MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" DIN BRAŞOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ŞI EXPLOATĂRI FORESTIERE DEPARTAMENTUL: EXPLOATĂRI FORESTIERE, AMENAJAREA PĂDURILOR ŞI MĂSURĂTORI TERESTRE ------------------------------------------------------------------------------------------------------- ------------------------------------------------------------------------------------------------------- Ing. Szilárd BARTHA CERCETĂRI PRIVIND FACTORII DE VARIAŢIE A CALITĂŢII LEMNULUI DE CER DIN PĂDUREA BOBOŞTEA (JUD. BIHOR) RESEARCHES REGARDING THE VARIATION FACTORS ON TURKEY OAK TREE QUALITY FROM BOBOŞTEA FOREST (BIHOR COUNTY) Rezumatul tezei de doctorat Summary of the PhD Thesis CONDUCĂTORI ŞTIINŢIFICI: Prof. univ. dr. ing. Eugen C. BELDEANU Prof. univ. dr. ing. Gheorghe IGNEA Braşov 2011
Transcript
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" DIN BRAŞOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ŞI EXPLOATĂRI FORESTIERE DEPARTAMENTUL: EXPLOATĂRI FORESTIERE, AMENAJAREA
Vă aducem la cunoştinţă că în ziua de 29.11.2011, ora 12, în sala S.I.2 la Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere, va avea loc susţinerea publică a tezei de doctorat intitulată: CERCETĂRI PRIVIND FACTORII DE VARIAŢIE A CALITĂŢII LEMNULUI DE CER DIN PĂDUREA BOBOŞTEA (JUD. BIHOR), elaborată de ing. Szilárd BARTHA, în vederea obţinerii titlului de DOCTOR, în domeniul fundamental Ştiinţe Agricole şi Silvice, domeniul Silvicultură
Componenţa COMISIEI DE DOCTORAT, numită prin: Ordinul Rectorului Universităţii Transilvania
Nr. 4844 din 07.10.2011
PREŞEDINTE: Prof. univ. dr. ing. Gheorghe SPÂRCHEZ PRODECAN al Facultăţii de Silvicultură şi Exploatări Forestiere Universitatea "Transilvania" din Braşov CONDUCĂTORI ŞTIINŢIFICI: Prof. univ. dr. ing. Gheorghe IGNEA Universitatea "Transilvania" din Braşov REFERENŢI: Prof. univ. dr. ing. Marian IANCULESCU Universitatea din Oradea Prof. univ. dr. ing. Radu CENUŞĂ Universitatea "Ştefan cel Mare" din Suceava Prof. univ. dr. ing. Valentina CIOBANU Universitatea "Transilvania" din Braşov Aprecierile şi observaţiile dumneavoastră asupra conţinutului tezei, vă rugăm să le trimiteţi în timp util, pe adresa Facultăţii de Silvicultură şi Exploatări Forestiere, Str. Şirul Beethoven, nr. 1, 500123, Braşov, sau la fax: 0268/475705.
Prof. univ. dr. ing. Eugen C. BELDEANU
2
Prefaţă
Omagiu domnului prof. univ. dr. ing. Eugen C. Beldeanu pentru tactul şi competenţa cu care m-a călăuzit în
drumul afirmării mele profesionale Lemnul, acest produs cu caracter regenerabil, este indispensabil omului, ca
urmare a structurii sale şi a remarcabilelor calităţi naturale, găsind utilizări, fie ca materie primă pentru diverse prelucrări industriale, fie ca sursă de energie.
Calitatea lemnului arborilor pe picior, constituie premisa valorificării sale superioare, dificultatea cuantificării acesteia rezidă din multitudinea criteriilor care pot, şi trebuie analizate: indicatori ai calităţii trunchiului (rectitudinea, indicii calităţii formei, zonele de calitate ale fusului), şi calitatea lemnului încorporat (indici structurali, fizici, mecanici, chimici şi tehnologici).
Lucrarea de faţă se doreşte a fi un studiu detaliat privind îmbunătăţirea criteriilor de apreciere a calităţii lemnului speciei cer, prin măsurarea tuturor caracteristicilor arborilor pe picior cu valoare calitativă, relaţionarea caracterelor interioare ale arborilor cu cele exterioare în vederea identificării mai rapide a fenotipurilor valoroase, identificării defectelor şi particularităţilor de structură cu cel mai mare impact la declasarea calitativă a arborilor pe picior, respectiv prin examinarea distribuţiei calităţii pe înălţimea arborilor în vederea individualizării unor tronsoane cu potenţial calitativ diferit.
În perioada efectuării cercetărilor şi a elaborării tezei de doctorat am fost încurajat şi sprijinit îndeaproape de regretatul prof. univ. dr. ing. Eugen C. Beldeanu, căruia îi sunt profund recunoscător pentru că a aceptat să îmi ghideze paşii în tainele cercetării silvice şi care va rămâne pentru mine un model de profesionalism şi devotament ştiinţific. Mulţumirile mele, vizează în primul rând încrederea acordată, sprijinul şi libertatea oferită în derularea cercetărilor, coroborată cu o atentă îndrumare la un înalt nivel ştiinţific şi moral, mobilizându-mă pentru continuarea cercetărilor în momentele dificile.
Desfăşurarea ulterioară a cercetărilor şi elaborarea lucrării nu ar fi putut continua, după momentul sumbru marcat de trecerea în nefiinţă a domnului profesor univ. dr. ing. Eugen C. Beldeanu, fără sprijinul şi amabilitatea domnului profesor univ. dr. ing. Ignea Gheorghe, de a mă primi sub îndrumarea dânsului. Mulţumesc pentru bunăvoinţa şi încrederea acordată, pentru recomandările ştiinţifice, dar şi pentru înţelegerea deplină a problemelor unui tânăr cercetător în domeniul ştiinţei lemnului.
Doresc să adresez mulţumiri membrilor Comisiei de Doctorat, pentru amabilitatea de fi acceptat să analizeze lucrarea, d-lui prof. univ. dr. ing. Gheorghe SPÂRCHEZ, Prodecan al Facultăţii de Silvicultură şi Exploatări Forestiere din Braşov, şi referenţilor ştiinţifici, prof. univ. dr. ing. Marian IANCULESCU, prof. univ. dr. ing. Radu CENUŞĂ şi prof. univ. dr. ing. Valentina CIOBANU.
Domnului şef lucrări dr. ing. Dinulică Florin îi mulţumesc pentru observaţiile, sugestiile şi sprijinul acordat în realizarea prezentului studiu (mai ales la metodologia de lucru pentru rondele) precum şi la prelucrarea şi analiza statistică a datelor.
Mulţumiri se cuvin şi colegilor de la Catedra de Silvicultură, din cadrul Facultăţii de Protecţia Mediului, Universitatea din Oradea, cu deosebire domnului şef lucrări dr. ing. Dorog Lucian Sorin, care mi-a dirijat paşii la prelucrările şi interpretările statistice.
3
Adresez sincere şi calde mulţumiri d-nei laborante ing. Doina Alecu de la laboratorul de Produse Forestiere, pentru ajutorul oferit în efectuarea determinărilor pe rondelele de lemn.
Exprim respectuoasa mea recunoştiinţă domnului profesor univ. dr. ing. Iosif Leahu, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice pentru numeroasele sugestii practice în realizarea şi interpretarea rezultatelor.
Aduc mulţumiri Facultăţii de Silvicultură şi Exploatări Forestiere din Braşov, pentru aparatura necesară pusă la dispoziţie în vederea realizării măsurătorilor.
Adresez sincere şi calde mulţumiri întregului colectiv al Catedrei de Exploatări Forestiere - Universitatea Transilvania din Braşov, pentru îndrumările competente pe parcursul cercetărilor şi pentru observaţiile pertinente cu ocazia susţinerii referatelor şi a analizei lucrării în catedră.
Mulţumesc de asemenea Episcopiei Romano Catolice din Oradea în calitate de proprietar, pentru permisiunea şi sprijinul acordat în derularea cercetărilor din zona studiată, reprezentat prin domnul ing. Ferkö Jenö, şef de ocol al O.S. Sfânta Maria S.R.L. din Oradea.
Mulţumiri de asemenea domnilor ing. Biro András şi ing. Tanca Gheorghe de la O.S. Oradea, ing. Szatmári Elemér şi ing. Miclău Gheorghe de la O.S. Sfânta Maria S.R.L. din Oradea, respectiv colectivului de la I.F.N. Oradea, reprezentat prin ing. Bálind György Mihály pentru tot sprijinul acordat în culegerea datelor din teren.
Mulţumiri se cuvin şi personalului de la birou şi teren de pe raza ocoalelor silvice Tăşnad, Dumbrava-Beliu şi Valea Mureşului-Săvârşin, pentru sprijinul acordat în culegerea datelor din teren.
Nu în ultimul rând, aduc mulţumiri familiei pentru înţelegerea manifestată, sprijinul acordat în realizarea lucrărilor de teren şi a încurajărilor permanente.
Tuturora le aduc pe această cale respectuoase mulţumiri şi profundă consideraţie.
1.2 Proprietăţile fizico-mecanice ale lemnului de cer în contextul valorificării lui superioare
- 53
1.3 Performanţe tehnologice şi direcţii de valorificare - 55 Cap. 2 Scopul, obiectivele şi locul cercetărilor 14 59 Cap. 3 Cadrul fizico-geografic şi fitogeografic al teritoriului în care s-au efectuat cercetările
16 60
Cap. 4 Materialul şi tehnica cercetărilor 18 65
5
4.1 Metoda de cercetare 18 65 4.2 Organizarea investigaţiilor de teren şi laborator 18 65 4.3 Dimensionarea colectivităţii de eşantionaj 19 67
4.3.1 Colectivitatea statistică a arborilor pe picior 20 67 4.3.2 Colectivitatea statistică a arborilor doborâţi 21 68
4.4 Observaţii şi măsurători în suprafeţele de probă amplasate 24 70 4.5 Executarea determinărilor pe rondele 27 75 4.6 Prelucrarea statistică a datelor experimentale 30 78
Cap. 5 Rezultatele cercetărilor efectuate la arborii pe picior şi la eşantioanele prelevate din arbori doborâţi
31 79
5.1 Frecvenţa de apariţie a defectelor exterioare la arborii pe picior examinaţi
31 79
5.1.1 Frecvenţa de apariţie a gelivurii 31 79 5.1.1.1 Morfologia gelivurii la arborii examinaţi 31 79 5.1.1.2 Frecvenţa de apariţie a gelivurii în raport cu provenienţa
biologică a arborilor 32 80
5.1.1.3 Frecvenţa gelivurilor pe un arbore 33 80 5.1.1.4 Ajustarea distribuţiei numărului de gelivuri pe arbore în
raport cu categoria de diametre - 82
5.1.2 Frecvenţa de apariţie a curburii 35 83 5.1.3 Frecvenţa de apariţie a ramurilor lacome 36 85 5.1.4 Frecvenţa de apariţie a putregaiului exterior 37 86
5.1.4.1 Morfologia defectelor de distrugere identificate la arborii examinaţi
- 86
5.1.4.2 Repartiţia putregaiului exterior - 88 5.1.5 Frecvenţa de apariţie a lăbărţării 39 89 5.1.6 Frecvenţa de apariţie a excrescenţelor 40 91
5.2 Indicatorii statistici ai distribuţiilor şi ai variabilelor experimentale cu semnificaţie calitativă
41 92
5.2.1 Examinarea normalităţii distribuţiilor experimentale 41 92 5.2.2 Variabilitatea mărimii indicilor calităţii lemnului de cer din
5.3 Factori de variaţie ai calităţii lemnului de cer, în colectivitatea examinată
50 105
5.3.1 Variaţii între arborete a indicilor calitativi şi cantitativi cu 50 105
6
valoare calitativă 5.3.1.1 Examinarea semnificaţiei diferenţelor între arborete - 107 5.3.1.2 Repartiţia calităţii lemnului de cer pe picior în raport cu
caracteristicile arboretelor de origine - 109
5.3.1.2.1 Distribuţia defectelor pe clase de vârstă a arboretelor şi provenienţa biologică a arborilor
- 111
5.3.1.2.1.1 Distribuţia lăbărţării pe clase de vârstă şi provenienţe - 111 5.3.1.2.1.2 Distribuţia gelivurii pe clase de vârstă şi provenienţe - 112 5.3.1.2.1.3 Distribuţia curburii pe clase de vârstă şi provenienţe - 112 5.3.1.2.1.4 Distribuţia creşterilor lacome pe clase de vârstă şi
provenienţe - 113
5.3.1.2.1.5 Distribuţia putregaiului exterior pe clase de vârstă şi provenienţe
- 114
5.3.1.2.1.6 Distribuţia nodurilor pe clase de vârstă şi provenienţe - 115 5.3.1.2.1.7 Distribuţia excrescenţelor pe clase de vârstă şi
provenienţe - 116
5.3.1.2.2 Distribuţia defectelor în funcţie de poziţia cenotică a arborilor în coronamentul arboretului
55 117
5.3.1.3 Factori ecologici în manifestarea calitativă a unor caracteristici ale arborilor
57 120
5.3.2 Variaţii între arbori 68 132 5.3.2.1 Examinarea semnificaţiei diferenţelor între arbori 68 132 5.3.2.2 Variaţii individuale cauzate de provenienţa biologică a
arborilor 69 133
5.3.2.3 Distribuţia defectelor în raport cu calitatea formei trunchiului 73 139 5.3.2.4 Distribuţia calităţii pe înălţimea arborilor 74 141
5.3.2.4.1 Delimitarea claselor de calitate pe lungimea trunchiului 74 141 5.3.2.4.2 Distribuţia axială a defectelor 75 142
5.3.2.4.2.1 Frecvenţa de apariţie a gelivurii în raport cu zonele de calitate ale arborilor
75 142
5.3.2.4.2.2 Dezvoltarea axială a gelivurii 76 143 5.3.2.4.2.3 Distribuţia nodurilor aparente 80 146
5.3.3 Variaţii circumferenţiale 81 146 5.3.3.1 Repartiţia gelivurii în raport cu punctele cardinale 81 146
5.3.3.1.1 Frecvenţa de apariţie a gelivurii în raport cu punctele cardinale
81 146
5.3.3.1.2 Repartiţia lungimii gelivurilor în raport cu punctele cardinale şi provenienţa biologică a arborilor
82 147
7
5.3.4 Variaţii axiale ale indicilor inelelelor anuale 84 149 5.4 Impactul defectelor arborilor asupra clasificării lor 88 153
5.4.1 Efectul gelivurii 89 154 5.4.2 Efectul gelivurii şi a altor defecte asupra încadrării în sistemul
1.1.6 Exterior Rot - 48 1.1.7 Chemical structure - 50
1.2 Physical-mechanical Features of Turkey Oak Wood for Its SuperiorCapitalization
- 53
1.3 Technological Performances and Capitalization Directions - 55 Chapter 2. Aim, Objectives and Research Site 14 59 Chapter 3. Physical-geographical and Phyto-geographical Frameworkof the Territory Wherein Researches Were Performed
16 60
Chapter 4. Material and Technique of Research 18 65 4.1 Method of Research 18 65
9
4.2 Organization of Field and Laboratory Investigations 18 65 4.3 Dimensioning of Quartation Colectivity 19 67
4.3.1 Statistical Colectivity of the Standing Trees 20 67 4.3.2 Statistical Colectivity of the Fallen Trees 21 68
4.4 Observations and Measurements in the Sample Areas 24 70 4.5 Execution of Determinations on Washers 27 75 4.6 Statistical Processing of Experimental Data 30 78
Chapter 5. Results of the Research Undertaken for the Standing Trees and Probes Sampled from Fallen Trees
31 79
5.1 Frequency of the Exterior Defects for the Examined Standing Trees
31 79
5.1.1 Frequency of Appearance of Frost-cracks 31 79 5.1.1.1 Morphology of Frost-cracks at the Examined Trees 31 79 5.1.1.2 Frequency of Frost-cracks with Respect to the Biological
Provenance of Trees 32 80
5.1.1.3 Frequence of Frost-cracks on a Tree 33 80 5.1.1.4 Adjustment of Frost-crack Distribution on the Tree with
Respect to the Diameter Category - 82
5.1.2 Frequency of Curvature 35 83 5.1.3 Frequency of Epicornic Branches 36 85 5.1.4 Frequency of the Exterior Rot 37 86
5.1.4.1 Morphology of Destruction Defects Identified in the Examined Trees
- 86
5.1.4.2 Distribution of Exterior Rot - 88 5.1.5 Frequence of Root-swelling Appearance 39 89 5.1.6 Frequence of Excrescence Appearance 40 91
5.2 Statistical Indices of Distributions and Experimental Variables with Qualitative Significance
41 92
5.2.1 Assessment of Experimental Distribution Normality 41 92 5.2.2 Variability of the Size of Turkey Oak Wood Quality Indices
from the Studied Ecologic Area 42 95
5.2.2.1 Dispersion of Exterior Defect Size at the Examined Trees 42 95 5.2.2.2 Size of Structural Indices 42 97
5.3 Variation Factors of Turkey Oak Quality in the Examined Colectivity
50 105
5.3.1 Variations among Stands of Qualitative and Quantitative Indices with Qualitative Value
50 105
10
5.3.1.1 Assessment of Difference Significance among Stands - 107 5.3.1.2 Quality Distribution of Turkey Oak Standing Wood in
Comparison with the Origin Stand’s Characteristics - 109
5.3.1.2.1 Distribution of Defects on Age Classes of the Stands and the Biological Provenance of Trees
- 111
5.3.1.2.1.1 Distribution of Root-swelling on Age and Provenance Classes
- 111
5.3.1.2.1.2 Distribution of Frost-crack on Age and Provenance Classes
- 112
5.3.1.2.1.3 Distribution of Curvature on Age and Provenance Classes
- 112
5.3.1.2.1.4 Distribution of epicornic branches on Age and Provenance Classes
- 113
5.3.1.2.1.5 Distribution of Exterior Rot on Age and Provenance Classes
- 114
5.3.1.2.1.6 Distribution of Knots on Age and Provenance Classes - 115 5.3.1.2.1.7 Distribution of Excrescences on Age and Provenance
Classes - 116
5.3.1.2.2 Distribution of Defects According to the Kenotic Positions of Trees in the Stand Canopy
55 117
5.3.1.3 Ecological Factors in the Qualitative Manifestation of some Tree Characteristics
57 120
5.3.2 Variations among Trees 68 132 5.3.2.1 Significance Assessment of the Differences among Trees 68 132 5.3.2.2 Individual Variations Caused by the Biological Provenance
of Trees 69 133
5.3.2.3 Distribution of Defects with Respect to the Quality of the Trunck Form
73 139
5.3.2.4 Distribution of Quality on Tree Height 74 141 5.3.2.4.1 Demarcation of Quality Classes on the Trunk Length 74 141 5.3.2.4.2 Pivotal Distribution of Defects 75 142
5.3.2.4.2.1 Frequency of Frost-crack with Respect to the Tree Quality Areas
75 142
5.3.2.4.2.2 Development of the Frost-crack 76 143 5.3.2.4.2.3 Distribution of Apparent Knots 80 146
5.3.3 Circumferential Variations 81 146 5.3.3.1 Distribution of the Frost-crack with Respect to the Cardinal
Points 81 146
11
5.3.3.1.1 Frequency of the Frost-crack with Respect to the Cardinal Points
81 146
5.3.3.1.2 Distribution of Frost-crack Length with Respect to the Cardinal Points and Biological Provenance of Trees
82 147
5.3.4 Pivotal Variations of the Annual Ring Indices 84 149 5.4 Impact of Tree Defects upon Their Classification 88 153 5.4.1 Effect of Frost-crack 89 154 5.4.2 Effect of Frost-crack and Other Defects upon the inclusion
within the Tree Qualitative Classification System 91 155
Chapter 6. Conclusions 92 158 Chapter 7. Personal Contributions and Recommendations for the Silvicultural Practice
105 168
Bibliography 108 170 Annex - 176
12
I
LEMNUL DE CER: REPERE STRUCTURALE ŞI CALITATIVE. STADIUL ACTUAL AL CUNOŞTINŢELOR
Cerul (Quercus cerris L.) face parte din subgenul Cerris, adică din categoria
arborilor cu frunze căzătoare sau sempervirescente (nu în flora noastră), cu marginea frunzei lobată, dinţată sau întreagă şi maturaţia fructelor în anul al doilea. Este o specie submediteraneană şi mediteraneană cu răspândire longitudinală începând din Peninsula Iberică până în Asia Mică (Şofletea şi Curtu, 2007).
Formează atât arborete pure (cerete), cât şi de amestec cu alte specii de cvercinee (mai ales cu gârniţa, alături de care poate face faţă cu success la stres termohidric, durate mari de ani), iar când se amestecă cu alte foioase, formează cereto-şleaurile (***, 1952; Paşcovschi şi Cambir, 1969; Blujdea, 2000; Şofletea şi Curtu, 2001).
Suprafaţa efectivă ocupată cu cer este de 184979.2 ha (Adam, 2004), respectiv circa 3% din compoziţia pădurilor ţării (suprafaţa păduroasă a României, la nivelul anului 2002 era de 6.203.434 ha). Suprafaţa ocupată cu cer din judeţul Bihor este de 18275.3 ha (Adam, 2004), deci locul în care s-au desfăşurat cerecetările, totalizează 10% din suprafaţa ocupată cu cer la nivel naţional.
Din punct de vedere structural, lemnul de cer, se caracterizează prin: ● o diversitate anatomică specifică lemnului de cvercinee (Molnár, Peszlen,
Paukó, 2007); ● o distribuţie tipică, inelară a porilor (Ghelmeziu şi Suciu, 1959), (fig. 1);
Fig. 1 Aspectul stereomicroscopic al secţiunii transversale
prin lemnul de cer (Dinulică, 2010) Stereomicroscope aspect of cross-section of Turkey oak wood (Dinulică, 2010)
● raze late şi înguste; razele late sunt foarte bine vizibile cu ochiul liber, puţin
înalte până la 25 mm, frecvent de circa 10 mm, groase, dese; cele înguste sunt foarte
13
fine, abia vizibile cu lupa (Ghelmeziu şi Suciu, 1959; Venet, 1986; Collardet şi Besset, 1992; Beldeanu, 2008);
● măduva de formă stelată, şi alcătuită din celule parenchimatice moarte şi pline cu aer, care formează un ţesut moale şi afânat, de culoare diferită de cea a lemnului înconjurător;
● alburn alb-gălbui-roz, destul de lat, putând ajunge la 15-18 cm grosime (Ghelmeziu şi Suciu, 1959; Beldeanu, 2008);
● duramen brun deschis, cu o nuanţă roşiatică, uneori cu vine brune (Ghelmeziu şi Suciu, 1959; Collardet şi Besset, 1992);
Din punct de vedere al defectelor lemnului brut de cer, cele mai frecvente defecte întâlnite, sunt crăpăturile (radiale şi rulura) şi gelivura (Pană şi Ursulescu, 1960; Bartha, Dorog, Cărădan, 2011b; Bartha, Dorog, Cărădan, 2011c).
Din punct de vedere al structurii chimice a lemnului, acesta este alcătuit din componenţi chimici principali şi secundari: celuloză - 42.15-45.08%; lignină - 23.08-27.08%; pentozane - 9.63-17.17%; cenuşă - 0.14-0.39% (Simionescu şi alţii, citat de Beldeanu, 2008); discolorarea în nuanţe de brun roşcat a zonei centrale a lemnului de cer, este o formaţiune patologică de natură criptogamică şi este datorat de conţinutul mai redus de tanin al cerului (3-5%), care îi conferă o rezistenţă mai scăzută faţă de ciupercile lignicole (Berinde, 1979).
Din punct de vedere al proprietăţilor fizico-mecanice a lemnului, în contextul valorificării lui superioare, acesta se caracterizează prin: coeficient de contragere volumică αv=12%, considerată mică spre moderată; rezistenţa la compresiune paralelă cu fibrele σcII= 475-535 daN/cm2, considerată bună; rezistenţa la tracţiune paralelă cu fibrele σt II= 1220-1486 daN/cm2; considerată mare; rezistenţa la încovoiere statică σi= 793-1086 daN/cm2 , considerată bună; rezistenţa la încovoiere dinamică exprimată prin indicele de rezilienţă k= 0.658-0.781 daN/cm2, considerată mare (Filipovici, 1965). După Collardet şi Besset (1992), lemnul de cer este considerat foarte greu, densitatea la 12% umiditate (ρ12) fiind cuprinsă între 800 şi 850 kg/m3. Se subliniază de asemenea că pe direcţie tangenţială contragerea este mai mare decât pe direcţie radială (raportul 2.3-2.4), ceea ce conduce la riscuri accentuate de crăpare, la deformaţii de uscare. Stabilitatea în serviciu în condiţii de variaţie a umidităţii lemnului este mică.
Direcţiile de valorificare potenţiale a lemnului de cer au fost urmărite la noi de peste 5 decenii (Pană şi Ursulescu, 1960; Corlăţeanu, 1984; Adam, 2004): lemn pentru mină, lemn impregnat pentru construcţii civile, frize de parchet, doage de butoaie, traverse impregnate de cale ferată, placaje, coaja sub formă de extracte tanante, furnir (cerul alb), şi nu în ultimul rând ca lemn de foc.
14
2
SCOPUL, OBIECTIVELE ŞI LOCUL CERCETĂRILOR
Scopul general al tezei de doctorat pe care am elaborat-o este acela de a contribui cu elemente de originalitate, fundamentate ştiinţific, la lărgirea orizontului de cunoaştere a determinismului calităţii lemnului de cer pe picior din pădurea Boboştea (jud. Bihor), (fig. 2).
Fig. 2 Localizarea cercetărilor din teren
(imaginea satelitară preluată la scara 1: 40.000, Imagine Google Earth) The localization of the researches in the field
(the Satelite View taken over 1: 40.000, Google Earth View) Acestui scop general i-au fost subordonate următoarele obiective: 1. Sondarea gradului de cunoaştere a lemnului de cer reflectat de literatura de specialitate. 2. Elaborarea unei metodologii adaptate condiţiilor concrete de vegetaţie a cerului în arealul investigaţiilor. 3. Cunoaşterea condiţiilor de vegetaţie din pădurea Boboştea. 4. Măsurarea tuturor caracteristicilor arborilor pe picior cu valoare calitativă.
15
5. Relaţionarea caracterelor interioare ale arborilor cu cele exterioare în vederea identificării mai repede a fenotipurilor valoroase. 6. Identificarea defectelor şi particularităţilor de structură cu cel mai mare impact la declasarea calitativă a arborilor pe picior. 7. Examinarea distribuţiei calităţii pe înălţimea arborilor în vederea individualizării unor tronsoane cu potenţial calitativ diferit.
Perimetrul cercetat cuprinde amestecuri de gârniţă şi cer cu stejari mezofiţi şi cero-şleauri, şleao-cerete, gârniţeto-şleauri din pădurea "Boboştea" (***, 1997b), şi se încadrează în marea unitate geografică a domeniului Carpatic, ramura Dealurile Crişanei, la grupa Dealurilor Beiuşului (***, 1983).
