra unor bătrînicanadieni, care au primit injecţii de acid ribo#nucleic. După acesttratament, oamenii au început să#şi reamintească o seamă delucruri crezute uitate şi în general memoria lor a devenit cu mult maibună.%etre rîse, fericit.) $#ai liniştit, doctore. $#ai liniştit deplin. %rin urmare, nu trebuiesă mă mai frămînt. sta e " am căpătat, dintr#o dată, o memorieformidabilă 0ra o memorie colosală

rac+ian îşi apăsă fruntea, fără să zîmbească.Se îndepărtă de cei doi tineri, se apropie din nou de sticla deconiac, o cîntări din privire. &înd se întoarse Kcu faţa spre ei, în oc+iisăi licărea o sclipire ciudată.) 4i, da, izbucni doctorul, ai o memorie colosală. /i ce, îţiimaginezi că te invidiez pentru ea ' &ă nu mai pot din cauza asta 'Nu, băiete. Te plîng $emoria ta fenomenală este o povară. uita "ce bine e să uiţi. /i tu ' Tu ce faci ' îţi aminteşti. !rice. Totul.



(ndiferent dacă e bun sau rău, dacă răneşte sau mîngîie. 3ezi tu,organismul nostru ştie ce face. 4l uită repede tot ce a fost rău. Se

ascunde de oc+ii săi proprii. Tu însă dai vălul la o parte. /i nu o facinumai pentru tine...3ocea lui rac+ian păru sc+imbată.) Ne dai şi nouă, celorlalţi, un colţ de văl la o parte... continuă el,aproape şoptind.%etre se apropie de el, şi#i puse mîna pe umăr.) (artă#mă dacă te#am supărat...Doctorul îşi trecu mîna peste faţă şi dintr#o dată parcă şi#ar fi pus o

mască.) Nu, nu m#ai supărat, vorbeam şi eu aşa, ca orice om cunădufurile lui. /i acum, trebuie să plec la clinică, la contravizită. şmai fi stat de vorbă cu voi, dar... 3eniţi oricînd pe la mine... c+iarfără să mă anunţaţi. &a astăzi...

$II. #iua a patra(eşind de la bibliotecă, unde citise o carte despre &+o#pin, răsfoisevreo două altele şi ascultase în restul dimineţii cîteva fragmente din

unele lucrări încă necunoscute lui ale marelui compozitor polonez,%etre (ordan se îndreptă spre cantină. $încă repede şi fără poftă,ca să#şi facă o datorie, apoi porni încet, pe jos, pînă în centruloraşului.De cînd se întorsese, îl tot frămînta gîndul că trebuie să facăaceastă vizită, pe care o amîna fără încetare, încerca să#şigăsească tot felul de ocupaţii, doar#doar o întîrzia clipa revederii.&u toate acestea, trebuia.

&înd intră în odaie, l dormea. $aică#sa vru să#i trezească, dar%etre făcu semn cu mîna la buze şi se aşeză tăcut pe un scaun.?gomotul foarte discret îl făcu totuşi pe l să tresară şi să desc+idăoc+ii. ?îmbi.) Tu erai, %etre ' &e bine îmi pare că ai venit.Dădu să se ridice.) Nu, nu, rămîi culcat, zise %etre. &e faci '%rietenul său zîmbi.



) -ine, zise el, privind spre perete. -ine. i petrecut plăcut învacanţă '

) $ai mult decît atîta. m avut o aventură de necrezut. ! să ţi#opovestesc, deşi sînt sigur că n#ai să mă crezi ca şi atîţia alţii.Dar l nu protestă împotriva neverosimilului din în#tîmplările lui%etre.) /i te simţi mai bine, acum, de cînd ai o memorie e*cepţională ' îl

întrebă el, curios. /tii, de cînd sînt aici, îmi pun tot felul deprobleme, unele false, altele adevărate.) /i le rezolvi ' întrebă %etre, şi imediat îi păru rău de întrebare.

) 9ar, rar de tot.) i răbdare, l. ai să le rezolvi c+iar pe cele mai grele. l zîmbi din nou şi înc+ise oc+ii, ca un om care ameţeşte şi cautăsprijin în întuneric.) Da, da, ştiu, curînd toate problemele vor fi rezolvate.%etre interveni speriat.) Nu, nu, nu asta am vrut să spun.) 8lumesc, zise l, fără nici o voioşie în priviri. 4i, nu mi#ai răspunsla întrebare, %etre.%etre se gîndi pentru prima oară la asta.) 4ste formidabil ! memorie infailibilă este pentru un student ceamai formidabilă avere

l zîmbi.) Tot nu mi#ai răspuns. Tu, tu personal, te simţi mai bine cuaceastă avere ') %oate că da, zise %etre cu îndoială. De cînd am memoria astae*cepţională, mă simt mai bine ' Nu ăsta este termenul cel mai

potrivit. $ă simt mai sigur, înţelegi, l ' /tiu că în orice clipă potapela la un ajutor pe care#H simt în mine. 0n sprijin care pînă acumera deficitar. Niciodată nu am ştiut ce senzaţie de siguranţă îţi dăfaptul că ştii tot ce ţi s#a întîmplat, că îţi aminteşti de orice amănuntdin trecut, trăit, citit, văzut, auzit, simţit...) 4şti un fericit, %etre, zise (.) %entru ce '



) %entru că ai numai amintiri plăcute. ltminteri n#ai vorbi astfel.$emoria ) aşa socoteam eu ) implică şi uitarea. (ar uitarea este

eliberare. 4liberare de urît, de rău, de încordare, de teamă...%etre încercă să e*plice.) 3ezi tu, l, lucrurile nu stau c+iar aşa cum crezi tu. Toateamintirile mele nu plutesc acum simultan, în prezent, ,în conştiinţamea. !, nu Dacă ar fi aşa, aş înnebuni.) 1ă#mă să înţeleg.) 4ste altfel, l. 4ste aşa cum îţi spuneam înainte. &a şi cum aşavea în permanenţă cu mine o bibliotecă plină cu cele mai complete

enciclopedii, acoperind toate domeniile. 3reau să aflu ceva desprebecul electric, de e*emplu " desc+id volumul 4 la cuvîntul electra.,.elec#trie... electricitate. /i aflu tot ce rreau să ştiu. 4nciclopedia astao am în creier. 4 înc+isă acolo.) Toţi avem enciclopedia asta în creier.) Numai că eu pot s#o consult cînd vreau. /i fără greş 0şa camerei se desc+ise, apăru sora, îmbrăcată în alb imaculat, ofată poate încă neajunsă la două decenii, aproape la fel de tînără caşi prietenul său l.) !ra vizitelor a trecut, zise ea şi#l privi pe prietenul celui din pat.6-ăiat simpatic7, gîndi ea.) $ulţumesc, plec îndată, zise %etre.) $ai stai o clipă, şopti l, şi#şi îndreptă iar faţa palidă spre perete.%ăru să prindă puteri.) 0ite, vezi, eu mă felicit pentru că nu am acum o asemenearăbufnire de memorie ca a ta. Nu am ce regreta. /i pe urmă, nici n#am avut timp să acumulez cine ştie ce engrame... 2a revedere,

%etre.%e sală, %etre văzu din nou sora.) 3reţi să#mi spuneţi care este starea prietenului meu '1ata îşi drese o cută de pe +alatul scrobit.) /tiţi, zise ea, boala asta nu are încă nici un tratament.%rogresează şi nu prea este influenţată... 2eu#cemia este o maladiecare... începu ea.Dar %etre nu o mai asculta.



) $ulţumesc, la revedere, zise el şi ieşi, aproape în fugă.Sora privi în urma lui, intrigată şi puţin indignată. vusese tocmai de

gînd să#l epateze.

$III. #iua concurului cestea fuseseră cele patru zile petrecute în -ucureşti, cele patruzile a căror consecinţă aparentă fusese acel bilet, cu iz ascuns de

ameninţare.6De la cine poate proveni '7 se întrebă %etre, privind în jurul său, pestradă.Nu, aşa nu mai mergea " devenise de#a dreptul carag+ios. Se afla

în centrul oraşului, nimeni Nu#l urmărea, şi probabil că nimeni Nu#lurmărise nici pînă atunci. Toate ideile astea îi fuseseră sugerate dete*tul biletului.-iletul. (ată totuşi ceva concret

şadar, poate că amintirile sale legate de colegii cu care se întîlriise în prima zi, la malul lacului @erăstrău, supăraseră profund pe unuldin ei. %roblema aparatului fotografic, dispărut ca prin miracol '%oate că undeva, în memoria sa, se afla înscrisă c+eia acestuivec+i mister, şi această c+eie desc+idea, cu imprudenţă, uşa spreunul dintre cei trei prieteni 'Dar dacă fraza aceea, citată de el, şi rostită în noaptea de nul noureprezenta ceva mai mult decît o amintire romantică '%e urmă, întîlnirea cu vec+iul său coleg de şcoală, 2ivezeanu, îi

lăsase un gust amar. Descoperirea facultăţii sale de a reţine totul înmemorie îl făcuse pe 2ivezeanu să#şi piardă cumpătul. 4ra vorbaoare despre (na ' Sau despre furtul banilor lui 3lad 'Doctorul rac+ian... &îtă furie mocnise, la un moment dat, încuvintele sale...De unde sosise acest bilet, primit azi#dimineaţă ' &ine se socoteaatît de ameninţat de memoria lui %etre (ordan '



/i dintr#o dată, nefericit, îşi dădu seama ca peste tot pe undetrecuse, pe unde amintirile sale nedorite izbucniseră, lăsase în

urma sa scrum. %retutindeni, trezise nemulţumiri ascunse,resentimente aparent dispărute. &+iar şi l. %oate că şi pe l îlfăcuse mai nefericit decît era.Doar na rămăsese nesc+imbată. Sau poate că şi ea fusese atinsăde virusul memoriei sale e*acerbate, dar izbutise să#şi ascundăsimptomele.%etre mergea cu capul în pămînt, gîndindu#se intens la tot ce sepetrecuse pînă acum. $esajul ameninţător îi reveni în memorie. Dar

dacă nu era ameninţător ' Dacă reprezenta numai o refle*ie amarăa unuia din convorbitorii săi '2a colţul unei străzi, %etre coti şi se împiedică de cineva care veneagrăbit împotrivă#i. în aceeaşi clipă, simţi o durere îngrozitoare înabdomen, urmată de o ameţeală cumplită.

îşi dădu seama că fusese lovit în ple*. Se aşeză pe marginea uneivitrine, gata#gata să#şi piardă cunoştinţa. &a prin ceaţă, văzuadunîndu#se în jurul său cîţiva copii, apoi o femeie cu o coşniţă înmînă.) &e are nenea ' întrebă un puşti, scobindu#se în nas.) 2asă#l, că#i beat, zise o femeie către alta.) &e#i cu dumneata ' auzi o voce masculină.&ineva îl scutură de umăr. %etre îşi adună puterileşi se ridică. îşi revenea. încetul cu încetul, respiraţia îi devenearegulată.) $ulţumesc, mi#a trecut, zise el şi se îndepărtă, cu paşi mici.Nu apucase să#l vadă pe cel care#H lovise. Se pipăi maşinal peste

+aine, ca să şi le aranjeze, şi constată în buzunar prezenţa unui ziar pe care înainte Nu#l avusese acolo.Se opri în drum, lîngă uşa unui magazin, şi#l scoase. %e margineaalbă stătea scris " 6l doilea avertisment7. tît.&oncursul avea loc după#amiază. %rimele probe, preliminare celorpublice, erau foarte simple şi nu constituiseră pentru %etre nici odificultate.



Sala era plină. înaintea sa, o tînără foarte emoţionată răspundea la întrebări din domeniul literaturii. 2a a patra întrebare se poticni,

încercă să ocolească problema, fu readusă repede la realitate dee*aminator, şi în sfîrşit eşuă lamentabil.) %etre (ordan strigă secretarul concursului.%etre urcă calm pe podium. în sală răsunaseră cîtevaaplauze discrete, de încurajare. %etre se mijră ) ştia că în sală nuse afla nici una din cunoştinţele sale. îşi plimbă privirea printrerînduri şi iată, în al cincilea, descoperi roc+ia gri de jerseu a nei.) %rofesiunea ' întrebă e*aminatorul.

) Student la &+imie, zise (ordan.) Subiectul pe care l#aţi ales ') &+opin.) $otivul ') 4ra singurul care rămăsese liber, cînd am venit să mă înscriupentru concurs, zise %etre, sincer.

în sală izbucniră rîsete. &oncurentul începuse să placă.4*aminatorul îl privi lung.) 3ă simţiţi emoţionat '

vea cîteva glume scrise pe o bucăţică de +îrtie pe care o ţinea înfaţă şi aştepta momentele favorabile pentru a le plasa.) Nu, zise simplu %etre.) Să începem, zise e*aminatorul, îndîrjit. %rima întrebare. Sînteţipregătit '%etre dădu din cap.) -ravo, răspunsul la prima întrebare este foarte bun ;rîsete<. Sătrecem la următoarea. /tiţi, desigur, că 1rederic &+opin s#a născut

în %olonia, la ?elazoGa#Pola, în anul HJH, la februarie.&opilăria şi#a petrecut#o la...) 3arşovia.) -ine. %uteţi să ne spuneţi cine i#a fost profesor de pian '%etre apăsă pe butonul respectiv din creier şi memoria răspunsepromtă ") dalberg ?GQnQ, pianistul curţii poloneze sub domnia luiStanislas ndrei %oniatoGs>i, i#a dat primele noţiuni. $ai tîrziu, la



conservatorul din 3arşovia, condus de Losef 4lsner, are printreprofesori pe Piirfel. 2essel şi Soliva... ici...

) $ulţumesc, mulţumesc zise grăbit e*aminatorul.Sala aplaudă conştiincios.) doua întrebare. &unoaşteţi desigur legătura dintre &+opin şi omare scriitoare franceză.) 8eorge Sand, pe numele ei adevărat urore Dupin, baroneasăDudevant.) -ine, dar nu aceasta este întrebarea. %uteţi să ne spuneţi cepersonalităţi a cunoscut &+opin în salonul lui 8eorge Sand ' Două

nume sînt suficiente.1ără nici o ezitare, %etre răspunse ") 4ugene Delacroi*, pictorul. !mul de ştiinţă rago.) &orect spuse e*aminatorul.

plauzele izbucniră din nou, furtunoase.) Trecem la a treia întrebare, zise e*aminatorul, cercetîndu#şi+îrtiile.) Să trecem încuviinţă %etre (ordan, fără nici un zîmbet pe faţă.2umea aplaudă din nou. @otărît, concurentul devenise simpaticde#a binelea publicului.) 1iţi atent, este o întrebare mai grea, îi atrase atenţiae*aminatorul, cu#o oarecare satisfacţie. :ntr#una din cărţile ei,8eorge Sand redă potretul lui &+opin, cu care a convieţuit, dupăcum se ştie, timp de opt ani. întrebarea noastră este " care este titlulcărţii şi cum se numea, în această carte, eroul ce#l reprezenta pe&+opin '2umea murmură puţin şi apoi o tăcere mortală se aşternu peste

sală. %roblema era foarte dificilă. $etronomul începu să bată rar,numărînd secundele.%etre (ordan înc+ise oc+ii şi recurse iar la maşina sa automată de

înregistrat faptele. (eri citise acest lucru... ieri dimineaţa. %aginaHE... portretul lui 8eorge Sand...Nu trecuseră nici cinci secunde de cînd metronomul începusebătăile, şi %etre declară "



) 4ste vorba de romanul 62ucrezia 1loriani7, care a început săapară, în foileton, în revista 6&ourrier 1ranşais7. &+opin nu s#a

recunoscut sau s#a prefăcut că nu se recunoaşte sub trăsăturileabia retuşate ale prinţului Rarol.0n ropot de aplauze acoperi cuvintele 61oarte bine7 aleprezentatorului.) Dacă doriţi, puteţi să vă retrageţi, îl anunţă acesta, binevoitor.) Nu doresc să mă retrag. 3reau să obţin premiul cel mare, îlinformă liniştit %etre.) 3ă doresc succes. în acest caz, pregătiţi#vă pentru a cincea şi

ultima întrebare. 3eţi asculta un fragment dintr#o compoziţie a lui&+opin. Ktrebuie sa ne spuneţi titlul e*act şi anul creării sale.0n murmur se ridică în public.$agnetofonul din culise începu să#şi rotească rolele. Din difuzorulaşezat în apropiere de podium se revărsă un mănunc+i de sunete.%etre ascultă, la început distrat, apoi atent. 3edea parcă în faţaoc+ilor mîinile zburînd graţios deasupra clapelor, ca doi fluturi

jucăuşi ce palpită deasupra florilor, ne+otărîţi asupra căreia să seoprească.$etronomul îşi porni bătăile. %etre încercă să#şi co#muteze maşinamemoriei sale, pînă acum infailibilă. $elodia îi era cunoscută, o maiauzise. Nu#şi punea probleme " va şti cum se numeşte.Dar declicul aşteptat nu se produse.

în mintea sa răsunau încă acordurile subtile, peste care sesuprapunea bătaia nemiloasă, a metronomului +ain.) $ai aveţi treizeci de secunde îl anunţă binevoitor e*aminatorul.%etre (ordan se încruntă, îşi înc+ise oc+ii, cuprins de un început de

panică. &e se întîmpla cu memoria sa ' %entru ce maşina pe carecredea că o are în cuprinsul craniului său nu se punea în mers 'Deodată, o licărire se aprinse )de parcă ar fi fost becul dedeasupra panoului de comandă, într#o întreprindere automatizată )şi %etre rosti, aproape mecanic ") 4ste pianistul francez Samson 1ranşois...2umea începu să murmure. $etronomul bătea mai departe.



) &orect, dar nu v#am întrebat aceasta. &are este titlul lucrării şi înce an a fost creată ) sau publicată. $ai aveţi cincisprezece

secunde...Treisprezece... douăsprezece...) Sc+erzo strigă %etre (ordan, ca ieşind din transă.) (nsuficient zise repede e*aminatorul, ca lumea să nu înceapăsă aplaude prematur. &e sc+erzo ' $ai aveţi opt secunde...) Sc+erzo numărul trei, în do diez minor, opus MA.) nul $ai aveţi trei secunde $aşina părea să plesnească. $îna unuia din personajele care

stăteau la masa juriului se apropie de gong.) HJI zise %etre, şi abia la o fracţiune de secundă după aceeagongul fu atins uşor.) 1oarte bine strigă e*aminatorul. 0f adăugă el. $i#aţi dat nişteemoţiiSala începu să aplaude, cu o intensitate neobişnuită. Se mai

întîmplase ca unii concurenţi să#şi menajeze eforturile, să aştepteultimul sfert de minut pentru a spune răspunsul pe care#Hcunoşteau de la început ) asta numai aşa, pentru a spori emoţiilepublicului. De data aceasta, însă, fuseseră evidente eforturiledisperate ale concurentului.%etre îşi şterse cu batista sudoarea de pe frunte, strînse mînae*aminatorului care#H felicita şi apoi se îndreptă spre masa juriului,pentru a#şi încasa premiul.

I(. a uita &l a)ţi a"inti în sala prin care se îndrepta spre ieşire, se întîlni nas în nas cu

Dumitru 2ivezeanu, care afectă surpriza, deşi era limpede că#Haşteptase acolo, în mod special.) 1elicitările mele i fost grozav Da de ce te#ai făcut, la sfîrşit,că nu#ţi aminteşti '%etre îl privi drept în oc+i.) %entru că uitasem, înţelegi ' /i... mi s#a făcut teamă ) +a 3a să zică, memoria ta nu funcţionează totuşi fără greş,aşa cum pretindeai '

) 3ăd şi eu.



) 4i, încă o dată felicitări. r trebui să#mi dai adresa ta, poate săne mai vizităm, nu '

%etre îşi scoase oc+elarii, cu care rămăsese pe nas în tot timpulconcursului. îi introduse cu băgare de seamă în teaca lor.) %ăi... nu ţi#ai notat adresa ' 4ra doar pe buletinul de înscriere laconcurs.) 4i, o să mai stau să caut buletinul de concurs. Spune#mi

îşi sc+imbară adresele, apoi %etre ieşi din sală. fară, îl aştepta na, radioasă.) -ravo zise ea şi#i sări de gît.

) %entru a preîntîmpina orice îndoieli, află că la ultima întrebare nuam jucat teatru, îi spuse %etre.) &um adică ') 2a un moment dat, am avut un gol în cap, e*act ca în zilele melebune dinaintea acestei e*plozii de memorie.-raţ la braţ, păşeau încet, în întunericul care se lăsase devreme înastă#seară. Din becurile fluorescente ţîşni lumina vie, aruncînd înfaţa şi în spatele lor umbre lungi.) :nţelegi, na ' Dintr#o dată, m#am simţit gol pe dinăuntru. Deparcă mi s#ar fi furat o jucărie scumpă. /i acum, cînd mă gîndesc laasta, mă cuprinde un fior./i, într#adevăr, %etre se cutremură.) :nţeleg, zise na.) /i dacă acum această proprietate mă lasă ) sînt pierdut) &um asta ') %este două zile, nuţo, este e*amenul.) si'

) /i este e*amenul cel mai greu, plin de date, de formule, de cifre.Dacă memoria mea mă părăseşte e*act atunci...) -ine, dar tu ai învăţat) &îndva. /tiam destul de bine. Dar de atunci nu am mai repetat.Nici n#aveam nevoie. r fi fost absurd, nu#i aşa ' /i dacă memoriamea îşi ia zborul...

na protestă "



) N#o să şi#l ia. (n tot cazul, n#o să fie ca la concursul ăsta, cu unmetronom obsedant, cu un timp atît de scurt de gîndire şi cu

întrebări atît de grele. Nu#ţi face griji, %etre.%etre nu era preocupat numai din cauza e*amenului. &elelaltelucruri, însă, îi venea greu să i le mărturisească fetei.) Nu#mi fac griji, zise el, dar în mintea sa se întreceau mii degînduri vrăjmaşe.6Dacă aş anunţa $iliţia Dar nu, este absurd, mă fac ridicol /i, îndefinitiv, nu sînt şi eu în stare să mă descurc, singur '7Se gîndea la întîmplarea neplăcută de azi#dimineaţă, pe stradă.

&are era necesitatea acelei agresiuni ' %robabil că persoana care#itrimisese biletul bănuia că el, %etre, nu H#a luat în serios. în faţa oc+ilor săi începură să joace imagini de mult apuse, imaginipe care le credea cîndva uitate. $ergea alături de na, tăcîndamîndoi, fiecare cufundat în gîndurile sale.(ulia, $atei... noaptea de nul Nou, cînd la cabana Trei brazi

începuse să ningă ca la comandă, ca la teatru. Nu, nu din partea lui$atei şi nici a (uliei veneau ameninţările. Nu era verosimil. /i dealtfel... n#avea ce să#şi mai amintească. Totul fusese spus.Dar drian ' 0n aparat de fotografiat de mare valoare, un 4*a>ta3are*, care dispăruse. 0n aparat cu capacul turtit.&e oc+i drian îşi dăduse seama, privind fotografia, că aceaclaritate uneori supărătoare a obiectivului, acele detalii,luminozitatea erau proprii obiectivului unui aparat de talie.) 2a ce te gîndeşti, %etre ' întrebă na.%etre se scutură, alungînd vedeniile, şi îi zîmbi sfios.) mintiri. De acum trei ani...

) %e atunci, nu mă cunoşteai. ş fi atît de bucuroasă să potpătrunde în creierul tău. Să#mi conectez celulele mele nervoase laale tale şi să caut acolo " acum trei ani. &e făcea %etre acum treiani ') 0nele lucruri greu de mărturisit zise %etre, zîm#bind.! spusese în glumă, dar îndată după aceea îi păru rău. 2ucruri greude mărturisit '



. 3asile &rişan... %e vremuri, coleg de bancă în şcoala elementară.După aceea, ei doi fuseseră o bună bucată de vreme prieteni

apropiaţi. ! bună bucată de vreme...2ivezeanu. Dumitru 2ivezeanu. Numărul de serie al bancnotelor, pecare el, %etre (ordan, ar fi putut să le ţină bine minte. /i parcăpuţină panică pe faţa lui $iti. %anică. De ce s#ar fi temut '(na... stăzi, (na este soţia lui 2ivezeanu. Se cunoşteau de mult. /i%etre o cunoştea, aproape tot de atît de multă vreme. ici să fiec+eia 'Dar ce legătură putea avea (na cu acest atac în plină zi, pe stradă '

mintirea faptului brutal îi stîrni lui %etre o durere aproape fizică. !clipă, se întrebă dacă, doamne fereşte, o asemenea memorie ca asa nu era în stare să readucă şi senzaţiile. /opti") !, ar fi groaznic ) Sînt atît de greu de mărturisit vec+ile tale păcate ' îl întrebă na,serioasă.%etre se uită la ea întrebător, apoi îşi aminti. Trecuseră în mintea saatîţia ani de cînd rostise fraza precedentă, c+iar dacă pentru nafuseseră doar secunde ) Nu mai era vorba despre păcate, o lămuri el. $ă gîndeamadineaori că memoria mea ar putea să#mi joace feste. De pildă,dacă, amintindu#mi de o durere groaznică de dinţi, celulele melenervoase s#ar apuca să revină în întregime asupra acestuieveniment. înţelegi ' Să redea întreaga senzaţie a durerii de acumcîţiva ani...) :ngrozitor zise na. Să sperăm că e numai imaginaţia ta...) şteaptă, imaginaţia mea mai are de spus ceva. Sau dacă

memoria mea m#ar face să trec din nou prin c+inurile unorremuşcări avute pentru cine ştie ce faptă, cu ani în urmă ' 4 mairău, c+iar, decît durerea de măsele.) &e faptă reprobabilă, %etre '-ăiatul rîse.) /tiu eu ' &înd eram mic, odată, am tras o pisică de coadă. Da,da, nu zîmbi. m tras#o cu răutate. $ă zgîriasem, jucîndu#mă cu ea,şi am pedepsit#o. %e urmă, mi#a părut rău o săptămînă. Sau odată



după ce unul îLin colegii mei de la şcoală a luat o notă mare, unzece, în timp ce eu luasem doar un opt, ) era ca să zic aşa

concurentul meu ) i#am pus la ieşirea din şcoală o piedicăsavantă. /i#a zdrelit genunc+ii şi faţa... 4i, sînt crime destul de mari,nu#i aşa ') /i crezi că senzaţia de ruşine de atunci ar putea să revinăastăzi ' Da, este destul de plauzibil. Nu ca durerea de dinţi.) Durerea de dinţi este tot atît de plauzibilă. Să#ţi descriu oe*perienţă de +ipnotism ' m văzut#o acum vreo doi ani, la o clinicăde neurologie. ! persoană a fost +ipnotizată. poi, i s#a pus pe

mînă o monedă de cinci bani şi i s#a spus " 6Te#am ars cu fierul roşuR

) &e s#a întîmplat ') !mul a scos un urlet înspăimîntător. Dar asta n#ar fi fost încănimic. %este cîteva minute, pe locul respectiv a apărut o arsură " cuvezică, cu roşeaţă de jur împrejur. &a şi cum într#adevăr ar fi fostatins cu un fier roşu şi nu cu o biată monedă inofensivă.

na îl privi cu oc+ii mari.) devărat ') %erfect adevărat. Dacă în sistemul nostru nervos este păstratămemoria tuturor reacţiilor unei arsuri de gradul doi, şi ea poate fireprodusă identic la sugestia sub stare +ipnotică, atunci de cememoria nu ar putea readuce o durere de dinţi, o criză de conştiinţă'

na se cutremură.) uita. 4ste totuşi atît de bine să poţi uita, nu#i aşa, %etre ') De ce mă întrebi '

) Nu ştiu. îţi aminteşti de S+a>espeare ' în 6Troi#lus şi &resida7 ') (ar îmi pui memoria la încercare ' ! clipă... %rin urmare, actultrei, scena treia. 3orbeşte 0lQsse " 6Domnule, timpul poartă înspinare o desaga în care adună oboluri pentru 0itare, un monstruuriaş al ingratitudinii. 4l aruncă la coş acţiunile frumoase aletrecutului, care sînt devorate îndată după ce au fost făptuite, uitate

îndată ce le#ai făcut...7 4i, este destul ' na oftă mulţumită.



) 4 clar, zise ea. ! să iei e*amenul cu succes ) /tii ce, na ' Succesul meu de astăzi a fost însoţit, după cum ai

observat, şi de unele avantaje... materiale./i %etre îşi bătu cu palma buzunarul.) 4i, şi ') /i iată " propun să sărbătorim evenimentul. stă#seară eştiinvitata mea la cel mai bun restaurant Să privim partea bună alucrurilor ) %arcă cine ştie ce grozăvii am avea de descoperit dacă am privipartea proastă ' întrebă na.

) -ine vorbitDar entuziasmul lui %etre suna, puţintel, fals.%entru că, pînă la urmă, maşina memoriei funcţionează maideparte, c+iar dacă eu i#am poruncit să se oprească. ici sînt uneleimperfecţii" dacă ar putea vreodată vreun geniu al ciberneticii să le

înlăture . e*amenul&ele două zile pînă la e*amen se scurseră încet, greu, şi %etre sesimţi uşurat cînd în sfîrşit sosi ceasul cel mare. Nici un evenimentde nici un fel nu se mai petrecuse în acest răstimp. Tînărulaşteptase parcă un nou semn de la misteriosul personaj care pînăacum, de două ori, îşi făcuse simţită prezenţa. Dar acesta seretrăsese în umbră./tia, poate, despre acest e*amen şi aştepta ca preocupările lui%etre, în această privinţă, să fie depăşite pentru a relua contactul 'Se mulţumise cu cele două avertismente şi bănuia că nu va mai finecesar un al treilea '

Dar cine era acest om necunoscut, care#H urmărea de cîteva zileatît de asiduu '%etre nu încercase să mai apeleze la memoria sa fenomenală,pentru a descoperi o eventuală pistă de urmat. Se ferea să#şi maipună la încercare amintirile. Nu era întotdeauna plăcut să le

înfrunte.



%ătrunse în amfiteatru. 0n asistent îl întrebă cum se numeşte,căută pe o listă, îi bifă numele, apoi îi arătă, locul unde trebuia să

şadă.) Salut îi zise un coleg, situat deasupra sa, pe rîndul superior.) -ună făcu şi el scurt, se aşeză şi privi în jur.$ai erau încă vreo zece minute pînă la ora fi*atăpentru începerea e*amenului " probă scrisă. în faţa lui, o fată cuoc+elari privea în aer, cu oc+ii desc+işi, fi*înd tavanul. poi,

înc+idea oc+ii şi buzele ei începeau să freamăte, repetînd febrilformule, fraze sau legi... în dreapta, cei doi vecini se apropiaseră şi

spuneau glume. 0nul din ei începu să rîdă în +o+ote, un rîs preaputernic, prea gălăgios, pentru a corespunde umorului respectiv.6Se apără de încordare 7 se gîndi %etre şi, în acelaşi moment, îşidădu seama că el nu resimţea nici un fel de teamă, nici un semn alacelui comple* sindrom de 6pree*amen7 pe care#H cunosc c+iar şicei mai bine pregătiţi dintre muritori.

îşi amintea de acea uscăciune a gîtului, de acea nevoie de a vorbimult, sau de a răsfoi disperat cartea de învăţătură, pe care lecunoştea şi el foarte bine din trecutele e*amene. &e se întîmplaacum ' 4ra atît de sigur pe el. Devenise oare infailibil '%rivi ceasul din amfiteatru, un ceas mare, auster, ale cărui limbisăreau automat la fiecare minut. $ai rămăseseră doar patru minute.$urmurul din sală se înteţi. Nu lipsea nimeni. Doi colegi din spate îlsîsîiră.) @ei, %etre Nu se întoarse.) %etre (ordan %st %etrică

îşi răsuci capul.) scultă, %etrică, îi şopti colegul din spatele său, dacă e o formulămai afurisită, scrie#o mare de tot pe pagină şi nu acoperi foaia cumîna. /tii că eu am o memorie proastă ) %arcă el o are mai bună zise colegul din stînga, care prinsesecuvintele.) &e crezi că ne dă ' întrebă cel de deasupra.





$ergea atît de simplu, atît de uşor Totul funcţiona la perfecţie.%arcă nici nu era necesar să ştie ce scrie " mîna transpunea,

automat, ceea ce îi dicta creierul, iar el însuşi avea impresia că esteun martor neutru, privind amuzat, dar şi entuziasmat acest proceste+nologic bizar.) &e imprudent Să#şi lase banii în servietă.) r merita să#i ia cineva, zise 2ivezeanu.) De ce să#i ia ') &a să se înveţe minte, să nu mai ispitească lumea. B JH 6-unsenşi 1ran>land, prin HJM)HJI, au crezut că au putut prepara

cacodilul şi etilul. S#a arătat, totuşi, curînd, că metodele folosite deei...7) &e#ar fi să#i luăm, să#l speriem puţin...

în şoaptă, 2ivezeanu a spus asta în şoaptă, privind în pămînt) :l lăsăm să se mî+nească puţin, şi pe urmă i#i dăm...) 0ită#te la uşă, să nu vină...6în a doua jumătate a secolului al nouăsprezecelea, concepţia devalenţă a fost definită mai riguros. (poteza că, cu foarte puţinee*cepţii, ca în cazul mono*idului de carbon, carbonul este

întotdeauna tetravalent, a avut atîta succes încît c+imiştii...7) 0nde ai lăsat aparatul de fotografiat, drian ') Nu ştiu. Nu ştiu e*act. %robabil că l#am rezemat de vreun copac,la ultimul popas.) @ai înapoi Trebuie să#l găsim.) devărat, nu e ca pe stradă într#un oraş. @ai înapoi.63alenţa elementelor mai grele era cunoscută cu mai puţinăsiguranţă, aşa încît adeseori nu e*ista nici un criteriu precis pentru

radicalii care le conţineau.7) @ai, 3asile %st, 3asile &rişan ... i văzut ') m văzut. &e facem ') 1ugi pe uşa de#acolo. 9epede, pînă nu ne vede 6stăzi, un radical liber se poate defini cel mai bine cao moleculă care conţine unul sau mai mulţi electronineîmperec+eaţi. ceastă definiţie nu este cu totul satisfăcătoare.Definiţia clasică este " grup de atomi care rămîne nesc+imbat într#o



reacţie c+imică şi care poate fi obţinut în stare liberă, spredeosebire de...7

) Da, zise rac+ian. (leana, rămîi puţin.) Trebuie ') Să nu e*ageram.) &+iar vrei să#mi amintesc '6(nteresul asupra radicalilor organici liberi a fost reînviat în HA, cuocazia descoperirii întîmplătoare a lui 8omberg, în legătură cutrifenilmetilul. 4l a arătat...7) /i totuşi, aici îl lăsasem. cum îmi aduc aminte.

) %recis f 2a rădăcina acestui brad ') Sau poate dincoace. %arcă ne#am oprit ceva mai la dreapta.) %oate că s#a rostogolit... 0itaţi#vă în jos...6$ăsurarea densităţii vaporilor unor elemente la temperaturi ridicatea arătat că atomii liberi pot e*ista. ceastă dovadă a fost sprijinităde studiul spectrelor emise de elemente plasate în descărcărielectrice sau menţinute la temperaturi înalte...7) &e#a zis ') N#a zis nimic. N#a observat nimic, $iti.) tunci, să mai aşteptăm... Deocamdată n#are nici un rost să#ispunem, nu#i aşa ') Să se mai frămînte şi el, singur... 6în anul HAMI, 9ice şi @erzfeld au arătat că rezultatele obţinute înstudiul descompunerilor termale ale +idrocarburilor şi altor moleculesimple ar putea fi e*plicate în termeni de mecanisme în lanţuri,cuprinzînd radicali liberi...7) 4 făcută cu un aparat 4*a>ta 3are* (( , cu capacul obiectivului

puţin turtit, aşa e ') 2#am şi uitat. %ăcat de el.) 2#ai pierdut atunci, pe munte, acum trei ani, nu#i aşa ') Să mergem...%etre asuda din greu, deşi în amfiteatru temperatura şi umiditateaaerului nu justificau această reacţie fiziolo#JM



B gică. -rusc, începuse să transpire, ca sub efectul a două aspirinecu ceai, într#o gripă.

:şi scoase batista din buzunar, îşi şterse năduşeala de pe frunte.0mpluse trei sau patru pagini cu scrisul său mărunt. îşi şterseoc+elarii, şi#i puse la loc. îşi luă iar stiloul în mînă, şi din noureîncepu lupta dintre cele două serii de amintiri. &a o maşinăelectronică dereglată" îmi derulează banda cu datele pe care le#amcerut şi, în paralel, de ici, de colo, culege, culege. După un plan 'După o anumită comandă '64gerton, %ease, @ins+elGood şi Semenov au dezvoltat teorii

cuprinzătoare legate de lanţurile de radicali, pentru o*idarea în fazăgazoasă a +idrocarburilor...7) Dar cifrele, datele ' De pildă, numerele bancnotelor f ) Nu am încercat, dar cred că nu aş da greş.) &e credeai ') &redeam că ţine la mine.) 4 soţia mea...%etre lăsă stiloul jos şi privi în gol. $emoria despre tratatul dec+imie îşi înc+ise robinetul. păreau proaspete alte imagini.) $ai aveţi cincisprezece minute 8lasul asistentului îl făcu să tresară. Trecuse atît de multă vreme,de cînd rămăsese în reveria asta sterilă ' 9epede, mai are mult descris &u o febrilitate e*traordinară, începu să înşire mai departe frazele,dictate de memoria infailibilă. 9epede, repede, să dea lucrareacompletă...) Timpul a trecut. %redaţi, vă rog, lucrările.

&u un oftat de uşurare, %etre înc+eie fraza finală.(zbutise &u toate aceste întreruperi, intercalări turburătoare, acăror sursă ar fi dorit să sece definitiv.

(I. te"ă cu *ariaţiuni doua zi, soarele se trezi dis#de#dimineaţă şi, clipind vesel, +otărîsă amintească pămîntenilor cum se întîmplă lucrurile într#o zi devară.



şa încît, în această toamnă aurie, %etre porni pe străzilestrălucitoare, fără nici un ţel, numai pentru ca să vadă iar lumina

inimitabilă a cerului senin.4ra liniştit, mai liniştit decît în toate zilele precedente. 4*amenul s#aterminat cu succes. Nici un bilet nu a turburat liniştea cutiei sale descrisori. Nici o umbră ameninţătoare nu părea să#i calce pe urme.) &olosal zise el cu voce tare, şi un trecător oarecare îl privi oclipă bănuitor, apoi se grăbi să meargă mai departe.Da, era într#adevăr colosal " tot acest comple* de în#tîmplări caredusese la creşterea memoriei sale.

) Totuşi, memoria asta e un lucru formidabil bia acum încep să#mi dau seama.%etre intră în &işmigiu şi porni să se plimbe alene, dus de gînduri.

în faţa sa, vedea desc+izîndu#se un viitor de minuni. După ce vatermina facultatea ) şi această trecere prin facultate va fi ca şi cumar fi străbătut o grădină, culegînd din dreapta şi din stînga buc+etede flori şi coşuri cu fructe, într#un mănunc+i niciodată prea greu )va avea înaintea sa cariere strălucite. 2a ce e*amen, la ce concursnu va reuşi primul ' 2uă +otă#rîrea să înveţe mai multe limbi străineşi c+iar să citească o serie de manuale şi cărţi de specialitate carenu erau incluse în programul de studii, dar care îi putea fi de ajutor.Se aşeză pe o bancă, la soare şi privi în jurul său. Trecătorii eraurari, din cînd în cînd apărea cîte un tînăr cu o servietă care păşeagrăbit, un copil care tropăia sau cîte un bătrînel sprijinit în bastoncare se uita în pămînt şi#şi tîrîia încet pantofii....Deodată, de după colţul aleii apărură doi oameni bine îmbrăcaţi,care întorceau capul în dreapta şi în stînga, de parcă ar fi căutat

ceva sau pe cineva. îl zăriră amîndoi simultan şi se îndreptarăgrăbiţi spre el.) %etre (ordan ' întrebă, fără ceremonie, unul din ei.) Da, eu sînt, zise mirat tînărul.) 3ă rugăm să ne însoţiţi. Dumneavoastră sînteţi omul acela cumemoria ') 4u, recunoscu %etre (ordan. Dar dumneavoastră cine sînteţi '&e vreţi de la mine ' De unde aţi aflat '



! clipă, îi trecu prin minte să se împotrivească, dar alcătuireaatletică a celor doi noi#veniţi nu prea îi lăsă iluzii. De altfel, e*plicaţia

pe care o dădu unul din ei era logică ") Doctorul rac+ian a e*pus cazul dumneavoastră şi s#a stabilit ocomisie ştiinţifică care doreşte să e*perimenteze şi să cerceteze.

şa încît, sînteţi aşteptat... leile &işmigiului păreau acum pavate cu vată. între cei doi voinici,%etre avea impresia că păşeşte ca un condamnat, dar asta nu#idădea nici o senzaţie de groază sau vreo dorinţă de evadare. &eidoi nu cunoşteau pesemne drumurile prin &işmigiu. !coliră destul

de mult pînă cînd ajunseră în spatele grădinii, unde#i aştepta unautomobil lucitor, uriaş. /oferul îşi scoase pălăria în momentul cînd%etre intră în maşină. în cîteva clipe ) aşa i se păru tînărului )ajunseră în faţa unei clădiri imense. Scări de marmoră, lifturi cuviteze ameţitoare, o cameră mare, acoperită cu linoleum.25 o masa, d comisie, patru oameni în vîrstă, cu c+elii simetrice, iarla mijloc, cu un zîmbet pe buze, doctorul rac+ian, care#i făcudiscret cu oc+iul. %e masă, în faţa lor, foi de +îrtie, o tăviţă cupa+are şi o sticlă pînte#coasă. 0nul din pa+are era pe sfert umplutcu un lic+id gălbui, transparent.) -ine aţi venit, zise una dintre c+elii.) 0n coniac ' îl invită prietenos rac+ian.Dar celelalte c+elii nu aşteptară răspunsul lui (ordan, dispreţuind debună seamă această intrare alcoolică în materie.) $emoria dumneavoastră ne intrigă, vorbi cel mai gras membru alcomisiei. 3rem să vă rugăm să participaţi la o serie de e*perienţe.Se poate '

/i, e*act ca în cazul coniacului, nu#i mai aşteptară răspunsul. Douădintre c+elii se ridicară în picioare, îl apucară de braţ, îl conduseră

într#o cameră vecină, întorcînd capul, cu o privire rugătoare, %etreapucă să#l zărească pe rac+ian în timp ce golea tacticos pa+aruldin faţa sa.) (ată un dosar cu socoteli contabile, zise cineva. 3ă rog să citiţiprima pagină.



%etre îl desc+ise şi se apucă cu mîinile de cap, îngrozit. &ifre, cifre,cifre. şezate simetric, cuminte, pe coloane şi rînduri. 0n regiment

de cifre...) $ulţumesc. cestea reprezintă c+eltuielile unei săp#tămîni făcutede o întreprindere. 3ă rog să ne calculaţi rentabilitatea...) Dar nu mă pricep la socotelile astea...) $da. tunci, dictaţi la maşina de calculat, fără să vă mai uitaţi,cifrele respective.../i %etre începu să dicteze, ascultător. &+eliile urmăreau atentecifrele din registru şi#şi dădeau coate, satisfăcute.

) ţi văzut, colega ') 4ste perfect, colega.) 0n ser al memoriei, colega, iată ce trebuie pentru a rezolva toateproblemele contabilităţii, colega.) Să trecem la departamentul următor, colega.1u din nou încadrat la dreapta şi la stînga şi condus în încăpereavecină. ! bibliotecă imensă.) 3ă rugăm să citiţi toate aceste publicaţii.&u o mînă, rac+ian îi indică rafturile înţesate cu mii de volume. &ualta, îşi ridică pă+ărelul plin, îi făcu cu oc+iul şi apoi sorbi.%etre (ordan oftă din rărunc+i şi începu greaua sarcină.) 8ata zise el.) cum, să vedem, ce scrie în (ndian Lournal of $ec+anics ') 0n articol despre mecanica fluidelor...) /i unde găsim alte articole despre acelaşi subiect '%etre (ordan le dicta cu precizie paginile şi titlurilecărţilor. &omisia controla şi, de fiecare dată cînd trimiterea era

e*actă, cîte un membru izbucnea în rîs şi le dădea coate vecinilor.) &olosal, colega ) sta este rezolvarea, colega ) cum ştim cum se va efectua documentarea viitorului, colega.$emoria omului, mai tare ca aceea electronică, colega ) Tinere, să mergem mai departe (ntrară într#o sală de c+irurgie.%e masă era întins un om, acoperit cu un cearşaf mare, alb.



) lata cazul. 4ste un ulcer duodenal, îl prezenta unul din comisie.) Toate instrumentele sînt pregătite. Trebuie doar să faceţi incizia

şi să operaţi. Detaliile intervenţiei le#aţi citit într#unui din volumeledin biblotecă.) &otă de bibliotecă D7 HFE MBA, murmură %etre.) 3ezi, tinere, că ştii ' %oftim. %uteţi începe.%etre puse mîna pe bisturiu şi apăsă delicat cu tăişulpielea unsă cu iod. în urma cuţitului, epiderma se despică, lăsînd obuză albicioasă... 0n geamăt uşor izbucni din spatele cearşafului.&u fruntea acoperită de sudoare, %etre încremeni cu bisturiul în

mînă.) &ine e acolo ' murmură el. întinse mîna, să dea îndărăt cearşaful care acoperea faţaoperatului. ! altă mînă se interpuse. ! mînă care ţinea un pa+ar cuconiac. rac+ian îi făcu cu oc+iul.%etre îi dădu peste mînă, brutal, răsturnînd lic+idul. rac+ian începusă suspine, apoi strigă la el") %uţin îmi pasă de memoria ta. 4şti un om rău. 4şti un omnemilos. Nu mă laşi să uit... Nu mă laşi...Dar %etre nu avea timp să#l asculte. Smulse brutal cearşaful. 4raaşa cum se temea.%ersoana pe care începuse să o opereze era na.) Nu se poate urlă el disperat.) &e nu se poate ' îl întrebă cineva, punîndu#i mîna pe umăr.%etre îl privi. 4ra un necunoscut, oprit pe aleea din mijlocul&işmigiului.) Nimic, se scuză el. m... visat, probabil.

îşi scoase batista, se şterse pe frunte. Sudoarea nu fusese visată "e*ista, aievea.Se ridică de pe bancă şi porni repede spre casa Unei. Se urcă pescara îngustă, sună îndelung. îi desc+ise c+iar fata.) &e#i cu tine ' îl întrebă ea, uimită.) 4şti sănătoasă ' o întrebă el, la rîndu#i.) $ulţumesc de întrebare, rîse na.) Nu te doare nimic ' insistă %etre.



