1

LEMNUL IN CONSTRUCTII - PATOLOGIE

I. INSECTE Insectele xilofage (printre care capricorni, cari, lyctusi si termite) sunt dusmani de temut ai lemnului de constructie. Acestea isi depun ouale in interiorul lemnului si dau astfel nastere larvelor. Pentru a se hrani ele rod lemnul si sapa galerii. Acestea au o perioada de crestere cuprinsa intre doi si zece ani. Catre finalul acestei perioade larvele se transforma in nimfa ramanad astfel cateva saptamani dupa care se tranforma in insecta propriu-zisa. Partile de lemn contaminate isi pierd rezistenta si pericliteaza soliditatea intregii structuri. Ciupercile lignivore (ex. merula), la randul lor, sunt la fel de periculoase. De la cea mai mica banuiala trebuie actionat fara intarziere pentru ca infestarea se propaga repede si efectele pot fi dezastruoase.In general curatenia, eliminarea umiditatii, ventilarea regulata sunt actiuni de prevenire mai putin costisitoare decat un tratament curativ care poate interveni prea tarziu si care poate insemna si lucrari importante de reparare/restaurare. 1.CAPRICORNUL DE CASA (Hylotrupes bajulus) Descriere generala Este o insecta din ordinul coleopterelor de culoare neagra avand specific antenele foarte lungi. - ataca in general rasinoasele - apreciaza umiditatea si temperaturile cuprinse intre 10º si 28º C - sarpanta este, in general, locul in care poate fi gasita cu precadere Reperare Insecta adulta aparuta ca metamorfoza a larvei si apoi a nimfei prolifereaza in perioada marilor calduri, incepand cu luna iunie pana in septembrie. Sapa galerii in forme ovale de dimensiuni cuprinse intre 4 si 7 mm. Exterminare Se desprind, curãtã si ard pãrtile atacate. Locurile ramase se vor curata de praf si se va injecta in profunzime un produs insecticid adecvat. 2.CARIUL MARE (Xestobium rufovillosum) Descriere generala Este o insecta din ordinul coleopterelor avand un corp paros de culoare negricioasa cu lungimea intre 6 si 11 mm si picioare scurte. - ataca atat lemnul de rasinoase cat si de foioase alterat in prealabil de ciuperci - apreciaza conditiile ridicate de umiditate si temperatura Reperare Insecta adulta apare in aprilie-mai prin canale circulare cu diametrul cuprins intre 2 si 4 mm Reperarea se poate face si dupa "bataile" in lemn specifice pe care le fac primavara masculii in mod regulat pentru a atrage femelele. Exterminare Se creaza circuite de ventilare naturala si/sau se instaleaza aparate de ventilare mecanice pentru a suprima umiditatea. Pentru exterminare se procedeaza similar ca in cazul capricornului. 3.CARIUL MIC (Anobium punctatum) Descriere generala Este o insecta din ordinul coleopterelor de culoare maro-roscat avand lungimea intre 2.5-3 mm. - prefera sa se instaleze in partile componente ale mobilierul de lemn si arborii trecuti de maturitate. - le plac umiditatea si temperaturile de aproximativ 25º C. Reperare Insectele isi iau zborul vara prin gauri sapate circular avand diametre intre 1-3 mm si lasand in urma gramajoare de rumegus. Exterminare

2 Mobila atacata (este de obicei cea ceruita), se decapeaza se perie si se pensuleaza pe exterior si injecteaza cu ajutorul unei seringi in interior cu produs insecticid adecvat. Dupa uscare se ceruieste sau vopseste din nou. Mobila lacuita trebuie tratata doar la interior. 4.LYCTUS (Lyctus brunneus) Descriere generala Este o insecta din ordinul coleopterelor de culoare brun inchis avand lungimea intre 2.5-6 mm. Se adaposteste in interiorul lemnului de foioase. Reperare Insecta adulta apare atat primvara cat si vara prin galerii avand diametrul de 1-2 mm. La suprafata lemnului se pot observa umflaturi formate dintr-o pulbere fina. Sunt atrase de lumina si observabile pe suprtafetele deschise la culoare. Exterminare Eradicarea impune in majoritatea cazurilor lucrari importante de demontaj si tratare cu produse specifice sau sa se apeleze la un specialist biolog. 5.TERMITE Descriere generala In lume exista in jur de 2700 de specii de termite traind in general in regiunile umede si calde. In zonele temperate se gasesc termite care se adapostesc de obicei in lemnul uscat. - traiesc in colonii si cauta hrana precum celuloza pe care o gasesc din abundenta in lemn, carton sau hartie. - sunt negre cu lungimi de ≈10 mm avand aripi pe care le pierd in perioada roirii. Reperare Sunt destul de greu de depistat dar anumite urme le tradeaza prezenta: firicele de rumegus, excremente, aripile pierdute in urma zborului scurt. De obicei pentru constatarea prezentei se foloseste un stetoscop electronic care permite detectarea zgomotelor produse in interiorul lemnului. Exterminare Se vor lua masuri de eliminarea umezelii si ventilarea spatiului pentru a incerca reducerea fenomenului. Este necesar sa se apeleze la biologi pentru a le starpi. Procedee standard de exterminare a insectelor - se dezgolesc toate zonele lemnului afectate pentru a determina amploarea si tipul atacului. In cazul unor pardoseli