În prezent pădurea Boboştea este în cea mai mare parte, proprietate publică a Episcopiei Romano-Catolice din Oradea şi este gospodărită prin intermediul ocolului silvic privat Sfânta Maria S.R.L. din Oradea.
Cele mai multe măsurători au fost efectuate în arboretele din trupul de pădure "Boboştea", în care au fost amplasate în total 14 suprafeţe de probă, de diverse mărimi, la arborii pe picior (tabelul 1). Recoltarea frecventă de masă lemnoasă din pădurea Boboştea a permis lărgirea sferei investigaţiilor, la lemnul brut, de la care au fost prelevate rondele, ce au fost examinate ulterior în laborator. Ca şi bază de comparaţie, cercetările au fost extinse şi pe raza altor ocoale silvice, respectiv la O.S. Oradea, O.S. Tăşnad, O.S. Dumbrava-Beliu şi O.S. Valea Mureşului din localitatea Săvârşin, unde au mai fost amplasate încă 4 suprafeţe de probă la arborii pe picior, şi s-au prelevat de asemenea rondele în scopul examinării lor ulterioare la laborator.
În tabelul 1 este redată amplasarea geografică a populaţiilor statistice de la care s-au extras sondaje.
În ce priveşte alegerea locului investigaţiilor, au contribuit: ● amplasarea arboretelor într-o zonă ce permite vizitarea lor frecventă; ● ponderea însemnată a cerului în compoziţia arboretelor (***, 1997b); ● o diversitate în ce priveşte compoziţia amestecurilor, calităţii şi consistenţei
arboretelor; ● preocupările anterioare ce au vizat unele aspecte din domeniul ştiinţei lemnului
(Berinde, 1979; Adam, 2004).
16
3
CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC ŞI FITOGEOGRAFIC AL TERITORIULUI ÎN CARE S-AU EFECTUAT CERCETĂRILE
Teritoriul unităţii de producţie, este delimitat la nord, de drumul naţional Oradea-
Beiuş, la est de culmea Şumugiu, respectiv de drumul comunal Oradea-Cordău, la sud de culmea Boboştei, iar la vest de drumul comunal Sititelec-Oradea (***, 1997b), (fig. 2).
Unitatea de producţie (VII Boboştea) are păduri repartizate în 4 trupuri cu suprafeţe diferite, trupul de pădure "Boboştea" are extensiunea cea mai mare în suprafaţă, ocupând 70% (2295.5 ha) din suprafaţa întregii unităţi de producţie (***, 1997b).
Suprafaţa întreagă a unităţii de producţie este aşezată pe loess şi depozite loessice, iar substratul litologic este format în întregime din argile. Teritoriul unităţii de producţie, din punct de vedere geomorfologic, se încadrează în tipul Desnăţui, care include câmpiile piemontane înalte, adânc fragmentate şi dezvoltate pe formaţiuni fluvi-lacustre, acoperite cu depozite loessoide (***, 1997b; Posea, 1997).
Formele de relief întâlnite în prezenta unitate de producţie, sunt: lunca înaltă, câmpia înaltă, versantul şi platoul. Altitudinea minimă este de 160 m (1A), iar cea maximă de 250 m (85A); altitudinea medie pe unitate de producţie este în jur de 200 m, iar expoziţia generală - însorită şi parţial însorită. Categoria de înclinare cea mai bine reprezentată este cea < 16g (93%). Expoziţia predominantă a unităţii de producţie este cea însorită (53%) şi parţial însorită (40 %), (***, 1997b).
Unitatea de producţie în studiu, din punct de vedere climatic se încadrează în: zona climatică-temperat continentală; sectorul de provincie climatică-cu influenţe oceanice; ţinutul climatic-de dealuri şi podişuri joase < 300-500m; subţinutul climatic-Dealurile Banato-Crişene; districte-de pădure; topoclimate complexe-Dealurile Crişene; topoclimate elementare-de pădure (***, 1983).
În unitatea de producţie VII Boboştea au fost identificate următoarele tipuri şi subtipuri de sol: preluvosol tipic, care ocupă 53% din suprafaţa unităţii de producţie, luvosol stagnic cu 22% din suprafaţa U.P. şi eutricambosol stagnic cu un procent de 25% din suprafaţa unităţii de producţie (***, 1997b).
De asemenea, tot în cadrul unităţii de producţie au fost identificate următoarele tipuri de staţiuni: Deluros de cvercete (gorunete) şi şleauri de deal, Ps, podzolit, pseudogleizat, edafic mare cu Carex pilosa, cu un procent de 53% din suprafaţa U.P., Deluros de cvercete (gorun, cer, gârniţă), Pm, podzolit pseudogleizat, edafic mijlociu, cu un procent de 20% din suprafaţa U.P., Deluros de cvercete cu şleauri de deal fără fag, Ps, brun şi cenuşiu, edafic mare, cu un procent de 16% din suprafaţa U.P.,
17
Deluros de stejărete, brun (m), cu un procent de 9% din suprafaţa U.P. şi Deluros de cvercete cu stejar Pi, puternic podzolit edafic mijlociu-mic, cu un procent de 2% din suprafaţa U.P.
Tipurile de staţiune cele mai bine reprezentate în cadrul unităţii de producţie, din punctul de vedere al bonităţii, sunt cele de bonitate superioară 69%, urmate de cele de bonitate mijlocie cu 29%, în timp ce staţiunile de bonitate inferioară participă în proporţie de 2%. Se poate spune deci, că în cadrul unităţii de producţie există condiţii de vegetaţie de la foarte bune la bune (***, 1997b).
Tipurile de pădure, cu extensiunea cea mai mare în suprafaţa unităţii de producţie, sunt următoarele: 743.2-Goruneto-ceret de productivitate superioară (s), cu o pondere de 47% din suprafaţa U.P., 741.1-Amestec normal de gorun, gârniţă şi cer (m), cu o pondere de 20% din suprafaţa U.P. şi 751.3-Şleao-ceret de deal cu stejar pedunculat (s), cu o pondere de 9% din suprafaţa U.P. Se poate observa că tipurile naturale de pădure identificate în această unitate de producţie, sunt în marea lor majoritate de productivitate superioară (69%) şi mijlocie (29%), (***, 1997b).
Cele mai bine reprezentate formaţii forestiere sunt: Amestecuri de gârniţă şi cer cu stejari mezofiţi, cu un procent de 69% din suprafaţa U.P., Cero-şleauri, şleao-cerete, gârniţeto-şleauri, cu un procent de 9% din suprafaţa U.P. şi Şleauri de deal cu gorun şi stejar pedunculat, cu un procent de 9% din suprafaţa U.P. (***, 1997b).
Grupa de specii cea mai bine reprezentată în cadrul acestei unităţi de producţie, este grupa cvercineelor (cer, gorun şi stejar) - (73%), urmată de carpen (19%) şi tei (3%). Din grupa cvercineelor - cerul este cel mai bine reprezentat, având o pondere de 36% din suprafaţa U.P., urmată de gorun cu o pondere de 32% şi stejarul pedunculat cu o pondere de 5% din suprafaţa U.P. (***, 1997b).
Stratul ierburilor şi subarbuştilor este bogat în specii, dar dezvoltat variabil în funcţie de gradul de umbrire, şi acoperă solul cu următoarele specii: Brachypodium sylvaticum, Arum orientale, Pulmonaria officinalis, Euphorbia amygdaloides, Geranium robertianum, Carex sp. etc. (Doniţă, Chiriţă, Stănescu, 1990; Pop, 1968).
Factorii destabilizatori şi limitativi ce apar în cadrul unităţii de producţie sunt reprezentaţi de: uscare şi tulpini nesănătoase. Toţi aceşti factori se manifestă cu o intensitate redusă până la mijlocie. Fenomenul de uscare cu intensitate slabă, apare în arboretele derivate cu carpen, şi se manifestă pe o suprafaţă restrânsă (7.4 ha). Trunchiurile nesănătoase apar de obicei în arboretele regenerate din lăstari, suprafaţa pe care au fost semnalate fiind de 51% din suprafaţa păduroasă. Prin lucrările care au fost propuse pentru aceste arborete, se va urmări înlăturarea provenienţelor din lăstari şi promovarea celor din sămânţă (***, 1997b).
18
4
MATERIALUL ŞI TEHNICA CERCETĂRILOR
4.1 METODA DE CERCETARE Structura şi calitatea lemnului de cer supus investigaţiilor din perimetrul cercetat,
se poate analiza apelând la un număr mare de posibilităţi de investigare, ca urmare a complexităţii factorilor ce intervin la exprimarea acesteia.
Pe parcursul derulării cercetărilor, am făcut apel la observaţia ştiinţifică, directă şi instrumentală, asigurând în acest mod recoltarea informaţiilor din suprafeţele de probă amplasate, de la lemnul arborilor pe picior, respectiv a arborilor doborâţi, precum şi în succesiunea operaţiilor de laborator la care au fost supuse eşantioanele.
Documentarea bibliografică, în fluxul electronic (reţeaua INTERNET, diverse Soft-uri ale unor aparaturi de investigare etc.) cât şi în modalitatea tradiţională, a permis îndeplinirea obiectivelor fixate, şi fundamentează raportarea cercetărilor proprii la cele similare efectuate în alte locaţii ale Globului.
Informaţiile din literatura de specialitate au fost confruntate cu observaţiile şi măsurătorile efectuate asupra arborilor pe picior, a rondelelor şi asupra trăsăturilor biotopului şi fitocenozei, şi transpuse prin raţionament în concluzii, privind expresia factorilor de influenţă în arhitectura trunchiului.
Datorită imposibilităţii analizei unei întregi populaţii statistice, dar şi nerecomandabilă ecologic, am apelat la cercetarea pe bază de eşantionaj, ce a constat din extragerea unui număr determinat de subpopulaţii statistice, denumite eşantion (suprafeţe de probă, rondele).
4.2 ORGANIZAREA INVESTIGAŢIILOR
DE TEREN ŞI LABORATOR
Constituirea probelor destinate examinării structurii şi calităţii lemnului de cer, a fost rezultatul unui număr mare de operaţii desfăşurate pe teren, în laborator şi la birou. Investigaţiile s-au derulat în 16 arborete din trupul de pădure Boboştea, al U.P. VII Boboştea. Patru din cele 16 arborete au servit prelevării de rondele (în cascadă pe lungime), de la arborii doborâţi în parchet. De asemenea, invesigaţiile au fost extinse (ca şi bază de comparaţie), la O.S. Tăşnad (U.P. IV Chega şi U.P. V Supur), în trei arborete, la care dintr-una au fost prelevate rondele, şi la O.S. Dumbrava - Beliu (U.B. I Beliu) tot în trei arborete, dintr-una fiind de asemenea prelevate rondele.
Probele prelevate (rondele) au fost supuse ulterior procedeelor de eşantionare specifice analizelor de laborator selectate.
19
Pentru atingerea obiectivelor propuse, investigaţiile realizate pot fi clasificate prin prisma celor trei etape esenţiale ale cercetării în: etapa de teren, etapa de laborator, respectiv etapa de birou (Dinulică, 2008; Albu, 2010).
1. Etapa de teren Investigaţiile din teren (în arborete) au cuprins: ● alegerea arboretelor şi amplasarea suprafeţelor de probă; ● în suprafeţele de probă alese s-au făcut aprecieri cu privire la structura
orizontală şi verticală a arboretelor şi a caracteristicilor calitative ale acestora; ● s-au efectuat observaţii asupra condiţiilor staţionale şi păturii erbacee a
arboretelor cercetate; ● s-au întocmit fişe de caracterizare a arborilor pe picior, pentru toţi arborii de cer
evidenţiaţi în suprafeţele de probă; ● identificarea şantierelor de exploatare; ● prelevarea rondelelor din parchet;
2. Etapa de laborator A urmărit următoarele aspecte: ● condiţionarea eşantioanelor prelevate (rondele); ● măsurarea indicilor de structură ai lemnului pe rondele.
3. Etapa de birou A constat în prelucrarea statistică a datelor rezultate din măsurători, sintetizarea
rezultatelor şi formularea concluziilor. Parcurgerea acestei ultime etape a dus la: ● caracterizarea teritoriului cercetat sub raportul factorilor şi condiţiilor ecologice
care acţionează asupra vegetaţiei; ● caracterizarea arboretelor (cantitativ şi calitativ) din suprafeţele de probă
amplasate; ● prelucrarea statistică a datelor obţinute din măsurători; ● formularea concluziilor în legătură cu scopul şi obiectivele fixate în prezenta
cercetare. În sondajele instalate au fost efectuate o serie de observaţii şi măsurători cu privire
la unele caractere ale staţiunii şi asupra tuturor trăsăturilor cantitative şi calitative ale arborilor. Au fost urmărite următoarele aspecte: morfologia terenului, structura arboretului (orizontală şi verticală), trăsăturile cantitative şi calitative ale arborilor, compoziţia şi răspândirea subarboretului, respectiv a păturii erbacee.
4.3 DIMENSIONAREA COLECTIVITĂŢII DE EŞANTIONAJ
Cercetarea cantitativă şi calitativă a structurii lemnului de cer, trebuie să
pornească de la alegerea unor modalităţi de colectare a datelor bine fundamentată statistic, care să includă cât mai multe variabile măsurabile pentru lemnul unui arbore,
20
cum ar fi: lăţimea inelelor, proporţia de lemn târziu şi lemn timpuriu, lăţimea alburnului şi a duramenului, porţiunea cu defecte de pe proba respectivă etc. Deoarece investigarea întregii populaţii statistice este aproape imposibilă, contraindicată şi ecologic, a fost necesar ca atenţia să se concentreze doar pe o parte din populaţia statistică, adică pe sondaje sau eşantioane. Eşantioanele sunt compuse din populaţii de arbori şi rondele, după cum populaţiile statistice sunt reprezentate de arbori pe picior, respectiv de arbori doborâţi.
4.3.1 COLECTIVITATEA STATISTICĂ A ARBORILOR PE PICIOR
STABILIREA NUMĂRULUI SUPRAFEŢELOR DE PROBĂ
Mărimea colectivităţii de selecţie a fost stabilită cu anticipaţie cu relaţia specifică
sondajului nerepetitive simple şi pentru populaţii infinite (Giurgiu, 1972; Dumitriu-Tătăranu şi alţii, 1983):
n=u²xs²/∆² (1) în care: n - numărul suprafeţelor de probă; u - abaterea normată a distribuţiei normale pentru probabilitatea de
transgresiune 5% (u=1.96); s - coeficient de variaţie între arborete a indicilor de creştere la cer, din
diferite puncte din sud-vestul ţării (prelucrat după Adam, 2004): s = 26.84%; ∆ - eroarea limită admisă (Giurgiu, 1972): ∆=15%; Din calcul a rezultat un număr minim necesar de suprafeţe de probă de n = 12.3. Drept urmare eşantionul a fost dimensionat în modul următor: - în pădurea Boboştea au fost amplasate 14 suprafeţe de probă; - pentru control a fost amplasat un număr suplimentar de 4 suprafeţe de probă
(două suprafeţe la O.S. Tăşnad şi două suprafeţe de probă la O.S. Dumbrava Beliu).
DIMENSIONAREA COLECTIVITĂŢII DE SELECŢIE LA NIVEL DE SUPRAFAŢĂ DE PROBĂ
Numărul de arbori minim necesar pentru a fi măsuraţi într-o suprafaţă de probă a
fost stabilit cu anticipaţie folosind aceaşi formulă simplificată (formula 1), în care: n - numărul de arbori din suprafaţa de probă; u - abaterea normată a distribuţiei normale pentru probabilitatea de transgresiune
1% (u=2.58); s - coeficient de variaţie între arbori a indicilor de creştere la cer din zona Oradea
Din calcul a rezultat un număr minim necesar de 17 arbori într-o suprafaţă de probă.
Pentru a satisface însă exigenţele metodologice din literatura internaţională (Dinulică, 2008), a fost adoptat un număr minim de 30 de arbori într-o suprafaţă de probă. Face excepţie suprafaţa de probă amplasată în u.a. 72C (O.S. Tăşnad, U.P. V Supur), în care datorită intervenţiilor silvotehnice numărul arborilor remanenţi a fost mai mic (21 de exemplare/ suprafaţă de probă).
Sondajele sunt de formă dreptunghiulară (50 x 40 m²), cu mărimi cuprinse între 2000-2400 m2, de regulă orientate cu lungimea pe linia de cea mai mare pantă. Au fost în aşa fel dimensionate, încât să cuprindă un număr cât mai mare de exemplare de cer, care urmează să fie analizate.
Pe teren ele au fost amplasate sub aspectul eşantionajului, după criterii de reprezentativitate (tip de staţiune, tip de pădure, consistenţă, vârstă) deliberat, în porţiunile de arboret care să corespundă necesităţilor legate de obiectivele de cercetare stabilite (Leahu, 2004).
VOLUMUL COLECTIVITĂŢII DE EŞANTIONAJ
În scopul caracterizării cantitative şi calitative a lemnului de cer, precum şi a
identificării factorilor de influenţă şi control asupra formării acestei structuri, în perimetrul cercetat (pădurea Boboştea) au fost amplasate un număr de 14 suprafeţe de probă, de mărime variabilă (2000-2400 m2), în care au fost făcute măsuratori şi observaţii la un număr de 613 exemplare de cer. Pentru comparaţii, au mai fost amplasate două suprafeţe de probă la O.S. Tăşnad (Jud. Satu Mare), de mărime 2000 m2, unde au fost măsurate şi observate un număr de 51 de exemplare de cer, respectiv două suprafeţe de probă la O.S. Dumbrava-Beliu (Jud. Arad), de mărime 2000 m2, unde au fost măsurate şi observate deasemenea un număr de 78 exemplare de cer. Numărul total de exemplare de cer măsurate, în cele 18 suprafeţe de probă fiind de 742. Suprafeţele de probă amplasate însumează 3.68 ha (tabelul 1).
4.3.2 COLECTIVITATEA STATISTICĂ A ARBORILOR DOBORÂŢI
Caracteristicile structurii lemnului în secţiunea de bază, nu oglindesc şi transformările ce au loc cu înălţimea, motiv pentru care a fost absolut necesară extragerea de eşantioane, din tronsoanele superioare ale fusului, posibilă numai în contextul unor exploatări de masă lemnoasă (Dinulică, 2008). În parchetele şantierelor de exploatare ce au funcţionat în trupul de pădure Boboştea, între 2005-2010, au fost prelevate rondele, cu ocazia secţionării arborilor doborâţi (fig. 3), după care au fost condiţionate, până la măsurare, timp de 3-4 luni. Rondelele prelevate de la arborii de
22
probă, au fost marcate cu vopsea roşie pe direcţia uneia din punctele cardinale (nord), în vederea reconstituirii ulterioare a poziţiei lor originare în cuprinsul fusului (fig. 4). Recoltarea acestor rondele a permis compararea calităţii şi structurii lemnului de cer din acelaşi arbore, pe verticală, prin investigaţii făcute la înălţimi din 2 în 2 m. De asemenea, aceste rondele au făcut posibilă compararea a mai multor provenienţe de cer, şi anume a provenienţei Boboştea, cu provenienţele de la Tăşnad (U.P. IV Chegea), Beliu (U.B. I Beliu) şi Bârzava (U.P. IV Săvârşin).
Din parchetele şantierelor de exploatare localizate în trupul de pădure Boboştea, au fost prelevate şi transportate un număr de 64 rondele. Pentru comparaţii, au fost prelevate şi rondele din afara perimetrului pădurii Boboştea şi anume: din arboretul 40A/U.P. IV Chegea (O.S. Tăşnad - Satu Mare): 11 rondele, 69C/U.B. I Beliu (O.S. Dumbrava - Beliu): 10 rondele, 56/U.P. IV Săvârşin (Regia Publică Locală "Ocolul Silvic Valea Mureşului" R.A. Bârzava): 13 de rondele. Au fost examinate în total 98 de rondele.
Fig. 3 Prelevarea rondelelor de la un Fig. 4 Marcarea cu vopsea roşie arbore de cer doborât a uneia din punctele cardinale (N) (u.a. 124A, U.P. VIII Mihiş) (u.a. 87D, U.P. VII Boboştea) The Washers Prelevation from a fallen The red point marking of one of the cardinal Turkey oak tree (124A subcompartment, points (N), (87D subcompartment,
the VIII Mihiş Management Unit) the VII Boboştea Management Unit) O situaţie detaliată a volumului eşantionajului şi a numărului de rondele extrase
este prezentată în tabelul 1.
23
Tabelul 1
Eşantionajul în arboretele în care au fost amplasate suprafeţe de probă The Turkey oak tree samples taken from the assessed stand
Total general - 36800 742 19 98 Notă la O.S./U.P.: 1-O.S. Sfănta Maria/U.P. VII Boboştea; 2-O.S. Oradea/U.P. VIII Mihiş; 3-O.S. Dumbrava/U.B. I Beliu; 4-O.S. Tăşnad/U.P. IV Chegea; 5-O.S. Tăşnad/U.P. V Supur; 6-O.S. Valea Mureşului/U.P. IV Săvârşin
F.D. Tăşnad/ IV Chegea M.U.; 5-F.D. Tăşnad/ V Supur M.U.; 6-F.D. Valea Mureşului/ IV Săvârşin M.U.
24
4.4 OBSERVAŢII ŞI MĂSURĂTORI ÎN SUPRAFEŢELE DE PROBĂ AMPLASATE
În suprafeţele de probă amplasate au fost inventariaţi toţi arborii de cer. În vederea
caracterizării arborilor pe picior, s-au întocmit şi completat fişe pentru toţi arborii identificaţi (Dinulică, 2009). Fişele conţin un număr de 40 de caractere calitative şi cantitative la fiecare arbore din cei precizaţi. Pentru caracterizarea variabilelor (alternative şi discrete) au fost adoptate scări de valori. Variabilele utilizate pentru fişele de caracterizare a arborilor au fost:
- vârsta arborelui (ani) la înălţimea diametrului de bază; - diametrul de bază (cm); - provenienţa biologică a arborilor; - poziţia cenotică a arborelui în coronament, prin clasificarea Kraft (Florescu şi
Nicolescu 1996); - înălţimea arborelui (m); - înălţimea până la prima ramură uscată (m); - înălţimea până la prima ramură verde (m), ca şi parte din coroană (înălţimea
până la baza coroanei); - lungimea zonelor de calitate a arborelui - m (fig. 5), a fost măsurată cu
hipsometrul Vertex IV, marca Haglöf, prin diferenţa înălţimilor corespunzătoare extremităţilor acestor zone (înălţimea până la 6 m, respectiv înălţimea până la prima ramură verde), zona intermediară apare datorită incidenţei defectelor pe ambele zone calitative (zona I şi zona II);
- ponderea zonelor I şi II de calitate (%) din înălţimea arborelui; - ponderea trunchiului (%) din înălţimea arborelui; - forma trunchiului a fost caracterizată cu următoarele atribute (fig. 6): forma 1a -
drept cilindric, fără alte defecte, forma 1b - drept cilindric, cu alte defecte, forma 2a - drept uşor curbat, fără alte defecte, forma 2b - drept uşor curbat, cu alte defecte, forma 3a - sinuos, curb fără alte defecte, forma 3b - sinuos, curb cu alte defecte.
- lungimea coroanei (m); - prezenţa sau absenţa ramurilor lacome; - prezenţa sau absenţa curburii; - tipul curburii: simplă, dublă şi multiplă; - prezenţa şi localizarea gelivurii: fără gelivură, cu gelivură în zona I de calitate,
cu gelivură în zona II de caliate, cu gelivură pe zona intermediară; - tipul de gelivură: dreaptă şi elicoidală; - mărimea gelivurii (m); - numărul de gelivuri de pe un arbore;
25
Fig. 5 Zonele de calitate ale arborilor de cer în studiu-(adaptare după sortimentele de lemn brut de stejar, conform normelor europene): Zona I de calitate (0-6 m), Zona a II-a de calitate (de la 6m până la coroană), Zona a III-a de calitate (include coroana), zona intermediară The quality zonings of the assessed Turkey Oak trees - (adaptation on Oak ran wood assortment, according to the European Standards): The first quality zoning (0-6 m), the second quality zoning (from 6m to the crown), the third quality zoning (including the crown), the intermediate zoning.
- orientarea gelivurii în raport cu principalele puncte cardinale; - prezenţa şi localizarea putregaiului; - prezenţa şi localizarea excrescenţelor; - prezenţa şi localizarea nodurilor aparente: fără noduri aparente, noduri pe zona
I-a de calitate, noduri pe zona a II-a de calitate şi noduri pe zona intermediară. - clasa de calitate, stabilită conform ***, 2000; - indicele de zvelteţe, cu ajtorul formulei z = h/d (Florescu şi Nicolescu, 1996);
26
forma 1a-drept cilindric, fără alte defecte forma 1b-drept cilindric, cu alte defecte (u.a. 87C, U.P. VII Boboştea) (u.a. 87D, U.P. VII Boboştea) 1a shape-straight cylindrical wood, defectless 1b shape-straight cylindrical wood, with other defects (87C subcompartment, the VII Boboştea M.U.) (87D subcompartment, the VII Boboştea M.U)
forma 2a-drept uşor curbat, fără alte defecte forma 2b-drept uşor curbat, cu alte defecte (u.a. 77B, U.P. VII Boboştea) (u.a. 83A, U.P. VII Boboştea) 2a shape-straight, slightly curved without other defects 2b shape-straight, slightly curved, with other defects (77B subcompartment, the VII Boboştea M.U.) (83A subcompartment, the VII Boboştea M.U.)
27
forma 3a - sinuos, curb fără alte defecte forma 3b - sinuos, curb cu alte defecte (u.a. 124A, U.P. VIII Mihiş) (u.a. 128A, U.P. VIII Mihiş) 3a shape-sinuous wood, curved without other defects 3b shape-sinuous wood, curved with other defects (124A subcompartment, the VIII Mihiş M.U.) (128A subcompartment, the VIII Mihiş M.U.)
Fig. 6 Tipologia formei trunchiului la exemplarele de cer studiate The trunk shape typology on the assessed Turkey oak trees
4.5 EXECUTAREA DETERMINĂRILOR PE RONDELE
Eşantioanele (rondelele) culese din teren, după o perioadă de condiţionare (3-4
luni), au ajuns să fie investigate în laborator. Rondelele, pentru a putea fi analizate cu aparatura pentru determinarea indicilor inelelor anuale (modulul WinDENDRO), au fost şlefuite pe una din secţiunile transversale cu o maşină de şlefuit marca Einhell-bavaria model BBS 720, echipat cu benzi abrazive de granulaţie 60, 80 şi 120. Suprafeţele astfel şlefuite au fost scanate ulterior în modulul WinDENDRO, acesta fiind calea lor de intrare pentru investigare pe cale electronică.