) Dar spune#mi odată, ce s#a întîmplat '%etre răsuflă uşurat.

) Nimic. &eva ca o presimţire...) &e presimţiri rele poţi să ai ... Dar intră, am rămas aşa la uşă... în camera ei, era soare şi cald. %e# fereastra desc+isă se vedealumea care circulă de obicei pe stradă la ora zece dimineaţa " cîtevagospodine, poştaşul intrînd într#o curte, doi#trei oameni cu ziarele înmînă. 0n pensionar stătea gînditor la poarta casei sale.) na, cît de bine mă cunoşti tu '

na se apropie de el, la fereastră, îl privi cu seriozitate.

) &redeam că foarte bine, spuse ea.) &redeai ' De ce timpul imperfect ') %entru că după felul cum îmi pui întrebarea, însemnează că amai rămas ceva ascuns.%etre oftă adînc.) Dacă aş şti zise el. Dacă aş şti cine, pentru ce, ce s#a întîmplatcu mine...) Despre ce este vorba, %etre ') şază#te, na, şi ascultă#mă. fost cu ani în urmă. &înd erammai tînăr. &înd aveam . poate mai multă încredere în oameni, maimultă îndrăzneală şi cînd nu ştiam că va e*ista $emoria, cumajusculă înainte.) $ă sperii, %etre ) :n jurul meu se întîmplau pe atunci multe lucruri, na. &a în jurulfiecăruia din prietenii mei, ca în jurul fiecărui tînăr. 0nele frumoase,altele urîte. 2e#am văzut pe toate, sau pe multe din ele.) Da, %etre...

) !dată, cineva a furat aparatul de fotografiat al unui prieten. 0nuldin grupul nostru. împrejurările s#au potrivit astfel, încît s#ar fi pututcrede că H#a pierdut, că H#a uitat. ltădată, dintr#o servietă, au fostscoşi banii de bursă. Tot de un prieten. &u sau fără g+ilimele.

na îl privi atentă, cu oc+ii ei gravi ") /i tu ' Tu ce#ai făcut ') N#am ştiut niciodată precis. /i acum pare#se că ştiu. De cînd cumemoria asta afurisită.



) 4*plică#mi, %etre.%etre (ordan aruncă încă o dată o privire spre fereastră, către

strălucirea de afară. poi, se îndreptă spre geam, trase perdeaua,ca şi cum ceea ce urma trebuia să se petreacă la umbră, departede văzul oamenilor.) Să#ţi e*plic./i %etre îi povesti întîmplările din ultimele zile " ameninţarea,urmărirea, lovitura.) Nu ştiu pentru ce, înc+eie el, simplu.Tăcură amîndoi.

) sta e, zise el într#un tîrziu. $ă duc, na. 2a revedere. ştepta să#i spună să mai rămînă. na nu făcu nici un gest. şteptă ca uşa să se înc+idă, fără zgomot, în urma lui.

(II. re#ultatul e+a"enului în ziua următoare, na nu primi nici un semn de la %etre. După#amiază, îl căută" nu era acasă. Nici seara nu apăru. (ar cînd, cu ooră înainte de miezul nopţii, constată că tînărul nu venise încă, o

cuprinse neliniştea. bia reuşi să aţipească noaptea. doua zi, de dimineaţă, încercădin nou să#l găsească " oboseală pierdută.Se îndreptă, tristă şi plină de negre presimţiri, spre facultate. colose întîlni cu unul din colegii săi.) Nu l#ai văzut pe %etre ' o întrebă băiatul, parcă preîntîmpinîndu#i

întrebarea.) Nu. De ce '

-ăiatul dădu din umeri.) 4i, nimic serios. Se mai întîmplă. S#au afişat rezultatele.) /i') Nu e pe lista celor care au trecut e*amenul.

na îşi duse mîna la gură.) &um ' zise ea în şoaptă. (mposibil ) Nu#i aşa ' şa ziceam şi eu, că#i imposibil. %ărea atît de sigur,

înainte de e*amen ca şi după ce a predat lucrarea scrisă. 4i, dar se

mai întîmplă, cum spuneam. %oate să mai dea peste trei luni...



na se întoarse şi porni cu paşi mărunţi. Nu înţelegea.0rcă tristă scara. Desc+ise uşa.

%e scaun, instalat la masă, aşa cum îi vorbise ultima dată, stătea%etre. 4ra palid, avea +ainele boţite, de parcă ar fi dormit în ele.) /tiu, zise el cînd o văzu. cum ştiu.) i fost la facultate ' îl întrebă ea.) Nu. De ce ') tunci ce ştii ') /tiu de ce mi s#au întîmplat toate astea. Dar tu... de ce mă

întrebi dacă am fost la facultate '

) S#au afişat rezultatele.) , făcu nepăsător %etre.) /i ai căzut zise brutal na.%etre ridică oc+ii, surprins, căutînd parcă pe buzele ei urmele unuizîmbet, indiciul unei păcăleli.) &e spui ' o întrebă el, şi abia atunci îşi dădu seama de cele ceauzise şi se ridică în picioare, mai palid încă.) Da, %etre. Nu eşti pe lista admişilor.) Dar nu se poate zise el, încercînd să zîmbească.-uzele îi tremurau.) Nu se poate. m ştiut bine, foarte bine, nu am uitat absolut nimic.%oate... poate că am fost omis '

na se gîndise la asta.) %osibil, zise ea. Dar tu... la ce concluzii ai ajuns ' /i unde ai fost,ieri '1aţa lui %etre se ilumină, dintr#o dată.) $#ai căutat ' &redeam...

) Nu trebuie să crezi nimic. 0nde#ai fost ') m căutat. m căutat rezolvarea. /i cred că am găsit#o. 3ino cumine. Trebuie să mă mai lămuresc puţin în legătură cu o problemă.) 0nde mergem ') 2a doctorul rac+ian... Trebuie neapărat să#i mai pun o

întrebare. După aceea, vom şti totul.) Dar l#ai mai consultat o dată.) tunci nu ştiam e*act ce trebuie să#l întreb.



%orniră împreună. 3remea devenise din nou instabilă "de dimineaţa, cerul fusese înourat, iar acum începea să plouă

mărunt, fără grabă, fără izbucniri violente, aşezat, ca pentru otreabă lungă şi plictisitoare.Se urcară în autobuzul gol la ora aceea, coborîră la clinică.) Doctorul rac+ian ' zise portarul. 0n. moment, să#l c+emăm latelefon.3orbi cu sora din salon, apoi clătină din cap cu regret.) :mi pare rău, zise el. Nu#i în clinică. N#a venit. 4 bolnav.) @ai la el acasă, propuse %etre.

0n autobuz îi lăsă la cîţiva paşi de poarta casei lui rac+ian. %etresună lung. Nimeni nu veni să desc+idă. 9epetă apelul, cu acelaşirezultat negativ.) Nu#i acasă, constată na.%etre împinse uşa, cu intenţia de a bate, şi constată surprins că sedesc+idea. Nu era înc+isă ) &e facem '

na luă +otărîrea.) (ntrăm. &ine ştie, poate i s#a făcut rău, poate are nevoie deajutor.Dar odaia în care locuia doctorul era goală. &ei doi tineri se aşezarăpe cîte unul din scaunele mărunte care înconjurau măsuţa dinmijlocul camerei şi se priviră, miraţi. încăperea avea aparenţa căeste totuşi ocupată de prezenţa lui rac+ian. $ici detalii,neînsemnate indicii păreau să spună " este aici ! uşă

întredesc+isă a unui dulăpior, tăviţa cu un pa+ar pe jumătate golit, ocarte aruncată pe pat.

) &e facem ' întrebă de data aceasta na.%etre şovăi.) Să mai rămînem puţin...Tăcură amîndoi.%etre văzu, cinematografic, în mintea sa, imagini care se perindaurapid, ca într#un film de aventuri. 4ra la început el, care, rămas înurmă, acolo sus pe munte, îşi desfăcea rucsacul şi introducea

înăuntru aparatul fotografic uitat pe pămînt de drian. 4l, %etre



(ordan, cu mîna lui '... /i pe urmă, o altă secvenţă, mai vec+e, cîndau dispărut banii din servietă. 2ivezeanu pîndea. 42, %etre, scoate

servieta colegului, ia banii, pune servieta la loc. (ar în secundaurmătoare, apare 3asile &rişan. 4ste c+iar el. Nu, de data aceastanu încape îndoială, este c+iar 3asile &rişan, aşa cum a fost şi înziua aceea cînd a apărut dintr#o dată pe stradă. Nu era un impostor.4ra c+iar vec+iul său coleg de şcoală, apărut în c+ip de conştiinţă,şi pe care memoria sa îl evita, voia să#l evite.

stfel, totul devine logic, totul este limpede. r fi fost neverosimil cael, %etre (ordan, să fie numai martorul atîtor întîmplări similare, fără

să intervină direct. 4l însuşi era cel ce făcea legătura dintre acestefapte. 4l era cel ce acţionase pretutindeni...%etre îşi trecu mîna peste faţă. Da, versiunea asta părea să fie ceamai apropiată de adevăr. Dar atunci, urmărirea ' ! iluzie. Nuavusese nici un moment dovada că era într#adevăr urmărit. 2ovituraprimită pe stradă ' ! întîmplare. ?iarul scris, găsit în buzunar 'Stătea acolo de mult, de cîteva zile...4ra atît de simplu de găsit o e*plicaţie. Toată vina o purta doar el...

în acea clipă, na rupse tăcerea.) cum, că am constatat că rac+ian nu este acasă, nu vrei să#mispui ') /ă#ţi spun ' făcu %etre, cu glasul tăiat.&e să#i spună ' Să#i povestească toate aceste întîm#plări, din careparcă nu mai era în stare să desprindă partea imaginaţiei derealitate ') %entru ce ai lipsit ieri toată ziua ' &e descoperiri ai făcut ' 0ndeai fost... Sau, mai bine, nu#mi spune nimic. Sînt unele lucruri pe

care vrei să le păstrezi, deocamdată, numai pentru tine ' şa e '%etre lăsă oc+ii în jos.) -ine, ai să#mi spui mai tîrziu. Să mergem.Se ridicară.) De fapt, constată na, mi#e sete. /tii de unde ai putea să#miaduci un pa+ar cu apă '%etre se uită în jurul său.



) /tiu mai curînd de unde să#ţi ofer un pa+ar cu coniac. Dar nu teteme, descopăr eu robinetul cu apă. -aia trebuie să fie... aici.

Desc+ise o uşă. Se opri în pragul ei, scăpă din mînă pa+arul pecare#H luase cu sine. %a+arul se izbi de ciment şi se sparse în miide cioburi.

na rămase o clipă nemişcată, apoi alergă spre %etre şi privi pesteumărul său. Scoase un strigăt şi încremeni.

în baie, răsturnat peste cadă, cu capul atîrnînd în jos, cu restultrupului c+ircit într#o poziţie neverosimilă, se afla doctorul rac+ian.Nu era nevoie să fi făcut medicina pentru ca să#ţi dai seama că

murise.&ei doi tineri păşiră îndărăt, îngroziţi.) Să anunţăm miliţia... şopti fata.) &e H#a îndemnat să facă asta ' zise, tot în şoaptă, %etre (ordan.

în prezenţa suflului rece al morţii, vorbeau încet, încet. Sau poatese temeau să Nu#l trezească pe cel din baie ') &e vrei să spui ' îl întrebă fata. &ă s#a sinucis ') Nu ştiu, ăsta a fost primul meu gînd.) !mul acesta vesel, vioi, plin de viaţă ' Nu, aici este vorba de ocrimă zise na.%este o oră şi jumătate, abia, putură să plece din casa aceea, dupăce organele miliţiei şi procuraturii îşi terminaseră anc+etapreliminară. 4vident, trebuiau să ră#mînă mai departe la dispoziţiacercetărilor.) $oartea a fost fulgerătoare, spuse %etre. &red că era vorba deacid cian+idric, cianură, sau aşa ceva, după cîte am înţeles din cepresupunea medicul legist. -ietul rac+ian

na îl strînse mai puternic de braţ pe %etre.) $i#e teamă, %etre.) 3ino la mine, zise băiatul. Trebuie să vorbim. cum, nu mai arerost să tac.0rcară scara şi, la uşă, %etre se opri, brusc. în cutia sa de scrisorise afla un plic mic, pe care stătea scris numele său. Scris... nu eranevoie să privească mai de aproape ) cu aceleaşi litere, cu



aceleaşi caractere, pe care le mai văzuse odată " cele aşternute peprimul bilet de ameninţare pe care#H primise, cu cîteva zile în urmă

Scoase febril plicul din cutia de scrisori, îl desfăcu şi citi cele cîtevarînduri aşternute pe foaia de +îrtie. poi, îşi lăsă mîna să atîrne în jos şi se aşeză pe marginea unui scaun, cu privirea pierdută în gol.) 4ra de la el, zise %etre într#un tîrziu. Scrisoarea aceea, de acumcîteva zile, ca şi asta. De la el.) rac+ian ' întrebă na, ştiind sigur răspunsul.) Da, rac+ian.1ata se apropie de prietenul ei.

) Dar ce taină atît de cutremurătoare cunoşteai tu, o taină care să#lfacă să recurgă la gesturi atît de disperate '-ăiatul înălţă din umeri.AFF ) Nu căutaţi eroul ) 1aptele nu au aceeaşi valoare pentru toţi. 0n lucru banal devinepentru altul cutremurător. Depinde de cît de mult a pătruns înconştiinţa omului, cît de mult dă ea acolo cu coatele în stînga şi îndreapta. (ţi aminteşti că, atunci cînd l#am vizitat împreună, am vorbitdespre ultima noastră întîlnire de acum doi ani.) Desigur, îmi amintesc.) m vorbit, la un moment dat, despre o fată blondă, numită (leana9otaru.) :mi amintesc şi despre asta.) 1ata aceea, (leana 9otaru, a murit.) N#am ştiut. De altfel, am cunoscut#o prea puţin... zise na, parcăscuzîndu#se.

) De atunci, nu l#am mai întîlnit pe rac+ian. Tacit, ne#am evitat. /itot de atunci, doctorul rac+ian s#a sc+imbat, mult, mult.) Dar ce s#a întîmplat ' %entru cc, toate astea ') Nu ştiu detaliile, ba c+iar sînt învăluite într#o terminologiemedicală pe care n#o înţeleg. Dar rac+ian îi aplica (lenei, înainteamorţii ei neaşteptate, un tratament special. sta am aflat#o

întîmplător, surprinzînd fără să vreau o convorbire între cei doi. 4ra



vorba, după cîte am priceput, de un fel de tratament e*perimenta<.Nepermis, cred.

) /i nu s#a ştiut '...) Numai el ştia. /i eu auzisem unele detalii fără nici o importanţă.De altfel nici acum nu sînt sigur de nimic. -ănuiesc. Dar în toateastea trebuie să ţinem seama de un fapt semnificativ, de cea maimare importanţă. rac+iano iubea. Oinea foarte mult la ea.V '

) De două ori, a fost lovit. ! dată, pentru că ) probabil, îţi spun )

prin imprudenţa sa i#a provocat moartea. doua oară, pentru că sesfîrşise tocmai fiinţa care îi era dragă.) /i ce crezi că s#a întîmplat ' /ocul ăsta H#a dereglat '1ără nici un cuvînt, %etre îi întinse biletul.1ata ezită la început să#l ia. poi, cu un gest brusc, îl apucă, îl ţinu

în faţa oc+ilor. 4rau doar cîteva rînduri, scrise cu o mînă parcănesigură, cu accente nestăpînite, puncte îngroşate şi linii ale t#uluiaruncate cu furie.6$emoria ta afurisită, %etre, a terminat totul. Sînt, aşadar, lucruri pecare cineva nu le poate uita, oricît s#ar strădui. 4*istă o singurăsoluţie " distrugerea aparatului de memorare.7/i semnătura.) -ietul rac+ian murmură na. Totuşi, oricînd e*istă zeci de altesoluţii. -una lui judecată nu mai funcţiona cum trebuie. &iudat,pentru un medic de boli nervoase.) ?eci de alte soluţii ') :n loc să încerci să uiţi, să cauţi, dimpotrivă, să#ţi aminteşti totul.

sta este o soluţie, cea mai curajoasă, nu crezi, %etre ' şa cumfaci tu. Să#ţi aduci totul aminte, clar, cu motivările faptelor, cudesfăşurarea lor. După ce le analizezi, bucăţică cu bucăţică, nu mairămîne mare lucru din ele. Se simplifică, ca la o fracţie, termenii dinnumitor cu cei din numărător.) na 4şti cinică

na îl privi, fără să clipească.) :n definitiv, %etre, a venit momentul să#mi spui.



) &e să#ţi spun ') &e este adevărat şi ce nu. în legătură cu aparatul fotografic, cu

banii dispăruţi. sta are o mare impor#H AA tanţă pentru mine. %entru noi doi. %entru relaţiile noastreviitoare.%etre +olbă oc+ii mari.) na Tu ai crezut... tu crezi că eu... că eu am făcut toate astea 'Tonul care trăda incredulitatea şi mînia o făcură pe na săroşească.) şa rezultă, %etre. Singura legătură logică dintre aceste

fenomene este că însuşi tu ai făptuit totul.%etre se ridică şi începu să se plimbe nervos.) 4 ciudat. $ă cunoşti de doi ani, aproape trei. /i mai poţi crede,

încă, lucruri...) Dar tu le#ai spus, tu însuţi zise na, întreru#pîndu#H. /i pe urmă,omul se sc+imbă. Trec anii, se duc şi concepţiile sale...) 4i bine, nu, nu am făcut eu toate astea. %oate crezi că eu însumimi#am trimis şi urmăritorii, si biletul şi...%etre se opri, vădit încurcat.) De fapt, murmură el în continuare, cine mi#a trimis biletul, cinem#a urmărit ' 4 ciudat, na, dar o dată cu lămurirea misteruluiacestui prim mesaj, lucrurile se încurcă parcă şi mai mult, cel puţinparţiial.) Dar dacă nimeni nu te#a urmărit ' sugeră na.) /tiu şi eu ' Se poate, răspunse %etre, gînditor. Se poate să mă fisugestionat... Dar lovitura ') :ntîmplare.

) &um întîmplare ' sta nu mai poate fi întîmplare.) -a da. &ineva, purtînd subsuoară un obiect metalic, o bîrnă, oseîndură, dă colţul, grăbit. Te întîlneşti nas în nas cu el. sta nu esteliteratură, lucruri asemănătoare i se întîmplă oricui. @azardul a făcutca obiectul metalic să te lovească în ple*... 4i, ce spui ') Dacă n#aş fi prada atîtor presupuneri, poate că aş găsi e*plicaţiata bună. Dar... /tii, na, că am avut şi eu viziunea propriei melevinovăţii '



) 3inovăţii ' Tu ') /tiu că n#am făcut nimic rău. /tiu precis. /i cu toate acestea m#

am văzut pe mine însumi... în postura vinovatului (ordan se cutremură, dădu cu mîna în aer. na îi mîngîie părul,liniştitoare.) /i cu e*amenul ce faci ') &e să fac ') Du#te la facultate, la secretariat, interesează#te.) ici nu mai înţeleg nimic. Sînt persecutat.) Nu, cuvintele astea nu#mi plac. Du#te, vezi @ai, %etre.

%etre o privi pe na, cu oarecare necaz. vea întotdeauna impresiacă el trebuie să fie cel activ, el trebuie să ia primul +otărîrile, şi iatăcă acum, în mod evident, ea era cea care lua initiativa, impuneamişcarea următoare....(ntră emoţionat (a secretariat.) &e doriţi ') 4u sînt studentul %etre (ordan, de la &+imie.1ata blondă de la birou îi amintea de (leana 9otarii.

vea acelaşi fel mîndru de a aţinti privirea asupra celui cu carevorbea, acelaşi ton uşor distant.) 9ezultatele s#au afişat afară, îl informă ea.) Da, le#am văzut, dar nu sînt pe liste.) :nsemnează că nu aţi reuşit, îi e*plică ea răbdătoare.) (mposibil.1ata ridică din umeri.) &u cine aş putea vorbi '(n aceeaşi clipă, în încăpere intră profesorul de c+imie. %etre (ordan

se înclină, îl salută, dar profesorul nu#i acordă decît o privire fugarăşi, după ce luă de pe o masă un dosar, se îndreptă spre uşă.) Tovarăşe profesor %rofesorul se opri.) (ertaţi#mă că vă sting+eresc. Dar ştiţi, eu sînt studentul %etre(ordan şi...%etre se întrerupse, intimidat de privirea aspră pe care i#o aruncăprofesorul.



) (a vino cu mine, tovarăşe $işcîndu#şi cu oarecare greutate corpul său voluminos, profesorul o

luă înainte, iar %etre îl urmă, păşind cu capul în jos şi simţindu#sevinovat, deşi nu ştia pentru ce. (ntrară amîndoi în cabinetulprofesorului, care se aşeză pe scaun, fără a#H pofti şi pe (ordan săia loc.) i dezonorat numele de student.%rivirea lui %etre e*prima atîta totală rătăcire, încît profesorul seopri. &ăută pe masă, găsi uri caiet, îl întinse lui (ordan.) 4 al dumitale, nu#i aşa '

%etre îl răsfoi. 4ra scrisul lui.) Da, e al meu.(( răsfoi mai departe, ajunse la sfîrşit, nu înţelese nimic, îl întoarseiar la prima pagină şi acolo zări notaţia " ;zero<. &opiat.) &um e*clamă el, indignat. Dar n#am copiat. N#am copiat de lanimeni.) De acord, zise profesorul, n#ai copiat de la nici un student, cidirect din carte.Se duse la bibliotecă, scoase volumul pe care#H cunoştea bine şi%etre, i#H arătă ") &uvînt cu cuvînt &c neruşinare /i mai poţi nega %etre oftă, uşurat. cum era simplu, clar. Nu#i mai era frică. /tia căpoate să#i demonstreze profesorului totala netemeinicie aacuzaţiilor îndreptate împotriva sa.) N#am copiat, afirmă el. /tiu te*tul capitolului pe dinafară. 2#am

învăţat pe de rost.%rofesorul îl privi cu oc+ii mari şi se împurpura la faţă. îşi scoase

oc+elarii din apărătoare, îi frecă cu furie, şi#i puse pe nas, desc+isecartea.) 2#ai învăţat pe dinafară, aşadar ' zise el, suflînd greu. -ineee 9ecită#mi te rog poezia. De aici. De la 6-erzelius, DavQ şi alţioameni...7 Te ascult. Dacă nu eşti în stare, însă, te avertizez,glumeţul meu student, că vei fi pus în discuţia organelor în drept %etre trase aer adînc în piept şi începu.



)6-erzelius, DavQ şi alţi oameni de ştiinţă care au lucrat în primeledouă decade ale secolului al nouăsprezecelea, au arătat că... au

arătat că...7Tăcu şi#şi trecu mîna peste frunte. 8estul era vorbitor, acea mişcarea milioanelor de elevi şi studenţi care au uitat lecţia pentru care aufost scoşi la tablă.&ăci, într#adevăr, în mintea lui %etre se făcuse un gol. Natura, careare oroare de vid, îl crease în capul său. Dintr#o dată, ca dintr#unvas scurs, nimic nu mai sosea.%rofesorul privi cu un zîmbet ironic cum %etre se ştergea pe frunte

de sudoarea care#H năpădise în mod refle*.) ştept, tovarăşe student zise el.) 6u arătat că7... îngăimă %etre, încercînd să co#muteze maşinasa electronică interioară, fără succes.) Sînt lămurit tună profesorul.%etre lăsă capul în jos, biruit. &e putea să#i răspundă ' &ă întîlnise

în munţi o navă cosmică, şi că această navă se topise ca o îng+eţată la soare ' &ă de atunci îi crescuse memoria şi că uite cătocmai acum îi juca festa ') , zise profesorul, înroşindu#se şi mai tare, vă vine să rîdeţi ' 3ise pare foarte amuzant, nu#i aşa ' /i, în mod neaşteptat, seproduse declicul.) 6u arătat că ;urmă, calm, %etre (ordan< atît substanţeleanorganice cît şi cele organice conţin adeseori grupuri de atomicare au o stabilitate considerabilă şi care împrumută proprietăţic+imice distincte...7/i, fără nici o şovăială, %etre continuă să recite te*tul volumului pe

care profesorul îl avea în faţă.) 1ormidabil îl întrerupse profesorul.

îl privi prin oc+elarii care sticleau cu răutate şi involuntar %etre îşiaminti despre tirada lui antioc+elari de acum o săptămînă.) Nu ştiu ce să#ţi spun, continuă profesorul. Să#ţi dau zece ' Săconsider că ai învăţat ca un papagal, şi să#ţi dau o notă limită ' Săcred că eşti un fenomen '



) Să vedeţi că... începu (ordan, intimidat. Dacă vreţi, puteţi să mă întrebaţi şi din alte probleme. 4u...

) -ine zise profesorul. 3om vedea... în tot cazul, îmi retragacuzaţia. &ine ar fi crezut '%etre ieşi din cabinet şi se îndreptă gînditor spre ieşire.) 4i ' îl întrebă na, care#H aşteptase cuminte pe o bancă.Tînărul se aşeză alături de ea. îşi frecă bărbia, gînditor, apoi zîmbişi în sfîrşit izbucni într#un +o+ot de rîs. na îl privi, speriată.) Nu#i nimic, draga mea, îi spuse el, luîndu#i mîna. $i#am amintitde visul meu din grădina &işmigiului

K) Dar e*amenul ') S#a rezolvat, zise el scurt. @ai, na... vem încă multe de vorbit./i, ştii, maşina mea a început să dea rateuri) 9ateuri ') Da, rateuri. 8îndeşte#te " mai întîi, interpolarea nefericită care m#a făcut să#mi atribui faptele altora. :nţelegi ' 4 adevărat că aparatulfotografic a dispărut, atunci. Dar nimeni, auzi tu, nimeni nu ar puteaafirma sigur cine H#a luat. (n nici un caz eu &u toate acestea, înmintea mea s#a produs o... cum să spun, o proiecţie ciudată. $#amvăzut, la un moment dat, luîndu#H eu, eu însumi) /i n#ai fost tu... zise na, fără nici un semn de întrebare în voce.) ceeaşi nefericită festă mi#au jucat#o propriile#mi celule nervoase

în legătură cu banii furaţi din servieta colegului nostru. $ă vedeamc+iar eu... Doamne 4u, să#i fur ' 4ra o adevărată trădare, perfidă,din partea propriei mele memorii%etre se opri din mers, se întoarse spre na.) (ar astăzi, c+iar adineori, la profesor... ştii ' ! clipă, am uitat totul

&a în bunele vremuri de acum cîteva zile ) -ietul meu %etre $ă simt ispitită să#ţi urez o dispariţie rapidă aacestei memorii păcătoase %etre o privi") tît timp cît tu rămîi mereu la fel, restul... poate să dispară,inclusiv memoria



,. "ariana &i delic*enţiiI. "ariana aca-

$ariana Negreanu îşi puse oc+elarii şi rămase cîteva clipe

nemişcată, încercînd să#şi amintească pentru ce şi#i cocoţase penas. %rivi ne+otărîtă împrejurul ei.-iblioteca ' Nu, parcă nu. Nu voise să consulte nici un tratat demedicină. Nici literatura nu o atrăgea în această clipa.) /i totuşi, ce#am vrut să fac cu oc+elarii ' se întrebă ea supărată.0f, zăpăcită mai sînt (i scoase cu o mişcare violentă şi, dintr#o dată, totul îi apăru neclar.) /tiu îşi spuse fericită, punîndu#şi#i la loc. 3oiam să văd maibine Se instală comod în fotoliu şi e*amina, de astă dată calmă, camera

în care se întorsese numai astăzi, după lungul concediu combinatmare#munte.) &e bine e acasă %rivi rufele scoase din rucsac şi aruncate pe jos. ! perec+e deciorapi care se va da la gunoi, alta pe care o să trebuiască să#icîrpesc, într#o bună zi ;cînd va veni ziua aceea ' se întrebă ea,făcîndu#şi sie înseşi cu oc+iul<, o grămadă de bluze de dat la spălat,

bocancii de dus la reparat, rucsacul de introdus în cămară la iernat, îngrozitor $ult prea multe lucruri, pentru ca să mă apuc acum săle fac $ariana se ridică în picioare, desc+ise aparatul de radio, căută înbibliotecă şi scoase de undeva, din rîndul al doilea, pitită în spateleunui 9ouviere gros şi greu, o cărticică mică dar foarte umblată.) gat+a murmură ea, privind cu dragoste numele celebreiautoare anglo#sa*one de cărţi poliţiste.



/i aşa, în prima ei zi acasă, $arianei nu i se întîmplă nimic.

II. urpri#ele "arianei doua zi auzi, dis#de#dimineaţă, glasul strident al sonerieideşteptătorului şi sări în sus, buimăcită. 0itase e*istenţa acestuiinstrument de tortură. păsă cu ciudă butonul care întrerupeasunetul clopoţelului şi privi ceasul. 4ra ora şase şi jumătatedimineaţa. Nimic altceva de făcut decît să se ridice din pat, să seducă la baie, să se îmbrace, să#şi ia din răcitor laptele, să iaautobuzul, să meargă cinci staţii, să coboare, să intre în spital, să ialiftul, să urce la etajul trei, la secţia de boli de inimă, să strîngămîinile tuturor ;bine v#am găsit bine aţi venit <, să întrebe ce cazurisînt în clinică, să afle ce s#a întîmplat în absenţa ei, să...&e program Dimineaţa sc scurse e*act conform prevederilor.) Te#ai distrat bine în vacanţă ' o întrebă spre amiază Neli, buna eiprietenă.) 1oarte bine. /tii cît de mult îmi place muntele... 4 adevărat căam avut şi cîteva zile de ploaie. Dar vremea rea a fost compensată

de o întîmplare.HWF) ! întîmplare ') Nu pot să#ţi spun, răspunse $ariana, încercînd fără succes să#şivoaleze misterios vocea spartă.) @ai, povesteşte#mi ...) 4 secret.) Dacă e secret, atunci trebuie neapărat să#mi spui zise, cu o

logică de fier, Neli, fierbînd de nerăbdare. Te#ai întîlnit cu cineva ') &um adică cu cineva ') 4i, cu vreun tip.) &eva şi mai interesant După cum prietena ei nu mai putea răbda să aştepte, $ariana nuse mai putea ţine să nu istorisească.%entru un fizionomist, figura lui Neli, în timpul acestei relatări, ar fireprezentat o bună bază de plecare pentru studiu. 2a început, avea

oc+ii sclipitori şi stătea cu gura întredesc+isă, parcă pentru a



recepţiona mai bine cuvintele prietenei sale. După aceea pleoapelei se lăsară, buzele i se strînseră, aşteptînd ) fără multă speranţă

) ceva palpitant. poi, colţurile gurii rămaseră lăsate în jos, cu unuşor rictus, cu sprîncenele puţin înălţate, în semn de neîncredere. în sfîrşit, faţa ei deveni ine*presivă, cu privirea pierdută în gol, semncă frazele $arianei n#o mai interesau şi că gîndurile ei plecaseră săse preumble pe alte meleaguri.) Da, da, zise Neli automat, clătinînd din cap.$ariana o cercetă, bănuitoare.) S#ar zice că nu crezi nici un cuvînt din ce ţi#am spus.

1igura prietenei sale se împodobi cu un zîmbet fad şi, î7 acelaşitimp, $ariana auzi slab un zgomot ciudat, greudefinit, oarecum asemănător cu cel care ar fi fost probat de omobilă ţrasă pe parc+et, 4ra primul lucru straniu care i se întîmplă$arianei, dar căruia pentru moment nu#i dădu nici o atenţie.) 3ai, dragă, dar este foarte interesant. 1oarte#foarte interesante*clamă Neli cu o voce tunătoare. cum însă, scuză#mă, trebuie săplec.Se ridică şi#şi scoase +alatul, îl atîrnă în cui, îşi luă pardesiul de peumeraş. 1iecare din aceste mişcări fură însoţite de zgomoteneobişnuite. @alatul pîrîi ca două mii de perii frecate de două mii depiepteni şi, în acelaşi timp, o pasăre zglobie ciripi, aidoma unuicanar. &înd îşi îmbrăcă pardesiul, se auzi zgomotul mult amplificatal unei rufe bătute de vînt. /uierături bizare se suprapuneau, deparcă un uragan iscat din senin ar fi bîntuit în odaie.) &e sînt zgomotele astea ' întrebă $ariana, cu uimire.) &e zgomote '

) &um ce zgomote ' Toate pîrîiturile, şuierăturile, trosniturile asteaasurzitoare

în timp ce vorbea, $ariana îşi auzea vocea răsu#nîndu#i dureros înurec+i, cu infle*iuni pînă astăzi necunoscute ei. Neli o privi mirată,apoi bănuitoare.) 8lumeşti ' 4u nu aud nimic



$ariana încremeni. %e şira spinării o trecu un fior rece. Simţi cumteama i se strecoară, nepoftită, în inimă. &e voia să spună prietena

ei ' încercă să o convingă ") 0ite, acum e*clamă ea.De undeva, se auzise o plesnitură cu ecou, apoi un fluier prelung,ascuţit, atît de ascuţit cum nu credea că ar putea e*ista. Neli înălţădin umeri ") Dragă, îmi pare rău, dar eu nu aud absolut nimf %oate că ai undop în urec+i, ştii, dopurile de ceară pro voaca uneori zgomote dinastea bizare... Du#te la un specialist...

îşi înfundă pe cap pălăria şi, plecînd, aruncă din mers, cu o privirepiezişă ") Du#te la doctorul Simu, cred că#H cunoşti %a %aşii ei răsunară, fiecare, ca o bubuitură în galeriaunei mine. 1ără să dea atenţie înţepăturii cuprinse în recomandareafinală ) toată lumea ştia că între $ariana şi Simu era ceva, în afarăde ei doi ) doctoriţa se lăsă, moale, pe scaun. Nu putea fi vorba deun simplu dop de ceară. semenea zgomote ) şi $ariana secutremură ) sînt adeseori simptomele unor neliniştitoare bolinervoase.Se ridică de pe scaun şi auzi un freamăt, asemenea vuietului mării.1ăcu cîţiva paşi şi talazurile se înteţiră. Se opri în loc şi se aşternutăcerea, întretăiată ici şi colo de ine*plicabile ţiuituri. Se mişcă "marea deveni furtunoasă. Stătu " uraganul se potoli de parc#ar fiturnat untdelemn deasupra valurilor.$ariana îşi luă capul între mîini.) Nu, nu, aşa nu merge, fetiţo zise ea cu voce tare. 2inişteşte#te,

altfel ai să înnebuneşti de#a binelea. Nu intra în panică Să facem oanaliză... o analiză ştiinţifică a fenomenelor ?gomotele nu apăreau din senin " aceasta fu prima sa concluzie.4le se iveau doar atunci cînd se producea o mişcare. Dar erautotuşi altfel decît sunetele pe care orice om le asociază de obicei cumişcarea respectivă. /i în plus, mai apăreau aceste ţiuituri saufluierături slabe, care#i parveneau neîncetat. &e e*plicaţie puteauavea '



Deodată, $ariana auzi o serie de pocnituri precipitate, care soseauparcă înadins pentru a#i infirma concluzia de adineaori. Toc#toc#

toc... ca şi cum vreo cinci sau şase bastoane ar fi lovit, într#o rapidăsuccesiune, podeaua. $ariana se supraveg+ea " stătea completnemişcată în mijlocul camerei de gardă şi era singură. &u toateacestea, zgomotele înnebunitoare persistau. Toc#toc#toc, băteaubastoanele invizibile în podea, de parcă şase şc+iopi s#ar fideplasat simultan într#o +oră, în centrul căreia se afla $ariana.Deodată, infernalul bocănit încetă. %entru o clipă doar. 4l fu înlocuit

îndată de uruitul unui motor de avion, care părea că evoluează în

spaţiul îngust al încăperii în care se găsea. Dacă şi#ar fi înc+is oc+ii,$ariana şi#ar fi putut imagina fără nici o greutate că se află pe unaerodrom şi că deasupra capului ei un avion face looping#uri, rase#mottes şi alte giumbuşlucuri. Dar $ariana avea oc+ii desc+işi şi#şidădea bine seama că se găseşte nu pe un cîmp desc+is, ci încamera dc gardă. 2a un moment dat, zgomotul avionului se apropiepericulos de ea şi, maşinal, $ariana se feri.! muscă încercă să i se aşeze pe păr, atrasă pesemne de laculfi*ativ, iar uruitul motorului de avion deveni infernal. $ariana oalungă cu mîna ;ceea ce provocă zgomotul unei scurte răbufniri defurtună< şi îndată elicea aeroplanului se îndepărtă.$ariana Negreanu urmări cu oc+ii zborul insectei şi constată că,e*act în clipa în care aceasta ateriza pe marginea ferestrei,zgomotul încetă. 6încetă7 este un fel de a spune. De fapt, jur

împrejurul ei, se auzeau alte sunete ciudate. Trosnituri puternice caale unor lemne pe foc se amestecau cu gemete prelungi, cufoşnituri amplificate de zeci de ori şi cu ţiuituri atît de acute, încît îi

păreau de#a dreptul dureroase.$ariana se aşeză pe im scaun şi auzi simultan o bubuitură ca detun.

cum este clar, îşi spuse ea, îngrozită. 4ste foarte clar $i#acrescut sensibilitatea auditivă. %e neaşteptate, mi#a crescutsensibilitatea $ariana oftă şi auzi simultan eşapamentul unei locomotive cu aburi.

poi, se gîndi"



/i ce neplăcut este 2uă febril dintr#un dulăpior vată şi o înfundă în urec+i. ?gomotele se

atenuară puţin.$ariana îşi privi ceasul. 4ra ora la care s#ar fi cuvenit să opornească spre casă, dar îi era teamă să părăsească clinica. Se

îndreptă spre un salon de bolnavi, păşind ruşinată, căci fiecareapăsare a pantofilor pe ciment îi evoca lovitura aplicată cu unciocan pe o cutie goală, imensă, de metal.4ra un salon mic, cu patru paturi. %acienţii o priviră surprinşi, pentrucă la ora aceasta, a mesei, asemenea vizite medicale nu prea erau

obişnuite.) %oftă bună le ură ea.) $ulţumim răspunseră cei patru, dar parcă ar fi vorbit un corformat din patru sute de persoane.$ariana se apropie de unul din paturi. îşi scoase vata, îşi pusestetoscopul la urec+i şi)H rugă pe bolnav să se întindă pe spate. înurec+ea ei pătrundeau sunetele captate de pîlnia stetoscopului şicălăuzite pe drumul moale al tuburilor de cauciuc. $ariana apropiepîlnia de pieptul bolnavului, însă fără să#l atingă. -ătăile inimii seauzeau acum întocmai ca bubuiturile tobei mari a unei fanfare. 4raun bolnav ce suferea de o stenoză mitrală şi, la bătăile obişnuite aleinimii, se adăugau sufluri, care păreau acum adevărate uragane.$ariana îşi scoase din urec+i olivele stetoscopului. Dintr#o dată, înurec+e năvăliră zgomote precipitate, mai slabe ca adineaori daradunate, combinate, bătăile inimilor celor patru ocupanţi aisalonului, foşnetul plă#mînilor în respiraţie, ciocăniturile veselei,pocnitura propriilor ei paşi.

$ariana ieşi, îngrozită, îşi puse repede în urec+i vata şi se +otărî, însfîrşit, să plece spre casă.

III. o curtă conultaţie) &eea ce nu înţeleg, îi spuse $ariana doctorului Simu,otorinolaringolog şi vec+i prieten, este cum s#a întîmplat asta, din cecauză, care este substratul, dacă nu cumva e periculos...) Da, da, şi o mulţime de alte lucruri. &u alte cuvinte, nu înţelegi

nimic. Dar nici nu este de mirare



Simu îşi mîngîie barba deasă, pe care o purta în c+ip de semn derecunoaştere.

) &azul tău este foarte ciudat, declară el. %ot spune cu mîna peconştiinţă că în viaţa mea n#am întîlni,t aşa ceva... Testele pe carele#am făcut adineaori dovedesc clar că percepi sunete cu mult sublimita obişnuită.) :n capul meu, zise $ariana, oftînd, domneşte o veşnică +îrîitură.Nu mi#am dat niciodată seama, 8eorge, cît de zgomotoasă esteaşa#zisa tăcere care ne înconjoară. /tii cîte trosnituri emit mobileledin jurul nostru ' /tii cîţi curenţi de aer fluieră prin interstiţiile

geamurilor şi uşilor ' /tii cît de diverse sînt sunetele împrăştiate deun organism viu ) de o muscă, de un gîndac ) ca să nu maivorbesc de mine ' Nu mă refer numai la bătăile inimii sau lamurmurul vezicular al plămînilor, dar şi la zgomotele mai puţincunoscute ale celorlalte organe în activitate... Nu, mi#e imposibil să#ţi descriu universul acesta zgomotos care mă înconjoară de azi#dimineaţă ) /i cui îi atribui tu toate astea '$ariana îl privi, descumpănită.) Nu ştiu ce vrei să spui.Simu desc+ise uşa cabinetului, aruncă o privire în sala deaşteptare.) vem timp să mai vorbim ' îl întrebă $ariana.) 3ăd că n#au mai venit pacienţi, aşa încît deocamdată putem sămai stăm la taclale.) Taclale ' făcu $ariana, jignită. &redeam că atribui ceva maimultă importanţă problemei mele &ă ai să poţi să mă ajuţi...

Doctorul Simu o privi, pe sub sprîncene. De cînd s#a întors de pemunte, arată mai altfel, $ariana. Dacă faci abstracţie de vocea eiaspră, ai spune c+iar că... 4i, doctore, doctore, fii atent) &e să fac ' zise el, oftînd. Situaţia mea este ciudată. Nici unspecialist de nas, gît şi urec+i nu a păţit pînă astăzi aşa ceva, aşpune mîna în foc 3ii tu, pacient, şi... ;Simu tuşi în barbă< şi prieten

în acelaşi timp şi, în loc să#mi spui, ca orice bolnav decent "6doctore, mi#a slăbit auzul, ce#i de făcut '7 îmi faci incomensurabila



surpriză de a#mi declara " 6doctore, mi#a crescut auzul, salvează#mă7 4i, dar cum să te salvez ' Despre asemenea cazuri nu stă scris

nicăieri, în nici un tratat, în nici un articol din publicaţiile despecialitate $ariana oftă.) Dar cauza acestei... cum să#i spun ' turburări ') 6Subîata causa, tollitur cţcctus7, zise cu un aer doct Simu. Dinnefericire, necunoscînd cama, ea nu poate fi sublata, aşa încîtejectus rămîne. 4u rămîn la părereamea. 4ste vorba despre o substanţă care a activat ceva în

substanţa ta nervoasă.) 6! substanţă7 ) care ' activat 6ceva7 ) ce anume '3orbeau în şoaptă,pentru că numai aşa putea suporta $arianasunetele puternice ale glasurilor lor. în privirea colegei sale, doctorulciti o rugăminte mută şi se simţi înduioşat.) $i#ai povestit despre misterioasa navă cosmică. 2a început,credeam că ai visat#o. cum, însă, nu mai sînt atît de sigur. %oatecă ai văzut#o aievea, împreună cu ceilalţi trei însoţitori ai tăi. %oatecă într#adevăr s#a descompus. Deşi aici este după mine c+estiuneacea mai neclară " pentru ce, după ce şi#a dat osteneala să ajungăpe pămînt, a dispărut, s#a făcut invizibilă ') Dar n#ai citit în ziare ' u mai fost cîteva cazuri din acestea...) $da... 4i bine, să zicem că, prin volatilizare, o parte dinsubstanţele evaporate au ajuns în organismul tău. %rocesul estesimplu " inspirarca lor o dată cu aerul, trecerea în sînge la nivelulalveolelor respiratorii şi transportarea rapidă la creier, unde auacţionat ca un e*citant.

) &a o cofeină a auzului zise $ariana.Simu izbucni în rîs.) &ofeină a auzului 1oarte bună comparaţie. &olosală ) /i aceste substanţe au lucrat la nivelul scoarţei, nu crezi ') 1ără îndoială $odificările astea uluitoare sînt localizate, dupăumila mea părere, acolo, undeva, de la terminaţile nervoase dinurec+ea internă şi pînă la gingaşa ta scoarţă inclusiv.$ariana oftă pentru a suta oară în acea zi.



J HHE) %rin urmare, în concluzie, tu crezi că este vorba despre o

e*acerbare a auzului ') Nu, cred că mai este ceva...) &e anume ' îl întrebă cu mirare colega sa.) &um să spun... o lărgire a spectrului tău auditiv.$ariana îl privi cu gura căscată.) &um asta ') &red... mai bine zis, sînt aproape sigur, $ariana... căactualmente, asemenea păsărilor, cîinilor şi altor vietăţi, tu poţi auzi

ultrasunete ) 0ltra... începu $ariana uluită, fără să termine cuvîntul.) Da, da. Din nefericire, nu am nici un aparat care să permităurmărirea e*actă a posibilităţilor auzului tău. în orice caz, curbaaudiometrică arată clar că auzi departe peste HJ mii de +erţi. %oatecă ajungi la treizeci, poate îa patruzeci...) /i normalul...) Normalul variază. &ele mai ascuţite sunete pe care le aude unom adult sînt de apro*imativ HE sau HB mii de +erţi. 0nii aud c+iarpînă la de mii, alţii, cei mai mulţi, abia prind sunete de HM mii de+erţi.) şadar, aceste fluierături, aceste ţiuituri...Simu dădu din cap, în semn de aprobare. îşi mîngîie gînditor barba,apoi îşi puse palma mare şi grea peste mîna cu degete subţiri a$arianei ") Nu te nelinişti. =sta nu e un defect, e o calitate.$ariana îl privi, rugătoare.

) Sînt ceilalţi care te fac anormal. Nu mi#a plăcut niciodată să amatît de multe, încît să devin diferită de ceilalţi. 2a ce#mi serveşte săaud aceste sunete 'Suspină, apoi urmă, lamentîndu#se ") !, 8eorge, dac#ai şti cît de iritante sînt ... Sunete mai ascuţitedecît orice ai putea să#ţi înc+ipui vreodată...Doctorul se ridică în picioare.