atacate inconjurate de pereti tencuiti se vor elimina zonele de margine ale pardoselii pe o latime de 50 cm. - se curata si se aspira praful si ramasitele. - se taie lemnul atacat sever si se inlocuieste cu lemn pre-tratat. - se trateaza structurile de lemn cu insecticid pana la saturare (1-2 litri/m2) - se trateaza prin periere si spray insecticid ambele parti ale marginilor in cazul unei pardoseli. - se iau masurile necesare pentru eliminarea umezelii (se identifica si elimina sursele) si se asigura ventilarea

spatiului De mai multi ani se foloseste o metoda de impregnare cu insecticide de contact in zonele inaccesibile sau greu accesibile folosind fumul (un material sintetic numit permethrin). Prin utilizarea sa anuala acest sistem s-a dovedit eficient la exterminarea zonelor contaminate mai ales de cariul mare. Tratamentul are loc pe structuri de acoperis libere si neinchise. Spatiul sarpantei se inchide si sigileaza pe cat posibil pentru ca fumul (care poate fi toxic) sa nu scape. Tratamentul se face intr-o zi fara vant, pentru a nu afecta vecinii in cazul unor pierderi si la o temperatura de ≈ 15ºC. Cand este pornita, o coloana de fum se ridica si depoziteaza insecticidul pe fata inferioara a capriorilor, grinzilor sau celorlalte elemente ale structurii. Atingand suprafata de acoperis fumul plin de inseticid se raceste si coboara depunandu-se pe fata superioara a elementelor de lemn. Spatiul trebuia sa ramana inchis cel putin 12 ore. Cand spatiul este ulterior deschis se foloseste un aspirator industrial pentru a elimina insecticidul de pe pardoseala. Un prim tratament trebuie sa aiba loc in aprilie cand apar insectele. Un al doilea tratament ar trebui sa se faca in mai cand are loc maturarea si depunerea oualor. Acest tratament complex trebuie sa fie facut consecutiv pe o perioada de sapte pana la zece ani si sa tina cont de ciclul de viata al insectei. O metoda alternativa pentru a depune insecticidul in zonele sensibile la fum este utilizarea unei solutii de Permethrin amesteacat cu apa, eliberata sub presiune sub formã de ceata.