MĂSURAREA INDICILOR DE STRUCTURĂ AI LEMNULUI PE RONDELE
În elaborarea prezentei teze de doctorat, de mare folos a fost existenţa în dotarea
laboratorului de Produse Forestiere al Facultăţii de Silvicultură şi Exploatări forestiere, a pachetului profesional WinDENDRO Density, versiunea 2006c, conceput de compania canadiană Régent Instruments Inc., ce permite digitizarea inelelor anuale şi
28
determinarea pentru fiecare inel a următorilor indici: lăţimea inelului, lăţime lemn timpuriu, lăţime lemn târziu, proporţie lemn timpuriu, proporţie lemn târziu. Pachetul conţine scannerul Epson LA 2400 de înaltă rezoluţie şi softul propriu-zis WinDENDRO.
Folosind acest pachet, inelele anuale de pe toate cele 98 de rondele (proveniţi de la cei 19 arbori doborâţi), au fost digitizate (fig. 7), per total fiind măsurate un număr de 39200 inele. Pentru scanare s-a ales rezoluţia de 900 dpi, care este considerată optimă în raport cu timpul de scanare necesar, calitatea imaginilor obţinute şi spaţiul de memorie reclamat (Dinulică, 2008).
Analiza inelelor anuale de pe imaginile cu rondele, obţinute prin scanare, cuprinde următoarele operaţii, în succesiunea lor tehnică (Dinulică, 2008):
1. descărcarea fişierelor cu imaginile scanate în programul WinDENDRO; 2. activarea modului de definire a traiectoriei de analiză a inelelor (selectorul
Path creation); 3. identificarea probei examinate (arborele de la care provine, staţiunea,
înălţimea arborelui, vârsta arborelui, înălţimea de la care a fost prelevată rondela, identificarea traiectoriei de măsurat);
4. activarea modului de editare a inelelor de pe traiectoria căii de măsurare aleasă (utilizând selectorul Path edition);
5. trasarea razei pe care vor fi măsurate inelele, prin tragere cu mouse-ul din poziţia măduvei spre scoarţă (ca direcţii de referinţă, au fost adoptate şi linii frânte, prin activarea opţiunii Multi segments path din meniul Paths);
6. definirea sau deschiderea bazei de date în care vor fi salvate măsurătorile efectuate (fişierele standard de tip ASCII);
7. identificarea (automată) a inelelor anuale înscrise pe direcţia trasată; 8. modificarea manuală a sensibilităţii de detectare automată a inelelor, în cazul
unor rezultate nefavorabile; 9. intervenţia manuală asupra rezultatelor identificării şi delimitării inelelor
anuale şi subunităţilor lor (lemn timpuriu şi lemn târziu), prin: ştergerea, mutarea, reorientarea sau inserarea limitelor sau prin eludarea unor discontinuităţi din masa lemnului, cum ar fi unele crăpături sau coaja înfundată);
10. reluarea operaţiilor 4 - 9, pentru alte traiectorii de analiză; 11. salvarea imaginilor cu analizele efectuate. Operaţiile mai sus amintite pot fi urmărite în figura 4.6. Programul WinDENDRO încarcă aceată bază de date cu: a. elementele de identificare a imaginii scanate (specificate la operaţia 3), b. elementele de caracterizare electronică a procesului de măsurare,
29
c. rezultatele măsurătorilor, în succesiunea de la măduvă la scoarţă (lăţime inel, lăţime lemn timpuriu, lăţime lemn târziu, proporţie lemn timpuriu, proporţie lemn târziu) (***, 2007). A B
C D
Fig. 7 Introducerea inelelor anuale în format digital, prin programul WinDENDRO Density 2006c: A-detaliu în zoom optic (1x) al unei căi de măsurare a inelelor anuale; B-grupaj de şase direcţii de măsurare la o rondelă de studiu; C-efectul prezenţei putregaiului central asupra geometriei căilor de măsurare a inelelor anuale; D-decuparea unui tronson generator de erori din calea de măsurare (la traversarea unei ruluri) The introduction of the annual growth rings in digital format, within the WinDENDRO Density 2006c: A-detail in optical zoom (1x) of a measurement unit of annual rings; B -a group of six measurement units to a study washer; C-the effect of the central rot
30
upon the geometry of the measurment units of the annual rings; D-the cutting up of a section which can generate errors in the measurement unit (when crossing a ring shake).
4.6 PRELUCRAREA STATISTICĂ A DATELOR EXPERIMENTALE Informaţiile înregistrate în fişele de caracterizare ale arborilor pe picior, precum şi
rezultatele determinărilor de laborator au fost înregistrate electronic în fişiere .xsl, .txt, .sta, organizate în funcţie de tipul de date obţinut.
Datele brute obţinute în urma scanării şi măsurării probelor în sistemul WinDENDRO au fost încărcate în fişiere .txt, care au fost convertite ulterior în format Excel.
Variabilele calitative (atributive sau alternative) au fost înregistrate codificat, în vederea prelucrării lor matematice. Acestea au servit ulterior stratificării măsurătorilor pentru identificarea factorilor de variaţie care se manifestă în colectivitatea examinată.
Prelucrarea statistică a bazelor de date rezultate în urma stratificării şi ordonării informaţiilor brute a parcurs următorii paşi:
1. Au fost constituite distribuţiile experimentale ale variabilelor cantitative. 2. A fost testată normalitatea acestor distribuţii. 3. Au fost determinaţi indicatorii tendinţei centrale, dispersiei şi formei
distribuţiilor experimentale. 4. A fost analizată semnificaţia influenţei variabilelor atributive asupra mărimii
variabilelor cantitative: pentru distribuţiile normale a fost întrebuinţată analiza de varianţă, iar pentru celelalte distribuţii au fost folosite teste neparametrice.
5. Au fost determinate şi testate corelaţii simple şi multiple între factorii analizaţi şi trăsăturile arborilor.
6. Au fost analizate regresiile liniare şi polinomiale: a fost identificat tipul optim de regresie pentru datele experimentale analizate.
Procesarea matematică a datelor s-a realizat în programele STATISTICA versiunea 8.0 şi Excel.
31
5 REZULTATELE CERCETĂRILOR EFECTUATE LA ARBORII PE PICIOR
ŞI EŞANTIOANELE PRELEVATE DIN ARBORI DOBORÂŢI
5.1 FRECVENŢA DE APARIŢIE A DEFECTELOR EXTERIOARE LA ARBORII PE PICIOR EXAMINAŢI
5.1.1 FRECVENŢA DE APARIŢIE A GELIVURII
5.1.1.1 MORFOLOGIA GELIVURII LA ARBORII EXAMINAŢI
Aspectul gelivurii pe trunchi este important şi are consecinţe asupra calităţii
lemnului, din acest motiv acest paragraf analizează modul în care se pot clasifica gelivurile după aspectul exterior. La clasificarea următoare s-a luat în considerare poziţia gelivurii faţă de axul arborelui. S-au distins două tipuri de gelivuri: cele mai multe au poziţie verticală fiind paralele cu axul arborelui, iar altele au un mers mai mult sau mai puţin sinuos (mers elicoidal) în jurul axului arborelui (fig. 8). Cele din urmă cu aspect elicoidal apar de obicei la arborii cu fibră torsă şi urmează preponderent înclinarea şi direcţia fibrei. Date privind măsurătorile efectuate sunt prezentate în tabelul 2.
Fig. 8 Gelivură dreaptă şi elicoidală (u.a. 41A, U.P. VII Boboştea)
Upright and helical frost-crack (41A subcompartment, the VII Boboştea Management Unit)
32
Tabelul 2 Clasificarea gelivurilor după formă
Classification of frost-cracks according to the form
Tip gelivură
Lăstari Sămânţă Total
Număr Procente Număr Procente Număr Procente
Dreaptă 298.0 94.3 242.0 92.4 540.0 93.4
Elicoidală 18.0 5.7 20.0 7.6 38.0 6.6
Total 316.0 100.0 262.0 100.0 578.0 100.0
Din datele prezentate se observă că peste 93% din gelivuri sunt drepte şi urmează axul arborelui, în timp ce restul sunt de tip elicoidal. Este de remarcat totuşi, că nu există diferenţe semnificative între provenienţele biologice sămânţă-lăstari (tabelul 3).
Tabelul 3
Semnificaţia statistică a influenţei provenienţei biologice a arborilor asupra tipului gelivurii The Statistics Significance of the biological provenience of the trees regarding the frost-crack type
Rezultatul testului Kruskal-Wallis: H=3.736497 ns, N = 984 cazuri, f = 1 grad de libertate, p=5.32% Matricea probabilităţilor de transgresiune asupra variaţiilor individuale
cauzate de provenienţa biologică a arborilor Provenienţa sămânţă Provenienţa lăstar
În ce priveşte apariţia gelivurii, repartizarea acestui defect în raport cu provenienţa biologică a arborilor, este mai ridicată cu aproximativ 8% la arborii proveniţi din sămânţă (tabelul 4), faţă de arborii proveniţi din lăstari. Diferenţele dintre cele două provenienţe biologice fiind nesemnificative (tabelul 5).
Tabelul 4 Repartizarea defectului gelivură în raport cu provenienţa biologică a arborilor
Distribution of frost-crack defect with respect to the biological provenance of the tree Caracteristici Gelivură Fără Gelivură Total
Sămânţă 155 154 309
Lăstari 181 252 433
Total 336 406 742
Procente (s) 50.2 49.8 100.0
Procente (l) 41.8 58.2 100.0
33
Tabelul 5 Semnificaţia statistică a influenţei provenienţei biologice a arborilor asupra apariţiei
gelivurii The Statistics Significance of the biological provenience regarding the frost-crack presence on
the trees Rezultatul testului Kruskal-Wallis: H=1.457640 ns, N = 742 arbori, f = 1 grad de libertate, p=22.73%
Matricea probabilităţilor de transgresiune asupra variaţiilor individuale cauzate de provenienţa biologică a arborilor
Arborii de cer sunt afectaţi de acest defect în mai multe moduri. Obişnuit acest defect poate apărea o singură dată pe trunchi, dar acelaşi trunchi poate fi afectat de două, trei, patru sau chiar de mai multe gelivuri. Din totalul gelivurilor, peste 53% la arborii proveniţi din lăstari şi peste 58% la arborii proveniţi din sămânţă, apar unice pe trunchi. Exemplarele studiate care prezintă două gelivuri apar în proporţie de peste 26% la arborii proveniţi din sămânţă şi de peste 28% la arborii proveniţi din lăstari. Exemplarele cu trei, patru sau mai multe gelivuri pe trunchi apar în proporţie de sub 10% (tabelul 6).
Tabelul 6 Repartizarea defectului gelivură în raport cu numărul de gelivuri observate pe trunchi Distribution of frost-crack defect with respect to the number of frost-cracks observed on the
trunk
Caracteristică Număr de gelivuri
Total I
II
III
IV
peste IV
Lăstari 97 51 20 9 4 181
Procente 53.6 28.2 11.0 5.0 2.2 100
Samânţă 91 41 13 7 3 155
Procente 58.7 26.5 8.4 4.5 1.9 100
Din graficul repartiţiei numărului de gelivuri pe provenienţe biologice şi pe arbori
se observă o tendinţă descrescătoare a numărului de gelivuri multiple pe acelaşi exemplar, atât la arborii proveniţi din sămânţă, cât şi la cei proveniţi din lăstari, cu toate că numărul de arbori proveniţi din lăstari cu două sau mai multe gelivuri este sensibil mai mare faţă de arborii proveniţi din sămânţă. Cu toate acestea, forma distribuţiei pentru ambele cazuri este o progresie geometrică descrescătoare ce se poate
34
scrie sub forma relaţiei Meyer aşa cum rezultă din figura 9. Indiferent de provenienţa biologică a arborilor (nr. total de arbori cu gelivură din zona cercetată), distribuţia numărului de gelivuri pe trunchiurile arborilor este tot de formă Meyer, aşa cum rezultă din figura 10.
Repartiţia numărului de gelivuri pe categorii de provenienţă şi număr de arbori
y = 232,9e-0,8111x
R2 = 0,9976
y = 209,44e-0,8592x
R2 = 0,9929
0
100
200
Număr de gelivuri pe un arbore
Număr de arbori
LastariSamintaExpon. (Lastari)Expon. (Saminta)
Lastari 97 51 20 9 4
Saminta 91 41 13 7 3
I II III IV peste
Fig. 9 Repartizarea numărului de gelivuri pe provenienţe şi arbori Distribution of frost-crack numbers according to provenance and trees
Repartiţia numărului de gelivuri pe exemplare indiferent de provenienţă
y = 443,07e-0,833x
R2 = 0,9972
0
50
100
150
200
250
I II III IV peste IV
Număr de gelivuri
Număr de arbori afectaţi de
gelivuri
Fig. 10 Repartizarea numărului de gelivuri indiferent de provenienţele arborilor
Distribution of frost-crack number regardless of tree provenance
35
Diferenţele dintre provenienţele biologice în ce priveşte numărul de gelivuri pe arbore sunt nesemnificative (tabelul 7).
Tabelul 7 Semnificaţia statistică a influenţei provenienţei biologice asupra numărului de
gelivuri/arbore The Statistics Significance of the biological provenience regarding the frost-cracks number of
the trees Rezultatul testului Kruskal-Wallis: H=1.200434 ns, N = 742 arbori, f = 1 grad de libertate, p=27.32%
Matricea probabilităţilor de transgresiune asupra variaţiilor individuale cauzate de provenienţa biologică a arborilor
5.1.2 FRECVENŢA DE APARIŢIE A CURBURII Din figura 11 se constată că aproximativ 60% din arborii analizaţi nu prezintă
acest defect, în timp ce zona I de calitate este afectată în proporţie de 15.4 %, zona II, doar 4% şi zona intermediară 21.2%.
Fără defect, 59.40%
Defect zona I, 15.40%
Defect zona intermediară,
21.20%
Defect zona II, 4%
0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%
Frecvenţa relativă (%)
Fără defect Defect zonaintermediară
Zone de calitate
Frecvenţa de apariţie a curburii
Fig. 11 Frecvenţa de apariţie a curburii pe zone de calitate
Frequence of curvature on quality areas
36
Ca lemn de lucru interesează preponderent zona I şi zona II de calitate, ceea ce ne
face să afirmăm că acest defect nu influenţează în mod semnificativ calitatea lemnului de cer. În general în urma măsurătorilor de teren s-a constatat că acest defect apare preponderent acolo unde exemplarele au luptat pentru supremaţie în ceea ce priveşte lumina, ştiut fiind faptul că cerul este o specie cu fototropism accentuat. În ceea ce priveşte apariţia defectului pe provenienţe biologice, arborii din lăstari sunt în general cu aproximativ 11% mai mult afectaţi de acest defect, decât arborii proveniţi din sămânţă, diferenţele fiind distinct semnificative (tabelul 8).
Tabelul 8 Semnificaţia statistică a influenţei provenienţei biologice
a arborilor asupra prezenţei curburii The Statistics Significance of the biological provenience of the trees concerning the sweep
presence Rezultatul testului Kruskal-Wallis: H=8.808627**, N = 742 arbori, f = 1 grad de libertate, p=0.30%
Matricea probabilităţilor de transgresiune asupra variaţiilor individuale cauzate de provenienţa biologică a arborilor
Din totalul arborilor analizaţi acest defect apare la aproximativ 50% dintre exemplare.
Fără defect, 49.88%
Defect zona I, 2.90%
Defect zona intermediară,
21.88%
Defect zona II, 25.34%
0.00%
10.00%
20.00%
30.00%
40.00%
50.00%
Frecvenţa relativă (%)
Fără defect Defect zonaintermediară
Zone de calitate
Frecvenţa de apariţie a ramurilor lacome
Fig. 12 Frecvenţa de apariţie a ramurilor lacome pe zone de calitate
Frequence of epicornic branches on quality areas
37
Cea mai afectată zonă potrivit figurii 12, este zona II de calitate, cu peste 25% din
exemplarele analizate. Zona I de calitate este foarte puţin afectată, sub 3% din exemplarele analizate. Se poate spune în urma analizei efectuate că acest defect nu influenţează în mod semnificativ arborii de cer luaţi în studiu. Ramurile lacome nu sunt influenţate de provenienţa biologică a arborilor (tabelul 9), procentele arborilor afectaţi fiind aproximativ egale (un procent de 48% din arborii din sămânţă sunt afectaţi de acest defect, comparativ cu 51% la cei din lăstari).
Tabelul 9 Semnificaţia statistică a influenţei provenienţei biologice a arborilor
asupra localizării ramurilor lacome pe înălţimea arborilor The Statistics Significance of the biological provenience
concerning the epicormic-branches localization on the trees height Rezultatul testului Kruskal-Wallis: H=1.433878 ns, N = 742 arbori, f = 1 grad de libertate, p=23.11%
Matricea probabilităţilor de transgresiune asupra variaţiilor individuale cauzate de provenienţa biologică a arborilor
5.1.4 FRECVENŢA DE APARIŢIE A PUTREGAIULUI EXTERIOR
Cerul este afectat în foarte mică măsură de putregai exterior, astfel 92% din exemplarele analizate nu prezintă acest defect.
Fără defect, 92%
Defect zona I, 7.50% Defect zona II,
0.50%
0%
20%
40%
60%
80%
100%
Frecvenţa relativă (%)
Fără defect Defect zona I Defect zona II
Zone de calitate
Frecvenţa de apariţie a putregaiului exterior
Fig. 13 Frecvenţa de apariţie a putregaiului exterior pe zone de calitate
Frequence of exterior rot appearance on quality areas
38
În zona I de calitate, acest defect este prezent în proporţie de 7.5% (fig. 13), preponderent la arborii cu provenienţa biologică din lăstari, cazuri în care putregaiul s-a propagat de la cioate la lăstari. Au fost detectaţi în teren şi arbori care prezentau putregai datorat infecţiei cu ciuperca Inonotus obliquus mai ales în zona II de calitate (fig. 14), acolo unde se presupune că prin rănirea ritidomului la extragerea arborilor învecinaţi s-au creat porţi de intrare pentru sporii acestei ciuperci.
Fig. 14 Aspectul scorburilor provocate de Inonotus obliquus (Poria obliqua)
(u.a. 87D, U.P. VII Boboştea) Aspect of cavities caused by Inonotus obliquus (Poria obliqua)
(87D subcompartment, the VII Boboştea Management Unit) Diferenţele dintre provenienţele biologice în ce priveşte apariţia şi localizarea putregaiului exterior pe exemplarele de cer analizate, sunt foarte semnificative (tabelul 10)
Tabelul 10 Semnificaţia statistică a influenţei provenienţei biologice a arborilor
asupra apariţiei şi localizării putregaiului The Statistics Significance of the biological provenience
regarding the exterior rot localization on quality zonings of the trees Rezultatul testului Kruskal-Wallis: H=28.56046***, N = 742 arbori, f = 1 grad de libertate, p<0.1%
Matricea probabilităţilor de transgresiune asupra variaţiilor individuale cauzate de provenienţa biologică a arborilor
5.1.5 FRECVENŢA DE APARIŢIE A LĂBĂRŢĂRII Lăbărţarea arborilor de cer apare în proporţie de 13.10% (fig. 14), practic putem
afirma că acest defect influenţează în mică măsură calitatea lemnului de cer, din zona cercetată.
Fără defect, 86.90%
Cu defect, 13.10%
0.00%20.00%40.00%60.00%80.00%
100.00%
Frecvenţa relativă (%)
Fără defect Cu defect
Prezenţa defectului
Frecvenţa de apariţie a lăbărţării la baza arborilor de cer
Fig. 14 Frecvenţa de apariţie a lăbărţării la baza arborilor
Frequence of root-swelling appearance at the tree base
În ce priveşte provenienţele biologice, arborii din sămânţă sunt afectaţi de acest defect, într-un procent de aproape 20%, în timp ce la lăstari, arborii sunt afectaţi într-un procent de aproximativ 8%. Diferenţele dintre cele două provenienţe biologice fiind foarte semnificative (tabelul 11), în ce priveşte apariţia acestui defect la exemplarele analizate. Tabelul 11
Semnificaţia statistică a influenţei provenienţei biologice a arborilor asupra prezenţei lăbărţării
The Statistics Significance of the biological provenience of the trees regarding the root-swelling presence
Rezultatul testului Kruskal-Wallis: H=20.69181***, N = 742 arbori, f = 1 grad de libertate, p<0.1% Matricea probabilităţilor de transgresiune asupra variaţiilor individuale
cauzate de provenienţa biologică a arborilor Provenienţa sămânţă Provenienţa lăstar
5.1.6 FRECVENŢA DE APARIŢIE A EXCRESCENŢELOR Din analiza datelor prelucrate (fig. 15), se constată că peste 92% dintre arborii
analizaţi nu prezintă excrescenţe. Zona I de calitate este afectată în proporţie de 6.5% (fig. 16), zona intermediară într-un procent de 0.7%, iar zona II de calitate în proporţie de 0.3%. În ce priveşte provenienţele biologice sămânţă-lăstari, nu există diferenţe semnificative (tabelul 12), practic procentele arborilor afectaţi fiind aproximativ egale.
Fără defect, 92.50%
Defect zona I, 6.50% Defect zona
intermediară, 0.70%
Defect zona II, 0.30%
0.00%
20.00%
40.00%
60.00%
80.00%
100.00%
Frecvenţa relativă (%)
Fără defect Defect zonaintermediară
Zone de calitate
Frecvenţa de apariţie a excrescenţelor
Fig. 15 Frecvenţa de apariţie a excrescenţelor pe zonele de calitate ale arborilor
Frequence of excrescence on tree quality areas
Tabelul 12 Semnificaţia statistică a influenţei provenienţei biologice
asupra localizării excrescenţelor pe înălţimea arborilor The Statistics Significance of the biological provenience
regarding the excrescences localization on the trees height Rezultatul testului Kruskal-Wallis: H=0.0622673 ns, N = 742 arbori, f = 1 grad de libertate, p=80.29%
Matricea probabilităţilor de transgresiune asupra variaţiilor individuale cauzate de provenienţa biologică a arborilor
Fig. 16 Arbori (provenienţă biologică din lăstari) cu excrescenţe (pe zona I de calitate) şi gelivură, (u.a. 87C, U.P. VII Boboştea)
Trees (biological provenance from sprouts) with excrescences (on area I of quality) and frost-crack (87C subcompartment, the VII Boboştea Management Unit)
5.2 INDICATORII STATISTICI AI DISTRIBUŢIILOR ŞI AI
VARIABILELOR EXPERIMENTALE CU SEMNIFICAŢIE CALITATIVĂ
În vederea caracterizării arborilor pe picior, s-au întocmit fişe individuale de
descriere pentru fiecare arbore în parte. Aceste fişe de descriere au fost completate în suprafeţele de probă cercetate odată cu inventarierea arborilor şi conţin printre altele şi date referitoare la unele caracteristici ale arborilor - privind caracterele tulpinii: clasa de calitate, indicele de elagaj, procent arbori forma 1a, determinări taxatorice: indicele de zvelteţe, precum şi date referitoare la unele defecte de formă ale arborilor pe picior: frecvenţa arborilor cu gelivură, număr de gelivuri pe arbore, repectiv, frecvenţa gelivurii în zona I de calitate.
Testul Shapiro-Wilk (W) aplicat pentru caracteristicile mai sus enumerate şi prezentate în tabelul 13, evidenţiază că distribuţia frecvenţei arborilor cu gelivură şi
42
frecvenţa gelivurii în zona I de calitate, respectă legitatea normală (distribuţia normală).
Tabelul 13 Testarea normalităţii distribuţiilor experimentale Assessment of experimental distribution normality
Caracteristica arbore Volum colectivitate (nr. de arbori)
Testul Shapiro-Wilk Normalitatea distribuţiei W p, %
Clasa de calitate 742 0.987*** <0.001 Nu Indice de elagaj 742 0.980*** <0.001 Nu
Indice de zvelteţe 742 0.987*** <0.001 Nu Procent arbori forma 1a 742 0.803** 0.168 Nu
Frecvenţa arborilor cu gelivură 742 0.973 ns 84.82 Da Frecvenţa gelivurii în zona I de calitate
742 0.944 ns
33.91
Da
Nr. de gelivuri/arbore 742 0.711*** <0.001 Nu
5.2.2 VARIABILITATEA MĂRIMII INDICILOR CALITĂŢII LEMNULUI DE CER DIN SPAŢIUL ECOLOGIC CERCETAT
5.2.2.1 DISPERSIA MĂRIMII DEFECTELOR EXTERIOARE
LA ARBORII EXAMINAŢI
Prin prelucrarea statistică a mărimii indicilor calităţii la arborii pe picior examinaţi, s-au obţinut indicatorii statistici din tabelul 14.
Dintre caracteristicile măsurate ale arborilor, numărul de gelivuri corespunzătoare fiecărui arbore şi diametrul proiecţiei coroanei sunt cele mai variabile (coeficient de variaţie peste 35%), în timp ce diametrul de bază, înălţimea arborilor şi indicele de zvelteţe, sunt trăsăturile cele mai stabile în colectivitatea care a făcut obiectul cercetărilor (tabelul 14).
Practic se constată o amplitudine mare de variaţie la următoarele caracteristici cantitative cu valoare calitativă: diametrul de bază al arborilor (58 cm), înălţimea arborilor (16.1 m), mărimea indicelui de zvelteţe al arborilor (65.6), înălţimea până la prima ramură uscată (24.1 m), înălţimea elagată (27.6), diametrul proiecţiei coroanei (16 m), lungimea coroanei (26.3 m) şi numărul de gelivuri pe arbore (8).
5.2.2.2 MĂRIMEA INDICILOR STRUCTURALI
Rondelele ce au stat la baza studiului mărimii creşterilor pe inelele anuale, a
proporţiei lemnului timpuriu şi târziu s-au efectuat pe un număr de opt arbori aleşi în raport cu forma trunchiului şi condiţiile staţionale specifice fiecărui arboret.
43
Tabelul 14 Indicatorii statistici ai tendinţei centrale şi dispersiei caracteristicilor cantitative şi calitative
ale colectivităţilor statistice examinate Statistical indices of the central tendency and dispersion of quantitative and qualitative characteristics of the
Tabelul 15 ne arată o discrepanţă destul de accentuată între mărimea mediei pe înălţime a inelului annual la primul arbore SP.1 în comparaţie cu ceilalţi, influenţele favorabile exercitate asupra acestui arbore se datorează condiţiilor microstaţionale dar şi modului în care s-au executat de-a lungul timpului lucrările de îngrijire, de fiecare dată acestui arbore fiindu-i oferite condiţii foarte bune de creştere şi dezvoltare. Amplitudianea de variaţie între mediile inelelor pe înălţime este de maxim 0.6 mm la arborii SP.1 şi SP. 4.1. Cu toate acestea, aceste variaţii sunt de cele mai multe ori rezultatul condiţiilor climatice şi intervenţiilor antropice (lucrări de îngrijire) care schimbă raporturile de interdependenţă şi competiţie între arborii vecini, oferind condiţiile cele mai bune arborilor de viitor, aşa cum se presupune că a fost cazul arborelui SP. 1.
