Lemn curs 2

7/29/2019 Lemn curs 2

http://slidepdf.com/reader/full/lemn-curs-2 1/21

CURS 2

SORTIMENTE DE MATERIAL LEMNOSUTILIZATE IN CONSTRUCTII

În construcţii lemnul se utilizează sub formă brută, semiprelucrat sauprelucrat.

1. MATERIALE LEMNOASE BRUTE

Lemnul rotund se obţine prin curăţarea crengilor şi a cojii buştenilor de lemn(fig. 2.1).Lemnul rotund se găseşte sub formă de:

- bile – Φ = 12÷16 cm- manele – Φ = 8÷11 cm- pră jini – Φ = 4÷7 cm

Fig. 2.1 Lemn rotund utilizat în construcţii

Lungimile elementelor din lemn rotund sunt de maximum 6 m.Lemnul rotund se caracterizează prin conicitate (fig. 2.2), notată cu „c”, acărei valoare se determină cu relaţia:

c = (Dmax – Dmin)/L,

Fig. 2.2 Determinarea conicităţii lemnului

Dmax Dmin

L

7/29/2019 Lemn curs 2


în care: Dmax este diametrul maxim al buşteanuluiDmin – diametrul minim al buşteanuluiL – lungimea totală a elementului

Mărimea conicităţii depinde de specia lemnului şi se limitează la valoarea de

0,8 cm/m pentru construcţiile civile şi la 1 cm/m pentru construcţiile depoduri.

2. MATERIALE LEMNOASE SEMIPRELUCRATE

Pot avea una sau mai multe feţe plane (fig. 2.3).Se prezintă sub forma de:

- cioplitură – având lungimi până la 6 m, obţinut din lemn rotund cudiametrul Φ = 15÷18 cm.

Fig. 2.3 Exemple de cioplitură din lemn

- lemn semirotund (fig. 2.4)

Fig. 2.4 Lemn semirotund

3. MATERIALE LEMNOASE PRELUCRATE

Au muchii vii şi feţe plane.Materialele lemnoase prelucrate se împart în trei categorii:a. Scânduri şi dulapi (conform STAS 942-86) – fig. 2.5

b /h >2

Fig. 2.5 Scânduri şi dulapi de lemn

- scândurile: grosimi h < 40 mmlăţimi b > 80 mm

- dulapii: grosimi h intre 40...100 mmlăţimi b > 100 mm

b

h

7/29/2019 Lemn curs 2


b. Şipci şi rigle (conform STAS 942-86)

b /h <2

- şipcile: grosimi h < 40 mm

lăţimi b până la valori de 60 mm

- riglele: grosimi h > 40 mmlăţimi b cel mult dublul grosimii.

c. GrinziRaportul între dimensiunile secţiunii transversale b /h <2 – fig. 2.6.

Fig. 2.6 Secţiune transversală grinzi lemn

Dimensiunile grinzilor sunt cuprinse intre 100x100 mm ... 300x300 mm.

4. MATERIALE LEMNOASE FINITE

- Şiţa şi şindrila – sunt elemente de lemn utilizate ca învelitori pentruacoperişuri – fig. 2.7.

Fig. 2.7 Şiţă şi şindrilă din lemn

- Scânduri f ălţuite – f ăcute din cherestea şi rindeluite pe faţa văzută, avândpe 1 cm muchiile prelucrate – fig. 2.8.

Fig. 2.8 Scânduri f ălţuite din lemn

- Duşumele cu lambă şi uluc (fig. 2.9)- au grosimi 25...40 mm

b

h

7/29/2019 Lemn curs 2


- lăţimi 100...160 mm- lungimi maximum 6 m.

Fig. 2.9 Duşumele cu îmbinare lambă-uluc

- Parchet

5. PRODUSE DERIVATE DIN LEMN

a. FURNIR Se obţine prin derularea buştenilor pe direcţie radială.Domeniile de utilizare sunt pentru finisarea unor elemente de constructie delemn (ex. pereti despărţitori), sau la realizarea altor produse derivate dinlemn.

b. PLACAJSe realizează din trei sau mai multe foi de furnir, dispuse cu fibrele straturilorsuccesive perpendiculare (fig. 2.10), încleiate cu un adeziv rezistent laumiditate.