3 II. CIUPERCI Descriere generala Ciupercile care ataca lemnul sunt numeroase. Ciupercile isi obtin hrana din partile moarte sau vii ale plantelor sau animalelor. Conditiile favorabile pentru aparitie si dezvoltare sunt: multa umiditate, lipsa de lumina, caldura si lipsa de ventilare. Un aspect fundamental in germinarea si dezvoltarea lor este prezenta unei umiditatii >20% si a unei temperaturi cuprinse intre 20º-22º C in medie. Corpul lor reproducator este de obicei partea dupa care se poate identifica prezenta lor. Acesta apare in diverse forme: "farfurioare" plate sau suprafete plate crescute pe lemn, straine de suport ca si forma si culoare. Prezenta corpului ciupercii indica faptul ca un sistem complex de hife (filamente) a fost deja elaborat. Sporii, in numar de milioane ascunsi in corpul ciupercii, sunt usor dispersati in aer. Una sau doua astfel de seminte sunt suficiente pentru a infesta noi elemente de lemn si a raspandi ciuperca pe suprafete intinse. 1. MERULA (Coniophora puteana) Descriere generala Este una dintre cele mai periculoase pentru structurile constructiilor. Mai este numita si ciuperca de pivnita. Cu ajutorul filamentelor sale merula transporta apa cu care inmoaie lemnul si apoi il perforeaza inaintand pas cu pas. Acestea patrund usor in interspatii foarte mici si ea reuseste astfel sa traverseze chiar zidurile. O data aparuta, impiedicarea dezvoltarii acestei ciuperci este greu de realizat. Reperare Merula tese un fel de panza de paianjen formata din filamente de culoare gri cu care acopera lemnul (tencuiala sau piatra). Stadiul urmator de dezvoltare este aparitia unei suprafete cu aspect de pâslã cu margini albe. 2. PUTREGAIUL DE LEMN (Serpula lacrimans) Descriere generala Serpula lacrimans cere conditii specifice pentru dezvoltare dar se poate adapta mediului cu mare usurinta cand acest lucru este necesar transportand umiditatea si hrana prin filamentele instalate. Acestea pot sa patrunda in diverse materiale si nu doar in lemn facand-o sa fie una din cele mai persistente ciuperci. Chiar si cand este la distanta de lemn ea poate sa ramana in stare latenta mai multi ani urmand sa se instaleze o data ce lemnul a devenit umed. Dezvoltarea ciupercii si distrugerea suportului are loc cu repeziciune. Reperare Forma corpului este una de farfurioara avand interiorul rosu si marginile albe. Atunci cand cresterea se face activ apar ample zone de filamente albe care pot sa fie acoperite de roua, de unde si denumirea de "lacrimans". Apar uneori si filamente de dimensiuni apreciabile cu grosimi de pana la 6 mm cu care transporta apa si se hraneste. Lemnul isi schimba culoarea devenind maro deschis. In adancimea portiunilor afectate apar fisuri intre volume de lemn paralelipipedice umed si putred. Procedeul standard de exterminare a ciupercilor - se identifica si elimina sursele de umiditate (tigle lipsa, rosturi deschise, goluri pe unde patrunde ploaia, tevi de

instalatie sparte sau fisurate, lipsa drenajelor, etc). - se dezgolesc toate zonele afectate ale lemnului pentru a determina amploarea atacului. Deasemeni, in jur

materialele de tipul tencuielii sau pietrei trebuie cercetate pentru a determina daca ciuperca nu s-a instalat si acolo. Se vor peria tencuielile si zidaria de piatra pe o raza de cel putin 60 cm fata de zona determinata vizual ca afectata. Zidurile cu grosimi pana la 25 de cm vor fi gaurite din 25 in 25 cm pe ambele parti iar in interior se va injecta fungicid. Pe toate elementele componente ramase se va da cu pensula sau stropi cu solutia adecvata.

- lemnul infestat este taiat cu 50 cm mai mult decat zona atacata chiar daca aparent este sanatoasa. Deasemeni rumegusul si chiar izolatiile termice (vata minerala) trebuie indepartate cu atentie. Ramasitele infestate colectate se ard. In cazul in care elementele de lemn pot fi demontate ele pot fi introduse intr-o baie de solutie de tratament fungicid.

- spatiului sau zonei afectate i se asigura ventilarea permanenta - se pulverizeaza un produs fungicid adecvat atat pe suprafetele ramase dupa curatare cat si pe o arie mare in jur. - partile pastrate cat si cele noi se vor trata cu o solutie protectoare. III. REPARATII LA STRUCTURI DE LEMN 1. STRUCTURA CA O ENTITATE