Tabelul 15 Medii ale mărimii inelelor anuale pe înălţime şi descriptori statistici calculaţi
Average values of the annual ring’s size on height and calculated statistical descriptors
VARIAŢIA LEMNULUI TIMPURIU ŞI TÂRZIU PE BAZA DATELOR
OBŢINUTE PRIN MĂSURAREA RONDELELOR
Mediile lemnului timpuriu pentru arborii de probă reliefează valori destul de apropiate între exemplarele studiate, lucru normal dacă ne gândim la formarea acestui tip de lemn prin faptul că arborii studiaţi practic au beneficiat fără excepţie de aceeaşi factori climatici. Amplitudinile de variaţie sunt cuprinse în jurul valorii de 0.1 mm, excepţie face arborele SP.1, unde această amplitudine este ceva mai mare de 0.26 mm, ca de altfel şi restul creşterilor (tabelul 16). Figura 17-distribuţia mediilor lemnului timpuriu pentru arborii de cer susţin afirmaţiile făcute mai sus. Distribuţia abaterii standard, varianţei, excesului, asimetriei şi a amplitudinii de variaţie a mediilor lemnului timpuriu în raport cu arborii din care s-au extras rondele (fig. 18), au
45
distribuţie asemănătoare cu cea a lăţimii medii a inelelor anuale, având formă liniară, excepţie făcând excesul şi asimetria cu variaţii destul de însemnate.
Tabelul 16 Variaţia lemnului timpuriu la arborii de cer pe baza rondelelor Variation of early wood at Turkey oak trees according to washers
Mediile lemnului târziu pentru arborii de cer au o variabilitate mult mai mare decât lemnul timpuriu datorită formării lui în partea a doua a sezonului de vegetaţie, când se pare variabilitatea factorilor climatici pare a fi ceva mai mare în zona studiată (fig. 19).
Amplitudinile de variaţie sunt extrem de mari cuprinse între 0.09-0.68 mm (tabelul 17).
Distribuţia mediilor mărimii lemnului târziu pentru arborii de cer este aproximativ liniară excepţie face arborele SP.1. Distribuţia abaterii standard, varianţei, excesului, asimetriei şi a amplitudinii de variaţie a mediilor lemnului târziu în raport cu arborii de pe care s-au extras rondele (fig. 20) au distribuţie liniară cu amplitudini mai mari de variaţie pentru varianţă.
46
Distribuţia mediilor lemnului timpuriu pentru arborii la care s-au extras rondele
Fig. 17 Distribuţia mediilor lemnului timpuriu pentru arborii la care s-au extras rondele
Distribution of average values of early wood in the trees with extracted washers
Distribuţia abaterii standard, varianţei, excesului, asimetriei şi a amplitudinii de variaţie a mediilor lemnului timpuriu în raport cu
arborii de pe care s-au extras rondele
-2
-1
0
1
2
3
SP1
SP 2.1
SP2.2
SP 3.1
SP 3.2
SP 3.3
SP 4.1
SP 4.2
Arborii de la care s-au extras rondele
Var
iaţia
des
crip
tori
lor
stat
istic
i
Abatere standard
Varianţa
Exces
Asimetrie
Amplitudine devariaţie
Fig. 18 Distribuţia abaterii standard, varianţei, excesului, asimetriei şi a amplitudinii de variaţie a mediilor lemnului timpuriu în raport cu arborii de pe care s-au extras rondele
Distribution of standard deviation, variance, excess, asymmetry and variation amplitude of early wood means with respect to the trees from which washers have been extracted
47
Tabelul 17 Variaţia lemnului târziu la arborii de cer pe baza rondelelor Variation of late wood at Turkey oak trees according to washers
Fig. 19 Distribuţia mediilor lemnului târziu pentru arborii din care s-au extras rondele
Distribution of average values of late wood in the trees with extracted washers
48
Distribuţia abaterii standard, varianţei, excesului, asimetriei şi a amplitudinii de variaţie pentru mediile lemnului târziu pentru
arborii de la care s-au extras rondele
-2
-1
0
1
2
3
4
SP 1 SP2.1
SP2.2
SP3.1
SP3.2
SP3.3
SP4.1
SP4.2
Arborii de la care s-au extras rondele
Var
iaţia
des
crip
tori
lor
stat
istic
i
Abatere standard
Varianţa
Exces
Asimetrie
Amplitudine devariaţie
Fig. 20 Distribuţia abaterii standard, varianţei, excesului, asimetriei şi a amplitudinii de
variaţie pentru mediile lemnului târziu pentru arborii de la care s-au extras rondele Distribution of standard deviation, variance, excess, asymmetry and variation amplitude
of late wood means with respect to the trees from which washers have been extracted
În ce priveşte proporţia lemn timpuriu-lemn târziu la arborii de cer, mediile acestor valori sunt de 24-26% pentru lemnul timpuriu şi de 74-76% pentru lemnul târziu (tabelul 18).
Aceste medii ale proporţiilor lemn timpuriu-lemn târziu sunt comparabile cu cele din literatura de specialitate redate pentru cerul alb [proporţia de lemn târziu la populaţiile de cer alb de la Lipova, pădurea Dorboş este de 71% (Berinde, 1979)]. Este însă de remarcat ideea că mediile calculate pe perioade lungi de timp nu surprind foarte bine variaţiile pe perioade de câţiva ani, de aceea pentru ca aceste variaţii să nu fie estompate se vor determina valori care vor corespunde unor perioade mai mici de timp.
Datele prezentate în tabelul 18, permit să constatăm faptul că proporţia de lemn târziu se menţine în proporţii ridicate şi până la 11.3 m (şi pe zona II de calitate), fapt deosebit de important din punct de vedere practic, deoarece ne permite să tragem concluzia că şi lemnul din zona respectivă poate fi întrebuinţat pentru diferite sortimente valoroase, însă cu respectarea criteriilor dimensionale şi de calitate pe porţiunile respective.
49
Tabelul 18 Proporţia lemn timpuriu-lemn târziu la arborii de cer pe baza rondelelor
Early-late wood ratio at Turkey oak according to washers Înălţime rondelă 1.3 3.3 5.3 7.3 9.3 11.3
Descriptori statistici Lemn timpuriu
Media 24.30989 26.45987 26.15291 26.19479 26.55042 24.66226 Eroarea standard
a mediei 0.941638 1.128611 1.094848 1.193948 1.261383 1.250671
Variabilitatea ridicată în primul deceniu a mărimii inelelor anuale (tabelul 19), se datorează arborilor proveniţi din lăstari care se ştie că beneficiind de sistemul radicelar al arborelui exploatat are creşteri active în primii 6-10 ani, după care creşterile devin comparabile cu cele ale arborilor proveniţi din sămânţă. Astfel în ultimul deceniu
50
pentru care s-au făcut măsurători de inele, relevă faptul că media inelelor nu depăşeşte 1.5 mm la înălţimea de 1.30 m şi scade până la 0.96 mm la înălţimea de 11.3 metri.
Valorile medii ale lemnului timpuriu şi târziu scad atât cu înaintarea în vârstă cât şi pe înălţime (tabelele 20 şi 21). Cu toate acestea variaţii mai mari se întâlnesc la rondelele extrase de la înălţimea de 11.3 metri, acolo unde apare o creştere accentuată a valorilor medii ale lemnului timpuriu şi ale lemnului târziu. În jurul acestei înălţimi valorile sunt mai mari datorită influenţei creşterilor ce se depun la baza coroanei. La înălţimi mai mari de 11.3 metri, respectiv la înălţimea de 13.3 metri de unde au fost extrase ultimele rondele se evidenţiază scăderi uşoare ale valorilor medii ale inelelor cât şi a valorilor medii ale lemnului timpuri şi târziu. Proporţiile lemnului timpuriu şi târziu urmăresc aceeaşi variaţie ca şi a valorilor medii corespunzătoare. Se remarcă o variaţie pe decenii în sensul scăderii proporţiilor lemnului timpuriu şi creşterii lemnului târziu odată cu înaintarea în vârstă a arborilor. Pe înălţime aceste variaţii sunt în sensul scăderii proporţiei lemnului timpuriu pe înălţime până la rondelele extrase de la înălţimea de 9.30 metri, apoi se înregistrează un maxim la înălţimea de 11.30 metri, proporţia lemnului târziu are o variaţie complementară cu cea a lemnului timpuriu (tabelele 22 şi 23).
5.3 FACTORI DE VARIAŢIE AI CALITĂŢII LEMNULUI DE CER,
ÎN COLECTIVITATEA EXAMINATĂ
5.3.1 VARIAŢII ÎNTRE ARBORETE A INDICILOR CALITATIVI ŞI CANTITATIVI CU VALOARE CALITATIVĂ
Calitatea formei trunchiului arborilor variază, atât în secţiune longitudinală (în
raport cu vârsta arborelui, consistenţa arboretului, condiţiile staţionale, etc.), cât şi în secţiune transversală (în mod normal este circulară, alteori apropiindu-se de elipsă), fiind controlată de o serie de factori genetici şi de factori externi (asimetria coroanei, lumina unilaterală, spaţiul de dezvoltare disponibil unidirecţional, vântul bătând dintr-o direcţie dominantă, expoziţia şi panta terenului etc.), (Beldeanu, 2008).
Histogramele din figura 21, permit să emitem următoarele constatări, referitoare la variaţia calităţii formei trunchiului, în cele 18 sondaje din zona cercetată. Formele 1a, 2a, cu lemnul cel mai valoros, apar în proporţii destul de reduse (o posibilă explicaţie ar fi şi aceea să fi fost extrase de-a lungul timpului cu ocazia executării operaţiunilor culturale), în comparaţie cu celelate forme identificate. În proporţia cea mai mare se găseşte însă forma 1b (exemplar drept, cilindric, cu alte defecte), în sondajele 4, 6, 7, 9, 11, 13, 14, 15, 16, 17, 18. Forma 2b (exemplar drept uşor curbat, cu alte defecte), apare în 4 sondaje cu frecvenţa cea mai mare (sondajele 3, 5, 8 şi 10).
Fig. 21 Variaţia între sondaje a calităţii formei trunchiului, 1-forma 1a-drept cilindric, fără alte defecte; 2-forma 1b-drept cilindric, cu alte defecte; 3-forma 2a-drept uşor curbat, fără alte defecte; 4-forma 2b-drept uşor curbat, cu alte defecte; 5-forma 3a-sinuos, curb fără alte defecte; 6-forma 3b- sinuos, curb cu alte defecte; Sondaj 1=u.a. 3D, U.P. VII Boboştea; Sondaj 2=u.a. 5A, U.P. VII Boboştea; Sondaj 3=u.a. 6C, U.P. VII Boboştea; Sondaj 4=u.a. 8D, U.P. VII Boboştea; Sondaj 5=u.a. 34B, U.P. VII Boboştea; Sondaj 6=u.a. 55C, U.P. VII Boboştea; Sondaj 7=u.a. 69B, U.P. VII Boboştea; Sondaj 8=u.a. 77B, U.P. VII Boboştea; Sondaj 9=u.a. 83A, U.P. VII Boboştea; Sondaj 10=u.a. 87A, U.P. VII Boboştea; Sondaj 11=u.a. 87C, U.P. VII Boboştea; Sondaj 12=u.a. 87D, U.P. VII Boboştea; Sondaj 13=u.a. 124A, U.P. VIII Mihiş; Sondaj 14=u.a. 128A, U.P. VIII Mihiş; Sondaj 15=u.a. 9A, U.B. I Beliu; Sondaj 16=u.a. 16B, U.B. I Beliu; Sondaj 17=u.a. 62A, U.P. V Supur; Sondaj 18=u.a. 72C, U.P. V Supur; Variation among surveys of trunk form quality, 1-1a shape-straight cylindrical wood, defectless; 2-1b shape- straight cylindrical wood, with other defects; 3-2a-shape straight, slightly curved without other defects; 4-2b shape-straight, slightly curved, with other defects; 5-3a shape-sinuous wood, curved without other defect; 6-3b shape-sinuous wood, curved with other defects; Survey 1=3D subcompartment, the VII Boboştea M.U.; Survey 2=5A subcompartment, the VII Boboştea M.U.; Survey 3=6C subcompartment, the VII Boboştea M.U; Survey 4=8D subcompartment, the VII Boboştea M.U; Survey 5=34B subcompartment, the VII Boboştea M.U; Survey 6=55C subcompartment, the VII Boboştea M.U; Survey 7=69B subcompartment, the VII Boboştea M.U; Survey 8=77B subcompartment, the VII Boboştea M.U; Survey 9=83A
55
subcompartment, the VII Boboştea M.U; Survey 10=87A subcompartment, the VII Boboştea M.U; Survey 11=87C subcompartment, the VII Boboştea M.U; Survey 12=87D subcompartment, the VII Boboştea M.U; Survey 13=124A subcompartment, the VIII Mihiş M.U.; Survey 14=128A subcompartment, the VIII Mihiş M.U.; Survey 15=9A subcompartment, the I Beliu M.U.; Survey 16=16B subcompartment, the I Beliu M.U.; Survey 17=62A subcompartment, the V Supur M.U.; Survey 18=72C subcompartment, the V Supur M.U.;
Dintre formele 3a şi 3b, cu lemnul mai puţin valoros din punctul de vedere al
calităţii formei trunchiului, forma 3a, fie este inexistentă (sondajele 3, 6, 8, 11, 12, 13, 14, 16 şi 18), fie se găseşte în proporţii foarte reduse (sondajele 1, 4, 5, 7, 9, 10, 15 şi 17). Forma 3b apare în 16 sondaje (cu frecvenţe variabile de la un sondaj la altul) şi este inexistentă în 2 sondaje (sondajele 8 şi 18).
5.3.1.2.2 DISTRIBUŢIA DEFECTELOR ÎN FUNCŢIE DE POZIŢIA
CENOTICĂ A ARBORILOR ÎN CORONAMENTUL ARBORETULUI
Pentru a evidenţia distribuţia anumitor defecte ale arborilor în funcţie de clasa Kraft, am utilizat testul neparametric Kruskal-Wallis, pentru examinarea semnificaţiei statistice a diferenţelor.
● Referitor la semnificaţia statistică a influenţei clasei Kraft a arborilor asupra înalţimii mijlocului gelivurii, poziţia cenotică a arborilor în coronamentul arboretului constituie un factor cu influenţă semnificativă statistic asupra localizării gelivurii pe lungimea fusului. Aşa cum se poate remarca, deosebirile se produc între clasele I şi II Kraft (tabelul 24). Tabelul 24
Semnificaţia statistică a influenţei clasei Kraft a arborilor asupra înalţimii mijlocului gelivurii
The Statistics Significance of the Kraft class influence of the trees the middle frost-crack height concerning
Rezultatul testului Kruskal-Wallis: H=6.524271*, N = 578 arbori, f= 2 grade de libertate, p=3.83% Matricea probabilităţilor de transgresiune pentru poziţia arborilor
în secţiunea verticală a coronamentului Clasa I Kraft Clasa II Kraft Clasa III Kraft
Clasa I Kraft 0.053744 1.000000 Clasa II Kraft 0.053744 0.600096 Clasa III Kraft 1.000000 0.600096
● De asemenea, poziţia cenotică a arborilor în coronamentul arboretului
constituie un factor cu influenţă foarte semnificativă statistic, asupra diametrului proiecţiei coroanei (tabelul 25), lungimii coroanei (tabelul 26), formei trunchiului
56
arborilor (tabelul 27), clasei de calitate a arborilor (tabelul 28) şi asupra localizării ramurilor lacome (tabelul 29), cu diferenţe între clasele I şi II Kraft.
Tabelul 25
Semnificaţia statistică a influenţei clasei Kraft a arborilor asupra diametrului proiecţiei coroanei
The Statistics Significance of the Kraft class influence of the crown projection diameter Rezultatul testului Kruskal-Wallis: H=23.92627***, N = 742 arbori, f= 2 grade de libertate, p<0.1%
Matricea probabilităţilor de transgresiune pentru poziţia arborilor în secţiunea verticală a coronamentului
Clasa I Kraft Clasa II Kraft Clasa III Kraft Clasa I Kraft 0.000017 0.236432 Clasa II Kraft 0.000017 1.000000 Clasa III Kraft 0.236432 1.000000
Tabelul 26
Semnificaţia statistică a influenţei clasei Kraft a arborilor asupra lungimii coroanei
The Statistics Significance of the Kraft class influence of the crown length Rezultatul testului Kruskal-Wallis: H=30.57619***, N = 742 arbori, f= 2 grade de libertate, p<0.1%
Matricea probabilităţilor de transgresiune pentru poziţia arborilor în secţiunea verticală a coronamentului
Clasa I Kraft Clasa II Kraft Clasa III Kraft Clasa I Kraft 0.000000 0.182655 Clasa II Kraft 0.000000 1.000000 Clasa III Kraft 0.182655 1.000000
Tabelul 27
Semnificaţia statistică a influenţei clasei Kraft a arborilor asupra formei trunchiului arborilor
The Statistics Significance of the Kraft class influence of the tree trunk shape Rezultatul testului Kruskal-Wallis: H=15.37445***, N = 742 arbori, f=1 2 grade de libertate, p<0.1%
Matricea probabilităţilor de transgresiune pentru poziţia arborilor în secţiunea verticală a coronamentului
Clasa I Kraft Clasa II Kraft Clasa III Kraft Clasa I Kraft 0.001579 0.396176 Clasa II Kraft 0.001579 1.000000 Clasa III Kraft 0.396176 1.000000
57
Tabelul 28 Semnificaţia statistică a influenţei clasei Kraft a arborilor asupra clasei de
calitate a acestora The Statistics Significance of the Kraft class influence of the tree quality class
Rezultatul testului Kruskal-Wallis: H=18.54288***, N = 742 arbori, f= 2 grade de libertate, p<0.1% Matricea probabilităţilor de transgresiune pentru poziţia arborilor
în secţiunea verticală a coronamentului Clasa I Kraft Clasa II Kraft Clasa III Kraft
Clasa I Kraft 0.000952 1.000000 Clasa II Kraft 0.000952 1.000000 Clasa III Kraft 1.000000 1.000000
Tabelul 29
Semnificaţia statistică a influenţei clasei Kraft a arborilor asupra localizării ramurilor lacome
The Statistics Significance of the Kraft class influence concerning the epicornic-branches localization
Rezultatul testului Kruskal-Wallis: H=14.39866***, N = 742 arbori, f = 2 grade de libertate, p<0.1% Matricea probabilităţilor de transgresiune pentru poziţia arborilor
în secţiunea verticală a coronamentului Clasa I Kraft Clasa II Kraft Clasa III Kraft
Clasa I Kraft 0.002081 1.000000 Clasa II Kraft 0.002081 1.000000 Clasa III Kraft 1.000000 1.000000
5.3.1.3 FACTORI ECOLOGICI ÎN MANIFESTAREA CALITATIVĂ
A UNOR CARACTERISTICI ALE ARBORILOR
INFLUENŢA FORMELOR DE RELIEF ÎN MANIFESTAREA CALITATIVĂ A UNOR CARACTERISTICI ALE ARBORILOR
Pentru a evidenţia distribuţia anumitor defecte ale arborilor în funcţie de unităţile
de relief identificate în zona cercetată (platou, versant inferior, mijlociu şi superior, respectiv câmpia înaltă), am utilizat testul neparametric Kruskal-Wallis, pentru examinarea semnificaţiei statistice a diferenţelor.
● Semnificaţia statistică a diferenţelor între unităţi de relief cu privire la provenienţa biologică a arborilor, arată că unităţile de relief constituie un factor cu influenţă foarte semnificativă statistic asupra provenienţei biologice ale acestora. Difereneţele se produc în mod deosebit între versantul superior şi restul formelor de relief (verasant mijlociu, inferior, respectiv câmpia înaltă), (tabelul 30 şi fig. 22).
58
Exemplarele din lăstari se găsesc într-o proporţie covârşitoare (24%) pe unitatea de relief-versant superior.
Tabelul 30 Semnificaţia statistică a diferenţelor între unităţi de relief
cu privire la provenienţa biologică a arborilor The Statistics Significance of the differences among the relief unit
regarding the biological tree provenience Rezultatul testului Kruskal-Wallis: H=75.67587***, N = 655 arbori, f = 4 grade de libertate, p<0.1%
Matricea probabilităţilor de transgresiune pentru factorii ecologici în manifestarea calitativă a unor caractere ale arborilor
Fig. 22 Distribuţia provenienţei biologice Fig. 23 Incidenţa gelivurii arborilor a arborilor după unitatea de relief pe unităţi de relief Distribution of biological origin of trees Incidence of tree frost-crack according to relief unit according to relief units
● Analiza semnificaţiei statistice a diferenţelor între unităţi de relief cu privire
la prezenţa gelivurii arborilor, numărului de gelivuri pe arbore şi localizarea gelivurii pe zonele de calitate ale arborilor, arată că unităţile de relief constituie un
59
factor cu influenţă foarte semnificativă statistic asupra acestora. Diferenţe există între platou-versant inferior şi mijlociu; versant inferior-platou şi versant superior (în cazul incidenţei gelivurii), (tabelul 31), cu o prezenţa mai mare a gelivurii pe următoarele unităţi de relief: versant mijlociu, câmpie înaltă şi versant superior (fig. 23); în ceea ce priveşte diferenţele asupra numărului de gelivuri pe arbore, versantul inferior se diferenţiază în mod deosebit de restul unităţilor de relief (platou, versant mijlociu şi superior, câmpie înaltă), respectiv platoul de versanţii inferior şi mijlociu, (tabelul 32); diferenţele privind localizarea gelivurii pe zonele de calitate ale arborilor sunt produse de asemenea de versantul inferior, care se deosebeşte de restul unităţilor de relief din zona cercetată (platou, versant mijlociu şi superior, respectiv câmpie înaltă) şi platou care se diferenţiează de versanţii inferior şi mijlociu, respectiv de câmpia înaltă (tabelul 33).
Tabelul 31 Semnificaţia statistică a diferenţelor între unităţi de relief cu privire la prezenţa
gelivurii arborilor The Statistics Significance of the differences among the relief unit
regarding the frost-crack presence on the trees Rezultatul testului Kruskal-Wallis: H=28.03855***, N = 655 arbori, f = 4 grade de libertate, p<0.1%
Matricea probabilităţilor de transgresiune pentru factorii ecologici în manifestarea calitativă a unor caractere ale arborilor
Tabelul 33 Semnificaţia statistică a diferenţelor între unităţi de relief
cu privire la localizarea gelivurii pe zonele de calitate ale arborilor The Statistics Significance of the differences among the relief unit
regarding the frost-crack localization on the quality zonings Rezultatul testului Kruskal-Wallis: H=41.63921***, N = 655 arbori, f = 4 grade de libertate, p<0.1%
Matricea probabilităţilor de transgresiune pentru factorii ecologici în manifestarea calitativă a unor caractere ale arborilor
INFLUENŢA ÎNCLINĂRII TERENULUI ÎN MANIFESTAREA CALITATIVĂ A UNOR CARACTERISTICI ALE ARBORILOR
Pentru a evidenţia distribuţia anumitor defecte ale arborilor în funcţie de
categoriile de înclinare identificate în zona cercetată (teren plan, versant cu înclinare uşoară şi versant cu înclinare moderată), am utilizat testul neparametric Kruskal-Wallis, pentru examinarea semnificaţiei statistice a diferenţelor.
● Semnificaţia statistică a diferenţelor între categoriile de înclinare cu privire la provenienţa biologică a arborilor, arată că, categoriile de înclinare constituie un factor cu influenţă foarte semnificativă statistic asupra provenienţei biologice a arborilor. Diferenţe se înregistrează între terenul plan (<2G) şi versanţii cu înclinare uşoară (2-5G) şi moderată (6-15G), (tabelul 34).
Tabelul 34 Semnificaţia statistică a diferenţelor între categoriile de înclinare
cu privire la provenienţa biologică a arborilor The Statistics Significance of the differences among the inclination categories
regarding the tree biological provenience Rezultatul testului Kruskal-Wallis: H=26.00243***, N = 655 arbori, f = 2 grade de libertate, p<0.1%
Matricea probabilităţilor de transgresiune pentru factorii ecologici în manifestarea calitativă a unor caractere ale arborilor
Teren plan (<2G) Versant cu înclinare uşoară (2......5G)
Versant cu înclinare moderată (6......15G)
Teren plan (<2G) 0.000445 0.000699 Versant cu înclinare
uşoară (2......5G) 0.000445 0.406195
Versant cu înclinare moderată (6......15G)
0.000699 0.406195
61
● În cazul lungimii coroanei, numărului de gelivuri al arborilor (tabelul 35), localizarea gelivurilor şi a nodurilor aparente pe zonele de calitate ale acestora (tabelul 36), categoriile de înclinare constituie un factor cu influenţă semnificativă statistic. Diferenţe se produc între versantul cu înclinare moderată şi teren plan (tabelul 37), în cazul lungimii coroanei arborilor, între versantul cu înclinare moderată şi cel cu înclinare uşoară (tabelul 38), în cazul localizării gelivurii pe zonele de calitate ale acestora.
Tabelul 35 Semnificaţia statistică a diferenţelor între categoriile de înclinare
cu privire la numărul de gelivuri al arborilor The Statistics Significance of the differences among the inclination categories
regarding the frost-cracks number of the trees Rezultatul testului Kruskal-Wallis: H=7.695330*, N = 655 arbori, f = 2 grade de libertate, p=2.13%
Matricea probabilităţilor de transgresiune pentru factorii ecologici în manifestarea calitativă a unor caractere ale arborilor
Teren plan (<2G) Versant cu înclinare uşoară (2......5G)
Versant cu înclinare moderată (6......15G)
Teren plan (<2G) 1.000000 0.208451 Versant cu înclinare
uşoară (2......5G) 1.000000 0.120454
Versant cu înclinare moderată (6......15G)
0.208451 0.120454
Tabelul 36
Semnificaţia statistică a diferenţelor între categoriile de înclinare cu privire la localizarea nodurilor aparente pe zonele de calitate ale arborilor
The Statistics Significance of the differences among the inclination categories regarding the uncovered knots localization on quality zonings of the trees
Rezultatul testului Kruskal-Wallis: H=6.928058*, N = 655 arbori, f = 2 grade de libertate, p=3.13% Matricea probabilităţilor de transgresiune pentru factorii ecologici
în manifestarea calitativă a unor caractere ale arborilor Teren plan (<2G) Versant cu înclinare
uşoară (2......5G)Versant cu înclinare moderată (6......15G)
Teren plan (<2G) 0.145815 1.000000 Versant cu înclinare
uşoară (2......5G) 0.145815 0.106947
Versant cu înclinare moderată (6......15G)
1.000000 0.106947
62
Tabelul 37 Semnificaţia statistică a diferenţelor între categoriile de înclinare
cu privire la lungimea coroanei arborilor The Statistics Significance of the differences among the inclination categories
regarding the length of the trees crown Rezultatul testului Kruskal-Wallis: H=8.683318*, N = 655 arbori, f = 2 grade de libertate, p=1.30%
Matricea probabilităţilor de transgresiune pentru factorii ecologici în manifestarea calitativă a unor caractere ale arborilor
Teren plan (<2G) Versant cu înclinare uşoară (2......5G)
Versant cu înclinare moderată (6......15G)
Teren plan (<2G) 0.898182 1.010297 Versant cu înclinare
uşoară (2......5G) 0.898182 0.972027
Versant cu înclinare moderată (6......15G)
1.010297 0.972027
Tabelul 38
Semnificaţia statistică a diferenţelor între categoriile de înclinare cu privire la localizarea gelivurilor pe zonele de calitate ale arborilor
The Statistics Significance of the differences among the inclination categories regarding the frost-cracks localization on the quality zonings of the trees
Rezultatul testului Kruskal-Wallis: H=8.196635*, N = 655 arbori, f = 2 grade de libertate, p=1.66% Matricea probabilităţilor de transgresiune pentru factorii ecologici
în manifestarea calitativă a unor caractere ale arborilor Teren plan (<2G) Versant cu înclinare
uşoară (2......5G)Versant cu înclinare moderată (6......15G)
Teren plan (<2G) 0.558606 0.550278 Versant cu înclinare
uşoară (2......5G) 0.558606 0.046755
Versant cu înclinare moderată (6......15G)
0.550278 0.046755
INFLUENŢA EXPOZIŢIEI TERENULUI ÎN MANIFESTAREA CALITATIVĂ
A UNOR CARACTERISTICI ALE ARBORILOR Pentru a evidenţia distribuţia anumitor defecte ale arborilor în funcţie de
categoriile de expoziţie identificate în zona cercetată (teren însorit, versanţi parţiali însoriţi şi versanţi umbriţi), am utilizat testul neparametric Kruskal-Wallis, pentru examinarea semnificaţiei statistice a diferenţelor.