) 1aptul că noi, oamenii, nu auzim ultrasunetele, nu reprezintă unavantaj. vedea mai mult, a auzi mai mult, cred că trebuie să fie un

cîştig pentru oricine...) Nu fii absurd. cum ştiu că vrei să mă consolezi cu orice preţ 0şa cabinetului medical sc desc+ise şi sora de serviciu intră ") venit un pacient.) (mediat zise doctorul Simu, automat.) 3ăd că consultaţia s#a terminat, zise $ariana, îngîndurată.Simu îi zîmbi, puţin încurcat.) :mi pare rău că n#am putut să te ajut. 0n singur sfat" pune#ţi vată

multă în urec+i. ?gomotele astea, repetate, puternice, provoacăcîteodată turburări nervoase, încearcă să le previi.$ariana se cutremură.) 3ată în urec+i /i tu crezi că asta mă va ajuta la noapte ' $ă

întreb cu groază cum o să reuşesc să adorm, înconjurată, aşa cumsînt, de mii de zgomote misterioase 3ezi tu, 8eorge, cînd audaceste zgomote nu mă pot Kîmpiedica să le analizez, să caut să aflude unde provin, de la ce mobilă, de la ce element al parc+etului, dela ce insectă...Doctorul o privi, din ce în ce mai mişcat. în acelaşi timp, $arianaauzi cum bătăile cordului bunului ei coleg se precipitau, năvalnic.) tunci, ce#aş putea să te sfătuiesc ' (a în noaptea asta unsomnifer ... /i...) Noaptea s#ar putea să rezolv problema în acest fel. Dar în cursulzilei ' $ă urc într#un autobuz sau într#un tramvai, merg pe o stradăaglomerată " zeci de glasuri se amestecă, răcnind în urec+ile mele Se auzi un ciocănit, şi o femeie între două vîrste băgă capul pe uşă.

) Domnule doctor...) 0n moment zise supărat Simu. Nu vedeţi că n#am terminatconsultaţia ') %ardon ) De ce n#ai lăsat#o să intre ' întrebă $ariana, după ce pacienta

înc+ise uşa la loc. Noi... am isprăvit ) Nu încă zise doctorul Simu. $i#ai pus o problemă, trebuie să#ţirăspund. Depinde de puterea ta de abstractizare.



) &e depinde ') Să poţi elimina zgomotele parazite, reţinîndu#le doar pe acelea

care prezintă interes imediat pentru tine. Doar nu eşti un microfoncare, fără să diferenţieze, înregistrează de#a valma sunetele pecare le captează.) Dar totul pentru mine este atît de nou...) :ntocmai Deocamdată, într#adevăr, totul este foarte nou şi deaceea organismul, mai bine zis sistemul tău nervos, este oarecumşocat. 4ste un stress imens, cu atît mai împovărător cu cît aşa cevanu a mai fost cunoscut în istorie.

) 4i bine, şi... ce trebuie să fac eu ') Nu trebuie să faci nimic conştient. Dar ştii ce se întîmplă în modobişnuit, nu#i aşa ' Te afli într#un tramvai, sau în mijlocul uneimulţimi zgomotoase. Toţi vorbesc între ei, fiecare discutînd despreceea ce#l interesează. Dacă ai plasa în mijloc un microfon, el arcapta toate aceste sunete nediferenţiate, unele suprapuse pestecelelalte... Dar urec+ea t.i iui este doar un microfon. Dintr#o dată, tu+otărăşti că te interesează doar ceea ce discută cu -. &uvintelecelorlalţi, &, D, 4 şi aşa mai departe, sînt lăsate undeva departe,

într#o beznă sonoră, de unde nu mai apar decît ca simple zgomotede fond, şi tu auzi, efectiv, doar conversaţia dintre şi -. şadar,auzul nostru are proprietăţi selective. sta#i foarte important. 1ăapel, $ariana, la aceste proprietăţi...$ariana se ridică de pe scaun, adăugă o porţie suplimentară devată în urec+i.) $ulţumesc pentru lecţie, 8eorge. ! să încerc s#o pun înaplicare

(3. vorbe... vorbe... vorbe...Ta*atoarea ridică, surprinsă, oc+ii şi o privi. De fapt, $ariana eraobişnuită cu asta. /tia bine că vocea ei, amintind de scîrţîitul uneiuşi de garaj cu balamalele neunse, nu avea nimic muzical.) &e bilet aţi dorit ' întrebă ta*atoarea, numai pentru că nu#şicredea urec+ilor că un asemenea glas ar putea e*ista şi voia să#lmai asculte odată.

) De treizeci.



$ariana îşi luă biletul, şi se aşeză pe un scaun. Tramvaiul eraaproape gol. %e bănci erau instalate vreo şase persoane, bărbaţi şi

femei.0ruitul greoi al ve+icolului îi pătrundea dureros în conştiinţă. Dintoate direcţiile, din universul +ipersonor care o înconjura cu atîtafrenezie de o bucată de vreme, se auzeau bufnituri, bătăi de inimă,voci suprapuse, paşi, rotile tramvaiului, uşi înc+ise şi desc+ise.$ariana încercă să pună în aplicare sfaturile doctorului 8eorgeSimu " să#şi concentreze atenţia asupra unuia singur din acestevariate zgomote şi, în acest fel, să le respingă pe celelalte undeva,

în întuneric.) Dragă, aşa nu mai poate merge, spuse o voce în şoaptă, carerăsuna ca un megafon în urec+ea $arianei.) /i atunci, care#i soluţia, după tine ') 4 greu de g+icit ') 2ucrurile astea nu se discută în tramvai.$ariana se simţi jenată. &ei doi care se certau vorbeau

în şoaptă, aşa încît era greu să diferenţiezi bărbatul de femeie. Dar ise părea atît de indiscret că era obligată să asculte toate acestediscuţii intime Deocamdată, totuşi, repurtase un succes " izbutise cu mult mailesne decît ar fi crezut să#şi fi*eze atenţia asupra unuia singur dinnenumăratele sunete care o asaltau şi să le alunge pe celelalteundeva înapoi, pe un plan secundar.2a staţia următoare, se urcă în tramvai încă o jumătate de duzinăde oameni, şi atacul la poarta urec+ilor $arianei se înteţi.

încercă fără succes să diferenţieze o convorbire neinteresantă, care

să nu#i dea impresia că trage cu urec+ea. Dar, ca un făcut, discuţiilese purtau în jurul unor probleme majore.) Nu cred că faci bine dacă#ţi dai demisia, spunea o voce gravă.)jDar nu mai pot suporta Sînt disperat îi răspundeainterlocutorul.$ariana trecu la o altă voce.) /i i#am spus " dragă, asta e ultima oară cînd îng+it aşa ceva.) /i el '



) 4l nu mi#a răspuns. %arcă putea să mai zică ceva '$ariana zîmbi în sinea ei şi încercă să sc+imbe din nou

direcţia de ascultare. 9emarcă totodată cu surprindere că începusesă#i devină din ce în ce mai lesne să diferenţieze sunetele sosite laurec+e, să le selecţioneze, asemenea unui aparat de radio.Deodată, o voce bărbătească vorbi în şoaptă, fără să#şi poatăascunde infle*iunile grave ") %lanul merge. Dar... ştiu eu... să#i dăm drumul c+iar deseară ') Oi#e frică ' întrebă o altă voce, tot în şoaptă, pu#nînd în acestecuvinte un ton de oarecare dispreţ.

) ş, nu Dar... nu sînt riscuri prea mari ') Ssst 3orbeşte mai încet, 8ică ) Nu ne aude nimeni. Sîntem singuri aici. /i pe urmă, stăm cu faţala geam. 4 bine ') Nu face pe deşteptul. Trebuie să te înveţi să fii prudent, c+iaratunci cînd ţi se pare că nimeni n#ar putea să te surprindă.) -ine, bine... Spune, cum facem ') Ne vedem la nouă. %înă atunci, liber. încearcă să dormi cevadupă masă. %rinde bine. /i... nici un cuvînt ) Stai, stai. &e iau cu mine ') Nimic. 3ii cu mîinile în buzunar. &lar ') 0nde ') :n colţ la cofetărie. Nu uita, la B fi*.Toate zgomotele parazite dispăruseră parcă, într#atît $ariana îşiaţintise atenţia asupra acestei e*traordinare discuţii. cum, cîndcele două persoane misterioase tăceau, din nou reveneau pe plandominant uruitul tramvaiului, croncănitul unor voci anonime,

contracţiile a vreo zece corduri şi tuşea manipulantului.$ariana încercă să localizeze, dintre oamenii ce se aflau în jurul ei,pe cei doi bărbaţi care avuseseră convorbirea. 4ra imposibil caaceştia sa se afle în apropierea ei imediată. &îţiva călători stăteau

în picioare, alţii aşezaţi pe scaune, dar nici o perec+e nu se găsea în situaţia izolată care rezulta din cuvintele lor.$ariana se răsuci pe scaun, privind în spatele ei. %e platforma de laurcare se aflau trei oameni. 0nul, suit evident la ultima staţie, îşi



plătea tocmai biletul. &eilalţi doi, întorşi cu spatele, priveau pegeam. şadar, aceştia erau întreruperea convorbirii lor fusese

datorită, fireşte, apariţiei celui de#al treilea. 1aţa unuia din ei, un omscund şi grăsuţ, nu era de loc vizibilă. &elălalt, mai înalt, era astfelsituat, încît doctoriţa Negreanu izbuti să#i vadă profilul. 4ra o figurăine*presivă, cu sprîncene blonde, o mustăcioară filiformă şi oc+imici, înguşti. &,i şi celălalt, era îmbrăcat destul de îngrijit, fiecarepurtînd un pardesiu cenuşiu.!mul înalt se răsuci şi privi cercetător în jurul său, ca şi cum ar ficăutat ceva. $ariana se întoarse brusc şi se aşeză pe locul ei,

cuminte, aşteptînd cu nerăbdare reluarea discuţiei de adineaori. &evoiau să facă cei doi ' %lanuiau într#adevăr o fărădelege, aşa cumpărea la prima vedere ') &ine era ' îl cunoşti '$ariana recunoscu imediat una din voci şi se con#centră asupra ei.) ş 0n oarecare. S#a dus în faţă. cum nu mai c nimeni înspatele nostru.) 4i, ce zici ' $erită ' continuă vocea gravă.) scultă, dacă ştiam că eşti o baligă, nu te luam în combinaţie.(es de aici cel puţin o sută de bătrîne de om. 4 bine ') Sau cinci ani ') $ă 8ică, mi#e milă de tine. Nu mă şpili la cap... După ceterminăm, îţi spun, n#am treabă cu nimeni ) -ine, bine.3ocea mai gravă părea convinsă. &elălalt insistă ") 4 simplu ca bună ziua. N#are ce să meargă prost. NiciDumnezeu din cer nu ne poate prinde... şa un plan...

) 2asă#l pe Dumnezeu, zise turburat glasul grav.) tunci nici dracul. $ă 8ică, bate#n lemn./i în urec+ea $arianei, pătrunseră acum cîteva zgomote clare, careerau într#adevăr produse de atingerea cu degetul a şipcilor de lemnde la fereastra vagonului. 6Draga mea, îşi spuse doctoriţa, ai aflatun lucru îngrozitor. =ştia doi se pregătesc de ceva necurat. !spargere, probabil. %entru astă#seară Trebuie să intervin Darcum ' 4u singură...7



Dacă aş striga acum în vagon ' ! clipă, $ariana îşi imagină scena,apoi renunţă imediat. 6Nu, asta ar fi ridicol şi în plus nimeni nu m#ar

crede. $#aş face de rîs, iar cei doi ar dispare binişor. Să#i urmăresccînd coboară ' 4 singura soluţie... Deşi n#am nici un c+ef. Dar...&erule, ce mi#a trebuit auzul ăsta e*acerbat ' 4u şi detectivă 7! clipă se gîndi " ce#ar face acum eroul preferat al gat+ei &+ristie,detectivul %oirot' Se ridică de pe scaun şi rămase acolo,ne+otărîtă, aşteptînd reluarea convorbirii şi pîndind cu coadaoc+iului platforma din urmă. &ei doi rămăseseră în aceeaşi poziţie

în care#i văzuse data trecută, şi din nou nu izbuti să zărească figura

celui mai scund dintre ei. &are dintre ei era 8ică, omul cu glasulgrav şi cu teama în suflet ') scultă, 2ac+e, nu e mai bine la tinic+igiu, în faţă ' întrebă 8ică.&elălalt păru mirat.) &e tinic+igiu ') =la de lîngă cofetărie.) Nu fi fraier. 2a cofetărie e cel mai bine. (ntri şi ceri o prăjitură.) &e prăjitură ') Nu fi tîmpit !rice prăjitură. &ataif, violetă, pricomigdală sau cevrei tu. Te aşezi şi o mănînci, încet, încet. Nu te grăbeşti. (a#ţi unziar, citeşte...) &e să... ') scultă bă, să nu mă întrebi ce ziar să iei sau cc să citeşti, că temardesc.) Nu, mă 2ac+e, voiam să te întreb, tu cînd vii ') Tot atunci, cel mult peste cinci minute. &înd ma vezi că am intrat,faci plata şi ieşi imediat. 3in şi eu după tine. 4 bine '

3ocea gravă oftă imperceptibil.) 4 în clar, răspunse omul.) @ai jos Tramvaiul ajunsese în staţie şi desc+isese uşa. &ei doi coborîrărepede pe la spate. 0n scîrţîit strident însoţi mersul unuia din ei.$ariana fu cuprinsă de panică. %lecaseră Se aruncă şi ea spreuşa din spate, cea mai apropiată, dar cîţiva oameni începuseră săurce. 3oi să#şi croiască loc.



) (a te uită, pe aici e urcarea, tovarăşă ) Nu împinge aşa, cucoană

$ariana încercă disperată să dea la o parte o femeie grasă caretocmai se afla pe scară, fără alt efect decît acela de a stîrniilaritatea pasagerilor.) stat pînă acum pe scaun şi aici se grăbeşte zise unul.) Stai, madam, să urc eu spuse calm femeia grasă, care puse cuautoritate un picior pe platformă şi, gîfîind, trase după el tot restulcorpului.Strecurîndu#se într#o parte, $ariana ajunse pe scară tocmai cînd

tramvaiul se punea în mişcare. :şi pierdu ec+ilibrul şi căzu petrotuar, în patru labe. &ineva o ajută să se ridice, dar oc+elarii îialunecaseră pe jos. în jurul ei se agitau vagi siluete, greu deidentificat şi se auzea un enorm vacarm.) !c+elarii şopti $ariana, ruşinată, căutînd spre pavaj în modinutil, pentru că nu putea distinge nimic clar.

în aceeaşi clipă, deosebi vocea gravă, uşor identificabilă care )undeva, departe, pentru că abia izbutea să distingă cuvintele )spunea ") -ine, 2ac+e, am înţeles. 2a revedere &ineva îi întinse oc+elarii. 0na din sticle era spartă. $ariana şi#ipuse pe nas, se uită în jurul ei. uzi un scîrţîit ascuţit de pantofi şi#şi

îndreptă privirea în acea direcţie. 2a vreo treizeci de paşi depărtarezări o clipă silueta unuia din cei doi indivizi, care se îndepărta rapid,dînd colţul. între $ariana şi persoana respectivă circula o masă deoameni. $ariana se năpusti într#acolo, izbindu#se de trecători,

împiedicîndu#se de g+eretele de răcoritoare. îşi dădu seama că nu

mai era posibil să#i urmărească şi, disperată, lansă un strigătabsurd ") jutor jutor &îţiva oameni se opriră în loc, miraţi. 0n miliţian, care trecea

întîmplător pe stradă, se apropie.) &e s#a întîmplat ' întrebă el.) colo Doi răufăcători ) 0nde '



$ariana lăsă mîna în jos, descurajată.) Nu ştiu. u dispărut

) &ine au dispărut ' întrebă miliţianul, răbdător.) Nu ştiu. Nişte răufăcători.) 3reţi să vă plîngeţi ' Scrieţi o reclamaţie 'Doctoriţa Negreanu răspunse, încurcată ") Nu, de fapt, nu am de ce să mă plîng. Nu mi s#a furat nimic.

în jurul lor, se adunaseră cîţiva gură#cască, care urmăreau cuatenţie cuvintele sc+imbate, ce păreau să aparţină unui dialog dinteatrul absurd.

) Nu înţeleg, recunoscu sincer miliţianul. Sînt de părere să nu mairămînem aici, adăugă el.%orniră împreună, iar $ariana făcu un scurt rezumat al celor auzite.) :n cazul acesta, este cu totul altceva. %ropun să vă conduc lasecţia de miliţie, pentru ca să se poată lua măsuri. 4u, ştiţi, nuaparţin acestui raion.2a secţia de miliţie fu ascultată cu atenţie. După ce termină devorbit, miliţianul de serviciu oftă din greu, privind melancolic vîrfulcreionului cu care notase datele comunicate.) Da, rezultă că se pune la cale ceva necurat. Dar, din nefericire,aveţi atît de puţine detalii... &um arătau cei doi indivizi '$ariana îl descrise pe cel mai înalt, apoi arătă că pe celălalt nuizbutise să#l vadă decît din spate.) 0nul din ei, adăugă ea, avea o voce gravă, de bas.) (ată un detaliu util. &are din ei ' 8ică sau 2ac+e ') Nu ştiu, pentru ca nu i#am văzut cînd vorbeau.) &um asta '

) $ă aflam la vreo cinci metri depărtare, în tramvai. Stăteam întoarsă cu spatele la ei.) -ine, dar n#o să mă faceţi să cred că cei doi răufăcători răcneautot ce mi#aţi povestit.) , nu, dar... am auzit totuşi.$iliţianul se opri cu creionul în aer, o privi atent, apoi frunzări dinnou buletinul ei de identitate.



) Sînteţi medic, după cîte văd, zise el, ca şi cum nu i#ar fi venit săcreadă. Nu înţeleg " cum aţi putut auzi...

$ariana îng+iţi în sec. %entru a fi considerată că este în toateminţile, se cuvenea să dea cîteva e*plicaţii. (ar e*plicaţiile erautocmai elementele cele mai neverosimile.) 4u am un auz foarte bun, zise ea, încercînd să readucă lucrurilela normal.$iliţianul o aţinti din nou lung cu privirea.6$i#am pierdut vremea cu o nebună7 spunea, limpede, aceastăprivire.

) 0ite, zise $ariana, în camera de alături vorbesc doi bărbaţi. 0nuldin ei a spus adineaori " 61ii bun şi dă#mi dosarul ioanei7.$iliţianul o privi neîncrezător, apoi se ridică, se îndreptă spre uşă,ieşi din cameră. %este un minut reapăru, însoţit de alţi doi colegi.Tustrei o priviră ca pe un fenomen. $iliţianul care luase notele tuşi,

încurcat.) :ntr#adevăr, recunoscu el. ţi auzit bine.) veţi un microfon în urec+e ' întrebă cineva.) Nu, aşa aud eu...&ei trei se uitară unul la altul.) Ne permiteţi sa ne convingem ') 3ă rog 0nul din miliţieni se deplasă în camera vecină. După o clipă,reapăru.) ţi auzit ce număr am spus ') 0n milion trei sute de mii două sute zece, zise $ariana.) 4*act zise el, uimit.

) -ine, +otărî primul miliţian. 3om ţine seama de cele ce ne#aţicomunicat. Din nefericire, sînt date mult prea puţine. 2a nevoie, osă vă c+emăm.$ariana clipi.) Dar n#aveţi de gînd să interveniţi, să împiedicaţi aceastăfărădelege '$iliţianul dădu din umeri.) 3ă vom c+ema cînd va fi cazul, zise el, puţin plictisit.



Doctoriţa Negreanu ieşi furioasă. 6sta era culmea se gîndi ea. (ndefinitiv, cîte cofetării sînt în -ucureşti ' Treizeci, cincizeci, o sută '

Dar cîte din aceste cofetării au alături de ele un tinic+igiu " una, celmult două, nu#i aşa ' /i atunci, ce mare lucru să pui acolo cîţivaoameni care să supraveg+eze '7$ariana se duse acasă, luă cartea de telefon şi o răsfoi rapid.&ofetării Nici măcar nu e complicat. Nu erau atît de multe încît săte sperii. Deci, se putea face (n aceeaşi clipă, îi veni o idee. $ariana era o persoană căreia îngeneral îi veneau foarte multe idei. 0ltima era cea mai năstruşnică "

6(n definitiv ce#ar fi dacă aş face#o c+iar cu '7 %rivi cartea gat+eilăsată ieri pe noptieră şi zîmbi, îneîntată de propria ei idee.%use mîna pe telefon, ridică receptorul. 0n vaiet de sirenă îi răsună

în timpan. %use repede receptorul la loc, îşi înfundă urec+ea cu unstrat de vată şi apoi formă numărul primei cofetării.) &ofetăria lăuta răspunse o voce.) Nu vă supăraţi, zise $ariana, nu aveţi lîngă cofetăriadumneavoastră un tinic+igiu ') 0n ce ' întrebă cu mare mirare vocea din cofetărie.) 0n ti#ni#c+i#giu strigă $ariana. 3ecinul dumneavoastră ) Noi nu reparăm torturi, tovarăşe ?drang $ariana oftă şi formă cel de#al doilea număr......După o jumătate de ceas, pe lista ei se afla o singură cofetărielîngă care e*ista şi un tinic+igiu. cesta să fi fost locul întîlnirii ' $aierau multe alte posibilităţi " de pildă, ca vreun interlocutor plictisit sănu fi vrut să recunoască vecinătatea tinic+igiului, temîndu#se

pesemne să nu fie rugat să#l c+eme C sau ca unele cofetării să nufie trecute în cartea de telefon, sau ca tinic+igiul să fi avut doarlocuinţa acolo, alături, fără ca salariaţii cofetăriei respective să#icunoască meseria.

în tot cazul, ăsta era rezultatul. $ariana îşi privi ceasul, +otărî că avenit vremea să se aşeze la masă, împreună cu părinţii ei, care oaşteptau, miraţi de abundenţa convorbirilor telefonice.



în timpul mesei, zgomotele barbare ale cuţitelor şi furculiţelorsemănau cu tot atîtea lovituri de ciocan la forje. $işcarea

ma*ilarelor dădea în urec+i zgomotul unei mori cu apă în plinăactivitate. $ariana e*pedie cît mai repede ritualul digestiv, spresupărarea mamei sale care consideră că asta însemna că mîncareagătită cu propriile ei mîini nu#i era pe plac. poi, se retrase încamera ei, să#şi facă un mic plan.HAA ) Nu căutaţi eroul 0şor de spus " să#ţi faci un plan. Dar dacă n#ai aproape nimic pe

care să te bazezi ' $ariana îşi fră#mînta mintea în toate c+ipurile şi+otărî, pînă la sfîrşit, să se orienteze la faţa locului. 3a vedea atuncice este de făcut.

$. a au#i cu ade*ărat) Dragul meu Patson, dar aceasta este elementar 4lementarQ,dear Patson ) $aestre S+erloc>, scîrţîitul pantofilor lui 2ac+e ar putea constituiun indiciu preţios, nu#i aşa '

) rma cea mai preţioasă a detectivului, dragul meu Patson, estededucţia

întrerupînd acest dialog imaginar, $ariana se îndreptă sprefereastră, o desc+ise larg. %rivi în susul şi în josul străzii. !ameninormali circulau pe o stradă normală, sc+imbînd între ei cuvintenormale.Numai ea auzea acum, dintr#o dată, o sumedenie de suneteneobişnuite care nu ajungeau la urec+ile muritorilor de rînd.

&e spunea 8eorge ' se întrebă ea, visînd. 0ltrasunete... r trebuisă#şi radă barba. r întineri. 4u aud ultrasunete '... &iudat. paratulnostru auditiv nu este astfel construit încît să audă ultrasunetele.Dar totuşi, ce sînt ultrasunetele decît tot nişte vibraţii ale aerului '3ibraţii cu o frecvenţă mai mare decît a sunetelor audibile de om.

tîta tot. /i, de altfel, ceea ce pentru om e ultrasunet, pentru cîine şipăsări este sunet toată ziua. 6&azul tău este foarte ciudat 7 -unulmeu 8eorge ..,



tunci, poate că scîrţîitul pantofilor unuia din cei doi indivizi dintramvai era un ultrasunet ' vea un timbru atît de înalt, încît părea

destul de probabil că oamenii cu un auz normal Nu#l sesizau. /i,lucrul cel mai important " nici 2ac+e nu#şi dădea seama că propriiilui pantofi îl trădau.$ariana se întoarse de la fereastră şi privi interiorul odăii, careacum îi păru întunecos, după năvalnica lumină de afară. %e măsuţadin mijloc, pe pat, se aflau aruncate la întîmplare vreo zece cărţi.0n roman recent zăcea desc+is la primele pagini, cu faţa în jos, deparcă i#ar fi fost ruşine de vecinătatea sa imediată, oferită de un

gros volum de criminalistică. Sub o pernă, se zărea o jumătate dincoperta colorată în toate culorile curcubeului a unei cărţi de buzunar în limba franceză. ! carte de vizită înfiptă în c+ip de semn se înfrupta din versurile lui 3erlaine, suspinînd pesemne lung alături deviorile toamnei. 0zate, două volume stăteau pe măsuţă, înfrăţite "4llerQ Wueen şi gat+a &+ristie.8ustul eclectic al $arianei Negreanu avusese în după#amiazaaceasta prilejul să se manifesteze din plin. Doctoriţa avu o ezitare "să se înapoieze în refugiul paginilor tipărite, sau să#şi lase auzulpătruns de miile de sunete care#i ajungeau aici, la fereastră, dintoate direcţiile ' Din văzdu+, ciripitul ultrasonic al păsărilor îi umpleaauzul. Dar şi de pe sol, cîteva insecte păreau că sc+imbă cîte ovorbă în graiul lor, ţîrîituri scurte şi pătrunzătoare.Deodată, $ariana auzi glasuri omeneşti. în afara vocilor carediscutau pe stradă, la urec+ea ei ajunse, slabă dar desluşită, o vocecu un timbru e*trem de înalt, aşa cum nu crezuse vreodată că arputea vorbi un om. Nu înţelese ce spunea şi îşi încordă auzul. !

nouă frază ajunsă la ea, dar nici de data aceasta nu izbuti să înţeleagă ceva.4ra o limbă necunoscută " vocalele se înşiruiau una după alta,melodioase C aveai impresia că frazele erau de#a dreptul cîntate.9ar de tot, între numeroasele vocale apărea cîte o consoană, carepărea că doreşte doar să scoată în evidenţă un cuvînt.



$ariana privi în jurul ei, intrigată. Să fi fost vocea unuia din trecătoriide pe stradă ' Dar ce limbă misterioasă putea să fie aceasta ' /i

cine era posesorul unui asemenea glas bizar 'Toţi trecătorii erau oameni pe care îi cunoştea fie de aproape, fie dinvedere " vecini de stradă. Nici unul din ei nu putea să fi rostit acestecuvinte.

tunci ' $ariana, din ce în ce mai intrigată, privi în sus. &erul erasenin, nici un nour nu umbrea suprafaţa pămîntului. După o pauză,glasurile misterioase îşi reluară discuţia lor polivocalică. eioua,părea să spună unul. ueia, părea să răspundă celălalt. &a într#un

joc absurd de copii.! pasăre zbura undeva sus de tot pe cer, vizibilă ca un punctnegru. ! pasăre care să vorbească ' sta numai în basm. Dar era

într#adevăr o pasăre ' $ariana îşi încordă vederea. %unctul negrupărea că rămîne destul de fi* deasupra capului ei. ! pasăre careplanează '$ariana alergă repede în cameră, căută înfrigurată într#un sertarbinoclul de cîmp şi, spre surprinderea ei, îl găsi imediat.(eşi repede la fereastră, îşi îndreptă instrumentul spre cer şi începusă caute. în cîmpul de vedere se ivi brusc punctul negru. 4ra destulde neclar. $anevră mecanismul de punere la punct al binocluluipînă cînd, din desenul confuz, se ivi o siluetă clară.$ariana respiră scurt şi, de surpriză, fu pe punctul de a scăpabinoclul din mînă.0ndeva, departe, la zeci de mii de metri înălţime poate, se vedea,

în instrumentul ei, o navă cosmică %ărea culcată în aer, cu siluetacaracteristică a unui proiectil, cu părţi strălucitoare şi altele negre.

$ariana încercă să#şi dea seama dacă nava cosmică ce pluteanemişcată în cer deasupra -ucureştiului se asemăna cu aceeamisterios dispărută din poiana $unţilor puseni. Nu reuşi " detaliilenu se vedeau bine, la această distanţă.Deodată, nava începu să se mişte. Se micşoră, o porniperpendicular faţă de direcţia străzii şi dispăru din raza vizuală a$arianei. (n acelaşi timp, brusc, convorbirile ciudate încetară.



$ariana îşi îndepărtă încet binoclul de la oc+i. şteptă încă multăvreme, dar vocile nu mai reveniră. poi, intră în cameră şi se aşeză

gînditoare pe un fotoliu. 1usese oare o iluzie vizuală şi auditivă '%ata de pe cer, nava, era una din cele care circulau în ultimul timpneîncetat în jurul pămîntului, lansate de pe numeroaselecosmodroame, sau un ve+icul venit din alte lumi '&eea ce auzise erau ultrasunete emise de navă, constituindsistemul lor de comunicare '&ine ar putea şti '$ariana oftă şi luă iar în mînă una din cărţi. încercă zadarnic să

citească.

$I. "area a*entură a "arianeinegreanu

!ra opt şi un sfert.$ariana îşi controla ceasul minuscul de la mînă cu pendulabătrînească din +ol " e*actC 4ra momentul să plece

Se urcă în tramvai, se aşeză pe un scaun şi fu atît de absorbită înpropriile ei gînduri, încît conversaţiile care înfloreau în jurul ei se#scurseră pe deasupra conştiinţei sale.&ofetăria era mică, aşezată la întretăierea a două străzi. $ariana seplimbă, încet, privind de jur împrejurul ei. 2a tinic+igerie oblonul eratras. în vitrină, se zăreau cîteva robinete defecte, fragmente dintuburi de canalizare, trei broaşte de uşi, două balamalestrălucitoare, mai multe mănunc+iuri de c+ei. înăuntru, nu era )evident ) nimeni.

lături, în vitrina cofetăriei, patru g+ivece cu flori atinse de oincurabilă anemie şi două fotografii mari, una înfăţişînd un căţelmelancolic, iar cealaltă o vază de ceramică.$ariana îşi privi ceasul " nouă fără un sfert. îşi compuse o figurănevinovată şi intră în cofetărie.) &e doriţi ' întrebă o vînzătoare plictisită.) !... o cafea, zise $ariana, aşezîndu#se la masă.

proape imediat după aceea, în cofetărie pătrunse un



individ grăsuţ, de statură mijlocie. 1ără să scoată nici o vorbă, seapropie de galantarul frigorific, arătă spre o violetă şi, cu gravitate,

se îndreptă spre o masă din fundul sălii, purtînd ca pe un trofeuprăjitura aleasă.$ariana îl privi, emoţionată, în timp ce inima îi bătea tare. şadar,primul venise cesta trebuia să fie 8ică. vea o figură de gurmand" buze mari, groase, un nas cu rădăcina solid implantată, sprîncenestufoase, îşi înfipse cu +otărîre linguriţa în cremă, decapitîndvioleta. Se lăsă apoi pe spate satisfăcut şi îng+iţi lent, ca să#şiprelungească plăcerea.

&afeaua $arianei nu era încă gata. Scotoci prin poşetă, scoase ooglindă, se privi lung în refle*ia ei, ca să#şi facă de lucru şi, cucoada oc+iului, se uită spre 8ică. cesta ajunsese la jumătateavioletei şi, în timp ce despica cu atenţie cîte o feliuţă din prăjitură, îşiaruncă privirea spre uşă. Nu direct, ci aşa, ca omul care n#are marelucru de făcut şi care ar fi fericit să apară vreo cunoştinţă cu care sămai sc+imbe cîteva cuvinte.) &afeaua dumneavoastră tună o voce în apropierea ei.$ariana tresări, îşi trase ceşcuţa în faţă, aprecie aroma şi apoi sorbipuţin. uzi simultan zgomotul unei cascade imense, ceva genNiagara şi#şi dădu seama că ea era vinovată. Se uită pe furiş sprenumitul 8ică care, avînd un auz normal, nu fusese surprins dezgomot şi termina, tocmai, ultima îmbucătură din violetă.

îşi şterse gura cu batista, sorbi pînă în fund pa+arul cu apă rece dinfaţa lui, apoi scoase din buzunar un ziar şi începu să citească,

îngîndurat.$ariana îşi consultă din nou ceasul de la mînă. Se făcuse ora nouă.

oum, dintr#o clipă într#alta, trebuia să apară celălalt. îşi duse din nou ceşcuţa la buze şi încremeni cu ea în mînă. 0nstrident scîrţîit de pantofi îi ajunse în urec+i. 0şa cofetăriei sedesc+isese încet şi în pragul ei se ivise... celălalt. &el care senumea 2ac+e. %e acesta îl cunoştea bine " un om înalt, cu o figurătotal nee*presivă, cu mustăcioara subţire... îmbrăcat în acelaşipardesiu cenuşiu de acum cîteva ore.



$ariana îşi reveni şi apropie repede ceaşca de buzele sale, încercînd să rămînă cît mai multă vreme cu ea la gură, cu impresia

că în acest fel cel puţin o parte a figurii sale va fi mascată. După cebărbatul înalt cercetă cu privirea ocupanţii cofetăriei, trecînd repedepeste figura neinteresantă a femeii şi întîrziind puţin asupra celei aprietenului său, fără a sc+iţa nici un semn de salut sau derecunoaştere, intră în încăpere şi se apropie, cu paşi nonşalanţi, degalantar.64 tare 7 îşi zise $ariana, admirativă.!mul îşi alese o prăjitură cu frişcă, se retrase cu ea la o masă lîngă

fereastră şi începu să o mănînce, încet.6cum, îşi spuse $ariana, trebuie să mă +otărăsc. &e fac ' Dacăplec o dată cu ei, bate la oc+i. Dacă las să treacă puţin timp, riscsă#i pierd pentru totdeauna. ! singură soluţie " să plec înaintea lor 1ormidabil 2a asta nu s#ar fi gîndit nici măcar %oirot ...7

îşi îndreptă, grăbită, mîna spre poşetă şi, fireşte, răsturnă ceaşcade cafea. Trebuia să se aştepte la asta. încă de mică, mama îispusese că este neîndemînatecă şi, de atunci, nu izbutise să#idovedească contrariul.Din fericire, în ceaşcă nu mai rămăsese decît pe fund puţin lic+idnegricios, care se scurse, conştiincios, peste fusta ei de tergal.%entru moment, toate preocupările ei detective fură trecute în planulal doilea. Se ridică în picioare şi încercă să se şteargă cu unşerveţel.) Nu face nimic, nu vă necăjiţi, auzi ea o voce bine cunoscută.(ese cu apă 3orbise omul înalt, 2ac+e, care o privea amuzat, în timp ce#şi gusta

cu o lentoare e*asperantă prăjitura.$ariana Negreanu zîmbi fals în c+ip de mulţumire către omul carevoia s#o consoleze, apoi se îndreptă spre tejg+ea, ca să#şiplătească consumaţia. (n acest timp, uşa cofetăriei se desc+ise dinnou şi intrară trei persoane. $ariana le privi, fascinată. 0n tînărfoarte timid, o fată probabil în ultima clasă de liceu şi un bărbat întredouă vîrste.) 2uăm o îng+eţată ' propuse băiatul timid.



1ata strîmbă din nas.) tunci... luăm o mascotă '

1ata dădu din cap, pradă unei muţenii afectate.Se aşezară amîndoi la o masă. -ărbatul între două vîrste, îmbrăcatfoarte elegant, se uită curios prin cofetărie, apoi se îndreptă cătregalantar şi comandă o savarină.&u regret, $ariana constată că nu mai avea ce face " trebuia săplece. în orice caz, cu lumea asta care invadase cofetăria, cei doinu mai puteau face nimic acolo. $ariana crezuse că vor comunica

între ei, dar acum asta nu mai era posibil. Trebuiau să iasă cît mai

repede, pentru ca să#şi pună planurile ) oricare ar fi fost ele ) :naplicare. încetinindu#şi mişcările cît putea mai mult, doctoriţa părăsi cofetăriaşi întîrzie o clipă la vitrină. Suficient ca să#l vadă pe primul bărbat,acela scund, care intrase în cofetărie imediat după dînsa ) 8ică )plătind consumaţia la rîndul său. %rin urmare, flerul ei o sfătuisebine " plecase la timp.$ariana se uită în jurul său. &ofetăria era situată la întretăierea adouă străzi. %e diagonală, în colţul opus, se afla o tutungerie. !tutungerie cu telefon public %erfectTraversă repede strada şi intră la tutungerie. (ntroduse o monecfă înaparat, ridică receptorul şi aşteptă, cu faţa spre cofetărie. &a oironie, tonul veni imediat, dar $ariana oftă ca şi cum în receptor nus#ar fi auzit nimic şi privi încordată pe fereastră.

în sfîrşit, uşa cofetăriei se desc+ise şi ieşi 8ică, se opri în prag,respiră o dată adînc, apoi privi cu grijă în toate direcţiile.6Sînt prudenţi7 şopti $ariana în sinea ei.

) Nu vine tonul ' întrebă binevoitor tutungiul.) Nu vine... zise $ariana, surprinsă.) :nc+ideţi aparatul şi mai introduceţi o dată moneda, o sfătuibinevoitor omul. %robabil că nu a făcut contact...) $ulţumesc, zise $ariana, blestemîndu#H în gînd.

înc+ise aparatul, luă moneda, o băgă din nou în fanta îngustă, ridică receptorul şi#şi întoarse iar oc+ii, repede, spre stradă.!mul dispăruse



Doctoriţa începu să#şi facă amare reproşuri. %robabil că şi celălaltieşise şi plecase. cum, du#te de caută acul în carul cu fîn. %use

receptorul în furcă, neglijînd să mai ia moneda, şi împinse clanţauşii. în acelaşi timp, cineva o trăgea dinafară " şi $ariana se trezinas în nas cu 8ică.

cesta se feri, galant, făcîndu#i loc. $ariana rămase locului o clipă,descumpănită, apoi ieşi şi se pomeni pe trotuar, fără să ştie ce arede făcut. Nu putea rămîne în nici un caz în apropierea uşii debituluide tutun, şi de aceea făcu cîţiva paşi de#a lungul străzii. 2a timp,pentru ca să#l vadă pe individul înalt ) 2ac+e ) ieşind şi el din

cofetărie, însoţit de scîrţîitul acut al pantofilor săi.2ac+e privi de jur împrejur, căutîndu#H pe complicele său. înaceeaşi clipă, acesta ieşi grăbit din tutungerie şi apoi, scăzîndu#şibrusc viteza de translaţie, porni pe stradă, în direcţia lui 2ac+e,fluierînd.2ac+e o luă înainte, mergînd foarte încet, iar pe trotuarul opus 8ică

îl urmă, la o distanţă de vreo douăzeci de metri, aparent nepăsător,dar urmărind foarte atent mişcările complicelui său.$ariana aşteptă cîteva secunde, încă, pentru ca cei doi să se

îndepărteze. De altfel ) :şi spuse ea ) pînă acum totul a mersperfect " cu toate incidentele neprevăzute ) vărsarea cafelei şi

întîlnirea nas în nas la uşa debitului ) nu am fost remarcată Se pregăti să#i urmeze şi se întreba tocmai pe ce parte a trotuaruluis#o pornească " pe dreapta, după 2ac+e, pe stînga, după 8ică sau) poate ) pe partea carosabilă, în mijlocul străzii, cînd dincofetărie ieşi bărbatul de vîrstă mijlocie, îmbrăcat în +aine elegante) cel ce intrase adineaori o dată cu tinerii.

$ariana era gata să#l ignoreze, cînd observă o manevră nefirească.!mul se uită cu prudenţă în dreapta şi în stînga, prinse în privirisilueta înaltă a lui 2ac+e şi, mergînd mai mult pe lîngă ziduri,oprindu#se din cînd în cînd la uşile caselor sau pe după stîlpi,

începu să#l urmărească. proape mecanic, $ariana se luă după el, în timp ce în mintea sase formă un plan imediat. %rin urmare, miliţia cercetase cazul şitrimisese, totuşi, omul ei şadar, nu voiseră să#i spună, pur şi



simplu Doctoriţa se simţi jignită. /i acum, ea ce rost mai aveaaici ' Se fră#mîntase degeaba, în toată după#amiaza asta. !amenii

miliţiei se pricep mai bine să#i prindă pe delicvenţi decît $arianaNegreanu, de profesiune medic.! clipă, ezită. &itise prea multe romane poliţiste, ca să nu aibă o viecuriozitate. 3oia să vadă cum va decurge urmărirea. 4ra prima dată

în viaţă, nu#i aşa ' /i pe urmă, avea un fel de satisfacţie secretă "miliţianul în civil nu o observase. 9euşise să se strecoare pe subnasul său %orni încet pe stradă, în urma formaţiei alcătuite din cei trei bărbaţi,

mergînd nepăsătoare, ca o persoană care se plimbă. 2uminile seaprinseseră de mult pe străzi, şi umbra ei prinsese obiceiul de aapare brusc înaintea ei, sau de a se strecura în spatele ei, dupătoane. 9ar de tot, cîte un trecător, grăbit, venea în întîmpinarea lor,preocupat să ajungă cît mai repede acasă, la ai lui.Deodată, omul înalt din faţă ) 2ac+e ) se opri în faţa unei case şi,ca la poruncă, întregul pluton făcu un 6stop7 impecabil. $ariana seopri şi ea, întrebîn#du#se ce are de făcut. 8ică, de vizavi, seprefăcea că trebuie să#şi aprindă o ţigară. &el de la miliţie, sprijinitde un stîlp, îşi înc+eia şireturile de la pantof.6Nu fumez, şi n#am şireturi la pantof7 constată trist $ariana. Sesprijini de zidul casei lîngă care ajunsese şi care, din fericire, segăsea într#o relativă umbră, şi aşteptă.Din casa apropiată auzea, limpede, muzica unui aparat de radiodesc+is şi conversaţia dintre o femeie şi un bărbat. ! auzea tot atîtde aproape ca şi cum ar fi fost înăuntru, cu ei. 1emeia spunea ") Să pun masa '

) Nu, mai stai, răspundea bărbatul, cu vocea puţin răguşită. Nu te#am văzut astăzi toată ziua.1emeia rîse scurt.(n aceeaşi clipă, 2ac+e ;cel mai înalt<, intră în curtea în dreptulcăreia se oprise. $ariana înaintă, dar se opri, imediat, prudentă. înfaţa ei se afla o zonă puternic luminată. %rivi în dreapta şi în stînga,şi +otărî să se pitească după intrarea unui bloc şi să privească deacolo. Se încadră în uşă şi se uită spre curtea în care intrase



2ac+e. 4ra gata să scoată un strigăt de decepţie " nu mai eranimeni pe stradă. %robabil că intraseră cu toţii în curte

$ariana oftă necăjită. 4ra suficient să nu se uite cîteva secunde,pentru ca să se întîmple tocmai lucrurile cele mai interesante.0rmări atentă zgomotele. &îteva scîrţîituri stridente ) paşi făcuţi cumultă prudenţă ) asta era tot ceea ce îi ajungea la urec+e. @otărîsă lase prevederea la o parte şi străbătu calmă spaţiul luminat,felicitîndu#se totuşi pentru că#şi pusese pantofii cu talpă de cauciuc.

junse, în sfîrşit, şi ea în dreptul curţii şi înţelese dintr#o dată pentruce cei trei bărbaţi pătrunseseră înăuntru cu atîta uşurinţă. 4ra vorba

de un teren viran, sau mai bine zis de un fost teren viranactualmente transformat într#o mică grădiniţă, cu bănci şi cu unlocşor cu nisip pentru joaca copiilor.&ei trei bărbaţi dispăruseră, însă. $ariana privi uimită. 0nde puteausă se fi dus ' 0n zgomot de paşi o lămuri " se aflau într#una dincurţile caselor al căror spate dădea spre această grădiniţă. 4steadevărat, erau despărţite de garduri, însă acestea fuseserăconstruite de oameni care nu se temeau de .+oţi. Scunde, cu multesting+ii transversale, păreau făcute anume pentru a fi escaladate.$arianei îi bătea inima tare#tare. %înă acum, nu fusesedescoperită " dar, dacă ar fi sărit şi ea gardul, ar fi putut fi văzută şi,oricum, nu ar mai fi avut nici oscuză. Nimerind în manile bandiţilor... 4 adevărat, eră acolo şi omulmiliţiei...Dilema ei fu de sourtă durată, căci auzi paşi care se apropiaugrăbiţi. Se aşeză repede pe o bancă. 2a timp ca să vadă o siluetăce escalada gărduţul uneia din casele de dincolo de grădiniţă.

!mul se îndrepta grăbit spre stradă cînd o zări, stînd pe bancă, şise opri brusc.$ariana îl e*amină scurt şi#l recunoscu. 4ra bărbatul care ieşiseultimul din cofetărie. Doctoriţa scoase un suspin de uşurare.) 0f zise ea, în şoaptă. &e bine îmi pare că sînteţidumneavoastră !mul în +aine elegante tăcu cîteva clipe.) De unde ştiţi cine sînt eu '



$ariana rîse înfundat.) m dedus Sînt o mare amatoare de povestiri poliţiste. Dar să

nu lungim vorba. &e fac cei doi acolo ' &e pun la cale '!mul de la miliţie o cercetă, neîncrezător ") &ine sînteţi dumneavoastră '$ariana îng+iţi în sec. 4ra normal să fie bănuitor " să creadă că eaeste o iscoadă a spărgătorilor ) pusă acolo să dea semnalul încazul în care s#ar fi petrecut ceva anormal.) 4u... zise ea, îng+iţind din nou un nod, eu sînt aceea care i#amsemnalat miliţiei.

$ariana auzi mîna miliţianului, scotocind prin buzunarul său.) Dumneata ' întrebă el.) Da. 2a început, am crezut că nu m#aţi luat în serios şi am venitsă#i urmăresc eu. %e urmă, v#am văzut pe dumneavoastră şi...4ra ciudată conversaţia asta, noaptea, în grădiniţa abia luminată, lacîţiva metri de cei doi spărgători care intraseră cu gînduri necurate

în curtea vecină. $iliţianul părea că stă pe gînduri.) 3ă duceaţi să c+emaţi ajutoare ' întrebă $ariana.) Da, zise celălalt.6Sînt formidabilă îşi spuse doctoriţa. 8+icesc totul, deduc caS+erloc> @olmes 7) tunci, duceţi#vă repede zise $ariana.) cum nu mai e nevoie, şopti repede miliţianul.$îna lui scotocea în continuare în buzunar, făcînd săse izbească între ele mai multe mici obiecte de metal, al cărorzgomot ajungea, enervant, la urec+ile $arianei.) tunci, ce facem ' întrebă doctoriţa.

) Deocamdată să stăm aici, pe bancă, cîteva clipe, pînă cînd vomfi siguri că... siguri că#i prindem în flagrant delict, înţelegeţi '$ariana dădu repede din cap, în semn că a priceput, deşi se

întreba în sinea sa dacă n#ar fi fost mai bine să c+eme de pe acumajutor şi să#i surprindă, căci oricum erau în flagrant delict, nu, o datăce pătrunseseră într#o curte străină ' Dar probabil că ceea cedelicvenţii făceau acum nu era suficient de convingător.