Fig. 2.10 Placaj de lemn

Placajul se foloseşte la: - grinzi cu inimă plină;- cofraje;- finisaje uscate;- structuri suport pentru pardoseli sau învelitori.

Grosimile de placaj sunt: 6,8,10,12,15 mm, realizate din 3,5,7,9 foi de furnir.

c. PANEL Are miezul gros realizat din şipci sau din lemn lamelat încleiat, peste care selipesc pe ambele fete foi de furnir.Se utilizează la foi de uşă si la finisaje uscate.

d. PRODUSE DIN AŞCHII DE LEMN (PAL)Plăcile din aşchii de lemn se produc prin aglomerarea aşchiilor de lemn cu

ajutorul unui adeziv, sub influenţa presiunii şi a căldurii. Ele se prezintă subformă de semifabricate, foarte variate din punct de vedere al dispoziţiei

7/29/2019 Lemn curs 2


aşchiilor şi al dimensiunilor, felul şi calitatea liantului, gradul de preparare,etc.Se obţin plăci stratificate şi omogene, pline sau cu goluri, cu densitatea γ = 400...850 kg/m3.Plăcile din aşchii de lemn aglomerate se pot clasifica:

1) După greutatea specifică:- uşoare ρa ≤ 400 daN/m3 - semigrele ρa = 400...850 daN/m3 - grele ρa ≥ 850 daN/m3

2) După materia prima folosită:- plăci de răşinoase;- plăci de foioase moi;- plăci de foioase tari;- plăci de aşchii amestecate.

În general, plăcile din aşchii de lemn se realizează în 3 tipuri principale deplăci aglomerate din aşchii de lemn: plăci stratificate, plăci omogene pline şiplăci omogene cu goluri.În funcţie de destinaţie, plăcile se livrează şlefuite sau neşlefuite şi se potfolosi în culoarea naturală sau colorate cu baiţuri.Plăcile aglomerate pe lângă faptul că au o mare utilizare la producereamobilei, capătă o întrebuinţare tot mai largă şi în construcţii, fie sub formaunor elemente portante sau autoportante, fie ca elemente de finisaj elementeuscate, lambriuri şi pereţi despărţitori sau la căptuşeala propriu-zisă apereţilor din beton şi cărămidă.Pentru ridicarea calitativă a placajelor se pot folosi: plăci furniruite, acoperitecu foi de material plastic; filme decorative; vopsele opace; lacuritransparente.Dintre tipurile de plăci din aşchii de lemn care se fabrică în ţara noastră şicare se pot folosi în construcţii se menţionează:

1) Plăci de interior antiseptizate şi ignifugate PAL-AI2) Plăci de exterior PAL-CON

Ambele tipuri se fabrică cu următoarele dimensiuni:- grosimi: 8, 12, 16, 18, 22, 25 mm- formate: 2500x1220 mm; 3000x1220 mm.

e. PRODUSE DIN FIBRE DE LEMN (PFL)Obţinute prin încleierea sub presiune a fibrelor de lemn (defibrate mecanicsau chimic). În urma procesului de fabricare se obţin plăci poroase, buneizolatoare fonic si termic.Fabricarea plăcilor din fibre de lemn constă într-un proces complex, folosind

ca materie primă sortimentele lemnoase inferioare şi deşeurile de laprelucrarea lemnului sub formă de lemn rotund subţire sau rămăşiţe de ladebitarea cherestelei.

7/29/2019 Lemn curs 2


Plăcile fibrolemnoase se împart, în funcţie de densitatea aparentă şi aspectulsuprafeţei, în următoarele sortimente:

- plăci fibrolemnoase poroase (ρ =220...400 daN/m3)- plăci fibrolemnoase semidure (ρ =550...750 daN/m3)- plăci fibrolemnoase dure ( minimum ρ =850 daN/m3)