● Din analiza semnificaţiei statistice a diferenţelor între categoriile de expoziţie cu privire la provenienţa biologică a arborilor, reiese că categoriile de expoziţie constituie un factor cu influenţă foarte semnificativă statistic asupra acestora. Diferenţe se produc între versanţii parţiali însoriţi (E, V) şi restul categoriilor
63
de expoziţie-teren însorit (S, SE, SV, teren plan) şi versanţii umbriţi (N, NE, NV), (tabelul 39). De asemenea, din figura 24 se poate constata, că atât provenienţa biologică sămânţă, cât şi cea din lăstari, preferă expoziţiile însorite şi parţial însorite (ţine de temperamentul speciei).
Tabelul 39 Semnificaţia statistică a diferenţelor între categoriile de expoziţie
cu privire la provenienţa biologică a arborilor The Statistics Significance of the differences among the exposition categories
regarding the biological provenience of the trees Rezultatul testului Kruskal-Wallis: H=20.56848***, N = 742 arbori, f = 2 grade de libertate, p<0.1%
Matricea probabilităţilor de transgresiune pentru factorii ecologici în manifestarea calitativă a unor caractere ale arborilor
Teren însorit (S, SE, SV, teren plan)
Versanţi parţial însoriţi (E, V)
Versanţi umbriţi (N, NE, NV)
Teren însorit (S,SE,SV, teren plan)
0.000872 1.000000
Versanţi parţial însoriţi (E, V)
0.000872 0.006193
Versanţi umbriţi (N, NE, NV)
1.000000 0.006193
Fig. 24 Distribuţia arborilor de cer pe categorii de expoziţie în funcţie de
provenienţa lor biologică Distribution of Turkey oak trees on exposition categories according to their biological
provenance
64
● Semnificaţia statistică a diferenţelor între categoriile de expoziţie cu privire la mărimea indicelui de elagaj al arborilor, localizarea putregaiului exterior (tabelul 40) şi a nodurilor aparente pe zonele de calitate ale arborilor, arată că categoriile de expoziţie constituie un factor cu influenţă distinct semnificativă statistic asupra acestora. Diferenţele se produc între terenul însorit şi versanţii parţiali însoriţi, în cazul mărimii indicelui de elagaj ale arborilor (tabelul 41), de asemenea între terenul însorit şi versanţii parţiali însoriţi, în cazul localizării nodurilor aparente pe zonele de calitate ale acestora (tabelul 42).
Tabelul 40 Semnificaţia statistică a diferenţelor între categoriile de expoziţie
cu privire la localizarea putregaiului exterior pe zonele de calitate ale arborilor The Statistics Significance of the differences among the exposition categories
regarding the exterior rot localization on quality zonings of the trees Rezultatul testului Kruskal-Wallis: H=9.841023**, N = 742 arbori, f = 2 grade de libertate, p=0.73%
Matricea probabilităţilor de transgresiune pentru factorii ecologici în manifestarea calitativă a unor caractere ale arborilor
Teren însorit (S, SE, SV, teren plan)
Versanţi parţial însoriţi (E, V)
Versanţi umbriţi (N, NE, NV)
Teren însorit (S,SE,SV, teren plan)
1.000000 0.517285
Versanţi parţial însoriţi (E, V)
1.000000 0.542198
Versanţi umbriţi (N, NE, NV)
0.517285 0.542198
Tabelul 41
Semnificaţia statistică a diferenţelor între categoriile de expoziţie cu privire la mărimea indicelui de elagaj a arborilor
The Statistics Significance of the differences among the exposition categories regarding the size of the pruning index of the trees
Rezultatul testului Kruskal-Wallis: H=12.41150**, N = 742 arbori, f = 2 grade de libertate, p=0.20% Matricea probabilităţilor de transgresiune pentru factorii ecologici
în manifestarea calitativă a unor caractere ale arborilor Teren însorit
(S, SE, SV, teren plan) Versanţi parţial însoriţi (E,
V) Versanţi umbriţi
(N, NE, NV) Teren însorit (S,SE,SV,
teren plan) 0.005488 0.055349
Versanţi parţial însoriţi (E, V)
0.005488 1.000000
Versanţi umbriţi (N, NE, NV)
0.055349 1.000000
65
Tabelul 42 Semnificaţia statistică a diferenţelor între categoriile de expoziţie
cu privire la localizarea nodurilor aparente pe zonele de calitate ale arborilor The Statistics Significance of the differences among the exposition categories
regarding the uncovered knots localization on quality zonings of the trees Rezultatul testului Kruskal-Wallis: H=13.60870**, N = 742 arbori, f = 2 grade de libertate, p=0.11%
Matricea probabilităţilor de transgresiune pentru factorii ecologici în manifestarea calitativă a unor caractere ale arborilor
Teren însorit (S, SE, SV, teren plan)
Versanţi parţial însoriţi (E, V)
Versanţi umbriţi (N, NE, NV)
Teren însorit (S,SE,SV, teren plan)
0.007395 0.843922
Versanţi parţial însoriţi (E, V)
0.007395 0.564001
Versanţi umbriţi (N, NE, NV)
0.843922 0.564001
INFLUENŢA SOLULUI ÎN MANIFESTAREA CALITATIVĂ
A UNOR CARACTERISTICI ALE ARBORILOR Pentru a evidenţia distribuţia anumitor defecte ale arborilor în funcţie de tipurile
de sol identificate în zona cercetată (2101-preluvosol tipic, 2212-luvosol stagnic, 3108-eutricambosol stagnic, 2223-luvosol albic litic), am utilizat testul neparametric Kruskal-Wallis, pentru examinarea semnificaţiei statistice a diferenţelor.
● Referitor la semnificaţia statistică a diferenţelor între tipurile de sol cu privire la prezenţa gelivurii arborilor, numărului de gelivuri pe arbore şi la localizarea acestora pe zonele de calitate ale arborilor, tipurile de sol constituie un factor cu influenţă foarte semnificativă statistic asupra acestora. Diferenţe se produc între tipul de sol 3108 (eutricambosol stagnic) şi tipurile 2101 (preluvosol tipic), şi 2223 (luvosol albic litic), în cazul prezenţei gelivurii arborilor (tabelul 43); între tipurile 3108-2101, 2212 şi 2223; 2212-3108 şi 2223, respectiv între 2223-2212 şi 3108, în cazul numărului de gelivuri pe arbore (tabelul 44); iar în cazul localizării gelivurilor pe zonele de calitate ale arborilor, între tipurile 3108-2101, 2212 şi 2223, respectiv între tipurile 2212-2101, 3108 şi 2223, (tabelul 45).
66
Tabelul 43 Semnificaţia statistică a diferenţelor între tipurile de sol cu privire la prezenţa
gelivurii arborilor The Statistics Significance of the differences among the soil types
regarding the frost-crack presence on the trees Rezultatul testului Kruskal-Wallis: H=20.85591***, N = 742 arbori, f = 3 grade de libertate, p<0.1%
Matricea probabilităţilor de transgresiune pentru factorii ecologici în manifestarea calitativă a unor caractere ale arborilor
Semnificaţia statistică a diferenţelor între tipurile de sol cu privire la nr. de gelivuri al arborilor
The Statistics Significance of the differences among the soil types regarding the frost-cracks number of the trees
Rezultatul testului Kruskal-Wallis: H=29.80750***, N = 742 arbori, f = 3 grade de libertate, p<0.1% Matricea probabilităţilor de transgresiune pentru factorii ecologici
în manifestarea calitativă a unor caractere ale arborilor 2101 2212 3108 2223
Semnificaţia statistică a diferenţelor între tipurile de sol cu privire la localizarea gelivurilor pe zonele de calitate ale arborilor
The Statistics Significance of the differences among the soil types regarding the frost-cracks localization on quality zonings of the trees
Rezultatul testului Kruskal-Wallis: H=35.60528***, N = 742 arbori, f = 3 grade de libertate, p<0.1% Matricea probabilităţilor de transgresiune pentru factorii ecologici
în manifestarea calitativă a unor caractere ale arborilor 2101 2212 3108 2223
INFLUENŢA STAŢIUNII ÎN MANIFESTAREA CALITATIVĂ A UNOR CARACTERISTICI ALE ARBORILOR
Pentru a evidenţia distribuţia anumitor defecte ale arborilor în funcţie de tipurile
de staţiune identificate în zona cercetată (6143 - Deluros de cvercete (gorunete) şi şleauri de deal, Ps, podzolit, pseudogleizat, edafic mare cu Carex pilosa, 6142 - Deluros de cvercete (gorun, cer, gârniţă), Pm, podzolit pseudogleizat, edafic mijlociu, 6153 - Deluros de cvercete cu şleauri de deal fără fag, Ps, brun şi cenuşiu, edafic mare, 8321 - Câmpie forestieră, Pi/i-m, podzolit-pseudogleizat), am utilizat testul neparametric Kruskal-Wallis, pentru examinarea semnificaţiei statistice a diferenţelor.
● În cazul prezenţei gelivurii arborilor, numărului de gelivuri pe arbore, respectiv a localizării acestora pe zonele de calitate ale arborilor, tipurile de staţiune constituie un factor cu influenţă foarte semnificativă statistic asupra acestora. Diferenţe se înregistrează între tipul 6143 şi tipurile 6142 şi 6153, respectiv între tipul 8321 şi tipurile 6142 şi 6153, în cazul prezenţei gelivurii arborilor (tabelul 46), numărului de gelivuri pe arbore (tabelul 47) şi a localizării acestora pe zonele de calitate ale arborilor (tabelul 48).
Tabelul 46 Semnificaţia statistică a diferenţelor între tipurile de staţiune
cu privire la prezenţa gelivurii arborilor The Statistics Significance of the differences among the site types
regarding the frost-crack presence on the trees Rezultatul testului Kruskal-Wallis: H=23.76933***, N = 742 arbori, f = 3 grade de libertate, p<0.1%
Matricea probabilităţilor de transgresiune pentru factorii ecologici în manifestarea calitativă a unor caractere ale arborilor
Semnificaţia statistică a diferenţelor între tipurile de staţiune cu privire la localizarea gelivurii pe zonele de calitate ale arborilor
The Statistics Significance of the differences among the site types regarding the frost-cracks localization on quality zonings of the trees
Rezultatul testului Kruskal-Wallis: H=43.08333***, N = 742 arbori, f = 3 grade de libertate, p<0.1% Matricea probabilităţilor de transgresiune pentru factorii ecologici
în manifestarea calitativă a unor caractere ale arborilor 6143 6142 6153 8321
5.3.2.1 EXAMINAREA SEMNIFICAŢIEI DIFERENŢELOR ÎNTRE ARBORI
Pentru a surprinde variaţiile existente între arbori cu privire la distribuţia anumitor
defecte ale acestora din zona cercetată, am utilizat testul neparametric Kruskal-Wallis, pentru examinarea semnificaţiei statistice a diferenţelor (tabelul 49).
Testul neparamteric rulat electronic nu pune în evidenţă nici o deosebire statistic semnificativă între arborii măsuraţi cu privire la: prezenţa gelivurii, numărului de gelivuri pe arbore, expoziţia gelivurii, localizarea mijlocului gelivurii, tipului de gelivură, lungimea gelivurii, distribuţia gelivurii pe zonele de calitate ale arborilor, mărimea indicilor de zvelteţe şi de elagaj, mărimea înălţimii elagate, mărimea lungimii şi diametrului proiecţiei coroanei, forma trunchiului arborilor, clasa
69
de calitate, prezenţa lăbărţării şi curburii arborilor, respectiv la localizarea creşterilor lacome şi a putregaiului exterior pe înălţimea acestora.
Tabelul 49 Rezultatele testului Kruskal-Wallis
Results of Kruskal-Wallis test Caracter cercetat H p, % f
Localizarea excrescenţelor 76.99 4.00 741 742 Diferenţe semnificative statistic (p=1...5%), există între arbori cu privire la
localizarea nodurilor aparente (dintr-un total de 742 arbori, 20 de noduri aparente sunt pe zona I, 1 pe zona II şi 230 pe zona intermediară) şi a excrescenţelor pe zonele de calitate ale acestora (din numărul total de arbori - 742, 48 de excrescenţe sunt pe zona I, 5 excrescenţe pe zona II şi 2 pe zona intermediară).
Se poate concluziona, că arborii din zona cercetată prezintă un grad ridicat de omogenitate în privinţa caracteristicilor mai sus menţionate, cu excepţia localizării nodurilor aparente şi a excrescenţelor pe zonele de calitate ale acestora.
5.3.2.2 VARIAŢII INDIVIDUALE CAUZATE DE PROVENIENŢA BIOLOGICĂ A ARBORILOR
Pentru a surprinde variaţiile existente între provenienţele biologice ale arborilor
(sămânţă şi lăstar) cu privire la distribuţia anumitor defecte ale acestora, din zona
70
cercetată, am utilizat testul neparametric Kruskal-Wallis, pentru examinarea semnificaţiei statistice a diferenţelor.
● Provenienţa biologică a arborilor constituie un factor cu influenţă distinct semnificativă statistic asupra înălţimii mijlocului gelivurii, şi prezenţei curburii arborilor (tabelele 50 şi 8).
Referitor la distribuţia înălţimii mijlocului gelivurii pe provenienţe biologice, histograma din figura 25, evidenţiază procente mai mari, la provenienţa biologică din lăstar în primii 6 metri, practic în zona trunchiului cu lemnul cel mai valoros.
Fig. 25 Distribuţia înălţimii mijlocului gelivurii Fig. 26 Distribuţia tipurilor de curbură în funcţie de provenienţa biologică a arborilor în funcţie de provenienţa biologică ale arborilor Distribution of frost-crack height’s centre Distribution of curvature types
according to tree biological provenance according to tree biological provenance Distribuţia curburii pe provenienţe biologice este următoarea: 34.62% la
exemplarele din sămânţă (16.50% curburi multiple, 4.85% curburi duble şi 13.26% curburi simple), respectiv 45.03% la exemplarele din lăstari (24.94% curburi multiple, 3.46% curburi duble şi 16.62% curburi simple). Se poate constata existenţa unei diferenţe de 10.41%, în favoarea exemplarelor cu provenienţa biologică din lăstar în comparaţie cu cele din sămânţă. Dintre tipurile de curburi, predomină curburile multiple (24.94% la lăstari şi 16.50% la sămânţă), respectiv curburile simple (16.62%
71
la lăstari şi 13.26% la sămânţă), curburile duble în procente mai mici, 4.85% la cele din sămânţă şi 3.46% la cele din lăstari (fig. 26).
Tabelul 50 Semnificaţia statistică a influenţei provenienţei biologice
a arborilor asupra înălţimii mijlocului gelivurii The Statistics Significance of the biological provenience of the trees
regarding the middle frost-crack height concerning Rezultatul testului Kruskal-Wallis: H=8.379222**, N = 984 cazuri, f = 1 grad de libertate, p=0.38%
Matricea probabilităţilor de transgresiune asupra variaţiilor individuale cauzate de provenienţa biologică a arborilor
Provenienţa lăstar 0.005256 Provenienţa biologică a arborilor nu influenţează frecvenţa gelivurilor la un
arbore, respectiv sensibilitatea acestora la efectul îngheţurilor, exprimată de apariţia gelivurii.
Tipul de gelivură, respectiv lungimea acesteia, nu se află sub incidenţa provenienţei biologice ale arborilor.
Mărimea indicelui de elagaj ale arborilor, cu valori foarte apropiate 0.52 (valoare medie) la lăstari, 0.54 (valoare medie) la sămânţă, practic cu diferenţe nesemnificative între cele două provenienţe biologice.
Valoarea medie a înălţimii primei ramuri uscate, este de 11.98 m, în cazul provenienţei biologice din lăstar, respectiv, 12.56 m în cazul celor din sămânţă, diferenţă de 0.5 m între cele două provenienţe.
Lungimea coroanei la cele două provenienţe biologice, prezintă valori foarte apropiate, 12.76 m (valoare medie) la lăstari şi 12.89 m (valoare medie) la cele din sămânţă, practic diferenţe nesemnificative între cele două provenienţe biologice.
Diferenţe nesemnificative sunt şi în ce priveşte localizarea gelivurii pe provenienţe biologice şi pe înălţimea arborilor. Provenienţa biologică din sămânţă prezintă o frecvenţă de 64.5% de arbori afectaţi pe zona I de calitate, 32.9% pe zona intermediară şi 2.6% pe zona a II-a de calitate, în timp ce cele din lăstari prezintă o frecvenţă de 64.6% de arbori afectaţi pe zona I, 32.0% pe zona intermediară şi 3.3% pe zona a II-a de calitate.
Ramurile lacome prezintă următoarea frecvenţă pe provenienţe biologice şi pe înălţimea arborilor, 0% pe zona I-a, 20.71% pe zona intermediară şi 25.88% pe zona a II-a de calitate, în cazul provenienţei biologice din sămânţă, respectiv 4.84% pe zona I-a, 21.70% pe zona intermediară şi 23.78% pe zona a II-a de calitate, în cazul provenienţei din lăstar.
72
Diferenţe nesemnificative se înregistrează şi în cazul localizării excrescenţelor pe înălţimea arborilor şi pe provenienţe biologice. Astfel, provenienţa biologică din sămânţă prezintă excrescenţă pe zona I-a de calitate în 19 cazuri (6.14%), pe zona intermediară în 2 cazuri, iar pe zona a II-a într-un singur caz. Cele din lăstar prezintă excrescenţă pe zona I-a de calitate în 29 de cazuri (6.69%), pe zona intermediară în nici un caz, iar pe zona a II-a de calitate în 4 cazuri.
Provenienţa biologică din sămânţă, prezintă numeroase avantaje în comparaţie cu provenienţa biologică din lăstar:
● o incidenţă mai redusă a putregaiului exterior pe zonele de calitate ale arborilor (1.61% în comparaţie cu 12.47%, la cele din lăstari);
● existenţa formelor valoroase 1a, 2a şi 3a (în ce priveşte forma trunchiului arborilor), într-o proporţie mai mare la provenienţa biologică sămânţă, în detrimentul formelor defectuoase 1b, 2b şi 3b, care se găsesc într-o proporţie mai mare la provenienţa biologică din lăstar;
● exemplarele din sămânţă sunt mai bine elagate (valoarea medie = 15.94 m), în comparaţie cu cele de la provenienţă biologică din lăstar (valoarea medie = 14.53 m);
● exemplarele din sămânţă se menţin aproape în acelaşi procent atât în clasa I de calitate (20.35%), cât şi în clasa a II-a (19.27%), în timp ce, provenienţa biologică din lăstar în procente diferite, 40.43% la clasa a II-a de calitate şi 15.76% la clasa I-a de calitate;
● referitor la apariţia nodurilor aparente, pe provenienţe biologice, exemplarele din sămânţă sunt mai puţin afectate în comparaţie cu cele din lăstari, frecvenţe mai mari apar pe zona intermediară (21.83%) şi pe zona I-a de calitate (1.88%), în cazul provenienţelor biologice din lăstari;
● distribuţia înălţimii mijlocului gelivurii pe provenienţe biologice, ne arată procente mai mici, în comparaţie cu provenienţa biologică din lăstar, unde predomină înălţimea mijlocului gelivurii în primii 6 metri, practic în zona trunchiului cu lemnul cel mai valoros;
● o incidenţă mai mică a curburii la exemplarele cu provenienţa biologică din sămânţă-34.62%, dintre care, 16.50% curburi multiple, 4.85% curburi duble şi 13.26% curburi simple, în comparaţie cu cele din lăstari-45.03%, dintre care 24.94% curburi multiple, 3.46% curburi duble şi 16.62% curburi simple;
● un diametru al proiecţiei coroanei mai mare la exemplarele din sămânţă (valoarea medie = 9.09 m), în comparaţie cu cele din lăstar (valoarea medie = 8.46);
● arborii din sămânţă, prezintă cu 2-4% mai puţine gelivuri pe cele două expoziţii (N şi V), decât cele din lăstari;
Provenienţa biologică din lăstar, prezintă următoarele avantaje, în comparaţie cu cele din sămânţă:
73
● o frecvenţă mai redusă de apariţie a gelivurii (41.8%), în comparaţie cu cele din sămânţă (50.2%), în schimb prezintă un număr mai mare de gelivuri pe arbore (1.74), în comparaţie cu cele din sămânţă (1.69);
● o incidenţă mai redusă cu privire la apariţia lăbărţării arborilor 8.31%, în comparaţie cu 19.41%, la cele cu provenienţa din sămânţă;
● o frecvenţă mai mare a arborilor (20.88%), în ce priveşte mărimea indicelui de zvelteţe în intervalul 60-80 (considerată normală în arboretele preexploatabile), în comparaţie cu cele din sămânţă (15.09%).
Testul neparametric Kruskal-Wallis, ne arată diferenţe nesemnificative statistic, ce se înregistrează între cele două provenienţe biologice, în cazul multor caracteristici analizate, astfel:
● provenienţa biologică a arborilor nu influenţează frecvenţa gelivurilor la un arbore, şi nici sensibilitatea acestora la efectul îngheţurilor, exprimată de apariţia gelivurii;
● tipul de gelivură şi lungimea acesteia nu se află sub incidenţa provenienţei biologice ale arborilor;
● mărimi apropiate în cazul indicelui de elagaj al arborilor, 0.52 (valoare medie) la lăstari, respectiv, 0.54 (valoare medie) la provenienţa sămânţă;
● provenienţa biologică nu influenţează valoarea primei ramuri uscate ale arborilor şi lungimea coroanei acestora;
● de asemenea localizarea gelivurii, ramurilor lacome şi a excrescenţelor pe zonele de calitate ale arborilor nu se află sub incidenţa provenienţei biologice ale arborilor.
5.3.2.3 DISTRIBUŢIA DEFECTELOR ÎN RAPORT CU CALITATEA FORMEI TRUNCHIULUI
Din analiza distribuţiei numărului de defecte în raport cu forma trunchiului
(tabelul 51), s-au constatat următoarele: ● arborii care au forma trunchiului FT1 (formele 1a şi 1b) sunt cei mai puţin
afectaţi de defecte, în medie fără defect apar 16.5% din exemplare, în timp ce cu un defect sunt aproximativ 35.2% din arbori, cu două defecte sunt aproximativ 35%, în timp ce cu trei defecte sunt 11.3% din exemplare. Arborii din această categorie sunt în general apţi pentru sortimente valoroase, mai ales dacă se ţine cont de faptul că prin sortare unele din defecte pot fi înlăturate;
● arborii care au forma trunchiului FT2 (formele 2a şi 2b) sunt afectaţi în măsură mai mare decât prima categorie în ceea ce priveşte numărul de defecte, cu un defect sunt 24.5%, cu două defecte sunt 39.5%, cu trei defecte sunt aproximativ 27% din totalul exemplarelor. Arborii din această categorie sunt mai puţin apţi pentru sortimente valoroase;
74
● arborii care au forma trunchiului FT3 (formele 3a şi 3b) sunt afectaţi în măsură foarte mare de defecte, fără defecte practic nu există arbori, cu un defect sunt 12.3%, cu două defecte sunt 33.1%, cu trei defecte sunt 42.3%, cu patru defecte sunt aproximativ 10%, iar cu cinci defecte 4%.
● din analiza distribuţiei procentuale a defectelor pe formele de trunchi, se constată o deplasare a vârfului curbei numărului de defecte de la stânga spre dreapta de la FT1 la FT3 ceea ce ne spune că numărul de defecte creşte în această direcţie. Dacă la FT1 procentul maxim de defecte apare la un singur defect (35.2%), la FT2 procentul maxim de defecte apare la două defecte (39.5%) şi respectiv la FT3 procentul maxim de defecte apare la trei defecte (42.3%).
Tabelul 51 Distribuţia numărului de defecte în raport cu forma trunchiului
Distribution of defect number with respect to the trunk form Forma trunchiului/Număr defecte
FT1 (formele 1a şi 1b) Număr defecte 0 1 2 3 4 5 Total Număr arbori 54 115 114 37 7 0 327
Număr defecte 0 1 2 3 4 5 Total Număr arbori 54 198 268 172 43 7 742
Procente 7.2 26.7 36.1 23.2 5.9 0.9 100
5.3.2.4 DISTRIBUTIA CALITĂŢII PE ÎNĂLŢIMEA ARBORILOR
5.3.2.4.1 DELIMITAREA CLASELOR DE CALITATE PE LUNGIMEA TRUNCHIULUI
Plecând de la sistemul de sortare (dimensional şi calitativ) a sortimentelor de lemn
brut de stejar conform normelor europene, am trecut la delimitarea a trei zone de calitate a arborilor de cer pe înălţimea trunchiului (fig. 5), asftel, zona I de calitate cuprinde primii 6 m din înălţimea trunchiului (zona buşteanului de picior), zona a II-a se întinde de la 6 m până în dreptul coroanei arborilor (zona buştenilor de mijloc şi vârf) iar zona a III-a de calitate cuprinde coroana arborilor (zona lemnului de foc). De
75
asemenea, am definit şi o zonă intermediară, datorită incidenţei defectelor pe ambele zone calitative I, respectiv zona II.