Se dădu puţin la o parte pe bancă, făcîndu#i loc miliţianului. cestanu observă.

) 2uaţi loc, şopti ea.) $ulţumesc. !bserv mai bine aşa... în meseria noastră, stăm maimult în picioare...$ariana îng+eţă dintr#o dată. %înă acum o secundă, toate frazelefuseseră rostite în şoaptă. 3ocile se aseamănă, atunci cîndcuvintele sînt rostite din vîrful buzelor, fără participarea corzilorvocale. Dar la 6stăm mai mult în picioare7, interlocutorul ei, probabilca să accentueze dramatismul acestei situaţii, 6dăduse drumul la

voce7, cum spun cîntăreţii. /i doctoriţa recunoscu timbrul grav al lui8ică Desc+ise gura să strige, dar se opri la timp. &ine să#i ajute ' %înăsă o audă cineva, omul acesta... /i al treilea, cine era al treilea ' 0nalt complice ' /i ce trebuia să facă ea acum ' &ăuta febril unsubterfugiu, în timp ce tăcerea dintre ei se prelungea, nefirească.$îna lui scotoci din nou şi în urec+ea $arianei ajunse straniulzgomot. De astă dată, toate obiectele erau strînse la un loc, înpumn, care se iretrăgea, ieşea din buzunar ) foşnetul stofei îipovestea despre fiecare mişcare.2ovitura se abătu, brutală. &u o fracţiune de secundă înainteC$ariana se lăsase să cadă pe pămînt. 8reutăţile de plumb izbirămarginea băncii. Descumpănit, omul se sprijini de marginea băncii,pentru a#şi păstra ec+ilibrul.6 vrut să mă omoare 7 îşi spuse $ariana, lucidă, calmă sub efectulşocului psi+ic.%e dată îşi dădu seama de întregul înţeles al acestor cuvinte şi fără

să vrea, un strigăt cumplit răsună. !mul se aruncă peste ea, dar,mînată de instinctul conservării, $ariana se rostogoli, pierzîndu#şicu acest prilej încă o dată oc+elarii.9ămase o clipă culcată pe pămînt, în întuneric, încer#cînd să#şiadune gîndurile. uzea, amplificat de sute de ori, gîfîitul bărbatului.

îi văzu deodată mîna, la cîţiva centimetri de faţa ei, înaintînd încet,căutînd#o. îşi învinse dezgustul şi, ca o panteră, îşi înfipse dinţii îndegete, muşcînd pînă la sînge. !mul scoase un urlet de durere.



$ariana se ridică şi porni în fugă. 2a o casă vecină, se desc+isefereastra, se aprinse lumina.

) jutor strigă doctoriţa.3ăzu ca prin ceaţă un copac şi se îndreptă spre el, c5zînd în braţeleunui bărbat. 4ra el. Scoase încă un urlet cumplit, înainte ca mîna luisă#i acopere, brutal, gura, în timp ce primea, simultan, o loviturăcumplită la gît. După aceea, nu mai ştiu nimic.

$II. a i urd) i fost e*traordinară zise doctorul Simu.!c+ii $arianei străluciră de mulţumire. Stătea lungităpe fotoliu, cu o compresă la gît, cu un pa+ar cu ceai pe măsuţa dindreapta, pe care se afla de altfel, pus la bună vedere, şi unul dinultimele romane ale gat+ei.) Dar poate că vorbesc prea tare ' întrebă colegul ei.) Nu, nu, este foarte bine aşa, zise ea, torcînd ca o pisică.) /i... ce s#a întîmplat după aceea ') $i#au povestit la miliţie. (ţi dai seama că#H confundasem pe unuldin delicvenţi cu miliţianul. Dar la miliţie m#au felicitat şi au zis că

am procedat bine şi că oricine s#ar fi înşelat. &ine să creadă căprimul venit din cofetărie era trimisul miliţiei, şi nu 8ică, cumcredeam eu ') şadar, zise doctorul Simu, 8ică era cel mai înalt şi 2ac+e celmai scund, cel îmbrăcat în +aine elegante.) Da, ai înţeles bine.$ariana sorbi puţin ceai, şi se palpă cu grijă în dreptul gîtului.) Te mai doare ' se interesă el.

) Da, minţi ea.) 4i, dar nu mi#ai povestit. După ce te#a lovit...HHIE) Da, după cum îţi spuneam. După ce m#a lovit şi mi#am pierdutcunoştinţa...) &e brută scrîşni doctorul. De l#aş avea acum, aici...$ariana toarse din nou.



) Oi#am spus că am strigat după ajutor, nu ' $iliţia Nu#l trimisesenumai pe omul pe care eu l#am confundat cu 8ică, sau cu 2ac+e.

Nu, mai erau cîţiva, care aşteptau momentul potrivit ca să intervină,prinzîndu#i în flagrant delict. &înd m#au auzit strigînd, au venit înfugă şi au sosit tocmai la timp ca să pună mîna pe 2ac+e.) /i de fapt, ce aveau de gînd ') Nu ţi#am zis ' 1urau maşini. sta era a şasea. 8ăsiseră unprocedeu ingenios. %ătrundeau prin spatele garajului, înţelegi '$ariana tuşi. 9ăcise ieri, stînd atîta vreme în frig.) Nu mai vorbi, zise cu solicitudine colegul ei. Spune#mi cum stai

cu auzul ' continuă el, fără pic de consecvenţă.) m surzit zise zîmbind $ariana.) &um asta ' !bserv că mă auzi normal ) Da, aud ca mai înainte. &a înainte de a mi se e*acerba acestsimţ. %robabil că lovitura pe care am primit#o... Dar nu#mi pare rău...Tăcu.) /tii... e tare bine să auzi atîtea lucruri, dar este şi atît de obositor.Nici nu este bine să cunoşti prea multe Dar apropo de cunoscut "ai citit cumva prin ziare dacă deasupra -ucureştiului a trecut ieri onavă cosmică ') Nu scria nimic despre aşa ceva, zise Simu mirat. De ce ') şa... $ariana ramase o clipă gînditoare. /tii, să#ţi spun... am unproiect.) &e proiect ' întrebă doctorul. De fapt, adăugă el, îţi stă foartebine fără oc+elari.) Dar nu văd clar fără ei...) ! să studiem o formă mai potrivită feţei tale. Sau poate nişte

lentile de contact, ce zici '$ariana se instală mai confortabil în fotoliu.) Să#ţi spun despre proiectul meu ' în timpul liber... vreau să scriu.Să scriu romane.) &e fel de romane ') &a... gat+a. m e*perienţă, înţelegi ') -ine, bine, zise doctorul Simu. cum stai liniştită.$ariana tăcu, înc+ise oc+ii. /i totuşi, se gîndea ea,



scurta ei cunoştinţă cu fenomenele de e*acerbare a auzuluiavusese rezultate pozitive. Desc+ise oc+ii şl)H privi pe 8eorge

Simu. cesta îi.zîmbi şi#şi trase scaunul mai aproape de fotoliul ei.

. eu/ eugen negulecu/i#icianNeverosimilele întîmplări pe care le trăiesc de cîteva zile m#audeterminat să iau condeiul în mînă şi să#l întrebuinţez, pentru primaoară în viaţa mea, nu pentru a scrie formule, ecuaţii sau fraze

erudite, ci pentru a descrie, sub o formă aşa#zisă# literară, ceea cese petrece cu mine.Nu ştiu cine va citi aceste rînduri sau măcar dacă, vreodată, cinevale va vedea. cestui ipotetic cititor vreau să#i cer din capul loculuiscuze pentru eventualele abateri de la regulile literare pe care le vaconstata. Oine seamă, rogu#te, necunoscutul meu interlocutor, că aide#a face cu un începător într#ale scrisului. %e de altă parte, dacăeste adevărat ceea ce susţin unii specialişti ) că fiecare scriitor nu

face altceva decît să aştearnă, sub o formă mai mult sau mai puţincamuflată, în fiecare carte, cîte o părticică din propria sa biografie şică singurele lucrări într#adevăr valoroase sînt acelea carereprezintă frînturi din viaţa creatorului, atunci eu sînt într#un avantajevident. %entru că aici, în aceste rînduri, este c+iar un fragment dinviaţa mea, pe care#H înfăţişez fără a#H ascunde sub nume prefăcutesau în locuri inventate. Sînt aici eu însumi şi întîmplă#rile am

încercat să le redau aşa cum au fost.

Dar mai întîi, aşa cum se procedează cu eroul în orice lucrare,literară sau nu, de la roman la autobiografie, să mă prezint. $ănumesc 4ugen Negulescu, sînt fizician, am douăzeci şi opt de ani,nu sînt însurat ;încă<, nu fumez, beau moderat. lte detalii ' 2ucrez

într#un (nstitut de cercetări ) numele e*act nu contează ) am obună prietenă, o fată la care ţin foarte mult, 8eta. Nu#mi dau seamace aş mai putea să povestesc, pentru că e greu să ştii ceinteresează şi ce plictiseşte pe un străin, atunci cînd vorbeştidespre tine însuţi.



în anul în care s#au întîmplat evenimentele stranii pe care ţin să lepovestesc, fusesem plecat într#o e*cursie pe munte, de unul singur.

&um se întîmplă de obicei, mă întîlnisem şi mă împrietenisem acolocu un grup de oameni care au călcat pe aceleaşi drumuri şi aupoposit în aceleaşi cabane. ! ciudată aventură trăită nu departe de%adiş ne#a cufundat în cele mai neverosimile ipoteze. întors la-ucureşti...!bserv că nu povestesc bine. r trebui să precizez că astăzi, cîndam început să aştern pe +îrtie aceste rînduri, nu au trecut mai multde trei zile de la întoarcerea mea în -ucureşti. S#ar cuveni, de

asemenea, să arăt că am intenţia de a continua însemnările mele,sub forma unui jurnal ) demodat sistem, dar totuşi cel mai eficacepentru a reţine, fie şi imperfect, evenimente trecute.%e de altă parte, poate că, plictisit de zilnica transcriere aevenimentelor, mă voi lepăda destul de repede de +otărîrea mea şinu voi apuca să înşir aici decît cîteva din aceste întîmplări.Scriu, scriu, şi nu spun nimic. îmi dau seama de asta. Nu este vorbade stîngăcia debutantului, care nu ştie cum să înceapă ) sau nu evorba numai de aceasta. în realitate, îmi vine greu să afirm în scrislucruri despre care nici un cititor zdravăn la minte nu va admitevreodată că sînt posibile.

în primele două zile de la sosirea mea în -ucureşti, nu s#a petrecut) aparent ) nimic deosebit. 4ram de altfel şi destul de plictisit.8eta era plecată în %olonia, trimisă de (nstitutul unde lucrează ;estede profesiune biolog<, ceea ce e*plică faptul că#mi petreceam oparte din vacanţă singur.

în prima zi de lucru la (nstitut, mi#am făcut ritualul tur prin

laboratoare, strîngînd mîinile colegilor, între#bîndu#i ce făcuseră înconcediu şi lăsîndu#i şi pe ei să#mi pună aceeaşi întrebare. mconstatat cu toţii că ne#am distrat e*traordinar de bine, dar că ) :nacelaşi timp ) fiecare din noi avea intenţia, pentru anul viitor, săprocedeze aşa cum făcuseră alţii.După această e*cursie destul de îndelungată prin (nstitut, am intrat

în propriul meu laborator şi am încercat să#mi fac puţină ordine înlucruri. sistentul meu era cufundat în lectura unei reviste de



literatură ) 8eorge 1olea vrea să devină poet, şi trimite în fiecaresăptămînă cîte una sau două noi creaţii diferitelor publicaţii.

&îteodată, numele său apare la poşta redacţiei, însoţit de altecîteva zeci, după care se pot citi cuvintele criptice " 6%romiţător. $ai încercaţi7. 8eorge vine atunci şi#mi arată mîndru pagina de revistă.) 4i, ce s#a întîmplat în absenţa mea ' l#am întrebat.) Nimic deosebit, tovarăşe Negulescu, mi#a răspuns el. Tovarăşuldirector a cerut o copie de pe lucrareaprezentată la congres. m scos#o din dosarul dum#nevoastră.) -ine ai făcut. ltceva '

) plecat secretara secţiei. venit o fată nou.) &um e '8eorge zîmbi.) Tînără şi drăguţă.2#am privit lung.) /i isteaţă, adăugă el, cu un oarecare regret.

m răsfoit cîteva reviste nou sosite, de specialitate. 2e#am cititsumarele. poi, am aruncat o privire către aparatele lăsate pemesele de lucru " erau acoperite îngrijit cu +usele lor, şterse de praf.&u toată tendinţa lui spre literatură, 1olea era un băiat foarteconştiincios.) &um merge cu poezia ' l#am mai întrebat eu.8eorge se însufleţi.) -ine. în 6?iarul 2iterar7 mi#a apărut o strofă.) ! singură strofă ') Da, au citat#o la poşta redacţiei. Spun că e cea mai bună din totceea ce am trimis.

) -ravo.8eorge 1olea mi se adresă cu seriozitate ") /tiţi, cred că am descoperit o te+nică poetică originală. ! să văarăt şi dumneavoastră într#o zi, cînd o să fiţi dispus. &eva în acelaşitimp modern şi vec+i.) $ă faci curios. Neapărat să#mi arăţi. /i acum, băiete, la treabă.$ai întîi, să ne facem un plan...



9estul acelei prime zile nu mai contează pentru dumneata,cititorule. Nu am povestit aceste cîteva frînturi din ea decît pentru a#

ţi face familiar laboratorul meu, care avea să fie cîmpul de bătaie alstraniilor evenimente pe care încerc să le povestesc. în a doua zi de la întoarcere ) adică ieri ) am făcut cunoştinţă cunoua noastră secretară. Seamănă e*act cu dactilografele drăguţedin caricaturi " este alcătuită din parabole, cercuri, +iperbole şi altecurbe desenate e*act acolo unde trebuie. Noroc că directorul nostrue un om suficient de în vîrstă, dar am surprins o sumedenie decolegi care, brusc, au început să aibă mult mai multă treabă la

secretariat decît în trecut./i tot ieri s#a întîmplat primul fenomen neobişnuit.2ucrurile s#au petrecut cam aşa " trecusem pe la secretariat, pentruca să mă interesez... &iudat Nu mai ştiu e*act pentru ce trecusempe la secretariat. %oate doar ca să sc+imb o vorbă cu $ira ;fata nouvenită<. în sfîrşit, nu are importanţă.%e urmă, am luat liftul şi am urcat la etajul trei ) acolo se aflălaboratorul în care lucrez eu. m străbătut sala, întîlnindu#mă cu ocolegă pe care am salutat#o. Nu mi#a răspuns. $i s#a părut ciudat,pentru că nu o ştiam nepoliticoasă " dar poate că fusese distrată.

m intrat în birou şi m#am aşezat pe scaun. 8eorge 1olea m#a privitsurprins, ca pe o arătare.) Nu v#am văzut cînd aţi intrat, mi#a zis el, vorbind rar, în cuvintedetaşate, ca un om speriat căruia îi vine greu să articuleze...

m dat din cap şi am desc+is una din revistele de specialitate pecare le am pe birou şi pe care îmi pusesem în minte să le parcurgcu atenţie. 4ra acolo un articol care mă interesa în mod deosebit,

deoarece aborda, sub o altă formă, probleme asemănătoare cuacelea la care lucram eu.$#am uita la ceas, era ora zece fi*. m răsfoit revista ) articolulrespectiv avea apro*imativ cincisprezece pagini. @otărîsem carestul zilei de lucru să mi#H consacru documentării. $i#am luat la

îndemînă un caiet în care să#mi însemn faptele esenţiale, mai alescele în legătură cu temele noastre.



m început să citesc cu atenţie, notîndu#mi conştiincios tot ceea cemi se părea mai semnificativ. îmi amintesc că mi#era ciudă de

încetineala cu care izbuteam să scriu. veam impresia că mîna meaeste inertă, că muşc+ii care e*ecută mişcările necesare scrisului se înţepeniseră.2a un moment dat, mi#am întors capul, să văd ce#mi face asistentul.8eorge stătea pe scaunul său, în faţa aparatului pe care trebuia să#l supraveg+eze şi se uita nu înspre cadranele acestuia, ci cătremine. %rivirea lui e*prima un amestec de mirare cu oarecare teamă.

vea pupilele dilatate, oc+ii erau +olbaţi, gura puţin întredesc+isă.

) &e#i cu tine ' l#am întrebat.) %ooof... tiiim ' a întrebat, la rîndul său, cu o voce gîngavă,şovăitoare, prelungind la nesfîrşit vocalele.

m înălţat din umeri. &e s#o fi fntîmplat cu el ' $i se părea că secomporta cu totul ciudat. Nu#mi trecea nici o clipă prin cap că defapt eu eram acela care mă purtam altfel decît restul omenirii. şase întîmplă întotdeauna C oricît ai fi de obiectiv, ţi se pare că toţi ceidin jurul tău se comportă straniu şi doar tu eşti omul normal.

:ntotdeauna ' !ricît ai fi de obiectiv ' :mi dau seama că afirmaţiamea nu este poate tocmai corectă...

în tot cazul, pentru moment, am renunţat la discuţia cu 1olea şi amrăspuns scurt ") Nimic.

poi, am reluat articolul de unde îl lăsasem şi am terminat de notat în caiet, umplînd vreo cinci pagini. Nu era mare lucru, dar îmisimţeam mîna obosită deşi ) după cum am spus şi mai înainte )nu izbuteam să o mişc decît cu o încetineală cumplită, de parcă ar fi

fost anc+ilozată. m luat la rînd următorul număr al revistei şi, din nou, am întîlnit unmaterial important pentru mine. 2#am citit în întregime, mi#am notatpe caiet cîteva detalii. m simţit în acelaşi timp cum mă cuprinde ofoame teribilă. Trebuie să fie ora douăsprezece, mi#am zis eu,pregătindu#mă să cobor la bufet pentru zilnica mea gustare. $i#amcontrolat ceasul. 4ra ora zece şi trei minute



2a început, nu mi#am dat seama de nimic straniu. $i#am zis doar "6&e încet trece vremea7. După aceea, însă, mi#am amintit că

scrisesem vreo opt sau nouă pagini în caiet, că citisem foarte atentarticole ocupînd vreo douăzeci şi cinci de pagini tipărite cu literemărunte şi că, după toate probabilităţile, dacă începusem la zece,acum într#adevăr trebuiaK să fie cam ora prîn#zului.6$i#a stat ceasul 7

ceasta a fost a doua ipoteză. $i#am ridicat ceasul la urec+e.$ergea Dar mergea foarte prost. 1iecare bătaie, fiecare ticăit eradistanţat de următorul printr#o durată foarte lungă. De obicei, la un

ceas de mînă, se aud M)I ticăituri pe secundă. cum, auzeamcam un ticăit pe minut.6şadar, s#a stricat7 mi#am zis eu, emiţînd a treia ipoteză.) &e oră este ' l#am întrebat pe 8eorge 1olea.

sistentul meu mă privi mut.) Nu m#auzi ' am întrebat eu din nou, enervat.8eorge mă privi în continuare, tăcut, iar în oc+ii săiciteam de data aceasta o oarecare îngrijorare. Desc+ise gura, ca unarierat ") N...u în...ţ...e...le...g ce sp...u...ne...ţi.(#am indicat ceasul meu, ridicîndu#mi mîna care#H purta şi

îndreptîndu#mi arătătorul de la cealaltă mînă către cadran. şa cumaş fi procedat cu un copil în primul an al vieţii sau cu un idiot.8eorge mă urmări temător, apoi, cu o încetineală care mă scoasedin sărite, se uită la propriul său ceas şi spuse ") ?e...ce ş...i p...a...tr...u.$i#am privit din nou ceasul " fireşte, corespundea 4ra e*act atîta.

) $ulţumesc, am zis şi mi#am întors iarăşi oc+ii spre caietul dinfaţa mea.

ici era un mister. &eva care depăşea puterea mea de înţelegere.&um se e*plica faptul că, în numai trei minute, izbutisem săefectuez o lucrare care, în mod normal, ar fi durat apro*imativ douăore ' 0ndeva, în subconştient, cineva îmi spunea " 6sta este otrăire a unor lucruri pe care le#ai mai întîlnit. 0ndeva, cîndva7 malungat gîndurile răzleţe şi m#am concentrat.



4ra posibilă o singură e*plicaţie. &ă la început, cînd îmi privisemceasul, nu văzusem bine şi fusese doar ora nouă. Deşi... totuşi,

parcă atunci cînd plecasem de la secretariat, de la domnişoara$ira, ornicul mare, electric, de pe peretele din dreptul uşiidirectorului, indica ora zece fără ceva. în sfîrşit, nu aveam de ales,ăsta era totuşi unicul mod de a aduce o lămurire logică, ştiinţifică, alucrurilor. ltul nu#mi trecea prin minte. &um era să bănuiesc,măcar, adevărul '

m rămas puţin cu capul sprijinit în mîini. Simţeam o. uşoarăameţeală. 6sta însemnează că ţi#ai pierdut antrenamentul în ce

priveşte lecturile ştiinţifice, băiatule 7 mi#am spus, în sinea mea.$ă cuprinsese o stare de oboseală, de toropeală. în acelaşi timp, muşc+ii mîinii cu care scrisesem dădeau semne derăzvrătire " mă dureau, aşa cum îl dor pe un e*cursionist picioareledupă prima zi de +oinărit.După două#trei minute, mi#am îndreptat spatele şi mi#am privit iarăşiceasul. 4ra ora zece şi douăzeci de minute.&um adică ' 2#am cercetat din nou, neîncrezător. %etrecusem maimult de un sfert de oră, aşa, nefăcînd nimic, doar odi+nindu#mă '$i#am ridicat din nou ceasul la urec+e. Surpriză " bătea normal, aşacum făcuse întotdeauna.

sistentul meu, care mă e*amina cu oarecare consternare, îşiconsultă şi el ceasul şi#mi comunică, fără să#l mai întreb ") 4 ora zece şi douăzeci.3orbea normal.

începui să mă întreb dacă tot ceea ce se întîmplase mai înainte nufusese un straniu vis. Dar nu &aietul, plin de însemnări, stătea

mărturie că rezumasem două articole, ba c+iar că le parcursesemtemeinic. 2a început, eram gata#gata să nu#mi recunosc scrisul.2iterele erau incomplete, semnele de punctuaţie adesea lipseau, iar liniuţele de la t, virgulele de la ş şi ţ şi punctele de pe i, semnele luiă şi î absentau, de cele mai muite pri. /i doar acestea sînt detalii lacare ţin foarte mult

m înălţat din umeri, în semn că renunţ să mai dezleg enigma şi m#am ridicat de pe scaun. &ea care rămăsese neştirbită din senzaţiile



mele anterioare era foamea. (ndiferent că era ora zece saudouăsprezece, foamea mă c+inuia alarmant. m ieşit din birou şi

am coborît la bufet, unde, întîlnindu#mă cu (on -ălan, unul din mariimîncăi ai (nstitutului nostru, m#am luat la întrecere cu el şi amdiscutat, în acelaşi timp, despre o mulţime de lucruri fărăimportanţă.

sta a fost în ziua a doua de la întoarcerea mea din concediu.Nimic e*traordinar, mi se părea mie. :mi spuneam că a fost vorbade o stare proastă, datorită inadap#tării mele la activitatea obişnuitădin (nstitut.

După#masă, am fost la un cinema, seara înainte de culcare am citit,am recitit din @emingGaQ şi am ascultat muzică de la radio;$ozart<. Detalii fără nici o importanţă. Dar încerc acum să#mi notezc+iar cele mai nesemnificative amănunte, pentru că încă nu ştiu cese poate e*plica şi prin ce anume./i aşa a sosit cea de#a treia zi, ziua în care am început să#mi noteztoate aceste întîmplări. Scriu aceste memorii seara, la ora zece,

înainte de culcare, încer#cînd să#mi readuc în minte în mod cît maifidel evenimentele din cursul dimineţii de azi.

m ajuns la (nstitut la ora opt fi*. m pătruns în laborator, mi#ampus +alatul de lucru şi m#am instalat pe scaun, pentru a#rni stabiliun mic plan de activitate al zilei. După cîteva clipe, a intrat pe uşă8eorge 1olea care m#a salutat.) -ună dimineaţa, i#am răspuns eu. &e noutăţi ' Oi s#a mai tipăritceva '8eorge mi#a răspuns trist ") Nu. 0itaţi#vă ce scrie în săptămînalul 63enus7. ici, în pagina a

doua, în dreapta. 2a %oşta 9edacţiei. 3edeţi ' 68. 1olea, -uc. Noileversuri pe care ni le trimiteţi sînt inacceptabile. 4le reprezintă doar oconcepţie confuză despre rolul şi forma poeziei. 3ă recomandăm săstudiaţi temeinic, să citiţi operele clasicilor.7) Dar ce ai putut să compui, încît să provoci acest răspunsdrastic '1olea mă privi descumpănit.) 3ă amintiţi că v#am vorbit despre noile mele încercări '



) Da, da. Nu vrei să mi le arăţi ') Nu vă supăraţi, nu acum...

) -ine, bine, am spus eu, înţelegător. poi, ne#am instalat fiecare pe scaunul nostru şi am început sălucrăm. 0rmăream efectul unor radiaţiuni asupra... dar asta nu arenici o legătură cu întîmplările pe care vreau să le descriu. (mportanteste că trebuia să urmăresc, pe cadranele aparatului, joculimpulsurilor înregistrate de contoare speciale. &ifrele alergaurepede pe cadrane " HE... HE... HFE... 3iteza lor de desfăşurareera cam de de impulsuri pe secundă.

Stăteam cu oc+ii aţintiţi asupra cadranuluiC dintr#o dată, cadenţa se încetini. &ifrele se succedau din ce în ce mai lent, ca o placă depatefon cu arc, atunci cînd arcul s#a desfăşurat aproape complet.

m privit alarmat becul roşu al aparatului " era aprins, ceea ce însemna că mecanismele funcţionau. De ce, atunci, aceastăine*plicabilă încetinire a fenomenelor '$i#am notat repede pe +îrtie ora " era nouă şi douăzeci şi şase deminute. m căutat apoi să determin numărul de impulsuri pe minut,pentru a#mi da seama de nivelul scăderii.

m declanşat cronometrul incorporat în aparat. /i am constatat cusurprindere că se defectase. Dar acum cinci minute, totuşi,funcţiona încă perfect

cul care trebuia să facă ocolul cadranului într#un minut se mişca, eadevărat, dar cu o încetineală e*asperantă. Scurta distanţăK carereprezintă o secundă era străbătută cu o lenevie de necrezut deindicatorul de pe cadran " aş fi putut număra pînă la treizeci saupatruzeci, în acest răstimp.

m oftat ) aşa este, cînd ceva nu merge bine, toate încep să deagreş ) şi am recurs la ceasul meu de la mînă care, oricum, fărăsă dea rezultate tot atît de precise, putea să#mi serveascăapro*imativ. 2#am privit şi... stupefacţie Deşi, după aprecierea mea, trecuseră cel puţin cinci minute de cîndapăruse defecţiunea, ora era tot nouă şi douăzeci. (ar micul ac alsecundarului se mişca cu o lenevie tot atît de dezgustătoare.



%oate să pară de#a dreptul straniu faptul că nici măcar acum nu mi#a trecut prin cap e*plicaţia logică. &a om de ştiinţă, ar fi trebuit să

mă gîndesc că, o dată ce o serie de fenomene nelegate între elepar simultan dereglate în acelaşi sens, cauza ar putea să nu rezide în aceste fenomene, ci în factorul comun care le leagă şi anumeobservatorul lor ) adică eu

şadar, fără să fac această elementară judecată logică, mi#amamintit că şi ieri ceasul nu funcţionase bine ;aşa credeam eu<. $i#am spus că trebuie neapărat să trec pe la ceasornicar să#lrevizuiască.

4*asperat, am înc+is butonul care comanda mersul întregiiaparaturi. 64ste un făcut7, îmi spuneam eu, 6astăzi nimic nu vrea săfuncţioneze cum trebuie. 4 o zi proastă.74*istă zile bune şi proaste ' Desigur că nu, e un fel de a spune. însc+imb, sînt convins că e*istă dispoziţii individuale bune sau rele,care se sc+imbă după douăzeci şi patru de ore, după o săptămînăsau numai după un ceas. Dar deocamdată asta nu are legătură cuistorisirea pe care încerc s#o înregistrez pe aceste foi de +îrtie.

îmi amintesc cu o limpezime crudă fiecare gest pe care l#am făcutapoi. m oftat, am privit pe fereastră. 4ra o zi strălucitoare detoamnă, plăcută, însorită. %e cer abia se zăreau două oiţe albe.0n porumbel îşi luă zborul...Trebuie să e*plic că, lîngă fereastra mea, mai precis c+iar pepervazul ferestrei laboratorului meu, s#au obişnuit să vină adeseoriporumbei. 4u ) şi după mine asistentul meu, 8eorge 1olea ) le#am format un refle* condiţionat foarte bine fi*at.7 2e presărămseminţe sau rămăşiţe de pîine, la anumite ore, şi păsările vin, cu

regularitate, să#şi ia porţia de mîncare.De pe pervaz, un porumbel îşi luă, după cam spuneam, zborul. 2#am urmărit fascinat. Se întîmpla ceva care, pentru moment, îmidepăşea puterea de înţelegere.%orumbelul se detaşă lent de suportul solid şi rămase suspendat înaer, imobil, ca un elicopter. 4ra neverosimil.

încet, încet de tot, porumbelul îşi mişcă aripile, ră#mănînd în totacest timp deasupra pervazului ferestrei. 4ra ca şi cum, dintr#o



dată, forţa de gravitaţie ar fi fost suspendată. &am aşa ar fi putut săse petreacă lucrurile pe o navă cosmică în imponderabilitate.

$#am repezit pînă la fereastră. $işcarea mea violentă a speriatpasărea. încercat să dea mai repede din aripi, dar parcă ar fiparalizat. 1îlfîitul rapid al porumbelului era acum asemănător culeneşa mişcare a unei foi de +îrtie lăsate să plutească în aer.

veam impresia că văd un film au ralenti, ca acele imagini turnate la întrecerile sportive, pentru a putea descompune mişcările în scopulstudierii lor atente.

bia în acea clipă, o vagă bănuială mi#a străbătut mintea. De fapt,

şi mişcarea acului cronometrului era tot au ralenti, şi mersulceasului meu... tît de înrădăcinată este însă în om credinţa căorganismul său funcţionează bine, încît c+iar acum, în loc să măgîndesc că eu sînt cel ce reprezintă abaterea de la normal, mi#amformulat ipoteza unui fenomen care ar fi putut determina dereglareamişcărilor mecanice. 4vident, mi#am dat seama îndată că era cevaabsurd.$#am întors pe scaunul meu. sistentul meu, cu o mişcare lentă, şi#a răsucit capul spre mine şi a început să vorbească. (ar articulacuvintele de parcă atunci ar fi început să studieze arta elocinţei.) &...e s#a înt...îm...p...la...t ' întrebă el cu accente stranii, cuintonaţii cîntate.) Nu înţeleg pentru ce vorbeşti atît de ciudat am spus eu,oarecum enervat. Nu te simţi bine '

în privirea lui 1olea citii uimirea. Dădea impresia cuiva care sestrăduieşte, din răsputeri, să înţeleagă un limbaj total necunoscut.) ...ţi s...pu...ssss ce...v...a ' a întrebat el, în mju grotesc.

LL ) Nn căutaţi eroul L;jLDoamne, îmi venea să mă iau cu mîinile de cap &e se întîmplăoare în jurul meu ' $ecanismele funcţionau cu mişcări de melc,păsările se sustrăgeau gravitaţiei fără a zbura, oamenii nu ştiau săvorbească, iar cuvintele mele nu mai erau înţelese.) Dragul meu, am zis eu răbdător, ce se întîmplă cu noi ' Te rogsă#mi spui dacă te simţi rău, sau dacă observi vreun fenomenciudat în jurul dumitale... Nu pricepi ce#ţi spun ' am zis, la sfîrşit,



ridicînd vocea, pentru că în privirea lui 1olea citeam o totalănedumerire.

$i se uscase gura şi în acelaşi timp simţeam cum muşc+ii feţei mi#erau încordaţi.8eorge 1olea nu#mi răspunse nimic la această lungă tiradă, cirămase cu oc+ii +olbaţi la mine, ca şi cum ar fi observat un fenomence#i depăşea puterea de cuprindere.$#am ridicat, m#am uitat în oglinda din faţa c+iuvetei. 4ram tot eu,nu găseam nimic sc+imbat. m întors mîna să#mi ating faţa, darmişcarea mea stîngace a reuşit să antreneze cu ea şi pa+arul de pe

marginea c+iuvetei. m tresărit şi am aşteptat zgomotul inevitabil al spargerii sticlei.Dar... nu %a+arul porni într#o mişcare lină, lentă, şi descrise cu o încetinealăde neînc+ipuit o curbă ascendenţă în aer. junse la un punctculminant, ezită acolo, nemişcat, cîteva secunde, apoi începu săcoboare spre pămînt, cu viteza pe care atunci, în acele momente destupoare, am apreciat#o ca fiind egală cu vreo zece saucincisprezece centimetri pe minut.

în acea clipă am avut din nou, brusc, impresia că toate astea le#ammai trăit. %asărea care plutea nemişcată în aer, pa+arul care nucădea... $i se părea că trăiesc o aventură citită undeva, că repetgesturile cuiva ) ale mele însumi, ale altuia ' fost o fulgerarescurtă.

m urmărit pa+arul cu aceeaşi privire pe care o surprinseseră acumcîteva clipe în oc+ii asistentului meu. &ăderea obiectului era atît delentă, încît, evident, atingerea sa cu cimentul pardoselei nu putea

avea nici un efect asupra integrităţii sale./i totuşi, am asistat la spargerea lui, dar aşa cum niciodată nu mi#am înc+ipuit că aş fi putut s#o văd. %e suprafaţa pa+arului seformară crăpături. poi, încetişor, urmărind linia acestor crăpături,bucăţile de sticlă se dislocară, se desprinseră şi începură fără grabăsă se îndepărteze unele de altele.

în acelaşi moment, brusc, mi#am amintit.



&urios este că revelaţia adevăratei semnificaţii a tuturor acestorfenomene care mă înconjurau mi#a sosit prin intermediul literaturii.

$i#am amintit de Pells, de scriitorul @erbert 8eorge Pells şi de onuvelă pe care o citisem cu mulţi ani în urmă, pe vremea cîndcăutam să mă perfecţionez în limba engleză. Titlul ei era 6Noulaccelerator7.0n inventator descoperise o substanţă miraculoasă, care acceleraprocesele interne ale organismului de nu ştiu cîte sute sau mii deori. &înd eroii scurtei povestiri au e*perimentat această substanţă,au observat că, datorită percepţiilor rapide provocate, aveau

impresia că fenomenele din jurul lor se produceau de tot atîtea orimai lent.Pells tratase toată problema ca o glumă, găsise cîteva poanteinteresante, fără a intra în miezul lucrurilor şi te lăsase ) pe tine,cititor ) să meditezi mai departe0HBMasupra altor urmări posibile ale acestui minunat nou accelerator.Dar eu ' 4ram oare şi eu sub influenţa unei substanţe similare ' 0rie*emplar unic, azvîrlit în mijlocul unei populaţii cu refle*e, mişcări,gîndiri de sute de ori mai lente ' &e mă aştepta '4ra, însă, un lucru pe care Pells Nu#l menţionase " posibilităţileorganismului uman. &ăci corpul omenesc nu are posibilităţi infinite.4l are limite... şi aveam impresia că această e*plozie interioară pecare o trăiam le depăşea cu mult.Toate aceste gînduri nu mi#au trecut prin minte atît de organizatcum le scriu pe +îrtie acum, seara, după ce am avut timp să le

răsucesc în sinea mea în fel şi c+ip. Dintr#o dată, zeci de idei m#auasaltat simultan, dar nici una nu s#a impus.Nici nu aveam timpul să meditez, pentru că m#am întors iute sprebirou şi, pentru ca să mă conving definitiv, am făcut cîtevae*perienţe simple. m pus în funcţie, din nou, cronometrul desprecare crezusem că era stricat, şi am numărat cu oc+ii înc+işi, în gînd,pînă la M. 4u sînt, printre altele, şi fotograf amator, şi adeseori m#am folosit de număratul în gînd pentru a stabili timpul de e*punere.



De obicei într#o secundă spun două cifre. Nu greşesc mai mult decîtcu cinci la sută. !ri, de astă dată, cele treizeci de intervale au fost

străbătute ) după mine, în cincisprezece secunde, dar dupăcronometru în mai puţin de un sfert de secundă.1ără să mai ţin seama de prezenţa lui 8eorge 1olea, am citit cuvoce tare o pagină întreagă, bătută la maşină, dintr#o lucrare trimisăspre publicare. De obicei, această operaţie durează două minute şivreo cincisprezece secunde. De data aceasta, cronometrai a

înregistrat timpul record de patru secunde.$#am uitat la ceas. începusem lucrul în laborator la ora nouă şi

douăzeci. După aprecierea subiectivă a organismului meu, trebuiasă fie cam ora unu. în realitate, ceasul arăta ora nouă şi treizeci deminute.$#am îndreptat din nou spre fereastră, şi am privit în stradă. %ăreapopulată de statui în cele mai bizare poziţii. 0n om stătea cu unpicior ridicat în aer, aplecat în faţă, dar nu cădea, aşa cum ar fi fostnormal să se întîmple. Nişte copii băteau mingea într#un parc micuţ,şi mingea stătea suspendată în văzdu+, ca stăpînită de o puteremagică.$#am întors şi abia atunci mi#am amintit de asistentul meu, care măurmărea cu aceeaşi privire fi*ă, speriată şi în acelaşi timp uimită.

cum totul era clar. Dacă eu îi percepeam atît de descompuscuvintele, aceasta se datora vitezei uluitoare cu care începuseră săse petreacă fenomenele nervoase în organismul meu. %e de altăparte, mie mi se părea că mă mişc cu viteza normală " asta

însemna că, de fapt, mă agitam de sute ori mai repede decît un omobişnuit. cum îmi e*plicam, în sfîrşit, consternarea ce se citea pe

faţa lui 8eorge 1olea.Dintr#o dată am simţit un fel de ameţeală. Toate mădularele

începură să#şi facă simţită prezenţa " aveam jung+iuri ) nu preaputernice, dar totuşi neplăcute ) :n mîini, în picioare, în şale, întrecoaste. $ă durea faţa, mă dureau oc+ii. $i#am sprijinit capul pebraţe, aplecat peste birou, şi am aşteptat să#mi treacă.



Nu ştiu cît timp s#a scurs, pentru că aprecierile mele erau acum oc+estiune cu totul personală, cînd am auzit vocea lui 8eorge 1olea,

neliniştit, uimit ") 3ă e rău ' &e se întîmplă cu dumneavoastră, tovarăşeNegulescu '$i#am ridicat capul, cu privirea tulbure. &ronometrai aparatului depe birou se rotea cu o viteză normală. 3ocea lui 8eorge nu#mi maipărea descompusă, ci e*act ca de obicei.) Nu, nimic, am murmurat şi m#am minunat singur cu cîtădificultate izbuteam să articulez aceste două simple cuvinte.

m respirat de cîteva ori adînc, ca un om care a alergat cîteva sutede metri şi nu mai are aer. $ă simţeam încă îngrozitor de obosit,dar cu toate acestea parcă îmi mai revenisem. m dat c+iar să măridic de pe scaun, dar am simţit brusc că iar mă apucă ameţeala şim#am aşezat la loc. şa, stînd aşezat, era mai bine.) Spune#mi, 8eorge, pentru ce mă priveai adineaori atît de uimit 'l#am întrebat.

sistentul meu ezită să#mi răspundă.) 0ite, dragul meu, nu#ţi vorbesc acum în calitate de şef. Nu măsimt prea bine, ăsta#i adevărul, şi aş vrea să#mi spui cum amreacţionat, ce ţi s#a părut straniu. &ăci ceva ţi s#a părut ciudat,recunoşti '8eorge vorbi, privind în podea.) Să vă spun drept, nu am ştiut ce să cred. 4raţi pur şi simplu...iertaţi#mă că vă spun... înfricoşător. 2a un moment dat, săreaţi cu oviteză uluitoare de pe scaun la fereastră şi înapoi. Desc+ideaţi gurao secundă, sco#ţînd un sunet nedefinit. 1ăceaţi mişcări rapide, atît

de rapide încît nici nu le puteam urmări...(poteza mea se confirma. şadar, eram, pur şi simplu, 6accelerat7.Dar cîtă deosebire faţă de ceea ce presu#pusese Pells începeamsă#mi dau seama că această stare de intensă supraactivitate nu eranumai euforie, aşa cum credea @.8.P.&e să#i spun lui 8eorge 1olea ' sta era, pentru moment, problemacea mai arzătoare. m +otărît, pe loc, să mă prefac că iau totul înglumă.



) (a te uită ce face e*cesul de cafea am zis eu, oftînd. 3a trebuisă mă las. Sînt atît de ameţit %oate că ar fi bine să iau un

calmant...0ltima frază nu o spusesem atît pentru asistentul meu, cît c+iarpentru mine însumi. &ăci, într#adevăr, oare, administrîndu#mi uncalmant, nu aş fi reuşit să temperez toate aceste fenomenealarmante 'Nu aveam însă curajul să mă ridic de pe scaun. 4ram atît debuimăcit de situaţia în care mă aflam, încît nu reuşeam să măconcentrez, să mă gîndesc la ce aş avea de făcut. Nici nu#mi

dădeam seama cît de nefavorabilă putea să#mi fie aceastăneaşteptată transformare a organismului meu 4ra culmea (n general, trebuie s#o mărturisesc, sînt foarte refractar faţă de fanteziile nebazate pe fapte ştiinţifice. De aceea, de multeori, zîmbesc ironic cînd citesc elucubraţiile pe care şi le permit uniiscriitori ) aşa zişi scriitori, de fapt ) de literatură ştiinţifico#fantastică. $aşini imposibile, zboruri absurde, viziuni de coşmar.../i acum, tocmai mie, om de ştiinţă, trebuia Să mi se întîmple oastfel de ridicolă aventură $#am ridicat, în sfîrşit, de pe scaun şi am făcut cîţiva paşi. îmisimţeam încă muşc+ii înţepeniţi, dar oricum starea mea se

îmbunătăţise. m încercat să uit pentru moment tot ceea ce mi se întîmplase.&reierul meu funcţiona ca o centrală telefonică şi aveam impresiacă dacă mă mai gîndesc multla toate astea, o să#mi e*plodeze. m privit în jurul meu şi am zăritpe masa asistentului meu revista 6 3enus7.

) 4i, acum, dacă vrei, dragul meu 1olea, dă#mi să citesc poezia pecare ţi#au respins#o.8eorge mă privi, puţin îngrijorat.) 3ă simţiţi într#adevăr bine '

m rîs, cred, fals.) 1oarte. Sau bănuieşti că nu voi fi destul de lucid ca să#ţi apreciezlucrarea '



%e urmă, mi#a părut rău că am zis asta. Dar 8eorge 1olea nu se jigni şi scoase dintr#un sertar o foaie bătută la maşină.

) 3#o dau, zise el simplu. Dar aş prefera să o citiţi în linişte, acasă,şi să#mi spuneţi mîine părerea. /tiţi, nu vă supăraţi, dar la primavedere... e altfel... /i tare mi#e teamă că cei de la revistă s#au uitatnumai o dată...

m privit pagina pe care mi#o întinsese 1olea. Titlul era 6(nvitaţie7 şiprimul vers m#a făcut să zîmbesc, interior " 63ino la izvorul cuciumăfae7... Teribilist. Nu#i nimic, o să mă distrez, mi#am spus. mluat foaia de +îrtie, am băgat#o în servietă şi i#am promis că a doua

zi o să#i spun părerea mea.După aceea, am simţit o foame indescriptibilă, e*act ca şi ieri, şi amcoborît la bufet. De fapt, mai întîi am trecut pe la $ira şi am invitat#osă vină cu mine.) Nu pot acum, îmi pare rău, mi#a zis ea, făcînd cu capul semncătre uşa şefului. 4 acolo.) Să#ţi aduc ceva ') Nu te deranja...4vident, deci, urmă să#i aduc ceva. m coborît, am mîncat cu opoftă de lup şi... Dar toate astea nu mai sînt interesante. După#amiaza am petrecut#o singur, acasă. m terminat de recitit cartea iui@emingGaQ. După aceea, am pus la picup concertul lui $a* -ruc+şi l#am ascultat, cu capul cufundat în mîini. 2a un moment dat am

întîlnit privirea 8etei. 4ra în ramă, pe marginea noptierei, şi măprivea. ?îmbea, dar în oc+i îi citeam un reproş. $#am ridicat, m#amapropiat de noptieră, am întors#o cu spatele.

poi, mi#am amintit de poezia lui 8eorge 1olea. De fapt, căutam să

fac orice, numai să nu mă gîndesc la ceea ce mi se întîmplase azi#dimineaţă şi ieri. /i totuşi, nu poţi să porunceşti gîndurilor, nu#i aşa,e o e*presie banală. $ereu îmi revenea în minte " 6Dacă asta o săse întîmple de#acum înainte toată viaţa " în fiecare dimineaţă cîtevaminute de nebunie accelerată '7 /i pe urmă alt gînd şi mai

îngrozitor încerca să se insinueze " 6dacă starea asta va devenipermanentă '7



&u inima îndoită m#am îndreptat spre servietă, am scos foaia de+îrtie pe care mi#o dăduse asistentul meu. şadar, 6(nvitaţie7 "

3ino la izvorul cu ciumăfae Te aştept seara, la ora opt postmeridian, 1ără lună şi stele, nici măcar căzătoare %entru că sumaung+iurilor unui triung+i 4ste fără îndoială egală întotdeauna cu0na sută optzeci de grade$i#e dor de anii tăi tineri&easul meu te aşteaptă de mileniiDe cînd un coacervat a luat +otărîrea cea mare.

stăzi sute de mii de neuroni

/i transformarea masei în energie/i 3enus din $ilo,/i 8ioconda /i &loe(ubita lui Dafnis/i Lulieta lui 9omeo ) şi Sofia 2oren Toate eşti tu şi uite că vii.%oezia asta, pe muzica lui -ruc+, era de un efect necrezut. mrecitit versurile.K sta, cel puţin, nu este obscur, mi#am spus eu. Sute de mii deneuroni.../i, evident, am făcut imediat asocierea cu proprii mei neuroni. &areputea fi substratul fiziologic al unei astfel de accelerări nervoase 'Natural, o transmisie mai rapidă a influ*ului nervos. Dar ce esteacest influ* nervos ' @m... poate că sînt un fizician pasabil, dar înproblemele astea de fiziologie nu pot pretinde că mă pricep. rtrebui să cercetez.../i, pe de altă parte, ce influenţă are accelerarea asupra sănătăţiimele ' $i#e teamă să mă gîndesc la asta, dar bănuiesc că

accelerarea activităţii mele nu poate avea totuşi consecinţestrălucite asupra organismului./i iată#mă ajuns acum, la ora zece şi jumătate seara, la înc+eierearelatării celor ce s#au petrecut în ultimele trei zile. Termin acum,pentru moment, însemnările mele. $îine seara le voi relua. De#arda ştiinţa, 4instein, Oiolcovs>i, 1ermi şi celelalte divinităţi ale ereinoastre, să nu mai am nimic deosebit de relatat



Sau poate ţin prea mult seama de instinctul meu de conservare cîtşi de un spirit ştiinţific super#critic ' 9idicolul de a trăi eu însumi o

întîmplare demnă de pana unui zgîrietor de ştiinţă fantastică '...$îine vom vedea.&um spunea 8eorge 1olea ' /i &loe... şi Sofia 2oren... +m, marecoţcar Toate eşti tu...

m întors#o pe 8eta iar cu faţa spre mine.?iua a patra după întoarcere. Dacă am sperat o singură clipă căastăzi toate lucrurile se vor linişti şi că nu voi mai avea de trăitaventuri neverosimile, m#am înşelat amarnic.