4 Repararea unei structuri de lemn, fie o intreaga constructie de lemn sau structura unui acoperis intotdeauna cere o cunoastere si intelegere a structurii ca intreg. Lipsa sau distrugerea unui element al structurii face ca forma structurala ramasa sa aduca incarcari suplimentare celorlalte elemente componente. De aceea este extrem de important sa se stabileasca cauzele lipsei de portanta a unei structuri inainte de a proceda la repararea ei. Obiectivul principal al unei reparatii este de reda integritatea structurala a elementelor si a imbinarilor care o conecteaza la structura. Prin urmare daca fiecare element al structurii este reparat pentru a deveni capabil sa joace rolul sau structural intreaga structura va deveni o entitate stabila fara a fi nevoie de a aduce elemente suplimentare de intarire din lemn sau materiale diferite cum sunt metalul sau altele. Acceptarea acestui principiu si aplicarea sa, urmarind cu grija o apreciere a implicatiilor structurale, va face ca adesea sa se faca reparatii mai putin extinse decat s-ar putea crede. Prin aceasta se pastreaza atat validitatea istorica a constructiei cat si reducerea costurilor interventiei. Repararea elementelor comprimate Pentru repararea elementelor comprimate s-ar putea sa fie necesar sa se taie o portiune degradata si sa fie introdusa o noua parte de lemn cu scopul de a reconstitui sectiunea structurala initiala. Trebuie avuta o grija deosebita la taierea lemnului acest lucru facandu-se pe directia fibrei. Directia de asezare in zona taiata a elementului de completare trebuie sa corespunda celui de pe cealalta parte. Este important sa se realizeze o potrivire perfecta la insertie si un contact complet intre elemente in masura in care jonctiunea este portanta. Aceasta jonctiune ar putea sa fie mai buna in cazul folosirii unei imbinari in trepte. Imbinarea trebuie lipita cu clei rezsitent la apa si la temperatura. Se pot utiliza deasemenea tije de lemn pentru a fixa imbinarea, iar acestea trebuie astfel dispuse incat sa nu fie supuse la solicitari. Repararea elementelor intinse Pentru aceste elemente este nevoie de un demers diferit dar trebuie sa se aiba in vedere pastrarea sectiunii solicitate. Grinzile de lemn - tiranti au o rezistenta mare la intindere care depinde de continuitatea fibrei lemnului. O taietura de-a lungul fibrei, de exemplu, nu va reduce rezistenta structurala a unui tirant din lemn, dar o taietura sau gauri realizate perpendicular pe fibra o vor face. Cea mai satisfacatoare reparatie pentru repararea unui tirant de lemn supus intinderii este taierea in intregime a portiunii degradate si introducerea unei noi portiuni de lemn imbinate prin "lamba" si "uluc". Se pot folosi deasemenea si elemente de metal. Repararea grinzilor O grinda este un element care este supus flambarii si repararea sa trebuie sa raspunda acestui scop. Cel mai adesea aceste degradari apar la capete. Reparatia poate fi realizata pe o noua portiune atasata celei vechi. Important este ca sa se realizeze o imbinare care sa pastreze cat mai mult din sectiunea verticala a grinzii. Fixarea se poate face deasemenea cu tije de lemn incleiate. Repararea imbinarilor Lipsa de continuitate a unui asamblaj este tot atat de periculoasa pe cat este lipsa unui element in cadrul unei structuri. Imbinarile sunt puncte sensibile la atacul ciupercilor si al insectelor fiind zone care pastreaza umiditatea un timp mai indelungat. In repararea imbinarilor trebuie urmarit acelasi principiu de baza: sa fie facute astfel incat acestea sa suporte solicitarile structurii si sa-si pastreze functia pe care o au in cadrul acesteia. Solutia depinde de gradul de degradare atins de imbinare. Daca imbinarea este total afectata atunci aceasta va trebui inlocuita in intregime copiind-o pe cea de origine. Daca doar o parte din imbinare a avut de suferit atunci vom avea in vedere o reparare a acesteia. Asamblarea cu noile elemente se va face tinand cont de directia fibrei si se vor folosi cleiuri rezistente la apa si temperatura. 2. UTILIZAREA DE MATERIALE DE SUBSTITUTIE PENTRU REPARATII Utilizarea metalului la grinzile de lemn Ideal ar fi ca grinzile de lemn deteriorate sa fie reparate cu ajutorul aceluiasi material, lemnul. Exista insa situatii in care devine obligatorie utilizarea metalului. In cazul grinzilor de lemn vizibile, metalul trebuie astfel dispus incat sa fie ascuns privirii la terminarea lucrarii. Metoda cea mai des folosita este cea a unui element de metal realizat din mai multe platbande astfel dispuse incat sa preia eforturile de flambare. Portiunea degradata este eliminata si inlocuita cu elemente noi care se prind lateral. Elementul de metal trebuie sa aiba o lungime de cel putin trei ori cat inaltimea grinzii. Platbanda este fixata de structura de lemn cu ajutorul unor tije de metal dispuse decalat si avand la capete dopuri de lemn pentru a le face invizibile. Un aspect important este faptul ca metalul trebuie sa fie vopsit sau tratat anti-coroziune fiind amplasat ascuns. Utilizarea rasinilor epoxidice si întaririlor In ultimii douazeci de ani rasinile epoxidice au jucat un rol minor dar important in reparatile la fata locului. In aceasta perioada atat materialele cat si tehnicile s-au dezvoltat considerabil, si nu mai exista nici o indoiala ca utilizarea lor a facut posibila mentinerea unui numar mare de structuri istorice din lemn. Reparatiile cu rasini nu trebuie considerate ca fiind o alternativa ieftina. Lucrarile de reparatie trebuie facute inteligent utilizand mesteri competenti pentru a nu desfigura in final structura si antrena costuri suplimentare.