Zona întâi de calitate (I) este situată la baza arborelui, poate prezenta lăbărţare, putregai exterior, excrescenţă, gelivură, defecte de exploatare etc. şi conţine un număr redus de noduri de dimensiuni mici, ceea ce face ca această porţiune din arbore să poată fi folosită pentru obţinerea de sortimente superioare. Zona II de calitate, se caracterizează prin prezenţa pe trunchi a curburilor de diferite tipuri, putregaiului exterior, ramurilor lacome, gelivurilor, excresecenţelor, a semnelor de elagaj natural sub forma unor umflături ce prezintă noduri aderente sau căzătoare, iar în partea superioară apar chiar ramuri uscate în curs de elagaj. Zona (III) de calitate, este caracteristică coroanei, prezintă ramuri verzi şi noduri concrescute.
5.3.2.4.2 DISTRIBUŢIA AXIALĂ A DEFECTELOR
5.3.2.4.2.1 FRECVENŢA DE APARIŢIE A GELIVURII ÎN RAPORT CU ZONELE DE CALITATE ALE ARBORILOR
În raport cu zonele de calitate, gelivura se distribuie preponderent pe zona I de
calitate la peste 64% din cazuri (tabelul 52), indiferent de provenienţa biologică, practic acolo unde se înregistrează proporţia cea mai mare a lemnului de lucru, ceea ce face ca utilizarea acestuia să fie oarecum restrânsă din cauza acestor crăpături longitudinale. Cu toate acestea, gelivurile care au lungimi mici prin sortarea lemnului pot fi eliminate din lemnul de lucru şi ca urmare procentul lemnului utilizabil pentru prelucrări industriale poate creşte. Din nou se poate sublinia efectul extremelor termice din perioada de iarnă care acţionează preponderent în prima treime din înălţimea arborilor, zonă unde răcirea este mai accentuată, decât la nivelul coroanamentului arborilor.
Tabelul 52 Frecvenţa de apariţie a gelivurii în raport de distribuţia acestora pe zone de calitate
Frequence of frost-crack with respect to their distribution on quality areas Zone de calitate I I si II II Total
Sămânţă 100 51 4 155
Lăstari 117 58 6 181
Sămânţă (%) 64.5 32.9 2.6 100
Lăstari (%) 64.6 32.0 3.3 100
Sămânţă/Lăstari 217 109 10 336
Sămânţă/Lăstari (%) 64.6 32.4 3.0 100.0
76
Zona intermediară este afectată de gelivură în proporţie de 32.4%, aceasta influenţând într-o măsură mai mică lemnul de lucru. Zona II de calitate este afectată în proporţie foarte mică (3.0%), nesemnificativ dacă ne gândim la utilizările lemnului din această porţiune (doar ca lemn de foc).
Din figura 27 se observă că distribuţia gelivurii pe zone de calitate este tot de tip Meyer.
Frecventa de apariţie a gelivurii (%) în raport cu zonele de calitate (samânţa şi lăstari)
64,6
32,4
3,0
y = 399,41e-1,5387x
R2 = 0,9076
020406080
100
I I si II II
Zona de calitate
Proc
ente
apa
riţie
def
ect
Procente
Expon.(Procente)
Fig. 27 Repartizarea gelivurii în raport cu zonele de calitate
Distribution of frost-crack with respect to quality areas
5.3.2.4.2.2 DEZVOLTAREA AXIALĂ A GELIVURII
Gelivura este prezentă pe trunchi sub formă dreaptă sau mai mult sau mai puţin elicoidală, de diferite lungimi pe trunchi. La acest paragraf s-au analizat poziţia gelivurii pe trunchi prin prisma poziţiei mijlocului gelivurii. Din tabelul 53 rezultă că zona de trunchi cea mai afectată de acest defect este până la 8 metri, unde se întâlnesc 94% dintre gelivuri, peste această înălţime procentele sunt în general scăzute şi se încadrează în jurul valorii de 6%. Între cele două provenienţe biologice se remarcă diferenţe distinct semnificative în apariţia acestui defect pe trunchi (tabelul 50).
77
Tabelul 53 Poziţia mijlocului gelivurii pe trunchi în raport cu provenienţele sămânţă-lăstari
Position of frost-crack centre on the trunk with respect to the seed-sprout provenance Poziţia
mijlocului gelivurii pe
trunchi
Număr de gelivuri
Sămânţă
Procente
Lăstari
Procente
Total
Procente
< 0.5 3 1.1 8 2.5 11 1.9
0.6-1.0 31 11.8 55 17.4 86 14.9
1.1-1.5 32 12.2 50 15.8 82 14.3
1.6-2.0 22 8.4 28 8.9 50 8.7
2.1-2.5 26 9.9 29 9.2 55 9.5
2.6-3.0 23 8.8 24 7.6 47 8.2
3.1-3.5 26 9.9 25 7.9 51 8.8
3.6-4.0 20 7.6 19 6.0 39 6.7
4.1-4.5 12 4.6 20 6.3 32 5.5
4.6-5.0 13 5.0 7 2.2 20 3.5
5.1-5.5 7 2.7 10 3.2 17 2.9
5.6-6.0 13 5.0 5 1.6 18 3.1
6.1-6.5 7 2.7 5 1.6 12 2.1
6.6-7.0 2 0.8 4 1.3 6 1.0
7.1-7.5 6 2.3 5 1.6 11 1.9
7.6-8.0 4 1.5 2 0.6 6 1.0
8.1-8.5 4 1.5 2 0.6 6 1.0
8.6-9.0 5 1.9 5 1.6 10 1.7
9.1-9.5 3 1.1 5 1.6 8 1.4
9.6-10.0 0 0.0 1 0.3 1 0.2
10.1-10.5 1 0.4 2 0.6 3 0.5
Peste 10.5 2 0.8 5 1.6 7 1.2
Total 262 100.0 316 100.0 578 100.0
În cazul în care se face o împărţire a trunchiului unui arbore în zone, prima până la
patru metri înălţime, a doua între patru şi opt metri înălţime, iar a treia peste opt metri, se disting următoarele:
● Zona cea mai afectată a unui arbore indiferent de provenienţă este zona I (0-4 m);
78
● Zona II (4-8 m) este afectată mai puţin decât prima zonă, însă procentele şi în acest caz sunt destul de ridicate;
● Zona III (peste 8 m) este slab afectată. Dacă se analizează cele trei zone prin prisma lemnului de lucru se constată că
materialul lemnos de cele mai mari dimensiuni (porţiunea de trunchi 0-8 m) este cea mai afectată de acest defect, ceea ce duce la declasarea lemnului şi a posibilităţilor sale de utilizare.
În ceea ce priveşte provenienţele, în prima zonă se întâlnesc peste 75% dintre totalul de gelivuri la arborii de cer proveniţi din lăstari, în timp ce zonele II şi III sunt afectate în proporţii de 18% şi respectiv 6%. Exemplarele provenite din sămânţă au distribuţia gelivurii puţin diferit, în sensul că în primii 4 metri sunt afectate de gelivuri 69% din totalul de gelivuri, în schimb în zona II procentul este de 24%, sensibil mai mare comparativ cu exemplarele provenite din lăstari. Ca idee generală, lemnul de valoare apare în general în primii 6-8 metri, motiv pentru care, cele prezentate mai sus susţin ideea promovării exemplarelor din sămânţă (tabelele 53 şi 54). Repartiţia poziţiei gelivurilor pe trunchi este în general descrescătoare odată cu înaintarea în înălţime, indiferent de provenienţele biologice, cele mai bune ecuaţii de regresie ce pot fi utilizate pentru aceste distribuţii fiind cele tip polinomial de grad cinci (fig. 28-30). Există o singură excepţie în ceea ce priveşte aceste ecuaţii şi anume porţiunea de trunchi de până la 0.5 metri, în care procentul de apariţie al gelivurii este extrem de scăzut, însă lemnul de la bază este afectat de cele mai multe ori de lăbărţare şi fibră torsă, ceea ce face ca lemnul oricum să fie cu mici excepţii afectat de un defect sau altul.
Tabelul 54 Poziţia mijlocului gelivurii pe trunchi
Position of frost-crack centre on the trunk Poziţia
mijlocului gelivurii pe
trunchi
Număr de gelivuri
Sămânţă Procente Lăstari Procente Total Procente
Zona I 183 69.8 238 75.3 421 72.8
Zona II 64 24.4 58 18.4 122 21.1
Zona III 15 5.7 20 6.3 35 6.1
79
Distribuţia mijlocului gelivurii pe trunchi în raport cu poziţia pe trunchi a acesteia pentru arborii de cer proveniţi
Fig. 30 Distribuţia mijlocului gelivurii pe trunchi în raport cu poziţia pe trunchi a acesteia
pentru arborii de cer Distribution of frost-crack centre on the trunk with respect to its trunk position for the Turkey
oak trees
5.3.2.4.2.3 DISTRIBUŢIA NODURILOR APARENTE
Din observaţiile efectuate la arborii analizaţi s-a constatat că 66% din arbori nu prezintă noduri aparente.
Fără defect, 66.00%
Defect zona I, 2.70%
Defect zona intermediară,
31.00%
Defect zona II, 0.30%
0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%70.00%
Frecvenţa relativă
(%)
Fără defect Defect zonaintermediară
Zone de calitate
Frecvenţa de apariţie a nodurilor aparente pe trunchi
Fig. 31 Frecvenţa de apariţie a nodurilor aparente pe trunchi şi pe zone de calitate
Frequency of apparent knots on the trunk and quality areas
81
Conform figurii 31, zona I de calitate este afectată de 2.7%, zona II de 0.3%, în timp ce zona I şi II (zona intermediara), depăşeşte 30%, preponderent vizibile pe zona II de calitate. Din datele obţinute se constată că acest defect afectează concomitent în proporţie destul de mare zona I şi zona II.
5.3.3 VARIAŢII CIRCUMFERENŢIALE
5.3.3.1 REPARTIŢIA GELIVURII ÎN RAPORT CU PUNCTELE CARDINALE
5.3.3.1.1 FRECVENŢA DE APARIŢIE A GELIVURII ÎN RAPORT CU
PUNCTELE CARDINALE În raport cu punctele cardinale a repartiţiei gelivurii, se constată o pronunţată
neuniformitate, preponderent acest defect apare pe direcţiile nord şi vest cu diferenţe semnificative între provenienţele biologice (tabelul 55).
Tabelul 55 Semnificaţia statistică a influenţei provenienţei biologice a arborilor asupra
expoziţiei gelivurii The Statistics Significance of the biological provenience of the trees
regarding the frost-crack exposition Rezultatul testului Kruskal-Wallis: H=3.962638*, N = 984 cazuri, f = 1 grad de libertate, p=4.65%
Matricea probabilităţilor de transgresiune asupra variaţiilor individuale cauzate de provenienţa biologică a arborilor
Astfel, conform tabelului de mai jos (tabelul 56), pentru arborii proveniţi din
lăstari, procentele gelivurii pe direcţiile Nord şi Vest sunt cu 2–4% mai mari decât la arborii proveniţi din sămânţă. Tabelul 56
Repartiţia numărului de gelivuri pe puncte cardinale Distribution of frost-cracks number on cardinal points
Puncte cardinale N S E V
Arbori (Lăstari) 106 111 41 58
Procente 33.5 35.1 13.0 18.4
Arbori (Sămânţă) 77 95 36 54
Procente 29.5 36.1 13.8 20.6
82
Între celelalte puncte cardinale diferenţele dintre provenienţele biologice sunt nesemnificative (diferenţă de 1% pe direcţia sud, respectiv de 0.8% pe direcţia est), ceea ce subliniază că variaţiile temperaturii diurne şi nocturne precum şi incidenţa razelor solare pe trunchi sunt determinante în favorizarea apariţiei acestui defect.
5.3.3.1.2 REPARTIŢIA LUNGIMII GELIVURILOR ÎN RAPORT CU
PUNCTELE CARDINALE ŞI PROVENIENŢA BIOLOGICĂ A ARBORILOR
Distribuţia gelivurilor pe clase de lungimi de gelivuri şi puncte cardinale, urmăreşte îndeaproape distribuţia pe puncte cardinale, în sensul că distribuţia este descrescătoare începând de la clasele de lungimi de gelivuri mai mici şi terminând cu clasele de gelivuri mai mari. Arborii din lăstari la aceeaşi clasă de lungime de gelivuri sunt afectaţi în general cu un număr mai mare de gelivuri faţă de exemplarele provenite din sămânţă.
Tabelul 57 Distribuţia gelivurilor pe clase de lungimi, puncte cardinale şi provenienţe Distribution of frost-cracks on length classes, cardinal points and provenances
Determinări procentuale ale diferenţelor dintre numărul de gelivuri pe clase de lungimi între cele două provenienţe biologice, ne arată că acestea variază între 10% şi 100%, totuşi diferenţele cele mai mici le avem la clasele de lungimi de gelivuri 1, 2, 3 şi 4. Analizate pe puncte cardinale aceste diferenţe exprimate procentual sunt cele mai mari pe direcţia nordică, cu aproximativ 16% sunt mai multe gelivuri pe arborii din lăstari, decât pe arborii proveniţi din sămânţă. Pe direcţiile est, respectiv, sud, diferenţele procentuale sunt aproximativ egale, respectiv 6.5% şi 7.8%, în timp ce pe direcţia vestică se înregistrează cele mai mici diferenţe, de 3.6%.
Ca şi număr de gelivuri pe clase de lungimi se constată procente de 31.5%, respectiv 24.9%, ceea ce înseamnă că peste 50% dintre gelivuri au lungimi cuprinse între 1 şi 2 metri. Pentru clasele de lungimi de gelivuri 3 şi 4, procentele sunt de 16%, respectiv 10%, restul în care lungimile gelivurilor sunt mai mari de 5 metri nu depăşesc 10%. Gelivurile cu lungimi mai mari de 9 metri nu depăşesc 1% (tabelele 57 şi 58, respectiv figura 32).
Tabelul 58 Distribuţia gelivurilor pe clase de lungimi şi puncte cardinale Distribution of frost-cracks on length classes and cardinal points
Clase lungimi gelivuri (m)
Puncte cardinale Total
E N S V Număr gelivuri
Procente
1 25 60 61 36 182 31.5
2 17 44 52 31 144 24.9
3 13 29 34 16 92 15.9
4 9 20 22 11 62 10.7
5 5 7 18 5 35 6.1
6 4 9 7 7 27 4.7
7 2 7 5 3 17 2.9
8 2 4 4 0 10 1.7
9 0 2 0 0 2 0.3
10 0 1 2 2 5 0.9
11 0 0 0 0 0 0.0
12 0 0 0 0 0 0.0
13 0 0 0 0 0 0.0
14 0 0 1 0 1 0.2
15 0 0 0 1 1 0.2
Total 77 183 206 112 578 100
84
0
10
20
30
40
50
60
70
Număr de gelivuri pe
puncte cardinale
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
Clase de lungimi (m)
Repartiţia gelivurilor pe clase de lungimi şi puncte cardinale
ENSV
Fig. 32 Distribuţia gelivurilor în raport cu lungimile acestora pe puncte cardinale şi provenienţe Distribution of frost-cracks with respect to their length on cardinal points and provenances
5.3.4 VARIAŢII AXIALE ALE INDICILOR INELELOR ANUALE
Cunoaşterea variaţiei mărimii inelelor anuale pe rondelele extrase la diferite
înălţimi pe trunchi oferă informaţii utile în ceea ce priveşte mersul creşterilor în diametru la diferite înălţimi pe trunchi. Literatura de specialitate precizează că mărimea inelelor anuale scade odată cu deplasarea pe înalţime până la 10-12 metri, unde se înregistrează un minim, după care valorile încep să crescă, înregistrându-se un nou maxim în coroană. Din cele observate în tabelul 59, la arborii de cer analizaţi acest minim al inelului anual pe înalţime se înregistrează mult mai repede, undeva în jurul intervalului de 5-7 metri, variind destul de mult în raport cu exemplarele analizate.
În ce priveşte mediana, cea care împarte şirul statistic în două părţi egale ca mărime, se observă că, indiferent de înălţimea pe trunchi de unde s-a extras rondela, valorile au variaţii extrem de mici, cuprinse între 1.54-1.66, chiar dacă numărul de inele anuale variază pe înălţime. Cel mai mic inel se înregistrează la înălţimea de 7.3 metri, iar cel mai mare la 3.3 metri înălţime. Excesul este pozitiv ceea ce înseamnă că valorile individuale se situează faţă de vârful curbei normale preponderent deasupra, în timp ce asimetria este tot pozitivă ceea ce înseamnă că vârful curbei expermentale este deplasat spre stânga faţă de vârful curbei normale.
85
Tabelul 59 Variaţia pe rondele a mediilor lăţimii inelelor anuale
Variation on washers of average values of annual ring’s width Înălţime rondele 1.3 3.3 5.3 7.3 9.3 11.3
Descriptori statistici Valori calculate
Media 1.85 1.74 1.66 1.71 1.74 1.76 Eroarea standard a
mediei 0.18 0.21 0.14 0.18 0.18 0.15
Mediana 1.66 1.54 1.54 1.54 1.59 1.58
Varianţa 0.51 0.58 0.39 0.52 0.49 0.41
Abatere standard 0.26 0.34 0.15 0.27 0.24 0.16
Exces 6.34 7.75 6.30 7.15 6.24 6.27
Asimetrie 2.47 2.77 2.42 2.63 2.45 2.47 Amplitudine de
variaţie 1.54 1.73 1.22 1.56 1.40 1.15
Minim inel 1.53 1.45 1.36 1.41 1.42 1.51
Maxim inel 3.07 3.17 2.58 2.97 2.83 2.67
Nr. probe 8.00 8.00 8.00 8.00 7.00 7.00
Distribuţia valorilor medii ale inelelor anuale pe rondelele extrase la înălţimile de 1.3, 3.3, 5.3, 7.3, 9.3, 11.3 metri pe
Fig. 33 Distribuţia valorilor medii ale inelelor anuale pe rondelele extrase
la diferite înălţimi pe trunchiul arborilor Distribution of average values of the annual rings on the washersextracted at different heights
on the tree trunks
86
Distribuţia valorilor medii ale inelelor anuale pe rondelele extrase la diferite inăţtimi pe trunchiul arborilor se poate ajusta conform graficului de mai jos (fig. 33), după o curbă polinomială de gradul trei. Încercările efectuate pentru compararea acestei distribuţii expermentale cu alte ecuaţii, au condus la coeficienţi de determinare mai mici, decât cel prezentat în diagramă.
Distribuţia abaterii standard, varianţei, excesului, asimetriei şi a amplitudinii de variaţie a lăţimii medii a inelelor în raport cu înălţimea (figura 34), prezintă o particularitate distinctă şi anume aceea că valorile fiecărei distribuţii poate fi comparată cu o ecuaţie liniară. Amplitudine mai mare de variaţie se înregistrează la exces, la rondelele extrase de la baza arborilor (datorită lăbărţării), odată cu înaintarea pe trunchi acestă curbă se aplatizează, putând fi comparată cu o curbă de gradul I.
Distribuţia abaterii standard, varianţei, excesului, asimetriei şi a amplitudinii de variaţie a lăţimii medii a inelelor în raport cu
înălţimea de la care au fost extrase rondelele
0,001,002,003,004,005,006,007,008,009,00
1,3 3,3 5,3 7,3 9,3 11,3
Înălţimea de la care s-au extras rondelele
Var
iaţia
des
crip
tori
lor
stat
istic
i
AbaterestandardVarianţa
Exces
Asimetrie
A lit di
Fig. 34 Distribuţia abaterii standard, varianţei, excesului, asimetriei şi a
amplitudinii de variaţie a lăţimii medii a inelelor în raport cu înălţimea de la care au fost extrase rondelele
Distribution of standard deviation, variance, excess, asymmetry and variation amplitude of the ring’s average width with respect to the height at which the washers
have been extracted Distribuţia lăţimii maxime a inelelor anuale îregistrează valori de peste 3 mm la
baza arborilor, după care aceste maxime ating valorile cele mai mici în jurul valorii de
87
3 metri, apoi cresc din nou până în jurul valorii de 3 mm, după care scad din nou, curba fiind descendentă la baza coroanei. Distribuţia lăţimii minime a inelelor anuale este mult mai stabilă decât curba lăţimii maxime, are forma unei curbe de gradul I, iar valorile pendulează în intervalul 1.36-1.53 (fig. 35).
Distribuţia lăţimii minime şi maxime a inelelor anuale la înălţimile de 1.3, 3.3, 5.3, 7.3, 9.3, 11.3
0,00
0,50
1,00
1,50
2,00
2,50
3,00
3,50
1 2 3 4 5 6
Înălţimea de la care s-au extras rondeleleVal
orile
med
ii m
inim
e şi
max
ime
ale
valo
rilo
r m
edii
ale
inel
elor
anu
ale
Series2
Series3
Fig. 35 Distribuţia lăţimii minime şi maxime a inelelor anuale la înălţimile de
1.3, 3.3, 5.3, 7.3, 9.3 şi 11.3, în raport cu înălţimile de la care au fost extrase rondele Distribution of the minimum and maximum width of the annual rings at heights of 1.3, 3.3, 5.3,
7.3, 9.3 and 11.3 with respect to the heights at which the washers have been extracted
Distribuţia amplitudinii de variaţie a valorilor medii a inelelor anuale în raport cu înălţimea
1,541,73
1,22
1,561,40
1,15
0,000,200,400,600,801,001,201,401,601,802,00
0 2 4 6 8 10 12
Înălţimea de la care au fost extrase rondelele
Am
plitu
dine
a de
var
iaţie
Series1
Fig. 36 Distribuţia amplitudinii de variaţie a valorilor medii a inelelor anuale în raport cu
înălţimea Variance amplitude distribution of the annual ring’s average values with respect to the height
88
Distribuţia amplitudinii de variaţie a valorilor medii a inelelor anuale în raport cu
înălţimea prezintă o curbă sinuoasă cu două maxime (fig. 36), primul situat la 3.3 metri înalţime pe trunchi a cărui valoare este de 1.73 mm, al doilea maxim situat la înălţimea de 7.30 metri, cu valoarea de 1.56 mm.
5.4 IMPACTUL ARBORILOR ASUPRA CLASIFICĂRII LOR
Cunoaşterea proporţiei de lemn de lucru din totalul unui arbore este de maximă
importanţă în contextul creşterii cererii de lemn de lucru cu diverse însuşiri tehnologice. În ce priveşte arborii de cer inventariaţi şi observaţi, declasarea lor s-a realizat luând în considerare ca şi defect major gelivura, defect care apare cu o frecvenţă destul de mare în zona cercetată, iar apoi s-a realizat şi o declasare ce a avut în vedere toate defectele ce au putut fi observate în teren. Pe lângă aceste defecte nu sunt de neglijat nici defectele ascunse care pot declasa lemnul în continuare.
Acest subcapitol a avut în vedere defectele vizibile, care duc la declasarea lemnului de cer şi au influenţe nefavorabile asupra utilizării lemnului.
Declasarea calitativă a presupus identificarea tuturor defectelor vizibile care apar pe trunchiul unui arbore, iar în raport cu procentul lemnului de lucru din înălţimea lui totală, să se realizeze declasarea calitativă. În vederea prelucrării datelor din teren s-au parcurs următorii paşi:
● sortarea arborilor în raport de provenienţe sămânţă-lăstari; ● repartizarea arborilor pe cele şase forme de trunchi 1a, 1b, 2a, 2b, 3a, 3b; ● sortarea arborilor în raport cu clasele de declasare; ● întocmirea tabelelor de declasare în raport de provenienţe biologice şi forma
trunchiului; ● determinarea procentelor de declasare pe provenienţe şi forme ale trunchiului; ● determinarea coeficientului de corelaţie între aceeaşi clasă de declasare şi
provenienţe diferite. Declasarea este determinată de doi factori, şi anume: primul factor este legat de
mărimea porţiunii din trunchi afectat de defecte, ceea ce face ca lemnul să nu poată fi utilizat ca lemn de lucru şi cel de-al doilea factor care influenţează declasarea este dată de poziţia pe trunchi a defectului. Dacă defectele se situează în prima treime, duce la o declasare puternică a lemnului, în timp ce dacă defectul este situat la baza coroanei acesta nu va duce la o declasare calitativă.
Declasarea calitativă a arborilor de cer s-a făcut ţinând cont pe de o parte de realităţile existente din teren, iar pe de altă parte, luând în considerare precizările metodologice privind stabilirea clasei de calitate la arborii nedoborâţi (Decei, 1978; Giurgiu şi Decei, 1997).
89
5.4.1 EFECTUL GELIVURII
Declasarea calitativă luând în considerare doar gelivura este importantă de dezbătut, deoarece acest defect influenţează în proporţie de peste 50% arborii proveniţi din sămânţă şi peste 41% arborii proveniţi din lăstari. În urma prelucrării datelor (tabelul 60), au rezultat următoarele:
Tabelul 60 Declasarea calitativă a arborilor de cer în raport cu gelivura
Qualitative derating of Turkey oak trees with respect to frost-crack Provenienţesămânţă lăstar sămânţălăstarsămânţă lăstar sămânţă lăstar sămânţă lăstar
° 0:fără declasare; 1:declasare cu o clasă; 2:declasare cu două clase; 3:declasare cu trei clase; 4:declasare cu patru clase
Din tabelul de mai sus şi figura 37, se pot desprinde următoarele concluzii: ● gelivura nu produce declasări calitative în proporţie de 69% pentru sămânţă şi
76% pentru lăstari; ● gelivura produce declasare cu o clasă în proporţie de 26% la sămânţă şi 20% la
lăstari; ● gelivura produce declasare cu două clase în proporţii de 4% la sămânţă şi 3% la
lăstari; ● gelivura produce declasare cu 3, respectiv, 4 clase în proporţii care nu depăşesc
1%; ● pentru forma de trunchi 1a nu se înregistrează declasare calitativă produsă de
gelivură; ● pentru forma de trunchi 1b există declasare calitativă în proporţie de 32% pentru
sămânţă şi 21% pentru lăstari; ● pentru forma de trunchi 2a nu există declasare calitativă produsă de gelivură; ● pentru forma de trunchi 2b există declasare cu o clasă care în valori procentuale
se încadrează în 32% pentru sămânţă şi 21% pentru lăstari, cu două clase care în valori procentuale se încadrează în 8% pentru sămânţă şi 5% pentru lăstari;
90
● pentru forma de trunchi 3a nu există declasare calitativă; ● pentru forma de trunchi 3b există declasare cu o clasă care în valori procentuale
se încadrează în 30% pentru sămânţă şi 26% pentru lăstari, cu două clase care în valori procentuale se încadrează în 4% pentru sămânţă şi 3% pentru lăstari;
● gelivura produce declasări calitative pentru formele de trunchi 1b, 2b, 3b indiferent de provenienţele biologice, cu o clasă de calitate în proporţii cuprinse între 24-27% din totalul exemplarelor cu acest defect.