- plăci fibrolemnoase extradure (minimum ρ =950 daN/m3)Utilizarea plăcilor fibrolemnoase în construcţii este foarte variată: pardoseli,pereţi despărţitori, căptuşeli interioare, tavane, acoperişuri, cofraje. Aceste produse pot fi finisate prin lăcuire sau vopsire, sau pot fi emailate simelaminate.De asemenea se pot bituma, folosindu-se pentru acoperişuri sau pardoseli desubsol.În construcţiile moderne plăcile fibrolemnoase se folosesc tot mai mult larealizarea pereţilor despărţitori şi a tencuielilor uscate, care se pot aplica pe

orice tip de perete interior sau exterior de cărămidă, piatră sau lemn. În ultimul timp, pl ă cile lemnoase dure şi extradure , datorită multiplelorcalităţi sunt tot mai des utilizate la realizarea elementelor de construcţiiportante şi autoportante: panouri de acoperiş, căpriori, pane, grinzi.

f. LEMN STRATIFICATEste un produs nou, obţinut prin încleierea si presarea la cald a furnirurilortehnice de fag.După gradul de presare se disting următoarele două categorii:

- lemn stratificat nedensificat (LSN)- lemn stratificat densificat (LSD).

Lemnul stratificat nedensificat se produce într-o singură clasă de calitate,având următoarele dimensiuni nominale:

- grosimi: 10-40 mm, din 5 în 5 mm;- formate: 1250x920 mm, 1000 (2000)x420 mm.

Lemnul stratificat densificat se produce de asemenea într-o singură clasă de calitate, cu următoarele dimensiuni nominale:

- grosimi: 10-40 (60) mm, din 5 în 5 mm;- formate: 1175x900 mm; 1250x920 mm pentru grosimi de 10-40 mmşi 2000x1250 mm; 2200x1250 mm pentru grosimi de 10-60 mm.

g) PL ĂCI DIN OSB

Plăcile din OSB sunt alcătuite din aşchii lemnoase orientate amestecate cu unadeziv poliuretanic pe bază de răşină, f ără formaldehidă. Conţinutul deformaldehidă este limitat la conţinutul natural al aceleiaşi substanţe al

lemnului (< 0,03 ppm – HCHO – determinat prin metoda camerei), fiind astfel îndeplinite cerinţele ecologice stricte ale industriei construcţiilor din lemn.

7/29/2019 Lemn curs 2


Plăcile OSB sunt febricate din lemn de răşinoase de calitate superioară.Special lemnoasă folosită predominant este molidul. Parţial este folosit şilemn de pin. Aşchiile lungi, cu suprafaţă mare sunt foarte uscate. Întimpulprocesului de producţie pe aşchii se aplică un amestec de răşini sintetice şiemulsie de parafină. Plăcile sunt apoi presate într-un procedeu continuu, la

presiuni şi temperaturi ridicate. Conţinutul de lemn în plăcile OSB este de95%. Avantajele plăcilor OSB:

● sunt plăci ecologice pe bază de lemn, cu utilizare în spaţii interioaredar şi exterioare;

● stabilitate dimensională şi rigiditate foarte ridicată;● coeficienţi ridicaţi de capacitate portantă, rezistenţă la încovoiere,

compresiune şi întindere;● umflare redusă în grosime;

● pot fi utilizate pentru sistemele structurale care permit difuzia, precumşi pentru cele care nu o permit;

● suprafaţa plăcilor OSB are un anumit grad de rezistenţă la udareaaccidentală;

● caracteristici avantajoase de izolare termică şi fonică în comparaţie cualte materiale similare de construcţie;

● pot fi produse la cerere, îndeplinind cerinţele specifice referitoare lagrosimea şi dimensiunile lor;

● sunt indicate pentru spaţii cu umiditatea ridicată;● uşor de tăiat şi fixat, folosind scule tradiţionale de prelucrare a

lemnului;● suprafaţă finisată cu aspect de lemn natural;● montare rapidă;● raport bun preţ-calitate;● performanţe ecologice bune;● conţinut de formaldehidă limitat la conţinutul de fromaldehidă al plăcii.