5 In general utilizarea majora a acestor rasini s-a facut in situ cu scopul de a completa capetele degradate ale grinzilor sau pentru intarirea grinzilor suport al unui nivel care este supus unor solicitari suplimentare prin schimbarea functiunii initiale. Zona degradata odata curatata, rasina poate fi turnata, ea luand forma portiunii indepartate. Reparatia tipica are umatoarele etape: Se sustine grinda in pozitie pe perioada lucrarilor. Se taie capatul degradat si se dispune un cofraj din scanduri care sa se potriveasca cu forma originala. Se fac o serie de gauri inclinate prin lemnul sanatos pornind din partea de sus a grinzii. Tije de intarire sunt dispuse in aceste gauri urmand o turnare de rasina epoxidica pentru a le umple si pentru ca rasina sa patrunda in zona semi-degradata situata intre portiunea de lemn sanatos si zona in lucru. Tijele sunt realizate din 65% fibra de sticla, restul fiind o rasina de poliester nesaturata. Modulul de elasticitate al acestora este similar cu cel al lemnului de stejar si sunt de cel putin trei ori mai rezistente ca acesta. Tije filetate din otel pot fi deasemenea folosite. Aceste tehnici de intarire pot necesita realizarea unui sant in lungimea grinzii de lemn introducand tije de otel iar acestea fiind apoi ingropate in rasina epoxidica. Acest sistem ofera o rezistenta mai mare cu pana la 50% la incarcari dar trebuie folosite doar dupa un studiu structural atent si un calcul realizat de un inginer. O firma care este specializata in astfel de lucrari trebuie sa ofere informatii si chiar realizarea unor astfel de calcule de catre propriul lor inginer. In cazul unor lucrari de amploare, pentru a evita aparitia unor temperaturi prea ridicate, cantitatea de rasina fluida turnata intr-o singura etapa trebuie limitata. Astfel, lucrarea urmeaza sa fie facuta in mai multe etape. In cazul in care demontajul grinzii nu poate fi realizat si lucrarea urmeaza a fi facuta in situ turnarea rasinii poate face ce imbinarea grinzii cu zidaria sa devina rigida iar calculul inginerului trebuie sa fie facut altfel. Daca se fac lucrari la ambele capete acestea trebuie sa aiba loc diferentiat astfel incat unul din noduri sa fie liber pentru a permite lemnului sa se dilate sau contracte si sa nu se antreneze degradari suplimentare in structura.

Capricornul adult, brun închis saunegru mãsoarã între 10 si 20 mm

INSECTE XILOFAGECapricornul

Cariul mare

Cariul mic

Cariul mic, lung de 2.5 mm este de culoare maro-roscat

Rãsinoasele atacate de capricorni prezintã galeriiovale cu � 4-7 mm sãpate paralel cu fibra lemnului

Larva de capricorn cu aspect de vierme maresi alb masoarã între 20 si 25 mm lungime

Stricãciuni provocate de cariul mare. Larvasapã galerii circulare de 2-4 mm diametru

Cariul mare adult mãsoarã între 6 si 11mm lungime. Are o culoare roscat închis

Numeroase gãuri semnaleazã prezenta unor galeriiscobite într-o mobilã de larve de cari mici.Acestea creaza galerii circulare de 1-3 mm diametru

INSECTE XILOFAGELyctus

Lyctusul adult, brun-închismãsoarã între 2.5 si 6 mm

Lyctus brunneus

Termitele reproducãtoare, lungi de 10 mm aupatru aripi pe care le pierd în perioada roirii

Lucrãtoarele albe cu o lungime de 4-6 mm sunt oarbe.Ele construiesc galeriile si asigurã aprovizionarea.

Nimfa de termitã

Termita

In lemnul de foioase lyctusul

sapã galerii circulare Φ 1-2 mm

CIUPERCILE LIGNIVORE

Putregaiul

Microstructura lemnului moale

Filamentele ciupercii de putregaipot sa patrunda in diverse

materiale si nu doar in lemnfacand-o sa fie una din cele

mai persistente ciuperci. Chiar siatunci cand este la distanta de

lemn ea poate sa ramana in starelatenta timp de mai multi ani

urmand sa se instaleze o datace lemnul a devenit umed.

Merula (Coniophora puteana)Imaginea prezinta o zona de pivnitã invadata demerulã. Cu ajutorul filamentelor sale merulatransporta apa cu care înmoaie lemnul si apoi îlperforeaza înaintand pas cu pas. Acesteapatrund usor in interspatii foarte mici si eareuseste astfel sa traverseze chiar zidurile.