Declasarea calitativă a arborilor de cer pe provenienţe în raport cu gelivura
0
20
40
60
80
100
120
Provenienţe biologice Sămânţă-Lăstari
Număr de arbori/Declasare
1a1b2a2b3a3b
1a 29 25
1b 86 107 43 29 5 2 1
2a 19 14
2b 42 112 24 32 6 8 2 2
3a 6 4
3b 30 69 14 25 2 3 1 0 0
S L S L S L S L S L
Fig. 37 Declasarea calitativă a arborilor de cer pe provenienţe în raport cu gelivura
Qualitative derating of Turkey oak trees on provenance with respect to frost-crack
91
5.4.2 EFECTUL GELIVURII ŞI A ALTOR DEFECTE ASUPRA ÎNCADRĂRII ÎN SISTEMUL DE CLASIFICARE CALITATIVE A ARBORILOR
Declasarea calitativă a arborilor de cer s-a realizat luând în considerare toate
defectele vizibile. În urma prelucrării datelor au rezultat următoarele: Tabelul 61
Declasarea calitativă a arborilor de cer luând în considerare toate defectele vizibile Qualitative derating of Turkey oak trees taking into account all visible defects
Sămânţă Declasare Forma trunchi 0 (clase) 1 (clasă) 2 (clase) 3 (clase) 4 (clase) Total
Tabelele 61 şi 62 ne permit să emitem următoarele concluzii, bazate pe prelucrarea datelor din teren:
● forma de trunchi 1a nu prezintă declasare calitativă indiferent de provenienţa biologică;
● forma de trunchi 1b prezintă declasare calitativă cu o clasă - 19%, pentru sămânţă, şi cu două clase - 9%, pentru sămânţă, la lăstari procentele de declasare sunt ceva mai mici, de 15% pentru o clasă de declasare şi aproximatativ 10% pentru două clase de declasare;
● forma de trunchi 2a prezintă declasare cu o clasă în proporţii aproximativ egale 2-4%, indiferent de provenienţele biologice;
● forma de trunchi 2b prezintă declasare de o clasă în valori procentuale de 11% şi 8% cu două clase pentru sămânţă şi respectiv declasare de o clasă în valori procentuale de 7% şi 16% cu două clase pentru lăstari;
● forma de trunchi 3a prezintă declasare de o clasă în valori procentuale de aproximativ 1% şi de două clase sub 1%, indiferent de provenienţele biologice;
● forma de trunchi 3b prezintă declasare de două clase în valori procentuale de 10% şi 4% cu trei clase pentru sămânţă şi respectiv declasare de două clase în valori procentuale de 7% şi 12% cu trei clase pentru lăstari;
● pe total, indiferent de provenienţele biologice, predomină declasările de două clase (32.1%), urmate de cele de o clasă (30.4%).
6
CONCLUZII
Referitor la frecvenţa de apariţie a defectelor exterioare la arborii pe picior examinaţi
Gelivura
● Cercetările efectuate au arătat că dintre cele două tipuri de gelivuri identificate
(drepte şi elicoidale), predomină gelivurile drepte (93.4%), restul de 6.6% fiind elicoidale, exemplarele din sămânţă prezintă gelivuri drepte într-un procent de 92.4%, restul de 7.6% fiind elicoidale, iar la cele din lăstari procentul este de 94.3% la cele drepte şi 5.7% la cele elicoidale, repartizarea acestui defect în raport cu provenienţa biologică a arborilor, este mai ridicată cu 8.4%, la arborii proveniţi din sămânţă (50.2%), faţă de arborii proveniţi din lăstari (41.8%), diferenţele fiind nesemnificative.
93
● Repartizarea poziţiei gelivurilor (mijlocului gelivurii) pe trunchi este în general descrescătoare odată cu înaintarea în înălţime, indiferent de provenienţe biologice, cele mai bune ecuaţii de regresie ce pot fi utilizate pentru aceste distribuţii fiind cele tip polinomial de grad cinci.
● Pentru arborii proveniţi din lăstari, procentele gelivurii pe direcţiile Nord şi Vest, sunt cu 2-4% mai mari decât la arborii proveniţi din sămânţă, între celelalte puncte cardinale diferenţele dintre provenienţele biologice sunt nesemnificative, ceea ce subliniază că variaţiile temperaturii diurne şi nocturne, precum şi incidenţa razelor solare pe trunchi sunt determinante în favorizarea apariţiei acestui defect.
● În raport cu zonele de calitate, gelivura se distribuie preponderent pe zona I de calitate, într-un procent de 64.6%, indiferent de provenienţa biologică, zona intermediară într-un procent de 32.4%, în timpe ce zona II de calitate este afectată de acest defect într-o proporţie foarte mică (3.0%).
● Distribuţia gelivurilor pe clase de lungimi de gelivuri arată că distribuţia este descrescătoare, începând de la clasele de lungimi de gelivuri mai mici şi terminând cu clasele de gelivuri mai mari. Ca şi număr de gelivuri pe clase de lungimi se constată procente de 31.5% la clasa de 1 m, respectiv 24.9% la clasa de 2 m, ceea ce înseamnă că peste 56% dintre gelivuri au lungimi cuprinse între 1 şi 2 metri. Pentru clasele de lungimi de gelivuri 3 şi 4, procentele sunt de 15.9%, respectiv 10.7%, restul în care lungimile gelivurilor sunt mai mari de 5 metri nu depăşesc 10%. Gelivurile cu lungimi mai mari de 9 metri nu depăşesc 1%.
Curbura
● În urma analizelor din teren s-a constatat că acest defect apare preponderent acolo unde exemplarele au luptat pentru supremaţie în ceea ce priveşte lumina, cerul fiind o specie cu fototropism accentuat, aproximativ 60% din arborii analizaţi nu prezintă acest defect, în timp ce restul arborilor afectaţi prezintă urmăroarea repartiţie pe zone calitative: zona I de calitate este afectată în proporţie de 15.4%, zona intermediară într-un procent de 21.2%, iar zona II de calitate - 4%.
● În ceea ce priveşte apariţia defectului pe provenienţe biologice, arborii din lăstari sunt cu 10.41% mai mult afectaţi de acest defect decât arborii proveniţi din sămânţă, diferenţele fiind distinct semnificative, iar repartizarea tipurilor de curbură pe provenienţe biologice se prezintă în felul următor: curbură simplă (13.26%), curbură dublă (4.85%), curbură multiplă (16.50%) la exemplarele din sămânţă şi 16.62% - curbură simplă, 3.46% - curbură dublă, 24.94% - curbură multiplă la exemplarele din lăstari.
94
Prezenţa ramurilor lacome ● Din totalul arborilor analizaţi, acest defect apare la 50.12% dintre exemplare,
cea mai afectată zonă, este zona II de calitate, cu peste 25% din exemplarele analizate, zona I de calitate este afectată într-un procent de 2.90%, iar zona intermediară într-un procent de 21.88%. Prezenţa ramurilor lacome nu este influenţată de provenienţa biologică a arborilor (diferenţele sunt nesemnificative), procentele arborilor afectaţi fiind aproximativ egale (un procent de apariţie de 48% la arborii proveniţi din sămânţă, comparativ cu 51% la cei din lăstari).
Putregaiul exterior ● Cerul este afectat în foarte mică măsură de putregai exterior în zona cercetată,
astfel 92% din exemplarele analizate nu prezintă acest defect, care este prezent pe zona I de calitate în proporţie de 7.5%, preponderent la arborii cu provenienţa biologică din lăstari, cazuri în care putregaiul s-a propagat de la cioate la lăstari. Provenienţa biologică din lăstari prezintă un procent de arbori afectaţi în zona I de calitate de 12% din totalul exemplarelor luate în studiu, în timp ce pe aceeaşi zonă de calitate arborii proveniţi din sămânţă sunt afectaţi doar 1% de putregai exterior (diferenţele fiind foarte semnificative).
Lăbărţarea ● În zona cercetată, lăbărţarea afectează arborii de cer în proporţie de 13.1% din
numărul total de exemplare analizate, arborii din sămânţă sunt afectaţi de lăbărţare, într-un procent de 19.4%, în timp ce la lăstari, arborii sunt afectaţi într-un procent de 8.3%, diferenţele dintre cele două provenienţe biologice fiind foarte semnificative.
Nodurile ● Din observaţiile efectuate la arborii analizaţi, s-a constatat că 66% din arbori nu
prezintă noduri aparente, zona I de calitate este afectată într-un procent de 2.7%, zona II - 0.3%, în timp ce zona intermediară depăşeşte 30%. Distribuţia acestora pe provenienţe biologice ne indică diferenţe mari, acest defect afectând 24% din arborii proveniţi din sămânţă şi aproximativ 40% din arborii proveniţi din lăstari (diferenţele fiind foarte semnificative).
95
Excrescenţa
● Din analiza datelor prelucrate, se constată că peste 92% dintre arborii analizaţi nu prezintă excrescenţe. Zona I de calitate este afectată în proporţie de 6.5%, zona intermediară într-un procent de 0.7%, iar zona II de calitate în proporţie de 0.3%. În ce priveşte provenienţele biologice sămânţă-lăstari, nu există diferenţe semnificative, practic procentele de arbori afectaţi fiind aproximativ egale (7.11% la exemplarele din sămânţă şi 7.62% la cele din lăstari).
Referitor la factorii de influenţă asupra calităţii lemnului de cer, în colectivitatea examinată
Pentru a evidenţia distribuţia anumitor defecte ale arborilor în funcţie de
provenienţa lor biologică (sămânţă şi lăstar), poziţia cenotică a arborilor în coronamentul arboretului (clasele I, II şi III Kraft), unităţi de relief (platou, versant inferior, mijlociu şi superior, respectiv câmpie înaltă), categorii de înclinare a terenului (teren plan, versant cu înclinare uşoară şi versant cu înclinare moderată), categorii de expoziţie a terenului (teren însorit, versanţi parţiali însoriţi şi versanţi umbriţi), tip de sol (2101-preluvosol tipic, 2212-luvosol stagnic, 3108-eutricambosol stagnic, 2223-luvosol albic litic) şi tip de staţiune (6143-Deluros de cvercete (gorunete) şi şleauri de deal, Ps, podzolit, pseudogleizat, edafic mare cu Carex pilosa, 6142-Deluros de cvercete (gorun, cer, gârniţă), Pm, podzolit pseudogleizat, edafic mijlociu, 6153-Deluros de cvercete cu şleauri de deal fără fag, Ps, brun şi cenuşiu, edafic mare, 8321-Câmpie forestieră, Pi/i-m, podzolit-pseudogleizat), identificate în zona cercetată, am utilizat testul neparametric Kruskal-Wallis, pentru examinarea semnificaţiei statistice a diferenţelor.
Variaţii individuale cauzate de provenienţa biologică a arborilor Provenienţa biologică a arborilor din zona cercetată, constituie un factor cu
influenţă: Foarte semnificativă statistic: cu privire la apariţia şi localizarea putregaiului
exterior, înălţimii elagate, înălţimii primei ramuri verzi, asupra formei trunchiului arborilor, clasei de calitate a arborilor, prezenţei lăbărţării acestora, respectiv la localizarea nodurilor aparente pe înălţimea arborilor;
Distinct semnificativă statistic: cu privire la distribuţia înălţimii mijlocului gelivurii şi prezenţei curburii arborilor;
Semnificativă statistic: cu privire la mărimea indicilor de zvelteţe a arborilor, expoziţiei gelivurii şi asupra proiecţiei diametrului coroanei arborilor;
96
Nesemnificativă statistic: cu privire la numărul de gelivuri a arborilor, apariţiei gelivurii, tipului şi lungimii gelivurii, mărimii indicelui de elagaj, asupra înălţimii primei ramuri uscate, lungimii coroanei, respectiv la localizarea gelivurii, ramurilor lacome şi a excrescenţelor pe zonele de calitate a arborilor.
Provenienţa biologică din sămânţă, prezintă numeroase avantaje în comparaţie cu provenienţa din lăstar:
● o incidenţă mai redusă a putregaiului exterior pe zonele de calitate a arborilor (1.61% în comparaţie cu 12.47%, la cele din lăstari);
● existenţa formelor valoroase 1a, 2a şi 3a (în ce priveşte forma trunchiului arborilor), într-o proporţie mai mare, în detrimentul formelor defectuoase 1b, 2b şi 3b, care se găsesc într-o proporţie mai mare la provenienţa biologică din lăstar;
● exemplarele din sămânţă sunt mai bine elagate; ● exemplarele din sămânţă se menţin aproape în acelaşi procent atât în clasa I de
calitate (20.35%), cât şi în clasa a II-a (19.27%), în timp ce, provenienţa biologică din lăstar în procente diferite, 40.43% la clasa a II-a de calitate şi 15.76% la clasa I-a de calitate;
● referitor la apariţia nodurilor aparente, pe provenienţe biologice, exemplarele din sămânţă sunt mai puţin afectate, în comparaţie cu cele din lăstari;
● distribuţia înălţimii mijlocului gelivurii pe provenienţe biologice, ne arată procente mai mici, în comparaţie cu provenienţa biologică din lăstar, unde predomină înălţimea mijlocului gelivurii în primii 6 metri, practic în zona trunchiului cu lemnul cel mai valoros;
● o incidenţă mai mică a curburii la exemplarele cu provenienţa biologică din sămânţă-34.62%, dintre care, 16.50% curburi multiple, 4.85% curburi duble şi 13.26% curburi simple, în comparaţie cu cele din lăstari-45.03%, dintre care 24.94% curburi multiple, 3.46% curburi duble şi 16.62% curburi simple;
● arborii din sămânţă, prezintă cu 2-4% mai puţine gelivuri pe cele două expoziţii (N şi V), decât cele din lăstari;
Provenienţa biologică din lăstar, prezintă următoarele avantaje, în comparaţie cu cele din sămânţă:
● o frecvenţă mai redusă de apariţie a gelivurii (41.8%), în comparaţie cu cele din sămânţă (50.2%), în schimb numărul de gelivuri pe arbore este mai mare (1.74), în comparaţie cu cele din sămânţă (1.69);
● o incidenţă mai redusă cu privire la apariţia lăbărţării arborilor 8.31%, în comparaţie cu 19.41%, la cele cu provenienţa din sămânţă;
● o frecvenţă mai mare a arborilor (20.88%), în ce priveşte mărimea indicelui de zvelteţe în intervalul 60-80 (considerată normală în arboretele preexploatabile), în comparaţie cu cele din sămânţă (15.09%).
97
Testul neparametric Kruskal-Wallis, ne arată diferenţe nesemnificative statistic, ce se înregistrează între cele două provenienţe biologice, în cazul multor caracteristici analizate, astfel:
● provenienţa biologică a arborilor nu influenţează frecvenţa gelivurilor la un arbore, şi nici sensibilitatea acestora la efectul îngheţurilor, exprimată de apariţia gelivurii;
● tipul de gelivură şi lungimea acesteia nu se află sub incidenţa provenienţei biologice ale arborilor;
● mărimi apropiate în cazul indicelui de elagaj a arborilor; ● provenienţa biologică nu influenţează valoarea primei ramuri uscate a arborilor
şi lungimea coroanei acestora; ● de asemenea localizarea gelivurii, ramurilor lacome şi a excrescenţelor pe
zonele de calitate ale arborilor nu se află sub incidenţa provenienţei biologice a acestora.
Distribuţia defectelor în funcţie de poziţia cenotică a arborilor în
coronamentul arboretului Poziţia cenotică a arborilor în coronamentul arboretului (clasa Kraft) constituie un
factor cu influenţă foarte semnificativă statistic asupra diametrului proiecţiei coroanei, lungimii coroanei, formei trunchiului arborilor, clasei de calitate a arborilor şi asupra localizării ramurilor lacome, cu diferenţe între clasele I şi II Kraft.
Distinct semnificativă statistic este faţă de mărimea indicelui de zvelteţe, prezenţei curburii, localizării nodurilor aparente şi localizării excrescenţelor, cu deosebiri de asemenea între clasele I şi II Kraft.
Semnificativă statistic faţă de înălţimea mijlocului gelivurii pe trunchi şi asupra înălţimii elagate, cu diferenţe între cele două clase Kraft (I şi II).
Nesemnificativă statistic este faţă de mărimea indicelui de elagaj, prezenţei lăbărţării şi gelivurii arborilor, numărului de gelivuri pe arbore, distribuţiei gelivurilor pe înălţimea arborilor şi asupra localizării putregaiului exterior.
Influenţa formelor de relief în manifestarea calitativă a unor caracteristici ale
arborilor Formele de relief identificate în zona cercetată constituie un factor cu influenţă: Foarte semnificativ statistic: cu privire la provenienţa biologică a arborilor,
diametrul de bază şi înălţimea arborilor, mărimea înălţimii elagate a arborilor, clasa de calitate a arborilor, prezenţa gelivurii arborilor, numărului de gelivuri pe arbore,
98
localizarea gelivurilor pe zonele de calitate ale arborilor, prezenţa lăbărţarii arborilor, localizarea ramurilor lacome şi a putregaiului exterior pe zonele de calitate a arborilor.
Distinct semnificativ statistic cu privire la mărimea indicelui de zvelteţe a arborilor.
Semnificativ statistic: cu privire la clasa Kraft a arborilor, mărimea indicelui de elagaj a arborilor, lungimea coroanei arborilor, forma trunchiului arborilor şi la localizarea excrescenţelor pe zonele de calitate ale acestora.
Nesemnificativ statistic: cu privire la prezenţa curburii arborilor şi la localizarea nodurilor aparente pe zonele de calitate ale acestora.
Platoul prezintă o incidenţă mai mare a arborilor cu provenienţa biologică din lăstari, şi prezintă variaţii în ceea ce priveşte diametrul de bază al arborilor, înălţimea lor, mărimea înălţimii elagate, prezenţa gelivurii arborilor, numărul de gelivuri pe arbore şi localizării acestora pe zonele de calitate a arborilor.
Unitatea de relief - versant inferior prezintă o incidenţă mai mare a arborilor cu provenienţa biologică din sămânţă, cu variaţii deosebite în ce priveşte diametrul de bază şi înălţimea arborilor, mărimea indicilor de zvelteţe a arborilor, mărimea înălţimii elagate ale acestora, prezenţa gelivurii arborilor, numărul de gelivuri pe arbore, şi localizarea gelivurii pe zonele de calitate ale acestora.
Unitatea de relief - versant mijlociu prezintă o prezenţă mai mare a arborilor din sămânţă, cu diferenţe în ceea ce priveşte diametrul de bază şi înălţimea arborilor, mărimea indicelui de zvelteţe şi a înălţimii elagate, lungimea coroanei arborilor, prezenţa gelivurii arborilor, numărului de gelivuri al acestora, localizarea gelivurilor şi a ramurilor lacome pe zonele de calitate a arborilor.
Unitatea de relief - versant superior prezintă o incidenţă mai mare a arborilor cu provenienţa biologică din lăstar (cel mai mare procent din zona cercetată - 24%), cu variaţii în ceea ce priveşte diametrul de bază şi înălţimea arborilor, mărimea indicelui de zvelteţe şi a înălţimii elagate, clasa de calitate a arborilor, prezenţa gelivurii arborilor, numărului de gelivuri al acestora, localizarea gelivurilor pe zonele de calitate a arborilor (variaţii în ce priveşte gelivura, doar cu versantul inferior).
Câmpia înaltă - prezintă o incidenţă mai mare a arborilor cu provenienţa biologică din sămânţă şi cu diferenţe în ce priveşte diametrul de bază şi înălţimea arborilor, mărimea înălţimii elagate, lungimea coroanei arborilor, clasa de calitate al acestora, numărul de gelivuri pe arbore şi localizarea gelivurilor şi ramurilor lacome pe zonele de calitate ale arborilor.
99
Influenţa înclinării terenului în manifestarea calitativă a unor cracteristici ale arborilor
Categoriile de înclinare identificate în zona cercetată, constituie un factor cu
influenţă: Foarte semnificativă statistic: asupra provenienţei biologice, diametrului de
bază, înălţimii şi înălţimii elagate ale arborilor, respectiv la prezenţa lăbărţării acestora; Distinct semnificativă statistic: asupra localizării ramurilor lacome şi a
putregaiului exterior pe zonele de calitate ale arborilor; Semnificativă statistic: asupra lungimii coroanei, numărului de gelivuri ale
arborilor, localizarea gelivurilor şi a nodurilor aparente pe zonele de calitate a acestora; Nesemnificativă statistic: asupra clasei Kraft a arborilor, mărimii indicelui de
zvelteţe şi de elagaj a arborilor, forma trunchiului arborilor, clasa de calitate a acestora, incidenţa gelivurii şi curburii arborilor, respectiv la localizarea acestora pe zonele de calitate a arborilor.
Terenul plan prezintă o incidenţă mare a arborilor cu provenienţa biologică din sămânţă (59%) şi prezintă diferenţe în ceea ce priveşte diametrul de bază, înălţimea şi înălţimea elagată a arborilor, lungimea coroanei arborilor, clasa de calitate a acestora, prezenţa lăbărţării şi localizarea ramurilor lacome pe zonele de calitate ale arborilor.
Versantul cu înclinare uşoară prezintă o prezenţa mai mare a arborilor cu provenienţa biologică din lăstar (71%), şi prezintă diferenţe în ceea ce priveşte diametrul de bază, înălţimea şi înălţimea elagată a arborilor, prezenţa lăbărţării acestora şi la localizarea gelivurilor pe zonele de calitate ale arborilor.
Versantul cu înclinare moderată prezintă o incidenţă mai mare a arborilor cu provenienţa biologică din lăstari (62%), cu diferenţe în ce priveşte diametrul de bază, înălţimea şi înălţimea elagată a arborilor, lungimea coroanei, clasa de calitate, prezenţa lăbărţării arborilor, localizarea gelivurii şi ramurilor lacome pe zonele de calitate ale acestora.
Influenţa expoziţiei terenului în manifestarea calitativă a unor cracteristici
ale arborilor Categoriile de expoziţie identificate în zona cercetată, constituie un factor cu
influenţă: Foarte semnificativă statistic: asupra provenienţei biologice a arborilor,
diametrului de bază şi înălţimii acestora, la lungimea coroanei arborilor şi la localizarea excrescenţelor pe zonele de calitate ale acestora;
Distinct semnificativă statistic: asupra mărimii indicelui de elagaj a arborilor, respectiv la localizarea putregaiului exterior şi a nodurilor aparente;
100
Semnificativă statistic: asupra clasei Kraft a arborilor, mărimii indicelui de zvelteţe a arborilor, respectiv la localizarea ramurilor lacome pe zonele de calitate ale acestora;
Nesemnificativă statistic: asupra înălţimii elagate a arborilor, forma trunchiului arborilor, clasa de calitate a acestora, prezenţa lăbărţării şi gelivurii arborilor, numărului de gelivuri pe arbore, localizarea gelivurilor pe zonele de calitate şi la prezenţa curburii acestora.
Terenul însorit prezintă o incidenţă mare a arborilor cu provenienţa biologică din lăstar (54%) şi diferenţe în ceea ce priveşte diametrul de bază, înălţimea şi mărimea indicelui de elagaj a arborilor, lungimea coroanei acestora, respectiv la localizarea nodurilor aparente pe zonele de calitate ale arborilor.
Versanţii parţial însoriţi prezintă o prezenţă mai mare a arborilor cu provenienţa biologică din lăstar (73%) şi diferenţe în ceea ce priveşte diametrul de bază, înălţimea şi mărimea indicelui de elagaj a arborilor, lungimea coroanei acestora, respectiv la localizarea nodurilor aparente pe zonele de calitate ale arborilor.
Versanţii umbriţi prezintă o incidenţă mai mare a arborilor cu provenienţa biologică din lăstar (52%) şi diferenţe în ceea ce priveşte diametrul de bază şi lungimea coroanei arborilor.
Influenţa solului în manifestarea calitativă a unor cracteristici ale arborilor Tipurile de sol identificate în zona cercetată, constituie un factor cu influenţă: Foarte semnificativă statistic: asupra provenienţei biologice a arborilor, clasei
Kraft, prezenţei lăbărţării arborilor, diametrului de bază, înălţimii şi înălţimii elagate ale acestora, mărimii indicelui de elagaj, lungimii coroanei, prezenţei gelivurii şi numărului de gelivuri pe arbore, localizării acestora pe zonele de calitate ale arborilor, localizării ramurilor lacome şi a putregaiului exterior pe zonele de calitate ale acestora.
Distinct semnificativă statistic: asupra localizării nodurilor aparente pe zonele de calitate ale arborilor;
Semnificativă statistic: asupra mărimii indicelui de zvelteţe a arborilor şi la clasa de calitate ale acestora;
Nesemnificativă statistic: asupra formei trunchiului şi prezenţei curburii arborilor şi la localizarea excrescenţelor pe zonele de calitate ale acestora.
Tipul de sol-2101 (preluvosol tipic), prezintă o incidenţă mai mare a arborilor cu provenienţa biologică din lăstari (70%), cu diferenţe în ce priveşte diametrul de bază, înălţimea şi înălţimea elagată a arborilor, mărimea indicelui de zvelteţe şi de elagaj al acestora, lungimea coroanei arborilor, prezenţei şi numărului de gelivuri pe arbore, localizării gelivurii pe zonele de calitate ale acestora, respectiv la localizarea ramurilor lacome şi a putregaiului exterior pe zonele de calitate a arborilor.
101
Tipul de sol-2212 (luvosol stagnic), prezintă o incidenţă mai mare a arborilor cu provenienţa biologică din sămânţă (75%), şi diferenţe în ce priveşte diametrul de bază, înălţimea şi înălţimea elagată a arborilor, mărimea indicelui de elagaj a acestora, numărului de gelivuri pe arbore şi a localizării acestora pe zonele de calitate a arborilor şi cu privire la localizarea putregaiului exterior pe zonele de calitate a acestora.
Tipul de sol-3108 (eutricambosol stagnic), prezintă o frecvenţă mai mare a arborilor cu provenienţa biologică din sămânţă (80%), şi diferenţe în ce priveşte diametrul de bază, înălţimea şi înălţimea elagată a arborilor, mărimea indicelui de zvelteţe al acestora, prezenţa şi numărul de gelivuri pe arbore, respectiv în localizarea gelivurii şi a ramurilor lacome pe zonele de calitate a arborilor.
Tipul de sol-2223 (luvosol albic litic), prezintă o incidenţă mai mare a arborilor cu provenienţa biologică din lăstar (78%), şi diferenţe în ce priveşte diametrul de bază, înălţimea şi înălţimea elagată a arborilor, mărimea indicelui de zvelteţe şi de elagaj al acestora, lungimea coroanei arborilor, prezenţa gelivurii, numărului de gelivuri pe arbore şi la localizarea acestora pe zonele de calitate a arborilor, respectiv în localizarea ramurilor lacome şi a putregaiului exterior pe zonele de calitate a acestora.