Domenii de utilizare:

●

plăci pentru acoperiş (astereală);● plăci pentru pereţi (fig. 2.11);

7/29/2019 Lemn curs 2


Fig. 2.11 Plăci OSB utilizate pentru realizarea pereţilor la construcţii din lemn

● plăci pentru planşee;● finisaje;● plăci pentru realizarea treptelor scării. (fig. 2.12)

Fig. 2.12 Plăci OSB utilizate la realizarea treptelor

7/29/2019 Lemn curs 2


g. LEMN LAMELAT ÎNCLEIATSe obţine prin încleierea mai multor piese din lemn ecarisat (scânduri, dulapi,rigle) şi prin respectarea mai multor reguli si condiţii tehnice de execuţie.Din punct de vedere al proprietăţilor mecanice, lemnul lamelat încleiat seconsideră ca un monolit. Se utilizează cleiuri rezistente la acţiunea umidităţii,

la intemperii şi biodegradare.Din lemn lamelat încleiat se realizează o mare varietate de elemente sistructuri de rezistenţă atât ca formă în secţiune transversală cât şi ca tipuriconstructive (grinzi, ferme, cadre, arce, etc).Poate fi realizat din piese de dimensiuni mici, asigurându-se valorificareasuperioară a cherestelei.În figura 2.13 este prezentată schema de tăiere a lemnului din trunchiulcopacului, în vederea utilizării la maxim a materialului lemnos.

Fig. 2.13 Schema de tăiere a scândurilor din trunchiul arborelui

După debitarea scândurilor, acestea sunt stivuite şi depozitate conform claseide calitate a materialului, pe diferite categorii. În figura 2.12 este prezentatmodul de etichetare, respectiv de depozitare a scândurilor şi dulapilor, învederea utilizării acestora la fabricarea ulterioară a lemnului lamelat încleiat.

Fig. 2.14 Depozitarea şi etichetarea scândurilor debitate

7/29/2019 Lemn curs 2


La realizarea elementelor plane din lemn lamelat încleiat (panourilor desuprafaţă) se utilizează lemn din esenţe de brad, molid, pin şi larice (fig.2.15).

a) b) c)Fig. 2.15 Specii de lemn utilizate la realizarea panourilor de suprafaţă din lemn lamelat încleiat – a) molid;

b) pin; c) larice

În figura 2.16 sunt prezentate panouri de suprafaţă realizate din lemn lamelat încleiat, în trei variante ( a) dintr-un singur strat - grosime 10-55 mm,

dimensiuni 4000x1200 / 5000x1200 mm, lemn de molid sau de pin; b) dindouă straturi – grosime 13-60 mm, dimensiuni 5000x2050, lemn demolid+pin+larice; c) din cinci straturi – grosime 27-42 mm, dimensiuni5000x2050, lemn de molid + alte tipuri la cerere).

Fig. 2.16 Panouri de suprafaţă din lemn lamelat încleiat

Lemnul lamelat încleiat este produsul a două tehnici (fig. 2.17):● LAMELAREA - diminuarea limitelor materiei prime (reducerea

defectelor)

●

ÎNCLEIEREA – mărirea limitelor elementelor finite (lăţime, înălţime,lungime, formă)

7/29/2019 Lemn curs 2


Fig. 2.17 Producerea lemnului lamelat încleiat

DATE CONSTRUCTIVE ŞI PARTICULARIT ĂŢI PRIVIND REALIZAREAELEMENTELOR ÎNCLEIATE

Îmbinările încleiate înlătură posibilitatea deformării relative (independente) apieselor componente.Îmbinarea prin încleiere în lung a lamelelor de lemn asigură posibilitateafolosirii raţionale a cherestelei de dimensiuni mici sau de calitate inferioară larealizarea elementelor, subansamblelor şi structurilor de rezistenţă portante.

Lungimea minimă a cherestelei (scânduri, dulapi) care se utilizează laconfecţionarea elementelor şi structurilor încleiate trebuie să fie de 1,00 m.Norma românească de proiectare în domeniul construcţiilor dinlemn, NP 005-03 prevede următoarele date constructive şiparticularităţi privind realizarea elementelor încleiate:❶ Pentru realizarea elementelor de construcţie încleiate se utilizează numaipiese din lemn ecarisat, care nu trebuie să depăşească 5 cm grosime în cazulelementelor drepte, şi 1/300 din raza de curbură, în cazul elementelor curbe.❷