(Serpula lacrimans)

Lemnul este un material polimeric naturalcompus din urmatoarele substante:

celuloza (40-50%), semiceluloza 25-35%.lignina 20-30% si extractive care pot variaîntre 5-30% in functie de specie, perioada

anului si alte variabile. Lemnul poate sa maicontina si un procent de 0.3 -3% minerale.

TRATAMENTE

Tratament fungicid preventiv al sarpantei

Tratament cu insecticid adecvat realizat cu ajutorul unui pistol

Tratarea sarpantei cu insecticid aplicat cu ajutorul unuipulverizator cu teavã telescopicã si cioc

O sculpturã policromã atacatã de larve de insecte estetratatã cu insecticid si apoi i se aplicã un tratament deintãrire cu rãsini cu vâscozitate micã.

Generatoare de fum 30 de secunde dupã aprindere.Coloane de fum se ridicã cãtre structurã deschisã aacoperisului. In aceastã fazã insecticidul este depuspe fata inferioarã a elementelor de lemn.

Reparatii tipice utilizate în tâmplãrie

portiune de fatã

suport glisat

detaliu cu tãieturãla jumãtate - folosit

pentru elementesupuse compresiunii

detaliu cu tãieturã piezisã- folosit pentru elementesupuse la flambare

detaliu cu tãieturã piezisãsi utilizând pene - folositpentru elemente supusela întindere, flambaresau compresiune

panã

detaliu cu tãieturã lajumãtate - folosit înzona de sprijin pe zid

detaliu cu tãieturã înformã de foarfecã -

folosit în compresiuneiar legãtura rezistã si

la miscari laterale

zonã degradatãsi înlocuitã

limita vizibilãa ataculuicu ciuperci

limita vizibilãa ataculuicu ciuperci

piesã suportmontatã pe cãprior

piesã suportmontatã pe tirant

panã

Reparatii structurale: parte din fermã atacatã de ciupercilemnul afectat se eliminã si noi piese de lemn sunt montate.

REPARATII ALE STRUCTURII FOLOSIND ACELASI MATERIAL

portiune înlocuitã care încorporeazã si suportul

MATERIALE DE SUBSTITUTIE IN REPARATII

element de ranforsare

element metalic de ranforsare

rãsinã epoxidicã

zona degradatãde grindã

tije din fibrã de sticlãintroduse în lemnul sãnãtos

suport de grindã temporar

material degradatîndepãrtat

- cofraj îndepãrtat- zidãrie reparatã

- restaurare finalizatã

cofrajul suport si turnarearãsinii epoxidice

Exemplu de consolidare al unui capãt de grindã folosind rãsini epoxidice

Etapele consolidãrii unei grinzi de lemn folosind rãsini epoxidice

1 2 3

4 5

Exemplu de consolidare a unei grinzi de lemn cuajutorul rãsinilor epoxidice si elementelor metalice

folie de polietilenãzona degradatã - înlocuirecompletã cu rasinã

pãrti de tijã tãiate

lemn sãnãtos

cofraj din stejarsãnãtos zonã slãbitã

si consolidatã

Sectiune longitudinalã prin grinda reparatã

Lemn degradat înlocuit cu rasinã epoxidicã(rãsina este turnatã în etape)

zonã slabitã consolidatã cu rasinãepoxidicã de slabã vâscozitate

tije de legãturãîngropate în rãsinã

zonã de grindã îngropatã

fata zidului

parte nouã din stejar(cofraj pierdut)

lemn sãnãtos

MATERIALE DE SUBSTITUTIE IN REPARATII - METAL

Platbandãinferioarã

Piese laterale noi din lemn fixate prin tije de piesa metalicã

elevatie

plan

platbandãsuperioarã

Reparatia capãtului unei grinzi de lemn folosind piese metalice

Grinda vazutã din partea sa inferioarã dupã restaurare

Piesa metalicã estecomplet îngropatã lafinalul reparatiei

Detalii piesã metalicã confectionatã

zona degradatã a grinziicare a fost îndepãrtatã

platbandãcare urmeazãa fi ingropatã

piesa metalicãconfectionatã

insertie din elementede lemn pentru amasca reparatia

Grinda taiatã pe lungimea fibreipentru a primi piesa metalicã

Detaliu de montaj al piesei metalice

tije retrase si închiderecu capace de lemn

fata zidului