Scriu aceste rînduri cu viteza de o sută de cuvinte pe secundă.2e voi reciti după ce starea aceasta de acceleraţie îmi va trece )dacă#mi va trece. &ăci am început să mă îndoiesc.Să descriu totul de la început. %are#se că am timp suficient. &ăcitimpul meu este cu totul altul decît acela al celorlalţi semeni ai meide pe pămînt.

îmi daţi voie ' şadar, dimineaţa, eram sănătos. $#am îndreptat spre (nstitut, amurcat în laborator, m#am întîlnit cu 8eorge 1olea, asistentul meu,care m#a privit întrebător.) m citit#o, am zis eu, adăugînd prudent " 4 interesantă.

m scos foaia de +îrtie din servietă şi i#am întins#o. %ăreadezamăgit de lipsa mea de entuziasm.) $#am gîndit la versurile dumitale, am adăugat după o pauză.8eorge mă privi cu speranţă. 4ram pe punctul de a spune " mi separ cam teribiliste, dar am renunţat. m înţeles pentru ce redactoriievită să dea oc+i cu autorii " preferă telefonul. 2a telefon nu se văd

oc+ii.) Sînt acolo idei interesante, am şoptit eu, repetîn#du#mălamentabil. 4 ceva nou... Dar ştii, eu sînt fizician. %oate că ar trebuisă te sfătuieşti cu cineva care se pricepe, înţelegi '$#am aşezat la masa mea de lucru, am citit cîteva reviste. $ăuitam mereu la ceas. sosit ora zece, şi nimic nu s#a întîmplat.4ram încă în starea mea normală. S#a făcut ora unsprezece şi



începusem să sper că de fapt totul fusese numai o stare nervoasăine*plicabilă. sunat, atunci, telefonul. răspuns 8eorge 1olea.

) Sînteţi rugat să veniţi pînă la secretariat, mi#a zis el şi m#a privitlung. m tuşit, mi#am luat primul dosar pe care l#am zărit pe masă ;peurmă am constatat că nu conţinea decît nişte +îrtie de scris< şi amzis ") Da, da, trebuia să mă c+eme directorul.

m luat liftul şi am coborît repede. $ira mi#a zîmbit.) 3oiam să#ţi reamintesc invitaţia de ieri, mi#a zis ea.

) Dar directorul ') plecat acum cinci minute. /i oricum, pot ruga pe colega meade alături să#mi ţină puţin locul.) /i ieri ') (eri nu puteam...

tunci mi#am dat seama că azi nu trecusem de loc pe la parter. mprivit#o pe $ira. vea un fel de a#şi aranja părul, de a#şi arăta dinţiiimpecabili cînd rîdea şi cînd nu rîdea, de a accentua cuvintele ca oactriţă pe scenă, de a...Dar între timp, am ajuns la bufet, situat ) dacă am mai spus#o, ceriertare ) la subsol. Ne#am instalat la o măsuţă şi am comandatfiecare cîte o perec+e de cren#vurşti, şi un suc ) bere nu sevindea.) $ira... am spus eu şi m#am oprit.Nu ştiu de ce, în minte îmi veneau cuvintele lui 1olea " 6$i#e dor deanii tăi tineri... /i 3enus din $ilo, şi 8ioconda...7/i &loe, iubita lui Dafnis, şi Lulieta şi 8eta...

) &e voiai să#mi spui ' m#a întrebat $ira, cu vocea lui -rigitte-ardot cînd vrea să afle dacă se poate stinge lumina.

în definitiv, mi#am spus, am întors#o cu faţa spre perete. %e 8eta.) Dacă n#ai nimic mai bun de făcut, i#am zis eu cu o figurănevinovată, ) aş propune... şi am ezitat.) Da ' m#a întrebat ea.) Să mergem împreună astă#seară la teatru. in două bilete lanoua piesă a lui (onesco.



cea clipă, e*act acea clipă, şi#a ales#o nu ştiu cine pentru ca săreînceapă e*perienţele. 3reau să spun ) daca fraza asta ar putea

să pară puţin obscură ) că am impresia, întocmai ca un cobai, căsînt sub microscopul unei enorme fiinţe e*traterestre care încearcăasupra mea efectul unui drog. N#aş vrea să fiu luat drept un misticcamuflat sub +aina de fizician, declar aici că nu cred în nici un fel defiinţă supremă C fraza de mai sus nu conţine ambiguităţi. 4fectiv, măgîndeam că un oarecare călător de pe planeta unui sistem stelar

îndepărtat, instalat confortabil în laboratorul său, m#a luat dreptanimal de e*perienţă.

/i, crudă ironie Tocmai acum $i#am dat seama, încă înainte de a începe fenomenele propriu#zise, ce m#aşteaptă. -rusc, creierul mi s#a limpezit, parcă, şi amprivit#o critic pe $ira. 1ireşte, avea oc+i frumoşi, dar de fapt erauobişnuiţi " creioane negre, violete şi de alte culori scoteau înevidenţă ceea ce nu e*ista. 8ura ei era cam mare... (nima începusă#mi bată mai repede, dar nu în ritmul pe care#i provoacă uneoriacel ciudat fenomen fiziologic denumit de unii dragoste. ;(ertaţi#mistilul şi e*presiilie, dar nu uitaţi că scriu cu viteza unui accelerat şică de fapt ideile mele aleargă cu mult mai repede, infinit mai repededecît izbuteşte mîna mea să le înscrie. 4ste acel decalaj dintresistemul locomotor şi cardio#respirator pe de o parte, şi sistemulnervos pe de altă parte, pe care, dacă nu mă înşel, în Noul săuaccelerator, Pells îl cam neglijase. Dar despre asta, mai tîrziu. Sănu pierdem şirul povestirii.<(mediat după aceste simptome premonitorii, $ira a început săzîmbească spre mine. 2ucrurile s#au petrecut cam aşa "

mai întîi, i s#au încreţit, încetişor, pleoapele Cpe urmă, colţurile buzelor au prins a se mişca Cdupă aceea, s#a ridicat, cu o lentoare de melc, o sprinceană;dreapta< Capoi, a apărut între buze, încet încet, un fragment din caninul stîng.!peraţia asta, descompusă pe o perioadă care mi s#a părut cădurează zece minute, m#a dezgustat. cesta era, aşadar, un zîmbetsuav '



) N...0 şti...u d...a...că t...re...b...u...i...e ssss...ă prr#rrriiii...meeescccc.

şa am auzit. /i uitînd de situaţia mea cu totul anormală, amrăspuns, imprudent") De ce nu, $ira '1ireşte, $ira nu a priceput nimic. Tot ceea ce a auzit ea a fost un felde e*clamaţie bizară. 4nunţarea scurtei mele fraze durase, dupătoate probabilităţile, cam o sutime de secundă.$i#am dat seama că situaţia mea era dintre cele mai nefericite. Nuputeam e*plica nimic " nu m#ar fi înţeles. Nu puteam întreprinde

nimic. într#o lume de oameni lenţi, cel care se mişcă repede esteanormal. /i, probabil, invers, deşi asta n#am avut prilej ;din fericire<să e*perimentez.

m avut atunci o idee. $i#am scos creionul şi carnetul şi am scrispe o foaie de +îrtie " 6(artă#mă, te rog, mă simt foarte rău, nu pot săvorbesc, o să#ţi dau un telefon, îndată ce#mi voi reveni7. m ruptfoaia din carnet şi i#am întins#o.

m urcat în lift, am apăsat pe buton. 2iftul nu a pornit. m zîmbit cutristeţe " 6tocmai acum s#a defectat7 şi pe urmă mi#am amintit că, defapt, eu eram cel defect. 2iftul mergea, desigur, însă viteza luinormală mie mi se părea acum stagnare. m ieşit din lift " în celedouă sau trei minute de aşteptare, se ridicase cu cîţiva milimetri.Două sau trei minute, am spus " dar este vorba de minutele mele,fără nici o asemănare cu minutele marcate de ceasuri.

m urcat scările, m#am apropiat de laborator şi am ezitat. (ar aveamsă dau oc+ii cu 8eorge 1olea, care o să#şi dea imediat seama căeste ceva nefiresc cu mine. veam impresia că asistentul meu ţine

la mine, dar oricum, ajungea să povestească despre asta unuisingur om şi pe urmă în tot (nstitutul să se răspîndească diferitezvonuri despre grava boală a fizicianului 4ugen Ne#gulescu.

m intrat " ce noroc 8eorge 1olea nu era acolo. $ai aveam deaşteptat doar cîteva minute ) de astă dată reale ) şi, dacă totulavea să se petreacă la fel ca ieri, tulburarea asta urma să#mitreacă.





4ra foarte firesc să plec. $ă consideram bolnav. 8rav bolnav. Dacăstarea aceasta nu avea să cedeze, poate că urma să mă adaptez,

să întreprind c+iar studii interesante folosind noua mea opticăpentru cercetarea fenomenelor fizice. Dar, deocamdată, nu#misimţeam tăria sufletească de a mă apuca de studii ştiinţificeobiective, atunci cînd eu ardeam să#mi pot analiza propriul meuorganism.

şa încît, pe scurt, mi#am luat pălăria şi am ieşit din (nstitut. Dealtfel, cred că nimeni n#a observat plecarea mea, pentru că trecereaprin dreptul căsuţei portarului a fost mai mult decît vijelioasă.

%e stradă, m#am îndreptat automat spre staţia de autobuze. %edrum, mi#am dat seama de absurditatea acestei iniţiative. $ergîndpe jos, puteam ajunge mult mai repede, evident !amenii pe lîngăcare treceam păreau înţepeniţi în poziţiile cele mai nefireşti.

utomobilele în plină înaintare se mişcau cu viteze de broascăţestoasă. &ineva ) un copil ) alerga pe stradă, făcînd sărituri.După aprecierea mea, el rămînea suspendat în aer, de la oţopăitură la alta, cel puţin un minut$i se părea că eu însumi merg normal. 0n vînt puternic sufla în

jurul meu şi începusem să mă întreb de unde se iscase, aşa dinsenin, acest uragan, pînă cînd mi#am dat seama că nu era altcevadecît rezistenţa aerului. $ergeam, prcbabil, cu viteza fantastică depeste o sută de >ilometri pe oră, poate c+iar două sute. m înaintat,astfel ) :n mersul considerat normal de mine,HHFFdar în realitate fabulos de rapid, ) zece sau douăzeci de metri,

apoi m#am oprit, la capătul puterilor. Simţeam că e*plodez. Nu maiaveam aer în pieptC inima#mi bătea năvalnic, gata să#mi spargăcoşul pieptului C mi#era teamă că o să#mi pierd cunoştinţa. $#amoprit brusc, m#am sprijinit de un gard, apăsîndu#mi pieptul în dreptulcordului şi gîfîind ca după o cumplită alergare.&umplită alergare ' 1ireşte, asta era e*plicaţia. &ei douăzeci demetri, străbătuţi cu o viteză inimaginabilă ) de care eu nu#midădeam seama ) reprezentaseră un efort prea mare pentru



organismul meu. Da, atunci mi#am dat seama de pericolul marecare mă ameninţa. Sistemul meu nervos era accelerat, enorm

accelerat. Dar cu această acceleraţie trebuia să ţină pasul întregorganismul " şi el nu era făcut pentru un asemenea ritm. m rămas sprijinit de gard, nemişcat, timp de vreo zece minute )potrivit timpului meu personal. poi, încet#încet, dar totuşi cu oviteză cu mult mai mare decît aceea a oamenilor ce mă înconjurau,m#am îndreptat spre casă. Din fericire, nu locuiesc departe de(nstitut. 3întul mai şuiera încă pe lîngă urec+ile mele, deşi măstrăduiam să mă domolesc cît mai mult.

2a un moment dat, am început să strănut. 4vident. sta#mi mailipsea. %rima consecinţă obiectivă a stării mele " un clasic guturai. m ajuns acasă e*tenuat. $#am trîntit pe o sofa, pradă unei oboselicumplite, c+inuit de o foame ciudată. Nu ştiam ce să fac mai întîi "să dorm, sau să mănînc.

m optat pentru cea din urmă alternativă, m#am aruncat +ămesitasupra unor felii de şuncă din frigider, apoi, aşa îmbrăcat, m#am

întins pe pat şi am adormit. înainte de asta, am avut grijă să mă uitla ceas.

îmi amintesc foarte limpede de visul în care $ira avea un rolimportant, dar pe care Nu#l voi povesti, deoarece nu are legătură cusubiectul acestor memorii.$#am trezit perfect odi+nit, mulţumit, singurul simptom neobişnuitfiind o senzaţie de foame nepotolită. Dor#misem, propabil, opt orebune. $i#am privit ceasul " înaintase doar cu vreo zece minute.

şadar, coşmarul nu se terminase. Somnul meu fusese efectuat înacelaşi ritm drăcesc

Trebuie să mărturisesc că, la un moment dat, sperasem că lacapătul somnului meu voi izbuti să#mi revin la normal. $#am speriatde#a binelea. Starea asta avea să dureze o veşnicie ) sau ceea cereprezintă pentru organismul uman veşnicia, adică perioada pînă lamoarte '

m încercat să mă liniştesc. m pus picupul în funcţiune şi am alesdin nou discul meu preferat, concertul de $a* -ruc+, despre caream mai vorbit. 0n mormăit infernal ieşi din difuzor. $#am repezit la



aparat şi l#am înc+is, cu furie. 4vident, încă o dată, acest afurisit deevident " muzica, pentru mine, era o înşiruire de vibraţii încetinite.

$uzică descompusă.Tristă soartă " să r*u pot asculta o simfonie, să nu pot să mă bucurde melodia preferată, să nu pot auzi pe cineva vorbind.Din ce în ce mai îngrozitor.$i#am luat o carte să citesc. m străbătut cîteva zeci de pagini, amprivit ceasul " trecuseră iar vreo cinci minute şi mi se făcuse ofoame turbată. $#am aşezat la masă ;nu era decît ora unsprezeceşi ceva< şi am înfulecat zdravăn.

m continuat lectura. în cîteva minute ;reale< am terminat de cititcartea. Din nou, mi se făcuse un somn cumplit. $#am culcat...HFAHNu vreau să plictisesc eventualul cititor al acestor rînduri. ?iua afost c+inuitoare. m citit zeci de cărţi. m scris nenumărate

însemnări. %entru a aşterne aceste rînduri în jurnalul meu, au fostnecesare ;după ceas< cam IB de secunde. m mîncat de circa Ede ori ;am epuizat toate rezervele<, am dormit de apro*imativ A oricîte J ore ;ale mele<./i m#am gîndit. $#am gîndit mult.Devenea din ce în ce mai clar pentru mine că starea asta nu puteasă se prelungească, fără grave consecinţe pentru sănătatea mea.1iecare masă pe care o luam era cerută de sistemul meu nervos.1iecare perioadă de somn corespundea desigur perioadelornormale de I de ore, dar transformate de sistemul meu nervos încîteva minute reale. /i totul neţinînd seama de aparatul meu

respirator, circulator, digestiv, de muşc+ii mei, care nu erau făcuţipentru asemenea ritmuri diabolice.După fiecare somn, mă trezeam odi+nit, dar nu pe deplin " defiecare dată, mai rămînea în mine oboseala acumulată precedent.%înă la căderea serii, m#am simţit istovit, epuizat./i iată#mă ajuns la ultimele rînduri pe care le mai scriu astăzi. Numai pot continua. $îna mi#e parcă înţepenită. &reierul meu îidictează ideile de o sută de ori mai repede decît poate ea să



însemne. -ietele mele degete ) o ştiu ) :n realitate mînuie stiloulcu o viteză neobişnuită " dar nimic nu poate ţine pasul neuronilor

mei dezlănţuiţi 0nde vei ajunge '&e va ceda mai întîi ' (nima ' paratul digestiv, suprasolicitat şi el '&e trebuie să fac 'Nu mai vreau /i iată că în această clipă totul se modifică în jurul meu. &easul a

început să bată mai repede. %e stradă, zgomotele au început sărăsune ca de obicei.

m fost eliberat înc+ei aceste rînduri. fost o zi îngrozitoare. în sfîr#şit, voi dormi unsomn normal, de opt ore.$ai mult nu sînt în stare să spun. Decît că trebuie neapărat să cautun mijloc. 0n mijloc pentru a mă împiedica pe viitor să fiu supusacestei accelerări nebuneşti.

ltminteri...?iua a cincea după întoarcere. %roblema a fost parţial rezolvată.%arţial. $ai am răspunsuri de dat, mai mult mei însumi.Dar să nu anticipăm.Dimineaţa, m#am trezit ) :n sfîrşit ) odi+nit. $#am privit în oglindadin camera de baie " mă aşteptam să văd o figură calmă, împăcatăcu sine însuşi, aşa cum mă simţeam. în realitate, aveam ridurineobişnuit de adînci, cearcăne, bine marcate sub oc+i, părul ternfără luciu, aşa cum citisem prin cărţile de călătorie că#H auanimalele bolnave. $i se părea mie, sau c+iar apăruseră, la tîmple,cîteva fire de păr alb '

$i#am trecut palma mîinii pe sub bărbie. %erii crescuseră mult maimari ca de obicei. 4ram doar sigur că mă răsesem ieri dimineaţă.După numai douăzeci şi patru de ore, barba mea avea aproape uncentimetru lungime.$i#am scos uneltele de ras C şi cu îndîrjire am aplicat un strat grosde spumă peste obraz. $i#era necaz. m dat jos cu ciudă aceastămărturie grotescă a zbuciumului meu de ieri.



şadar, tot ceea ce vedeam în oglindă avea o singură e*plicaţie " îmbătrînisem.

Nu cu o zi, aşa cum ar fi crezut oricare din cunoştinţele mele. Nu deieri pînă azi. &i de ieri pînă peste două, trei luni.4*act, nu ştiu. Nu pot preciza cît a reprezentat, în timp mediu,calculat pentru specia umană, ziua de ieri în viaţa mea. /i, de altfel,s#ar putea ca niciodată aşa ceva să nu se poată calcula. 4stedeocamdată prea subiectiv. &ine poate spune ce înseamnă o orăde pe ceas pentru o oră din e*istenţa unui om supus accelerării '

m continuat să mă bărbieresc, din ce în ce mai furios, în timp ce

îmi priveam figura ostenită. De fapt, îmi spuneam eu, un om normal) aşa zis normal ) cum măsoară timpul, în absenţa ceasului '!are orele lui proprii sînt întotdeauna egale între ele ' Desigur cănu. 4vident că nu. în privinţa asta, e*istau date e*perimentale, binecunoscute. $i#am amintit de cartea speologu#lui francez $ic+elSiffre 6în afara timpului7 " ce titlu potrivit pentru aventura mea denecrezut

m terminat bărbieritul, mi#am spălat faţa de spumă, mi#am uscat#o,am evitat privirea mea din oglindă. $#am uitat cu teamă la ceas, dar nu reapăruse starea aceea. Dimpotrivă, ora era destul de înaintată "pierdusem, fără să#mi dau seama, prea multă vreme, meditînd întimp ce mă rădeam.$#am îmbrăcat repede şi am plecat. %e drum, m#am gîndit cătrebuie neapărat să fac două lucruri. Să caut un mijloc pentru a

întrerupe starea de accelerare dacă va reapare, şi să mă destăinuicuiva căruia să#i pot cere un sfat.

m intrat într#o farmacie din drum, mi#am luat trei categorii de

medicamente ;un tranc+ilizant, un somnifer şi ) o să zîmbiţi, poate) o cutie cu aspirine<. poi, parcă mai liniştit, am intrat pc poarta(nstitutului.%e sală, c+iar la intrare, m#am întîlnit nas în nas cu $ira. $i#azîmbit.) -ună dimineaţa, a spus ea, cu un uşor mieunat, răs#punzîndsalutului meu. îmi pare bine că te văd.

m făcut probabil o figură surprinsă.



) (eri am fost atît de îngrijorată %ăreai într#adevăr bolnav...) , o indispoziţie... am zis eu.

Nu, +otărît, nu $ira era persoana căreia trebuia să mă destăinui.$i#a făcut un semn cu mîna.) cum mă grăbesc, mi#a zis ea. Ne vedem mai tîrziu.4ra foarte sigură de asta.$#am urcat în lift şi am apăsat pe buton. $i#am amintit de ziua deieri, cînd mi se păru că liftul nu funcţionează. Dar nu, de dataaceasta totul mergea perfect. &+iar şi eu însumi.

m intrat în laboratorul meu. 8eorge 1olea era acolo şi, cînd m#a

văzut, s#a ridicat imediat în picioare ") &e bine îmi pare că vă văd zise el, repetînd parcă fraza lui $ira.) -ună dimineaţa, am zis eu, uitîndu#mă întrebător la el.) $#a informat tovarăşa secretară că v#aţi simţit ieri rău ) aadăugat el, ca răspuns.6tentă, $ira7, mi#am comentat eu în gînd.) Da, într#adevăr, ieri nu eram în apele mele. stăzi sper că o sămă simt mai bine, am adăugat, gîndindu#mă la fatidica oră la care,aidoma unui frison de malarie, revenea regulat starea mea deaccelerare.

semenea unui frison de malarie ' sta#mi sugera o e*plicaţie... oboală microbiană, virotică, ştiu eu ' &are acţionează sub formaunor accese periodice, mai lungi sau mai scurte, cu influenţă directăasupra sistemului nervos '(mediat după ce ideea asta mi#a trecut prin minte, am alungat#o cuun scurt rîs nervos care H#a făcut pe 1olea să ridice repede capuldin caietele în care se scufundase şi să mă privească cu aceeaşi

îngrijorare de acum două zile. $i#am compus o figură impasibilă şim#am gîndit că m#am prostit total. cum, începeam să fac ipotezetotal fanteziste. $ai rămînea un singur pas " să mă apuc să scriuliteratură ştiinţifico#fantastică./i daca totuşi ipoteza mea era valabilă ' Da, trebuia neapărat sămă duc la un specialist ) un medic.$i#am privit ceasul " era aproape ora nouă. Telefonul răsunăstrident. 1olea ridică receptorul.



) 3ă c+eamă directorul, zise el, fără să#i clipească oc+ii. m blestemat în gînd indiscreţia $irei şi am coborît. (n camera

secretariatului am privit#o şi reproşurile mi#au îng+eţat pe buze. stăzi, arăta mai secretară ca oricînd.) %oţi intra, mi#a zis ea.) &um, c+iar m#a c+emat directorul ' am întrebat#o eu, incredul.) &+iar mi#a răspuns $ira, privindu#mă cu coada oc+iului.$i#am îndreptat cravata, am bătut inutil în uşa capitonată şi amintrat. (n acelaşi timp, maşinal, mi#am privit din nou ceasul. Nusosise încă ora @, dar ce mă făceam dacă astăzi accelerarea mea

avea de gînd să încerce o depăşire de normă ') (a loc, tovarăşe Negulescu, mi#a spus directorul, cu o voceneutră.

m luat loc.) m primit o adresă, zise el, căutînd#o în dosarul din faţa lui. %use

în dezordine +îrtiilc, pe care le împrăştie pe jumătate din suprafaţalocativă a biroului, apoi sună.) $#aţi c+emat ' zise vocea $irei.4vitam să#i văd faţa. Dacă aş fi privit#o, pînă şi directorul ar fiobservat că oc+ii mei nu purtau numai e*presia rece a unui fiziciancare urmăreşte un fenomen ştiinţific.) 0nde#i adresa de la $inister... cu -aia $are '$ira păşi delicat ) picioarele ei ajunseră în razamea vizuală şi nu puteam practic să#mi întorc capul, ca să nu le maizăresc. vea glezne fine.) %oftim, spuse ea, pescuind#o din maldărul de +îrtii de pe birou.64ficienţă7, am apreciat eu în mine însumi.

) $ulţumesc zise directorul.1ata se retrase fără zgomot.) (ată, aşadar, despre ce este vorba, continuă directorul, privindprin oc+elari adresa. &ei de la -aia $are s#au încurcat iar înprocedeul pe care li l#am recomandat noi. Trebuie să pleci acolo să#i ajuţi.

m intrat într#o panică îngrozitoare.) &înd ar urma... să plec ' am zis eu, îng+iţind cu greutate un nod.



) Sau azi cu trenul, sau mîine dimineaţă cu avionul. &um preferi.) tît de repede '

) Da, este fără îndoială o c+estiune foarte urgentă. 8îndeşte#te şidumneata, oamenii stau şi ne aşteaptă...) %oate că dacă vorbim cu ei la telefon, am putea să#i lămurim şiaşa...Directorul luă o mutră gravă.) 4 posibil. Dar pe de o parte, se va spune că evităm să coborîmpe teren. %e de altă parte, s#ar putea ca, la faţa locului, să#ţi daiseama şi de alte eventuale lipsuri ale metodei şi să le corectezi pe

loc. 4şti coautor, nu ') Da, desigur, zisei eu, cu voce tristă.%robabil că arătam ca unul care vine de la o înmor#mîntare, pentrucă directorul mă întrebă ") Dar ce#i cu dumneata '&e puteam să#i răspund ' 6Să vedeţi, mi#e teamă să nu măaccelerez pe drum '7) Deplasarea nu trebuie să dureze mult ) adăugă el încontinuare, crezînd probabil că#mi încurcă unele socoteli în-ucureşti. îndată ce ai rezolvat problema, te întorci aici. %oate sătermini şi într#o singură zi 6! zi7, mă gîndeam eu trist. 6! zi a cui ' mea, sau a celorlalţi '7) -ine, tovarăşe director, am zis eu, ridicîndu#mă de pe scaun.Nu#mi venea să spun fraza clasică 6nu mă simt prea bine7. r fisemănat grozav cu o încercare de a mă sustrage de la aceastădeplasare.

m ieşit din biroul directorului. $ira m#a întrebat, direct "

) Trebuie să pleci la -aia $are ') Da...) 3rei să trimit curiera să ia biletul '

m privit#o înduioşat.) Te gîndeşti la toate.) 6-una secretară nu trebuie să uite nimic7, recită ea sentenţios,ridicînd un deget în aer. $ergi sus, în laborator ') Da.



) şteaptă#mă, urc şi eu pînă la contabilitate. m intrat împreună în lift. m apăsat pe butonul care comanda

mersul pînă la etajul trei. 0şoara zgudui#tură de la pornire aaplecat#o pe ea înspre mine şi pe mine înspre ea. !c+ii noştri erauacum foarte aproape şi se priveau cu insolenţă. 1ii calm, mi#amspus eu. &oncentrează#te asupra problemei entropiei. suprateoriei relativităţii, dacă preferi. m întins braţul, mi#ăm amintit deemisiunea de lumină coerentă a laserului, am strîns#o de mijloc, m#am gîndit la 4instein şi am săru#tat#o. N#a făcut nici un gest, nici deapropiere, nici de îndepărtare. &înd am ajuns la etajul trei ) azi

liftul urca uimitor de repede ) a desc+is ea însăşi uşa, apoi a înc+is#o repede la loc, împiedicîndu#mă să ies. mi#a scos batista dinbuzunarul de la piept, mi#a şters obrazul de urmele de ruj şi a zisdoar atîta ") 1izica este astăzi foarte întrepridă ) $ira ... am început eu, dar ea s#a îndepărtat, le#gănîndu#şifoarte uşor şoldurile.$#am sprijinit cu mîna de perete, ca să nu cad, pe urmă am pornit#olent spre propriul meu laborator.) &um era poezia ta ' l#am întrebat pe neaşteptate pe 1olea.

cesta căzu din cer, se scutură puţin şi apoi căută pe masă foaia de+îrtie dactilografiată.) 63ino la izvorul...7, începu el.) 6&easul meu te aşteaptă de milenii7, l#am întrerupt eu.) sta e mai departe, zise el.) 6Si 3enus din $ilo, şi 8ioconda, şi...7) 6&leo, iubita lui Dafnis7...

) 6Toate eşti tu si uite că vii...7) Dar văd că aţi reţinut o mulţime, spuse 8eorge.) 4 o poezie foarte frumoasă, am spus eu.

sistentul meu oftă mulţumit.) :mi pare bine că vă place ) 6Te aştept seara...7/i în clipa aceea am simţit un val de căldură în creier.



) Nu Nu am strigat eu pe neaşteptate, făcîndu#H pe 1olea săsară în sus. Nu mai vreau

m încercat din răsputeri să mă împotrivesc. Degeaba " în cîtevasecunde, totul în jurul meu îşi încetini brusc alura. sistentul meu începu să mormăie cuvinte, din ce în ce mai rar şi mai neinteligibil,porumbeii care gîngureau pe pervazul ferestrei deveniră surseleunor zgomote asemănătoare cu mormăitul unor urşi, iar ceasul

încetă, aparent, să mai meargă.$#am aşezat, încet, pe scaun, cu capul între mîini şi m#am gîndit.&e era de făcut ' $i#am amintit mai întîi de medicamente.

Tranc+ilizantele m luat unul şi l#am îng+iţit, aşa, fără apă, îngrozit. m mai scos încă unul, l#am privit şi, dînd din umeri, l#am dat pe gîtşi pe acesta. m băut apoi un pa+ar cu apă.) &eee...ee... începu 1olea să mă întrebe.(#am scris pe o +îrtie " 6nu mă simt bine, aşteaptă să#mi treacă7 ;nuştiam de fapt ce aş putea să#i comunic<, şi apoi m#am aşezat pescaun, am luat o revistă şi am citit din ea, căutînd pe cît posibil sănu mă enervez şi să aştept liniştit efectul medicamentului luat îndoză dublă.După cîtva timp, am simţit într#adevăr că nu mai era nevoie să faceforturi pentru a deveni calm. 4ram aproape indiferent la ceea ce mise întîmplă ) dar nu mă 6dezaccelerasem7.

m profitat de starea mea calmă şi am încercat să analizez cevamai profund evenimentele din jurul meu.

stfel, m#am întrebat pentru ce în flecare zi ia ora zeceH sauapro*imativ la această oră mă cuprindea accelerarea 'Trebuia să aprofundez această problemă. S#o privesc ca un om de

ştiinţă. Să încerc să fac abstracţie de mine însumi./i pe urmă, o altă problemă " ce aveam să fac, dacă mîine, în timpce eram acolo, în deplasare, între oameni necunoscuţi, avea să#mireapară starea de accelerare '

în timp ce#mi puneam aceste întrebări, asistentul meu se ridică depe scaun, cu aceeaşi încetineală care făcea ca mişcările să fie abiaperceptibile, încercă să#mi vorbească şi renunţă, citind probabilceva în privirile mele. runcă în treacăt o uitătură către cadranele



aparatelor în plină funcţiune. justa nivelul de radiaţii, apoi con#trolăceasul şi scoase din funcţie una din sursele utilizate, conform

programului pe care i#H dădusem încă de cînd pusesem în mersaceste e*perienţe. Totul a durat apro*imativ o oră, pentru mine, întimpul căreia 1olea făcuse mişcările necesare, care durau de obiceimai puţin de o jumătate de minut. &orect. &orect lucrează 8eorge1olea $i#ar părea rău să#l piardă fizica şi să#l cîştige literatura. Dar poate că nu era nici un pericol.

m luat dosarul de la -aia $are şi l#am studiat pe îndelete. %entruaceasta, nu am avut nevoie decît de IE de secunde, conform

ceasului, deşi după mine durase cam o oră şi jumătate.(ar am simţit foamea aceea teribilă şi oboseala cumplită.1enomenele erau acum clare. 4vident, pentru organismul meu sefăcuse acum ora trei sau patru, ora la care luam de obicei masa deprînz. %e de altă parte, un efort c+iar static, concentrat pe operioadă atît de scurtăde timp astronomic, suprasolicita intens organismul şi#mi crea, fără

îndoială, un consum energetic sporit, urmat de această stare deintensă oboseală.

îmi priveam ceasul cînd, dintr#o dată, secundarul acestuia începusă se învîrtească din ce în ce mai iute.4ram salvat

stăzi, toate fenomenele nu duraseră decît cîteva minute reale. Dinfericire ) Tovarăşe 1olea... am început eu.

sistentul meu mă întrerupse ") 3ă simţiţi mai bine '

) Da, mulţumesc. $i#a trecut. 3oiam să#ţi spun că plec mîine, astă#seară poate, la -aia $are. ! să lipsesc cîteva zile. 4*perienţeletrebuie să continue aşa cum ne#am înţeles.) Desigur, mă asigură 8eorge 1olea.) cum mă duc pînă la policlinică, l#am anunţat în continuare. $ă

întorc curînd, sper.$i#am luat pălăria şi am ieşit din (nstitut. De fapt, nu aveam de gîndsă trec pe la policlinică. Sînt destul de lucid pentru ca să#mi dau



seama că orice medic normal m#ar considera imediat bun deinternat într#o secţie de psi+iatrie. şa încît am luat drumul bunului

meu prieten .-., şi el urmaş al lui 4sculap dar, în acelaşi timp,scriitor de povestiri ştiinţifico#fantastice.2ucrează la un institut al $inisterului sănătăţii, nu prea îndepărtatde clădirea în care#mi fac eu serviciul. :ntr#un sfert de oră, ajunsei înlaboratorul său.(iam povestit totul, fără să uit nimic din ce mi se părea că arelegătură cu cazul meu. 4vident, nu i#am spus nici un cuvînt despre$ira, drept care .-. m#a întrebat îndată despre sănătatea 8etei.

) 4 bine, mulţumesc, e plecată în %olonia, se întoarce peste cîtevazile, am răspuns eu, nerăbdător.$i se părea ciudat că, în loc să încerce să comenteze, doctorul mi#a pus o întrebare banală. Sau poate c+iar şi el bănuia că maşinacreierului meu se dereglase ') 4i, ce părere ai despre tot ce ţi#am spus ' l#am întrebat după otăcere destul de îndelungată.) dineaori, cînd îmi povesteai păţaniile tale, mă gîndeam curegret că nu pot scrie această istorie, îmi răspunse el. %ăcat.) De ce nu poţi s#o scrii ') %entru că a scris#o, înaintea mea, Pells.Dădu din umeri.) 2a urma urmei, nu am de ce să regret. Noi, ăştia, care scriempovestiri ştiinţifico#fantastice, avem o soartă tristă. &ititorii ne ceraventuri mereu originale şi cît mai fantastice. &riticii nu ne citesc.-a, să nu mint, cîte#odată, cam la doi ani o dată, primeşte probabilcîte unul sarcina să dea iama prin literatura de anticipaţie. -ietul om

n#a prea citit mare lucru în domeniul ăsta şi, nefericit, scrie unarticol în care#şi dă şi el cu părerea, ca tot omul, nimerind de multeori ca (eremia cu oiştea#n gard. &ică nu avem destulă imaginaţie,nu descoperim lucruri e*traordinare. %ăi te întreb eu, dacă le#amdescoperi, am mai sta să scriem ' 2e#am face, iubitule, şi am lua%remiul Nobel %ăi care e rostul...2#am întrerupt, pentru că pe mine problema nu mă interesa, şipentru că iar se îndepărtase de la subiect.



) i dreptate, am zis eu ipocrit, dar acum spune#mi ce crezi despremine '

) &e să cred ' şa ceva nu s#a întîmplat niciodată, în realitate,zise .-, în sc+imb ;se însufleţi el< în literatură, în afară de Pells, şiDino -uzzatiH a atacat problema, privind#o însă prin celălalt capăt albinoclului, înţelegi, adică presupunînd posibilitatea ca viaţa să fietrăită 6au ralenti7...(ar l#am întrerupt, de astă dată brutal ") Dragă ., tu ai o manie. 2asă dracului literatura ştiinţifico#fantastică şi ocupă#te de mine $ăcar cîteva minute

%rietenul meu oftă.) şa#mi zic şi eu. 2asă dracului literatura ştiin#ţifico#fantastică. Dar parcă pot ' $i#a intrat în sînge.

începeam să mă enervez. Din fericire, continuă ") &ît despre tine, ce să#ţi spun ' &red că#ţi dai seama că medicinaeste dezarmată. 4şti pînă acum unicul caz. 1ără îndoială că mi#arplace, ca om de ştiinţă, să te e*aminez în timp ce ai o asemeneatulburare, să#mi fii ) ca să zic aşa ) cobai. &a prieten, însă, nu#ţidoresc nici o clipă repetarea simptomelor.) &rezi că ar putea să#mi facă rău ') Nu pot să afirm cu siguranţă nimic. -ănuiesc însă că aceastătrăire intensă nervoasă, necorespunzătoare cu posibilităţile fiziceale organismului, ar putea să#ţi provoace neajunsuri. %ractic, ca săpun punctul pe i, este aproape evident pentru mine că aceastăaccelerare duce la o scurtare corespunzătoare a vieţii, la o îmbă#trînire rapidă. -a c+iar mai rapidă decît timpul pe care tu îl simţi,datorită suprasolicitării organelor.

) Dar cum vezi tu problema asta, a timpului meu care nucorespunde cu al altora '

.-. mă privi cu oarecare mirare.) sta nu#i de loc surprinzător, dragă 4ugen. Timpurile noastre nucorespund. Timpul meu nu corespunde cu al tău decît în linii mari.Timpul nostru, al relativ tinerilor, nu corespunde cu cel al unuipensionar, şi nici cu cel al unui copil. sta o ştiu toţi. 0n om de



ştiinţă francez, 2ecomte du NouQ, a consacrat acestei probleme ocarte întreagă " 6Timpul şi viaţa7.

) /tiinţifico#fantastică ' am întrebat eu, ironic. .-. m#a privit jignit.) Nu, un studiu serios ) răspunse el, accentuînd asupra cuvîntului6serios7, pentru ca să mă simt prost.

urmat o tăcere penibilă.) (artă#mă, am murmurat eu. N#am vrut să spun asta... Dar ceafirmă 2ecomte de NouQ în cartea sa ') %e baza unor îndelungate cercetări, el a ajuns la părerea că anul

unui copil de cinci ani este de patru ori mai lung decît cel al unui omde douăzeci de ani. nul unui om de cincizeci de ani este de zeceori mai scurt decît anul aceluiaşi copil. &u alte cuvinte, timpul bătrî#nului se scurge de zece ori mai repede decît cel al copilului.) şadar, spusei eu, pe gînduri, un copil sau un tînăr măsoarăaltfel timpul decît un bătrîn. %entru ei, ceasul merge mai încet "tinerii găsesc că într#o oră pot realiza mult mai multe lucruri decîtvîrstnicii. De fapt, am presimţit întotdeauna asta. &red că toatălumea o simte, instinctiv. Dar nu ştiam că cineva #a încercatvreodată să fundamenteze ştiinţific aceste fapte. %e ce bază ') :n privinţa asta, se pot face obiecţii. 2ecomte de NouQ a măsuratcu precizie timpul de cicatrizare pentru o anumită suprafaţă a uneirăni tip. Dar nu este el singurul om de ştiinţă ce s#a ocupat cuproblema asta. 0niiHAMHM ) Nu căutaţi eroul biologi, ca $arcel 1ranşois, au studiat influenţa temperaturii interne

asupra aprecierii timpului. !mul supus unei încălziri a corpului, îşisc+imbă propria evaluare a timpului. &înd temperatura creşte, elapreciază etalonul luat în mod accelerat. /i, ţin#te bine " se pare căraportul de micşorare este similar cu cel care ar rezulta dinaplicarea coeficientului de accelerare a reacţiilor c+imice al lui [email protected]#mi venea să#mi cred oc+ilor. şadar, oamenii de ştiinţăstudiaseră problema. 6Totul se petrece ca şi cum timpul sideral,



pentru un om de cincizeci de ani, s#ar scurge de patru ori mairepede decît pentru un copil de zece ani7...

) De altfel, zise .-., este evident, din punct de vedere psi+ologic,că într#un an unui copil i se întîmplă cu mult mai multe lucruri decîtunui bătrîn. &opilului i se pare deci că anul se scurge cu mult mailent...) Dar pentru toate aceste diferenţe, de vină este însuşiorganismul, care evoluează în decursul vieţii.) 4*act.) Dar în cazul meu '

)" 4i, aici e aici) 2a mine, acceleraţia este egală cu o sută, cu două sute, nu potsă#mi dau seama.) Da, este enormă.) /i nu mai e în concordanţă cu posibilităţile corpului meu.) Nu este.) -un, văd că eşti de acord întru totul cu mine, doctore. Dar cetrebuie să fac ') Oi#am spus că nu ştiu. %oate că soluţia nu stă în puterile mele, citocmai în ale tale.) &e vrei să spui ') &aută în arsenalul fizicii.

m înălţat din umeri. 6$ulţumesc pentru o asemenea soluţie 7 înacel moment, nu#mi dădeam seama că .-. îmi furnizase c+eia ) :n tot cazul, adăugă el, diferenţele astea de apreciere a timpuluinu variază numai de la un om la altul sau de la o vîrstă la alta. &+iar la acelaşi om, în decursul zilei, orele pot părea mai lungi sau mai

scurte. îţi aminteşti de e*perienţa lui $ic+el Siffre, nu#i aşa 'Desigur că îmi aminteam.(zolat de bună voie în fundul unei peşteri greu accesibile, speologulfrancez a petrecut acolo, singur, BM de zile.) /tii cum s#a întîmplat ' mă întrebă .-. 1ără a avea ceas la

îndemînă, Siffre încearcă să aprecieze o durată de două minute. 4larată că au trecut două minute, cînd în realitate se scurseseră HEde secunde, de secunde sau c+iar M de secunde, adică cinci





$#am gîndit mai întîi la împrejurările în care apărea, îndeobşte,starea mea. $ergeam pe stradă aproape fără să văd nimic în jurul

meu, cugetînd asupra singurei probleme care mă preocupa în acelmoment.Dar nu izbuteam totuşi să#mi adun gîndurile. 4vident, trebuia să măconcentrez, să mă a.şed la biroul meu, cu o +îrtie în faţă şi cu uncreion în mînă. şa, aici pe stradă, gîndurile mele alergau ca nişteiepuri speriaţi, care încotro.$ă întrebam " şi ce#ar fi dacă viaţa mea s#ar scurta ' %entru mine,ea ar părea tot atît de lungă. &+iar dacă aş muri peste şase luni,

cînd voi ajunge la vîrsta fiziologică de J de ani şi voi arăta caatare, mie mi se va părea că îi voi fi trăit efectiv sta era adevăratarelativitate a timpului, care e*istă realmente, cea care face cavremea bătrînilor şi a tinerilor să nu fie egală, dar care la mine erae*acerbată la minimum.) Da, iubitule, am murmurat eu cu voce tare, vorbind cu mine

însumi, pe stradă. Da, iubitule, dar ce viaţă ar fi aceea ' i trăisingur. Singur într#o altă lume, paralelă cu universul celorlalţi, care#şi duc viaţa lor împreună...! bătrînică venea de la piaţă cu coşul încărcat şi se opri în loc,privindu#mă cu multă mirare.

m luat#o mai repede la picior şi am ajuns la (nstitut. m urcat laetajul trei, am privit o clipă porumbeii care veniseră după fărîmiturilede pîine, Xam controlat indicaţiile cadranului aparatului carefuncţiona din plin şi m#am aşezat la birou, concentrîndu#mă asupraproblemei " cu.ce să încerc a influenţa starea mea.) /tiţi, aş vrea să vă spun... zise 1olea.

) Da, am răspuns eu îmbufnat.Nu aveam c+ef de confidenţele sale.) m încercat să scriu o nouă formă de sonet... Nu m#am e*primatbine. Nu o forma, ci o e*primare nouă a sonetului. 3reţi s#o... s#ovedeţi ') Nu acum am murmurat eu.