Îmbinările scândurilor şi dulapilor la piesele încleiate se pot face cap la cap(pe muchie dreaptă), pe suprafaţă teşită sau cu dinţi pană (fig. 2.18).Îmbinările cap la cap se folosesc la elementele încovoiate drepte sau curbe, înzona comprimată, precum şi în zona centrală sau slab solicitată. Îmbinările pesuprafeţe teşite şi în dinţi pană se folosesc la elementele întinse şi în zonele întinse puternic solicitate ale pieselor supuse la încovoiere sau compresiuneexcentrică, precum şi în zonele extreme ale elementelor curbe. Lăţimeateşiturii trebuie să fie de cel puţin 10 ori grosimea piesei.❸ Îmbinările sub formă de dinţi pană, care prezintă avantajul unei lungimi de îmbinare mai reduse şi a unei capacităţi portante superioare îmbinărilor pesuprafeţe teşite, sunt indicate a se folosi:

Clasificare şi trunchiere

Încleierea secţiunii •dimensiune

•formă

Lamele de grosimepână la 45 de mm

Articulaţii încleiatepe lungime

7/29/2019 Lemn curs 2


- la confecţionarea elementelor puternic solicitate la întindere;- în zonele întinse ale elementelor solicitate la încovoiere sau la

compresiune cu încovoiere;- la tălpile întinse din lemn lamelat încleiat ale grinzilor cu inimă plină din

placaj.

Fig 2.18 Îmbinările scândurilor şi dulapilor la elemente încleiate din lemn

Fig. 2.19 Dispunerea calităţii materialului lemnos pe secţiune transversală a elementului

❹ Lemnul folosit pentru realizarea elementelor de rezistenţă încleiate trebuiesă fie din răşinoase, având umiditatea de maximum 18%; lemnul de foioasese admite numai în cazul în care se iau măsuri de protecţie împotrivabiodegradării şi se creează un regim special de încleiere.❺ Elementele încleiate se alcătuiesc din piese de lemn de diferite categorii, în

funcţie de destinaţia elementelor şi în raport cu natura şi mărimea solicitării,conform indicaţiilor din figura 2.19.❻ Piesele de lemn se amplasează în ansamblul elementului de construcţie cuinelele anuale convergente, astfel încât în rostul încleiat să apară eforturi delunecare, mai uşor de preluat de către pelicula de clei (fig. 2.20, a); în cazulaşezării alternative a inelelor anuale, pe rostul încleiat apar eforturi de întindere, care sunt greu de preluat de către pelicula de clei (fig. 2.20, b).

7/29/2019 Lemn curs 2


Fig. 2.20 Amplasarea inelelor anuale a scândurilor pe înălţimea secţiunii transversale a elementului de lemn

❼ La realizarea elementelor încleiate care au lăţimea secţiunii transversalemai mare de 14 cm, în vederea reducerii tensiunilor interne suplimentare înrosturile încleiate, se recomandă realizarea acestora prin ţesere pe lăţime şipe înălţime a pieselor cu lăţimea de maximum 14 cm.❽ La încleierea pieselor din lemn lamelat încleiat presiunea aplicată cu

bacurile de presă trebuie să aibă valori cuprinse între 0,4 şi 1,2 N/mm2

, întrucât• o presiune sub valoarea minimă nu asigură încleierea;• presiuni peste valoarea maximă conduc la expulzarea adezivului dinrosturi.

AVANTAJELE LEMNULUI LAMELAT ÎNCLEIAT CA MATERIAL DECONSTRUCŢIE

Lemnul lamelat încleiat reprezintă un produs modern, cu calităţisuperioare lemnului masiv obişnuit. “Inventat ” de către elveţieni în anul 1905, lemnul lamelat încleiat aparcurs de-a lungul timpului un “drum sinuos ” până la actuala recunoaştere,apreciere şi generalizare în practica internaţională a construcţiilor. Utilizatpentru prima dată ca materie primă pentru elemente de rezistenţă la turnulUniversităţii din Zurich, ridicat în anul 1913 şi rămas mărturie până în zilelenoastre, lemnul lamelat încleiat pătrunde “ pe pia ţ a construc ţ iilor ş i în con ş tiin ţ a arhitec ţ ilor ş i a inginerilor structuri ş ti ” abia după trecerea a trei