Influenţa staţiunii în manifestarea calitativă a unor cracteristici ale arborilor Tipurile de staţiune identificate în zona cercetată, constituie un factor cu influenţă: Foarte semnificativă statistic: cu privire la provenienţa biologică a arborilor,
clasa Kraft, diametrului de bază al arborilor, înălţimii şi înălţimii elagate a acestora, asupra prezenţei lăbărţării arborilor, precum şi asupra localizării ramurilor lacome, putregaiului exterior şi a nodurilor aparente pe zonele de calitate ale acestora, respectiv la prezenţa gelivurii arborilor, numărului de gelivuri pe arbore, şi a localizării acestora pe zonele de calitate a arborilor;
Distinct semnificativă statistic: cu privire la mărimea indicelui de zvelteţe a arborilor, lungimea coroanei şi forma trunchiului arborilor şi la prezenţa curburii arborilor;
Semnificativă statistic: cu privire la clasa de calitate a arborilor; Nesemnificativă statistic: cu privire la mărimea indicelui de elagaj al arborilor şi
la localizarea excrescenţelor pe zonele de calitate a acestora; Tipul de staţiune-6143 (Deluros de cvercete (gorunete) şi şleauri de deal Ps,
podzolit, pseudogleizat, edafic mare cu Carex pilosa), prezintă o incidenţă mai mare a arborilor cu provenienţa biologică din lăstar (58%), şi diferenţe cu privire la diametrul de bază al arborilor, înălţimea şi înălţimea elagată a acestora, mărimea indicelui de zvelteţe a arborilor, lungimea coroanei şi forma trunchiului acestora, prezenţa lăbărţării şi gelivurii arborilor, numărului de gelivuri pe arbore şi la localizarea acestora pe zonele de calitate a arborilor, prezenţa curburii arborilor, respectiv la
102
localizarea ramurilor lacome, putregaiului exterior şi a nodurilor aparente pe zonele de calitate a acestora.
Tipul de staţiune-6142 (Deluros de cvercete (gorun, cer, gârniţă) Pm, podzolit pseudogleizat, edafic mijlociu), prezintă o proporţie mai mare a arborilor cu provenienţa biologică din sămânţă (51%), şi diferenţe cu privire la diametrul de bază a arborilor, înălţimea şi înălţimea elagată a acestora, lungimea coroanei şi forma trunchiului arborilor, prezenţa gelivurii arborilor, numărului de gelivuri pe arbore şi la localizarea acestora pe zonele de calitate a arborilor, prezenţa curburii arborilor, respectiv la localizarea putregaiului exterior şi a nodurilor aparente pe zonele de calitate a acestora.
Tipul de staţiune-6153 (Deluros de cvercete cu şleauri de deal fără fag Ps, brun şi cenuşiu, edafic mare), prezintă o incidenţă mai mare a arborilor cu provenienţa biologică din sămânţă (80%), şi diferenţe în ce priveşte diametrul de bază al arborilor, înălţimea şi înălţimea elagată a acestora, mărimea indicelui de zvelteţe, prezenţa gelivurii arborilor, numărului de gelivuri pe arbore şi la localizarea acestora pe zonele de calitate a arborilor, respectiv la localizarea ramurilor lacome pe zonele de calitate ale acestora.
Tipul de staţiune-8321 (Câmpie forestieră Pi/i-m, podzolit-pseudogleizat), prezintă o proporţie mai mare a arborilor cu provenienţa biologică din lăstar (78%), cu diferenţe în ce priveşte diametrul de bază a arborilor, înălţimea şi înălţimea elagată a acestora, mărimea indicelui de zvelteţe, lungimea coroanei şi prezenţa lăbărţării arborilor, prezenţa gelivurii şi numărului de gelivuri pe arbore şi la localizarea acestora pe zonele de calitate, respectiv la localizarea ramurilor lacome, putregaiului exterior şi a nodurilor aparente pe zonele de calitate ale arborilor.
Referitor la mărimea indicilor structurali Materialul care a servit determinării unor indici structurali ai calităţii lemnului
(indicii inelelor anuale, excentricitate, proporţia alburnului, duramenului şi duramenelor false), provine de la 8 arbori de probă din zona cercetată. Prelucrarea măsurătorilor evidenţiază faptul că:
● Mediile lemnului timpuriu pentru arborii de probă reliefează valori destul de apropiate între exemplarele studiate. Amplitudinile de variaţie sunt cuprinse în jurul valorii de 0.1 mm, excepţie face arborele SP.1 unde această amplitudine este ceva mai mare de 0.26 mm, ca de altfel şi restul creşterilor.
● Mediile lemnului târziu pentru arborii de cer au o variabilitate mult mai mare decât lemnul timpuriu. Amplitudinile de variaţie sunt extrem de mari, fiind cuprinse între 0.09-0.68 mm.
103
● În ce priveşte proporţia lemn timpuriu-lemn târziu la arborii de cer observaţi, mediile acestor valori sunt de 24-26% pentru lemnul timpuriu şi de 74-76% pentru lemnul târziu.
● În urma măsurătorilor efectuate, putem constata faptul că proporţia de lemn târziu se menţine în proporţii ridicate şi până la 11.3 m (deci şi pe zona II de calitate), fapt deosebit de important din punct de vedere practic, deoarece ne permite să tragem concluzia că şi lemnul din zona respectivă poate fi întrebuinţat pentru diferite sortimente valoroase, însă cu respectarea criteriilor dimensionale şi de calitate pe porţiunile respective.
● Valorile medii ale lemnului timpuriu şi târziu scad, atât cu înaintarea în vârstă, cât şi pe înălţime.
● Distribuţia lăţimii maxime a inelelor anuale îregistrează valori de peste 3 mm la baza arborilor, după care atinge valorile cele mai mici în jurul înălţimii de 3 metri, creşte din nou până în jurul valorii de 3 mm, după care scade din nou, curba fiind descendentă la baza coroanei.
● Distribuţia lăţimii minime a inelelor anuale este mult mai stabilă decât curba lăţimii maxime, are forma unei curbe de gradul I, iar valorile pendulează în intervalul 1.36-1.53.
● Distribuţia amplitudinii de variaţie a valorilor medii a inelelor anuale în raport cu înălţimea prezintă o curbă sinuoasă, cu două maxime, primul, situat la 3.3 metri înalţime pe trunchi a cărui valoare este de 1.72 mm, al doilea maxim situat la înălţimea de 7.30 metri, cu valoarea de 5.56 mm.
Referitor la distribuţia defectelor în raport cu calitatea formei trunchiului
În urma analizei distribuţiei numărului de defecte în raport cu forma trunchiului, s-au constatat următoarele:
● arborii care au forma trunchiului FT1 (formele 1a şi 1b) sunt cei mai puţin afectaţi de defecte, în medie fără defect apar 16.5% din exemplare, în timp ce cu un defect sunt aproximativ 35.2% din arbori, cu două defecte sunt aproximativ 35%, în timp ce cu trei defecte sunt 11.3% din exemplare. Arborii din această categorie sunt în general apţi pentru sortimente valoroase, mai ales dacă se ţine cont de faptul că prin sortare unele din defecte pot fi înlăturate;
● arborii care au forma trunchiului FT2 (formele 2a şi 2b) sunt afectaţi în măsură mai mare decât prima categorie în ceea ce priveşte numărul de defecte, cu un defect sunt 24.5%, cu două defecte sunt 39.5%, cu trei defecte sunt aproximativ 27% din totalul exemplarelor. Arborii din această categorie sunt mai puţin apţi pentru sortimente valoroase;
104
● arborii care au forma trunchiului FT3 (formele 3a şi 3b) sunt afectaţi în măsură foarte mare de defecte, fără defecte practic nu există arbori, cu un defect sunt 12.3%, cu două defecte sunt 33.1%, cu trei defecte sunt 42.3%, cu patru defecte sunt aproximativ 10%, iar cu cinci defecte 4%.
● din analiza distribuţiei procentuale a defectelor pe formele de trunchi, se constată o deplasare a vârfului curbei numărului de defecte de la stânga spre dreapta de la FT1 la FT3 ceea ce ne spune că numărul de defecte creşte în această direcţie. Dacă la FT1 procentul maxim de defecte apare la un singur defect (35.2%), la FT2 procentul maxim de defecte apare la două defecte (39.5%) şi respectiv la FT3 procentul maxim de defecte apare la trei defecte.
Referitor la impactul defectelor asupra calităţii arborilor
Efectul gelivurii
Declasarea calitativă luând în considerare doar gelivura este important de urmărit, deoarece acest defect influenţează în proporţie de peste 50% arborii proveniţi din sămânţă şi peste 41% arborii proveniţi din lăstari. În urma prelucrării datelor din teren, au rezultat următoarele:
● gelivura nu produce declasări calitative în proporţie de 69% pentru sămânţă şi 76% pentru lăstari;
● gelivura produce declasare cu o clasă în proporţie de 26% la sămânţă şi 20% la lăstari;
● gelivura produce declasare cu două clase în proporţii de 4% la sămânţă şi 3% la lăstari;
● gelivura produce declasare cu 3, respectiv, 4 clase în proporţii care nu depăşesc 1%;
● pentru forma de trunchi 1a nu se înregistrează declasare calitativă produsă de gelivură;
● pentru forma de trunchi 1b există declasare calitativă în proporţie de 32% pentru sămânţă şi 21% pentru lăstari;
● pentru forma de trunchi 2a nu există declasare calitativă produsă de gelivură; ● pentru forma de trunchi 2b există declasare cu o clasă care în valori procentuale
se încadrează în 32% pentru sămânţă şi 21% pentru lăstari, cu două clase care în valori procentuale se încadrează în 8% pentru sămânţă şi 5% pentru lăstari;
● pentru forma de trunchi 3a nu există declasare calitativă; ● pentru forma de trunchi 3b există declasare cu o clasă care în valori procentuale
se încadrează în 30% pentru sămânţă şi 26% pentru lăstari, cu două clase care în valori procentuale se încadrează în 4% pentru sămânţă şi 3% pentru lăstari;
105
● gelivura produce declasări calitative pentru formele de trunchi 1b, 2b, 3b indiferent de provenienţele biologice, cu o clasă de calitate în proporţii cuprinse între 24-27% din totalul exemplarelor cu acest defect.
Efectul gelivurii şi a altor defecte asupra încadrării în sistemul de clasificare
calitative a arborilor
În urma declasării calitative a arborilor de cer cu luarea în considerare a tuturor defectelor vizibile, au rezultat următoarele:
● forma de trunchi 1a nu prezintă declasare calitativă indiferent de provenienţa biologică;
● forma de trunchi 1b prezintă declasare calitativă cu o clasă - 19%, respectiv cu două clase - 9%, pentru provenienţa din sămânţă, în timp ce la lăstari procentele de declasare sunt ceva mai mici, de 15% pentru o clasă de declasare şi aproximatativ 10% pentru două clase de declasare;
● forma de trunchi 2a prezintă declasare cu o clasă în proporţii aproximativ egale 2-4%, indiferent de provenienţa biologică;
● forma de trunchi 2b prezintă declasare de o clasă în valori procentuale de 11% şi 8% cu două clase pentru sămânţă şi respectiv declasare de o clasă în valori procentuale de 7% şi 16% cu două clase pentru lăstari;
● forma de trunchi 3a prezintă declasare de o clasă în valori procentuale de aproximativ 1% şi de două clase sub 1%, indiferent de provenienţele biologice;
● forma de trunchi 3b prezintă declasare de două clase în valori procentuale de 10% şi 4% cu trei clase pentru sămânţă şi respectiv declasare de două clase în valori procentuale de 7% şi 12% cu trei clase pentru lăstari;
● pe total, indiferent de provenienţele biologice, predomină declasările de două clase (32.1%), urmate de cele de o clasă (30.4%).
7
CONTRIBUŢII PERSONALE ŞI RECOMANDĂRI PENTRU PRACTICA SILVICĂ
CONTRIBUŢII PERSONALE
Prin finalizarea cercetărilor efectuate în cadrul prezentei lucrări, prezentăm
principalele contribuţii personale, dintre care menţionăm: 1. Documentarea bibliografică a permis evidenţierea preocupărilor din ţară şi mai
ales de peste hotare, cu privire la incidenţa unor factori declasanţi asupra calităţii lemnului de cer.
106
2. Natura investigaţiilor şi particularităţile speciei în cauză, au impus elaborarea unei metodologii de lucru originale, care integrează atât în formatul de culegere a datelor, cât şi în cel de prelucrare matematică a lor, complexitatea factorilor ce acţionează la nivelele: zonă geografică, arboret, arbori individuali, secvenţe în interiorul trunchiului, inele anuale; în acest scop:
● a fost conturată şi implementată o strategie proprie de eşantionare; ● s-au întocmit fişe de caracterizare a arborilor pe picior cu un număr de 40 de
variabile, pentru care a fost conceput formatul matematic de prezentare; ● au fost propuse şi utilizate scări noi de clasificare a unor caracteristici calitative
(atributive), cum ar fi: ceea referitoare la tipologia formei trunchiului şi zonarea axială a calităţii.
3. Pentru investigarea caracteristicilor lemnului şi ale arborilor de provenienţă datorate condiţiilor de vegetaţie din suprafeţele de probă şi scoaterea acestora în evidenţă am constituit o bază cu toate datele eşantioanelor examinate, destinată prelucrărilor statistice.
4. Au fost identificaţi, cu ajutorul mijloacelor statistico-matematice de detecţie neparametrică, factorii care intervin în expresia calitativă a trăsăturilor arborilor.
5. A fost sondată amplitudinea variabilităţii unor caracteristici cu valoare calitativă, care pot fi controlate antropic.
6. A fost investigat impactul diferenţiat şi cumulat al defectelor arborilor pe picior, asupra clasificării lor.
RECOMANDĂRI PENTRU PRACTICA SILVICĂ
Referitor la apariţia gelivurii
Acţiuni preventive ● Evitarea promovării şi plantării exemplarelor în staţiunile care predispun cerul
la apariţia gelivurilor (versant mijlociu, superior şi câmpie înaltă). ● Se va evita promovarea provenienţei biologice de cer din lăstari pe formele de
relief cu expoziţii Nordice sau Vestice. Referitor la apariţia putregaiului exterior
Acţiuni preventive ● Evitarea promovării provenienţei biologice de cer din lăstari. ● Nu recomandăm regenerarea vegetativă a cerului în staţiunea 8321 (Câmpie
forestieră Pi/i-m, podzolit-pseudogleizat), pentru care cercetările noastre evidenţiază frecvenţa maximă a putregaiului exterior la arborii pe picior.
107
Referitor la apariţia ramurilor lacome
Acţiuni preventive ● Promovarea arborilor din clasa I Kraft (mai puţin predispuse la apariţia acestui
defect), cu coroana bine dezvoltată, fără picoţi pe trunchiurile acestora. ● Evitarea punerii bruşte în lumină a trunchiurilor anterior umbrite (cerul fiind o
specie predispusă la apariţia ramurilor lacome, cu diferenţe nesemnificative între provenienţele biologice).
Referitor la apariţia nodurilor aparente
Acţiuni preventive ● Promovarea arborilor din sămânţă, cu frecvenţă mai mică a acestui defect. ● Îndepărtarea prioritară a ramurilor groase şi a celor cu unghi mic de inserţie cu
ocazia efectuării tăierilor de formare a coroanei şi stimularea elagajului natural, prin promovarea subetajului însoţitor.
Referitor la apariţia curburii
Acţiuni preventive ● Promovarea provenienţei biologice de cer din sămânţă, care, după cercetările
noastre, este mai puţin predispusă la apariţia acestui defect (diferenţele dintre provenienţele biologice sunt distinct semnificative statistic).
Referitor la distribuţia calităţii pe înălţimea arborilor Criteriile calitative structurale nu sunt limitative la transformarea lemnului de cer
în produse cu valoare superioară de întrebuinţare. Din acest motiv distribuţia defectelor devine determinantul exclusiv al calităţii lemnului arborilor pe picior. Astfel, în zona I de calitate, s-a constatat că frecvenţa gelivurilor devansează celelalte defecte, restrângând semnificativ posibilităţile de utilizare a lemnului. În zona intermediară (fig. 5), prezenţa nodurilor aparente este dominantă, alături de cea a ramurilor lacome şi a curburii. În zona a II-a de calitate, nodurile reprezintă singurul factor limitativ asupra calităţii. Determinările asupra indicilor inelelor anuale subliniază proporţia susţinută a lemnului târziu până la înălţimea de 11.3 m, recomandând lemnul din acest tronson pentru utilizarea lui în construcţii sau alte moduri de valorificare, care impun rezistenţe mecanice ridicate.
108
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Adam, I., 2004: Cercetări privind cunoaşterea caracterelor fundamentale ale staţiunilor şi arboretelor din Dealurile Lipovei şi sudul Munţilor Zarandului în care apare cerul alb. Teză de doctorat, Universitatea Transilvania Braşov, 198 p. 2. Albu, C.T., 2010: Cercetări privind caracteristicile lemnului de molid de rezonanţă din bazinul râului Gurghiu (Ocoalele Silvice Gurghiu şi Fâncel), în corelaţie cu exigenţele Industriei Instrumentelor Muzicale. Teză de doctorat, Universitatea Transilvania Braşov, 356 p. 10. Bartha, Sz., Dorog, L.S., Cărădan Adina Mioara, 2011b: Ssearches regarding the presence of shape and structure defects at Turkey oak timbers from the cuts in the Forestry District Oradea, în: Analele Universităţii din Oradea, Fascicula Protecţia Mediului, vol. XVI, p. 300-305. 11. Bartha, Sz., Dorog, L.S., Cărădan Adina Mioara, 2011c: Aspects concerning the presence and the gravity of the forest-crack on Quercus cerris (The Turkey oak) species in the forest stands as part of Tinca Forestry District, în: Analele Universităţii din Oradea, Fascicula Protecţia Mediului, vol. XVI, p. 306-310. 14. Beldeanu, E.C., 2008: Produse forestiere. Ed Universităţii Transilvania din Braşov, 331 p. 19. Berinde, F., 1979: Contribuţii la studiul lemnului de cer din R.S. România, în: Industria Lemnului 2, p. 108-113. 20. Blujdea, V., 2000: Cercetări ecofiziologice în cerete şi gârniţete afectate de fenomene de uscare. Rezumat teză de doctorat, Universitatea Transilvania din Braşov, 43 p. 28. Collardet, J., Besset, J., 1988, 1992: Les bois commerciaux et leurs utilizations. Tome I. Bois résineux (Coniféres). Tome II. Feuillus des zones tempérées. Dourdan. Éditions H. Vial et CTBA, Paris, 277 p et 400 p. 30. Corlăţeanu, S., 1984: Produsele accesorii ale pădurii, Ed Ceres, Bucureşti, 310 p. 34. Decei, I., 1978: Stabilirea criteriilor de apreciere calitativă a arborilor la gorun, stejar şi cer. Revista Pădurilor 2-3, p. 125-132. 35. Dinulică, F., 2008: Cercetări privind factorii de influenţă asupra formării lemnului de compresiune la brad. Teză de doctorat, Universitatea Transilvania Braşov, 236 p. 37. Dinulică, F., 2009: Carnet de teren pentru investigaţii asupra calităţii lemnului pe picior, Universitatea Transilvania din Braşov, 60 p. 39. Doniţă, N., Chiriţă, C., Stănescu, V., 1990: Tipuri de ecosisteme forestiere din România, seria II, Ministerul Apelor Pădurilor şi Mediului Înconjurător, I.C.A.S., Bucureşti, 389 p. 42. Dumitriu-Tătăranu, I. ş.a., 1983: Estimarea calităţii lemnului prin metoda carotelor de sondaj. Ed. Tehnică, Bucureşti, 348 p.
109
45. Filipovici, J., 1965: Studiul lemnului, Vol. II, Ed Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 620 p. 48. Florescu, I.I., Nicolescu, N.V., 1996: Silvicultura, Vol. I, Studiul pădurii, Ed Lux Libris Braşov, 210 p. 53. Ghelmeziu, N.G., Suciu, P.N., 1959: Identificarea lemnului. Ed Tehnică, Bucureşti, 397 p. 54. Giurgiu, V., I. Decei, 1997: Biometria arborilor din România: Metode dendrometrice. Ed Snagov , Bucureşti, 307 p. 55. Giurgiu, V., 1972: Metode ale statisticii matematice aplicate în silvicultură. Ed Ceres, Bucureşti, 566 p. 64. Leahu, I., 2004: Aplicarea teoriei statistice a selecţiei în monitorizarea sustenabilă a ecosistemelor forestiere. Revista de Silvicultură şi Cinegetică 19-20, p. 15-24. 68. Molnár, S., Peszlen, I., Paukó, A., 2007: Faanatómia. Szaktudás Kiadó Ház, Budapest, 224 p. 72. Pană, Gh.,I., Ursulescu, A., 1960: Proprietăţile şi domeniile de utilizare a lemnului de cer, I.P.R.O.C.I.L., Studii şi cercetări, Ministerul Agriculturii, Editura Agro-Silvică. 73. Paşchovschi, S., Cambir, F., 1969: În problema ceretelor din România. Revista Pădurilor 7, p. 333-335. 76. Pop, I., 1968: Flora şi vegetaţia Câmpiei Crişurilor, Interfluviul Crişul Negru-Crişul Repede, Ed Academiei Republicii Socialiste România, 280 p. 77. Posea, G., 1997: Câmpia de vest a României, (Câmpia Banato-Crişană), Ed Fundaţiei "România De Măine", 429 p. 85. Şofletea, N., Curtu, L., 2001: Dendrologie, Vol. II. Ed "Pentru Viaţă", Braşov, 300 p. 86. Şofletea, N., Curt, L., 2007: Dendrologie, Editura Universităţii "Transilvania" Braşov, 418 p. 90. Venet, J., 1986: Identification et classement des bois francais. ENGREF, Nancy, 312 p. 91. ***, 1952: Flora României, vol. I. Ed Academiei, Bucureşti, p. 224-226. 92. ***, 1983: Geografia fizică a României, Vol. I. Ed Academiei RSR, Bucureşti, 662 p. 99. ***, 2000: Norme tehnice pentru evaluarea volumului de lemn destinat comercializării, Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului. 100. ***, 2007: WinDENDROTM2006 for tree-ring analysis. Manual of exploitation. Régent Instruments Inc., 133 p. 102. ***, 1997b: Amenajamentul U.P. VII Boboştea (O.S. Oradea), I.C.A.S. Oradea 103. ***, 1997: Amenajamentul U.P. VIII Mihiş (O.S. Oradea), I.C.A.S. Oradea 104. ***, 2005: Amenajamentul U.B. I Beliu (O.S. Dumbrava-Arad) 105. ***, 2003: Amenajamentul U.P. IV Chega (O.S. Tăşnad), I.C.A.S Oradea
110
106. ***, 2003: Amenajamentul U.P. V Supur (O.S. Tăşnad), I.C.A.S Oradea 107 Dinulică, 2010, Lemnul speciilor forestiere de interes economic în România, Facultatea de Silvicultură şi Exploatări forestiere, Braşov. RESEARCHES REGARDING THE VARIATION FACTORS ON TURKEY OAK TREE QUALITY
FROM BOBOŞTEA FOREST (BIHOR COUNTY)
Abstract The general aim of this doctoral degree graduation paper is to contribute with originality,
scientific founded elements to the knowledge horizon extension of the determinism of the standing Turkey oak tree wood on Boboştea forest (Bihor county).
The work contains a total number of 240 pages, 137 charts, 197 tables and 109 quoted and consulted bibliographic titles. The work is structured around 7 chapters.
Chapter 1 refers to the actual phase of the knowledge, to Turkey oak wood, in point of its structural and qualitative reference mark. The aim, the objectives and the localization of the researches are presented in chapter 2.
Chapter 3 renders an ample presentation of the physique-geographic and phytogeographic frame of the field where searches were done. Chapter 4 describes the material and the technique of the researches. The investigations used 16 stands from Boboştea forest, of the VII Boboştea Management Unit. Four out of 16 stands were used for collecting washers from the cut trees on the felling area. The investigations were also enlarged (as a comparation) to Tăşnad Forest District (IV Chega Management Unit and V Supur Management Unit) in three stands from one washers were collected, and Dumbrava-Beliu Forest District (I Beliu Base Unit) in three stands from one of them samples were collected, too. There are 742 assessed Turkey oak trees on the 18 sample plots. The sample plots are placed on 3.68 hectares. A number of 39200 rings were assessed and digitated with the professional WinDENDRO Density packet, 2006c version.
The results of the researches done on the standing trees and on the collected samples from the cut trees are presented in chapter 5 and include the following:
- the appearance frequency of the exterior defects on the assessed standing trees; - the statistical indicators of the distribution and of the experimental variables with
qualitative semnification; - the variation factors of the Turkey oak wood quality in the assessed plots; - the impact of the tree defects on their classification. The conclusions are presented in chapter 6 and the personal contributions and the
recommendations for the forestry work in chapter 7. The qualitative structural criteria are not limitative for the transformation of the Turkey oak
tree in high value products. The defects distributions become, from this reason, the exclusive determinative of the standing tree wood quality.
111
CURRICULLUM VITAE Date personale Nume şi prenume: BARTHA Szilárd Data şi locul naşterii: 7 februarie 1977, Oraşul Ocna Mureş, jud. Alba e-mail: [email protected] Studii Studii gimnaziale şi liceale: 1987-1991: Şcoala generală 1 Blaj 1991-1995: Colegiul "Iacob Mureşianu" Blaj Studii universitare şi postuniversitare: 1997-2002: Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere din Braşov 2004-2009: Facultatea de Protecţia Mediului Oradea 2003-2005: Masterat "Studiul calităţii factorilor biotici şi abiotici în ecosistemele forestiere. Reabilitarea sistemelor forestiere" Burse: 2011: Mobilitate TA- Universitatea Szent István din Gödöllö Experienţa profesională: Martie 2003-octombrie 2006: preparator universitar la Facultatea de Protecţia Mediului, Specializarea Silvicultură, Universitatea din Oradea Octombrie 2006-prezent: asistent universitar la Facultatea de Protecţia Mediului, Specializarea Silvicultură, Universitatea din Oradea Activitatea de cercetare: Lucrări publicate în reviste recunoscute CNCSIS: 8 (prim autor), 12 (coautor) Lucrări în volumele unor sesiuni ştiinţifice de specialitate: 5 (prim autor), 4 (coautor) Membru în Societatea Maghiară Tehnico-Ştiinţifică din Transilvania Limbi străine cunoscute: maghiară, engleză
112
CURRICULLUM VITAE
Personal data Surname and name: BARTHA Szilárd Date and place of birth: 7th February 1977, City of Ocna Mureş, County of Alba e-mail: [email protected] Studies Gymnasium and high school studies: 1987-1991: Regular School no. 1 Blaj 1991-1995: Iacob Mureşianu College Blaj University and post university studies: 1997-2002: Faculty of Silviculture and Forest Exploitation of Brasov 2004-2009: Faculty of Environmental Protection Oradea 2003-2005: Master studies - Study on the quality of the biotic and abiotic factors in the forestry ecosystems. Rehabilitation of the forestry ecosystems Specialization stage: 2011: Erasmus Teaching Assignments - Szent István University, Gödöllö Professional experience: 2003-2006: university junior assistant, Faculty of Environmental Protection, Forestry Department, University of Oradea 2006-present: university assistant, Faculty of Environmental Protection, Forestry Department, University of Oradea Research activity: Papers published in journals certified CNCSIS: 8 (first co-author), 12 (co-author) Papers in proceedings of scientific research symposia: 5 (first co-author), 4 (co-author) Member of the Hungarian Tehnical Scientific Society of Transylvania Foreign Languages: Hungary, English