încă o dată, după o scurtă tăcere, am repetat, cuprins de panică ") Nu, nu acum Nu acum



1olea m#a privit mirat şi s#a retras la aparatul său. Nu înţelegea dece mă comportam astfel. Dar eu îmi dădeam seama " din nou,

pentru a doua oară în aceeaşi zi, simţeam că mă cuprinde stareaacceleraţiei. $#am uitat la ceas " era ora douăsprezece. !rice încercare aş fi putut face pentru ca să stabilesc o apropiereoarecare între perioada zilei şi fenomenele misterioase ce îmicuprindeau organismul era acum condamnată.$i#am strîns pumnii, înfigîndu#mi ung+iile în carne, şi am aşteptat.Totul se petrecea ca şi în alte daţi. Sunetele începeau să sedescompună, în jurul meu totul se petrecea din nou îngrozitor de

lent. ! pasăre care zbura undeva departe, pe cer, se înţepeni bruscacolo ) o pată cenuşie pe un cer limpede. m rămas imobil în scaunul meu şi mi#am spus că, dacă totuşitrebuia să sufăr această acceleraţie, cel mai cuminte lucru era s#ofolosesc pentru propriile mele scopuri. Să gîndesc de o sută sau. dedouă ori mai repede asupra problemei esenţiale care îmi stătea înfaţă " aceea de a găsi o salvare.8rea problemă. Nu ştiam de unde s#o încep. &u toate acestea unpunct de reper pare#se că aveam. m judecat totul ) sau mai binezis, am încercat sa judec ) ca o persoană străină, care nu aveanimic de#a face cu problema în cauză. 2ucrul care părea cel maiconcret, cel mai tangibil, era fără îndoială momentul de apariţie.Dimineaţa. De ce numai dimineaţa '%entru că dimineaţa erau primele ore ale activităţii mele după somn,şi creierul meu, întregul meu sistem nervos, erau mai receptive '

ici era o pistă mai greu de urmărit.Dimineaţa, pentru că intram într#o mai intensă activitate cerebrală '

&u mai multe preocupări ştiinţifice, prin care deci supuneam unuiefort mai activ celulele mele nervoase '.%osibil, dar nici această idee nu eră uşor de e*ploatat.Dimineaţa... munca de cercetare...Simţeam că aici undeva s#ar putea găsi c+eia. &u un creion înmînă, începui să desenez pe +îrtie o sc+emă. /i dintr#o dată, peneaşteptate, am găsit



Dimineaţa egal cu muncă de cercetare, egal cu laborator, egal cuaceastă încăpere în care mă aflam, egal...

m sărit în sus, surescitat. %robabil că mişcarea mea ec+ivala, înoc+ii unui om cu 6timp normal7, cu o e*plozie. în orice caz,atitudinea lui 8eorge 1olea purta pecetea stupefacţiei sale.Dar, de data aceasta, nu#mi păsa de ceea ce ar fi putut gîndi bravulmeu asistent. 4ram pe urmele cele bune

m început să păşesc în lungul şi în latul laboratorului, cu vitezaunui e*pres. întotdeauna, starea mea apăruse doar dimineaţa şinumai după ce în prealabil vizitasem laboratorul. De cele mai multe

ori, acceleraţia se ivea fie c+iar în această cameră, fie scurtă vremedupă ce o părăseam. şadar, s#ar putea ) eram încă prevăzător, nu afirmam, ci numaiemiteam ipoteze ) s#ar putea ca în laborator să e*iste însăşicauza. $i#am rotit Drivirea prin încăpere. ! mulţime de aparate,evident, dar unul singur care să fi funcţionat fără întrerupere înaceste ultime zile " acest emiţător de radiaţii e*perimentale, pecare...-ine, mi#am spus eu, dar le cercetez de vreo două luni. De cetocmai acum ' /i, pe de altă parte, pentru ce la 1olea nu seconstata nici o modificare, deşi el rămăsese, de fapt, într#un contactmai prelungit decît mine cu aceste radiaţii încă misterioase '$#am aşezat din nou pe scaunul meu, şi am început să înşir pe+îrtie o serie de cifre şi de date. înnegream paginile cu viteza deşase rînduri pe secundă. %entru 1olea, care mă privea înspăimîntat,trebuia să fi fost un spectacol diabolic. îmi amintisem că radiaţiile pecare le e*perimentam acum avea un ma*imum, un minimum, un

punct zero la care se părea că se obţine un efect de anulare. 2a cecaracteristică a curentului şi a ung+iului cristalelor corespundea,pentru acest moment al emisiunii, punctul zero ' %roblema putea firezolvată în cîteva ore. $i se făcuse, ca de obicei, foame, eram tareobosit, dar orele se scurseseră în trei#patru minute.$#am îndreptat glonţ spre aparat, am modificat caracteristicileconform datelor calculate de mine şi am aşteptat. încetul cu încetul,



acul secundarului începu să se rotească mai repede, în locul unormormăituri confuze am început să aud ciripitul păsărilor...

$#am lăsat pe scaun, din nou, e*tenuat, dar în acelaşi timp plin deo bucurie interioară. 4ram salvat ,Dar dacă era vorba de o simplă întîmplare ' Dacă oricum starea arfi încetat acum, şi nu se petrecuse decît o banală coincidenţă '!ricît de dureros ar fi fost, trebuia să fac o e*perienţă. Nu puteamsă o amîn. cum, aici, pe loc.$#am aşezat din nou în zona de bătaie a aparatului, cît maiaproape de raza lui incidenţă, şi am fi*at coordonatele de

funcţionare ca la început. %este scurtă vreme, binecunoscutelesimptome " o greutate în creştet, o vizibilă rărire a mişcărilor acului. m inversat radiaţiile, şi, fără multă aşteptare, au fost 6dezaccele#rate7.3a să zică asta era

m desc+is larg fereastra şi am respirat de două ori, adînc, în piept.4ram salvat) 4i, am zis, punînd mîna pe umărul lui 1olea, ce spuneai despresonet '%uţin speriat, 8eorge 1olea mă privi şi dădu să se ridice de pescaun.) Nu, nu, stai, e foarte bine, băiatule, foarte bine /i, zîmbind larg, am străbătut camera cu paşi marişi am ieşit în sală, zîmbind singur. Simţeam nevoia să strig tuturorcît de fericit eram. $ai groaznică decît oricînd, oboseala îmicoborîse în oc+i, în picioare, în mîiniC mă clătinam, mă ţineam depereţi, pentru că aveam impresia că în orice clipă aş putea să cad.

Dar nu#mi era teamă. cum ştiam. cum se terminase.! clipă, îndoiala îmi străbătu din nou cugetul. Dar 1olea ' De ce nuşi 1olea ' %entru ce tocmai eu 'Nava pierdută din $unţii puseni ' m zîmbit sceptic la aceastăamintire. &e legătură putea să aibă ' &opilării

m coborît cu liftul pînă la parter şi am intrat la secretariat.) -ine că ai venit, zise $ira. Oi#am găsit bilet pentru astă#seară, lavagonul de dormit.



) $ulţumesc, $ira.) Dar eşti palid... pari atît de obosit... &e s#a întîmplat ' 4şti bolnav

' Să vorbeşti cu directorul, poate amînă...) Nu, $ira. cum, nu mai este nevoie...1ata mă privea îngrijorată. îmi întinse biletele şi ordinul de serviciu.) :ncă o dată, mulţumesc şi... la revedere. %lec să#mi facbagajele... /i...3oiam să#i mai spun ceva. Dar ce anume ' Nu#mi aminteam.) 2a revedere, am repetat şi am ieşit din încăpere.

bia pe drum, mi#am amintit" nu voiam să#i spun

nimic. r fi fost inutil.&e bună era $ira. /i cît de caldă era atunci, în lift, lîngă mine, întimpul acelor scurte secunde. /i...

m intrat în casă, preocupat şi, dintr#o dată, mi s#a părut că eraceva neobişnuit. (n camera mea, pe lîngă dezordinea cunoscută, semai adăugase un geamantan masiv, o valijoară, cîteva pac+ete. mprivit mirat. &ine putea să pătrundă astfel, la mine ' ! singurăpersoană avea c+eia apartamentului meu. 8eta ! fată subţire, îmbrăcată într#o roc+iţă gri, cu părul tăiat scurt,desc+ise uşa camerei vecine, mă văzu, fugi spre mine şi se atîrnăde gîtul meu, strigînd încîntată ") 4ugen

m îmbrăţişat#o.) Nu te aşteptam atît de devreme mi#a spus ea, privind ceasul.

i# c+iulit#o constată ea, în glumă.) 4*act acelaşi lucru vroiam să#ţi spun şi eu, i#am zis, mîngîindu#ipărul. i sosit cu cîteva zile mai devreme

) 0n concurs de împrejurări... zise ea. ! să#ţi e*plic. Dar tu '%rivirea ei mă analiză şi, dintr#o dată, surîsul de pe buze i se şterse.Se aşeză pe un scaun apropiat, fără să#mi lase mîna din mîinile ei.) &e#i cu tine ' murmură ea, subit îngrijorată. &e s#a întîmplat '4şti bolnav '4rau aproape e*act cuvintele $irei, mi#am amintit.



) Da, am spus eu, neştiind de fapt e*act dacă minr sau spunadevărul. $ai precis, am fost destul de bolnav. 3ezi cît am îmbătrînit

'8eta dădu din cap.) /i ai devenit neglijent. 4şti nebărbierit, bătrîne lup de mare /inedormit &e#ai făcut, mă rog, în tot acest timp '3orbea cu un zîmbet pe buze, dar în fond întrebarea fuseseserioasă.) ! să#ţi e*plic, am spus eu, acordîndu#mi o mică amînare. 8eta,mă simt îngrozitor de ostenit &e bine că ai venit

1ata se ridică de pe scaun, desc+ise valiza, scotoci prin ea.) Oi#am adus ceva, zise ea. Scoase un pac+et gros. 0ite Nu vedeam nimic limpede. m încercat să mă apropii, dar măclătinam prea tare, camera se învîrtea în jurul meu şi dintr#o dată,un văl cenuşiu se lăsa în faţa privirii mele, apoi totul a devenitnegru.$#am trezit din leşin după cîteva minute. 4ram întins pe covor, cu opernă sub căpătîi. 8eta nu izbutise să mă tîrască pînă la fotoliu saudivan.) &e s#a întîmplat ' am murmurat.) i leşinat, zise ea. m c+emat un doctor...) Nu era nevoie, am zis eu încet. Tot ce#mi trebuie este somn. Sădorm, să dorm......ceste rînduri le scriu în tren, scara, în trenul care mă duce spre-aia $are. îmi dau seama că în faţa mea stau multe probleme încănerezolvate. Dacă aş putea cunoaşte precis natura fenomenelor pecare le#am resimţit, dacă aş putea să le stăpînesc... &e cîştig pentru

umanitate !mul ar deveni el însuşi un instrument de observaţiemai precis decît oricare altele. %entru perioade scurte de timp,evident, astfel încît să nu#i primejduiască sănătatea. /i poate căproblema nu este insolubilă " trebuie să studiez aceste fenomenede legătură dintre radiaţiile pe careK le e*perimentam şi celulelenervoase.



Dar mai sînt şi alte probleme. &a aceea a susceptibilităţii meleunice. %oate că, în afară de radiaţiile respective, mai este încă

nevoie de ceva '/i mai este 8eta. /i $ira. /i eu. ici, soluţia este mai clară. &+iardacă nu e simplă.De fapt, nu ştiu pentru ce continui să scriu. însemnările mele nu maisînt necesare. $îine dimineaţă, la -aia $are, le voi distruge. %oate.2a -aia $are, seara. &ît de amar am putut să mă înşel &redeamcă totul este rezolvat. &ă problema accelerării umane era acumbine studiată, origina ei cunoscută, modul de înlăturare stabilit. /i

totuşi...%roblema pentru care fusesem c+emat aici era mult mai complicatădecît părea, la prima vedere. Trebuiau calculate cîteva serii deparametri noi, altminteri funcţionarea instalaţiei nu ar fi corespunscîtuşi de puţin.) &îteva săptămîni ' a e*clamat directorul întreprinderii, îngrozit./i ce facem cu producţia ') Dar este evident că într#un timp mai scurt nu se poate.

m scos creionul şi i#am demonstrat practic, pe +îr#tie. %entruefectuarea calculelor necesare ar fi fost nevoie de cel puţincincisprezece zile.K) $#aţi convins, zise directorul. /i atunci, ceeepr...o...p,..u...n...e...ţi '2#am privit mirat. &redeam ca emoţia H#a făcut să gîngăvească, dar

îndată după aceea mi#am dat seama că începusem din nou să măaccelerez. Tocmai de ceea ce mă temeam /i de astă dată, la sutede >ilometri departe de laboratorul meu. m privit repede jur

împrejur " odaia cuprindea un simplu birou, o masă, cîteva scaune,pe pereţi cîteva tablouri, o +artă. Nu, de astă#dată nici un generatorde radiaţii...$#am ridicat de pe scaun, m#am înclinat cît. se poate de încet înfaţa lui, pe care se întipărea lent o e*presie de uimire nemărginită şiam ieşit pe uşă. &etăţenii băi#măreni care m#au întîlnit în ziuaaceea pe stradă au avut, desigur, o impresie de neuitat" un bolid pedouă picioare se strecura îndemînatec printre pietoni, cu viteza



uluitoare a unui automobil de curse. m urcat în camera de +otel şim#am încuiat.

m oftat din greu. %roblema accelerării nu era rezolvată, aşadar.Sau poate că astea erau efecte remanente ' 4fecte întîrziate aleaceloraşi radiaţii ' (poteze, ipoteze, şi totuşi la -ucureştie*perienţele mi se păruseră atît de concludente &e puteam face ' m scos foile din buzunar, dosarul întreprinderiidin servietă, şi am început să calculez......%este cîteva zile, am auzit cla*onul unui automobil. Suna ca oricecla*on. $i#am privit ceasul" trecuseră de fapt doar două ore de cînd

părăsisem ca o trombă biroul directorului. 9espiram şi trăiam dinnou normal. m plecat clătinîndu#mă din +otel, şi m#am reîntors la uzină, amtrîntit pe masa directorului calculele.) 8ata am zis eu, palid la faţă ca o lămîie.) &e ai, tovarăşe Negulescu ' a întrebat directorul, îngrijorat.) 8ata, am repetat. m terminat calculelc. %roblema esterezolvată. $îine puteţi aplica noii parametri. stăzi c+iar, dacă doriţi.Directorul a zîmbit, ca la o glumă, apoi a privit în treacăt foile )vreo optzeci de foi pline de cifre, pe care le aruncasem pe masă.După aceea, a +olbat oc+ii, le#a luat mai aproape, le#a parcurs cuatenţie, s#a îndreptat emoţionat spre mine, mi#a strîns mîna cucăldură.) Dar cum ' ţi venit cu ele calculate de la -ucureşti ' De unde aţiştiut care sînt necesităţile noastre ' &um aţi ajuns la acestecalcule '

m zîmbit.

) &e spaimă mi#aţi tras, cînd mi#aţi spus că este nevoie de celpuţin două săptămîni. fost o glumă, acum înţeleg Dar vă rog,luaţi loc.../i iată#mă acum, seara, în camera de +otel. $îine şi poate poimîinemai rămîn să urmăresc cum funcţionează instalaţia în noul sistem,după aceea îmi iau zborul spre -ucureşti.Sînt plictisit. Nemulţumit. m rezolvat problema te+nică, dar nu peaceea personală.



(n avion spre -ucureşti. u trecut trei zile. ccesul de acceleraţie nus#a mai repetat. %rin urmare, a fost totuşi un efect remanent.

Nu ştiu de ce mai scriu toate astea. $îine o să arunc aceste pagini cincisprezecea zi după întoarcere. Nu le#am distrus, totuşi. (nobservaţiile astea, aşternute în focul luptei mele cu mine însumi, custarea anormală la caream fost supus, voi putea găsi vreodată izvor de inspiraţie pentrucercetări ulterioare '&înd m#am înapoiat de la -aia $are, după trei zile de deplasare,8eta m#a primit cu un surîs fericit"

) Oi#a priit deplasarea mi#a spus ea. răţi mai întremat, mailiniştit, mai odi+nit. cum, dacă vrei, poţi să#mi spui... r fi fost timpul. $edicul sosit în după#amiaza aceea, cînd îmipierdusem cunoştinţa, nu putuse decît să mă sfătuiască, banal, sămă odi+nesc, îmi prescrisese cîteva medicamente pe care nu le#amluat niciodată şi nici nu am de gînd să le iau. /i#mi murmurase,confidenţial, să evit 6e*cesele7. 4ra cît pe ce să#i rîd în nas.

m luat mîna fină a 8etei între palmele mele, am mîngîiat#o uşor,fără să mă grăbesc să#i răspund.) Draga mea... am început eu şi, dintr#o dată, totul mi s#a părutmai neverosimil ca oricare din povestirile lui . -.) Da, 4ugen '(#am lăsat mîna să cadă, m#am ridicat de pe scaun, am pus un discla picup. 4ra tot &oncertul lui $a* -ruc+ C rămăsese acolo, peplatan, de acum cîteva zile.) i încredere în mine ' am întrebat#o.) Da, mi#a spus ea.

4vident, în acea clipă am roşit. r fi trebuit atunci să spun " 6numerit, 8eta7. Dar de fapt, de ce s#o fi spus '&a om de ştiinţă, sînt în stare să fac previziuni, şi cele privindcomportarea 8etei în faţa mărturisirilor mele complete erau destulde sumbre. şa încît am revenit la singura problemă ce putea fimărturisită. cceleraţia. /i, de fapt, poate că şi latura cealaltă )$ira ) era tot un corolar al acceleraţiei ' %oate că nu eram euvinovat. &e bine e să nu fi vinovat



?ilele astea, mi#a trecut prin minte un gînd. &e#ar fi să utilizezaceste însemnări pentru a însăila, pe marginea lor, o povestire

ştiinţifico#fantastică ' -ătrînul meu prieten . -. ar rămîne cu guracăscată.Dar nu e de demnitatea mea. Să lăsăm fleacurile. 4u, cercetătorştiinţific...-un, să notez deci pe scurt reacţiile mele proprii la radiaţii. %robabilcă ceva s#a sc+imbat cu mine. %entru că pare#se că efectulacceleraţiei nu se mai arată decît dacă mă apropii foarte mult desursa de radiaţii şi se stinge spontan, după cîteva minute de

activitate. sta am observat#o încă din prima zi a întoarcerii mele din -aia$are. După alte cîteva zile, fenomenele au scăzut şi mai mult înintensitate. proape că nu mai simt nici o acceleraţie. %e $ira ammai întîlnit#o de cîteva ori, e tot atît de atrăgătoare, am salutat#o cuplăcere, ea mi#a întors salutul mai întîi zîmbind, ulterior gînditoare,iar ieri cu o mişcare ţeapănă verticală a capului.Dacă aş scrie o povestire ştiinţifico#fantastică, aş elimina probabilepisodul ăsta cu $ira, oricum n#are nici o legătură cu faptele. Darnava cosmică din $unţii puseni '



0. dorinţele lui grigoreteodorecuI. de#a"ăgirile unui porti*)contail8rigore Teodorescu se instala în scaunul din faţa biroului său şisimţi imediat că ceva nu era în regulă. Se săltă în picioare, pipăi cumîna sub el şi descoperi ce lipsea " pernuţa. îşi roti privirea încet în

jurul camerei înecate în fum de ţigară.) 4ste că 4*presul trebuia să bată ' întrebă un bărbat înalt, aşezatpe marginea biroului său.) 4ste, confirmă viguros Sile.) -ăieţi, începu 8rigore, nu ştiţi cumva unde este... Dar $arin Nu#llăsă să continue şi#l întrerupse, indignat ") %e cine să bată, mă ' %e Tudorică, da %e 4mil, fie %e toţicronicarii sportivi, mai merge Dar o ec+ipă serioasă, ca Oiţeiul '

Nu se prinde Sile se uită la 8rigore Teodorescu, sufocat, parcă ape#lînd la ajutor.) -ăieţi, zise 8rigore, nu cumva mi#aţi văzut perna ' Sile înălţa dinumeri, a scîrbă.) 2as#o încolo de pernă, şi ascultă ce spune $arin. 1rate $arine,ai izbit#o Te#ai dat cu ploieştenii, ai '0şa se desc+ise şi apăru un cap zburlit "HI A

) /ase, că vine şeful



Dintr#o dată, băiatul înalt sări de pe biroul lui 8ri#gore, de parcă ar fifost catapultat de o rac+etă şi se furişă în camera vecină. $arin şi

cu Sile îşi aplecară capetele simultan şi se scufundară în cifre, atîtde preocupaţi încît parcă nici nu observară intrarea şefului contabil. sta nu#i frumos. 4 suficient să pleci în concediu şi +aţ ţi se iaperna de sub... de pe scaun. /i doar era singura mea consolare înserviciul ăsta de contabilitate &onsolare 1ără îndoială, e*istă pelumea asta numeroşi contabili, ajutori#contabili, şi ciraci#contabili

îndrăgostiţi de meseria lor" dar eu unul, 8rigore, nu fac parte dintreaceştia. După ce o să termin şcoala prin corespondenţă... Dar pînă

atunci, trebuie să#mi găsesc perna. 4 vital./eful contabil luă de pc biroul său ziarul şi urmări clasamentulec+ipelor de fotbal, radical zguduit în urma etapei de ieri.) &e#i facem, tovarăşe 3asile ') 2ucrăm, tovarăşe contabil#şef, lucrăm răspunse Sile, zelos.) &e lucraţi ' =sta#i lucru ' Să cedaţi în +alul ăsta la Oiţeiul 'Teodorescu ridică fruntea din +îrţoage şi întîlni privirea rîzătoare aşefului.) fost o întîmplare, începu el să enumere, pe degete. rbitrul eraslab. u vrut băieţii să#i lase şi pe ploieşteni să mai ia două puncte,că o duceau greu. %omană, ştiţi...$arin izbucni într#un +o+ot sălbatic de rîs.) 4i, bravo sta#mi plăcu -ine, ceferistule...Tcodorescu îl avertiză cu privirea. /eful era un vec+i e*presist.) De fapt, continuă $arin, potolit, 4*presul a mers destul de binepînă acum, aşa încît o singură înfrîngere nu înseamnă nimic /eful contabil zîmbi imperceptibil şi se întoarse spre 8rigore "

) 4i, cum merge ' Te#ai adaptat ') Destul de bine, zise 8rigore. Dacă aş avea şi perna... ar fisplendid ) %erna ') Dispărută %erna de sub mine... 4ste marele mister al (nstituţieinoastre Dar nici o grijă, o descopăr eu Dar nu este nici un mister /tiu unde se află perna (n aceastăclipă, am aflat



) -un, dar între timp, pînă cînd o depistezi, trebuie să#ţi întocmeştiun tabel. 4 o c+estiune foarte urgentă. 0n tabel cu c+eltuielile

efectuate în ultima lună, aşa cum rezultă din bonurile de materiale.Ne#am înţeles 'Dumnezeule Tocmai astăzi &înd voiam să mă în#voiesc &îndtrebuia neapărat să plec cu un ceas mai devreme &e mă fac '8lumă, glumă, dar dacă îi spun motivul, că am bilete la teatru lamatineu, mă jupoaie Dacă#i spun de dentist, nu mă crede.%rivi disperat dosarul gros, în timp ce şeful continua să#i e*plice.HI HH

+, dacă unul din băieţi m#ar ajuta Dacă Sile ar spune ceva, dacăar face#o el... @ai, Sile, salvează#mă) Tovarăşe contabil#şef, zise Sile, dacă#mi permiteţi v#aş propuneceva./eful se întoarse către tînărul din dreapta sa.) &red că ar fi mai bine să fac eu situaţia. /tiţi, toate bonurile demateriale din ultima lună mi#au trecut mie prin mînă, că Teodorescuera plecat în concediu.&e zel se gîndi şeful.&e H#a apucat ' se întrebă $arin.4*traordinar, parca mi#a g+icit gîndurile) -ine, de acord, atunci ia dumneata situaţia %înă la prînz trebuiesă fie gata, ca să poată pleca mîine dimineaţa la $inister./i şeful ieşi, pentru a se încuia în biroul său, împreună cu cîtevazeci de dosare, umplute cu cifre de cea mai bună calitate.) $ulţumesc, dragă Sile zise 8rigore. $#ai salvat. Nici nu ştii ceserviciu mi#ai făcut. îţi sînt recunoscător

Sile îl privi nedumerit.) -a ştiu foarte bine, murmură el. Nu mi#ai spus tu că azi mergi lateatru ') Oi#am spus eu că... ' întrebă 8rigore, uimit. Se poate, de fapt,nu#mi amintesc, dar se poate...4 ca într#un basm, e*act ca într#un basm. ?îna m#a atins cu obag+etă şi acum toate dorinţele mele se îndeplinesc, întocmai.%oate că i#am spus lui Sile despre teatru, totuşi f Trebuie să#i fi



spus, altă e*plicaţie nu e*istă, dar asta înseamnă că mă lasămemoria... (n orice caz, sînt salvat

) /i acum, comedia să înceteze zise el cu glas grav. $arine,ridică#te în picioare i fost demascat$arin îl privi cîteva clipe cu gura căscată.) Nu vrei să negi evidenţa ' %e scaunul tău, supor#tînd greutateata infamă, se află buna mea prietenă, pernuţa continuă 8rigore cuun ton dramatic.$arin roşi brusc. !ftînd, scoase de sub el corpul delict şi)( aruncaspre colegul său de birou.

) %oftim zise el supărat. &ine ţi#a spus ' Sile ') Deducţia, principala armă a detectivului Dar de faptcine mi#a spus ţ &um am putut fi atît de sigur ' Nu,+otărît, aici se întîmplă lucruri stranii. (poteza mea se confirmă" amfost atins de bag+eta zînei mele bune. sta el/i, mulţumit că rezolvase misterul, 8rigore se aşeză, suspinîndfericit, pe pernă.2a trei fără un sfert, stătea în faţa intrării teatrului, cu biletele înmînă, aşteptînd răbdător sosirea soţiei sale. Silueta lui masivă desportiv de birou reprezenta un punct de atracţie. Douăzeci deoameni se apropiară de el pentru ca să#l întrebe dacă nu cumvaavea de vînzare unul sau mai multe bilete în plus.

în sfîrşit, cu o figură nevinovată, sosi şi $imi, jumătatea sa, abiascăpată din mîinile coafezei.) 4 fără cinci, dragă constată Teodorescu.) Tocmai bine +otărî $imi.(ntrară, urcînd în grabă treptele, îşi lăsară pardesiele la garderobă şi

pătrunseră în sală în clipa cînd luminile începeau să pălească.2ocurile lor se aflau, fireşte, e*act în mijlocul rîndului. &îţiva bărbaţise ridicară, cîteva femei îşi mutară picioarele spre dreapta sau sprestînga, formînd astfel un număr de trecători periculoase. în cele dinurmă, cu un suspin, 8rigore se aşeză pe locul său şi în aceeaşiclipă cortina se ridică.) &e vedem ' îl întrebă soţia.) @amlet, dragă îi răspunse în şoaptă.



) , @amlet. îţi aminteşti că l#am văzut pe 2aurence !livier şi peăla... cum îl c+ema '

) Ssst zise un spectator din faţă.) (#auzi, sst, daK ce, a început '8rigore oftă din nou şi se abţinu să răspundă, pentru că între timppe terasa din faţa castelului de la 4lsi#nore, în faţa lui 1rancisco, destrajă, venise -ernardo, care după ce că era nou venit, tot el punea

întrebarea " 6&ine#i7. -ine făcea 1rancisco, de gardă, că#i strigasupărat " 6Nu, tu răspundc#mi Stai şi te dezvălui 7II. 'a"let/ actul I/ cena 0

Sprijinit în fotoliul moale, cu oc+ii prizonieri ai luminilor rampei,8rigore Teodorescu se lăsă prins de vec+ea şi nemuritoareatragedie. @oratio a venit, împreună cu $arcellus, ca să vadăfantoma în e*istenţa căreia, de altfel, nu crede nici o iotă. 64i,moftu#acela a mai ieşit ast#noapte '7 îl întrebă el pe -ernardo.6@oratio zice ca#i doar spaima rloîistră7, răspunde $arcellus.Da, spaimele inspiră. Dar este oare nevoie numai#decît de o spaimăteribilă ' 0nei preocupări mici, o fantomă mai mică. încerc să

traversez strada dar, de fiecare dată cînd vreau să cobor de petrotuar, în faţa mea se opreşte scrîşnind un automobil sinistru. 4steacoperit complet cu o pînză albă. %rin două găuri strălucesc oc+iarzători. Neîncetat, cîntă sirenele de pe celălalt trotuar. Dar stafiamă opreşte aici, pe trotuarul contabilităţii... (maginaţie, taci/i totuşi... fantoma apăru, impresionantă. $imi se scufundă

îngrozită în fotoliu. 8rigore îşi puse mîna lui masivă peste degetelesoţiei sale, ca s#o liniştească, în semn de 6nu#i nimic, dragă, teatru,ce vrei7&u toate că era teatru, deşi fantoma nu era decît un actor, 8rigore

însuşi simţi cum inima îi bate ceva mai repede. (n acelaşi timp,fruntea i se îmbroboni de sudoare. De fapt, se făcuse cald în sală.3entilaţia era insuficientă, caloriferul fusese pus să funcţioneze laun nivel puţin cam prea ridicat pentru vremea călduţă de afară.Teodorescu îşi scoabe batista, îşi şterse fruntea şi urmări fascinatmai departe jocul impecabil al actorilor pe scenă.



6&u c+ip la fel ca răposatul, rege7, zice -ernardo, adîncimpresionat.

@oratio, scepticul de adineaori, este şi el înfricoşat. Stăpînindu#şiteama, se apropie de fantomă şi o întrebă "6&e du+ eşti tu de tulburi timp de noapte...'7

stfel de manieră de a pune întrebarea însă nu îi place fantomeicare, 6supărată, în pas măreţ se duce7.&u inima fremătînd de emoţie, spectatorii ) c+iar aceia care au cititsau văzut piesa de o sută de ori pînă acum ) urmăresc maideparte tragica întîmplare.

64i, ce#i, @oratio, tremuri '7 îl întreabă -ernardo. 64şti ca varul. 4du+u#acesta numai spaima noastră '7/i dacă doi s#au înspăimîntat, atunci de ce nu şi al treilea ' /i dacă,

în viaţă, fiecare lucru imaginat s#ar materializa, la fel ca stafia asta '1iecare om ar merge înconjurat de zeci de fantome, reprezent5nddorinţe, temeri, rugi 2asă visările, 8rigore, eşti la teatru %e scenă, discuţia între @oratio, $arcellus şi -ernardo continuă. Sediscută despre pregătirile de război ale lui 1ortinbras cel tînăr,regele Norvegiei, care se pare că doreşte să se răzbune pentru

înfrîngerea vec+e şi vrea să atace Danemarca şi să recîştigepierdutele pă#mînturi.6Dar ce văd. (at#o, iarăşi a venit 7 spune năucit @oratio. &ăci, într#adevăr, fantoma a apărut din nou pe scenă.&ei trei oameni o întreabă despre cauza apariţiei ei şi încearcă s#ooprească. ?adarnic 1antoma dispare, la cîntecul cocoşului. >

0n suspin de uşurare, aproape nesimţit, flutură în sală.) 8rozavă stafia aia spune $imi Teodorescu.

) Ssst face unul din faţă.Dar iată#ne în castel... @amlet este trist de două ori " o dată, pentrucă şi#a pierdut tatăl, a doua oară pentru că, prea curînd, indecent derepede, mama sa se recăsătoreşte cu fratele soţului ei. 0nc+iul lui@amlet încearcă să#l readucă la sentimente mai bune, dar fărăSucces. %înă la urmă, @amlet, la rugămintea mamei sale, acceptăsă rămînă la castel " 63oi face tot ce#mi spuneţi, totul, doamnă7.



i cedat, @amlet ' &îte atîrnă de cuvintele tale /i dacă acumregele ar spune" 69ăzbunarea nu#ţi stă bine %leacă, @amlet Y7 4i,

atunci ce s#ar întîmpla cu întreaga ta tragedie '9egele are o uşoară ezitare. /i#a uitat rolul ' Nu, probabil căaceastă şovăială face parte din jocul său de scenă.61rumos răspuns e#al dragostei cuvînt7, începe el. îşi termină parteadin rol cu cuvintele 6să mergem7 şi, într#adevăr, toţi ies, afară de@amlet.) ntipatic individ, zice $imi către 8rigore, refe#rindu#se la rege./i iată#H pe @amlet, singur, rostindu#şi primul monolog. 6!, trupu#mi

prea#prea greu de s#ar topi în valuri...7 6de două luni doar mort, şinici atît...7 6!, nestatornicie, adevăratu#ţi nume e femeie7... ;8rigoretrase cu coada oc+iului la $imi.< 6/i#s încă noi pantofii cu care urmăsicriul bietului meu tată...7 6!, grabă cu păcat la cearşafulincestuos7...

u venit şi $arceli us şi -ernardo. 3orbesc despre răposatul rege,tatăl lui @amlet. @oratio, bunul său prieten, îl vesteşte "6lteţă, cred că l#am zărit azi#noapte.76?ărit, pe cine '76%e tatăl vostru, regele.7@amlet cere amănunte şi este din ce în ce mai tulburat " a luat+otărîrea ca în noaptea următoare să stea de strajă împreună cuprietenii săi.0rmează scenă m5re, scîena 5 patra... Din nou... terasa. %ătrundpe scenă @amlet, @oratio şi $arcellus.(ntre timp, în sală s#a produs o oarecare destindere. Scena dintre!felia şi 2aertes, la care a participat apoi şi %olonius, a permis

totuşi intervenţia acelei binecunoscute faze periodice de rela*are,cînd publicul îşi sc+imbă poziţia pe scaun, tuşeşte, îşi priveşte cucoada oc+iului vecinii şi în general îşi dă brusc seama că se află lateatru.Dar, atenţie. 3orbeşte @amlet "6marnic muşcă vîntul, e ger cumplit7$omentul de rela*are se prelungeşte, 8rigore nu este total cuprinsde măreţia clipei şi zîmbeşte înfundat.



$i#ar ţi plăcut să ţiu actor. Să trăiesc în lumea asta a iluziilor. /itotuşi... nu ştiu. ici, imaginaţia e a altora, nu a mea. cum, în locul

actorului @oratio, cred că aş spune, inspirindu#mă din realitateaimediată" 6-a#i al dracului de cald7@oratio se cutremură, pe scenă, şi spune, dîrdîind ") -a#i al dracului de cald, alteţă &e se întîmplă ' 4ste posibil ' m auzit bine ' sta să fie replica.Z' Straniu. Nimeni nu protestează. Deci, aşa trebuie să ţie. Saupoate mi s#a părut numai că am auzit f @amlet îl priveşte pe @oratio, nevenindu#i să#şi creadă urec+ilor.

@oratio şi#a dat seama ce#a spus şi încercă s#o dreagă, bîlbîindu#se") %e sub manta, dar văzdu+ul taie în obraji şi#n#ţeapă.(n sală, unii n#au observat substanţiala modificare a te*tului originalal lui S+a>espeare, aşa cum a apărut în celebrul 6in [uarto HBI, at2ondon7. 1oarte mulţi, veniţi aici să asculte încă o dată pe marelePill, să se pătrundă de poezia minunată a cuvintelor sale, secutremură indignaţi. &îţiva, 7cu un simţ special al umorului, sedistrează. lţii strigă în sinea lor 6impietate7.@amlet întrerupe pauza penibilă şi întreabă ") Dar cît e ceasul 'De fapt, cit o fi ceasul ' 3reo trei şi jumătate, probabil./i în locul replicii consacrate şi aducătoare de frisoane 63ine miezulnopţii7, nefericitul actor suspină ") &am trei şi jumKate.-izar. Să cunosc eu atît de bine te*tul lui S+a>espeare f Sau să#lcunoască atît de prost ac torul#@oratio ' Dar coincidenţa dintre

gîndurile mele şi cuvintele actorului 'Din fericire, $arcellus este plin de resurse. &u un ton de dojană elspune mai departe ") 4 miezul nopţii şi bătut.(ar @amlet, aruneînd o privire ucigătoare lui @oratio, cu intenţiaprobabil de a#H transforma în fantomă, continuă ") şi bătut



9eplică neprevăzută nici de S+a>espeare, nici de traducătorul său.4ste rîndul lui @oratio, care, recule#gîndu#se, e*pediază versurile

sale "6 şi băut ' 4#aproape timpu#atunci Y &înd du+ul printre umbre sepreumblă.7(n această clipă, regizorul din culise face un semn. Din cabina sa,responsabilul cu sonorizarea a apăsat pe butonul magnetofonului.Din difuzoarele instalate meşteşugit în sală răsună suneteletrompetelor şi izbucnesc salve de artilerie.6Să ştii că au năvălit norvegienii7, îşi spune 8rigore.

După cum toţi cunoscătorii lui S+a>espeare o ştiu, acum @oratiotrebuie să întrebe mirat " 6lteţă, oare ce să#nsemne aceasta '7Dar @oratio de pe scenă nu mai este el. Stăpînit pare#se de oputere necunoscută, el rosteşte automat ") Să ştiţi, alteţă, că norvegienii năvălit#au.@amlet se strîmbă de parcă i s#ar fi dat să îng+ită un litru de ulei dericin,, apoi îşi rosti replica cu mult mai multă scîrbă decît o cerearolul "64 semn că#n noapte regele petrece în c+ef cu ţo#păieli şiclătinări...7%e toţi dracii, este de necrezut. &e se întîmplă ' ş zice că actorulcare#l interpretează pe @oratio este +ipnotizat de propriile melegînduri. -a nu, nu#i +ipnotizat. $i le captează şi mi le rosteşte cuvoce tare. muzant. 8rigore, ai luat#o razna. sta nu#i posibil. 4 ocoincidenţă. tîta tot. Sau poate că am adormit şi prin minte îmidefilează un vis năstruşnic ' Nu prea cunosc eu pe dinafară toatereplicile din S+a>espeare, dar sîntKsigur că niciodată bătrînul Pill nu

s#a apucat să transcrie gîndurile mele ascunse, mai ales că întrenoi doi este o oarecare diferenţă de timp, latitudine şi longitudine.../i totuşi, mi se pare că @oratio rosteşte cuvintele pe care mi leimaginez eu, 8rigore Teodorescu, aşezat aici, în rîndul al zecelea,pe scaunul HH. Să fie o întîmplare f Trebuie să fiu sigur. Dacă ar fi aşa... Nu, nu, e imposibil Dartrebuie să mă asigur. ! e*perienţă decisivă...@amlet ajungea tocmai la capătul recitării sale, rostind "



60n dram de mucegai e prea de ajuns să strice toată materianobilă7.

(n aceeaşi clipă, fantoma apăru din nou pe scenă. @oratio desc+isegura. Toată lumea de @amlet#cunos#cătoare aştepta replica scurtă "6lteţă, uite#o, vine 7Dar @oratio, după o oarecare ezitare, i se adresă calm lui @amlet ") @ai tu, 4*presul ! clipă, consternarea întregii săli fu totală. ! linişte de mormînt seaşternu pentru cîteva secunde. poi, de ici şi de colo, se stîrnirăprimele rîsete, care crescură ca în aria calomniei, se uniră, făcură

un vuiet uriaş. @o+otea întreg parterul, +o+oteau balcoanele,+o+otea galeria. ctorii se priveau descumpăniţi. %entru regizor, soluţia era limpede "făcu un semn maşiniştilor. &ortina coborî grăbită. îndată, năvălirăpe scenă regizorul, asistenţii de culise, !felia, regele, regina şi#l

înconjurară pe @oratio.") &e#i cu tine '@oratio îşi trecu mîna peste frunte şi mormăi încurcat că nu înţelegenimic.) scultă, tovarăşe Nedelcu, vrei să ne dărîmi teatrul ' i intenţiasă ne sabotezi spectacolul ' i se adresă repezit regizorul.) Dar e evident că nu a făcut#o voluntar, zise @amlet. Trebuie săfie surmenat, săracul.) Da, sigur, zise !felia, inimoasă, are astenie nervoasă.) stenie, pe dracu. Spune mai bine cîte romuri cu bere ai tras

înainte de spectacol '). %e cinstea mea... începu Nedelcu#@oratio.

) N#a băut nimic, zise 1antoma. 4 obosit, atîta tot, săracul. Nu maisăriţi pe el. îşi revine...%este cîteva minute, cortina se ridică din nou şi spectacolulreîncepu. în scurta pauză, spectatorii făcuseră cele mai diversepresupuneri, care în general se restrîn#geau treptat la ipoteza ceamai plauzibilă " e beat. @o#ratio e beat.&e catastrofă am provocat Nu m#am gîndit la asta. :mi pare rău, aldracului de rău. N#aş vrea ca actorul#@oratio să păţească ceva din



cauza mea. @otărît lucru, trebuie să încerc să nu mai înc+eg gînduriorganizate în fraze, pe care @oratio să le poată prelua din zbor.

&ăci, fără îndoială, asta se întîmplă " gîndurile mele zboară ca nişteporumbei călători şi poposesc în creierul actorului.4ste neverosimil, dar uite că am făcut dovadă. &um se e*plică f &ese întîmplă cu mine f 4ste zîna bună, ca#re#şi continuă asupra meaacţiunea ei caritabilă ' De ce caritabilă ' (n definitiv, ce avantaj ameu din faptul că @oratio mi#a captat gîndurile ' Dar... stai, toateastea sînt e*traordinare. Nu#mi dau seama cît de e*traordinare sînt4u, un oarecare spectator, am izbutit să imprim actorului fraze

gîndite, şi nici măcar nu am vrut#o. Decît acum, la sfîrşit, cînd amfăcut e*perienţa...4i, dar pauza asta este cam lungă. -ietul @oratio. @ai, să vedemmai departe @amlet. &e spune $imi 'Nu ştiu, nici nu vreau să aud. Nu aud ce#mi spune... 0f, se ridicăcortina. Trebuie, sînt obligat, să#mi ţin gîndurile în frîu. Trebuie. Tre#bu#ie.Dar @oratio de pe scenă fusese înlocuit. Dublura nu mai era atît desigur pe rol ca titularul, dar cel puţin nu emitea nici o frază stranie.Treptat, spectatorii se lăsară din nou prinşi în mreaja luiS+a>espeare şi incidentul fu aproape uitat.) i văzut, dragă ' îi spuse $imi, în timp ce se duceau lagarderobă să#şi ridice pardesiele.) &e să văd ' zise 8rigore, preocupat.) &e de morţi ...) m văzut, zise scurt 8rigore Teodorescu şi întinse numărulgarderobierei.

:ntrebările astea stupide mă enervează. ş vrea să pot să măconcentrez asupra problemei" ce s#a întîmplat ' 3a să zică, era aşa"eu m#am gîndit destul de atent la cîteva fleacuri. 8îndurile mele austrăbătut spaţiul care mă separă de scenă şi apoi, cu o preciziedemnă de şutul lui !zon cu ani şi ani în urmă, au pătruns în creierulactorului ce#l interpreta pe @oratio. $ai mult, c+iar " ele au provocatacolo nu ştiu ce reacţie care l#a silit pe bietul @oratio să rosteascăgîndurile mele. Transmisie prin aer, ca telegrafia fără fir, sau, mai



bine ca radio#televiziunca " creierul 8rigore ) atmosferă ) creierul@oratio.

Dar de ce tocmai @oratio ' De ce nu şi ceilalţi de pe scenă ' De ce, în definitiv, nu toată sala ') 8rigore, ai surzit '%entru prima oară, 8rigore îşi dădu seama că soţia sa devenisepisăloagă. %oate că această tardivă realizare se datora faptului căpentru întîia dată 8rigore era atît de preocupat de [ problemă pecare nu îndrăznea să o comunice. Nu îndrăznea ' Nici măcar nu segîndea la aşa ceva.

) 4i, 8rigore, te#am întrebat ceva Se îndreptau spre staţia de tramvai.) Nu te#am auzit zise liniştit soţul ei.) $ergem mîine după#masă în vizită la mama '

în gînd, 8rigore blestemă plictisitoarea instituţie a vizitelorduminicale, post#prandiale.) &red că ar fi bine să#i lăsăm să se odi+nească...) 2asă că stăm împreună, voi bărbaţii ascultaţi meciurile la radiosau la televizor, eu...$eciuri sta declanşă un resort în mintea lui Teo#dorescu.) 4*clus zise el. Te duci singură şi vin şi eu după meci. $erg pestadion. Loacă ai noştri...$imi nu mai insistă C ştia că este inutil. Se 0rcară în tramvai, $imigăsi un loc liber, iar 8rigore rămase în picioare, fericit căaglomeraţia îl împiedică să converseze şi deci poate să seconcentreze mai departe asupra ciudatului fenomen.4 neaşteptat, e formidabil. Trebuie să mai fac cîteva e*perienţe. Nu

ca să mă conving, acum sînt perfect convins. Dar ca să văd pînăunde se întinde puterea gîndu#rilor mele. &a să#mi dau seama ceeste nou în mine. De fapt, ce aş putea să întreprind ' &înd ' îndefinitiv, de ce nu aici, în tramvai '0ite o e*perienţă simplă. &eafa călătorului din faţa mea nu estefoarte estetică, dar poate fi pusă fără re#muşcări în slujba ştiinţei.@ai, întoarce#te spre mine. în#toar#ce#te spre mi#ne.



După cîteva clipe, călătorul care se afla în faţa lui 8rigore îşi făculoc şi se îndreptă spre coborîre.

Nu merge Dar stai, asta poate avea o e*plicaţie. !mul meu erapreocupat de coborîrea sa din tramvai, nu#i ardea să se întoarcă cufaţa spre mine. 4ste aici ceva în legătură cu centrele de e*citaţie şide in+ibiţie din creier. Trebuie să citesc undeva despre fiziologiasistemului nervos. /i despre psi+ologie.Să repetăm e*perienţa. 1ata de lîngă mine. %are drăguţă, e zveltă,păr frumos. 2#aş mîngîia. @ai, întoarce capul spre mine şi zîmbeşte#mi. $ă auzi ' @ai, ascultă#mi gîndul... (n#toarce ca#pul spre mi#ne

?îm#beş#te#miDupă o clipă, fata îşi sc+imbă poziţia, se răsuci într#o parte, privispre dreapta, acolo unde se găsea 8rigore Teodorescu, îldescoperi, sc+iţă un zîmbet.6&e fată drăguţă 7 îşi murmură Teodorescu, fermecat, uitînd defaptul că scopul e*perienţei sale fusese atins.De pe scaunul ei, $imi îl trase de mînecă ") 4i, 8rigore, o cunoşti pe#aia '8rigore îşi compuse o mutră stupidă şi făcu semn că nu ştie nicimăcar despre ce este vorba. $imi strînse din buze.$da, e*perienţa a reuşit, dar se poate să fie o întîmplare. De cîteori n#au încercat şi alţii e*perienţa asta ' m citit despre ea într#orevistă, odată. Stai în tramvai,HE ) Nu căutaţi eroul E fi*ezi pe cineva care stă cu spatele latine şi deodată, acesta se întoarce.4vident, e*perienţa trebuie îmbogăţită, dacă ţin să ajung la concluziimai clare. împrejurul meu ) cobai, berec+et. 4ste aici, în dreapta,

o cobăiţă roşcată, dar stai, $imi e aproape, să caut altceva.(ată, să luăm acest bărbat între două vîrste, care pare să fie un omcumsecade. %rietene, te uiţi la mine, îmi întinzi mîna şKt#mi spui6bună ziua, ce mai faci '7 şa, bun, ai ridicat privirea, ai început săcauţi împrejurul tău, m#ai zărit. Dar ce faci ' Nu#mi spui bună ziua '

i trecut repede pe lîngă mine şi parcă dai din umeri imperceptibil şipriveşti din nou pe fereastră.