decenii de “existen ţă ” datorită dezvoltării construcţiilor de nave din Anglia şiS.U.A.De asemenea, progresul realizat în chimia adezivilor, transformă acest noumaterial de construcţie într-un material de o factură specială, utilizat în modfrecvent în numeroase ţări. Verificările efectuate periodic la construcţii cuvechime de 20…30 ani (situate în cele mai variate “col ţ uri ” ale lumii) asupraelementelor realizate din lemn lamelat încleiat , sub aspectul comportăriiacestuia în timp, au permis stabilirea caracteristicilor esenţiale privindproprietăţile fizico-mecanice, efectul acţiunilor climatice, al atacurilor de cătreinsecte şi ciuperci, comportarea la foc, s.a.

7/29/2019 Lemn curs 2


Evoluţia lemnului lamelat încleiat a avut loc în paralel cu îmbunătăţireaadezivilor sintetici, a mijloacelor şi utilajelor de prelucrare a lemnului, atehnologiilor de construcţie, asociindu-se cu elemente metalice (profile),mase plastice, fibre de sticlă, placaj, plăci din aşchii sau fibre. Apariţia acestui nou material a atras după sine argumente în plus pentru

utilizarea pe scară şi mai largă, în condiţii şi domenii constructive variate şimultiple, a materialului lemnos. Unul dintre dezavantajele lemnului în starealui naturală - sortimentul limitat atât din punct de vedere al formei şi aldimensiunilor secţiunii transversale, cât şi lungimea limitată a pieselor(elementelor) - a devenit prin “apari ţ ia ” lemnului lamelat încleiat nesemnificativ.

Promovarea pe plan mondial a elementelor de rezistenţă din lemn lamelat încleiat pentru construcţii cu deschideri mari, s-a datorat următoarelor

avantaje:• posibilitatea utilizării drept materie primă a pieselor de cherestea cu

lungimi reduse, la uzinarea elementelor de rezistenţă pentru deschiderifrecvente de 30…70 m şi în mod excepţional de peste 100 m;

• posibilitatea realizării din piese de dimensiuni mici şi cu calităţi diferite,asigurându-se astfel folosirea (recuperarea) raţională şi valorificareasuperioară a cherestelei; totodată, prin încleiere se obţin îmbinări f ără slăbiri ale secţiunii transversale, forma acesteia putându-se realizaastfel încăt să permită folosirea cât mai raţională a materialului, înfuncţie de natura şi intensitatea solicitării;

• prin utilizarea cleiurilor folosite în construcţii, caracterizate printr-orezistenţă la forfecare superioară rezistenţei la forfecare a lemnuluiobişnuit, lemnul lamelat încleiat poate fi considerat practic unmonolit perfect;

• obţinerea unui spor de rezistenţă prin posibilitatea dispunerii raţionale amaterialului cu calităţi diferite pe înălţimea secţiunii transversale, ţinândseama de mărimea şi de natura eforturilor unitare, determinate de

solicitările la care este supus elementul de construcţie proiectat;• posibilitatea realizării unei game (varietăţi) largi, practic nelimitate, deelemente şi structuri de rezistenţă, atât în ceea ce priveşte tipurileconstructive (grinzi, ferme, cadre, arce, bolţi, reţele spaţiale, structuriplisate, bolţi membrane, cupole, pânze subţiri de tip paraboloizi sauhiperboloizi, s.a) – fig. 2.21 - , cât şi forma secţiunii transversale (fig.2.22);

7/29/2019 Lemn curs 2


Fig. 2.21 Tipuri de elemente şi structuri realizate din lemn lamelat încleiat

• prin utilizarea lamelelor cu dimensiunile secţiunii transversale relativmici, efectul negativ al diferitelor defecte, specifice materialului lemnos în starea lui naturală (crăpături, noduri, pungi de răşină, etc), asuprarigidităţii şi capacităţii de rezistenţă a unui element din lemn lamelat