N#a mers. Nu#i nimic. ! e*perienţă ratată. Sau... Sau totul a fost... ' încă o încercare

şezat pe scaun, în faţa soţiei sale, se afla un tînăr îmbrăcat într#unui din acele impermeabile moderne care avertizează de ladistanţă apropierea posesorului lor, aja după cum clopoţelul de subgîtul vacii anunţă trecerea nobilului animal. 8rigore îşi sfredelimintea ca să găsească un gînd pe care să#l trimită direct încircumvolu#ţiunile cerebrale ale tînărului. %artea tristă ) :şi spuse8rigore ) este că parcă mi#a pierit dintr#o dată imaginaţia. Dar, înacelaşi timp, îi veni inspiraţia 1i*ă cu intensitate pălăria neagră de

plastic a junelui. în aceeaşi clipă, acesta simţi că#H furnică ceva pe gît. Senzaţia nuera foarte definită. îşi duse mîna în mod discret la guler, darfurnicăturile se înteţiră. 0itînd de discreţie, începu să se scarpine cufurie.

sta da, este clar, e*perienţa mi#a reuşit pe deplin. Tî#+ărul meucobai este acum convins că are un gîndăcel pe cămaşă. $i#a captatcu mare precizie gîndul. Dar... ia stai ' &e se întîmplă ' %entru ceaceşti trei călători jac acelaşi gest" se scarpină la ceafă ' 2or nu le#am trimis nici un mesaj2a asta nu m#am aşteptat. 9epede, rezolvarea. scul#taţi#mă,ascultaţi#mi gîndul" insecta a fost alungată. $ă auziţi ' (n#sec#ta afu#git &ei trei obsedaţi de ideea prezenţei unui gîndăcel pe gulerulcămăşii respirară uşuraţi şi încetară e*erciţiile de gimnastică.1ormidabil 4u sînt ca un post de emisie radiofonică, iar ei au încapete aparate de recepţie, care captează undele mele. /i de ce nu

toţi călătorii din tramvai ' %ăi, probabil pentru că nu toţi auaparatele puse pe lungimea de undă a postului meu $ulţumit că rezolvase problema, cu mintea încă tulburată deproaspetele descoperiri pe care le făcuse, 8rigore Teodorescu seuită pe fereastră, observă că se află aproape de casă şi)i făcusemn soţiei sale să se îndrepte spre uşă.III. "i"i &i teiepatia



doua zi dimineaţa ) ca în fiecare duminică ) 8rigore aveadiferite planuri şi, ca de fiecare dată, ele fura răsturnate definitiv de

deciziile lui $imi.HEF) 4ste singura dimineaţă cînd te am acasă ) :i spunea ea, în modinvariabil ) şi poţi şi tu să mă ajuţi niţel în gospodărie, că nu#ţi cadenasul

şadar, în acea fermecătoare dimineaţă de duminică ) soare, cald,ca vara ) 8rigore se lăfăia în pat, ui#tînd de toate minunatele sale

descoperiri făcute cu o zi înainte. 3ocea soţiei sale îl smulse dinvisare ") @ai, leneşule, sus $ergi şi cumpără nişte pîine.8rigore oftă din greu.) /i ia cu tine şi plasa, poate îmi iei o cutie de conserve de mazăree*trafină de la limentară.) -un, bun, mormăi 8rigore şi se ridică alene din pat, îndreptîndu#se spre baie.Dădu drumul robinetului cu apă rece şi încercă să#şi alungeresturile de somn. Soţia îi spuse ceva, dar în zgomotul apei carecurgea năvalnic cuvintele ei fură înecate.) &e spui ' zise el, bolborosind sub săpun.) r fi bine să iei şi ziarul de azi, şi un borcan cu murături în oţet.) -ine, bine răspunse 8rigore.8ata Dimineaţa mi#a fost aranjată. /i eu care voiam... de fapt, cevoiam ' Să aflu ceva despre transmiterea gîndurilor, nu ' Dar deunde ' r trebui să mă consult cu vreun prieten. Dar cu cine ' 8ogu

e acum la pescuit şi de altfel cît se pricepe el la c+estii de#asteaştiinţifice... 3asilac+e f 0ite, da, ăsta se ocupă cu aparate de radio,televiziune. =sta da, trebuie să ştie...(eşi din baie, îşi puse +ainele. $imi intră în odaie, cu o mătură.) &e fel de murături ' o întrebă el.) %oftim ' zise ea mirată.) &e fel de murături în oţet vrei să#ţi iau ' 8ogo#şari, castraveţi '$imi scăpă mătura din mînă şi se uită cu gura căscată la el.



) De unde ştii că vreau murături ') %ăi nu mi#ai spus cînd eram în baie ' 0n ziar şi murături

$imi se aşeză pe pat, cu bărbia în pumni.) 0ite, eram sigură că nu ţi#am spus nimic. $ă gîn#deam numaisă#ţi amintesc, cînd ai să ieşi din baie...) 4i, mi#ai şi spus zise 8rigore tulburat.%roblema asta nu mi#a trecut prin minte, încă. Nu cumva sînt acum

în stare să captez, la rîndul meu, gîndurile altora ' r fi într#adevărnesperat de interesant. 0nde e plasa ' Sigur, niciodată la locul ei.4i, poftim, sub cuier

) %a, la revedere, $imi&îteva precizări. %înă acum, nimic nu m#a făcut să cred că aş puteaposeda asemenea proprietăţi e*traordinare, de a emite sau de acapta gînduri. %entru prima dată, ieri, am observat acest fenomen.(eri" de ce tocmai ieri 'Degeaba încerc să evit acest gînd. Trebuie să fie în legătură cunava. Neapărat tu nava.&îte zile au trecut de cînd m#am întors din escapada de pe munte 'Două.$imi este totuşi o femeie înţelegătoare" 6mie nu#mi plac căţărăturilepe munte, tu eşti mort după ele " du#te, dragă, cîteva zile, nu măsupăr7. &înd m#am întors şi i#am povestit despre aventura cu navadispărută, ea a rîs cu poftă şi a spus că în viaţa ei nu a auzit oglumă mai bună. $da. Nu pot s#o acuz, în locul ei şi eu aş fi făcut lafel. /i, de fapt, pînă ieri, parcă ajunsesem c+iar eu să mă îndoiescde cele văzute acolo, în puseni. Numai că, iată, acum s#ar zice căse întîmplă ceva asemănător cu tot ceea ce s#a discutat cîndva, pe

o seară ploioasă, în sala de mese afumată a cabanei %adiş. în piaţă, se duse spre magazinul alimentar şi se îndreptă mai întîispre tejg+eaua unde se vindea pîine. Se gîndi " o integrală.3înzătoarea îl privi întîi întrebătoare, apoi se duse spre raft, scoaseo integrală şi i#o oferi. Totul se petrecu fără nici un cuvînt.8rigore luă +otărîrea să#şi continue e*perienţa. $erse spre raionulde coloniale, unde se mai aflau la rînd patru persoane. 60n borcancu gogoşari în oţet7 se gîndi el puternic şi#şi proiectă gîndul spre o



fată tînără şi foarte drăguţă care#H servea tocmai pe primul client.1ata tresări, se întoarse spre dreapta, luă un borcan cu gogoşari şi

)#l întinse clientului.) N#am cerut gogoşari prostestă acesta.) 4 pentru mine, zise calm 8rigore.&eilalţi începură să rîdă, crezînd că face o glumă. 1ata îl privi însătulburată, şi 8rigore regretă o clipă vîrsta şi starea sa civilă.

în faţa c+ioşcului cu ziare, 8rigore îşi proiectă cu putere gîndul " 6!Scînteie7. 3înzătoarea îl privi impasibilă şi#l întrebă ") &e doriţi '

) ?iarul 6Scînteia7, zise 8rigore Teodorescu oarecum ruşinat, deparcă n#ar fi vorbit suficient de corect într#o limbă străină. încărcat cu toate comenzile, se întoarse acasă, unde fu întîmpinatde unicul său moştenitor ce#i sări în braţe şi#i spuse vesel ") Tăticule, mă duc la Sorin să facem lecţiile.8rigore făcu o mutră acră şi se răsti la el ") (onică, nu mă minţi de la obraz ) &um asta ' ?ău că mă duc la Sorin ) 2a Sorin, da, te duci, dar după aceea plecaţi amîndoi la matineula 6$isterul cavalerului mascat7.(onică roşi tot.) şa încît, dragul meu, ai să stai acasă şi ai să toceşti. 2ămurit '

şa, cătrănit, intră în casă şi abia atunci îşi dădu seama că defapt......De fapt, toate vastele mele cunoştinţe despre planurile apropiateale odraslei mele provin din mine însumi. m auzit, brusc, un gîndnedesluşit al lui (onică, un gînd într#un stadiu embrionar, care mi#a

pătruns în minte, l#am auzit gîndulSe aşeză pe un scaun, copleşit.) i adus tot ' îl întrebă soţia intrînd în cameră.) Da, am adus tot, răspunse el.Soţia sa îl privi mirată, şi din nou 8rigore îşi dădu seama că de faptea Nu#l întrebase nimic cu voce tare.



! clipă, fu străbătut de o adevărată panică. Dacă de acum înaintenu va mai şti cînd i se vorbeşte, şi cînd i se gîndeşte ' încurcată

situaţie ) /tiu, vrei să te ajut să scoţi covoarele afară, la scuturat, zise8rigore. ş prefera însă să mai aşteptăm cîteva zile. Oi#am spus căla c+enzină lîţi iau un aspirator de praf.6&e bărbat bun am. &um se gîndeşte la mine @amlet nu era urît.%ăcat că a murit. &e#o fi făcînd (onel. Să iau borcanele astea deaici. (ar nu s#a şters pe picioare, îmi aduce tot praful în casă.78rigore îşi desc+eie şireturile, îşi scoase pantofii, în ciorapi se duse

să#şi caute papucii.Din camera vecină auzi vocea soţiei sale, vocea reală.) 8rigore 2a ce oră pleci la meci ') 2a unu.) Să#ţi dau de mîncare la douăsprezece, e bine '64 bine7, murmură 8rigoreC Totuşi, $imi este o femeie de treabă.I$. 'ai e+preul IStadionul vuia. %e scenă ) pe gazon, după vocabularul drag

cronicarilor sportivi ) cele două ec+ipe îşi făceau încălzirea, în celecîteva secunde înainte de începerea meciului. legerea terenului.8ong /i iată că meciul începe. @ai 4*presul în jurul lui 8rigore, toţiprietenii săi de duminică, toţi neînfricaţii sprijinitori ai ec+ipei. 4steaici şi Sile.) &e#a zis şeful, ai terminat ieri situaţia ') 4 în regulă.) :ncă o dată, îţi mulţumesc. (a te uită, un luft !rice convorbire despre probleme personale fu întreruptă şi toţi ceicincizeci de mii de spectatori urmăriră soarta balonului rotund care,izbit încolo şi încoace, era ba îndemnat, ba iubit, ba urît, ba +ulit.

dversarul 4*presului, 1lamura, se prezentase cu un efectiv pus pefapte mari. &u toată atmosfera înfierbîn#tată creată de sprijinitoriiclubului feroviar, jucătorii fla#murişti nu se lăsau de loc intimidaţi.După ce o încercare



de pătrundere prin apărarea 1lamurei eşuă iamentabiî, înaintaşiiacestei din urmă ec+ipe puseră stăpînire pe minge şi începură să

arate ce pot. 3asile, cu mingea pe picior, demară pe dreapta şicentră c+iar în faţa porţii 4*presului. /utată puternic şi cu efect,mingea trecu printre braţele întinse ca în rugăciune ale portaruluie*pre#sist şi căzu dincolo de linia de var. 8ol

mar gol, în al cincilea minut de joc. Din toate tribunele răsună unimens strigăt de jale. poi, susţinătorii 4*presului luară iniţiativa şiformară un cor bărbătesc, puternic, care clama fără încetare " 6@ai4*presul @ai 4*presul 7

Degeaba. %unctul iniţial, înscris de 1lamura în mod surprinzător,avu efectul unui vin tonic asupra întregii ec+ipe adverse. 8rigoreTeodorescu simţi cum inima îi bate dintr#o dată mai repede. &e#ar fidacă ' 3asile primi din nou o pasă şi, fără să mai aştepte, înaintăvertiginos spre poarta 4*presului, urmărit fără eficacitate de unapărător al ceferiştilor.&u răsuflarea tăiată, spectatorii urmăreau desfăşurarea fazei carepărea că are toate şansele să se soldeze cu un al doilea gol.8rigore Teodorescu strînse pumnii şi gîndi " 6Dă#o înapoi @ai,3asile, dă mingea înapoi 7&eea ce urmă, rămase ine*plicabil pentru IA AAA de spectatori.3asile îşi încetini alura, şi, delicat, împinse mingea înapoi, în spatelesău, pentru a fi preluată direct de apărătorul rapidist, uimit deaceastă pleaşcă neaşteptată.Stadionul urla, satisfăcut.8rigore îşi trecu mîna peste faţă, de parcă s#ar fi şters de sudoaredupă un +op greu, şi apoi urmări cu atenţie faza mai departe.

-alonul ajunse acum în picio#rele lui !*igen, celebrul înaintaşe*presist. cesta se apropie vertiginos de poarta 1iamurei, darapărarea ec+ipei era la post. 9euşi să treacă de unul din apărătorişi, văzînd că este încolţit, în disperare de cauză, trase de la distanţăspre poartă, drept în braţele portarului.6Dă#i drumul în plasă7, porunci 8rigore, fi*îndu#H pe portar. 6Dă#idrumul în plasă.7



%ortarul luă mingea, o privi ca pe un obiect încă necunoscut, apoi obătu de pămînt, în imediata apropiere a porţii, ca un om ne+otărît.

După aceea, se decise şi, cu un şut puternic, o aruncă în mijloculterenului.8rigore oftă, dezamăgit. 6r fi fost prea frumos ca să fie adevărat7

îşi spuse el.(ar meciul continua. $ingea, preluată de 3asile ) cel mai activ omal 1iamurei ) fu trimisă lateral pe dreapta. 8rigore îl ţinti cu privireape 3asile şi se gîndi cu fervoare la o nouă poruncă.3asile ajunse mingea, o privi c+iorîş şi apoi, cu un gest nepăsător, o

pasă cu mare precizie adversarului său direct. cesta, înălţînd înminte rugăciuni fierbinţi pentru straniul eveniment, se grăbi să deaiar mingea lui !*igen. !*igen o tuli spre poarta 1iamurei şi din nou,pri#pindu#se, trase de la distanţă.8rigore nu pierdu timpul să#l blesteme. 0n nou gînd îi străbătucugetul, gînd pe care îl îndreptă iar asupra portarului adineaurirecalcitrant. 1ără nici un pic de ezitare, portarul 1iamurei fugi îndirecţia opusă aceleia din care venea mingea şi se trînti pe pămînt,

în timp ce balonul intra gîfîind în plasă.) 8oool sună tot stadionul electrizat, dar în acelaşi timp profundnedumerit de comportamentul unora din jucători.) -ine c#am egalat îi spuse zîmbind Sile lui 8rigore.8rigore Teodorescu dădu din cap, în semn de aprobare, şi apoi sepregăti să acţioneze mai departe. 4*pres iniţie acum un atac pee*trema stîngă. $otaş, din înaintare, primi mingea, dar apărarea1lamurei era la post şi îl deposeda în doi timpi şi trei mişcări.8rigore oftă ca un om pus la grele încercări şi se pregăti să intre în

acţiune. Nu, +otărît, astăzi băieţii de la 4*pres nu erau în formă %ublicul observă în această fază cîteva stranii întîm#plări. părătorulde la 1lamura lăsă mingea în mijlocul terenului şi apoi plecă tacticosspre margine, cu aspectul omului care şi#a terminat slujba şi se

îndreaptă fluierînd liniştit spre staţia de troleibuz.Nevenindu#le să#şi creadă oc+ilor, doi înaintaşi ai 4pre#sului seapropiară simultan de minge. ! conduseră pînă la careul de HB



metri, unde cu un şut o trimiseră cu siguranţă, dar şi cu oarecareteamă, în poartă. Saltul disperat al portarului fu inutil.

) 8ooo.H Din nou gol !amenii aplaudară furtunos, dar o bună parte din ei fluierară. înmintea unora din spectatori îşi făcea loc impresia că meciul fusesearanjat.8rigore îşi dădu seama că treaba nu e atît de uşoară pe cît părea la

început. (ntervenţiile sale în desfăşurarea meciului trebuiau să fiefăcute cu tact şi fără prea multă ostentaţie. îşi strînse toate forţele,

îşi adună atenţia şi, plin de încredere, porni la atac.

4ra cel de#al HE#lea minut al primei reprize a acestui meci care aveasă stîrnească a doua zi cele mai aprinse comentarii din cursul întregului campionat $. dicuţii %n putiuTeodorescu îşi trînti tocul pe birou, dar imediat după aceea regretăamarnic. %e +îrtia albă apăruse o proaspătă pată albastru#violetă.Teodorescu căută repede tamponul cu sugativă şi)H aplică delicatdeasupra cernelei umede, aşa încît să nu o întindă. îşi aprinse apoi

o ţigară, în credinţa deşartă că fumul o să#i alunge starea nervoasă.) 4i, ai terminat de întocmit tabelul ' întrebă Sile, care ardea denerăbdare să înceapă discuţia despre rezultatul nesperat de ieri.) &um terminat ' e*clamă impacientat Teodorescu. $erge greu,ce să#i fac.) şa e în ziua de după meci, aduse vorba Sile. Nu eşti adaptat. r trebui ca după un meci ca ăsta ;adăugă ei, înfierbîntîndu#se la auzulpropriilor sale idei< să se lucreze numai două ore. 9estul timpului,program de voie pentru discutarea problemelor sportive. zi, în mode*cepţional, aş da toată ziua liberă $arin protestă ") $are scofală %entru un rezultat întîmplător... S#a văzut clar că4*presul nu era în formă. Noroc că 1lamura avea toţi oameniibolnavi... sau că se făceau că sînt bolnavi.) &e vrei să spui ' se burzului Sile.) 2asă, lasă, că ştii tu.



) scultă, $arine, un rezultat de zece la unu nu s#a mai văzut deani de zile. Nu fi şi tu catîr. =sta e rezultatul, îng+ite şi taci.

4 ciudat. r trebui să mă simt fericit, pentru că ec+ipa mea acîştigat. /i totuşi... Nu e drept. Dacă eu nu aş fi intervenit, rezultatular fi fost cu totul altul. 4u am jucat, 4u cu mîna mea am luat mingeaşi am aruncat#o în plasă.1ără mine, 4*presul ar fi pierdut partida, fără nici un pic de îndoială.

veam eu dreptul să intervin ' Nu, desigur că nu. 1aptul ăsta măroade.Locul a fost necinstit. /i nu încape îndoială că singurul vinovat sînt

eu. 4u n#am respectat regulamentul 4 adevărat că nimeni nu ştieasta. $ai mult, c+iar, dacă m#aş duce şi aş mărturisi cuiva că eu însumi am influenţat partida, că am trişat, ar rîde în +o+ote. Sau arbănui, poate, că mintea mea nu mai funcţionează cum trebuie.De fapt, să ai o asemenea... o asemenea putere nu însemneazăneapărat să fii fericit. Sau poate că n#am ştiut ce să fac cu ea $#am folosit pînă acum de facultatea asta ca un copil ' 1ireşte, astae. &a un copil Dacă nu te pricepi să întrebuinţezi un creion, nupricinuieşti nimănui nici un rău. Dar dacă nu ştii să foloseşti unautomobil şi totuşi te aşezi la volan ' Sau să pilotezi unturboreactor, şi cu toate astea o faci ' Sau să conduci activitateaaltora, şi...&um trebuie să procedezi '8rigore mai trase un fum şi aruncă scîrbit ţigara.2inie cu grijă încă un rînd la tabelul imens pe care începuse să#lcompleteze şi apoi confruntă cifrele din#tr#un caiet cu cele înscrisepînă acum.

) $ult îţi mai trebuie ca să umpli cîteva rubrici8rigore ridică fruntea să vadă cine#i vorbise, căci nu recunoscusevocea. Dar cei doi colegi ai săi stăteau cufundaţi în propriile lor+îrtii.-rusc, Teodorescu îşi dădu seama că nimeni nu vorbise " primise încreier proiecţia gîndurilor unuia din ei. Dar care anume ') Deseară mă întîlnesc cu Dorina, zise cineva, fără să#şi miştebuzele. Trebuie să nu uit să iau biletele de teatru. vem locuri bune.



-lestemaţi pantofii ăştia noi. %înă devin comozi se învec+esc. Dupăteatru o invit la restaurant.

) Dacă luna asta nu#mi dă prima, gîndi altcineva, m#a făcut praf.%entru 8rigore era clar că era vorba de o altă persoană. 4ra ca şicum ar fi sc+imbat postul de radio la aparat " altă tonalitate aemisiunii, parcă altfel de vibraţii în creier.) 3a să zică, aşa " rata la televizor, cadoul pentru puşti, şi în plus...) 1rumoasă fată, Dorina. &înd îmi ia mîna, la teatru, e atît de bine.4 mai bine c+iar decît atunci cînd mă sărută. &iudat, să#mi placămai curînd atingerea degetelor ei...

) De ce#o fi stînd 8rigore să se uite la mine, nu pricep. Trebuie să#ispun nevesti#mi să#mi facă deseară o mămăliguţă cu brînză. şmînca acum un corn. Dacă l#aş găsi pe şeful în dispoziţie bună,poate#i spun ceva de primă. ! aluzie...8rigore Teodorescu se cufundă în contemplarea tabelului pe care îl

întocmea, roşind de ruşine. Se simţea tot atît de stînjenit ca şi cums#ar fi uitat pe gaura c+eii, sau ar fi ascultat o convorbire telefonicăintimă dintre doi prieteni, sau ar fi citit o scrisoare ce nu#i eraadresată.) $ă calcă pe nervi, cu 4*presul lui auzi el un gînd şi tresări.

cum era sigur cui îi aparţineau gîndurile cu prima şi cu televizorul "lui $arin.Dar postul de emisie al lui $arin fu interferat de cel al lui Sile ") ş vrea să fie acum ora şase, s#o întîlnesc pe Dorina. De ce amspus că#i prefer mîna ' $i#ar place acum s#o sărut... Dar costumulmeu nu e călcat. &um ajung acasă, trebuie să pun maşina. $i separe că n#am plătit cota la curentul electric. r trebui să#mi cumpăr

un bec, în locul celui ars. Să fiu atent să nu#mi ard pantalonii cumaşina de călcat, c costumul cel mai bun. De n#ar ploua, să#lstrice...8îndurile curgeau unul după altul, lin, asociindu#se vizibil. $arin eramai zgîrcit. 8îndurile sale erau emise în jeturi, brusc, parcă fărălegătură, izbucnind din senin.) De l#aş putea tapa pe 8rigore de nişte bani ) (mposibil, zise 8rigore, nu uita că abia m#am întors din concediu.



&um rosti aceste cuvinte, 8rigore Teodorescu încremeni. &enesăbuit fusese " răspunsese cu voce tare gîn#durilor ascunse ale

lui $artin cesta arăta în sc+imb ca fantoma de alaltăieri, din @amlet " palid lafaţă, cu oc+ii aproape scoşi din orbite, cu gura căscată, îl privea pe8rigore şi nu izbutea să emită nici un sunet din corzile sale vocale.) &... cum ai ştiut ' se bîlbîi el, în sfîrşit.6!are 8rigore mi#a citit gîndurile ' &e a citit ' &ît ştie din ele '7

sta gîndeşte $arin. /i asta spune. 8rea problema, la un momentdat, ceea ce spui şi ceea ce gîndeşti se amestecă în mod mult prea

primejdios, cum pe unde scot cămaşa f ) &e să ştiu ' făcu 8rigore nevinovat.) &e#am gîndit Sile deveni şi el atent.) Dar ce#ai gîndit ' îl întrebă el.) $ă gîndeam să#l rog să mă împrumute cu nişte bani.) 1ormidabil făcu 8rigore, jucînd teatru. &e coincidenţă colosală ) Dar cum de#ai spus fraza aceea, care se potrivea aşa de bine ') %entru că mă gîndeam tocmai la o cumpărătură pe care voiam s#o fac, o maşină de spălat nouă, şi tot eu mi#am răspuns " 6(mposibil.Nu uita că abia te#ai întors din concediu 7(n sinea sa, 8rigore se felicită pentru soluţia fericită pe care ogăsise.) :ntr#adevăr, teribilă coincidenţă se gîndi $arin. Dar de fapt, se

întîmplă şi lucruri de#astea. 4 greu de crezut că ar putea cineva săcitească gîndurile.&e naiv sînt 4u mă bucur că pot să mă joc, aţlînd gîndurile celor

din jur sau impunîndu#mi#le pe ale mele. Dar eu, eu însumi... eu nusînt acum jucăria altor oameni ' Sau poate... al acelor misterioşicălători de pe astronava din munţi f 4rau acolo călători ' Nu ştiu. dispărut cu totul. Sau ni s#a părut că a dispărut. Sau totul ni s#apărut.8rigore înălţă capul. 3edea acum vag, în faţa oc+ilor, ca un mirajsuprapus peste peisajul obişnuit al biroului dinaintea sa, vedea



silueta graţioasă a astronavei. &ineva ) un om ) ieşi printr#o uşăa navei. înaintă spre el, înclinîndu#se. Nu#i vedea clar trăsăturile.

) %oate că ne veţi face plăcerea să veniţi cu noi '8rigore tresări speriat şi imaginea dispăru.&e#a fost asta '(maginaţie, desigur. Sînt foarte imaginativ.

şadar, spuneam că sînt un telepat. $ai mult, c+iar, îmi pot impunegîndurile. sta trebuie oare să mă copleşească ' Să mă deprime 'De ce, în definitiv ' Dacă stau să mă gîndesc, este c+iar foartedistractiv 4ste...

/i dacă eu, 8rigore Teodorescu, sînt un simplu cobai ' &obaiulcelor de pe nava misterioasă ' /i dacă adineaori nu era imaginaţiamea ' lte lumi, daţi#mi gîndurile voastre %oftiţi, poftiţi, sînt gata săvă ajutTăceţi f Nu#mi răspundeţi '-ine, o să înalţ din umeri$I. *i#ita la "aetrul carolini) &eea ce îmi spuneţi dumneavoastră, domnule, domnule..,

) Teodorescu.) Da, domnule Teodorescu, mi se pare complet... cum să zic... mise pare o poveste.) $aestre &arolini, am venit la dumneavoastră să vă cer o părere,să vă consult. Dacă nu mă credeţi...) Dar înţelegeţi#mă, nu vă jigniţi, eu cunosc multe, foarte multetrucuri, aşa încît... cum să zic, pot să vă învăţ şi pe dumneavoastrăcîteva. /tiţi, noi la circ fa#HB IH cem adeseori aşa#zise e*perienţe de telepatie, c+ipurile detransmitere a gîndului. 3ă mărturisesc că toate, dar absolut toate,sînt trucate.) &red. 4ram de altfel convins. 3ă rog să vă gîndiţi la ceva, cuatenţie.

mîndoi se încordară. 8rigore începu să murmure ") ! porţie mare de sarmale cu mămăliguţă.$aestrul &arolini căscă oc+ii mari.) Sînteţi formidabil, domnule... domnule '...



) Teodorescu, 8rigore Teodorescu.) &um aţi făcut#o '

) 3#am g+icit gîndurile. $i le#aţi transmis mie.) 1leacuri. 3ă propun ceva. 2ucraţi cu mine. 3ă procur unangajament la circ. ! să facem senzaţie. Dar trebuie să#midestăinuiţi trucul.8rigore începu să se enerveze.) /tiu, aveţi de gînd să#mi aflaţi trucul şi apoi să#mi trageţi unpicior.) 3ai de mine

) 4ste e*act gîndul dumneavoastră $aestrul &arolini roşi.) &u dumneavoastră nimeni nu mai poate gîndi nimic ) De altfel, n#am de gînd să mă angajez şi nici nu am nici o intenţiesă vă fac vreodată concurenţă, aşa cum credeţi. Scopul meu,venind la dumneavoastră, a fost să vă rog să mă ajutaţi, dar bag deseamă că e inutil.&arolini se agită prin încăpere, neliniştit.) De fapt, ce doriţi ' %uteţi să#mi spuneţi, oricum ') Să vă spun, cu toate că... (ată. /tiu că adeseori pe scenă aţifăcut demonstraţie de telepatie, de e*emplu la circ. m văzut şi euastfel de spectacole. %e scenă, stăpartenera dumneavoastră, îegată la oc+i. Dumneavoastră văplimbaţi prin sală, rugaţi pe cineva să vă dea buletinul de identitate,şi întrebaţi partenera ce scrie în buletin. 4a vă spune data denaştere, adeseori c+iar şi numele persoanei şi o mulţime de altedate.

) Domnule Teodorescu... începu &arolini, nu prea la îndemînă.) 0n moment, nu am terminat, zise Teodorescu. 2a început, amcrezut că e un truc banal, şi anume că este vorba întotdeauna decomplici aşezaţi prin sală. sta, pînă cînd într#o zi personajul dinsală s#a întîmplat să fie o cunoştinţă de#a mea, care ) eram sigur) nu fusese tocmit complice. însemnează că este totuşi vorbadespre telepatie. 4i bine, vă întreb " cum procedaţi ' &um vă



transmiteţi gîndurile ' &e se petrece în creierul dumneavoastră înasemenea împrejurări '

&arolini părea să se simtă şi mai puţin la îndemînă.) Domnul meu, începu el şi se poticni de la aceste cuvinte. 4ste oproblemă destul de... cum să spun, de complicată. De fapt...) /tiu. 4ste un secret profesional, ziceţi dumneavoastră. Să văspun drept ) adăugă Teodorescu însufleţit ) am observat căgîndurile dumneavoastră ajung la mine cu o uşurinţă uimitoare, văcitesc ca dintr#o carte. !are asta să fie e*plicaţia, sînteţi o persoanămai... predispusă '

&arolini tăcu o clipă, făcînd eforturi disperate pentru a evita cavreun gînd trădător să#i străbată mintea şi în acelaşi timp înjurîndde zor, în sinea sa, împrejurarea care#H făcuse pe acest Teodorescusă i se adreseze.) :ntr#adevăr, zise &arolini, este un secret profesional, dar totuşicîte ceva pot să vă spun. 4u citesc cu aten#HB IM ţie datele din buletinul de identitate şi mă concentrez...

înţelegeţi... vreau să spun că mă gîndesc intens la ele... şi atuncipartenera mea, care captează gîndurile la fel de bine cadumneavoastră, află cîte ceva din ele, uneori mai mult, uneori maipuţin.) ş fi tare bucuros să pot să stau de vorbă cu parteneradumneavoastră zise Teodorescu cu însufleţire.&arolini oftă uşurat şi cu acest prilej îşi rela*ă vigilenţa interioară. înaceeaşi clipă, Teodorescu se întunecă la faţă şi zise aspru ") %rin urmare, tot ceea ce mi#aţi spus a fost un pac+et deminciuni ' 3#am auzit gîndul " l#am dus

&arolini se prăbuşi pe marginea sofalei, distrus.) Domnule Teodorescu, îmi pare rău... nu mie trebuia să văadresaţi. 4u... eu sînt un biet iluzionist. Totul... totul se bazează petrucuri. Trucuri bine cunoscute tuturor scamatorilor. &um să zic... osă vă spun secretul. 4 simplu. Dar trebuie să munceşti mult. 4 omuncă foarte grea, foarte plictisitoare, foarte monotonă. Stai şitoceşti săptămîni de zile, cu partenera. &a la şcoală. Numai că dacă



uiţi lecţia, te pedepseşte publicul mai rău ca profesorul. (ţi dă o notăpe care nu poţi s#o îndrepţi toată viaţa.

2ui Teodorescu îi părea acum rău că provocase asemeneadescărcare emotivă.) /tiţi, zise el, dacă vreţi, puteţi să nu#mi spuneţi.) Nu, nu, vorbi mai departe &arolini, cazul dum#nevoastră estefoarte rar. (n viaţa mea, l#am mai întîlnit o singură dată şi doar cumsă zic... eu intru adeseori în legătură cu tot falul de oameni ciudaţi.De aceea trebuie să vă destăinui adevărul. 4i bine ;&arolini îng+iţicu greu< e vorba de un cod.

) 0n cod ' făcu 8rigore, nedumerit. Dar nu vă aud niciodatăspunînd nici un cifru.) -a da, mă auziţi, dar nu vă daţi seama că este un cifru. 4u iaubuletinul în mînă şi spun, de pildă " 61ii atentă scultă &um senumeşte '7 4i bine, aceste cuvinte 61ii atentă scultă &um senumeşte '7 însemnează %etre. m alte cuvinte cu care întreb atuncicînd răspunsul trebuie să fie (on, ndrei, 3asile. Nu sînt prea multenume de ţinut minte. Dacă numele e prea complicat sau neobişnuit,

întreb altceva. %entru vîrstă, e*istă un alt mod de a pune întrebarea. 6scultă Spune repede 1ii atentă 7 însemnează unanumit număr de ani. 3#am spus, e un cod. 0n cod pe care trebuiesă stai să#l toceşti luni de zile, pentru ca să#l reţii perfect şi să nu te

încurci... sta#i tot.8rigore Teodorescu îl ascultă, simţind cum îl cuprinde dezamăgirea.) 3ăd că, într#adevăr, mi#aţi spus sincer totul, tot adevărul, zise el,stîngaci. 3ă mulţumesc. Dar...) Dar vă pare rău că l#aţi aflat, aşa e '

8rigore Teodorescu înălţă din umeri.) Nu mă aşteptam. 3ă mulţumesc încă o dată şi vă rog să măiertaţi.) Staţi Nu plecaţi 3#am povestit că am întîlnit odată pe cinevacare are facultăţi asemănătoare cu ale dumneavoastră. ! să vă dauadresa lui. Spuneţi că veniţi din partea mea.&arolini aşternu cîteva cuvinte pe o foaie de +îrtie.



) /i să ştiţi, adăugă el, conducîndu#şi vizitatorul, dacă vreodată osă vreţi să lucraţi în domeniul meu, sînt gata să colaborez cu

dumneavoastră. 3eniţi oricînd. m putea pune la punct nişte trucurigrozave, cu care am rupe gura tuturor iluzioniştiilor $II. telepaţii %ntre el0n bătrînel cu părul alb, mărunţel de stat, puţin co#cîrjat, cu unzîmbet surprinzător de tînăr pînă cînd îţi dădeai seama că eraformat dintr#o dantură artificială, desc+ise uşa unei căsuţe depăpuşi, rătăcită nu se ştie cum la marginea cartierului plin deblocuri.

8rigore Teodorescu îl privi mirat, pentru că, la început grav şi parcăcu gîndurile în altă parte, bătrînelul începu să#l fi*eze foarte atent,să#şi arate dinţii şi apoi să spună cu o voce răguşită ") , bine aţi venit, orice prieten al lui &arolini este bine venit încasa mea (ntraţi, intraţi, domnule... ' Nu, nu spuneţi, gîndiţi#vădoar. Deci, domnul Teodorescu, nu#i aşa ' (ncîntat 8rigore intră, complet aiurit. Deodată, în mintea sa începură să seformeze imagini, şi avu impresia că vede, ca la cinematograf, o

mică scenă însoţită de subtitluri scrise.) Nu sînt ziarist cum credeţi, şi nu am venit să vă iau un interviu, îmi pare rău că vă dezamăgesc.-ătrînelul oftă.) De cînd aştept zise el. Dar nimeni nu mă crede. Toată lumearîde de mine şi zice că sînt puţin ţicnit. %uţin ţicnit, înţelegeţi ' Nusînt crezut nici cînd le demonstrez evidenţa. 6Trucuri.7 6i aflat totulde la cunoştinţele, de la prietenii mei.7 6-ancuri ieftine.7 6Nu eposibil.7 Nu înţeleg, deci nu se poate.!ftă din nou, apoi căscă oc+ii mari.) Dar, de fapt, de unde aţi ştiut că v#am luat drept ziarist ') /i acum vă gîndiţi dacă nu cumva sînt un escroc, care are degînd să vă întindă o cursă. Nu vă neliniştiţi, nu este cazul, domnule-azilescu.-ătrînelul scutură capul, emoţionat.



) 4*traordinar e*clamă el. 3a să zică, asta e " dumneavoastrăsînteţi un telepat. /i dumneavoastră !, dar ce eveniment &e

plăcere . întîmplarea asta îl e*cita. începu să tropăie cu paşi mici, plimbîndu#se dintr#o parte într#alta a camerei modeste, aducînd de ici unpa+ar, de dincolo altul desperec+eat, scoţînd dintr#un dulap o sticlăcu vişinată făcută în casă, împingînd un scaun spre vizitator.) 2uaţi loc. 3ă rog. 2uaţi loc. 4ste de necrezut. /tiţi, mă simţeamizolat, singur, neînţeles. Dar acum cum e cu totul altceva. Sîntemdoi. Să bem în cinstea acestui eveniment. ! vişinată.

1ăcu un gest de scuză.) -ătrîna mea a făcut#o. 4 foarte bună, ştiţi. 3reţi şi nişte vişine ' şteptaţi puţin, vă dau scobitori.8rigore Teodorescu tăcu, învăluit de acest torent de cuvinte, fără săştie prea bine dacă bătrîna era bună sau vişinata şi nereuşind săcitească în gîndurile care acum se succedau e*trem de repede, cao bandă de magnetofon desfăşurată cu viteze de cîteva ori mai maridecît a fost înregistrată.) 1umaţi 1umaţi e*clamă bătrînul. Nu vă sfiiţi, ştiu că aveţi poftăde o ţigară.

în sfîrşit, domnul -azilescu se aşeză, e*tenuat de eforturile făcute,gîfîind oleacă.) ţi venit ca să aflaţi de la mine cum se face că dumneavoastrăputeţi citi gîndurile, şi nu ştiţi cum să începeţi a întreba, constată el.$da, la început şi mie mi#a fost greu. /tiţi, eu am fost profesor demuzică. 2a liceu, ştiţi. ! profesiune foarte plăcută. îmi plăcea.să#i

învăţ pe copii să cînte şi să asculte. &+iar şi pe cei aroni.

) /i ' &um aţi descoperit că puteţi citi gîndurile '-azilescu începu să rîdă.) :ntr#o bună zi, ascultam unul din copii, îl scosesem la tablă, şideodată aud clar în urec+i " 6de nu m#ar întreba despre c+eia de fa7.Dar copilul tăcea. m fost foarte turburat. sta se întîmplă acummai bine de douăzeci de ani...) şadar, a venit... dintr#o dată '



) Dintr#o dată. -rusc, mi#am dat seama că recepţionez gîndurilealtora. Nu ale tuturor. Nici astăzi nu izbutesc să aflu ce gîndeşte

soţia mea. &iudat, nu ' Dar dumneavoastră ' &um s#a întîmplat '%entru întîia dată, 8rigore povesti din fir#a#păr tot ce se întîmplasecu dînsul, începînd cu e*cursia de la munte şi terminînd cu vizitadezamăgitoare de la maestrul &arolini. -ătrînelul îl asculta cu iuare#aminte şi puncta diferitele episoade interesante ale istorisirii cuc+icotiri şi plesnituri peste propria#i falcă.) 1oarte interesant, afirmă -azilescu, şi în acelaşi timp tipic. Tipicpentru un începător telepat. 3ei vedea. 3ei vedea cît de plăcut este

să te bucuri de această însuşire. &u timpul, ai să înveţi să#ţi conducigîndurile mai dirijat, înţelegi ' +, dacă în loc să fim doi, am filegiune /i bătrînelul oftă.) &e vreţi să spuneţi ' îl întrebă curios 8rigore.) Nu vă gîndiţi ' Dacă toţi am putea să ne citim unul altuiagîndurile...) r fi îngrozitor zise speriat 8rigore Teodorescu. m făcutaceastă e*perienţă cu doi colegi de la birou. Sînt atîtea lucruri pecare este penibil să le afli.\) Domnule struţ, eu n0 mă ascund, nici nu vre50 s5 se ascundăalţii zise răspicat şi cu o fermitate neaşteptată -azilescu.) /i totuşi... încercă să protesteze 8rigore, dar -azilescu Nu#l lasăsă vorbească.) :ţi dai seama ce climat de sinceritate ar trebui să se instaleze,vrînd#nevrînd, într#o lume telepată ' ! dată ce fiecare poate citigîndurile vecinului, acesta nu se mai poate ascunde. /tii proverbul "

una spune, alta face şi alta gîndeşte. 3a trebui să gîndească, săfacă şi să spună acelaşi lucru, altfel impostura va fi evidentă.-ătrînul nu#şi alegea cuvintele, nu se poticnea la fraze, vorbea ca lao lecţie adeseori repetată " era evident că aceste probleme îlpreocupaseră multă vreme, că pentru el constituiau o preocuparepermanentă, că (c frămîntase în fel şi c+ip de mii de ori.) /i pe urmă, în acest fel, în această lume, oamenii răi vor devenitreptat buni. %entru că răutatea le va fi îndată citită şi pentru că nu



vor mai avea unde să şi#o ascundă. înţelegi, domnule Teodorescu '(a imaginaţi#vă această lume viitoare, în care nimeni nu va ascunde

nimic, mai întîi pentru că nu va putea ascunde, în al doilea rînd, maitîrziu, pentru că nu va mai avea ce ascunde.Teodorescu îl asculta vrăjit.) Dumneata, domnule Teodorescu, continuă bătrînelul, mă vezi unom în vîrstă, un om care nu mai are nimic de făcut, decît săprivească în jurul său, aştep#tînd. Dar nu#i aşa Te rog să mă crezi,domnule !bserv cum totul se sc+imbă în jurul meu, totul setransformă. !amenii merg înainte. Dar între ei se află şi oi negre.

&ît de mult ar simplifica totul această lume a telepaţilor pe care oaştept) 3isuri zise Teodorescu. .) 4i bine, nu, îi şopti bătrînelul. m visat multă vreme, dar acumsînt convins că ar putea fi aievea. De la dumneata, se vorcontamina alţii. S#ar putea ca această e*acerbare a unor posibilităţilatente pe care o prezinţi dumneata şi pe care o am eu, să fi fostdatorată unor acţiuni microbiene sau virotice. 0n virus, domnuleTeodorescu, înţelegi ' 4i, ce spui despre teoria mea '8rigore nu ştia ce să spună. 0n virus ' &e sînt viruşii ' Niştemolecule foarte mari de substanţă vie ' De ce vie ' %entru că... Dar gîndurile sale fură întrerupte de -azilescu ") Nu vei rezolva dumneata acum problema asta a virusurilortelepate. 4i bine, acum, că ne#am găsit, nu vrei să încercăm sădesc+idem oc+ii oamenilor ' %oate că printre noi se află mulţitelepaţi, care sînt orbi la ceea ce totuşi recepţionează ' înţelegi,dacă am lărgi cercul nostru...

) /i totuşi, zise 8rigore, sînt unele lucruri pe care nu este bine săle cunoască alţii. deseori, te cuprind gînduri pe care tu însuţi leizgoneşti, care ţi#ar face ruşine să le afle alţii şi pe care de altfel tu

însuţi le... cum să spun...) 2e repudiezi ') Da, le repudiezi. /i pe urmă, mai sînt şi secrete. Secrete de stat,pe care toată lumea le#ar cunoaşte.-ătrînelul rîse scurt.



) Dacă nici un stat nu va mai avea nimic de ascuns, atunci s#arinstaura pacea, universală, veşnică...

) %acea nu depinde numai de cunoaşterea gînduri#lor ascunse protestă Teodorescu. %arcă nu cunoaştem foarte bine anumiteintenţii şi totuşi...-ătrînelul se scufundă într#o meditaţie profundă.) Da, s#ar putea să ai dreptate.) De fapt, reveni 8rigore, aş fi vrut de la dumneavoastră altceva.

ş fi vrut să ştiu...) Da, da, ai dreptate, se grăbi să#l întrerupă -azilescu, ca şi cum i#

ar fi fost teamă să fie bănuit că a scăpat vreuna din emisiunilecreierului interlocutorului său. îşi drese vocea, ca şi cum ar fi vrut să înceapă o lecţie şi continuă ") (n istorie s#au semnalat de multe ori transmiteri telepatice, dar,neputînd fi controlate ştiinţific, au fost întotdeauna puse la îndoială.Se cunosc în special comunicări între membrii unei familii, plecaţi lamare distanţă, care au aflat pe cale telepatică despre o catastrofăsau un deces.) m citit şi eu despre asemenea cazuri, dar au fost puse la

îndoială sau c+iar luate în derîdere.-ătrînelul aprobă din cap.) 4ste şi normal. tîta timp cît nu se putea face un control... estefiresc să te îndoieşti.) Dar au fost şi fapte mai precise ') Da, au fost. (n 0niunea Sovietică, în merica, în %olonia, în

nglia, începînd din deceniul al cincilea al secolului nostru, au început să se întreprindă cercetări ştiinţifice. /i oamenii de ştiinţă au

rămas surprinşi pentru că, într#adevăr, rezultatele au depăşitaşteptările. De fapt, ei se aşteptau să obţină date negative şi înacest fel să respingă odată pentru totdeauna afirmaţiile despretelepatie, ca fiind nişte absurdităţi.) /i ce s#a realizat ' întrebă curios Teodorescu.) Să#ţi citez, domnule Teodorescu, cazul pilotului australianPil>ins, aterizat forţat în ntarctica.



prin HABE. %rietenul acestuia, @arold S+erman, un cunoscut telepatamerican, a reuşit să intre în contact telepatic cu el şi a aflat astfel

cu precizie latitudinea şi longitudinea locului de aterizare. -enzina i#a fost trimisă, omul a fost găsit e*act în acel loc şi a putut fi salvat.) 4*traordinar ) :nainte de aceasta, e*perienţe făcute de americani pe unsubmarin au demonstrat că s#au putut transmite unele date de pebordul acestui submarin, scufundat în apele mării, pînă la un telepatsituat la sute de >ilometri distanţă, pe uscat.) /i ce au spus oamenii de ştiinţă '

) S#au aplecat mai atent asupra acestor probleme. stăzi sînt mulţioameni de ştiinţă care sînt convinşi că telepatia e*istă şi se ocupăserios cu studiul ei. Dar, să nu uităm, mai este cazul unui celebrutelepat sovietic, Polf $essing. fost cercetat de institutele ştiinţificedin 0niunea Sovietică, care au confirmat posibilităţile lui uluitoarede citire a gîndurilor.) /i s#a găsit şi o e*plicaţie ') S#au găsit doar ipoteze. 3ezi dumneata, domnule Teodorescu,lipsa unei e*plicaţii convingătoare " asta cred eu că este cauzapentru care mai sînt oameni care nu cred în e*istenţa acestorfenomene.8rigore rîse.) 3orbiţi atît de liniştit, de parcă şi dumneavoastră v#aţi îndoi.) 4i, băiatule (artă#mă că#ţi spun aşa, dar m#am obişnuit cu eleviimei. /i pe urmă, dacă stăm să ne gîndim, eşti foarte tînăr faţă demine, nu#i aşa ' Dar ce ziceam ') :n iegatura cu atitudinea dumneavoastr5...

) 4+ei 2a început, eram şi eu un entuziast, strigam pe toatezidurile, pînă cînd lumea a început să mă ta*eze drept puţin sărit.

tunci, m#am domolit...) Dar această necredinţă a oamenilor...) 4 foarte naturală. 1oarte#foarte naturală. 8în#deşte#te şidumneata. 4ste o idee pe care am citit#o undeva. Te întreabă unoarecare " cum faci ca să citeşti gîndurile ' &um le vezi ' 4i, ce#irăspunzi '



) &ă... văd un fel de imagini, sau un fel de cuvinte scrise care îmitransmit ceva sosit dinafară...

) %entru mine, dragul meu, este foarte limpede, dar pentru cinevacare nu ştie, care nu a simţit aşa ceva, e ca şi cum ai vorbi într#olimbă străină. Să trecem la e*emplul pe care l#am citit undeva, mise pare tot al telepatului sovietic. 4l zicea că putem presupune căam ajuns într#o ţară a orbilor. ceea, poate, a lui @erbert Pells dintr#una din povestirile sale cele mai pesimiste, sau aceea a lui $aurice$aeterlinc>..,în această lume a orbilor, aşadar, nimeni nu bănuieştecă e*istă posibilitatea de a vedea. Tu eşti singurul care vezi.

&ineva, te întreabă " 6&um adică ' Dumneata poţi sesiza obiectefără să le pipăi ' (ţi dai seama de obiecte situate la mai multe zecisau sute sau c+iar mii de metri ' Dar este de necrezut Spune#mi,cum procedezi '7 4i, ce#i răspunzi ' De fapt, ai putea să#i e*plicidespre undele electromagnetice care constituie lumina, despre oc+ica organ receptor, despre transmiterea la creier a senzaţiilor primitede către oc+i. Dar în cazul nostru, al telepatiei, nu cunoaştem încăbaza ştiinţifică. 0nii au zis că gîndurile s#ar transmite pe caleaundelor electromagnetice. u sărit în sus savanţii " comunicările ladistanţe colosale care se pretind ;ăsta e termenul lor<că s#au realizat, nu sînt posibile cu puterile e*trem de slabe alecurenţilor ce rezultă din activitatea corpului omenesc. tunci ' &esă e*plici, cum să e*plici '8rigore tăcu.) şadar... zise el, dezamăgit.-azilescu zîmbi cu oarecare tristeţe.) 3ăd. (ţi spui că nici aici nu ai aflat mare lucru. &ă nu te#ai lămurit

de loc. &ă ai dat de un bătrînel simpatic ) mulţumesc pentruapreciere ) dar care nu ţi#a spus aproape nimic nou. &e să fac '8rigore se ridică în picioare.) Te aşteaptă soţia, ştiu, zise bătrînelul. $i#a părut bine că ai venitla mine.Teodorescu încercă să spună ceva.



) Nu trebuie să te scuzi, adăugă -azilescu. Să ştii, domnuleTeodorescu, că îmi va face întotdeauna mare plăcere să mă

vizitezi... sau să#mi trimiţi mesaje gîndite $III. planuri "ari8rigore se răsucea pe o parte şi pe alta în pat şi nu izbutea săadoarmă. încet, ca să nu o trezească pe $imi, se ridică în capuloaselor, ateriză în papuci şi se îndreptă spre baie. prinse acololumina şi se zări în oglinda care#H privea în fiecare dimineaţă, laritualul bărbieritului.) &u tine, măi băiete, este ceva mai mult decît telepatic, spuse

8rigore Teodorescu.8rigore se strîmbă către sine însuşi, scoase limba, îşi trase colţurileoc+ilor în sus. $ici jocuri pe care nu şi le permitea decît în stricta saintimitate.%entru ce atunci cînd Sile mi#a recepţionat gîndul, s#a şi înclinat înfaţa dorinţei mele ' %entru ce actorul de pe scenă a pronunţat acelecuvinte buclucaşe ' &um se face că jucătorii 1lamurei au putut faceatîtea greşeli numai recepţioriînd un gînd '

Simt, am certitudinea că sînt pe punctul de a face o descoperireepocală. %ăcat că nu ştiu încă ce anume trebuie să descopăr4 aici ceva mai mult decît telepatia /i cîte aş putea face Dacă gîndurile mele, transmise vecinilor, prietenilor, duşmanilor, potinfluenţa în mare măsură comportamentul lor...Nu c+iar toţi. 0nii sînt imuni.Dar nu face nimic. %rocentul destul de important de oameniinfluenţc.bili pe care i#am întîlnit pînă acum este încurajator.&um o să procedez 'Nu ştiu cum, dar nu#mi fac probleme. m tot timpul să mă gîndesc.%rivi în oglindă şi, dincolo de imaginea reflectată, parcă dincolo deluciul oglinzii, apăru astronava din $unţii puseni. !mul dinăuntrulei îi întinse o mînă.) 4i, vii cu noi ' în ţara noastră, a telepaţilor '8rigore se scutură îngrozit şi imaginea dispăru.



4 de neconceput. m început să am vedenii. Sau poate că într#adevăr sînt jucăria lor. lor. &ine sînt ei '

Dar de ce mă sperii, de fapt ' %entru ce, dacă totul este numai gînd' sţa însemnează nebunie, băiatule înceteazăDintr#o dată, 8rigore simţi că#H năpădeşte somnul. &ăscă o datăzdravăn, apoi stinse lumina în baie şi se îndreptă, bîjbîind, sprepatul conjugal.

înainte de a adormi, mai avu timp să#şi făurească cîteva imaginifantastice. Se vedea în acea neverosimilă ţară despre care vorbea

-azilescu. Toate gîndurile semenilor săi se adunau in mintea sa,toate gîndurile sale erau recepţionate de creierul oamenilor din jur.$ii de fraze ciocăneau în acelaşi timp, cerînd permisiunea să#ipătrundă în conştiinţă.&e confuzie, ce amestec greu de descurcat! clipă, neclară, îi pluti în minte o idee. %robabil, faptul că nu putemciti toate gîndurile tuturor este o măsură bună, o măsură deapărare... De apărare... 8rigore se cufundă în somn.

r trebui făcută o selecţie. Dintr#o sută sau o mie de gînduri, să poţisă selectezi unul, acela care te interesează. &e treabă pe tine,8rigore $îine, să nu uit să#i iau lui (onică paltonul pe care l#amvăzut în vitrina. $îine, şeful spunea că vrea să stea de vorbă cumine... %oate că mîine, o să vedem un film după#masă... $îine..8rigore se scufundă într#un somn greu, ca de plumb. 0n timp, funefiinţa totală. @ipnos pusese stăpînire pe el şi nu avea de gînd să#llase să#i scape dintre mîini.Deodată, în somnul lui 8rigore interveni alt somn. Dormea, dar ştia

că doarme. proape că se gîndea " ia te uită cum dorm semenealui Don Wuijote, un gînd îi străbătu mintea " binecuvîntat fie cel ce ainventat somnul /i atunci, începu să viseze. 3isa, şi în acelaşi timp ştia că visează,la fel după cum adineaori îşi dăduse seama că doarme.2a început, visul său îmbrăcă forma obişnuită a vieţii de fiecare zi.Se îndrepta spre tramvai, de dimineaţă, în mînă cu ziarul proaspătcumpărat de la c+ioşcul de difuzarea presei. &obora din tramvai,





%rivi sus, pe cer, şi printre miile de sclipiri, una ) nu mai mare, nicimai strălucitoare decît celelalte ) :i atrase privirea. ! stea

roşiatică, ce licărea. 4ra ca şi cum o fată i#ar fi făcut cu oc+iul./i 8rigore îşi luă zborul. Spre cer zbura, şi pămîntul în urma sa semicşora rapid, ca un balon, ca o minge, ca o bilă. :şi dădu seama căeste tras de mînă în imensitatea spaţiului şi, fără să ştie de ce, selăsă dus, liniştit, fără acea panică ce însoţeşte întotdeauna zborurilene#sfîrşite din vise.4ra înconjurat de stele, mai numeroase, mai frumoase, mai vii decît

în orice noapte de august pămîn#teană. 4rau acolo astre albastre,

albe, roşii, ca un uriaş joc de artificii./i dintr#o dată, fără nici o tranziţie, în faţa lui apăru o fiinţă stranie.8rigore îşi dădu seama că zborul încetase, că picioarele lui eraubine ancorate pe un sol necunoscut, moale, friabil ca un ţărm denisip.) -ine ai venit la noi, prietene

îi vorbea fiinţa de pe planeta necunoscută. 4ra o fată frumoasă, cupărul arămiu, cu oc+ii verzi, cu buzele senzuale, cu un gît subţire,delicat. 9estul corpului, învăluit într#o largă mantie, era ascunsoc+ilor lacomi ai pămînteanului.) %riveşte, îi spuse fata. &aută în mintea mea. în ea ai să vezi totce visezi acum.8rigore privi, puţin temător. în faţa lui se întindea din nou o cîmpie

întinsă, dar era lumină. 3edea cu o claritate desăvîrşită şi în acelaşitimp ştia că nu oc+ii lui îi transmiteau aceste imagini. Se răsuci înpat, mor#măind nemulţumit, simţind că e gata să se trezească şirefuzîndu#şi această întrerupere brutală. 3isa. Sau nu visa ' Dacă

s#ar fi trezit, ar fi ştiut" dar prefera să doarmă mai departe.2umina ce îmbăia totul nu era aceea a soarelui. ! lumină verzuie,puternică învăluia peisajul calm, dîndu#i un aspect straniu.) 0nde mă aflu ' o întrebă pe fată.) Nu are importanţă, pămînteanule. Numele nu#ţi va spune nimic.Nici nu l#ai putea rosti. 3ino cu mine.

înaintau fără să păşească, zburînd uşor peste cîmpia netdă. 2uminaverzuie începuse să scadă.



) Să ne grăbim, spuse fata. 4u nu mai pot rămîne aici, lasuprafaţă. 3ine noaptea îng+eţată.

în sol, se ivi o desc+idere circulară, spre care convergeau acumcîteva sute de fiinţe care, ca şi ei, nu păşeau, ci învăluiţi în mantiilungi, planau, desprinşi parcă de legile gravitaţiei. %e măsură ce seapropiau de gura tunelului, mai numeroşi erau cei ce încercau săpătrundă în interior.) $ai repede, te rog, mai repede îi spuse fata, tră#gîndu#H demînă.HF

EA8rigore îşi dădu seama că nu ştie să zboare, că reprezenta pentruea un balast.) 2asă#mă aici, zise el.) Nu, nu, răspunse ea, cu groază. Noaptea, la noi viaţa nu mairămîne deasupra. Totul îng+eaţă. /i aerul. $ai iute, mai iute, te rog,te rog 2umina devenise acum palidă, verdele se combinase cu cenuşiul,cu o licărire roză, dînd o sumbră pastelare cafenie a tuturorimaginilor. erul se răcise brusc. 1ata ajunse deasupra guriitunelului şi, împreună cu 8rigore aştepta să#i vină rîndul săpătrundă. înaintea lor, zeci de alte femei şi bărbaţi stăteaunemişcaţi, tăcuţi, suspendaţi în atmosfera îng+eţată, în timp ce, doicîte doi, cei mai apropiaţi intrau în întunericul subsolului.1ata avu un fior, îşi îndreptă oc+ii verzi cu refle*e aurii spre 8rigore,se strînse aproape, aproape.) $i#e teamă, murmură ea, mi#e teamă. Dacă nu ajungem la

timp...1rigul se făcea din ce în ce mai pătrunzător. 8rigore simţi nevoia să

întrerupă visul care se transformase în coşmar.Dar fata cu părul arămiu se strînse şi mai tare, aproape de el ") Nu, nu îi spuse ea, cu glas rugător. Nu pleca, nu mă părăsiacum. Trebuie să vezi totul. şteaptă, te rog şteaptă încă puţin...



) Dar unde vrei să mă duci '... o întrebă el, şi atunci îşi dăduseama că toţi ceilalţi din jurul lor evitau, în mod ostentativ, să#l

privească.) 2a noi.) Nu vreau să rămîn acolo 1ata îl privi, tristă.) Nu ai să rămîi, dacă nu vrei. Nu am nici o putere asupra ta. %oţipleca în orice clipă./i 8rigore rămase. %rin +ainele sale, prin mantia largă a fetei cuoc+ii verzi, simţea căldura corpului ei. împrejurul lor, gerul aprig se

lăsase, iar cerul se făcuse aproape negru, ostil, cu stele carepăreau tot atîţia oc+i răutăcioşi.) Să intrăm, zise fata, şi suflul ei se transformă într#un mic norişor

îng+eţat.%ătrunseră amîndoi împreună, prin acel tunel în care abia încăpeauamîndoi, îmbrăţişaţi. Dacă ar fi trebuit să păşească, ar fi însemnatsă meargă de#a buşilea, pentru că înălţimea canalului nu era maimare de un metru şi jumătate. Dar ei înaintau plutind, cu picioarele

înainte, şi 8rigore îşi spuse că tunelul acesta pare să nu aibă sfîrşit,că trebuie să se termine odată acest vis, şi în acelaşi timp fata seagăţă cu mai multă deznădejde de dînsul, ca şi cum ar fi ştiut că îitrecuse prin minte s#o părăsească.) Nu mai este mult, şopti ea.

într#adevăr, tunelul începu să se lărgească şi, deodată, ajunseră într#o imensă peşteră, iluminată din toate colţurile, din toateung+iurile. în mijlocul unei pieţe largi, ţîşnea dintr#o fîntînă o apăcolorată în roz. ceasta era c+iar culoarea ei " nu era vorba despre

nici un efect de lumină. în jurul fîntînii, aşezaţi pe un fel de fotolii cu forme ciudate, sau stîndimobili, sau suspendaţi în aer, locuitorii acestei planete seplictiseau. ceasta era senzaţia pe care o avea 8rigore, privindu#i "oameni ) căci erau perfect antropomorfi ) care nu au ce face,care se în#vîrtesc gravi şi inactivi, ca bolnavii în preajma unui izvorde apă minerală, într#o staţiune de tratament.



1ata se îndepărtase acum de 8rigore, îl ţinea de mînă şi#lconducea încet printre aceste persoane care nu#i acordau nici o

atenţie.) /i acum, încotro ' o întrebă neliniştit.) Nu#ţi fie teamă, pămînteanule, îi spuse ea zîmbind.Se îndreptară, spre una din clădirile masive care înconjurau piaţa.

înainte de a intra pe o poartă sculptată, cu reliefuri reprezentîndciudate animale ieşite parcă dintr#o mitologie africană, fata îşi

îndreptă spre el oc+ii verzi şi#i şopti, cald ") :ţi mulţumesc că ai rămas.

0n coridor lung, cu picturi murale ciudate, pe care#H străbătură fărăsă se grăbească. (maginile reprezentau cîmpii largi, iluminateverzui, pe care se înălţau mari clădiri piramidale, cu compartimentespre cerul liber, asemenea turnului -abei din viziunea lui %eter-reugel. 8iganticele edificii, situate pe o bază vastă şi terminate învîrf printr#o săgeată, păreau populate la fiecare etaj de familiinumeroase, robotind şi agitîndu#se încolo şi încoace, ca nişte furnici+arnice.8rigore se opri să privească mai atent acest tablou impresionant şi,dintr#o dată, avu impresia că imaginea este plină de mişcare.!amenii reprezentaţi pe frescă nu rămîneau pe loc, ci mergeau decolo pînă colo, unii intrau, alţii ieşeau din încăperi... Simţi o apăsareuşoară pe mînă.) Să mergem, îi spuse fata şi 8rigore o urmă, fără să#şidezlipească oc+ii de pe picturile murale grandioase, care păreau cărestabilesc, fără o ordine precisă, istoria unui popor sau al uneiumanităţi.

%ătrunseră într#o sală de dimensiuni modeste, ajunseră la o uşădublă care se desc+ise singură în faţa lor. 1ata îi făcu un semn cumîna.) (ntră.8rigore pătrunse şi în urma lor, uşile se înc+iseră, fără zgomot.) -ine ai venit, spuse o voce bărbătească plăcută, caldă.



8rigore privi împrejurul său. într#unui din colţurile odăii, în picioare,se afla un om înalt, învăluit într#o mantie bogată, verzuie, cu refle*e

albăstrui.) :ţi mulţumesc, pămînteanule, că ai acceptat să vii jn mijloculnostru, continuă el.8rigore privi în jurul său, neliniştit. %e unde ar fi putut fugi, la nevoie' &um ar fi putut scăpa de cursă, dacă era vorba de o cursă ' !singură uşă ) aceea pe care intrase, era vizibilă. /i de acolo,

încotro ' Deodată, îşi aminti că de fapt visa, că era suficient...) :ntr#adevăr, zise omul, ne poţi părăsi oricînd vrei. Dar pentru

dumneata nu e*istă nici un pericol. %entru că dumneata nu eşti înrealitate aici. 4şti numai în proiecţia noastră nervoasă. %rimejdiacontinuă, neîntreruptă, ne ameninţă numai pe noi.8rigore se scutură, uimit. 4u nu sînt aici ' Dar am în mîna meamîna fetei cu părul arămiu. (#am aspirat adineaori răsuflarea caldăşi parfumată. (#am simţit căldura trupului, lipit, de al meu.) Nu, pămînteanule. Nu eşti aici. în decursul timpului, noi, cei depe această îndepărtată planetă, am învăţat să ne transmitemgîndurile, între noi. i văzut că nimeni nu spune niciodată nimic. Nueste necesar. în lumea noastră nu ai ce să spui, pentru că fiecareştie ce gîndeşte celălalt. (ar acum, am intrat în legătură cu tine,pămînteanule. şa se face că în această noapte, tu trăieşti printrenoi. Oi se pare că visezi, dar în realitate recepţionezi gîndurilenoastre, ale mele şi ale acestei fete.8rigore se răsuci neliniştit în pat. 4ra evident că dormea Dar cevise stranii se pot ivi cîteodată ) &e pericole vă ameninţă ' /i cine eşti dumneata ' întrebă el.

) Sînt cel care conduce, în acest moment, poporul acestei planete.&um s#ar spune, la voi, ceva similar cu 6preşedintele7. Nu sîntemmulţi. m rămas puţini, pentru că pericolul creşte neîncetat.) %ericolul ') i văzut picturile murale pe coridor ' Sînt numai cîteva dinaspectele minunate ale vieţii noastre înfloritoare din trecut. stăzisîntem izgoniţi de pe suprafaţa solului. %utem rămîne acolo doarcîteva ore. &înd vine întunericul, e*odul trebuie să se termine " ne



refugiem în peşteri. menajate, este adevărat, dar se aseamănă,pînă la urmă, tot cu nişte înc+isori.

) 3ă izgoneşte frigul ') cesta ar fi fost uşor de combătut. %ericolul cel mai mare sedatoreşte unor emanaţii to*ice apărute în cursul ultimului mileniu.4le se formează prin alterarea reversibilă la întuneric a atmosfereinoastre.) !*igen ' zot ' murmură mirat 8rigore.!mul rîse.) Nu, nici o*igen, nici azot.

) Dar şi eu am respirat...) 4vident. în realitate, este vorba despre cu totul alte gaze, dardumneata nu ai respirat atmosfera noastră, tot aşa după cum...1ata interveni, întrerupîndu#i") (ertaţi#mă, dar...) i dreptate, fata mea. şadar, iată#ne, pămîn#tene. 9eduşi laaceastă viaţă de cîrtiţe, căutînd cu aviditate cîmpiile largi, aerul,soarele, dar siliţi zilnic să ne tîrîm în peşterile noastre izolate cugrijă... De aceea, am trimis o cosmonavă, mai multe, să caute altelumi. /i am ajuns şi la voi.) &osmonavă ') :ntocmai. &osmonava pe care aţi văzut#o pe munţi.) /i... vreţi să veniţi pe pămînt '6%reşedintele7 surîse, trist.) Din nefericire, atmosfera voastră este pentru noi foarte to*ică.%înă acum, nu am găsit o altă planetă care să ne ofere condiţii desupravieţuire.

8rigore îl privi, uimit, apoi se întoarse spre fată.) Dar înfăţişarea voastră... este identică cu a noastră.1ata zîmbi.) Nu cerceta aceste legi, spune un poet al vostru.) /i astronava asta... mi#a dat mie posibilitatea de a primi şitransmite gînduri ' întrebă 8rigore, lovit de o idee.) Sistemul nostru nervos a suferit, în decursul timpului, neîncetateperfecţionări, e*plică preşedintele. -io#c+imiştii noştri au descoperit



substanţele care, intervenind direct asupra sa, fac posibilă nu numaitransmiterea gîndurilor, dar şi alte însuşiri. De pildă, posibilitatea de

a accelera, la nevoie, influ*ul nervos. Sau de a e*acerba unelesimţuri. Sau de a scoate din cele mai prăfuite ung+ere ale creierului,din subconştient, orice impresiuni s#au cuibărit acolo cîndva...1ata îl trase pe 8rigore de mînă şi, lin, ieşiră din încăpere, plutind.8rigore încercă să se întoarcă. 3oia să#l mai întrebe pe6preşedinte7, să#şi ia măcar rămas bun, dar se lăsă în voia fetei.! grădină în miniatură, cu flori ciudate, cu petale de forma unortriung+iuri, pătrate şi alte figuri geometrice cu laturile drepte apăru

sub ei. 2in, fata coborî şi şi se aşeză pe o bancă moale, căptuşităcu iarbă fină.) sta este o părticică din ţara noastră, spuse ea. %ămînteanule,mi#eşti drag. 9ămîi aici, cu mine '1aţa ei era aproape de a lui, oc+ii i se scufundau în privirea sa,părul arămiu îi atingea faţa.) Dar... dar asta este imposibil, nu ai auzit ce spuneapreşedintele ' 4u nu sînt aici. Numai gîndurile...) /i dacă, pentru totdeauna, gîndurile noastre ar rămîne

împreună ' Dacă noi doi... Tu nu ştii, încă, ce însemnează iubireaadevărată. Te voi învăţa...8rigore respiră parfumul îmbătător al fetei şi se zvîrcoli neputincios,

în patul său pămîntean.) 4şti frumoasă, şopti el. 4şti neînc+ipuit de frumoasă. Dar nu sepoate. Nu, nu, nu mă poţi opri aici. /tiu ce vrei, vrei ca prin mine săajungi să#ţi poţi continua e*istenţa ta pe pămîntul meu ' Dar astaeste imposibil. 4u... Nu, nu...

/i 8rigore se răsuci pe o parte şi pe alta, strigînd " 6Nu, nu7. în dormitor se aprinse lumina. $imi se aplecă asupra lui ") &e s#a întîmplat, dragă ' îl întrebă ea, îngrijorată.8rigore îşi trecu mîna peste faţă, murmură cu gurauscată ") Nimic, nimic. m visat urît.Soţia sa respiră uşurată.) -ine că a fost numai asta. /i ce ai visat '



) 1leacuri. %rostii. Nu ştii cum visează omul '8rigore oftă adînc. Se uită la ceas.

) şa de tîrziu ' %este un sfert de oră sună deşteptătorul. Nu mămai culc. $ă duc să mă bărbieresc, +otărî el, dar încă nu se ridică.6Dumneata nu ai respirat atmosfera noastră, tot aşa după cum...76(ertaţi#mă, dar...7&e anume ar fi voit fata să#l împiedice pe 6preşedinte7 să spună '%înă la urmă, 6preşedintele7 spusese acest lucru sau nu '6înfăţişarea voastră este identică cu a noastră, a pămîn#tenilor...76Nu cerceta aceste legi...7

dică ' Nu cumva locuitorii planetei necunoscute aveau în realitateun aspect cu totul diferit de cel al oamenilor ' (ar fata cu părularămiu şi oc+ii verzi era numai o creaţie a propriei mele imaginaţii,sau rezultatul unei sugestii, sau...%rostii. 0n simplu vis. 2a naiba cu visele. ! însăilare apreocupărilor mele legate de telepatie, cu amintiri răzleţe din diferitelecturi despre îndepărtate planete locuite. tîta tot. Sau '...înainte de a se ridica din pat, o privi pe $imi. în cămaşa ei denoapte boţită, cu părul despletit, cu faţa lucioasă încă, datorităcremei, cu riduri pornind din colţul oc+ilor, soţia lui nu semăna,+otărît nu, cu fata din cealaltă lume.8rigore dădu imperceptibil din umeri, coborî din pat, încercă să aflece gîndeşte soţia sa. ! clipă, rămase surprins " în mintea sa nugăsea nimic. 0n alb complet. Nu gol, ci alb, ca o foaie de +îrtienescrisă.) &e cumplite pot fi uneori visele spuse $imi.Dar înăuntrul său 8rigore nu mai auzea nimic. îşi trecu mîna peste

frunte. şa se termină, oare ' m pierdut legătura cu nava, am pierduttotul ' /i niciodată, niciodată nu va reveni fata cu părul arămiu ' 2arevedere. 9evedere, sper. /i acum, sus $ă aşteaptăcontabilitatea.



2. ulti"a %nt%lnire4ra una din acele zile de toamnă în care totul respiră melancolia.%e stradă, arborii afişaseră culori pastel, cu o tristă predominare abrunului. &erul era înnorat, cenuşiu, iar vîntul, călduţ încă, adiadomol, fără entuziasmul juvenil al primăverii şi nici cu încruntarea

acerbă a iernii.$ariana păşea sprintenă pe stradă, la braţul doctorului 8eorgeSimu, privind curioasă ba în dreapta, ba spre stînga.) N#ai mai umblat niciodată prin cartierul ăsta ' o întrebă el.) Niciodată. Stai, aici trebuie să fie. Numărul M. şa mi#a spus.!ra cinci după#masă.) 4 cinci şi zece zise alarmat doctorul.) Tocmai bine. Nu se făcea să ajung prima. 2a revedere şi#ţimulţumesc că m#ai condus.) 2a revedere... şi mîine... începu el timid.) Da, da, ne#am înţeles, îmi dai telefon, vorbim... 2a revedere.4ra nerăbdătoare să intre, să#şi revadă însoţitorii ocazionali dine*cursia de pomină a acestui an. Se opri în faţa uşii şi, înainte de aapăsa butonul soneriei, mai permise cîteva clipe gîndului săzăbovească asupra doctorului Simu.0şa se desc+ise şi în pragul ei apăru 4ugen Negu#lescu. &îtevasecunde, o privi nedumerit, apoi îşi aminti şi oc+ii i se iluminară "



) -ine aţi venit %oftim, poftim $ariana îl e*amina, bănuitoare "

) %robabil că sînt prima.) &ea mai punctuală Doctoriţa strîmbă din nas.) &iudat, zise ea.1izicianul o pofti în casă. $ariana cercetă din oc+i încăperea încare 4ugen Negulescu încerca să şteargă cu cea mai marede*teritate urmele vizibile ale somnului său de după#masă întreruptacum cîteva minute.

) S#ar spune, zise $ariana, care de cele mai multe ori evita săumble pe cărări lăturalnice, s#ar spune că de fapt ai uitat întîlnireafi*ată acum o lună. 4*act acum o lună...4ugen Negulescu se opri şi se înroşi, ca un elev care este prins cătrage la fit. poi, zîmbind larg, recunoscu.) Da, este adevărat, zise el, dar au fost între timp atîtea de făcut,

încît pur şi simplu am neglijat să mă mai uit în calendar, dacă măcrezi (ată, în agenda mea... ;/i 4ugen se căută frenetic prinbuzunare, sco#ţînd pînă la urmă un carneţel destul de soios<...priveşte aici %entru data din acea zi, în agendă 4ugen scrisese " 6întîlnirea cucei de pe munte, la mine acasă7.) 4 foarte clar, zise $ariana. Dar ceilalţi ') N#am nici o veste din partea lor...$ariana se căută în poşetă şi#şi scoase carneţelul cu adrese.) Dacă toţi au păţit ca dumneata zise ea, răsfoind. (ată adresa şitelefonul lui Teodorescu. &e#ar fi să#l întrebăm '

Negulescu se apropie de telefon, formă numărul.) Teodorescu 8rigore ' întrebă el. &e faci, domnule Te aşteptăm.&um ' &ei de pe munte. %oftim ' i uitat4ugen Negulescu scutură din cap scandalizat.) 4ra vorba să ne întîlnim şi să ne spunem impresiile... cum, cefacem '1igura lui Negulescu e*primă mirarea, în timp ce asculta ceea ce#ispunea Teodorescu.



) -ine, aşadar, soseşti pînă într#un sfert de oră ' Te şteptăm cusufletul la gură

%use receptorul la loc, se întoarse surîzînd către $ariana ") 3a veni, deşi prevede un scandal monstru ) termenul îi aparţine) din partea nevesti#si.) Dar de ce te mirai atîta la telefon ') $i#a comunicat că are să ne povestească cîteva lucruri denecrezut.$ariana zîmbi la rîndu#i. De necrezut ' r fi putut şi ea să#şi aducăobolul la o întrunire cu povestiri de necrezut Dar... avea s#o facă,

într#adevăr '&ineva sună la uşa de intrare şi 4ugen Negulescu se ridică sădesc+idă. 9ămasă singură, $ariana îşi puse din nou întrebareacare nu#i dădea pace de cîteva zile " să mărturisească acum, în faţaacestor oameni, toate întîm#plările sale ' &ine erau, de fapt, acestepersoane care peste puţină vreme aveau să se întîlnească aici 'Nişte străini, sau, în cel mai bun caz, nişte cunoştinţe întîm#plătoare, fără legăturile reale de viaţă trăită în comun ale vec+ilorprieteni. &u o singură e*cepţie, a acelei memorabile zile de pemunte...4ugen Negulescu se întoarse, însoţit de %etre (ordan....Stăteau toţi patru ) $ariana, %etre, 4ugen, 8rigore ) instalaţi înfotoliile largi sau pe sofa ) şi tăceau. 1iecare ar fi dorit ca oricaredin ceilalţi să înceapă. Nerăbdătoare, $ariana destrămă tăcerea ") 4i bine '8rigore se mişcă în locul său, fără să se +otărască să spună ceva.%etre tuşi. &eilalţi trei îl priviră cu speranţă, dar tînărul îşi pierdu pe

loc curajul şi îng+iţi în sec. 4ugen se ridică în picioare, scoase osticlă de coniac ") 4ste clar că avem nevoie de o substanţă care să ne... cum zicmedicii, $ariana ' Să ne... dezin+ibe, nu#i aşa ' &ine preferălic+ior, să ridice mîna ) :mi amintesc, zise $ariana, sorbind lic+idul dulceag, în timp cebărbaţii atacau entuziaşti coniacul, îmi amintesc foarte bine deasociaţia noastră, acolo sus, pe munte. %arc#ar fi fost ieri. &ineva



dintre noi spunea " 6Să ne întîlnim peste o lună din nou, toţi patru, la-ucureşti. %înă atunci, ciudatele evenimente pe care le#am trăit se

vor sedimenta în mintea noastră. 3om vedea mai clar, vom judecamai limpede7.) :mi recunosc cuvintele zise 4ugen, ridicînd două degete, ca laşcoală. 4u sînt vinovatul.8rigore Teodorescu îşi aprinse o ţigară, trase un fum adînc în pieptşi remarcă ") Nu mi#a trecut atunci prin minte că or să se adauge încă multealte evenimente alături de dispariţia misterioasă a navei cosmice

) lte evenimente ' îl întrebă (ordan.8rigore lăsă ţigara pe marginea scrumierei, privi, prin transparenţă,lic+idul din pa+ar şi mărturisi ") Da, alte evenimente. proape de necrezut.

începu, domol, să povestească. încetul cu încetul, în#tîmplările prinseră să se depene, ireale. 8rigore se opri la jumătateaistorisirii sale ") cum, cînd vă spun toate astea, mi se par şi mie poveşti.&eilalţi trei făcură semne de încurajare. 4ugen se ridică în picioareşi#i umplu din nou pă+ărelul cu coniac.

în sfîrşit, 8rigore Teodorescu termină cu visul, apoi trase o duşcă deconiac, se oţărî puţin, suflă greu şi tăcu.) /i acum ' întrebă $ariana.) &e gînduri îi trec prin minte prietenului nostru %etre (ordan ' seinteresă 4ugen.%etre, care visa tocmai atunci la na, roşi brusc. 8rigore înălţă dinumeri, trist"

) /tiu tot atît cît ştiţi şi voi. $i#am pierdut darul. După acel vis, mi l#am pierdut...HJFMSe aşternură cîteva clipe de tăcere. %etre (ordan îşi amintea zileleuneori fermecătoare, alteori apăsătoare ale memoriei salee*acerbate. !ftă imperceptibil... $ariana îşi imagină bătăileaccelerate ale inimii lui 8eorge Simu, pe care în viitor nu le va mai



putea auzi decît cu stetoscopul, sau dacă îşi va lipi urec+ea pepieptul său. &eea ce... 4ugen Negulescu se gîndi la momentele de

ma*imă concentrare, cînd izbutea în acel interval de timp atît descurt cuprins între două ticăiri ale ceasului, să scrie douăzeci depagini sau să creeze două sute de idei.) 4ste ciudat, zise %etre (ordan. 1enomene de telepatie s#au mai

întîmplat. Dar la dumneavoastră a fost, cred, ceva mai mult. ţireuşit să impuneţi unora din oamenii care vă recepţionau gîndurile,dorinţele sau pur şi simplu ideile dumneavoastră.) /i mai este încă un lucru straniu, remarcă fizicianul. %are#se că

atunci cînd am jucat acel joc copilăresc al dorinţelor, sus pe munte, în sala afumată a cabanei %adiş, mi se pare, spun, că...) 4*act, îmi amintesc zise $ariana. 4*act asta ţi#ai dorit8rigore dădu din cap.) @m, asta#mi sugerează o e*plicaţie, adăugă $ariana. Să vedem.Dumneata, ce dorinţă ai avut ') 4u ' făcu (ordan, simţindu#se ) nu ştia de ce ) cu musca pecăciulă.) , da, îmi amintesc " o memorie teribilă. 4i bine, cum a fost ') fost, murmură (ordan. Teribilă. Dar... astăzi, nu mai este. îmivine greu să cred că n#am visat ) nc+eta continuă, zise 4ugen. 4u voiam acceleraţie şi am avut#o. Din fericire, am terminat) Din fericire '1izicianul suspină fără să răspundă.) :n ce mă priveşte, am auzit mai bine, aşa cum doream, mărturisi$ariana.

) 4i bine, şi care este e*plicaţia '$ariana ezită o clipă, înainte de a vorbi.) utosugestia ' zise ea.&eilalţi trei se scuturară.) :n ce sens ' întrebă fizicianul.) &um adică, zise plin de revoltă (ordan, eu m#am autosugestionatcă am memorie şi am avut#o '



) /i eu, am vrut să g+icesc gîndurile oamenilor atît de mult, încîtpînă la urmă le#am g+icit ' întrebă nedumerit 8rigore Teodorescu.

Nu ţine ) :ntr#adevăr, după cum foarte bine a rezumat situaţia prietenul,nostru, 6nu ţine7, spuse 4ugen Negulescu.) -ine, atunci nu e autosugestie, acceptă $ariana, placidă.) Stai, stai, nu aşa, continuă fizicianul. %oate ai vrut să spui că defapt nimic din toate astea nu ni s#a întîmplat ' &ă le#am visat '! clipă, tăcură, întrebîndu#se dacă fusese într#adevăr vis. poi,dintr#o dată, toţi vorbiră "

) bsurd ) ?ile întregi de somn 'HJFE(mposibil $ariana şopti, ca pentru ea ") :ntr#adevăr, nu a fost vis. Dar, în acest caz, e*plicaţia '8rigore Teodorescu îşi aprinse automat o nouă ţigară, apoi îşi dăduseama şi ceru din oc+i voie celor de faţă.) Dacă#mi amintesc eu bine, zise el, c+iar dumneavoastră vorbeaţiacum o lună despre ştirile din ziare, şi spuneaţi că sînt...) 1anteziste recunoscu $ariana. Da, spuneam că sînt invenţiiştirile despre navele cosmice ce dispar, dar lasă în urma lor oamenicu... cu...) &u memorie mai bună zise (ordan.) &u viteze însutite de reacţie a sistemului nervos adăugă 4ugen.) &u putinţa de a transmite şi recepţiona gîndurile zise 8rigore.

) /i acum, continuă 4ugen, încerci să ne faci să credem că evorba despre autosugestie ') De fapt, ar fi logic. Dacă toţi am dorit să căpătăm acesteproprietăţi, şi dacă toţi am crezut în realitatea navei... spuse %etre(ordan.) %rin urmare, substanţele emise de nava cosmică sînt vinovate '

întrebă $ariana, căutînd o confirmare. cel fum dulceag...



) Toate astea să fie datorite acţiunii acelei substanţe misterioase 'murmură (ordan.

Dar nimeni nu se grăbi să#l sprijine. Dacă cineva ar fi afirmat că onavă cosmică a săpat un tunel pămîn#tean enorm, legînd antipozii între ei, cei patru, şi mulţialţii, s#ar fi minunat dar pînă la urmă ar fi crezut. &înd însă o navăcosmică, sau o tabletă, sau un mănunc+i de radiaţii, ajunge pînă

înăuntrul propriei noastre fiinţe, pînă la legăturile dintre fibrelenervoase, pînă înăuntrul celulei, ai o răbufnire de revoltă. Nu, eprea intim Nimeni nu are voie să intre acolo /i nici nu poate s#o

facă. 4 mai bine să fie opera propriei noastre fiinţe " autosugestie,mai merge. (nfluenţă e*terioară ' Nu... Nu întrebarea $arianei rămase fără răspuns.) 63om vedea mai clar7, cită, ca prin vis, %etre (ordan. !are vedemacum mai limpede ') Din punct de vedere medical, este posibil ) zise $ariana. Dinnava cosmică s#au desprins, s#au evaporat, s#au sublimat ) cumvreţi să spuneţi ) unele substanţe care au acţionat asuprasistemelor noastre nervoase.) /i dacă aceste substanţe au acţionat, nu cumva ele au produs ostare de sugestie, asemenea anumitor stupefiante ' $arijuana,%eQotl, mai ştiu eu care... 0n stupefiant venit din alte lumi %etre (ordan îl privi fi* pe 4ugen.) Nu, îl contrazise el. Toate acţiunile noastre au avut martori.(poteza asta a visului permanent trebuie să o înlăturăm.) Dar visul meu ' întrebă 8rigore. &el cu planeta misterioasă ') fost provocat de preocuparea pe care ai avut#o mereu, în

legătură cu ciudatele fenomene ce se petreceau cu dumneata, zise$ariana, sec.) Sau poate că era un vis telepatic, venit de la nenumăraţi ani#lumină ' sugeră %etre (ordan.) sta ar fi o e*plicaţie interesantă, deveni $ariana visătoare.Nava şi fenomenele... ! substanţă trimisă de necunoscuţi dedincolo de stele, în dar...4ugen se revoltă "



) Divag+ezi Să fim serioşi Dacă vrei, accept e*istenţa unorsubstanţe e*citante, dar complicaţia asta cu visele, cu planetele,

cu...) /i atunci, de unde a venit nava, din ce loc 'Nimeni nu rosti nici un cuvînt, cîteva minute.) %oate că o astfel de substanţă farmacodinamică nu ar fi greu dealcătuit, zise %etre (ordan. &+imiştii ar putea să încerce... $ai sînt şialte medicamente care...

în oc+ii lui se aprinseră sclipiri.) /i misterul nostru ' întrebă 8rigore.

) $isterul, de data asta, a trecut, mi se pare, prea repede pe lîngănoi. %rea repede ... %oate că va mai fi nevoie să mai apară în viaţanoastră încă o navă cosmică...6încă o fată cu părul arămiu, de pe planeta necunoscută C încă odată $ira C din nou aventura C încă o dată, trista şi buna amintirepermanentă...7 gîndiră ei.) Numai că, de data aceasta, nu trebuie să o lăsăm să sesublimeze în fum... şopti 4ugen.$ariana îşi privi ceasul. De undeva, . de afară, din stradă, se auzirăcîntînd doi copii, cu voci disonante, iar un felinar îşi aruncă indiscretprivirea în interiorul camerei.Dintr#o dată, toţi fură foarte grăbiţi, 8rigore îşi zdrobi ţigara abia

începută în scrumieră. %etre (ordan goli pa+arul cu coniac. $arianaoftă. Tot ce avuseseră de spus fusese spus.) Nu ştiu de ce, zise ea, ridicîndu#se în picioare, dar mi se pare căasemenea nave cosmice nu trec de multe ori prin viaţa unui om.) Ne vom revedea ' întrebă %etre (ordan.

) %oate anul viitor, în $unţii puseni ' întrebă şi 8rigore fără săcreadă în întrebarea sa.) %oate, minţiră toţi.4pilog provizoriu%9!3(?!9(0, pentru că de fapt, după părerea mea, epilogul nupoate fi încă scris. &iudatele întîmpl5ri prin care au trecut 4ugenNegulescu, $ariana Negreanu, %etre (ordan şi 8rigore Teodorescunu constituie decît un început.



Desigur, ca om de ştiinţă, trebuie să fiu foarte circumspect şi să măbazez doar pe fapte sigure. Se pune întrebarea " ce este sigur în

toate acestea ' pariţia şi dispariţia navei, pentru mine, a fost reală. De aici a pornittotul. cesta a fost primum movens.De unde a provenit nava ' 3isul lui 8rigore Teodorescu ar putea săne dea unele indicii, dacă acceptăm teoria că el a fost indus pe caletelepatică de locuitorii unei planete îndepărtate. Dar prevăd, înacest caz, obiecţiile posibile" ce unde sînt acelea care pot călători ladistanţe de mulţi ani#lumină, în cîteva clipe ' 1izica actuală nu

poate accepta asemenea presupunere. Totuşi, mai e*istă încă oposibilitate, la care nici unul din eroii noştri nu s#a gîndit" aceea cămisterioşii călători veniţi cu navele ;sau nava, dacă e una singură<să fi provocat telepatic, direct de pe pămînt, acel 6pseudo#vis7.Dar visul nu este esenţial.4senţial este faptul că au e*istat aceste manifestări, tranzitorii daratît de caracteristice, ale modificării sistemului nervos la cele patrupersonaje principale.! navă cosmică, pînă la urmă, este mai mult sau mai puţin banală.Dar creşterea memoriei pînă la aceste proporţii uluitoare '

ccelerarea reacţiilor nervoase ' în 6prologul7 acestui volum arătam, printre altele, că deocamdatăcartea de faţă este prezentată drept un roman ştiinţifico#fantastic.Subliniam cuvîntul deocamdată, pentru că evenimentele descrisecu cea mai mare obiectivitate în rîndurile pe care le#aţi parcurs sîntreale, dar prezintă atît de puţină credibilitate 6pentru moment7, încîtm#am simţit obligat să le îmbrac în +aina vremelnică a ficţiunii.

(ată însă că, fără să aştepte scurgerea anilor, o serie de faptedescoperite de savanţi, oameni de ştiinţă renumiţi din diferite ţări,au început să scoată în evidenţă e*plicaţii, lămuriri, legate uneoristrîns de fenomenele ciudate a căror descriere am întreprins#o.S#ar putea întîmpla ca, pînă la apariţia acestei cărţi, în răstimpulnecesar procesului te+nologic de tipărire, alte informaţiuni preţioasesă se adauge, care să facă posibilă, în sfîrşit, scrierea acelui studiu



ştiinţific pe care intenţionam să#l întreprind pe marginea întîmplărilor ciudate prezentate în paginile de faţă.

&ine ştie, dacă produsele volatile ale navei cosmice...!bserv că sînt obsedat de ipoteza acţiunii unor substanţe rezultatedin nava cosmică dispărută. /i doar nu am altă dovadă decîtmărturisirile reticente pe care am izbutit să le smulg celor patru eroi,cu promisiunea de a le sc+imba numele, locul acţiunii, profesiuneaşi orice alte semne distinctive.Dar, în definitiv, pe ce cale putea să acţioneze nava cosmică ' $#am gîndit la ipoteza $arianei. %oate că nava nu a avut un efect

directSă nu uităm un lucru " fiecare din personajele care au asistat laapariţia şi dispariţia navei cosmice ştia că asemenea fenomene aufost semnalate şi în alte părţi şi că au fost însoţite de unelemodificări nervoase ale spectatorilor.%e de altă parte, fiecare din cei patru avea o anumită dorinţă pecare de altfel şi#a e*primat#o, cu o seară înainte, la cabana %adiş.!ricît de nepăsător ar fi vorbit atunci despre ea, în realitate aceastădorinţă îi obseda de mult. %e 4ugen Negulescu, de cînd citisepovestirea lui Pells. %e %etre (ordan, de cînd avea nevoie de omemorie mai bună. %e doctoriţa $ariana Negreanu, ca să prindămait bine în urec+i zgomotele variate ale bolilor cardiace. %e8rigore Teodorescu, de cînd asistase la un spectacol de circ cudemonstraţii de iluzionism./i atunci, să fi fost doar autosugestia care să fi dus la apariţiatemporară a unor calităţi e*istente latent, dar nedescoperite '(poteza nu este probabilă. %entru un singur om, cu o stare de spirit

specială, foarte uşor sugestionabil, s#ar putea, eventual, accepta.Dar toţi patru erau oameni zdraveni, nepredispuşi mai mult decîtalţii la reverii.Să revenim deci la ipoteza unei substanţe. Dacă ea a provenit dinmaterialele navei ' Dacă nava în realitate nu s#a 6evaporat7, aşacum au avut impresia cei patru, eroi, ci a plecat pur şi simplu lăsînd

în urmă, ca un fel de cadou al misterioşilor călători, aceastăsubstanţă activatoare a funcţiilor ' /i dacă această substanţă )



una singură ) a activat diferenţiat asupra fiecăruia, după 6dorinţele7sale '

(poteze, ipoteze, după cum spunea cîndva 4ugen Negulescu.3ă rog să nu#mi luaţi în nume de rău dacă nu vă dau mai multeprecizări.Dumneavoastră, cititorii mei, puteţi singuri judeca dacă toateacestea au fost reale şi în ce măsură. 4u v#am e*pus faptele. tît.

şa încît, înainte de a putea scrie un epilog cît mai apropiat derealitate, mai am de aşteptat. 3ă rog pe dumneavoastră, cei careveţi mai intra în contact cu asemenea nave, cosmice sau nu, să#mi

relataţi totul în amănunt. Nu pierd speranţa că, odată şi odată, vomizbuti şi noi, cei de pe pămînt, să preparăm substanţe similare, caresă ne crească memoria, să ne accelereze activitatea, să ne facăsimţurile mai acute sau să ne ducă la transmiterea gîndurilor. Dacăam poseda mai multe detalii, totul ar fi rezolvat/i mai e ceva " sînt sigur că dumneavoastră ) care veţi trăi noilee*perienţe ) veţi fi adevăraţii mei eroi. Dumneavoastră veţi scrieadevăratul epilog. &u personajele mele de pe $unţii puseni amdat greş. ceştia ) după cum aţi observat ) nu prea merită să fieeroi.

&uprins

%rologul H De ce %etre a fost reticent HI $ariana şi delicvenţii JIM 4u, 4ugen Negulescu, fizician HHJI Dorinţele lui 8rigore Teodorescu HBFE 0ltima întîlnire BA 4pilog provizoriu HM





/i mai e ceva" sînt sigur că dumneavoastră ) care veţi face noilee*perienţe ) veţi fi adevăraţii mei eroi. Dumneavoastră veţi scrie a#

devăratul epilog.

Date post:	24-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	amonalis
View:	229 times
Download:	2 times

Leonid Petrescu - Nu Cautati Eroul

Documents