încleiat , este cu mult mai redus decât în cazul unui element identic,executat din lemn obişnuit. Reducerea efectului negativ al defectelor seexplică prin aceea că în cazul lemnului încleiat, influenţa acestora semanifestă numai pe o înălţime mică a secţiunii, egală cu secţiunea uneilamele (scândură sau dulap), deoarece suprapunerea lor în aceeaşisecţiune este, practic, puţin probabilă, dacă nu chiar imposibilă;

7/29/2019 Lemn curs 2


Fig. 2.22 Secţiuni transvesale ale elementelor din

lemn lamelat încleiat

• realizarea de elemente cu caracteristici superioare – rezistenţemecanice sporite în raport cu greutatea lor, variaţii dimensionale practicneglijabile sub influenţa umidităţii, rezistenţe mecanice constante la

variaţii de temperatură, dilatare termică practic nulă, comportare bună la foc;

• asamblare cu elemente metalice simple (saboţi, eclise, buloane) - (fig.2.23);

Fig. 2.23 Îmbinări cu bare de oţel “ascunse”

• transport de la fabrică până la şantier pentru punere în operă cu utilaje

obişnuite ( înălţime max. 2,2 m; lungime max. 45 m) – (fig. 2.24)

7/29/2019 Lemn curs 2


Fig. 2.24 Transportarea elementelor din lemn lamelat încleiat prefabricate la şantier

• montare uşoară şi rapidă cu utilaje de capacitate redusă (fig. 2.25);

Fig. 2.25 Manipularea şi montarea elementelor din lemn lamelat încleiat

7/29/2019 Lemn curs 2


• arhitectură adaptabilă prin proiectare la orice tip de soluţie constructivă (fig. 2.26);

Fig. 2.26 Exemple de structuri realizabile din lemn lamelat încleiat

• acoperirea ferestrelor de dimensiuni deosebite (fig. 2.27);

•

execuţia rapidă, industrializată a elementelor şi structurilor de rezistenţă din lemn lamelat încleiat , satisfac în mare măsură exigenţele actuale

7/29/2019 Lemn curs 2


în construcţii privind reducerea greutăţii proprii şi, îndeosebi, aconsumului de energie înglobată;

• durabilitate crescută în cazul tratării corespunzătoare a lemnului înaintea punerii în operă împotriva biodegradării şi a focului;

a)

b) c)Fig. 2.27 Posibilitatea realizării zonelor vitrate de dimensiuni mari, în cazul structurilor realizate din lemn

lamelat încleiat: a) Sala Sporturilor din Livorno (Φ = 110m), b) Patinoar – Italia ( lungime 80m),c) Instituţie – Italia (ferestre de 70m)

• prestaţii şi garanţii optime în zonele seismice – în urma seismuluiprodus în oraşul Aquila (Italia) – figura 2.28, au fost distruse sauavariate 10-15.000 de case realizate din beton armat sau din alte

materiale tradiţionale cu pagube estimate de 10.000.000.000 €;

Fig. 2.28 Oraşul Aquila – Italia în urma acţiunii seismice

7/29/2019 Lemn curs 2


• mare rezistenţă la agenţii chimici – poate fi utilizat pentru structuri la:depozite de sulfaţi, centrale pe cărbune, instalaţii de depurare,tăbăcării, spălătorii industriale, ş.a. (fig. 2.29); lemnul nu creează probleme dacă este utilizat în medii cu 2 < pH < 9 ;

Fig. 2.29 Utilizarea lemnului lamelat încleiat la structuri în zone agresive din punct de vedere chimic

• realizarea unor arhitecturi deosebite (fig. 2.30);

7/29/2019 Lemn curs 2


Fig. 2.30 Exemple de forme arhitecturale deosebite din punct de vedere estetic, realizate din lemn

lamelat încleiat

• lemnul lamelat încleiat este, de asemenea, un material care corespundenormelor internaţionale de ecologie şi de protecţie a mediului înconjurător, deoarece este un material natural.

Spre deosebire de construcţiile metalice şi de beton armat, structurilemoderne din lemn lamelat încleiat nu sunt supuse coroziunii şi, înconsecinţă, nu necesită măsuri de protecţie, dovedind, în acelaşi timp, şi o

foarte bună comportare la suprasolicitarea climatică.

Date post:	04-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	adrianmesteru
View:	271 times
Download:	19 times

Lemn curs 2

Documents